1

PSIHOMETRIE CAPITOLUL I. INTRODUCERE Oricine are capacitati parapsihologice. Extrasensibilitatile apar intr-o diversitate de forme. Poate fi vorba de o banuiala, o senzatie vaga in legatura cu un eveniment iminent, dar poate fi si o intuitie fulgeratoare si foarte concreta. Pot aparea sub forma unui semnal auditiv, poate fi o voce interioara sau senzatie ca cineva va vorbeste din exterior. Informatia poate veni si prin intermediul unei viziuni sau unui vis, a unui gand sau se poate simti din senin un anumit miros care sa aduca aminte de ceva anume. Sunt persoane care simt chiar anumite gusturi ce favorizeaza aparitia unei intuitii privind probleme si evenimente care urmeaza sa aiba loc. Cei mai multi oameni cred ca omul are doar 5 simturi: vazul, auzul, pipaitul, gustul si mirosul. In realitate oamenii au mai multe simturi, cele necunoscute fiind incadrate sub denumirea generica de extrasensibilitati. Dintre aceste extrasensibilitati se pot aminti cateva care sunt intalnite cu o frecventa mai mare: clarviziunea, simtul radiestezic, clarauditia, clarsenzitivitatea, clarmirosul, etc. O calitate deosebita in perceperea nivelelor subtile este intuitia, care va fi analizata la nivelul II. Oamenii pot invata sa se foloseasca de simturile fizice pentru a capata informatii provenite de la orice nivel existential. Un bun investigator in domeniul parapsihologiei, este acela capabil sa vada si sa realizeze conexiuni. Daca se poate estima ce anume a condus o persoana la starea in care se afla la un moment dat, atunci este destul de usor sa se determine ce trebuie sa faca pentru a-si corecta situatia momentana si pentru a-si crea un viitor mai bun. In momentul in care o fiinta umana invata sa amplifice si sa integreze ceea ce percepe cu cele cinci simturi si sa realizeze conexiuni, inseamna ca simtul intuitiv al acesteia incepe sa se trezeasca. Simtul intuitiv vine de la nivelul subconstientului deoarece la acest nivel pot fi percepute toate nivelele subtile si se cunosc reactiile potrivite in functie de situatia de moment. Din pacate majoritatea oamenilor nu-si percep rational senzatiile de la nivelul subconstientului motiv pentru care cel mai adesea ignora ceea ce acesta percepe, fiind „condamnati” sa ramana in intuneric spiritual. Exista diverse modalitati de a intra in legatura cu subconstientul. Una dintre acestea mai cunoscuta si mai des utilizata in psihiatrie si in psihologie este hipnoza. O alta modalitate despre care se vorbeste mult, dar putini oameni o utilizeaza este meditatia. Cu ajutorul lor oamenii pot sa realizeze conexiunea dintre constient si nivelurile mai profunde ale subconstientului. Indiferent de mijloacele prin care se intra in legatura cu perceptiile subconstientului, acestea sunt cel mai adesea traduse la nivel constient prin cele cinci simturi fizice.

2

Fiecare dintre nivelurile intuitive ale celor cinci simturi are propriile sale fenomene de tip parapsihologic si spiritual. Clarviziunea include visurile, imaginatia, perceperea vizuala a aurei, a biocampurilor, vizualizarea organelor interne, a unor entitati fara trup, a unor fenomene din lumi paralele, etc. Clarauditia presupune anumite fenomene cum ar fi perceperea unor voci apartinand unor fiinte invizibile ochiului, perceperea unor sunete muzicale, telepatia, etc. Clargustul si clarmirosul cuprind fenomene de perceptie a unor evenimente sau stari traduse printr-un miros specific sau un anume gust, prin care acestea se diferentiaza si pot fi constientizate. Clarsenzitivitatea include fenomene de perceptie traduse prin anumite senzatii in corp si mai ales in maini, cum ar fi: senzatie de cald sau rece, intepaturi, furnicaturi, etc. Fenomenele asociate cu aceste simturi intuitive sunt mult mai cuprinzatoare decat cele descrise mai sus. De regula o persoana are un anumit simt fizic mai dezvoltat decat celalalte, pe baza caruia se pot stimula capacitatile extrasenzoriale. Astfel, cel care are vazul mai bine definit va fi un bun clarvazator, cel care are auzul foarte bun isi va forma si o clarauditie mai buna decat a celorlalti. Pe masura ce se dezvolta un anumit simt incep sa iasa la iveala si celelalte. De exemplu, dupa ce se va dezvolta intr-o anumita masura clarvederea vor incepe sa apara si senzatii de clarauditie, de clarsenzitivitate, etc. Cea mai usor de dezvoltat este clarsenzitivitatea. Pielea este cel mai mare dintre organele de simt ale omului, constituind invelisul corpului cu rol de protectie si totodata servind ca sistem senzorial. Corpul uman emite si absoarbe continuu energie. De asemenea el emite sunete, lumina, produce electricitate, magnetism, etc. si are capacitatea de a percepe si de a reactiona in prezenta altor campuri energetice. Multe dintre aceste fenomene vin din interior, dar se manifesta la nivelul pielii sau imediat in exterior, in apropierea acesteia (cum ar fi aura). Una dintre formele specifice clarsenzitivitatii este psihometria. Psihometria este capacitatea de a sesiza anumite impresii, de a percepe anumite informatii, prin intrarea in contact cu unele obiecte, persoane si locuri. Prin atingerea unui obiect sau unei persoane, ori prin prezenta intr-un anumit loc omul primeste diverse informatii, altfel decat prin intermediul simtului tactil, dar acesta devine un mijloc prin care se declanseaza mecanismul perceperii intuitive. Se poate vorbi de amprente energetice care se pastreaza pe anumite obiecte, in anumite locuri sau tesuturi vii.

3

CAPITOLUL II.AMPRENTE ENERGETICE Orice sistem viu, atunci când se află într-o stare specială, determinata de un surplus sau deficit de energii si informatii, creeaza in structurile fizice pe care le atinge, amprente corespunzătoare propriei sale stari si personalitati. Aceste stări sunt determinate de emoţii şi sentimente, care cu cat sunt mai puternice cu atat creaza amprente mai stabile si mai usor de „citit”. Astfel de amprente pot fi create în special de catre sistemele vii umane si de cele superioare acestora, dar pot sa apara in anumite situatii si la sistemele vii animale si vegetale. Amprentele energetice si informationale se realizeaza prin implementarea anumitor caracteristici ale unui sistem viu într-o structură fizică oarecare, atunci când acest sistem viu se află într-o stare energetica si informationala deosebită. Mărimea diferenţei dintre starea normală şi starea momentană a sistemului viu, precum şi nivelul energetic al mediului înconjurător constituie cei doi factori ce determină anumite caracteristici ale amprentei create de sistemul viu respectiv. Prin citirea unei astfel de amprente se pot afla diferite informatii despre creatorul ei, inclusiv portretul robot al acestuia, conform principiului hologramei. Clasificarea amprentelor: 1. După beneficitate: -amprente benefice care au fost create de catre fiinte benefice si care nu fac rau celor care le acceseaza, chiar pot sa ajute cu anumite informatii si energii continute; -amprente malefice care au un impact neplacut asupra celor care intra in contact cu ele, facandu-le rau acestora, unele putand provoca chiar decesul. Inclusiv anumite farmece si vraji se bazeaza pe folosirea unor astfel de amprente. 2. După intensitate: -slabe, care nu dureaza decat putin timp de la crearea lor sau care sunt foarte vechi si au pierdut mult din continutul lor energetic si informational; sunt destul de greu de detectat si de „citit”; -medii, dureaza un timp mai indelungat si pot fi mai usor de citit; -puternice, acestea avand o incarcatura energetica si informationala mare, indiferent de timpul care a trecut de la creare lor; sunt foarte usor de depistat si de citit; -foarte puternice.

4

3.După mărimea suprafeţei pe care o ocupa: -pe suprafeţe mici (ϕ <10cm); -pe suprafeţe medii (10cm<ϕ <50cm); -pe suprafeţe mari (50cm<ϕ <200cm); -pe suprafeţe foarte mari (ϕ >200cm, până la zeci de metri, uneori chiar kilometri). 4.După vârstă (corespunzator timpului scurs de la crearea lor): -foarte recente (realizate de o perioadă de timp mai mica de un an); -recente (intre un an si 10 ani); -vechi (10 ani - 100 ani); -foarte vechi (100 – 1000 ani); -antice (1000 – 10000 ani); -ancestrale (mai vechi de 10000 de ani). In timp amprentele radiaza continutul lor informational si energetic, influentand sistemele vii cu ale caror biocampuri interfereaza. După o anumita perioada, care difera de la caz la caz, amprentele slabe isi disipeaza continutul si nu mai pot fi decelate corect, intensitatea lor slabind sub limita sensibilitatii extrasensibilitatilor medii umane. 5.După remanenta lor in spatiu-timp: -amprente temporare; -amprente permanente (aparent). 6.După modul de realizare a lor: -spontane (neconştientizate, realizate fără intentie); -cu cunoastere (conştientizate, realizate cu intentie, pe concentrare, cu un scop precis). 7.În funcţie de realizator: -realizate de oameni; -realizate de sisteme vii vegetale; -realizate de sisteme vii animale; -realizate de alte existenţe, diferite de cele de mai sus. Amprentele energetice si informationale se gasesc peste tot in jurul nostru, unele continand bucuriile celor care le-au lasat, altele suferintele si necazurile. De asemenea sunt amprente facute cu stiinta pentru a ajuta sau pentru a face rau, pentru a proteja anumite locuri sau pentru a ajuta la gasirea lor de catre cei care „trebuie”, etc. Este important sa retinem ca realizarea unor amprente malefice constituie un păcat, chiar dacă este făcută fără cunoaştere, deoarece chiar starea negativa care duce la amprentarea malefica este un pacat. Nu se recomanda decodificarea amprentelor malefice deoarece poate sa faca rau celui in cauza, prin intrare in rezonanta cu informatiile si energiile

5

malefice ale acestora. Cand intalnim amprente malefice este bine sa le anihilam, daca stim cum sa o facem, iar daca nu cunoastem o anumita tehnica in acest sens si mai ales daca simtim influentele lor nefaste este indicat sa ne indepartam cat mai repede de locul respectiv. PROCEDURA DE ANIHILARE A AMPRENTELOR MALEFICE
1.

Se biodetectează amprenta, pe concentrarea: “Caut numai amprentă

malefică!” In starea “ready” se pun ambele palme deasupra amprentei biodetectate la o distanta de ≈ 30 – 40 cm de aceasta sau de o parte şi de alta a obiectului, în cazul obiectelor verticale si subtiri, de o parte si de alta a corpului daca este vorba de o fiinta vie.
2.

Rotind levogir ambele palmele le apropiem încet de suprafaţa obiectului amprentat, pe concentrarea:
3.

“In Numele Tatălui, al Fiulu si al Sfântului Duh se anihilează, acum si pentru totdeauna toate energiile, informatiile si conceptele malefice continute in această amprentă cu Lumina si Iubirea Divina radiata prin palmele mele!” Se verifică eventuala remanenţă a ei. Dacă a mai rămas ceva se reia procedura. Palmele se apropie până la cca. 2 cm. de suprafata amprentata. 4. După anihilare, ne facem semnul Sfintei Cruci si mulţumim Sfintei Treimi pentru ajutorul primit. Amprentarea obiectelor si a locurilor poate fi intentionata sau accidentala. Un exemplu de amprentare intentionata este fabricarea de talismane si amulete, acestea fiind incarcate cu anumite energii si informatii pentru a obtine un efect precis; un alt exemplu este efortul de a crea o atmosfera de veneratie si calm in biserici, temple, locuri de meditatie, etc., iar prin intrarea intr-un asemenea loc, omul se simte mai relaxat. Amprentarile accidentale sunt mult mai frecvente. Este suficient ca un obiect sa fie purtat un timp mai indelungat de catre o persoana pentru ca acesta sa fie amprentat cu energile si informatiile proprii. Acest tip de amprentare se realizeaza in mod automat. Obiectele si locurile se incarca cu energia unei persoane doar prin faptul ca au facut parte din viata acesteia. Incaperile in care un individ a petrecut un timp mai indelungat poarta cele mai puternice amprente ale acestuia. Bijuteriile preferate sunt amprentate mai puternic decat altele. Multe asezaminte religioase au fost amprentate de sfinti si de catre oameni credinciosi, pur si simplu intamplator si nu potrivit unui plan dinainte stabilit. Locurile si obiectele legate de evenimente intens emotionale sunt cel mai puternic amprentate. Multe dintre casele considerate bantuite nu sunt de fapt „locuite” de fantome, manifestarile specifice fiind cauza amprentelor lasate de evenimente cu o incarcatura emotionala puternica din viata fostilor locatari. Tot

6

din acest motiv unele case dau un sentiment placut si cald, iar altele dimpotriva creeaza o stare de teama, de rece, de pericol, etc. Unele obiecte pot fi mai usor amprentate, dar tot acestea isi pot pierde amprentele mai repede deoarece absorb energiile si informatiile mai repede decat altele. Bumbacul si fibrele naturale sunt mai usor de amprentat decat materialele sintetice, dar isi pierd destul de repede amprentele, chiar printr-o simpla spalare. Intr-o activitate de investigare articolele de imbracaminte reprezinta instrumente puternice pentru intrarea in legatura cu posesorul lor, atata timp cat nu au fost spalate. Apa este un foarte bun conducator de energie si informatie preluand incarcatura energetico-informationala din jur. Obiectele din metal sunt de asemenea usor de amprentat si de aceea se folosesc la confectionarea de talismane si amulete. Obiectele din lemn se amprenteaza mai greu, dar ele retin amprentele mai mult timp. CAPITOLUL III. PSIHOMETRIA Sensul cuvantului psihometrie este „masurarea sufletului”. Este capacitatea de a afla partial sau integral istoria unui obiect, a unui loc sau a oamenilor care au folosit acel obiect sau au trecut prin acel loc. Psihometria se refera de obicei la trecut, dar poate fi folosita si pentru a afla viitorul. Obiectul nu contine informatii despre intamplari viitoare, dar cineva care este in stare sa vada trecutul unei persoane prin intermediul unui obiect atins de aceasta poate face de regula predictii corecte bazandu-se pe informatiile aflate, deoarece majoritatea oamenilor nu-si schimba niciodata tiparele. Psihometria este de trei tipuri: psihometria obiectului, psihometria locului si psihometria persoanei. a)Psihometria obiectului este cea mai frecvent intalnita. Orice obiect este amprentat energetic si informational de catre posesorul sau. Fiecare om poate sa invete sa perceapa si sa constientizeze energiile si informatiile amprentate pe un obiect. Cel mai adesea contactul cu obiectul in scopul de a citi amprentele se face tinandu-l in maini, dar se poate face si lipindu-l de o anumita chakra, de fata sau de o alta zona a corpului. Exista puncte pe corp in care datorita activitatii chakrelor impresiile senzoriale obtinute prin psihometrie sunt mai puternice. Zonele cele mai potrivite pentru psihometrie sunt proiectiile chakrei ajna si cea a plexului solar, precum si mainile. Tinand obiectul in maini sau lipit de frunte se primesc informatii despre posesorul acestuia sau despre diferite evenimente legate de istoria obiectului (alte persoane care l-au atins, locuri prin care a fost purtat etc.). Exista un interes crescand pentru folosirea psihometriei in criminalistica, deoarece obiectele sunt punti de legatura cu posesorul sau posesorii lor, precum si cu evenimentele la care au participat. Exista aplicatii in mai multe domenii, cele mai cunoscute fiind arheologia si anchetele judiciare. In psihometria arhelogica se poate spune ca un individ „citeste” sau se acordeaza cu un obiect

7

sau un sit arheologic si este impresionat de istoria evenimentelor si a oamenilor cu care intra in legatura, primind astfel mai multe informatii despre trecut si reusind sa inteleaga mai bine evenimentele analizate. In anchetele judiciare aplicatiile sunt diverse. Localizarea obiectelor pierdute sau furate, gasirea persoanelor disparute, identificarea criminalilor sunt doar cateva exemple. Pentru aceasta se folosesc obiecte de imbracaminte, bijuterii, fotografii, fragmente de tesut, etc., care au apartinut persoanelor in cauza. Dificultatea in aplicarea psihometriei consta in a face o corecta diferentiere, deoarece informatiile percepute nu sunt intotdeauna verificabile. Indicatiile si declaratiile trebuie facute cu mare grija si dupa multiple investigatii pentru a nu distruge viata unor oameni nevinovati, prin acuzatii incorecte si nefondate. b)Psihometria locului este strans legata de senzatiile de tip „deja-vu” sau „am mai fost pe aici”. Invatand sa se relaxeze si sa mediteze individul este capabil sa intre in rezonanta cu energia mediului inconjurator, prin perceperea informatilor imprimate pe acesta. Exista o legatura cu unele forme de divinatie si de radiestezie, cum este in cazul acordarii la energia unui esantion de minereu pentru a gasi zacamintele exploatabile. Aceeasi tehnica poate fi folosita si la localizarea unor izvoare subterane. Intamplarile, evenimentele, mai ales cele cu o puternica incarcatura emotionala lasa urme, amprentand locul unde se petrec. Aceste amprente pot fi citite. Aproape fiecare om are o anumita stare, o senzatie neplacuta, dar pe care nu si-o poate explica, daca intra intr-o incapere in care mai inainte a avut loc o cearta intre doua sau mai multe persoane. c)Psihometria persoanei se bazeaza pe existenta unor energii proprii fiecarui individ in parte. Asa cum fiecare om are amprente digitale proprii si unice, tot asa el are si un camp energetic si informational unic. Oricine foloseste psihometria persoanei, dandu-si seama de dispozitia cuiva fara a-l fi cunoscut pana atunci. Capacitatea de a intra in rezonanta cu o alta persoana si de a realiza ce se petrece cu ea reprezinta numai o mica parte din ceea ce inseamna aceasta forma de psihometrie. Psihometria persoanei poate fi folosita si in activitatea de vindecare spirituala, precum si pentru a determina punctele vulnerabile sau punctele forte ale organismului si campurile energetice din jurul acestuia. La baza psihometriei sta interactiunea dintre biocampurile investigatorului si obiectele, locurile si oamenii cu care acesta intra in contact. Cu cat o persoana a avut o legatura mai indelungata cu un obiect sau un loc, cu atat aceasta se incarca mai puternic cu un model energetic similar celui al persoanei in cauza. Un individ sensizitiv care tine in mana un astfel de obiect sau care patrunde intrun astfel de loc ajunge sa receptioneze informatii si energii, care declanseaza intuitii fie in legatura cu persoana careia ii apartine obiectul, fie in legatura cu unele evenimente importante legate de obiectul sau locul respectiv.

8

Teoria psihometriei bazata pe holograma se refera la noile modele si studii privitoare la functiile creierului si la legatura acestora cu experientele transcedentale. Aceasta teorie se bazeaza si pe fizica cuantica. Neurochirurgul Karl Pribram a facut la Universitatea Stanford primele cercetari asupra modelelor de functionare a creierului, ajungand la concluzia ca modul de organizare a creierului seamana in multe privinte cu o holograma. „Holograma este un tip special de sistem optic de stocare care poate fi cel mai bine explicat printr-un exemplu: daca iei o fotografie holografica, sa spunem a unui cal, si tai o parte din ea, de pilda capul calului, dupa care maresti acea parte pana la dimensiunea originala, vei obtine nu un cap mare, ci o imagine a intregului cal. Cu alte cuvinte orice parte a imaginii luata separat contine intreaga imagine intr-o forma condensata. Partea se afla in intreg, iar intregul se afla in fiecare dintre parti – un fel de unitate in diversitate si diversitate in unitate” (Ken Wilber). Punctul cheie este pur si simplu faptul ca partea are acces la intreg. Astfel, orice parte a hologramei va reconstitui intregul. In psihometrie semnificatia acestei teorii este ca orice parte a vietii unui individ sau orice atinge acesta va purta o amprenta ce poate fi folosita pentru conectarea directa cu el la un anumit nivel. In radionica si in radiestezie, aceste mijloace de conectare se numesc martori. Martorul poate fi definit ca ceea ce reprezinta sau este o parte din ceea ce cautam. Poate fi un esantion de minereu, o fotografie, un obiect de imbracaminte, o semnatura, un fir de par, de unghie, orice. Elementele martor de care individul este mai strans legat sau cele care s-au aflat in posesia lui un timp mai indelungat vor fi mai eficiente, iar acordarea se va face cu mai mare usurinta. Aceasta teorie a conexiunilor holografice si a martorilor contribuie la explicarea reusitelor pe care l-au inregistrat unele forme de descantec si magie. Modelul holografic are legatura cu teoriile din mecanica cuantica. Teoria cuantelor se bazeaza pe faptul ca orice forma de materie este compusa din cantitati infime de energie numite cuante. Aceasta energie formeaza atomii care intra in rezonanta la o anumita frecventa. Orice fiinta si orice obiect are o anumita frecventa. Deoarece orice lucru sau individ este unic exista o empatie intre intreg si fiecare dintre componentele sale, astfel incat chiar si o parte infima a intregului poate fi folosita la acordarea (intrarea in rezonanta) la frecventa intregului. Iata deci, cum un obiect poate constitui o legatura cu oricare dintre cei care l-au detinut; un loc face legatura cu orice eveniment care s-a petrecut in el si cu participantii la acel eveniment. Aceste teorii privind hologramele si fizica cuantica pot sa explice ceea ce are legatura cu parapsihologia, modul in care se realizeaza perceptia extrasenzoriala, etc. Pentru a intelege mai bine aceste lucruri, trebuie sa analizam cum functioneaza creierul. Teoria clasica sustine ca acesta are doua modalitati distincte de a percepe si de a analiza, fiecare bazandu-se pe caracteristicile uneia dintre emisferele cerebrale. Fiecare emisfera culege aceleasi informatii, dar le prelucreaza diferit. Una dintre ele, de obicei emisfera

9

cerebrala stanga este dominanta, avand tendinta de a conduce si de a inhiba cealalalta jumatate. Emisfera stanga are functie analitica, masoara timpul, exprima ideile in cuvinte, determinand o abordare logica si liniara a vietii. Prin intermediul emisferei drepte omul reuseste sa aiba intuitii, imaginatie, sa simta si sa vada conexiunile, sa inteleaga aspectele subtile ale vietii, etc. Conform lui Marilyn Ferguson, teoria holografica a functionarii creierului spune: „Creierul nostru construieste matematic realitatea concreta, interpretand frecventele proprii unei dimensiuni care transcede timpul si spatiul. Creierul este o holograma, interpretand un univers holografic ... Fenomenele parapsihologice sunt doar produse secundare ale acestei matrici simultan-pretutindeni ... ”. Se acrediteaza astfel ideea sincronizarii emisferelor cerebrale. In timp ce emisfera stanga construieste si analizeaza realitatea obiectiva, cea dreapta ar trebui sa o interpreteze. Cand cele doua emisfere cerebrale sunt in echilibru si functioneaza impreuna informatia se asimileaza mult mai usor, procesul de invatare este mai rapid si se pastreaza controlul constient al perceptiilor superioare inclusiv a celor de natura extrasenzoriala. Este foarte probabil ca echilibrarea emisferelor cerebrale sa faciliteze functionarea holografica. Teoria hologramei imbogateste si largeste ideile traditionale despre functionarea creierului. Ea ofera o explicatie fenomenelor care candva au fost luate in deradere, da o explicatie capacitatii omului de a avea revelatii mistice si de a experimenta fenomenele numite inca paranormale. Cand omul dobandeste un grad mai inalt de constientizare si invata sa depaseasca modul obisnuit de gandire, dobandeste o mai mare capacitate de a ajunge la perceptii holografice. Individul se poate acorda la ceea ce este mai departe de el, dar care are legatura cu el. Aceasta functionare holografica a creierului este mai intuitiva si se produce dincolo de perspectivele conventionale asupra spatiului si timpului. Astfel, se poate tine in mana un obiect oarecare si se poate constientiza ceea ce candva a avut o legatura cu el. Implicarea in meditatie si in activitati creative stimuleaza functionarea emisferei drepte, ajutand la echilibrarea activitatii logice cu perceptia intuitiva. Omul incepe sa aiba experiente transcedentale care sunt dincolo de cele cinci simturi fizice. CAPITOLUL IV. BAZELE PSIHOMETRIEI Pentru multi oameni psihometria este una dintre capacitatile parapsihologice cel mai usor de dezvoltat. O buna practica a psihometriei presupune precizie. Prin simtul tactil se pot constientiza evenimentele legate de un obiect sau de persoanele care au manuit sau posedat obiectul. Impresiile pot primi o diversitate de forme, dar toate apar in urma contactului fizic dintre psihometrist si martor. Adesea vor fi receptionate mai intai acele impresii care se datoreaza celor mai recente evenimente sau cele cu cel mai puternic impact

10

emotional. Cele mai obisnuite tipuri de impresii sunt: impresiile fizice, impresiile emotionale, impresiile auditive, impresiile imaginare. Impresiile fizice sunt de mai multe feluri: se pot simti furnicaturi, senzatie de rece sau cald, intepaturi, senzatie de jena, anumite blocaje, etc. Psihometristul trebuie sa fie foarte atent in ce parti ale corpului sau se manifesta astfel de senzatii deoarece aceste impresii pot sa ofere indicii asupra unor probleme fizice ale posesorului obiectului. Unii oameni vor simti la inceput modificari de temperatura atunci cand ating prima data obiectul, acesta dand impresia ca a devenit fierbinte sau rece. Este ca si cum ai da mana cu cineva pentru prima data. Ceea ce se simte la un astfel de contact poate oferi o prima impresie despre persoana. In psihometrie este la fel, deoarece senzatia care se simte atunci cand este atins pentru prima data obiectul, poate furniza aceleasi informatii ca si o prima strangere de mana. Impresiile emotionale apar si ele destul de usor atunci cand se tine in mana un obiect. De asemenea cand cineva intalneste o persoana sau da mana cu ea deoarece oamenii sunt fiinte puternic incarcate emotional si preiau emotiile altora mult mai des decat isi dau seama. De multe ori apar emotii care nu sunt ale celui care le simte, deoarece ele sunt preluate de la o alta persoana din anturaj sau de la obiecte impregnate. In general oamenii nu realizeaza acest lucru, iar reactiile lor sunt de multe ori in neconcordanta cu situatia de fapt tocmai din aceasta cauza. Impresiile emotionale pot fi alcatuite din viziuni, simboluri, imagini izolate si chiar stari emotionale (neliniste, teama, angoasa, agitatie, iubire, calm, liniste, extaz etc). Impresiile emotionale pot consta dintrun simplu gand sau idee despre un anumit eveniment sau se pot derula ca o succesiune de imagini asemenea unui film. Psihometristul trebuie sa recunoasca si sa inteleaga aceste stari si imagini, astfel incat sa poata face o corelatie si sa constientizeze despre ce este vorba cu adevarat. Poate sa apara si o senzatie de tip „deja vu”, adica evenimentele nu sunt vazute sau traite in imaginatie, ci concret ca si cand ele au loc chiar in acel moment, iar cel in cauza participa direct la desfasurarea lor. Uneori, chiar si atunci cand cineva ne atinge din intamplare prin minte pot sa treaca tot felul de ganduri si imagini fara nicio legatura cu realitatea imediata. Informatiile apar de multe ori sub forma unor simboluri, pentru ca subconstientul foloseste acest limbaj de comunicare cu constientul. Psihometristul trebuie sa stie si sa reuseasca sa decodifice corect aceste imagini simbolice pe care le percepe atunci cand tine in mana un obiect, cand face o investigatie. Fiecare om trebuie sa invete limbajul simbolic al subconstientului sau, astfel incat sa poata descifra si sa constientizeze rapid si eficient informatiile subtile pe care le primeste. Psihometristul trebuie sa fie foarte sigur pe el si sa dea raspunsuri corecte atunci cand este solicitat de catre un beneficiar in anumite probleme care tin de competenta sa. (a se evita formule de genul, mi se pare, cred ca, adresarea unor intrebari cu grad de probabilitate, etc care denota nesiguranta).

11

Impresiile auditive imbraca si ele o multime de forme, dar nu sunt atat de frecvente ca si celelalte tipuri de impresii. Acestea apar din cand in cand la diferite persoane. Aceste semnale auditive pot lua forma unui bazait, sunet de clopotel, o anumita melodie, cuvinte, propozitii si uneori chiar mesaje intregi. Perceptiile auditive pot fi auzite doar in minte ca si cum altcineva ar vorbi in capul celui in cauza, dar pot veni si din exterior ca si cand un interlocutor nevazut ar vorbi in realitate. Uneori mesajul este clar si limpede, alteori este incifrat, trebuind sa fie decodificat. Pot sa apara si alte tipuri de impresii in momentul in care se face o investigatie psihometrica. Astfel sunt impresiile olfactive; exista persoane care percep diferite mirosuri uneori foarte placute, alteori dezgustatoare, acestea putand sa declanseze si alte modalitati de perceptie a informatiei. De exemplu: atunci cand psihometristul tine in mana un obiect inductor care apartine beneficiarului poate sa perceapa un miros de trandafir care ii trezeste si alte tipuri de impresii (imagini, sentimente etc.) dintr-un anumit moment din trecutul vietii sale; aceste impresii se suprapun la nivelul subconstientului peste informatia accesata prin intermediul obiectului respectiv, creand o senzatie de „deja vu”, chiar daca nu el este cel care a trait acea experienta de viata; la nivel rational datorita conexiuniulor facute psihometristul va putea in acest fel sa decodifice informatiile necesare beneficiarului. Exercitiul si controlul sunt esentiale in practicarea psihometriei. Cu cat practicantii acestei discipline au mai multa experienta, mai multe rezultate pozitive, invata cum sa se foloseasca intr-un mod cat mai eficient de asanumitele „stari alterate”, iesite din sfera celor cinci simturi cunoscute. In acest fel psihometristul va reusi sa evalueze mai eficient oamenii si situatiile antrenandu-se sa descopere tipare cat mai complexe si mai diversificate din propria lor viata si a celor cu care vin in contact. Astfel, fiecare poate sa reinvete sa priveasca viata si oamenii de la toate nivelurile constiintei, nu doar prin prisma a ceea ce se vede cu ochiul liber. CAPITOLUL V. SFATURI PENTRU PRACTICAREA PSIHOMETRIEI a) Abordati intotdeauna investigatia pe care o efectuati fiind cat mai relaxati, deoarece utilizarea psihometriei nu este o competitie, nu trebuie sa va luptati cu ea si nu trebuie sa o impuneti altora. Psihometria este un mijloc de a accesa si constientiza anumite informatii cu ajutorul carora pot fi ajutate alte persoane. Utilizarea psihometriei nu prezinta niciun pericol atata timp cat nu va lasati influentati de unele stari negative care pot fi transmise de obiectul inductor sau de o persoana cu care se intra in rezonanta. b) Nu complicati niciodata lucrurile. Adesea oamenii au idei gresite despre tot ceea ce are legatura cu paranormalul, privindu-l ca pe ceva invaluit in mister sau chiar ca pe o „lucrare diavoleasca”. Psihometria este un complex de

12

extrasensibilitati pe care-l au toti oamenii, iar pentru practicarea ei nu este nevoie de niciun fel de ritual care sa trezeasca anumite suspiciuni si impresii gresite celorlalti. O conditie necesara este sa inlaturati pe cat posibil sursele de distragere a atentiei. c) Fiti cat mai receptivi si cat mai increzatori in obtinerea unor rezultate corecte, deoarece si in psihometrie ca si in radiestezia majoritatea esecurilor se datoreaza incertitudinii, indoielii si temerilor ca nu se vor putea satisface cerintele beneficiarului. Trebuie sa fiti constienti de faptul ca nu exista niciun domeniu paranormal in care vreo fiinta umana sa obtine rezultate corecte 100%. Un procent de peste 20% reusita iese din sfera hazardului. d) Lucrati intr-un grup de oameni cu care sunteti compatibili, care urmaresc acelasi scop, care au credinta mare in Dumnezeu si urmaresc numai rezultate benefice. In acest fel va puteti ajuta reciproc in dezvoltarea personala, precum si in activitatile de ajutorare a celorlalti. Este foarte important ca atunci cand lucrati in grup sa eliminati sentimentul concurentei, fiecare individ are caracteristicile sale proprii si fiecare trebuie sa si le dezvolte in ritmul si in modul care ii este cel mai potrivit. e) Este bine sa practicati zilnic daca e posibil diferite exercitii de dezvoltare spirituala, precum si exercitii de dezvoltare a capacitatii psihometrice. f) La inceput este recomandat sa utilizati obiecte care au fost folosite sau detinute de o singura persoana pentru a evita confuziile. Foarte bune sunt bijuteriile, precum si accesoriile de prindere a parului. Pot fi folosite si obiecte de lenjerie personala daca nu au fost spalate dupa utilizare. Alte obiecte inductoare (martori) foarte indicate la inceputul activitatii psihometrice sunt fotografiile si scrisorile olografe, chiar si o simpla semnatura. Este bine ca incepatorii sa evite obiectele vechi, acelea folosite de mai multe persoane deoarece multitudinea de impresii poate crea confuzii mari. g) Daca exista mai multe obiecte prin care sa se poata face aceeasi investigatie, alegeti-l pe cel de care va simtiti atras sau pe primul care va cade sub ochi. h) Dupa ce ati ales obiectul, luati-l in maini, pipaiti-l, studiati-l, lipiti-l de obraz, de frunte, de plexul solar, etc. Manipulati-l asa cum simtiti instinctiv ca trebuie sa o faceti. Nu exista o regula general valabila pentru aceasta. Trebuie sa acordati atentie modului in care simtiti ca vreti sa manuiti obiectul. De exemplu, daca in mod obisnuit atingeti obiectul doar cu mainile, dar intr-o anumita investigatie simtiti ca vreti sa-l lipiti de frunte, acest fapt reprezinta un anumit indiciu, are o anumita semnificatie pe care trebuie sa o decodificati si sa o constientizati. i) Este esential sa faceti comentarii cu glas tare fata de cei prezenti. Incepeti intotdeauna prin a descrie obiectul ca atare deoarece aceasta va ajuta din mai multe puncte de vedere. In primul rand va ajuta sa va schimbati directia gandurilor, fiind un semnal auditiv destinat subconstientului, insemnand ca

13

sunteti gata de a receptiona impresii. In al doilea rand serveste la atenuarea nervozitatii. In al treilea rand simplul fapt de a descrie obiectul actioneaza ca un declansator care elibereaza din subconstient fluxul impresiilor pe care deja le-ati receptionat tinand in maini obiectul. j) Observati-va mai intai reactiile corpului si primele emotii atunci cand tineti obiectul si il descrieti. Fiti atenti si la emotiile cele mai puternice. Chiar daca nu simtiti emotia intrebati-va: „care este cea mai apropiata emotie asociata acestui obiect?”. Aveti incredere in ceea ce va vine in minte, acel gand este probabil informatia culeasa de subconstient prin intermediul obiectului pe care-l tineti in maini. Aceste prime impresii ofera adesea indicii despre personalitatea posesorului obiectului. Impartasiti aceste impresii. De exemplu: “simt o intepatura in zona ficatului si cred ca persoana are o problema in aceasta zona”. Uneori senzatia respectiva poate fi si un simbol pentru ceva anume. Important este ca ceea ce simtiti are legatura cu posesorul obiectului. i) Daca sunteti coplesit de prea multe impresii, pastrati controlul si incercati sa nu reactionati imediat sau sa le primiti pe toate deodata. Lipsa de reactie in asemenea cazuri reprezinta un mesaj catre subconstient care-i cere sa se linisteasca. j) S-ar putea sa resimtiti uneori impresiile atat de puternic, ca si cum sursa lor s-ar afla in propriul dvs. corp. Acest lucru nu este de dorit. Daca emotiile va afecteaza atat de puternic incat riscati sa pierdeti mentinerea controlului lasati pur si simplu obiectul jos rupand astfel legatura. Spalati-va imediat pe maini si pe fata sau stergeti-va cu un servetel umed. k) Uneori impresiile curg cu rapiditate, alteori ele vin mai incet. Nu va ingrijorati daca nu apar imediat, situatie in care este foarte utila descrierea obiectului. Aceasta va ajuta sa risipiti nervozitatea si panica legate de faptul ca nu aveti impresii imediat, deoarece ele nu vin de fiecare data cand vrem noi. Dupa o perioada de timp de practicare a psihometriei va veni o vreme cand receptionarea si descifrarea vor fi simultane. l) Pe masura ce va dezvoltati capacitatea psihometrica impresiile receptionate prin martori vor declansa perceptii parapsihologice legate de diverse evenimente din viata posesorului, chiar si posibile evenimente viitoare, deoarece obiectul folosit poate sa declanseze si intuitii in legatura cu evenimente aflate in perspectiva. In astfel de situatii transmiteti cu prudenta informatiile despre viitor sau nu o faceti deloc, deoarece nimic nu este dat odata pentru totdeauna. Evenimentele si situatiile se pot schimba in functie de ceea ce face fiecare. m) Este indicat sa va verificati impresiile daca acest lucru este posibil, pentru ca aceasta va genera o incredere tot mai mare in rezultatele corecte obtinute. Precizia creste odata cu exercitiul. Poate ca la inceput nimeriti doar doua impresii din zece, dar dupa un timp de practica sustinuta veti obtine tot mai multe rezultate corecte. Acest timp difera de la individ la individ. Tot pentru cresterea increderii, dar si pentru constientizarea importantei activitatii

14

psihometrice pe care o desfasurati este bine sa tineti un jurnal in care sa notati toate datele si impresiile legate de fiecare investigatie pe care o faceti. Puteti trece chiar si influentele pe care le are fiecare experienta asupra personalitatii dumneavoastra. De exemplu, cum v-ati simtiti inainte si cum va simtiti dupa ce ati incheiat investigatia. Este indicat sa folositi un reportofon atunci cand faceti descrierea cu voce tare a obiectului si a impresiilor obtinute si sa ascultati inregistrarea ori de cate ori este necesar. CAPITOLUL VI. EMPATIA Una dintre cele mai puternice forme de clarsenzitivitate este empatia. Empatia reprezinta o traire infinit mai puternica decat cea prin intermediul psihometriei propriu zise. Empatia afecteaza mai prodund individul, iar efectele sale pot fi mai complicate si este considerata de cele mai multe ori ca fiind si cea mai veche arta de a vindeca. Legendele si miturile, precum si istoria reala sunt pline de persoane care au luat pe umerii lor durerile si pacatele altora. Există multe povești în folclor despre cei care erau în stare să vadă prin ochii altora, inclusiv prin cei ai animalelor. Se vorbește despre indivizi care atingând o altă persoană sunt în stare să atragă boala în propriul lor corp și să o transforme. Oricine manifestă empatia în mod natural. Împrejurările vieții pot spori această capacitate, o pot bloca sau chiar o pot face să iasă la iveală sub o forma nepotrivită. Capacitățile empatice pot fi evidențiate în anumite momente și condiții. Cei care nu sunt conștienți de această calitate pot avea diferite probleme datorate ei. Multe persoane se simt ciudat, devitalizați, au anumite stări care nu sunt firești și normale ființei lor și nu-și pot explica de ce se întâmplă aceasta. Anumite emoții, atitudini și sentimente pot să nu le aparțină. De fapt aceștia se conectează empatic cu alți indivizi fără să-și dea seama și manifestă ceea ce preiau de la aceștia. Este dificil de spus uneori dacă ceea ce simte o persoană îi aparține cu adevărat sau provine de la altcineva deoarece anumite senzatii fizice, emoții și atitudini mentale se pot imprima și pot produce anumite inluențe, persoana în cauză considerându-le ca fiind ale sale. Un exemplu în acest sens, sunt persoanele care suferă de ipohondrie; multe dintre acestea sunt foarte empatice. durerile și bolile pe care le simt în propriul corp nefiind reale, ele provenind de la cei din preajma lor; senzația este atât de puternică încât ei își închipuie că sunt cu adevărat bolnavi. Sunt multe alte exemple de reacții empatice pe care le întâlnim la tot pasul. Unele sunt spontane, altele sunt forțate, iar altele sunt atavice. Când plângem la un film, aceasta este o reacție empatică. Dacă tresărim atunci când altcineva este agresat înseamnă că la un anumit nivel simțim acest lucru în noi înșine; este vorba tot de empatie. Reclamele folosesc muzică și imagini care să creeze reacții empatice la cei care le urmăresc. Dacă nu suntem conștienți de această manipulare devenim victimele ei. Atunci când suntem capabili să simțim

15

durerea unui prieten și întindem mâinile ca să-l ajutam și să-l consolăm ne manifestăm empatic. Simțim cea mai mare empatie față de aceea care ne sunt cei mai apropiați. Sunt cunoscute cazurile unor soți care manifestă aceleași pofte ca și soțiile lor însărcinate sau care chiar simt aceleași dureri ca și soțiile lor când nasc. Pentru cei care se ocupă de domeniul paranormal și pentru terapeuți este important să recunoască această caracteristică când începe să se manifeste. Este foarte ușor să ne conectăm la problemele și preocupările celor cu care lucrăm, dar ulterior se poate dovedi dificil să ne deconectăm și le purtăm cu noi ca și când ne-ar aparține. La un parapsiholog aflat în evoluție apar manifestări de acest tip. De exemplu el se concentrează asupra problemei unei persoane. Concentrarea și focalizarea asupra acelei probleme poate avea ca o consecință faptul ca acel parapsiholog va începe să întâlnească un număr din ce în ce mai mare de oameni care au aceeași problemă. Chiar și celor care nu lucrează în domeniul paranormalului li se întâmplă de multe ori să culeagă și să ducă acasă grijile colegilor. Cei care au dificultăți în a separa serviciul de casă trebuie să lucreze asupra controlului capacităților lor empatice. Unele persoane a căror muncă presupune legături apropiate cu oamenii au probleme în a se deconecta după terminarea programului. Este foarte important să ne controlăm cât mai eficient reacțiile; este nevoie de mult exercițiu și efort. Empatia conține un puternic aspect sincronic. Există o rezonanță naturală. Atunci când ne concentrăm energiile într-o anumita direcție declanșăm anumite oscilații în jurul nostru. Acestea creeaza „curenți energetici” care ne apropie de oameni importanți pentru noi și în același timp îi apropie pe alții de noi. În general este vorba de persoane cu care avem multe lucruri în comun. Empatia este un instrument care ne ajută să înțelegem oamenii și anumite aspecte ale vieții lor sau să îi putem diagnostica stabilind starea lor de sănătate. Este important să o educăm, să o dezvoltăm și să o controlăm. Reacțiile empatice, în absența controlului și în imposibilitatea de a recunoaște ceea ce se întâmplă de fapt, pot să devină periculoase, devitalizându-ne sau făcând să avem un comportament care nu ne caracterizează. Cauza reacțiilor empatice o constituie într-o bună măsură biocâmpurile care înconjoară fiecare individ. Acestea au un puternic aspect informațional și energetic și un caracter dinamic. Fiecare emite și absoarbe energie și informație în permanență și de fiecare data când vine în contact cu o altă persoană se realizează un schimb energetic și informațional între cei doi. Cine nu este conștient de acest lucru poate să acumuleze multe reziduuri energetice și informaționale simțindu-se ciudat din punct de vedere fizic și ajungând chiar la dezechilibre emoționale. S-ar putea spune ca uneori o iau puțin razna. Empatia se bazează pe rezonanță care reprezintă capacitatea unei vibrații de a declanșa o vibrație similară într-un alt corp. Fiecare celulă din corp este un rezonator energetic și are capacitatea de a reacționa la orice vibrație cu care se vine în contact. Fiecare individ are capacitatea de a rezona și de reacționa la tot

16

ceea ce întâlnește. Dacă o persoană este supărată, iar supărarea acesteia se transmite la o altă persoană cu care se întâlnește înseamnă că aceasta din urmă intră în rezonanță empatica cu prima. Dacă excitarea sexuală a cuiva stimulează o altă persoană avem de-a face tot cu o reacție empatică. Rezonanța sau reacția empatică apare atunci când două sau mai multe corpuri au frecvențe asemănătoare sau identice. Reacțiile empatice apar de regula sub una dintre următoarele trei forme: a) Reacția empatică spontană apare la persoane între care există o mare compatibilitate pe diferite niveluri; cuplurile care au fost împreună timp îndelungat au reacții empatice spontane; fiecare dintre parteneri simte și traiește ceea ce simte și trăiește celălalt. Capacitatea de a rezona este înnăscută. Un factor important îl constituie disponibilitatea și dorința persoanei de a reacționa. Datorită rezonanței empatice se stabilesc relațiile de grup. În cadrul grupurilor care se formează cu un anumit scop, acel scop determină apariția rezonanței empatice între membrii grupului. Se poate spune ca reacția empatică ajută la crearea egregorului grupului, iar egregorul duce la creșterea empatiei de grup, facând să se alăture acestuia și alți indivizi care au frecvențe apropiate sau identice. b) Reacția empatică forțată se produce atunci când două sisteme energetice au frecvențe diferite, iar cel mai puternic se impune celuilalt prin forță. Această situație are atât aspecte pozitive, cât și negative și nu este necesar să fie vorba de o forță fizică. De cele mai multe ori este vorba de aspecte subtile. O forță mai puternică acționează asupra unei forțe mai slabe; o forță agresivă acționează asupra unei forțe neagresive. Persoanele charismatice sunt cele care au de regulă capacitatea naturală de a provoca altora rezonanță empatică. Energia lor este atât de puternică și de dinamică, încât ele stimulează reacțiile altora. Uneori acestea sunt spontane, alteori sunt forțate. Indivizii care asistă la diferite conferințe și cursuri se plasează într-o poziție receptivă, expunându-se unei influențe empatice. Aceasta nu constituie o problemă dacă cel care le vorbește este benefic, dar din păcate nu se întâmplă întotdeauna așa. Indivizii care reacționează la presiunea semenilor în sensul bun sau rău suportă rezonanța forțată. Puterea grupului o depășește pe cea a individului și îl obligă să intre în rezonanță cu grupul. De cele mai multe ori aceste influențe sunt foarte subtile. c) Reacția empatică atavică este o reacție necontrolată. Există indivizi extrem de empatici datorită anumitor evenimente prin care au trecut. Stresul, maltratarea sau alte forme de traume pot slăbi biocâmpurile, precum și aura. Din această cauză acești indivizi devin mai sensibili în raport cu oricine si cu orice. Vor trăi orice influență de orice tip mai intens și vor reacționa într-un mod mai dezechilibrat. Tot o reacție empatică atavică sunt și manifestările intuitive, neprovocate care apar la anumite persoane. Reacția atavică ne obligă să fim mai conștienți de ceea ce simțim, ne face să fim mai responsabili pentru reacțiile noastre față de viață. Reacțiile empatice atavice protejează oferind sentimente și impresii în legătură cu oameni, locuri și situații noi. Din pacate majoritatea

17

oamenilor ignoră aceste reacții atavice. Persoanele empatice trebuie să acorde atenție și respect senzațiilor lor. Acest lucru nu este ușor de făcut deoarece oamenii nu sunt educați să dea atenție aspectelor intuitive. Privind o persoană totul poate să pară în regulă, dar pentru un individ empatic realitatea se descoperă prin senzațiile pe care le are față de acea persoană. În multe cazuri senzațiile sunt ignorate, nu sunt băgate în seamă. Cineva atinge fără intenție pe altcineva, iar acesta din urmă are tot felul de impresii și imagini ciudate, dar nu ia în considerare ceea ce simte, iar acest fapt poate să aducă adesea necazuri. De cele mai multe ori aceste impresii sunt corecte și pot fi verificate chiar dacă la început nu sunt înțelese. Cu cât sunt tratate cu mai multă considerație și sunt recunoscute acele senzații și sentimente cu atât individul poate să aibă reacții mai potrivite și mai rapide pentru a evita un pericol sau pentru a rezolva într-un mod favorabil o anumită situație. Oamenii empatici sunt ușor de influențat și deci ușor de manipulat de către cei cu personalitate puternică. Ei trăiesc și simt ceea ce alții proiectează asupra lor, așa încât trebuie să dea dovadă de mai multă precauție atunci când au de-a face cu agenți de vânzări, cu cămătari, șarlatani sau alte persoane care i-ar putea manipula. Persoanele empatice, fiind atrase cu ușurință de dispoziția anturajului trebuie să fie puțin mai precaute când se află într-o colectivitate. Sunt indivizi care absorb energiile altor indivizi. De obicei acest tip de absorbție energetică se produce prin intermediul chakrei muladhara care coordonează funcția de autoprotecție. Indivizii mai labili sunt foarte ușor de influențat de către energiile emoționale și mentale ale celorlalți care ajung de multe ori să îi copleșească. Se întâmplă frecvent ca majoritatea persoanelor empatice să simtă și să trăiască efectiv stările celor din jurul lor. Poate fi vorba de atitudinile, sexualitatea, sentimentele sau dorințele altcuiva, dar este greu de decelat pentru că de cele mai multe ori toate acestea sunt trăite de către individul empatic ca și cum ar fi propriile sale stări. De aceea este esențială o autosupraveghere permanentă și un autocontrol puternic. Persoanele empatice au adesea o emotivitate excesivă sau sunt hipersensibile. Reacționează mai repede și mai puternic pe baza emoțională comparativ cu alții. Râd mai repede și plâng mai ușor, resimțind din plin impactul cu tot ceea ce se manifestă în jurul lor. Majoritatea indivizilor empatici pot fi incluși într-una din următoarele două categorii. Prima categorie este acelor cărora le place să atingă și să fie atinși. A doua categorie este alcătuită din indivizi cărora nu le place să fie atinși. Sunt atât de sensibili încât se simt prost când cineva îi atinge, chiar și când este vorba de o simplă strângere de mână. Cei mai mulți dintre oamenii timizi și introvertiți sunt empatici. Pentru ei acesta fiind un mijloc de autoprotecție. La nivelul subconștientului ei își dau seama că pot fi afectați cu ușurință de cei din jur, că oamenii necunoscuți pot avea energii cu care nu sunt obișnuiți și pe care le vor resimți puternic. De aceea

18

au anumite rețineri pe care le manifestă în relațiile cu ceilalți și este important să fie luați în considerare. Din păcate trăim într-o societate care nu manifestă înțelegere pentru o asemenea atitudine. Timiditatea și bunul simț sunt oarecum stigmatizate. În majoritatea cazurilor dacă acești indivizi sunt lăsați în pace își găsesc un mod propriu de a se simți bine în societate fără să deranjeze pe ceilalți. Persoanele empatice trebuie să fie atente să evite situațiile în care alții își descarcă mereu problemele asupra lor. Se întâmplă des ca în urma unei astfel de discuții, chiar dacă are loc doar la telefon, persoana empatică să se simtă efectiv stoarsă de energie, în timp ce cel care i se confesează se simte ușurat și plin de energie. Aceasta se datorează faptului că alții se folosesc în mod conștient sau nu de capacitațile empatice ale unora pentru a ocoli propriile lor probleme și pentru a-și ușura starea sufletească. La sfârșitul unor asemenea discuții persoana empatică se încarcă de regulă cu o parte din energiile și informațiile celuilalt, cu problemele și grijile acestuia de care va scăpa destul de greu. Empatia este una din capacitățile cel mai greu de controlat. Indiferent de nivelul sau tipul empatiei, controlul acesteia necesită efort și perseverență. Este important ca toți cei care își educă anumite capacități paranormale să-și „curețe” în mod regulat structurile și energiile. Dacă oamenii nu sunt conștienți de felul în care-i afectează forțele exterioare propriul lor sistem energetic se poate șubrezi, ulterior putând să apară chiar unele boli fizice sau dezechilibre mentale și emoționale. Cu cât un individ este mai empatic cu atât este mai expus unor astfel de pericole. De aceea fiecare trebuie să cunoască și să aplice diferite modalități de protecție și întărire a biocâmpurilor și structurilor proprii. Foarte indicate sunt practicile generale care au ca scop menținerea unei bune sănătăți, adică: dieta corectă, exercițiile fizice și aerul curat. Lipsa exercițiilor și a aerului curat, o alimentație necorespunzătoare, abuzul de alcool, cafea, tutun, medicamente, etc., uzează și distrug energiile și astfel crește probabilitatea ca individul să fie afectat de influențe negative din exterior. Aerul curat și lumina soarelui au ca efect purificarea și întărirea energiilor fiecărui om în parte. De aceea este indicat ca ori de câte ori aveți o stare de dezenergizare, de hiperemotivitate să ieșiți în natură. Întotdeauna natura fortifică și protejează. Coniferele, dar mai ales pinii au un puternic efect de curățare a structurilor și biocâmpurilor ființei umane, biocâmpurile lor extragând energiile negative și echilibrând starea emoțională și mentală. De aceea se recomandă ca în astfel de situații să se facă plimbări prin păduri de pin sau să se stea 10-15 minut sub un astfel de copac. O altă metodă de curățare energetică sunt băile sau dușurile zilnice. Apa este un element care preia foarte ușor energiile și informațiile în acest fel ajutând la purificare, motiv pentru care este bine ca mâinile să fie spălate cât mai des în timpul zilei. Este foarte important pentru cei care lucrează în comerț, pentru terapeuți, pentru cei care dau des mâna cu alții, deoarece spălatul ajută la ruperea legăturilor.

19

Omul trebuie să învețe să se decontecteze din punct de vedere energetic și informațional. Ideal ar fi ca acest lucru să se facă imediat după despărțirea de interlocutor. La sfârșitul zilei este indicat să privim retrospectiv evenimentele cotidiene în ordine inversă. Această ordine inversă ajută la concentrarea asupra a ceea a ce ați simțit și asupra celor cu care ați intrat în contact în timpul zilei. De obicei se creează niște cordoane energetice și informaționale numite stringuri între doi sau mai mulți indivizi. Conexiunea se face de regulă la nivelul plexului solar sau la nivelul zonei corespondente din spate (deasupra rinichilor). Deconectarea acestor stringuri se poate face în mai multe moduri. Unii recomandă să privim această conexiune ca pe o frânghie pe care o extragem afară din plexul solar până iese cu totul imaginându-ne că este absorbită de celălalt individ. Alții recomandă tehnica inversă adică trăgând franghia dinspre celălalt individ spre noi. Alții recomandă tăierea acestor stringuri, pornind de la metode foarte simple, cum ar fi niște foarfeci imaginare cu care se taie legătura respectivă și mergând până la tehnici mai complexe. Indiferent de metoda folosită este important ca aceste legături subtile să dispară deoarece prin intermediul lor pot fi preluate informații și energii malefice de la alți indivizi, stări emoționale, aspecte kharmice, etc. De-a lungul corpului există meridianele energetice cunoscute. Pentru persoanele empatice este indicat să adopte anumite posturi sau poziții fizice prin care să se protejeze împotriva unor interlocutori agresivi la nivel energetic și informațional. În principiu este vorba de întreruperea circuitului de energie astfel încât ea să circule doar în câmpul propriu și să scadă probabilitatea unor influențe exterioare. Picioarele și mâinile (mai ales degetele) sunt zone în care-și au capătul principalele meridiane energetice. Prin încrucișarea gleznelor sau prin unirea palmelor în poziție de rugăciune sau prin împreunarea lor în poală se întrerupe fluxul energetic. Este indicat să se recurgă la astfel de poziții atunci când interlocutorul este o persoană care absoarbe energiile celorlalți. În rest atitudinea trebuie să fie cea normală. Se recomandă folosirea acestor poziții și atunci când se vorbește la telefon. Rezultatele se pot simți destul de rapid, iar confirmarea poate să apară după două trei săptămâni. Atunci s-ar putea auzi comentarii de genul: „Nu mai ești la fel de amabil ca înainte” sau „Nu mai ești la fel de deschis cum erai cândva”. O altă modalitate de protecție este de a nu sta față în față cu cei care au tendița de a influența si de a consuma energiile altora. Atunci când nu vă simțiți suficient de puternic este bine să nu priviți fix în ochii interlocutorului, deoarece acesta vă poate influența cu ajutorul privirii. Dacă va aflați într-un grup sau cu o singură persoană și vă simțiți influențat sau secătuit este bine să stați jos sau în picioare cu brațele încrucișate la nivelul plexului solar. De asemenea este bine să vă vizualizați aura puternică, strălucitoare, de jur împrejurul corpului ca un scut de protecție.

20

CAPITOLUL VII. ASPECTE DEONTOLOGICE ACTIVITATEA DE CONSILIERE PARAPSIHOLOGICA

PRIVIND

Psihometria este una dintre capacitatile paranormale cel mai usor de dezvoltat avand multe aplicatii. Se poate folosi pentru a evalua oamenii, pentru a descoperi obiecte sau persoane disparute, pentru detectarea si investigarea unor dezechilibre energetice si informationale din corp, minte si spirit, pentru a descifra informatiile implementate in diferite amprente, etc. Exista cateva aspecte care trebuie retinute in dezvoltarea oricarei capacitati paranormale, inclusiv a psihometriei.Dezvoltarea acestora nu asigura calitatea de consilier parapsiholog profesionist asa cum carnetul de conducere nu face dintr-un sofer un pilot de curse. Atitudinea consilierului parapsiholog fata de realitatile energiilor si informatiilor subtile si in primul rand credinta in D-zeu si raportarea la divinitate joaca un rol esential. Blocajele care apar in exprimarea corecta si in acceptarea acestor realitati pot fi uneori deosebit de subtile. Capacitatea paranormala este o caracteristica naturala, fireasca a fiecarui om. Nimeni nu este mai inzestrat sau mai putin inzestrat decat altcineva. Trebuie sa va feriti de cei care sustin acest lucru. Este la fel ca dezvoltarea oricarei caracteristici umane; presupune exercitiu, practica, perseverenta, studiu si credinta. Nimic in lume nu poate inlocui perseverenta si vointa, nici talentul, nici geniul deoarece talentul neslefuit si needucat se pierde. O importanta cruciala o reprezinta atitudinea adoptata fata de interlocutor si fata de situatiile intalnite. Un parapsiholog care vrea sa activeze in domeniul consilierii personale trebuie sa cunoasca cat mai multe despre mintea si constiinta omeneasca. Este important sa fie convins ca-si poate dezvolta si folosi aceste capacitati pentru a-i ajuta pe ceilalti. Orice consilier parapsiholog trebuie sa fie o persoana care s-a ocupat indelung cu dezvoltarea, echilibrarea si pastrarea controlului asupra energiilor sale subtile. Toate acestea necesita disciplina, timp si exercitiu. Facultatile paranormale trebuie antrenate exact ca orice alta facultate mentala sau aptitudine fizica. Parapsihologul nu trebuie sa se lase influentat de anumite legende si teorii in legatura cu parapsihologia deoarece acestea pot inhiba sau bloca afirmarea personala in acest domeniu. Una dintre cele mai subtile influente asupra capacitatii de a ne dezvolta potentialul paranormal o constituie conceptia religioasa sau spirituala. In multe religii orice este legat de parapsihologie inseamna ceva rau. Pe de alta parte exista multi care cred ca doar o persoana cu adevarat religioasa isi poate dezvolta acest potential. Niciuna dintre aceste pareri nu este adevarata. Capacitatile paranormale nu sunt supranaturale. Din pacate multi oameni privesc dezvoltarea acestor calitati ca o pe reflectare a religiozitatii sau ca pe ceva supranatural. Acest gen de interpretare creeaza erori si poate sa duca la intoleranta si orgolii. Capacitatile paranormale nu sunt nici bune nici rele prin

21

ele insele. Ele sunt innascute in fiecare dintre oameni, modul in care le foloseste si le manifesta fiecare hotarand in ce masura sunt bune sau rele. Moralitatea si religiozitatea nu merg neaparat mana in mana cu o anumita capacitate paranormala, asa cum o persoana puternica din punct de vedere fizic nu este buna sau rea. Daca puterea se manifesta prin agresivitate asupra celorlalti, pentru obtinerea unor profituri oarecare, atunci putem spune ca este malefica. Daca acelasi tip de putere este folosita pentru a face bine, pentru a-i ajuta pe ceilalti, putem spune despre ea ca este benefica. Intr-adevar credinta in divinitate are un rol important, dar nu trebuie uitat faptul ca credinta nu inseamna neaparat religiozitate. Religia este o incercare, o modalitate a oamenilor de a-l intelege pe Dumnezeu si de a intra in legatura cu el, dar tocmai datorita faptului ca depinde de multi factori umani ea are si multe limitari care impiedica la un moment dat afirmarea deplina si libera a credintei adevarate. O alta teorie este aceea ca o persoana care prezinta la un nivel ridicat anumite capacitati paranormale, in mod sigur si-a dezvoltat aceste capacitati intr-una sau mai multe vieti anterioare. Acest gen de afirmatii ar trebui sa declanseze serioase semnale de alarma. Indiferent de nivelul de dezvoltare spirituala atins intr-o viata anterioara, calitatile si capacitatile trebuie oricum trezite, dezvoltate si afirmate din nou, in viata prezenta. Exista cateva exemple ale unor copii care manifesta de la o varsta frageda anumite calitati paranormale, dar chiar si acestia trebuie sa reinvete cum sa le foloseasca in mod benefic si sa le controleze pentru a nu fi pusi ulterior in situatii neplacute. Omul care invata sa citeasca si sa scrie intr-o viata anterioara trebuie sa reinvete aceste lucruri in viata prezenta. Aceasta este valabil in orice alt domeniu, inclusiv in parapsihologie. De regula cei care pretind ca talentele lor au legatura cu vietile anterioare incearca sa faca din ei insisi ceva deosebit, unic pentru a iesi in evidenta si pentru a avea un anumit ascendent asupra celorlalti. La fel stau lucrurile si cu cei care dau crezare posibilitatii de a dobandi astfel de capacitati in urma unui accident fizic sau soc emotional. Astfel de relatari determina ca acesti oameni sa para iesiti din comun in ochii celorlalti. Fac din capacitatile lor ceva neobisnuit, ceva inaccesibil unei persoane oarecare. Exista asemenea situatii si intotdeauna trebuie sa se pastreze o anumita rezerve fata de cei care pretind asa ceva. Un traumatism poate intr-adevar sa declanseze manifestarea spontana a unor capacitati paranormale, dar aceasta nu inseamna ca ceilalti oameni nu le au. In nici un caz faptul in sine nu confera persoanelor respective calitatea de sfatuitori si nici nu-i califica drept autoritati in materie. In dezvoltarea psihometriei sau a altor capacitati paranormale trebuie sa intervina intotdeauna controlul si autocontrolul, acest aspect fiind esential. Controlul vine odata cu dezvoltarea atentiei focalizate si a concentrarii. Ideal ar fi ca fiecare individ sa-si poata activa si dezactiva capacitatile paranormale dupa cum doreste, avand si suficienta credinta in Dumnezeu pentru a le folosi numai in scop benefic. Un bun parapsiholog trebuie sa trateze cu atentie si sa stie sa

22

analizeze corect toate impresiile si informatiile pe care le receptioneaza. O buna concentrare este indispensabila pentru a reusi in orice domeniu al vietii. Informatiile subtile trebuie prelucrate rapid, trebuie inregistrate la nivelul constientului si transmise mai departe. Aceasta inseamna ca nivelul constient trebuie sa selecteze astfel de informatii, sa le analizeze corect, sa selecteze ceea ce este cu adevarat necesar si sa le transmita celui consiliat sub o forma cat mai inteligibila pentru acesta. Toate informatiile trebuie constientizate, inregistrate si traduse celui interesat. Daca acest lucru nu se face rapid (pe loc) ele se amesteca cu alte informatii de la nivelul ratiunii care le distorsioneaza. Acesta este un motiv in plus pentru care trebuie sa luam in considerare primele impresii care apar. Capacitatea de a face toate acestea necesita mult control si mult exercitiu. Chiar daca informatia obtinuta pe cale intuitiva este buna prezentarea ei trebuie sa fie ferma si echilibrata. Un amestec de fragmente disparate nu va face decat sa bulverseze persoana consiliata. Informatia de la nivelul subtil vine adesea fragmentat, in transe. O selectare defectuoasa a acesteia se datoreaza de cele mai multe ori unei lipse a controlului intuitiv si mental, ceea ce duce automat la o decodificare incorecta a acestei informatii. Trebuie sa fie respectate anumite principii comportamentale atunci cand sunt utilizate capacitatile paranormale. Existenta acestor principii si aplicarea lor in viata de zi cu zi este de asemenea o parte esentiala a autocontrolului de care trebuie sa dea dovada un parapsiholog. Multi parapsihologi cred ca nu este nicio problema sa obtina informatii despre altii fara a le cere permisiunea, dar aceasta reprezinta un abuz. Dovedeste o lipsa de respect fata de o alta persoana. Este ca si cum a-i citi corespondenta cuiva fara a-i cere permisiunea. Exista si unele exceptii atunci cand este vorba de probleme de sanatate si de siguranta personala. De exemplu, daca o persoana este grav bolnava sau este supusa unei agresiuni puternice la nivel subtil, fiind incapabila sa se protejeze, iar apartinatorii cer ajutorul parapsihologului, acesta din urma poate si uneori trebuie sa intervina pentru a ajuta persoana cu probleme. Sunt unii parapsihologi care primesc informatii despre anumite persoane sau situatii fara sa urmareasca neaparat acest lucru. In astfel de cazuri va trebui sa se comporte ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, exceptie fiind situatiile de forta majora (informatii despre o anumita catastrofa, atentat terorist, accident iminent, etc.). Informatiile si impresiile accesate de catre parapsiholog trebuie prezentate intr-o forma pozitiva si stimulativa. Sunt anumite aspecte care de regula nu pot fi dezvaluite. In primul rand pentru ca acestea ii pot enerva sau soca pe cei in cauza. Trebuie sa se asigure care va fi reactia persoanei inainte de a-i comunica vreo informatie delicata. Chiar si impresiile negative trebuie prezentate astfel incat sa sugereze ca exista posibilitati ascunse de a evita consecintele acestora. Pentru a putea face acest lucru este nevoie de iscusinta si de instruire in domeniul tehnicilor de consiliere. Aceasta ar trebui sa fie o cerinta minima pentru cineva care doreste sa devina consilier parapsihologic, deoarece este usor sa influentezi gresit o persoana printr-o prezentare incorecta. Daca cineva cere o

23

informatie obtinuta prin psihometrie sau prin alte mijloace paranormale, consilierul trebuie sa fie pregatit pentru orice eventualitate. In consultatiile parapsihologice solicitantii se gasesc adesea intr-o pozitie vulnerabila. Din aceasta cauza ei sunt usor de influentat prin ceea ce li se transmite, asa incat este necesara multa precautie si pregatire in domeniul consilierii. Este indicat ca un parapsiholog sa urmeze cursuri de specialitate in domeniul psihologiei nu pentru a deveni neaparat un psihoterapeut, ci pentru a cunoaste cateva tehnici de rezolvare a unor situatii si de comunicare eficienta cu diferite tipuri de oameni. Multi dintre cei care se adreseaza parapsihologului se incadreaza intr-una din urmatoarele doua situatii: fie cauta solutii rapide care nu presupun eforturi din partea lor, fie cauta anumite indrumari intuitive si creative si niste repere cu ajutorul carora sa-si rezolve problemele de viata. In ambele cazuri cunoasterea unor notiuni in legatura cu modul in care se face o consiliere este binevenita si trebuie realizata in sensul de a-i determina pe oameni sa se ajute singuri. Aproape toata activitatea unui parapsiholog se invarte in jurul a trei probleme: sanatate, profesie si dragoste. Oamenii vin la parapsiholog in cautarea unor raspunsuri si solutii facile, dar in viata lucrurile nu stau asa. De cele mai multe ori oamenii au nevoie nu de informatii parapsihologice, ci de o noua perspectiva si intelegere a lucrurilor, de un oarecare simt al realitatii, care sa le dezvaluie posibilitatile corecte si mai creative. Nu este rolul consilierului parapsiholog sa orienteze viata clientilor sai, sa le spuna acestora ce sa faca. Rolul acestuia este de a ajuta o persoana sa dobandeasca mai mult control asupra propriei vieti. El trebuie sa ajute o persoana sa inteleaga si sa-i ofere anumite optiuni. Trebuie sa-i arate acesteia ce s-ar putea intampla daca intreprinde o actiune sau alta, in felul acesta dandu-i posibilitatea sa fie in stare sa ia singura o hotarare. Numai in acest fel persoana in cauza va fi pusa in situatia de a-si asuma raspunderea pentru propria viata si a nu astepta sa-i rezolve altii problemele pe care le are. Multi oameni vin cu probleme grave. Daca in aceste cazuri li se ofera informatii parapsihologice in loc de a-i ajuta cu sfaturi si indrumari li se face un deserviciu, deoarece ei pot deveni dependenti de parapsiholog. Un alt aspect tine de rabdarea manifestata atat de client, cat si de consilier. Este evident ca intr-un sfert de ora nu pot fi rezolvate in niciun fel situatii complexe de viata; nici nu este bine si corect sa se incerce acest lucru. De multe ori informatiile vin in etape, fiind nevoie de mai multe sedinte de consiliere. Sunt situatii cand la o sedinta parapsihologul nu percepe nicio informatie noua sau nu o constientizeaza. In astfel de cazuri trebuie sa se insiste si sa se discute pe tema informatiilor primite in sedintele anterioare. Aceasta ajuta la o mai buna constientizare a ceea ce trebuie sa faca pacientul. Parapsihologul nu trebuie să pună prea multe întrebari solicitantului deoarece acesta vine pentru răspunsuri. Prea multe întrebari îl vor face sa se îndoiască de capacitățile consilierului, precum și de siguranța acestuia în legatură cu informațiile primite. Sedința de consiliere trebuie condusă

24

întotdeauna cu multa siguranță si claritate. Ea trebuie încheiata într-un mod concret, în sensul în care să ofere niște concluzii palpabile si ușor de aplicat beneficiarului. Un bun consilier parapsiholog prezintă informațiile pe înțelesul persoanei care le solicită, într-o formă neagresivă, eficientă si cât mai sugestivă. Trebuie să îi ofere celui în cauza noi posibilități, opțiuni si direcții de acțiune benefice în legătură cu situația dată, făcând toate acestea fără a influența sub nicio formă liberul arbitru al persoanei. CAPITOLUL VIII. CONSULTANȚĂ PSIHOMETRICĂ Oricine poate să acceseze informații de natură subtilă la nivel intuitiv, dar acest lucru nu-i conferă calitatea de consilier sau sfătuitor al altora. Foarte important este modul de comunicare a informațiilor primite. Sunt mai multe întrebări pe care ar trebui să și le pună oricine atunci când vrea să dea sfaturi de natură spirituală altora. Astfel de întrebări pot fi: „Cunosc modul cel mai potrivit de a comunica informația primită?”, „Informația sau sfatul pe care-l dau poate să fie de ajutor și să-i dea încredere?”, „Informația este corectă sau falsă, ajută cu adevărat la rezolvarea problemelor celui în cauză, influențează cumva liberul arbitru al acestuia?”. În prezent tot mai mulți oameni accesează diferite informații de natură parapsihologică fie direct fie citind diferite publicații sau de pe internet, dar acest lucru nu le conferă calitatea de profesioniști în domeniul consultanței spirituale, dimpotrivă majoritatea dintre aceștia sunt niște diletanți care își închipuie că aflând câteva lucruri necunoscute de ceilalalți devin brusc superiori și pot să dea sfaturi. În antichitate și chiar în perioada Evului Mediu acest tip de cunoștințe erau ascunse celor mai mulți oameni. Transmiterea, utilizarea și trezirea unor niveluri superioare ale spiritului erau controlate de un maestru, de un îndrumător spiritual. Oamenii își imaginează astăzi că dacă aceste informații și cunoștințe au devenit mult mai accesibile datorită modalităților fantastice de transmitere a acestora, nu mai au nevoie de un îndrumător care să le deschidă poarta spre alte dimensiuni și niveluri ale conștiinței. Există niște condiții esențiale pe care trebuie să le îndeplinească oricine studiază domeniul spiritual. În primul rând acest lucru necesită mult timp, energie și efort; dezvoltarea anumitor capacități parapsihologice nu se face peste noapte sau citind o carte. Necesită o cercetare și o utilizare consecventă a acestora. De asemenea e nevoie de o aprofundare a mai multor științe spirituale. Trebuie să existe o testare completă și obiectivă atât a cursantului, cât și a cunoștințelor dobândite de către acesta. Este foarte important ca fiecare să reușească să deosebească adevărul de jumătățile de adevăr și realitatea de iluzie. Cursantul trebuie să fie în stare să preia și să decodifice corect informațiile subtile și să le aplice în mod constructiv, benefic

25

pentru el și pentru ceilalți. Pe scurt, se poate spune că procesul de devenire spirituală este un mare consumator de timp necesitând multă răbdare și perseverență, dar din păcate civilizația umană actuală a devenit în mare parte o societate de tip „fast-food”, puțini fiind cei dispuși să-și folosească timpul și energia pentru a studia și a practica cât mai bine științele spirituale. Din acest motiv din marea masă a celor care își închipuie că sunt mari specialiști în consilierea spirituală a altora, foarte puțini sunt cei care au cu adevărat calități certe în acest domeniu. De asemenea, mulți așa-ziși parapsihologi cred că dacă ei se ocupă de îndrumarea spirituală a altora vor obține rezultate în elevarea proprie. Este o concepție greșită întâlnită în rândul celor pasionați de preocupări metafizice. Se înțelege de la sine că dacă nu perseverezi pe calea spirituală nu poți obține progres spiritual, dar acest fapt nu merge mână în mână cu a face terapie sau a consilia alte persoane. De fapt, o intrare prea timpurie în rândul terapeuților poate să tragă înapoi sau să aplice niște lecții dure celor care se grăbesc. Mulți cred că dacă nu-și demonstrează altora capacitățile paranormale nu progresează, un număr din ce în ce mai mare de indivizi încercând să predea cursuri sau să lucreze în domeniu fără a avea experiența și cunoștințele necesare. Aceasta le creează probleme atât lor cât și celor care vin să le ceară ajutorul. Cele mai multe probleme apar în legătură cu starea de sănătate și în plan material. La început va avea de suferit sănătatea corpului, a minții și a spiritului, în paralel crescând și dificultățile financiare. Viața devine din ce în ce mai complicată și mai greu de controlat. Crește stresul, in timp ce capacitatea individului de a-l controla scade. Pentru cei nepregătiți acest tip de probleme devin manifeste în trei până la șapte ani de la începerea studiilor spirituale. Mulți oameni găsesc acestor probleme explicații spirituale considerandu-le ca făcând parte din propria lor inițiere și nu conștientizează că este de fapt o consecință a lipsei lor de pregătire și a nerăbdării pe care o manifestă în a-și dovedi lor și celorlalți că au ajuns la un nivel ridicat de elevare spirituală. Întotdeauna există indivizi care nu trec dincolo de aparențe. Alții găsesc în aceasta o modalitate de a da puțină varietate și lumină vieții lor monotone și cenușii. Parapsihologii diletanți au adesea impresia că sunt stăpâni pe ei înșiși și pe cunoștințele pe care le dețin, când în realitate nu este deloc așa. De regulă își dau seama de realitate atunci când este prea târziu. „Fantezie necontrolată” sau „văzduhism spiritual” sunt termeni care se pot aplica multora dintre cei care au manifestările prezentate anterior, deoarece majoritatea nu reușesc să deosebească iluzia de realitate. Oricine trebuie să-și urmeze visurile, idealurile dacă acestea sunt benefice și duc spre Dumnezeu, dar a le urma nepregătit și a-i influența și pe alții poate duce la adevărate catastrofe. Viziunile, impresiile, așazisele intuiții paranormale pot să nu reprezinte nimic altceva decât fantezie necontrolată, o manifestare a închipuirilor cu scopul de a hrăni orgoliul. A nu cerceta suficient, a accepta orbește fără a verifica, a nu fi îndeajuns de obiectiv, etc., poate duce la acest „văzduhism spiritual”.

26

Imaginația creatoare este importantă pentru dezvoltarea și afirmarea conștiinței superioare, dar ea trebuie controlată. Diferența dintre acest gen de imaginație și fantezia necontrolată este de multe ori greu de decelat. De aceea sunt esențiale autoanaliza permanentă și pregătirea temeinică, amănunțită. Sunt importante meditația și rugăciunile. Pentru calea spirituală nu există metode rapide și ușoare. Nu ne putem îndeplini visurile doar prin extrasensibilități sau prin demonstrații de capacități paranormale, deoarece nu trebuie să uităm că ceea ce este paranormal nu este întotdeauna spiritual. Ceea ce este ocult sau paranormal nu este întotdeauna înălțător, iar ceea ce e frumos si placut nu e întotdeauna folositor. Sunt mulți oameni care cad pradă acestei manifestări a fanteziei lor. Își imagineaza că lucrează în domeniul spiritual, că progresează și au rezultate deosebite, dar după un timp descoperă ca bat pasul pe loc, că încep să apară tot felul de probleme de sănătate, materiale și chiar spirituale. Aceste eșecuri se datorează fie unei proaste pregătiri, fie faptului că acest tip de indivizi vor să facă prea mult și prea repede, dar fără efort. Una dintre reacțiile acestor persoane în momentul în care descoperă că s-au înșelat și că nu este totul așa cum și-au imaginat ele, este de a renunța complet la calea spirituală. Aceasta constituie o altă mare greșeală, deoarece la calea către Dumnezeu nu trebuie să se renunțe niciodată. Soluția ar fi ca în aceste momente să coboare cu picioarele pe pământ, păstrând legătura cu divinitatea, să-și dezvolte răbdarea, să elimine orgoliul și să-și îndrepte atenția spre propria persoană, pentru a descoperi cauzele care au generat situația neplăcută în care au ajuns. Un aspect important este studiul și meditația asupra celor învățate. Procesul de învățare nu trebuie să contenească niciodată. Antrenamentul și aplicarea în viața de zi cu zi a celor învățate trebuie să fie permanente. Cine vrea să fie un bun consilier spiritual trebuie să aibă intuiția unor posibilități de a prelucra și a aplica informațiile, de a transforma datele și experiențele obișnuite într-un mod constructiv, benefic pentru cel care apelează la serviciile sale. Este necesar sa cunoască modul în care să abordeze pacientul, cum să-l sfătuiască și să-l ghideze pe acesta în diferite împrejurări, indiferent cât de dificile sunt acestea. Din acest motiv este necesară și o instruire în domeniul consilierii. Cunoștințele spirituale și parapsihologice nu au nici o valoare dacă cel în cauză nu le integrează în viața personală într-un mod echilibrat și creator prin sacralizarea tuturor activităților sale. Elevarea spirituală este o condiție esențială și continuă. Aceasta era una dintre sarcinile vechilor școli de spiritualitate. Nu demonstrarea capacităților paranormale sau studiul unei cărți pune în valoare potențialul spiritual, dimpotrivă pot să stânjenească la început, iar dacă persoana pune accentul mai mult pe aceste aspecte se poate produce chiar un blocaj în devenirea spirituală. Nevoia sau dorința de a ieși în prim plan pot întrerupe calea spre atingerea unui nivel spiritual superior.

27

Doar prin experiențele și testele zilnice, printr-o atitudine cu adevărat hristică se pot dezvolta anumite calități benefice care stau ascunse în fiecare om. Aceasta poate însemna pur și simplu să încălzești inimile celor cu care intri zilnic în contact printr-un zâmbet, printr-un cuvânt bun, printr-o faptă bună sau prin îndeplinirea îndatoririlor familiale, sociale, etc. Unii își pot îndeplini misiunea în viață lucrând și predând în domeniul metafizicii și spiritualității, dar marea majoritate se vor împlini trăindu-și viața obișnuită într-un mod constructiv și benefic. Pentru a avea rezultate bune în domeniul consilierii spirituale si parapsihologice este necesar să se respecte câteva condiții (conform celor prezentate de Ted Andrews): a)Explicați clienților ce trebuie să aștepte de la consultația pe care le-o acordați; dacă este necesar, fiți pregătiți să le oferiți referințe în ceea ce privește pregătirea pe care o aveți, altfel unii nu vor avea încredere în ceea ce le veți spune. Dati-le informații asupra costurilor și a timpului necesar pentru consultații. Fiți consecvent în ceea ce privește onorariile. Practicati onorarii rezonabile. Anunțați-vă clienții dacă au permisiunea să vă înregistreze în timpul consultației. Un aspect important îl constituie ambianța. Mulți parapsihologi folosesc multă recuzită. Folosirea unei ambianțe teatrale nu ajută cu nimic la creșterea reputației și nici la creșterea încrederii beneficiarilor. Este important ca ambianța folosită să inducă o stare de confort, de liniște și de încredere. b)Fiți consecvent; tratați pe toată lumea cu același respect și considerație. Această consecvență trebuie să existe și în legătură cu durata ședinței și a implicării terapeutului. Dacă analiza parapsihologică trebuie să dureze o jumătate de oră respectați acest interval de timp. Dacă mai sunt și alți clienți la rând este nedrept ca ei să aștepte pentru că prelungiți exagerat o consultație. Pentru aceasta trebuie făcută o programare judicioasă. Este indicat să se lase o rezervă de 15 minute între orele de programare a ședințelor. În acest fel pot fi rezolvate unele situații neașteptate, cum ar fi prelungirea unei ședințe sau întârzierea unui client. Este bine ca clienții să știe că țineți la respectarea cât mai strictă a programărilor. Daca cineva întârzie nu este corect să amâni clientul următor, iar dacă cei care intarzie mai mult decat cele 15 min. dintre sedinte sunt amanati pana cand se va ivi o „fereastra” in programari, fie vor invata sa fie punctuali, fie nu vor mai veni la terapie (datorita orgoliului si egoului ridicat pe care il au). Si aceasta reprezinta o lectie din care acesti oameni pot sa invete sa fie mai atenti, mai buni si sa nu mai creada ca tot universul se invarte in jurul lor. Uneori s-ar putea să aveți de-a face cu oameni în suferință care necesită mai multă răbdare și energie. Nu-i zoriți numai pentru că știți că așteaptă altcineva la rând. Fiți pregătiți să întâlniți destui oameni triști și disperați care vor avea nevoie de mai multă atenție. c) Respectați personalitatea clientului dumneavoastră. Stați de vorbă cu cei care apelează la dumneavoastra, nu le țineți discursuri. Nu-i puneți în situații jenante și nu-i moralizați. Îndrumati-i, dați-le sfaturi și sugestii, lăsați-i să

28

vă pună întrebări. Ajutati-i sa inteleaga că trebuie să-și trăiască propria viață și nimeni nu poate face asta în locul lor. În ultimă instanță răspunderea pentru faptele și purtările lor (bune, rele sau mediocre) le revine în totalitate. Dacă lucrați în calitate de consultant spiritual profesionist, vă aflați într-o poziție de mare răspundere. Vă pierdeți chiar unele dintre drepturile pe care le aveți: evident că nu puteți întârzia la întâlniri, nu aveți voie să fiți niciodată grosolan, nerăbdător sau dezaprobator, indiferent cine este clientul . Veți întâlni tot felul de indivizi, pe unii îi veți agrea, pe alții nu. Educați-vă ca să vă puteți detașa. Nu emiteți păreri și judecăți personale. În contactul cu unele persoane, nu este ușor să uiți de tine, dar dacă sunteți într-adevăr interesat să fiți un bun profesionist și să dobândiți un înalt grad de precizie, trebuie să aveți tot timpul o aitutidne detașată față de cei care beneficiază de serviciile dumneavoastră. Nu uitati ca trebuie sa manifestati Iubirea Hristica fata de toti si de toate in mod egal, ca nu trebuie sa judecati si sa dati sentinte. d)Nu există situație fără ieșire. Tineti minte ca intotdeauna există variante și întotdeauna există posibilitatea de a alege. Ceea ce recepționați pe cale intuitivă nu reprezintă o predestinare. Cei mai mulți dintre clienți au pur și simplu nevoie să vadă și să înțeleagă ce posibilități au pentru a putea lua niște decizii corecte. O parte din sarcina dumneavoastră este să intuiți aceste posibilități și să le prezentați. Orice împrejurare din viață presupune opțiuni. Prin alegerea pe care o face, clientul determină apariția anumitor situații (bune sau rele) sau le facilitează. Ajutați clientul să vadă ce opțiuni are la dispoziție și ce consecințe vor avea deciziile pe care le ia. Clientul trebuie să plece de la intalnirea cu terapeutul cu o atitudine mai optimistă, să fie mai încrezător în sine, mai plin de energie decât la început, să fie mai pregătit să facă față vieții și împrejurărilor ei. Nu uitați că este datoria dumneavoastră să-i oferiți o previziune cât mai exactă și cât mai inteligibilă posibil. Nu sunteți acolo ca să vă exprimați păreri personale. Dacă un client insistă, amintiți-i că nu sunteți psihoterapeut și, în consecință, părerea dumneavoastră nu contează mai mult decât a oricui altcuiva. Rețineți că în calitate de parapsiholog, tot ceea ce spuneți cuiva indiferent de subiect va căpăta o mult mai mare importanță în ochii celuilalt – fie că este un lucru de substanță, fie că nu. e)Fiți încurajator și sugestiv. Nu este rolul terapeutului să dirijeze viața clientului sau să ia hotărâri în locul lui. Prezentarea informațiilor în mod încurajator și sugestiv oferă clientului mai multă încredere în sine. Până la urmă, repsonsabilitatea pentru propria viață cade doare în seama lui. Tot ce puteți face este să dați îndrumări și sugestii. Nu stânjeniți liberul arbitru al persoanei care vă solicită. Alegerile și faptele sunt numai ale sale. Rezistați tentației de a-i spune ce să facă. Faceți sugestii, oferiți indicii, îndrumări, înfățișați diversele repercusiuni și prezentati-i direcțiile de acțiune, dar lăsați decizia finală în seama sa. Acest lucru inspiră

29

încredere și demonstrează respectul pentru capacitatea celuilalt de a face față propriei vieți. Întotdeauna există mai multe căi de a îndeplini o sarcină sau de a rezolva o situație. Unele pot fi mai ușoare, altele mai grele. Comunicți clienților opțiunile pe care le au, orferiți sugestii în legătură cu anumite hotărâri și comunicați-le motivația acelor sugestii. Dați-le clienților posibilitatea de a alege, chiar dacă acest lucru presupune comiterea unor greșeli. Uneori oamenii descoperă și urmează doar calea anevoioasă. Experiența poate fi un profesor bun. Exista un aspect ciudat in ceea ce priveste atitudinea majoritatii oamenilor care au probleme de diferite tipuri. Acestia prefera sa aleaga calea cea mai grea si mai complicata, avand impresia ca este cea mai usoara si mai placuta, iar cand isi dau seama ca au ales gresit de cele mai multe ori este prea tarziu. Nu avem voie sa ii fortam sa isi schimbe optiunea, chiar daca suntem constienti ca li se poate intampla o nenorocire. Avem datoria sa ii atentionam, dar este interzis sa ii obligam sa faca ceea ce ei nu vor. f)Cultivați un umor sănătos. Mulți clienți vin la dumneavoastră și vă expun situații tragice. Este ușor să preluați aceste probleme sau să vă asumați responsabilitatea lor. Un simț al umorului sănătos vă va ajuta să evitați ca acest lucru să se întâmple. Nu vă temeți să râdeți împreună cu clientul. Consultațiile private sunt serioase, dar sesizarea comicului și a ironiei din unele situații poate să vindece. Un râs sănătos, dar nu pe socoteala clientului, face bine și corpului și minții. Umorul dumneavoastră nu trebuie însă să însemne luarea în derâdere a ceva ce este sfânt pentru client sau a unor defecte și slăbiciuni ale acestuia. Dacă glumiți cu clientul, asigurați-va că acesta știe că este vorba de o glumă. Nu lăsați ca gluma să apară ca o critică la adresa comportamentului său. g)Folosiți urmatoarea tehnica : Începeți cu aspecte pozitive ale vieții celui care a apelat la dumneavoastră. Procedând astfel, va fi mai ușor pentru el să accepte și acele informații care nu sunt tocmai pozitive. Acest lucru întărește respectul de sine, iar clientul se simte mai destins în relația cu dumneavoastră. Faceți apoi referire la aspectele mai stânjenitoare sau la cele care ar necesita o schimbare. Nu renunțati la tonul de discuție. Prezentați ceea ce vedeți sau simțiți, dar nu țineți predici, nu insistați asupra acelor aspecte și nu povestiți ce ați face dumneavoastră, dacă ați fi într-o situație similară, pentru că nu sunteți. Prezentați opțiuni, variante și posibile consecințe ale unor eventuale alegeri. Lăsați clientul să aibă propria sa reacție. Încheiați într-o notă optimistă. Indiferent cât de dificilă este situația, persoana trebuie să știe că există diverse posibilități și variante pozitive. În calitate de consilier parapsiholog, va revine sarcina să-i fiți de folos în acest sens. Folosind această tehnică, maximizați partea bună și o minimizați pe cea rea. Când clientul simte că vedeți unele aspecte pozitive în situația lui și în urmările acesteia, el va începe să se bizuie pe acest lucru și să acționeze cu încredere. Aceasta nu înseamnă că partea negativă trebuie evitată sau ignorată,

30

dar dacă începeți prin a recunoaște trăsăturile pozitive și calitățile unice ale persoanei, iar apoi faceți sugestii pe care clientul le înțelege și care i se potrivesc, atunci îl ajutați, în loc să-l faceți să-și piardă speranța. h)Acționați cu tact. Uneori este greu să te porți cu tact, cu diplomație și farmec. Aceasta atitudine vine odată cu experiența. Cu cât întâlniți mai mulți oameni și lucrați cu ei, cu atât va fi mai ușor să găsiți un stil adecvat cu care să abordați situațiile și problemele dificile din viața unei persoane. Faceți uz de tact atunci când prezentați informații negative care vă impresionează. Nu uitați că există întotdeauna posibilitatea de a vă fi înșelat sau să fi interpretat greșit impresiile. Nu este greu să influențezi pe cineva în sens negativ, chiar fără să-ți dai seama. Purtați-vă cu blândețe. i)Nici o accesare a informatiilor subtile nu este perfectă. Unii mai bine, altii mai rau, dar întotdeauna există loc de mai bine. Din nefericire, nu de fiecare dată primiți o confirmare. Uneori nu puteți afla cât de exact ați fost decât dacă persoana revine pentru o altă consultație sau dacă prieteni ai acesteia solicită și ei programări. Puneți-vă tot timpul întrebări. Cum v-ați putea ameliora accesul informational? Ce ați putea face pentru a îmbunătăți calitatea consultațiilor și eficiența lor pentru client? Ce puteți face, astfel încât clientul să se simtă mai încrezător în sine? De regula nu este bine să vă revedeți analizele parapsihologice. Acest lucru tinde să creeze o legătură stabilă între dumneavoastră și persoana respectivă sau să vă facă să-i preluați problemele. Pe de altă parte, este bine ca din când în când să vă rememorați una sau două consultații. Exista lucruri care ar fi putut fi exprimate mai bine? Ați fi putut face sau spune ceva mai potrivit în cadrul consultației? Calitatea ședințelor este fluctuanta. Uneori, vă poate fi foarte ușor să „citiți” un client, alteori foarte greu. Puteți avea zile bune și zile proaste. În zilele proaste nu forțați lucrurile. Întotdeauna este mai bine să nu faci deloc un studiu parapsihologic, decât să faci unul prost sau chiar unul mediocru. Chiar dacă nu primiți vreo confirmare în legătură cu ședințele la care ați avut rezultate pozitive, despre cele cu rezultate proaste veți afla sigur. Dacă simțiți că nu puteți face un lucru mulțumitor, atunci este mai bine să vorbiți deschis. Dați explicații clientului, pentru ca acesta să nu creadă că el este cauza problemelor. Sinceritatea este întotdeauna de preferat, chiar dacă e vorba de o zi proastă. j)Nu faceți niciodată supoziții. Nimic nu este mai frustrant pentru un client decât faptul că nu înțelege. Nu presupuneți nici un moment că persoana interesată va înțelege simbolurile și imaginile pe care le percepeti. Și nici nu așteptați ca ea să interpreteze simbolul în locul dumneavoastră. Se întâmplă ca unii parapsihologi să spuna clienților: „Văd cum se intampla ceva ciudat. Știți cumva ce înseamnă asta?”. Aduceti-va aminte: subconștientul dumneavoastră este cel care vă oferă imagini despre client. Sunteți singurul care le poate interpreta în mod corect.

31

Indiferent cât de evident vi se pare un lucru, clientul nu este obligat să-l înteleagă. Puneți-i întrebări, iar dacă ezită sau vă sugerează într-un fel cau altul că nu înțelege, reluați explicația. Uneori va trebui să spuneți același lucru în trei sau patru moduri diferite ca să transmiteți mesajul și să vă faceți înțeles. Explicațiile trebuie să fie simple și concise. Detaliați-le și extrageți esențialul din ele cât mai mult posibil. Dați exemple care sa-l ajute pe client să facă legăturile. k) Fiți bine informat pentru a putea oferi referințe corecte. Dacă vă faceți datoria cu profesionalism, veți recunoaște că uneori apar persoane aflate în căutarea unor soluții simple pentru niște situații ce nu pot fi rezolvate repede și ușor. Ele caută informații parapsihologice, în vreme ce, în realitate, este ultimul lucru de care au nevoie. Ca profesionist responsabil este de datoria dumneavoastră să vă dați seama cum stau lucrurile. S-ar putea să aveți păreri clare în legătură cu ceea ce ar trebui făcut într-o situație în care cineva este maltratat, să spunem, dar dacă nu aveți instruirea și calificarea unui consilier specializat pe astfel de probleme sau a unui psihoterapeut, nu trebuie să vă amestecați. Indivizii care vin la dumneavoastră cu asemenea probleme personale grave nu au nevoie de informații parapsihologice. Au nevoie de psihoterapie și de sfaturile unui specialist. Chiar daca puteti descifra cauzele kharmice, nu iseamna ca aveti voie sa le comunicati celui in cauza, mai ales daca acesta nu crede in asa ceva. Ceea ce puteți face este să-i îndrumați spre cei care sunt mult mai în măsură să le ofere asistență pe masura capacitatii lor de a intelege. Folosiți-va capacitățile intuitive pentru a găsi cel mai bun mod de a-i îndruma spre cele mai indicate instituții sau persoane calificate din domeniul sănătății. Țineți la îndemână o listă cu adresele și numerele de telefon ale principalelor asociații, instituții, preoti sau ale psihoterapeuților autorizați, pentru a putea oferi o informație corectă. Când clientul insistă asupra unei consultații parapsihologice, folosiți-vă calitățile pentru a prezenta acele opțiuni care îl vor încuraja să aleagă cea mai potrivită terapie. Dacă îl conduceți spre luarea unei hotărâri ce se bazează pe expunerea unor direcții de acțiune corecte, acest lucru va favoriza vindecarea traumei în cel mai eficient mod. l) Adoptați o atitudine de implicare obiectivă. Această condiție poate fi cel mai greu de îndeplinit. În calitate de consilier parapsihologic nu este suficient să oferiți doar informații parapsihologice. Acestea trebuie comunicate într-o formă benefică și într-un mod responsabil. Și, independent de voința dumneavoastră, vă veți implica. Din acest punct de vedere implicarea reprezintă capacitatea de a-ți comunica empatia cu clientul, grija și interesul pentru el, indiferent de problemă și situație. Aceasta înseamnă a-ți accepta clientul și a-l judeca minimul posibil, preferabil deloc. Implicarea înseamnă să asculți, să recunoști și să utilizezi nu numai intuițiile și impresiile legate de client, ci și tot ceea ce-ți comunică acesta. Fiți atent la expresiile feței, la mișcările corpului, la inflexiunile vocii și la celelalte

32

forme ale limbajului fără cuvinte. Și nu uitați că uneori, clienții pur și simplu trebuie ajutați să-și poată exprima sentimentele. Chiar simpla exprimare a unor sentimente îi ajută să-și definească mai clar propriile probleme și consitutie semnalul pentru începerea recuperării. Implicarea presupune responsabilitate. Consilierul este persoana din afară care privește în viața cuiva, dar totodată poate influența – în bine sau în rău – viața cuiva. Faceți-va agreabil și lăsați-l pe client să simtă ca sunteți acolo ca să colaborați cu el și să-l ajutați. Nu adoptați atitudinea unui maestru distant. Fiți obiectiv și cald, iar consultația parapsihologică va deveni mai ușoară și mai constructivă atât pentru dumneavoastră, cât și pentru client. Evaluarea din punct de vedere energetic a unei paersoane, sau scanarea acesteia nu este un lucru dificil. Nu uitați totuși că numai medicii pot pune diagnostice. Nu trebuie să etichetați orice dezechilibru pe care îl simțiți ca fiind o anumită boală, chiar dacă sunteți sigur că știți care este problema. CAPITOLUL IX. MĂSURI DE PROTECȚIE Pentru toți cei ce se implică într-o activitate din domeniul parapsihologiei, esențiale sunt practica și instruirea. Fără ele, nu se poate dobândi un control satisfăcător. Cu cât o persoană își dezvoltă capacitățile, cu atât este mai puțin probabil să ajungă să abuzeze sau să fie dominată de ele. La început, orice energie parapsihologică acționează ca și energia unui artist, ea putând fi foarte puternică și generatoare de dezechilibre pânâ când omul învață s-o activeze și s-o dezactiveze după cum dorește. Pot exista multe blocaje în calea dezvoltării complete a capacităților și multe dintre ele sunt subtile. Dacă acest proces se abordează cu convingerea că de fapt, nu există nici un motiv logic pentru a crede în el sau fără a-i acorda respectul cuvenit, atunci capacitățile parapsihologice naturale ale fiecăruia nu se vor dezvolta. Multa lume face abstracție de ceea ce nu este conform cu sistemul tradițional de gândire și cu concepțiile general acceptate și omul poate să descopere nevoia de a abandona ideile preconcepute, înainte ca dezvoltarea acestor capacități să se dovedească deplină. Desigur, există și alte impedimente cum ar fi temeri, îndoieli, tensiune și pripeală. Teama și neliniștea reprezintă obstacole importante în calea dezvoltării oricărei capacități parapsihologice și trebuie să vă apărați împotriva lor. Nu lăsați emoțiile negative să vă perturbe mintea, priviți desfășurarea acestui proces cu optimism si in acelasi fiti prudent. Dacă la început eforturile dumneavoastră nu dau rezultate, evitați autocompătimirea și autoacuzațiile. Este adevărat că eșecul este frustrant, dar este și temporar. Exercițiul și perseverența vă vor aduce satisfacții.

33

Dezvoltarea capacităților parapsihologice în condițiile oferite de exersarea în cadrul unui grup are atât avantaje, cât și dezavantaje. Este bine să va amintiți acest lucru înainte de a lua hotărârea să practicați astfel. Grupurile vă oferă un climat de siguranță, de protecție și de încurajare. La început pot reprezenta un excelent sprijin, dar nu uitați ar putea veni o vreme când veți dori să depășiți etapa de lucru în grup, pentru că el poate limita evoluția unui individ. Trebuie să învățați să vă folosiți capacitățile și în afara atmosferei create de grup, pentru că dacă nu faceți acest lucru, veți descoperi că în afara grupului capacitățile dumneavoastră se manifestă mai puțin consecvent și vă puteți bizui mai puțin pe ele. Trebuie pastrata legatura cu grupul si trebuie sa aveti periodic intalniri de lucru, dar este neaparat necesar sa lucrati si singuri, pentru a castiga mai multa incredere in propriile forte. Uneori este mai bine să nu comunicați altora preocuprăile dumneavoastră. Unii vă vor încuraja, alții nu, iar o parte vor fi sceptici și vă vor cere să faceți dovada capacităților. Nimic nu le dă o mai mare satisfacție decât să vă supună la teste pe care nu le puteți trece cu deplin succes și, de cele mai multe ori, eșecul în astfel de situații este rezulatul dorinței de a reuși în fața lor. Asemenea situații nu fac altceva decât să vă macine încrederea în dumneavoastră. Cand apar astfel de situatii incercati sa le ocoliti elegant si nu sariti cu orgoliu la a demonstra celorlalti de ce sunteti in stare. Nu trebuie să uitați că pentru fiecare dintre noi capacitatea psihometrică este o însușire firească. Este mai ușor de educat decât alte capacități parapsihologice, dar, ca și ele, trebuie încurajată și disciplinată. Atât timp cât ea nu este dezvoltată complet, ajungeți ușor să vă extenuați, iar dorința de a demonstra reflectă și faptul că aveți probleme de personalitate pe care trebuie să le rezolvați. Aveți mare grijă să nu ajungeți să umblați de colo-colo încercând tot timpul sa vă acordați la ceva. Aceata est o problemă pentru multe persoane care sunt mediumuri și pentru mulți parapsihologi de modă veche. Ei se acordeaza la oricine și la orice le iese în cale, de frică să nu se dezactiveze. Adesea, le este teamă că nu se vor mai putea reactiva. Aceasta este o aberație și este extrem de nesănătoasă, noi putând învăța să ne activăm și să ne dezactivăm capacitatea după cum dorim și în măsura în care alegem s-o facem. Sigur ați întâlnit terapeuti sau parapsihologi care arată obosiți și bolnavi, sănătatea lor este adesea șubredă. Ar trebui să puneți sub semnul întrebării capacitățile acestor persoane pentru că informația paranormală trebuie tradusă prin intermediul corpului, iar dacă acesta este dezechilibrat, este foarte probabil ca și informațiile să fie la fel. Cei care învață să-și dezvolte și să-și controleze cu adevărat facultățile sunt puternici și plini de energie. Indiferent de vârsta pe care o au, ei posedă o vitalitate permanentă. Aceste persoane au dobândit un bun control asupra facultăților lor, neingăduindu-le acestora să funcționeze fără permisiunea lor conștientă (în afara unor cazuri excepționale) și se pot folosi de ele într-o măsură sau alta, în orice situație și împrejurare. Aceștia sunt parapsihologi care nu-și

34

folosesc niciodata capacitățile fără a ține cont de limitele impuse de timp, de obligațiile morale și de propria rezistență fizică. Oricine își educă și-și utilizează capacitățile paranormale își asumă o mare responsabilitate, în special de ordin profesional și social. Trebuie să vă controlați reacțiile emoționale în raport cu ceea ce recepționați. Dacă impresiile sunt negative, trebuie să vă dezvoltați capacitatea de a le transmite cu tact, în așa fel încât persoana interesată să poată vedea posibilitățile și alternativele ce i se oferă. Se va pune de fiecare data problema relației dintre predestinare și liberul arbitru. Numai faptul că ați recepționat o impresie negativă nu înseamnă că evenimentele legate de ea nu pot fi schimbate. Schimbarea aceasta s-ar putea să nu fie ușoară și este posibil ca cel implicat să aibă nevoie de ajutor pentru a-și schimba perspectiva asupra evenimentelor care urmează să se petreacă. Individul trebuie să știe că practic, nu există nimic care să nu poată fi modificat într-o măsură sau alta. Totdeauna există mai multe posibilități și opțiuni. Discreția este de cea mai mare importanță. Există parapsihologi care discută între ei despre cliențiilor. Un individ care vine la un parapsiholog, indiferent de motivul care l-a adus, se așteaptă la respectarea confidențialității. Nu discutați niciodată cu alții despre informațiile parapsihologice referitoare la un client. Unii parapsihologi își folosesc capacitățile pentru a-și hrăni nevoia de bârfă sau orgoliul, aspect care reprezintă un gest nepoliticos, lipsit de etică și chiar crud. Oricine își poate educa și folosi capacitatea psihometrică. Pentru aceasta nu este nevoie de un nivel moral mai ridicat decât în cazul în care îți dezvolți forța fizică. În același timp, nici nivelul spiritual pe care îl presupune deținerea acestei capacități nu este mai ridicat decât în cazul în care ai dobândit mai multă forță. Factorii cheie care vă ajută să fiți echilibrat și protejat pe parcursul procesului de educare a capacităților dumneavoastră sunt simpli si constau într-o dietă corectă, exercițiu fizic și aer curat. Nu trebuie să deveniți vegetarieni sau să duceți o viață de ascet. Este suficient să fiți cumpătați în toate. Țineți minte totuși că medicamentele, alcoolul, tutunul, stresul și traumele vă influențează aceste capacități. Pentru a vă menține echilibrul în timp ce va deschideți spre aceste facultăți trebuie să aveți în vedere următoarele: Sporiți aportul de apă în organism. Cei mai mulți oameni nu beau suficientă apă, dar acest lucru este cu atât mai grav în cazul celor care-și dezvoltă capacitățile parapsihologice. Atunci când începem să lucrăm cu energiile superioare, trebuie să consumăm mai multă apă. Apa este un foarte bun acumulator și conducător de energie, ea facilitând acordarea la anumite vibrații și ajutând la evitarea scurtcircuitării care ar putea apărea datorită intensității ridicate a procesului. Postiți cu regularitate. Postul permite corpului să se odihnească. Cheltuim mai multa energie cu digestia decât cu oricare altă funcție organică.

35

Atunci când corpul face pauze periodice de digestie, el reușește mai ușor să stimuleze și să focalizeze energiile dându-le altă formă de expresie. În plus, acest fapt ne ajută să fim mai conștienți de facultățiloe noastre intuitive. Postul ajută și la eliminarea din organism a toxinelor care pot inhiba percepțiile noastre superioare și de o mai mare subtilitate. Ne este mai ușor să diferențiem, să discernem între impresiile noastre parapsihologice, folosindu-ne de ele mai eficient. Rugăciunea si meditația. În mod tradițional există două metode principale cu ajutorul cărora putem intra in legatura cu divinitatea: cea meditativă și cea rituală (rugaciunea). Noi ne vom concentra asupra meditației. Tehnicile de meditație sunt mai simple și variate. Ele includ simbolizarea, vizualizarea, imaginația creativă, psalmodierea, mantrele, yantrele, etc. Pentru ca un tip de meditație să aibă un rezultat optim trebuie să ne concentrăm asupra procesului de dezvoltare a capacităților noastreși asupra dezvăluirii spirituale care rezultă din el. Astfel, rămânem in legatura cu Dumnezeu, ne sporim nivelul de cunoaștere a necuprinsului și capacitatea de a decodifica in mod corect informatiile accesate. S-a scris mult despre meditație și despre modalitățiloe de a o practica. În fond există tot atâtea metode de meditație, câți oameni există. Cât despre metoda sau combinația de metode care vi se potrivește cel mai bine, dumneavoastră sunteți singurul care o poate stabili cu adevărat. Lucrați cu mai multe metode, experimentați și veți găsi ceea ce vă avantajează cel mai mult. Atunci când închidem ochii și ne retragem simțurile din lumea exterioară nouă, ne cufundăm într-un cu totul alt tărâm al vieții, mai efemer și mai fluid decât lumea noastră fizică și care funcționează conform unor legi ce ne pot părea ciudate. Oricât de diferit ar putea să pară, este la fel de real ca și lumea fizică înconjurătoare și are puterea să reflecte viața noastră și să o afecteze sub o formă pe care abia acum începem să o înțelegem . Cu ajutorul meditației, începem să ne trezim și să utilizăm potențialul lăuntric. Activăm energiile interioare, animăm facultățile intuitive și reunim corpul, mintea și spiritul pentru a evolua. Prin meditație, dobândim o nouă perspectivă asupra întâmplărilor din viața noastră și putem începe să influențăm cu mai multă știință evenimentele prezente și viitoare care ne privesc. Tot prin meditație, dobândim controlul asupra vieții noastre și începem să înțelegem cum acționează energia în interiorul, prin intermediul și în jurul nostru. Prin meditație, atingem acea parte a Divinului care sălășluiește în fiecare dintre noiacel izvor tainic de lumină, protecție, creativitate și intuiție- Scanteia Divina. Alte aspecte importante tin de respiratie si sacralizare. Unele s-au predat la modulul 2, iar celelalte se vor preda la modulul 7.

36

CAPITOLUL X : EXERCIȚII DE ANTRENAMENT Exercițiul 1: Sporirea sensibilității mâinilor Palmele și degetele sunt instrumente de baza în psihometrie. Pentru a spori sensibilitatea acestora există mai multe modalități, dintre care cele mai practice și mai ușoare sunt masajul și reflexologia. Meridianele energetice importante se termină în vârful degetelor de la mâini și de la picioare. Prin masarea acestora sau lucrând cu ele sunt stimulate aceste puncte energetice și prin ele toate zonele și organele de pe traiectul meridianelor respective. În acest fel se poate contribui atât la îmbunătățirea stării de sănătate generală, cât și la dezvoltarea extrasensibilităților. Este indicat să practicați în mod regulat masaje simple ale mâinilor. Aceste masaje le poate face altcineva sau vă puteți masa singuri. Se pot folosi diferite uleiuri volatile care favorizează psihometria (uleiul de eucalipt, de salvie, de caprifoi). Se masează întreaga suprafață a palmei folosind degetul mare de la cealaltă mână, printr-o mișcare de alunecare sau folosind două-trei degete prin ciupit și rulat. Nu se apasă tare și se lucrează dinspre încheietură spre degete. Apoi se masează fiecare deget în parte folosind degetul mare și arătătorul pentru a face mișcări de ciupire și de fricțiune. Se acordă o atenție specială încheieturilor, vârfurilor degetelor și regiunii din jurul unghiilor. La sfârșit se masează dosul palmelor începând cu vârful degetelor și terminând la încheietura, urmărind scobiturile dintre oase. O altă metodă de stimulare a palmelor și a degetelor este frecarea acestora între ele timp de 30-60 secunde. În acest fel se activează chakrele din vârful degetelor și din centrul palmei. Este bine ca să frecăm cca 15-30 secunde palmele între ele și înainte de fiecare „citire” psihometrică. Uneori întreaga mână este învăluită în energie care vibrează. Acest aspect se întâlnește cel mai des la cei care practică masajul, la bioenergoterapeuți, la artiștii plastici, în general la cei care-și folosesc mâinile regulat într-o activitate creativă sau pentru a vindeca. Stimulând și activând chakrele din palme oamenii devin mai receptivi la impresiile ce pot fi culese de pe obiecte. Pentru a activa chakrele din vârful degetelor se ating vârfurile degetelor de la cele două mâini și se freacă între ele cca. 1 minut. Această frecare stimulează căile energetice și mărește extrasensibilitatea tactilă. Pentru a verifica dacă chakrele din palmă sunt active se întind mâinile în față după ce au fost frecate energic cca 30 secunde. Trebuie ținute cam la 30 cm depărtare una de alta. Apoi se apropie încet atât cât se poate fără a se atinge, după care se îndepărtează cam la 15 cm. Această mișcare de apropiere-depărtare se repetă de mai multe ori, cu mișcări lente și constante. Pot apărea diferite senzații, cum ar fi de căldură sau rece, de furnicături sau că între palme se creează o anumită presiune, ca și cum aerul ar fi mai dens.

37

Un alt exercițiu de stimulare se poate face cu un pachet de cărți de joc. Se amestecă cărțile, apoi se freacă energic palmele între ele, se extrage o carte din pachet și se ține între palme fără să o priviți. Inspirați adânc de câteva ori, relaxați-vă și încercați să simțiți ce culoare are cartea, alegând întotdeauna prima impresie care vă vine. Dacă se obțin rezultate bune la mai multe încercări făcute se trece la punerea cărții extrase într-o cutie, încercând să se stabilească culoarea, ținând cutia între mâini și nu direct cartea. Exercițiul 2: Sporirea capacității de concentrare În practicarea psihometriei este foarte importantă concentrarea și focalizarea asupra subiectului investigat. Prin concentrare se menține imaginea, ideea, etc. asupra căreia lucrăm, fără ca mintea să se preocupe de altceva. Anumite exerciții se pot practica regulat ajutând la creșterea puterii de concentrare. Se începe printr-o relaxare progresivă, închizând ochii și încercând să vă detașați de orice subiect rațional. Apoi se compune o imagine mentală care trebuie să fie cât mai concretă. Se poate folosi imaginea unui fruct de preferință rotund (portocală, măr, etc.). Observați-i culoarea, încercați să-i simțiți consistența. Dacă este o portocală imaginați-vă cum o decojiți și cum se degajă mirosul specific, iar apoi concentrati-vă spre a-i simți gustul. Se poate face acest lucru cu diferite fructe, trecându-se apoi la obiecte. În cazul obiectelor se insistă mai mult pe aspect, culoare, miros, eventual pe consistență, iar în faze mai avansate și pe structura din care este făcut obiectul. Aceste exerciții obligă mintea să se concentreze, ele nu necesită decât câteva minute și sunt foarte bune pentru stimularea subconștientului, punând la lucru emisfera dreaptă a creierului. La început un astfel de exercițiu de concentrare durează cca. 2-3 minute, iar treptat durata trebuie să crească astfel încât să se poată rămâne pe concentrare 10-15 minute. Se începe într-o ambianță în care nu sunt surse de distragere a atenției și cu ochii închiși. Apoi se poate lucra și cu ochii deschiși și în locuri mai aglomerate și mai gălăgioase, de exemplu la cinematograf, într-o sală de spectacol, mergând pe stradă, în timp ce se ia masa, etc. În acest fel se poate ajunge ca după un timp să se poată realiza o concentrare și focalizare eficientă în orice condiții și în orice loc, aproape instantaneu. Un alt exercițiu care ajută la dezvoltarea capacității de concentrare este numărătoarea. Se începe tot prin relaxare și închiderea ochilor. Apoi se numără rar până la 10, concentrându-vă pe fiecare cifră în parte, cu vizualizarea acesteia. Poate număra persoana care se concentrează sau o altă persoană (este mai indicat). Ritmul numărătorii trebuie să fie variat, evitându-se anticiparea momentului când se pronunță următorul număr. În final trebuie să se ajungă cu numărătoarea până la 100, fără ca atenția să fie distrasă și fără ca mintea să rătăcească aiurea. Exercițiul 3: Perceperea energiei altor persoane Acest exercițiu se practică în grup. Se aleg mai multe obiecte identice sau diferite. Se pot folosi 4 sau 5 mingi de culori diferite. Dacă sunt de aceeași culoare trebuie găsită o modalitate de a le deosebi între ele. Fiecare membru al

38

grupului va practica pe rând exercițiul. Atunci când urmează el trebuie să iasă din încăpere pentru a nu observa ce se întâmplă. Ceilalți membri ai grupului aleg unul dintre obiecte și îl încarcă cu energie, pentru a putea fi simțit mai puternic decât celelalte. Există mai multe moduri de a-l încărca. O posibilitate este ca fiecare persoană să ia obiectul ales și să se concentreze pe acesta respirând ritmic. La fiecare inspirație vizualizează energia pură, luminoasă cum îi pătrunde prin creștetul capului în corp, iar atunci când expiră cum această energie se revarsă din mâini și din corp pentru a pătrunde în obiect. O altă modalitate este ca obiectul să fie asezat în mijlocul grupului, iar toți membrii acestuia să se concentreze pe emiterea de energie înspre el. Această energizare durează cca 60 de secunde, după care persoana testată reintră în încăpere trebuind să identifice obiectul energizat care în prealabil a fost amestecat cu celelalte obiecte. Se poate face acest lucru luând în mână pe rând fiecare obiect sau pur și simplu ținând palmele deasupra fiecăruia pentru a simți care dintre ele este încărcat cu mai multă energie. Atenția trebuie îndreptată asupra senzațiilor din corp, din mâini la contactul cu fiecare dintre obiecte. De asemenea obiectele pot fi lipite pe rând de plexul solar, de frunte sau de o altă parte a corpului. După fiecare exercițiu se spală obiectele sub un jet de apă, pentru ca energia să poată fi îndepărtată. Se reîncepe exercițiul de către un alt membru al grupului. O variantă mai complexă, mai grea este aceea în care fiecare membru al grupului energizează câte un obiect, cel testat indentificând pentru fiecare obiect persoana care l-a energizat. Exercițiul 4 : Descoperirea personalității partenerului de practică Se lucrează tot într-un grup, folosindu-se bilețele. Fiecare membru al grupului va avea câte un bilețel, trebuind să-și scrie numele și data nașterii pe acesta, după care fiecare împăturește hârtia de același număr de ori astfel încât să nu se vadă ceea ce a scris. După aceea fiecare participant trebuie să țină bilețelul cu ambele mâini lipit de plexul solar, închizând ochii și respirând ritmic, rar și profund. În același timp își imaginează și simte cum la fiecare expirație trimite energia proprie spre hârtie. Această etapă durează câteva minute (maxim 5). Se adună toate biletele într-o urnă și se amestecă fiecare participant trebuind să extragă câte un bilet fără să-l desfacă și să se uite la numele de pe el. Pe rând, cu voce tare, fiecare trebuie să descrie câteva din trăsăturile care definesc personalitatea celui care a scris biletul pe care-l ține în mână. Acest exercițiu are un aspect recreativ și distractiv. După descrierea făcută se despăturește biletul și se constată adevărurile sau greșelile din descriere, știind persoana despre care este vorba. Un alt exercițiu distractiv se face în perechi. Este bine ca cei doi să nu se cunoască prea bine. Se așează unul în fața celuilalt, se relaxează și apoi se iau de mâini. Închid ochii și fiecare încearcă să simtă energia celuilalt și să perceapă tot ceea ce simte acesta: „Este relaxat?”, „A avut o zi plăcută sau stresantă?”. „Îi este cald sau frig?”, „Este bucuros sau supărat?”, „Îl doare ceva?”, etc. Cei doi

39

parteneri trebuie să-și comunice ceea ce recepționează verificandu-si reciproc impresiile. Exercițiul 5: Transferul de imagine Este un fel de joc ce poate ajuta la dezvoltarea calităților ce țin de psihometrie. Puneți pe cineva să ascundă un obiect important pentru d-voastră. După ce l-a ascuns așezați-vă în fața lui, luându-l de mâini, apoi vă relaxați respirând regulat, timp în care persoana cealaltă trebuie să creeze și să mențină în minte imaginea locului în care a ascuns obiectul. În timp ce țineți mâinile persoanei încercați să-i percepeți gândurile, fiind cât mai destins și relaxat. Observați tot ceea ce vă vine în minte, comunicând acestea partenerului, el confirmând sau infirmând ceea ce percepeți. Exercițiul 6: Empatie a) Pentru acest exercițiu este nevoie de două persoane. Se începe printr-o relaxare, apoi vă așezați față în față cu partenerul unul având rol pasiv, iar celălalt făcând acordarea. Partenerul poate să țină ochii închiși. Concentrați-vă atenția asupra partenerului. Nu-l sfredeliți cu privirea. Pur și simplu mențineți asupra lui o privire blândă și focalizată. Vizualizați un flux luminos care iese dintr-un punct de la baza coloanei vertebrale și se conectează în același punct la partener. După ce ați văzut și simțit cum v-ați conectat, puneți-vă întrebări în gând în legătură cu starea fizică a partenerului. În timp ce testați astfel, fiți atent la tot ceea ce simțiți: furnicături, schimbări de temperatură, diferite emoții sau senzații, înțepături sau chiar dureri în unele zone ale corpului. Treceți apoi mai sus la regiunea abdomenului. Vizualizați un flux de lumină care pornește de la zona de sub ombilic până la aceeași zona a partenerului, unindu-vă la acest nivel. Apoi puneți-vă întrebări despre ce simte partenerul sub aspect emoțional. În continuare se procedează la fel la zona plexului solar. Apoi la inimă, la baza gâtului, la nivelul frunții și în final la nivelul creștetului capului. La nivelul plexului solar încercați să percepeți spre ce se concentrează în acel moment cele mai multe dintre gândurile și activitățile mentale ale partenerului. La nivelul inimii concentrați-vă asupra celor mai puternice dorințe ale celuilalt, asupra iubirii și a viselor sale. Când ajungeți la nivelul gâtului întrebați-vă ce anume simte el nevoia să exprime, ce manifestă din ceea ce n-ar trebui să manifeste și ce nu manifestă din ceea ce ar trebui, de asemenea ce doriți dumneavoastră cel mai mult să exprimați. După ce ați realizat conexiunea la nivelul frunții lăsați-vă pătruns de impresii încercând să simțiți ce recepționează partenerul, ce griji, temeri sau îndoieli are, de asemenea anumite visuri, idei, imaginații ale acestuia. La nivelul creștetului capului încercați să percepeți care sunt aspectele legate de credința celui investigat, de domeniile sale de activitate, dacă trebuie să schimbe ceva în atitudinea sa, în activitățile sale, dacă trebuie să abordeze noi domenii ale vieții, inclusiv aspecte care țin de spiritualitate. După ce v-ați conectat stați pur și simplu și concentrați-vă asupra partenerului într-o manieră contemplativă. Nu încercați să fiți prea exact. Nu

40

urmăriți informații precise. La început încercați doar să obțineți impresii și sentimente de ordin general. Puteți trăi furia, bucuria, neîncrederea, îndoielile, certitudinile sau oricare alte sentimente și stări sufletești, dar nu încercați să le interpretați. Împărtășiți pur și simplu starea partenerului. Uneori este util să vă exprimați mental dorința de a-l ajuta să-și manifeste și să trăiască în mod creativ stările benefice. După circa 5 minute petrecute în această stare de contemplare, retrageți legătura de flux luminos dintre d-voastră și partener, începând de la nivelul creștetului capului și terminând cu baza coloanei, absorbind-o înapoi în corpul dumneavoastră de unde a apărut. După ce s-a produs ultima separare simțiți-vă echilibrat, total despărțit de partener și nepăstrând reziduuri ale impresiilor acumulate. Ulterior, discutați cu partenerul în legătură cu tot ceea ce ați simțit și trăit, putând intra chiar în unele amănunte, în acest fel verificând corectitudinea celor percepute. b) Pentru acest exercițiu este necesar să aveți un partener în care să aveți multă încredere și care la rândul său să aibă încredere în d-voastră, deoarece presupune să priviți în sufletul celuilalt și să-i permiteți acestuia să privească în sufletul d-voastră. Este o experiență foarte intimă. Cei doi parteneri se așează față în față, privindu-se în ochi unul pe celălalt și fără să scoată un cuvânt. Exercițiul durează la început 15 minute, apoi durata crește treptat până la mai mult de 1 oră. În timpul exercițiului trebuie respectate câteva reguli: - nu trebuie să existe nicio discuție și niciun comentariu; - trebuie menținut un anumit contact fizic pe toată durata exercițiul, fie ținându-se de mâini, fie atingându-și genunchii și în același timp să se simtă cât mai comod; - tot timpul trebuie menținut contactul vizual deoarece ochii sunt ferestrele sufletului; - fiți cât mai relaxați privind în ochii celuilalt cu blândețe, nu vă temeți să clipiți sau să vă mutați temporar privirea; dacă vă dați seama că partenerul își abate privirea este de regulă un semn că se simte vulnerabil și că ați început să pătrundeți în zonele intime ale vieții sale, indiferent dacă o face în mod conștient sau nu; în această situație zâmbiți-i ușor, strângeți-i ușor și cu blândețe mâna pentru a-i da o senzație de siguranță și confort; - nu încercați să vă forțați să vedeți prin ochii partenerului, nu faceți altceva de cât să stați să vă uitați în ochii lui și totul se va petrece în mod firesc. Fiecare individ trăiește această privire tăcută în felul său. Unii simt doar câte ceva în propriul corp, alții văd viața celuilalt cum li se derulează prin fața ochilor ca un film, alții simt doar influențele cele mai importante care au modelat viața partenerului. Pe măsură ce trăiți aceste impresii faceți doar observații mentale, continuând să priviți partenerul în ochi, fără să manifestați nicio reacție. Nu lăsați chipul să dezvăluie că ați simțit ceva pentru că partenerul d-voastră s-ar neliniști.

41

La sfârșitul exercițiului ridicați-vă în picioare și întindeți-vă; fiecare dintre cei doi trebuie să-și facă cunoscută pe rând experiența; în timp ce unul o face celălalt trebuie să rămână tăcut cu excepția momentelor în care cere o lămurire de care are nevoie. După ce unul din parteneri și-a împărtășit impresiile celalalt trebuie să-i confirme trăirile prin oferirea unor detalii asupra celor prezentate, prin confirmarea unor evenimente, senzații, etc. Apoi se inversează rolurile. Acest schimb de informații trebuie să se sfârșească într-o notă optimistă. Uneori pot să apară informații care vin dintr-o altă viață a partenerului. În acest caz este bine să facem o separare între aceste evenimente pentru a nu greși, confundându-le cu evenimente din viața prezentă. Acest exercițiu reprezintă o experiență foarte intimă deoarece se poate vedea sufletul celuilalt și mare parte din ceea ce el a trăit. Uneori vă veți simți foarte expuși și poate va apărea o dorință de a întrerupe exercițiul deoarece pentru mulți oameni este greu de suportat ca altcineva să vadă si să simtă ceea ce ei au trăit. Din acest motiv acest exercițiu este dificil. El necesită o absență totală a unor aprecieri personale și a judecării celuilalt, precum și a prejudecăților care pot duce la diferite acuze în legătură cu unele aspecte percepute despre partener. Dacă nu vă simțiți în stare de așa ceva, nici măcar nu încercați, deoarece din momentul în care veți manifesta o atitudine negativă în legătură cu partenerul veți prelua din stările și consecințele unor greșeli ale acestuia pe care le judecați.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful