2.

Introducere
Transportul produselor in stare fluid
2.1 Caracteristicile curgerii fluidelor In procesele tehnologice din industria alimentar ,materiile prime care se prelucreaz produsele intermediare si produsele finite ob inute se gasesc de cele mai multe ori in stare fluid sau sunt aduse in aceasta stare. Prin starea fluid sau fluid se intelege acea stare care se caracterizeaz prin mi carea moleculelor unele fa a de altele si printr-o deformare u oar . Cele mai reprezentative fluide sunt lichidele si gazele.Acestea se deosebesc prin efectele pe care le au asupra starii lor ,tempereatura si presiunea. Lichidele se consider practic necompresibile si nedilatabile,adic cu cre terea presiunii i i mic oreaza pu in volumul iar cu cre tera temperaturii i i maresc pu in volumul.Deci densiatea lor variaza pu in cu schimbarea presiunii si a temperaturii. Curgerea este caracterizat de deplas rile straturilor sau particulelor ce constituie fluidul respectiv. La vitezele relativ mici ale fluidului ce curge printr-o conduct se formeaz straturi de particule dispuse paralel, care se deplaseaz lini tit, men inându-se pe traiectorii paralele de-a lungul conductei. Curgerea realizat în aceste condi ii cu o anumit vitez direc ionat în direc ia general de curgere se nume te curgere laminar . La viteze mai mari de deplasare, curgerea poate p stra aspectul de curgere laminar pân la o anumit vitez , numit vitez critic , când particulele nu se mai men in în straturi paralele. In acest caz, particulele se amestec între ele, iar traiectoriile de deplasare nu se mai continua paralel, ci apar uneori i traiectorii transversale ce determin deplasarea dezordonat a unor particule în a a numitele vârtejuri sau turbioane, cu toate c în ansamblu fluidul se deplaseaz într-un singur sens.

~1~

In stare fluid ,materialele sunt transportate in instala iile industriale conform fluxului tehnologic,sau sunt supuse unor prelucrari de natur fizic ,chimic si microbiologic cerute de procesul tehnologic. Fluidele se deplaseaz prin conducte, canale sau uitlaje sub ac iunea unei energii mecanice din exterior sau sub ac iunea energiei poten iale dat de o diferen transport lichide s-a încet enit denumirea de pompe. Fluidele se transporta prin conducte inchise sau prin canale cu ajutorul energiei reaizata prin diferen a de nivel sau diferen a de presiune intre intrarea si ie irea din sistem sau folosind pompe care sa asigure energia mecanic necesar realiz rii transportului. Se poate afirma c productivitatea utilajului este cu at t mai mare cu c t mi carea materialelor este mai rapid . Transportul i distribu ia fluidelor între utilajele unei instala ii tehnologice sau la distan e mari se realizeaz prin conducte. În func ie de destina ia lor, conductele se clasific în: conducte magistrale i conducte tehnologice. Conducta este un ansamblu de elemente montate etan între ele, pe un traseu bine determinat, care serve te la transportul mediilor tehnologice aflate în stare lichid sau gazoas . 2.2 Conductele Conductele servesc la transportul si distribu ia fluidelor in instala ii intre aparatele si utilajele componente. Conductele magistrale servesc pentru transportul unor fluide pe distan e mari i foarte mari. Din aceast categorie fac parte: conductele de aduc iune a apei, magistralele de transport ale gazelor naturale (gazoducte) sau ale i eiului (oleducte).Conductele tehnologice fac leg tura dintre utilajele unei linii de fabrica ie. Deoarece utilajul serve te transport rii industriale a produselor, este absolute necesar ca asamblarea tuturor elementelor componente ale conductei s se fac etan , aceasta realizându-se prin sudare, lipire, filetare sau demontabil prin flan e, permi ând o etan are perfect din punct de de nivel.Pentru utilaje care

~2~

 arm turi pentru comanda i controlul curgerii fluifelor: robinete.A1. Viteza fluidului în interiorul conductei poate avea valori diferite în puncte diferite. a c rei sec iunea A este variabil (fig. Pentru condi iile grele de lucru (temperature sau presiuni ridicate. Dintre materialele nemetalice. din urm toarele elemente:   evi sau tuburi piese de imbinare între evi sau tuburi: flan e.vedere tehnic i posibilitatea unui transport neîntrerupt al produselor. Intr-un interval de timp t1. coturi. ac iune coroziv puternic etc. viteza este v2. instrumente de m sur a debitului i a unor parametri ai fluidului  dispozitive de fixare. gresia. f r ramifica ii. reduc ii. un element de fluid parcurge distan a v1· t1. întrebuin ate la fabricarea conductelor fac parte: cimentul. Masa de fluid ce traverseaz sec iunea transversal A1. cauciucul i în ultima vreme materialele plastice din PVC. iar cele din font se fabric din font cenu ie. mufe.1 Ecua ia de continuitate Pentru deducerea acestei ecua ii se analizeaz curgerea unui fluid de densitate continu . etc. de rezemare i compensatoare de dilatare termic s fie cel mai scurt posibil schimb rile de direc ie s fie cât mai pu ine conducta s nu afecteze amplasarea utilajelor accesul la robinete.Principii teoretice Ecuatii fundamentale ale curgerii fluidelor 3. în principal. vane. s fie u or Elementele componente ale conductelor se asanbleaza pe un traseu dinainte stabilit astfel incat:     3. bazaltul. lemnul. aparate de m sur . teuri. în sec iunea A1 este: printr-o conduct ~3~ . evile de o el se fabric din o el-carbon. se folosesc evi din o eluri aliate cu crom. în aceste condi ii.8. iar în cap tul cu sec iunea A2. viteza particulelor de fluid este v1. por elanul. nichel i molibden sau conducte de font cu un con inut ridicat de siliciu.a).). etc. Conducta este format . în intervalul t1este: m1= 1.v1. t1 Debitul masic. sticla. astfel: în cap tul cu sec iunea A1. Conductele se calsific în conducte metalice i nemetalice. nipluri.

2 Legea conservarii maselor i energiei ( Ecua ia lui Bernoulli) Deducerea ecua iei lui Bernoulli are la baz teorema energiei cinetice conform c reia lucrul mecanic efectuat de for a rezultant care ac ioneaz asupra unui sistem este egal cu varia ia energiei cinetice a sistemului. si A2 sunt constante.Qm1 ! ( m1 ! V1 ™ A1 ™ v1 ( t1 Considerând fluidul ajuns în cap tul 2 al conductei a c rei sec iune transversal este A2. astfel în cap tul 2 sec iunea ei este A2. Pentru a se aplica la curgerea fluidelor aceasta teorem .v2 sau generalizând pentru mai multe sec iuni transversale ale conductei. In cazul lichidelor incompresibile. viteza fluidului variaz invers propor ional cu aria sec iunii transversale. sec iunile A. 3. m1= m2. pe locul por iunilor orizontale de conduct . astfel încât acolo unde liniile de curent sunt rare. Se consider c . Pe m sura ce distan a dintre liniile de curent descre te. 1= 2 (pentru c 3. i invers. dar A1 diferit de A2. se consider o por iune de conduct ca in figu în cap tul 1 unde sectiunea este A1( conducta este orizontal . amplasat la cota h1 fata de un plan de referint "zero". viteza fluidului este mic viteza fluidului este mare. ea se îngusteaz .3 Clasificarea pompelor Pompele sunt ma ini care realizeaz cre terea presiunii statice a fluidelor în scopul mi c rii lui dintr-un loc în altul. Pe masur ce conducta urc spre cota h2. viteza fluidului cre te. rezult c : A1·v1=A·. rezult c debitul masic în aceast sec iune este: Intru-cât în cazul studiat s-a considerat c de-a lungul conductei nu exist ramifica ii i nici neetan eit i care s determin pierderi de fluid se poate scrie c lichidele sunt incompresibile) i Qm1=Qm2. unde liniile de curent sunt dese. ¤ ¢¡   ¥£ ¢ £ ¤ 2 21 2 ™ 2 ™ v2 t2 ~4~ . fiind mai mare în sec iunile înguste ale conductei. care curg în regim sta ionar. se ob ine rela ia: A·v = cnst.

în scopul transport rii lui. Caracteristicile pompei folosesc la analiza func ion rii unei pompe. puterea P. ~5~ . Rotorul poate fi radial sau diagonal . Caracteristica absolut a unei pompe volumice exprim leg tura dintre debitul Q. POMPE Cu element fluid motor folosind energie potential:-pompe sifon -pompe montejus -pompe gaz-lift folosind energia cinetica:-pompe ejector -pompe injector Cu element solid motor roto-dinamice:-pompe centrifuge:-radiale -axial-radiale -pompe elicoidale -pompe perifiale volumice:-alternative:-pompe cu piston:-disc -plunjer -pompe cu pistonase -rotative:-pompe cu angrenaje:-roti dintate -melcate -suruburi -pompe cu pistoane profilate -pompe cu palete culisante -pompe cu clapeta raclor -pompe cu clapete flexibile -pompe peristaltice -pompe cu inel de lichid -pompe cu canal lateral alte tipuri:-pompe electromagnetice -pompe inertial:-cu soc hidraulic -cu element vibrator -pompe cu banda aderenta -pompe elevatoare:-cu cupe -cu palete spirale -cu discuri Pentru vehicularea lichidelor din industria alimentara se folosesc urmatoarele tipuri de pompe: A. În acest scop. în pomp se transform energia mecanic de antrenare a pompei în energie hidraulic .Prin pompare se în elege opera ia de ridicare a energiei totale a unui fluid. randamentul L i presiunea de refulare p la o tura ie constant .iar carcasa poate fi spiral sau cu aparat direct.Pompe centrifugale Aici cresterea energiei lichidului se datoreaza actiunii fortelor centrifuge ca apar la rotirea unui rotor in contact cu lichidul pe care il antreneaz in mi carea de rota ie. la alegerea regimurilor optime i la alegerea tipului de pomp care va satisface cel mai bine cerin ele impuse. cu ajutorul unei ma ini.

B.care creeaz o diferen a de presiune intre fe ele paletei.avand o masa redusa.doua sau mai multe rotoare. Inalimea de refulare a unui rotor de pompa centrifuga este de 100-125 m.In cazul cand este necesara o presiune de refulare mai mare.Inaltimea maxima de aspiratie la pompele mari este de 6-7 m si la cele mici de 4-5 m. C.se monteaza pe axul pompei. Inaltimea maxima de aspiratie la pompele centrifuge este limitata de pericol de cavitatie.se ordinal 750-5000 [rot/min].Pompe cu canal lateral Aici cre terea energiei lichidului se datoreaz diferen ei de presiune intre zona de aspira ie si refulare prin varia ia volumului dintre bra ele radiale ale rotorului si suprafa a libera interioar a unui inel aflat in interiorul carcasei .nu pot fi puse in miscare de forta centrifuga a pompei.rotorul pompei este rotit cu o turatie mare.numarul de etaje fiind egal cu numarul de rotoare montate pe ax.Pentru producerea fortei centrifuge.fiind limitata de rezistenta paletelor lui.Pompe axiale Aici cre terea energiei lichidului se datoreaz for elor hidrodinamice generate de rotirea rotorului.Daca pompa este plina cu lichid acesta este antrenat in miscarea de rotatie prin intermediul paletelor rotorului.cand presiunea la aspiratie este mai mica decat presiunea de vaporizare a lichidului. Cel mai mare dezavantaj al pompelor centrifuge este acela ca nu pot fi puse in functiune cand nu sunt pline cu lichid.deoarece aerul.adica de formarea de vapori.Nu se poate deci amorsa aspiratia lichidului.lichidul trecand in serie dintr-unul in altul ridicandu-si de fiecare data presiunea cu 100-125 m. ~6~ . Se spune ca pompa are mai multe etaje.

pompa sifon obisnuit. adic umplut cu lichid.formand un amestec cu dnsitate mai mic si aplicand principiul vaselor comunicante. barbotarea unui gaz in lichidul de pompat . ~7~ . ap sub presiune sau aer comprimat. E.b). a).In felul acesta se creeaza in tubul sifonului o depresiune si lichidul din rezervor.va intra continuu in tub si va curge in rezervor. În principiu.obtinandu-se la refulare un amestec intre agentul motor i fluidul pompat .Debitul sifonului este determinat de viteza lichidului. în care transportul lichidelor se face fie sub presiunea aerului fie folosind energie cinetic a unui fluid motor.Amorsarea sifonului se poate face manual sau cu anumite dispositive. Aici cresterea energiei fluidului energiei fluidului motor are loc prin: efect de jet creat la scurgerea fluiduluimotor printr-un ajutaj amplasat intr-un difuzor .Pompe cu fluid motor Pompele cu fluid motor sunt lipsite de elemente solide în mi care.pompa sifon cu amorsare.D.fiind la presiune atmosferica. Sifonul este plin cu lichid si se cufunda cu un brat al tubului sau in rezervor. trebuie amorsat.iar lichidul curge sub actiunea fortei gravitatiei prin celalalt brat. sifonul este un tub în form literei ´U´ care. abur. pentru a fi pus în func iune.POMPE SIFON Pompe sifon sunt folosite pentru transvazarea unor cantit i mici de lichid dintre dou vase.

Sunt mai multe solu ii constructive impuse de caracteristicile necesare i de ~8~ . Se folosesc pentru transportul în ap a sfeclei de zah r. In general. Varia ia volumului din corpul pompei în vederea aspira iei i reful rii se realizeaz prin încovoierea unei diafragme elastice.POMPE CU MEMBRAN Pompele cu membran sunt pompe volumice cu mi care alternativ la care locul pistonului este preluat de o membran flexibil . la epuizmente din gropile de funda ii de construc ii. G.POMPE GAZ-LIFT SAU MAMMUT Pompe gaz-lift pot fi folosite pentru transportul lichidelor curate sau cu suspensii. în hidrotehnic . Aceste pompe sunt utilizate pentru transportul lichidelor cu con inut mare de suspensii sau a celor corosive în industria alimentar . cu ajutorul aerului sau aburului sub presiune cu care se amestec . pompa cu membran . d rezultate bune acolo unde nu se cer în l imi mari de refulare. cartofilor sau fructelor. dar i pentru evacuarea apelor reziduale cu suspensii provenite din diverse procese tehnologice alimentare. la apele cu n mol. în industria c rbunelui la înnobilarea c rbunelui etc. Construc ia ei permite autoreglarea debitului refulat dup rezisten a opus de sectorul de refulare. Pompe cu membran (diafragm ) i-au g sit aplica ii în diferite domenii. în instala iile de alimentare cu combustibil ale motoarelor cu carburator pentru autovehicule. fiind foarte simpl .F.

6. materiale.domeniul de utilizare. 4-racorde d refulare. 5-corpul pompei. 8-culisor. form . 9-biel . Camerele de aspira ie i de refulare pot fi de aceea i parte a membranei sau de o parte i de alta a membranei. 10-manivel pompei cu membran ac ionat direct cu ajutorul mecanismului ~9~ . Pompe cu membran (a) schema func ional manivel biel 1-racord de admisie. 7-tij .membran . 2-supapa de aspira ie. 3-supapa de refulare. dimensiuni.

dar se utilizeaza si ca pompe de vid sau compresoare.si lichide cu vascozitate ridicata.un grad de acoperire al angrenarii.siropuri de fructe.unt de cacao. I.unghiul de angrenare atinge valori de pana la 20º ceea ce permite sa se realizeze mai bine avantajul inclinarii dintilor.nu sunt larg raspandite.caracteristica de lucru este suficient de slabita. ~ 10 ~ .Aceasta pompa nu are supape si nici camera pneumatica.sigure in exploatare si au o greutate specifica mica.masa de ciocolata.desi prezinta o serie de avantaje cum ar fi micsorarea zgomotului.La aceasta turatie debitul este constant la o turatie data pentru o gama larga de presiuni.iar constructia nu este complicate.Pompele cu dinti in V se utilizeaza avantajos la debite mari 3000-5000 l/min.micsorarea uzurii.Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara Pompele cu roti dintate cu angrenare exterioara sunt cele mai raspandite pompe cu roti dintate.pentru a nu rezulta eforturi axiale mari.etc.siropuri industria zaharoase.Ele se utilizeaza pentru transportul lichidelor cu vascozitate ridicata.in industria uleiurilor.in industria laptelui. Procesul de pompare are loc ca urmare a variatiei volumului inchis de cilindrii rotitori cu suprafata rotitoare a carcasei.Din categoria acestor pompe cele mai raspandite sunt cele cu dinti drepti.aceste avantaje sunt neglijabile.siropuri de glucoza.Datorita unghiurilor mici de inclinare 4-7º.etc.pana la 300ºE.Pompe cu pistoane profilate Pompele cu cilindrii rotitori sunt pompe volumice rotative prevazute cu doi arbori ce sunt formati din doua corpuri cilindrice tangente pe linia de contact si care se rotesc in sensuri contrare.sucuri.a berii. In industria alimentara pompele cu roti dintate din se folosesc zaharului la si pomparea produselor lichidelor:bere.H. La pompele cu dinti in V.. Pompele cu roti dintate cu dinti inclinati.Pompele cu roti dintate sunt compacte.

sau lichide care nu trebuie sa fie contaminate. Pompa cu palete flexibile Pompele cu palete flexibile sunt relativ simple din punct de vedere constructiv.Strangularea tubului flexibil se realizeaza pe suprafata pe suprafata interioara a carcasei. Pompa cu inel de lichid ~ 11 ~ .in interiorul careia se roteste rotorul.Din acest motiv aceste pompe se folosesc pentru pomparea lichidelor corrosive.si debitele pana la 20[l/min].in care culiseaza paletele.J.Presiunile de refulare sunt de pana la aproximativ 8[bar]. Pompa este formata dintr-o carcasa.in domeniul constructiilor de masini sau in diverse instalatii hidraulice. Pompa peristaltica Pompa peristaltica este o pompa de vehicular a lichidelor cu presiune de refulare mica.Pompe cu palete culisante Pompa cu palete culisante este o pompa volumica frecvent utilizata in industria alimentara. Pompa cu piston rotativ si clapeta raclor Pompa cu piston rotativ si clapeta raclor se utilizeaza pentru produse vascoase care au tendinta de a adera la suprafata pistonului.Datorita elementelor component dimensiunile realizabile sunt limitate.pe toata durata procesului de pompare. Pentru lichide cu vascozitate mica.Rotorul este prevazut cu un numar de canale radiale.Rotorul este montat excentric in carcasa.prin apasare de catre rolele situate la periferia a doua-trei brate ale unui rotor antrenat intr-o miscare de rotatie.Avantajul specific pompelor peristaltice este acela ca lichidul pompat este in contact numai cu interiorul unui tub de material plastic sau cauciuc.Deoarece randamentul scade mult cu cresterea vascozitatii.produse chimice etc.aceste pompe nu sunt indicate pentru pomparea lichidelor vascoase.frecvent pana la 4[bar].la debite mici.turatia de lucru poate ajunge si la 5000[rot/min]. Pomparea are loc prin deplasarea spre refulare a volumelor de lichid preluate din zona de aspiratie de intervalul de tub cuprins intre doua strangulari successive ale tubului.astfel incat axa carcasei sa se afle la distant fata de axa rotorului.Debitul acestor pompe este proportional cu suprafata efectiva de lucru a paletelor si cu turatia pompei.

industria zaharului etc.de asemenea pompele de vid cu inel lichid se folosesc in intreprinderi poligrafice etc. Avantajele folosirii pompelor cu inel lichid sunt: -obtinerea aerului comprimat curat. -din punct de vedere hidraulic si mecanic nu sunt influentate de lichidul antrenat de aer.palete elastice.industria alimentara.organele de lucru sunt ro i din ate cu angrenare exterioara sau interioara. La pompele volumice rotative .aparate.deci greutate redusa si gabarit redus. La cre terea volumului .fara sa contina urme de ulei. -evacuarea gazelor din conducte.culisante sau rabatabile. -nu comporta mecanisme special de distributie.. -transportarea fluidelor agresive. -consum mic de lubrifianti.conservelor. pistoane profilate cu una sau mai multe aripi.in instalatiile de concentrare din industria laptelui.pompa este prevazuta cu lagare pe rulmenti.Pompa cu inel de lichid este destinata pentru crearea vidului necesar in diversele procese tehnologice. -dimensiuni mici in comparative cu pompele cu piston.rezervoare etc.iar reducerea volumului suprapresiunea formata favorizeaz refularea. Pompe volumice Aici cresterea energiei lichidului se datoreaz modific rii periodice a volumului unui spa iu sub ac iunea unui organ de lucru.role la pompele peristaltice.iar coroziunea se poate evita prin folosirea materialelor special.prin urmare poate fi folosita si ca si compressor de aer. Pompele si compresoarele cu inel de lichid sunt larg raspandite in industria chimica. urub excentric ..depresiunea format favorizeaz aspira ia . Avantajele pompelor volumice:    se autoamorseaz pot transporta lichide ce con in vapori i gaze au durat de func ionare mare Dezavantajele pompelor volumice:   sunt grele sunt voluminoase ~ 12 ~ . -comprimarea gazelor fara ridicarea importanta a temperaturii.

~ 13 ~ . nefiind nevoie de umplerea prealabil cu lichid a pompei i a presiune de refulare constant la diverse debite.  dau pulsa ii motopompele nu pot func iona cu orificiul de refulare închis (1) Pompe cu piston Structura unei pompe cu piston este similara cu a unui motor.cu motor cu ardere interna cu motor cu abur. pompa cu piston prezint urm toarele avantaje: Poate asigura o presiune de refulare oricât de mare (sute de atmosfere). Antrenarea pistonului se poate realiza cu motor electric. cum e Schema pompei cu piston ac ionat prin mecanism biel -manivel Fa   de pompele centrifuge. Pompele cu piston func ioneaze de obicei dupa sistemul biel prezentat in pistonul indepline te rolul de ghidare a bielei în cilindru. Presiunea de refulare nu depinde de viteza pistonului. (3) Pompa cu piston realizeaza pomparea lichidului prin miscare rectilinie alternativa a pistonului in cilindrul pompei. ± manivel .in timp ce.respectiv iesirea lichidului din pompa.  conductei de aspira ie.se inchid si se deschid supapele de aspiratie si respectiv de refulare pentru a permite accesul lichidului in pompa. de aceea se poate p stra o Este autoamorsat .succesiv si sincronizat.etc. a c ror stare de uzur trebuie supravegheat permanent. Etan area se face de obicei cu garnituri de cauciuc.manuala.

 în exploatare. în func ie de presiune. deci unui ciclu complet îi corespunde o singur pompare. Sincronizat i succesiv cu deplasarea pistonului are loc deschiderea i închiderea supapelor de aspirare i refulare. Pompa cu simplu efect are o singur fa a pistonului activ . y Ridicarea presiunii fluidului de la la . Debit limitat. care necesit solu ii constructive mai complicate. Dup modul de func ionare a pompelor cu piston pot fi cu simplu efect. Ciclului complet al unei pompe cu dublu efect îi corespunde dou pomp ri. În func ie de pozi ia cilindrilor. natura fluidului pompat. care permit deplasarea fluidului prin pomp . la înal imea . unui ciclu complet corespunzându-i o aspirare i dou reful ri. pistoane).transportul unui lichid dintr-un rezervor in altul amplasat la un nivel care se folosesc la ~ 14 ~ . Pompa cu piston este o ma in hidraulic în care fluidului i se m re te energia specific datorit mi c rii rectilinii alternative a pistonului într-un cilindru. Pompa diferen ial ocup un loc intermediar. datorit pierderilor hidraulice mici. de exemplu transportul lichidelor sau a gazelor sub presiune la filtrare. care necesit o deservire calificat Debit pulsatoriu.  uniformizarea lui. de exemplu . din cauza modului de mi care a pistonului. pentru Ca dezavantaje ale pompelor cu piston se men ioneaz :  vitezelor mari. Caracteristici ale pompelor pentru transportul fluidelor In industria alimetar pompele reprezinta utilaje auxiliare de mare importan execuatarea urmatoarelor operatii: y Ridicarea fluidului de la o inaltime mai ridicat. care nu permite folosirea Construc ie mai complicat (supape. deoarece ambele fe e ale pistonului sunt active. Mai pot fi clasificate dup construc ia pistonului în pompe cu piston ± disc i pompe cu piston ± plunger. Are un randament hidraulic ridicat. cu dublu efect i diferen iate. pompele cu piston pot fi orizontale i verticale.

mas i dimensiuni mici. kg/ m 3 . Pompele trebuie s fie ermetice. m. de exemplu alimetarea unor aparate tehnologice intr-un timp determinat. Presiunea creat de pomp se compune din în l imea geometric de ridicare a lichidului Hr. prin utilizarea unei p r i din energia mecanic exterioar consumat de pomp . Pompele nu trebuie s reprezinte un pericol pentru personalul de deservire. în special la filtrare.y Marirea vitezei unei mase de fluid de la la . învingerea diferen elor de presiuni la capetele conductelor p1 i p2 i rezisten ele hidraulice în conductele i aparatele prin care curge lichidul: §h H=Hrunde: p1  p 2  §h. s fie dirijate automat i de la distan . y Pompele sunt ma ini hidraulice care transform energia mecanic a motorului în energie a lichidului care se pompeaz m rindu-i-se presiunea. productivitate bun i presiune corespunz toare. pentru a reduce durata de alimentare a aparatului. Pentru a cre te. dar trebuie s se repare u or. iar fluxul trebuie s aib la alimentare viteze mai mari decât în cazurile obi nuite. Pompele realizeaz nu numai transportul. Productivitatea Q ( m 3 /s) este determinat de volumul de lichid pompat într-o unitate de timp. Pentru deplasarea unui lichid printr-o conduct sau utilaj este necesar asigurarea unei diferen e de presiune la capetele conductei sau între punctual de intrare i cel de ie ire a fluidului din utilaj. astfel încât s permit ridicarea sa de la un nivel h1 spre un nivel h2 i presiunea lor de la p1 la p2. m rimea fluxului i densitatea transportoare: ~ 15 ~ . g este accelera ia c derii libere. Hr este în l imea geometric de ridicare a lichidului egal cu suma în l imilor de aspirare i pompare. montare. s fie simple în exploatare. Ele trebuie s aib un randament înalt. Puterea (kW) consumat de pomp depinde de productivitatea pompei. Vg este densitatea lichidului. atunci când este necesar. Pompele sunt utilaje care m resc presiunea fluidului. Atunci când pompele sunt folosite pentru transportul fluxului de lichid. pentru a preîntâmpina p trunderea aerului în lichidul pompat i s se asigure un debit uniform. m rindu-I energia. presiunea trebuie s înving rezisten a frec rii i a obstacolelor. ci i amestecul. ele asigur transportarea propriu-zis a lichidului prin conducte.

Valoarea maxim a în l imii de aspira ie se determin aplicând ecua ia lui Bernoulli: între punctual 1 situat la suprafa a lichidului care urmeaz a fi asiprat i punctual 2 situat la intrarea în pomp . respective unui debit volumic. Raportul dintre debitul volumic real i cel teoretic define te randamentul volumic al pompei: v= Mv Mvt În l imea maxim de aspira ie este în func ie de în l mea la care se poate monta racordul de aspira ie al pompei fa de nivelul lichidului. Cantitatea poate fi exprimat prin masa sau volumul de fluid. Alte caracteristici sunt: viteza W care la suprafa a lichidului este nul . atunci func ionarea ei nu mai este posibil . energia specific Eh este de asemenea nul . p2 presiunea la intrarea în pomp .N= QgVH . ceea ce corespunde unui debit masic. m 3 /s . p1 presiunea în spa iul de aspira ie. Puterea motorului electric se stabile te introducând coeficientul : Nm. Dac se monteaz pompa la o distan mai mare (pe vertical ) decât în l imea maxim de aspira ie.e=N Debitul pompei reprezint cantitatea de fluid transportat de pomp în unitatea de timp. Diferen a h1-h2 reprezint chiar în l imea de aspira ie Ha. unde: Q este productivitatea pompei. inând seama de eventualele supraînc rc ri. 1000L este randamentul mechanic.Având în vedere aceste considera ii ab inem: 1 VW 2  E p ! 0 [ N / m 2 ] 2 VgH a  ( p1  p 2 )  ~ 16 ~ . În cazul pompelor se deosebe te un debit real i unul teoretic.

Distan a între nivelul de aspira ie i cel i cel de refulare este în l imea geometric Hg=Ha+Hr i reprezint presiunea static a lichidului. în m2. Se scrie ecua ia lui Bernoulli sub forma: Eh p3  p1 W32  W12 E p ! (h3  h1 )    H! Vg Vg 2g Vg Se observ c to i termenii au dimensiuni liniare.(6) Schema de pompare a lichidelor cu ajutorul unei pompe este prezentat în Figura 1. Ea cuprinde pe lâng p 3  p1 necesar Vg de pompare Hg. Pompa este legat prin conducta de aspira ie cu rezervorul din care aspir lichid i prin conducta de refulare de rezervorul în care refuleaz . precum i în l imea 2g Ep Vg . în m.1. Raportul dintre energia specific Eh i greutatea specific se nume te în l imea manometric în l imea geometric i se noteaz cu H. între pompa i nivelul pân la care impinge lichidul se nume te în l imea de refulare i se noteaz cu Hr. ~ 17 ~ . F ± aria pistonului. Distan a m surat pe vertical H2. necesar cre terii energiei cinetice.Dac se împarte ecua ia la g se poate calcula în l imea maxim de aspira ie Ha: H a (max) ! p1 ¨ p 2 W 2 E p ¸ ¹ [m] ©   Vg © Vg 2 g Vg ¹ ª º În l imea manometric . pistonul i camera supapelor de aspira ie i refulare a unei pompe. S ± cursa pistonului (drumul parcurs de piston între cele dou pozi ii extreme). în l imea H d ! W32  W12 . Se folosesc nota iile: D ± diametrul pistonului. în m. în l imea H p ! ridic rii presiunii lichidului. Sunt reprezentate schematic cilindrul. necesar pentru a învinge frecarea H f ! În l imea manometric H se m soar în metri ai coloanei de lichid pompat i este întotdeauna mai mare decât în l imea geometric .

în kgf/m2. ± greutatea specific a lichidului. ~ 18 ~ .P0 ± presiunea la suprafa a lichidului aspirat. în kgf/m3.

Schema procesului de pompare ~ 19 ~ .

la cursa pistonului în dreapta. Aspira ia i refularea lichidului în pompa cu piston cu simplu efect are loc la mi carea dute ± vino a pistonului 1 în cilindrul 2 al pompei.de asemenea .materialul de construc ie a reperelor care vin in contact cu acestea . Diferen a de presiune între cilindru i recipient face ca lichidul s se ridice prin conducta de aspirare i s ajung în cilindru. Stabilirea domeniului de lucru Principalii parametrii de lucru sunt debitul Q i inal imea de refulare H. ~ 20 ~ . Stabilirea tipului de pomp se face in func ie de natura lichidului transportat. cunoa terea valorilor maxime i minime ale acestor parametrii. deoarece asupra ei ac ioneaz for a de greutate a lichidului. prin supapa de aspirare 4 care se deschide în acest moment.Alegerea pompelor Alegerea pompelor comport rezolvarea c torva probleme. Supapa de refulare 5 este închis . în cilindru apare presiunea sub ac iunea c reia se închide supapa 4 i se deschide supapa 5. Domeniile de utilizare a pompelor depind de corelatia debit-înaltime i debit- Pompa cu piston cu simplu efect Pompa cu piston cu simplu efect este format din:      camera (cilindrul) de pompare pistonul canalele de aspira ie i de evacuare supapele de aspira ie i de evacuare sistemul de ac ionare Pompele cu piston sunt ac ionate de un cilindru cu abur. Ace tia trebuie sa corespund cu caracteristicile instalatiei sau utilajelor deservite de pomp .de accea este necesar vascozitate. La mi carea pistonului spre stânga. Natura lichidului pompat determin . La deplasarea pistonului spre dreapta în spa iul dintre capacul 3 al cilindrului i piston se formeaz vacuum. care se afl în eava de aspira ie. de un motor electric cu reductor de vitez sau de o roat de transmisie cu curea.

Astfel. În acela i timp. (8) Pistonul. la pompele mici i orizontal la pompele mari. pentru a-l transmite mai departe la biel agentul motor. Pistonul este dotat cu segmen i de etan are 7. Este construit de font pân la 20 de atmosfere sau din o el turnat pentru presiuni mari. precum i evacuarea cantit ii importante de c ldur primit de ~ 21 ~ .Prin supapa de refulare lichidul ajunge în conducta de presiune i de acolo în recipientul de presiune. aspira ia i refularea lichidului în pompele cu piston cu simplu efect au loc neuniform: aspira ia la deplasarea pistonului de la stânga spre dreapta. (2) Schema pompei cu piston cu simplu efect. pistonul trebuie s asigure etan area fa de carter a camerei de ardere. este organul care preia for a lichidului i lucrul mecanic prestat de acesta. Cilindrul de pompare este de obicei vertical. Pistonul este pus în mi care de mecanismul biel ± manivel 6. i arbore cotit. care transform mi carea de rota ie a arborelui în mi care de du-te-vino a pistonului. refularea ± la deplasarea invers a pistonului.

care are rolul de a prelua presiunea fluidului. sau mantaua. de a da forma camerei de lucru (camera de ardere la motoare.  între piston i bol .  fusta. la pistoanele care nu transmit for a prin tije cu cap de cruce. iar la unele pistoane (la procedeul de injec ie Meurer de la motoarele Diesel) i de a vaporiza combustibilul.Pistonul La alegerea materialului se cere îndeplinirea urm toarelor condi ii:   rezisten la solicit ri mecanice i termice (cu ocuri termice repetate).    greutate redus . în scopul tehnologie de execu ie u or de realizat i pre de cost sc zut. coeficient redus de schimb superficial de c ldur fa de gaze pentru a prelua o cantitate mai mic de c ldur de la mediul din cilindru. pentru mic orarea for elor de iner ie. P r ile unui piston sunt:  capul. ~ 22 ~ . respectiv spa iul v t m tor). care are rolul de a ghida pistonul în cilindru la pistoanele care nu sunt umerii. care sunt ni te bosaje care permit realizarea unei suprafe e de contact suficiente ghidate de tije cu cap de cruce. alegerea unui cuplu de materiale corespunz toare pentru piston i cilindru. În acela i timp se cere conductivitate termic pentru transmiterea c ldurii i o deformabilitate cât mai redus pentru a se men ine jocul dintre piston i cilindru în limite admise. mic or rii frec rii. asigurarea unei etan ri bune între corpul pistonului i peretele cilindrului.

c ruia i se adaug la montaj un expandor de o el de arc. b) segmen i de etan are care au forma obi nuit cu elasticitate proprie. Au o în l ime axial mai mare decât segmen ii de etan are i sunt prev zu i cu o degajare pe suprafa a cilindric a segmentului. Ace ti segmen i apas pe cilibdru pe toat în l imea lor. astfel încât deschiderile segmen ilor succesivi s fie decalate una fa de alta. Uneori se folosesc segmen i cu muchii te ite. numite expandoare: a) segmen i de font . diferen a de în l ime. c) segmen i din lamele de o el. (8) 1. cu expandor sunt compu i dintr-un segment de font obi nuit. La motoarele cu ardere intern segmen ii obi nui i se a eaz liber în canalele pistonului. b) segmen i de font cu expandoare i lamele de o el: în unele cazuri. dup scopul de utilizare i dup fabrica constructoare. 2.4 ± 0. cu expandoare: fac parte segmen ii compu i exclusiv din lamele de o el. confec ionate din o el de arc. completându-se cu lamele sub iri. ce se interpune în fa a interioar a segmentului i fundul canalului. c) forma capetelor deschiderii la segmen ii cu elasticitate proprie difer dup tipul motorului la care sunt folosi i segmen ii. cu elasticitate proprie. Forma cea mai întâlnit este cea dreptunghiular cu suprafa cilindric . Prin aceste forme se urm re te în mod special realizarea unei presiuni specifice mai mari asupra cilindrului. canalele pentru segmen i. la aceea i for segmentului. 10 sau 12 ferestre de evacuare amplasate pe periferia segmentului.75mm. pentru a atenua ac iunea muchiei ascu ite de radere i eliminare a uleiului. segmen i cu elasticitate proprie: a) segmen i de etan are care au sec iunea de obicei dreptunghiular sau trapezoidal . pân la l imea canalului de pe piston. pentru colectarea uleiului în exces i cu un num r de 6. presiunea radial a sementului asupra cilindrului se realizeaz cu ajutorul unor elemente elastice separate. de 0. 8. în l imea axial a segmentului de font se mic oreaz . care servesc ca suport i ghidaj pentru segmen ii care asigur Segmen ii pot fi de mai multe forme i dimensiuni: etan area cilindrului. segmen i cu expandoare. elestic a ~ 23 ~ . Modul de dispunere variaz de la caz la caz.

4. în momentul în care pistonul s-a oprit în punctul limit S2 . în cadrul unui ciclu au loc o singur aspira ie i o singur refulare. (13) În este reprezentat schematic o pomp cu piston cu simplu efect.3. Din acest moment pistonul î i inverseaz cursa. realizarea unui material cu bune propriet i antifric iune. Aspira ia dureaz pe toat perioada deplas rii pistonului de la S1 la S2. Datorit acestui fapt. segmen i lamelari cu arcuire proprie: fac parte segmen ii compu i din lamele de o el profilate în form de farfurie. la mi carea pistonului din pozi ia limit S1 spre pozi ia limit S2 . în cilindru ia na tere o depresiune. supapa de aspira ie A se deschide permi ând intrarea lichidului din conducta de aspira ie în cilindru. Prin folosirea segmen ilor metalo-ceramici se urm re te pe de o parte evitarea opera iei de turnare a fontei. aspira ia înceteaz . iar pe de alt parte. ~ 24 ~ . Dup cum se vede în figur . Pistonul P execut o mi care alternativ între capetele de curs S1 i S2 . dup care ciclul se repet din nou. deplasându-se de la S1 la S2. Din aceast cauz pompa se nume te cu simplu efect. permi ând trecerea lichidului în conducta de refulare. La aceste tipuri de pompe. iar supapa de refulare R se deschide. datorit presiunii create în lichid de ac iunea pistonului. supapa de aspira ie A se închide. iar cilindrul este plin cu lichid. numai fa a din stânga a pistonului este activ . care se a eaz unele peste altele astfel încât împingerea radial a segmentului asupra peretelui cilindrului se realizeaz prin propria arcuire e lamelelor. pentru c numai ea vine în contact direct cu lichidul. segmen i sinteriza i.

Pomp cu piston cu simplu efect ~ 25 ~ .

]=1. L ~ 26 ~ .pentru pompe cu ac iune direct . în m.4.  . u=0.cursa pistonului în m.5 m3h n=160 rot/min H=7 m  L ] L ?mA ?m3hA.   Q=60™S™A™n Q=S™A™n Se dau: Q=1500 lh= 1. în m2. -viteza medie a pistonului.3z1.sec iunea cilindrului pompei. S. ?m3minA. Dh. în rotmin. n-num rul de curse duble pe minut (tura ia).2z0.CALCULUL POMPEI CU PISTON CU SIMPLU EFECT Studiul si proiectarea unei scheme de transport a produselor in stare lichida utilizand o pompa cu piston cu simplu efect cu un debit de 1500 l/h.6 ?msA -pentru pompe cu ac iune direct . ] -este raportul dintre cursa i diametrul pistonului.75.diametrul cilindrului de lichid.  L unde: Lv ± randament volumic.

L-randamentul mecanic L=0.88-0.525™D 0. introducând coeficientul F: Pm.1 mm  Calculul puterii Puterea (kW) real consumat de pomp depinde de productivitatea pompei.75.?1A L sau L ? A ? A unde: Q este productivitatea pompei.1166-D 0.1166-D=1.55 la unele pompe mici. m3s.525    S+D=0.0701 m sau S=70.525™D=0.1166  D=0.000199=0. Puterea motorului electric.000199 Consider m D=S de unde  S3=0.046 m sau D=46 mm S=0. din care interval alegem valoarea ]=1.1166=D™(1+1.3 mm  Consider m ]=1.3z1.e.0583 m sau S=58.8) ~ 27 ~ .95 la pompele cu piston sc zând pân la 0.1166 S=0.m rimea fluxului i densitatea materiei transportate.525) 2.199 ™10-3  S=0.  S™D2=0.=PC™F (4. se stabile te inând seama de eventualele supraînc rc ri.

~ 28 ~ .

~ 29 ~ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful