PROCEDURA CIVILA

Curs 1 Semestrul 2 Calculul termenelor procedurale Potrivit art. 101 CPC termenle se calculeaza pe ore, pe zile, pe saptamani, luni si ani. Termenele pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. Termenul pe zile se calculeaza pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua in care a inceput sa curga, si nici ziua in care se sfarseste (termenul pe zile pline) Termenul pe săptămâni, luni si ani se sfarsesc in ziua saptamanii, lunii sau anului corespunzator zilei de plecare. Termenul care incepe la 29, 30 sau 31 ale lunii si se implineste intr-o luna care nu are o asemenea zi se va socoti implinit in ultima zi a lunii. Termenele prohibitive se calculeaza de la termenul fixat spre ziua de la care incepe sa curga. Astfel spre exemplu, daca termenul este fixat pe data de 04.03.2010, citatia va fi inmanata paratului cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata, adica la data de 26 februarie 2010. Cand termenele se sfarsesc intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat acestea se vor prelungi pana la sfarsitul primei zile lucrătoare care urmeaza. (ex. Daca te amendeaza joi, 48 de ore se sfarsesc sambata, care este nelucratoare, asa ca poti sa platesi luni. Daca te amendeaza sambata, tot luni trebuie sa platesti, fiind 48 de ore) Actele de procedura inaintate prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui (art. 104). Durarata termenelor procedurale. Pentru stabilirea duratei termenlor procedurale trebuie sa se stabileasca atat punctul de plecare, cat si punctul de implinire a termenului. Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel. Dovada comunicarii actelor de procedura se face cu procesul verbal intocmit de agentul procedural. Legiuitorul a prevazut trei situatii in care se aplica principiul echivalentei sau echipolentei. 1. daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare, termenul de apel sau de recurs va incepe sa curga de la aceasta comunicare. 2. in cazul in care o parte a declarat apel sau recurs inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel sau de recurs. In acest fel se inlatura posibilitatea declararii mai multor apeluri sau recursuri. 1

potrivit art. 102 alin. 2 termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea de la data cand a cerut-o. In unele situatii termenele incep sa curga si de la alte momente. Spre exemplu, de la pronuntare atunci cand se constata perimarea. Caracterele termenelor procedurale - Termenele sunt fixe si continue. • Fixitatea termenelor. De regula termenele legale sunt fixe in sensul ca nici partile nici judecatorul nu le pot mari sau micsora. Prin exceptie, termenul de recurs poate fi prelungit cu 5 zile de catre presedintele instantei. Este singurul termen legal care poate fi prelungit. Termenele judecatoresti pot fi modificate, urmarindu-se insa sa nu se cauzeze un prejudiciu partilor prin preschimbare. Teremenele conventionale pot fi modificate prin acordul partilor. • Continuitatea termenelor. Termenele sunt continue, curgand de regula de la prima zi pana la ultima zi. Termenele curg si impotriva incapabililor, deoarece acestia sunt aparati prin reprezentantii lor legali. In anumite cazuri curgerea teremenelor se intrerupe. Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se va face din nou o singura comunicare a hotararii la cel din urma domiciliu al partii pe numele mostenitorilor. In acelasi fel se va proceda si in cazul recursului. Termenele de apel si de recurs se intrerup prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea, caz in care se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, termenul incepand sa curga de la aceasta data. In cazul in care partea a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei (caz de forta majora) sa indeplineasca actul de procedura actul se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea starii de forta majora. In caz de intrerupere a termenelor va incepe sa curga un nou termen, intervalul de timp scurs inainte de intrerupere nefiimd luat in seama. Sanctiuni procedurale Reprezinta masuri cu caracter de constrangere menite sa garanteze respectarea normelor juridice care prescriu formele si conditiile dupa care trebuie sa se desfasoare activitatea judiciara in pricinile civile. Nulitatea actelor de procedura Nulitatea ca sanctiune determina ineficienta actelor de procedura indeplinite fara respectarea regulilor de desfasurare a procesului civil si care se rasfrange adeseori asupra actelor ulterioare. Clasificarea nulitatilor. Primul criteriu : dupa caracterul normei incalcate. Distingem intre nulitati absolute si relative. Potrivit art. 108 din Cod, nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii. Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa le invoce.

3.

2

Judecatorul, desi nu poate invoca din oficiu nulitatea relativa, datorita rolului sau activ este obligat sa atraga atentia partii interesate asupra posibiltiatii invocarii in favoarea sa a nulitatii actului. Dupa izvorul lor nulitatile sunt exprese si virtuale. Nulitatile exprese sau textuale ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. (ex. Art 89, 258, 302 CPC) Nulitatile virtuale sau tacite ori implicite isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. (ex. Art. 147, art. 85, 97, 315 379 etc.) Al treilea criteriu, dupa intinderea efectelor distructive, distingem intre nulitate toatala si partiala. Nulitatea totala determina ineficacitatea actului juridic in intregul sau. Cea partiala se rasfrange asupra acelor parti ale actului juridic care contravin legii. (ex. Art. 327, alin 1) Al patrulea criteriu: dupa modul in care opereaza distingem intre nulitati de drept si nulitati judiciare Cele de drept operea in temeiul legii fara sa fie nevoie de o hotarare judecatoreasca in acest sens. Nulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarare prin care se pronunta sanctiunea. Un alt criteriu : dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a actului de procedura distingem intre nulitati extrinseci sau intrinseci. Cele intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura actului de procedura. Nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare ale actelor de procedura. Spre exemplu indeplinirea actelor de un judecator necompetent. Neplata taxei de timbru, depunerea apelului sau recursului la instanta imediat superioara. Dupa cum nulitatea se intemeiaza pe raportul cauzal specific dintre diferitele acte de procedura, nulitatile sunt proprii sau derivate. Nulitatea derivata reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare, si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta. Art. 106 – anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu au o existenta de sine statatoare. Conditiile generale ale nulitatii. Potrivit art. 105 actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule. Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute expres de lege, vatamarea se prezuma pana la dovada contrarie. Din textul enuntat rezulta conditiile generale ale nulitatii: 3

Prima conditie – nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil. A doua conditie – producerea unei vatamari A treia conditie – vatamarea sa nu poate fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului. Invocarea si constatarea nulitatilor. Potrivit art. 108 / 308 nulitatile de ordina publica (Adica aboslute ) pot fi invocate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii. Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond ( este vorba de nulitatea relativa) In fine, nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul lui fapt. Nulitatile pot fi invocate pe cale de exceptie in judecata in prima instanta si prin caile legale de atac dupa judecarea fondului. Instanta de judecata este aceea care constata nulitatea si anuleaza actele de procedura pronuntandu-se dupa caz printr-o incheiere sau hotarare. Efectele nulitatii Efectul principal consta in invalidarea actului de procedura, astfel ca nulitatea determina ineficacitatea actului si suprimarea efectelor care s-au produs deja, indiferent de natura normei incalcate. Daca prin actul anulat s-au luat anumite masuri acestea nu vor mai fi aduse la indeplinire. Daca ele s-au executat intre timp, ele nu vor fi luate in considerare, si deci ele nu isi vor mai realiza functia lor procesuala. In anumite situatii, desi anumite acte sunt declarate nule, ele produc totusi anumite efecte. Spre exemplu o tranzactie anulata pentru vicii de ordin procedural, poate contine o marturisire cu privire la dreptul dedus in justite. Ca ultim efect, anularea unui act de procedura atrage anularea tuturor actelor urmatoare. Decaderea Reprezinta acea sanctiune procedurala care consta in pierderea dreptului privitor la declararea unei cai de atac sau la indeplinirea unui act de procedura ce nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege decaderea se poate intalni in urmatoarele doua situatii: Prima situatie: cand legea stabileste un termen fix pentru exercitarea unui drept sau indeplinirea unui act de procedura. A doua situatie: cand legea stabileste ca exercitarea unui drept sau indeplinirea unor acte de procedura trebuie sa se faca intr-un anumit stadiu al procesului ori intr-o anumita ordine, si partea nu a respectat dispozitiile legale. Invocarea decaderii se face pe cale de exceptie in cursul judecatii. Constatarea decaderii are drept efect stingerea completa a tuturor posibilitatilor exercitarii dreptului sau indeplinirii actului nerealizat in termen.

4

cererea de chemare in judecata are ca obiect o pretentie civila concreta 3. in cazurile anume prevazute de lege sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile. domiciliul sau resedinta partilor. ori. Procedura prevazuta de legea 554 – in temeiul art. 7 din legea 554 din 2004 a contenciosului. in materia litigiilor comerciale evaluabile in bani si in materia serivicilor postale.2010 . adica de exprimare a vointei reclamantului cu privire la o pretentie. Plangerea se poate adresa in egala masura organului superior daca acesta exista. Procedurile prealabile sunt reglementate in legea 554 din 2004. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata. Caracteristicile cererii de chemare in judecata: 1. Curs 2 Cererea de chemare in judecata. Cererea de chemare in judecata reprezinta actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila. 5 11.JUDECATA IN FATA PRIMEI INSTANTE Proceduri prealabile sesizarii instantei Potrivit art. inainte de a se adresa instantei de contenctios administrativ compentente persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printrun act administrativ unilateral trebuie sa solicite autoritatii publice emitente. pentru persoanele juridice. 109 din cod.03. Numele. Desi textul de lege se refera numai la nume. in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului revocarea in tot sau in pate a acestuia. Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. in conditiile stabilite de acea lege. cererea de chemare in judecata este un act declarativ. denumirea si sediul lor. Elementele pe care trebuie sa le cuprinda cererea de chemare in judecata: Conf art 112 din cod cererea va cuprinde: 1. reprezinta un act de investire a instantei 2. prin nume se intelege de catre legiuitor numele si prenumele.

si intr-o atare situatie actiunea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate. anularea unui act. revendicarea unui bun. iar in cazul reprezentarii prin avocat. Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica si clara a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie. precum si pentru citarea lor. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii deoarece instanta este obligata sa statueze in limitele cererii de chemare in judecata. (plata unei sume de bani. Cand reclamantul voieste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul din capele 6 . si este importanta si pentru determinarea competentei teritoriale.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul: sa fie licit.) Determinarea obiectului prezinta interes din mai multe puncte de vedere: a. In priul rand confera instantei posibilitatea de a proceda la adiminstrare probelor fara a se taragana judecarea procesului. mai mult. c. Se va scrie pe fiecare pagina “conform cu originalul” si se va semna. 3. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a unor exceptii procesuale – de lucru judecat. Copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Neindicarea calitatii face sa se prezume ca lucreaza in nume propriu. etc. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. ci in calitate de reprezentant al uneia dintre parti. In cazul actiunilor reale imobiliare. atunci cand pretuirea este cu putinta. Inca de la inceput paratul cunoaste pretentiile reclamantului si se poate apara. Cand dovada se face prin inscrisuri se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt. sa fie posibil si sa fie determinat sau determinabil. numele acestuia si sediul profesional. Motivarea trebuie sa fie in acelasi timp si suficienta pentru ca instanta sa cunoasca toate imprejurarile de fapt pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces. Pretuirea obiectului cererii este importanta si pentru ca fuctie de acesta se determina taxele judiciare de timbru si competenta materiala a instantelor judecatoresti. Indicarea domiciliului este un element necesar pentru corecta individualizare a partilor. partile sunt de la inceput intr-o pozitie de egalitate juridica. b. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului. 5. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Indicarea calitatii este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu particia in nume prorpiu la activitatea judiciara. de litispendenta si exceptia de conexitate. Prin obiect intelegem ceea ce se solicita de catre reclamant prin actul de investire a instantei. precizarea obiectului este necesara pentru determinarea competentei instantei. Indicarea dovezilor urmareste un dublu scop. d. cate o copie pentru instanta. Motivele de drept trebuie sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului. 4. si. in al doilea rind.

Daca nici la acest termen reclamantul nu-si completeaza lipsurile cererii. Daca paratul invoca lipsa de semantura. Nearatarea motivelor de fapt sau de drept antreneaza sanctiunea decaderii partii din dreptul de a mai invoca acele motive. orice viciu procedural se acopera. in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea. Sanctiunile ce intervin in cazul nerespectarii elementelor cererii de chemare in judecata. Pentru lipsa semnaturii art. Art. In caz contrar cererea va fi anulata in conformitate cu art. vor interveni urmatoarele sanctiuni: Neindicarea domiciliului nu determina aplicarea unei sanctiuni cu exceptia cazului in care s-a produs partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata in alt mod. De aici rezulta ca numele partilor. Daca partea a fost citata. pentru intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata. Din momentul inregistrarii cererii de chemare in judecata se naste un nou raport intre parti. reclamantul va trebuie sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare. cererii sale. fara ca legea sa acorde posibilitatea implinirii acestor lipsuri. Nejustificarea calitatii de reprezentant este sanctionata cu anularea cererii. 133 a reglementat un regim particular. in sensul ca investeste organul de jurisdictie cu solutionarea unei pretentii civile. Conf art.6. deoarece ea atesta in mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca. Astfel lipsa numelui si a obiectului cerererii este sanctionata cu nulitatea. In cazul celorlalte elemente neesentiale. un raport procesual. obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula. 105 alin 2. Efectele introducerii cererii de chemare in judecata Cererea de chemare in judecata “creeaza” instanta. iar cand este prezent in instanta. Dupa prima zi de infatisare. Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. 161 din cod prevede posibilitatea acordarii unui termen in vederea justificarii calitatii de reprezentant. prin interogatoriul paratului va cere infatisarea in persoana a acestuia. chiar cu neindicarea domiciliului sau sediului. cu exceptia cazurilor prevazute de art. 133 Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului. 138 din cod. Semnatura este o formalitate esentiala. Cererea de chemare in judecata determina cadrul procesului civil cu privire la parti si la obiect. Semnatura trebuie sa fie situata la sfarsitul cererii pentru a atesta integral continutul. Regimul juridic al nulitaii intervine diferit in cazul lipsei lor. ci si exactitatea continutului cererii de chemare in judecata. Decaderea intervine si in cazul neindicarii dovezilor. elementele estentiale ale cererii nu pot fi schimbate decat in anumite conditii strict determinate de lege. Semnatura. deoarece reclamantului i se confera posibilitatea de a solicita un termen la prima zi de infatisare. Cand se va cere dovada cu martori se va arata numele si locuinta martorului. 7 . obiectul cererii si semnatura sunt elemente esentiale ale cererii de chemare in judecata. nulitatea nu poate interveni pana la prima zi de infatisare.

Intampinarea. cel putin 5 zile. in sensul ca. Reguli privitoare la depunerea si inregistrarea cererii de chemare in judecata: Cererea se depune personal. pe care sub semnatura il da in cunostinta reclamantului prezent. aratand totodata si apararile sale. 114. Cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia extinctiva. 485 din codul civil) Cererea de chemare in judecata face sa curga dobanzile pentru creantele care anterior nu erau producatoare de dobanzi. Textul se refera si la exceptiile de procedura. Inainte de fixarea termenului. deoarece acestea se datoreaza anticipat. Daca cererea a fost trimisa prin posta i se va comunica in scris lispurile cererii cu mentiunea ca pana la termenul acordat sa faca completarile sau modificarile necesare. prin reprezentant. daca este introdusa o noua cerere de chemare in judecata cu acelasi obiect intre aceleasi parti. si la exceptiile de fond 8 . de la data primirii citatiei. presedintele ii poate pune in vedere reclamantului lipsurile cererii spre a le completa de indata. Potrivit art.- - Cererea de chemare in judecata creaza starea de lidispendenta. Dupa inregistrarea cererii presedintele are obligatia de a stabili termenul de judecata. exceptiile de procedura pe care paratul le ridica fata de pretentiile reclamantului. intemeiata pe aceeasi cauza. iar in pricinile urgente. La primirea cererii judecatorul este obligat sa verifice plata taxelor de timbru. Elementele intampinarii: 1. sau prin posta. Daca paratul locuieste in strainatate va primi un termen mai indelungat. Daca reclamantul este de fata la stabilirea termenului el va lua termenul in cunostinta. alin 1 din C1. Cererea de chemare in judecata are valoarea unei puneri in intarziere. presedintele are obigatia si de a verifica daca a fost indeplinita procedura prealabila in cazurile anume prevazute de lege. (chiar introdusa catre o instanta necompetenta) Promovarea cererii de chemare in judecata face sa inceteze buna credinta a posesorului (art. Cererea de chemare in judecata primeste data certa din ziua inregistrarii sale la instanta. se creaza starea de litispendenta. asupra mostenitorilor. Intampinarea este actul procedural prin care paratul raspunde la pretentiile formulate de reclamant. Inainte de fixarea termenului. sau reprezentantului acestuia. La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii cati parati sunt. Termenul se stabileste astfel incat paratul. presedintele fixeaza termenul de judecata. Cererea de chemare in judecata produce efectul transmiterii unor anumite actiuni cu caracter strict personal. sa aiba cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea.

dovezile si toate mijloacele sale de aparare. si o sistematizare a sustinerilor facute de catre el in cuprinsul intampinarii. Textul trebuie coroborat cu art. Potrivit art. Avantajele depunerii cererii reconventionale: In primul rand asigura solutionarea a doua litigii intr-un singur cadru procesual. plus un exemplar pentru instanta. ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii. Lipsa semnaturii conduce la nulitatea intampinarii. in sensul ca judecatorii vor cunoaste toate raporturile juridice dintre parti. 118. 118 alin. In al patrulea rand constituie o garantie impotriva insolvabilitatii reclamantului. (daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant va fi depusa intr-un singur exemplar) Intampinarea se depune de catre parat cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit de instanta pentru infatisarea partilor. Instanta.in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat. 156 care prevede: Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare temeinic motivata. 9 2. Cererea reconventionala Definim cererea reconventionala ca fiind actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant. paratul va arata numele si locuinta lor. . Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt. Dezavantaje: Poate conduce la intarzierea judecatii. 3 . Reglementare in art 119 care prevede ”daca paratul are pretentii in legarura cu cererea reclamantului. In al treilea rand ofera conditii pentru o mai buna judecata. intampinarea este obligatorie. despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. In al doilea rand este realizata o economie de timp si de cheltuieli.raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata. semnatura. Astfel el este decazut din dreptul de a mai invoca anumite imprejurari de fapt sau de drept in sprijinul apararii sale. Apararea lui va fi limitata la posibilitatea discutarii in contradictoriu a faptelor invocate de reclamant in cererea de chemare in judecata. presedintele ii va pun in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile. Nedepunerea intampinarii il expune pe parat la anumite consecinte nefavorabile. el poate sa faca o cerere reconventionala” Cererea reconventionala reprezinta o facultate pentru parat. afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel. Prin instituirea acestei cerinte legiuitorul a urmarit sa realizeze o mai buna aparare a paratului. 3. Dovezile se vor invoca in aceleasi conditii ca si cele prevazute pentru cererea de chemare in judecata. In ultimul rand evita posibilitatea unor hotarari judecatoresti definitive. Art. la carere. 4. Cand va cere dovada cu martori. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere. el avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata.

Prorogarea de competenta nu poate opera cu incalcarea normelor imperative privitoare la competenta. insa poate fi inserata si in cuprinsul intampinarii. care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data. Conform art. (nu va fi respinsa ca tardiv introdusa) exemplificare : Art. daca reclamantul si-a modificat cererea dechemare in judecata. cel mai tarziu la prima zi de infatisare. cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu la termenul ce se va incuviinta paratului spre acest sfarsit (spre acelasi scop). conditia ca pretentiile paratului sa provina sau sa derive din acelasi raport juridic. 135. pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. 119 impune o conditie suplimentara si anume: Cererea reconventionala sa aiba legatura cu cererea reclamantului. fiind aplicabile dispozitiile art. de instanta sesizata cu cererea principala. Nerespectarea acestui termen atrage solutionarea separata a cererii paratului de actiunea principala. 609 In cazul cand motivele divortului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel. Legislatia procesual civila nu impune. 119 alin 2 cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Art. Potrivit art. Din punct de vedere al naturii juridice cererea reconventionla reprezinta o veritabila actiune civila. paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului. in cererea reclamantului. (Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata.Este solutionata de o instanta care nu ar fi competenta din punct de vedere teritorial. cererea reconventionala se poate solutiona in continuare cu actiunea principala daca reclamantul consimte la aceasta. in principiu. afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna. in sedinta publica. situatie in care vor trebui sa rezulte cu 10 . cererea reconventioala se depune odata cu intampinarea sau. se vor judeca deosebit.2010 In afara conditiilor generale art.) Cererea reconventionala se redacteaza in mod obisnuit intr-un inscris separat. insa. 608 Sotul parat poate sa faca si el cerere de divort. cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului. Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului. Cererea reconventionala se judeca. 119 alin 3. Cu toate acestea. cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare. Existenta unei asemenea legaturi trebuie dedusa de catre instanta din scopul urmarit de parat prin cererea reconventionala.03. daca paratul nu este obligat la intampinare. ex dispari causa. Curs 3 18. Pretentiile paratului pot proveni si din cauze diferite.

Inainte de a intra in dezbaterea cauzelor. Partile pot cere schimbarea randului daca impricinatii. Sedinta de judecata reprezinta cadrul in care se realizeaza dezbaterile publice orale si contradictorii. partile pot cere instantei amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata. la cererea partii. lipsa raportului de expertiza. insa aceasta potrivit art. 11 . avand pricini fixate inaintea lor. Dezbaterea fiecarei cauze incepe cu apelul partilor. 122 din cod. DEZBATEREA CAUZEI IN SEDINTA PUBLICA Sedinta de judecata. care se va referi pe scurt si la obiectul pricinii. 128. suspenda si ridica sedinta. 155 se poate cere o singura data. iar apoi paratului. presedintele exercita politia sedintei. 128 presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului. Nerespectarea acestei obligatii este sanctionata cu nulitatea hotararii. 120 din cod cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala. Instanta poate acorda un singur termen in acest sens. 131 din cod. in fata primei instante judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor. Potrivit art. Amanarea poate fi ceruta si de ambele parti.claritate elementele esentiale ale cererii reconventionale. In acest scop ei pot solicita prezenta partilor. Potrivit art. Daca numai cererea principala este in stare de a fi judecata. Apelul se face de catre grefier. chiar daca acestea sunt reprezentate. daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei cuviinte. Potrivit art. pentru angajarea unui avocat. ) Amanarea judecatii se poate dispune si pentru lipsa de aparare temeinic motivata. Asupra actiunii principale si asupra cererii reconventionale instanta trebuie sa se pronunte printr-o singura hotarare care va cuprinde solutii cu privire la toate pretentiile. Daca respinge cererea. nu se impotrivesc. (Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul instantei. instanta va amana. pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise. Portrivit art. etc. instanta o poate judeca deosebit. stadiul procesului si legalitatea procedurii de citare. Aceste amanari se cer pentru remedierea unor neregularitati procesuale. presedintele deschide. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator. Acest rol se inverseaza in situatia in care paratul invoca exceptii procesuale. cum ar fi necitarea martorului. Potrivit art. Concluziile in fond Concluziile in fond reprezinta o sinteza a dezbaterilor cu referire la probele administrate si la motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentiile sau apararile formulate de catre parti.

Art. deoarece substanta aprarii ramane neschimbata. precum si pentru a propune noi dovezi. La prima zi de infatisare reclamantul isi poate modifica actiunea. Primul termen poate constitui prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cumulativ cele doua conditii: 1. Prima zi de infatisare . Textul face distinctie intre doua categorii de cereri: cereri de intregire si cereri de modificare. atat cu privire la introducerea altor persoane in proces. insa. Potrivit art. partile vor putea fi indatorate dupa incheierea dezbaterilor sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise. obiectul cererii sau cauza acesteia. in acest caz instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului in vederea facerii intampinarii. Ele vor fi inregistrate. dimpotriva. 146. presedintele va declara dezbaterile inchise. ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta: 1. si in note scrise depuse la dosar. Cauza va putea fi insa repusa pe rol daca instanta gaseste ca fiind necesare noi lamuriri. La prima zi de infatisare pot surveni modificari chiar si cu privire la anumite elementede baza ale procesului. In limbajul practicienilor se spune ca "se leaga procesul". 2. 134 este socotita ca prima zi de infatisare. Cand inlocuieste cererea in constatatre printr-o cerere in realizare. In aceste patru situatii nu este necesara acordarea unui nou termen. semnate de ele. Nu se confunda cu concluziile scrise si cele orale despre care am vorbit mai devreme.se intampla sa pice la licenta. Aceste cereri vor putea fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor asupra fondului fara sa fie nevoie de consimtamantul paratului. partile sa fie legal citate 2. Cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii. partile sa poata puna concluzii. 3. Potrivit art. 132 prevede : la prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii. a sustinerilor lor verbale. Dupa ce instanta se considera lamurita asupra imprejurarilor de fapt si de drept ale cauzei. Prin cele de modificare reclamantul urmareste sa schimbe partile. Prima zi de infatisare nu se confunda cu primul termen de judecata. De aici rezulta ca paratul poate consimti expres sau tacit la o modificare ulterioara primei zile de infatisare. cat si in legatura cu schimbarea obiectului sau a cauzei. sau. La prima zi de infatisare se contureaza cadrul general al dezbaterilor publice ulterioare. 132 este o norma dispozitiva. 4. Prin cele de intregire sunt completate lipsurile din cuprinsul cererii initiale. Cand reclamantul mareste sau micsoreaza obiectul cererii. Partile vor putea depune concluzii sau prescurtari fara sa fie obligate. 12 . in cazul in care cererea in constare poate fi primita. 132 alin 2 prevede: Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen. Art. Cand cere valoarea obictului pierdut sau pierit.Sustinerile partilor se pot concretiza. Cu toate acestea art. acea zi in care partile legal citate pot pune concluzii.

recuzarea. O prima deosebire o reprezinta scopul urmarit de autorul apararii sau al exceptiei. Toate exceptiile procesuale au o caracteristica comuna. neregulata citare. Clasificarea o realizeaza art. perimarea. si unele dintre ele numai in limine litis (La inceputul procesului. precum si asupra celor de fond care fac de prisos. Temeinicia unei pretentii poate fi pusa in discutia instantei in tot cursul judecatii. lipsa interesului. nulitatea actului de procedura. O ultima deosebire consta in efectele solutiei pronuntate de instanta. In schimb. etc. cercetarea in fond a pricinii. in conditiile legii. Deosebirile dintre aprarile de fond si exceptiile procesuale. netimbrarea. Prima categorie: exceptiile de procedura prorpiu. 136 prevede ca exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. in totul sau in parte. Tratamentul juridic al aprarilor si exceptiilor este diferit. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii. procurorul sau instanta invoca fara sa puna in discutie fondul dreptului. lipsa citarii. 137 din cod: Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura. Printr-o aprare de fond se tinde spre respingerea cererii ca nefondata. Clasificarea exceptiilor procesuale. Dupa obiect distingem intre exceptii de procedura propriu-zise si exceptii de fond. urmarind dupa caz impiedicarea sau amanarea judecatii. Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii. Ingradiri : lipsa procedurii prealabile in cazuri anume prevazute de lege. afara de cele de ordine publica. conexitatea. prescriptia dreptului la actiune. litispendenta. Astfel hotararea pronuntata asupra unei aparari de fond dobandeste autoritate de lucru judecat.zisa se refera la neregularitatile procesuale. 13 .) Art. Prin exceptie partea urmareste doar temporizarea sau suspendarea judecatii. lipsa capacitatii. si anume aceea de a supune judecatorului o chestiune exterioara si prealabila dezbaterii fondului cauzei. ori lipsuri sau ingradiri ale dreptului la actiune. Exceptiile de fond se refera la lipsuri sau ingradiri ale dreptului la actiune. partea interesata. spre exemplu : incompatibilitatea. hotararea (cel mai adesea o incheiere) pronuntata asupra unei exceptii procesuale nu are autoritate de lucru judecat. neregularitati procesuale. exceptia autoritatii lucrului judecat.Exceptiile procesuale subiect licenta Exceptia procesuala este mijlocul prin care. prematuritatea cererii. expresie latina care consfinteste regula potrivit careia orice exceptie trebuie sa fie ridicata de parti inaintea inceperii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Dupa efectul pe care il produc distingem intre exceptii dilatorii si exceptii peremptorii. Exceptii de la aceasta regula le constituie cazul exceptiilor de fond. Exceptiile pot si invocate numai in anumite conditii. exceptia privind caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de cea in realizare. Lipsuri: lipsa calitatii procesuale. necompetenta.

Acestea sunt chiar exceptiile absolute. Cele peremptorii sau dirimante tind la inlaturarea pretentiei reclamantului (prescriptia dreptului la actiune. sa fie pronuntata de o instanta romana 2. dupa caz. printr-o incheiere sau sentinta ori decizie. fãcutã de ele si în contra lor în aceeasi calitate. cat si cele de respingere a actiunii. Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata si numai in limine litis. exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica de parti sau de judecator chiar inaintea instantelor de recurs. Exceptiile absolute pot fi invocate de oricare din parti.civ – Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecatã are acelasi obiect. lipsa citarii. Putere de lucru judecat trebuie recunoscuta si la cele de incidenta din instanta de judecata (chemari in garantie. incompatibilitatea. Incheierea se pronunta in situatia in care instanta apreciaza ca exceptia este neintemeiata. 14 . Lucru judecat exista numai intre partile care s-au judecat. de procuror sau de instanta din oficiu. de dezlege fondul cauzei Puterea de lucru judecat vizeaza atat hotararile de admitere.03. Si hotararile partiale sau provizorii dobandesc calitate de lucru judecat. Procedura de solutionare a exceptiilor procesuale Curs 25. adiica la prima zi de infatisare sau la primul termen urmator celui la care s-a ivit neregularitatea procesuala. Ele pot fi invocate in orice faza a procesului civil inclusiv in fata instantelor de control judiciar. Codul face referire si la exceptiile de ordine publica. declararea unei persoane ca fiind alienat mintal). lipsa calitatii procesuale). Orice hotarare o consideram ca exprima adevarul chiar daca ea poate sa fie controlata de catre caile de atac superioare. etc). 2010 Modul cum se pronunta instanta asupra exceptiei Asupra exceptiilor procesuale instanta se pronunta. Probleme deosebite se pun in situatia in care se are in vedere judecarea aceleiasi cauze. Pentru ca o hotarare sa se bucure de putere de lucru judecat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: 1. Dupa natura normei procesuale incalcate avem exceptii absolute si exceptii relative. Exceptia puterii lucrului judecat Potrivit art 166 Din CPP . Actul nu poate profita sau vatama altora. este întemeiatã pe aceeasi cauzã si este între aceleasi pãrti. Exista totusi hotarari judecatoresti care sunt opozabile erga omnes (din persoana casatorita devine necasatorit. litispendenta etc.Cele dilatorii determina doar o amanare a solutionarii cauzei (recuzarea. puterea lucrului judecat. Art 1201 C. sa fie in materie contecioasa 3.).

Acte de dispozitie ale partilor 1) Renuntarea reclamantului la judecata Potrivit art. Cercetarea la fata locului Reprezinta mijlocul prin care instanta ia cunostinta in mod direct de starea unor lucruri.odata cu pronuntarea incheierii procesul civil se va considera stins . Efectele renuntarii: .stingerea procesului are efecte fata de toate partile din proces 15 . 246 CPC. Minorii sau persoanele incapabile pot renunta daca reprezentantii legali au incuviintarea autoritatii tutelare. fie prin cerere scrisa (nu are probele si nu poate convinge instanta ca are dreptate – pentru a putea introduce o noua actiune). a tergiversa sau a sista cursul normal a judecatii. renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti (pentru a evita actiunile introduse in scop sicanatoriu). Consilierii juridici pot renunta numai in baza unei procuri speciale in care a fost mentionat expres actul de dispozitie pentru care au fost imputerniciti. instanta . precum si de suspendarea procesului civil. alin 4. clar formulata si fara echivoc. Pentru a fi valabila renuntarea. Solutia se aplica si in cazul in care renuntarea intervine in apel sau in recurs. O conditie restrictiva a renuntarii la judecata este impusa de art 246. la cererea paratului. Ea trebuie sa fie expresa. Asupra renuntarii instanta se pronunta printr-o incheiere fara drept de apel (pate fi atacata cu recurs).Administrarea probelor in procesul civil Proba prin raportul de expertiza Expertiza reprezinta un mijloc de dovada la care instanta sau partile pot recurge atunci cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt sunt necesare cunostinte de specialitate intr-un anumit domeniu. reclamantul trebuie sa posede capacitate de exercitiu. situatia unui imobil. va obliga pe reclamant la cheltuieli de judecata. care prevede: cand partile au intrat in dezbaterea fondului. reclamantul poate sa renunte oricand la judecata fie verbal in sedinta. Este vorba despre actele de dispozitie ale partilr. Sistarea temporara sau definitiva a judecatii poate fi determinata si din initiativa partilor sau de anumite imprejurari obiective. Renuntarea reclamantului se poate produce in orice moment procesual si in orice proces civil. Daca renuntarea reclamantului intervine dupa comunicarea cererii de chemare in judecata. sau despre alte imprejurari de fapt ce pot avea importanta pentru solutionarea litigiului. Renuntarea la judecata trebuie sa fie neconditionata. Incidente in desfasurarea normala a procesului civil In cursul judecatii pot aparea varii incidente de natura a temporiza. Renuntarea reclamantului reprezinta un act de dispozitie.

Renuntarea la drept este un act procedural unilateral care prezinta urmatoarele trasaturi: 1) este un act unilateral de vointa al reclamantului. Asupra renuntarii instanta se pronunta printr-o hotarare data fara drept de apel. 247 CPC. asupra carora nu s-a renuntat. adica numai anumite capete de cerere.renuntarea nu afecteaza cererea de interventie principala sau cererea reconventionala (sunt actiuni de sine statatoare) Renuntarea poate viza si obiectul judecatii. pct. hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte. atat in prima instanta cat si in apel. Achiesarea poate fi totala sau partiala. Marturisirea extra judiciara nu poate determina pronuntarea unei hotarari partiale. 2) Renuntarea la dreptul subiectiv Potrivit art. Dpdv al formei art. Renuntarea partiala este aceea care are ca obiect doar o parte din pretentiile formulate de reclamant. va da o hotarare partiala in masura acesteia. facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces verbal semant de presedinte si de grefier. De regula se obtine pe calea interogatoriului. alin.3 prevede: Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic. instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor. partea poate renunta in instanta la calea de atac. 1. Potrivit art 267. Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor reclamantului. Achiesarea la hotarare poate fi expresa sau tacita. de aceea acesta trebuie sa aiba capacitate de exercitiu 3) trebuie sa fie expresia libera si neconditionata a consimtamantului reclamantului. 247. renuntarea (desistarea) nu este opozabila celorlalti coparticipanti care doresc sa continue judecata .7 din CPC. Daca renuntarea intervine in fata instantei de apel. Renuntarea se poate face si ulterior. dar si in recurs 2) este un act de dispozitie cu efecte defavorabile pentru reclamant. in masura renuntarii. 3) Achiesarea Reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa. O marturisire calificata sau completa nu constituie achiesare Potrivit art 270.. dupa pronuntarea hotararii. Hotararea partiala pronuntata devine executorie de drept in conditiile art. 278. 16 . hotararea nu este supusa niciunei cai de atac. prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic. Daca renuntarea are loc in fata instantei de recurs. 2. judecata va continua. Pentru celelalte capete de cerere. daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului. Achiesarea la hortarare este expresia vointei partii care a pierdut procesul de a renunta la calea de atac a apelului. in caz de renuntare la insusi dreptul pretins. adica renuntarea se face fara invoirea celeilalte parti. instanta la cererea acestuia.in cazul coparticiparii procesuale.

Potrivit art 242 CPC. Asupra tranzactiei instanta se pronunta printr-o hotarare fara drept de apel. pe baza unor concesii reciproce convin sa puna capat unui litigiu sau sa preintampine declansarea unui proces civil. care poarta denumirea de hotararea de expedient. Regelementare:1704-1714 Cciv Pentru a putea tranzactiona in mod valabil. Suspendarea este voluntara sau legala. Forma tranzactiei: art 1705 din C.Tranzactia judiciara Este un contract facut sub auspiciile justitiei si prin care partile.cand amandoua partile o cer .civ. Cererea se poate face si verbal in fata instantei.2 prevede ca: Cu toate acestea. De regula aceasta cerere se face prin intampinare sau prin cererea de chemare in judecata. partile trebuie sa respecte toate conditiile de fond necesare pentru incheierea oricarei tranzactii. insa ea va trebui sa fie consemnata in procesul verbal de sedinta. Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi. invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii. Suspendarea voluntara este aceea care determina sistarea tepmporara a activitatii judiciare datorita unor imprejurari voite de parti. Partile se pot prezenta pentru infatisarea tranzactiei la terminul stabilit pentru judecata sau pentru intr-o alta zi. alin.daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii Dispozitiile art. Tranzactia nu este admisibila in materia drepturilor de care partile nu pot dispune. Daca se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata. Suspendarea poate fi evitata. Art. urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta. cea legala putand fi de drept sau facultativo-judecatoreasca. Tranzactia judiciara poate interveni in orice faza a procesului civil. prevede ca tranzactia trebuie sa fie constatata prin act scris.242. instanta este obligata sa dispuna suspendarea judecatii. pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut judecarea in lipsa. 242 au caracter imperativ. 1. 17 . Practica judiciara a apreciat ca ea poate interveni inclusiv in revizuire sau in faza executarii silite. cererea va putea fi primita chiar de catre un singur judecator. Concesiile reciproce sunt de esenta tranzactiilor. Hotararea de expedient constituie titlu executoriu si poate fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite. instanta va suspenda judecata: . Potrivit art 272 dinCPC. instanta va da hotararea in camera de consiliu. astfel ca daca intervine vreuna din cele doua situatii. Suspendarea procesului civil Consta in oprirea temporara a cursului judecatii din motive voite de parti sau independente de vointa lor.

Daca cumva se indeplineste. instanta poate suspenda judecata: .prin moartea mandatarului uneia din parti intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de zia infatisarii . afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in cauza a mostenitorilor . 2 (daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii. aratand in inchereie ce obligatii nu au fost respectate. 1551 care prevede: Cand instanta constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite in cursul judecatii.prin moartea uneia din parti. magistrat) 1.prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti. instanta va pronunta hotararile.cand dezlegarea pricinii atarna in totul sau in parte de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati .04.prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului .2010 Cazurile de suspendare facultativa au caracter limitativ si nu pot fi extinse prin analogie la alte situatii similare. instanta poate suspenda judecata. Masura suspendarii este pusa in discutia prealabila a partilor.2. 18 . judecata se suspenda de drept: .cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea (numai daca s-a inceput urmarirea penala asupra unuj judecator. 242 pct. Instanta poate dispune in mod direct suspendarea in cazul prevazut de art. Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris judecarea in lipsa. 243. Daca acstea s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor. Procedura suspendarii: Sesizarea se face printr-o cerere verbala sau cerere scrisa. Un caz de suspendare facultativa il reprezinta si cel prevazut de art.prin deschiderea procedurii insolventei asupra reclamantului in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile Suspendarea intervine numai daca imprejurarile s-au ivit inainte de inchiderea dezbaterilor. Pe timpul suspendarii nu se poate indeplini legal niciun act de procedura.) Instanta se pronunta asupra suspendarii printr-o incheiere care poate fi atacata separat cu recurs. acest act va fi anulat. Potrivit art 244. Suspendarea legala a) Suspendarea de drept Potrivit art. pana la numirea tutorelui sau curatorului . b) Suspendarea legala-facultativa Este acea forma a suspendarii care permite judecatorului ca in anumite imprejurari sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii temporare a judecatii.

) Incheierile interlocutorii sunt acelea prin care se adopta masuri decisive pentru soarta procesului. Mai este denumita proces verbal sau jurnal. Ca definitie reprezinta actul procedural in care se consemneaza continutul dezbaterilor din cadrul unei sedinte de judecata. daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 1 an. Instanta nu este legata de masurile adoptate prin incheierile preparatorii. fapt ce le confera si calitatea de a anticipa decizia finala. Cu alte cuvinte suspendarea are caracter indivizibil. Scopul incheierii de sedinta este limitat la rezolvarea unei probleme proprii fazei procesuale in care se afla litigiul. Perimarea sau invechirea procesului. Instanta nu are aceasta obligatie in situatia in care hotararea s-a pronuntat la termenul cand a avut loc dezbaterea in fond. Instanta poate dispune din oficiu repunerea cauzei pe rol inaintea implinirii termenului de perimare. recurs. (se amana cauza. Obligatia intocmirii incheierii de sedinta este prevazuta in art.Efectele suspendarii se rasfrang asupra tuturor partilor in proces fara nicio considerare fata de calitatea lor procesuala. 147 din cod. se repune cauza pe rol. 268 face distinctie intre incheieri premergatoare si incheieri ulterioare. Incetarea cauzei care a determinat suspendarea face posibila redeschiderea judecatii. In cazul suspendarii de plin drept judecata reincepe prin introducerea cererii de redeschidere. Potrivit art. In cazul suspendarii voluntare judecata reincepe daca una din parti solicita repunerea cauzei pe rol. fara ca prin aceasta sa anticipeze asupra deciziei finale. revizuire. Clasificarea incheierilor de sedinta. Partea nu se socoteste in vina cand actul de procedura urma sa fie indpelinit din oficiu. etc. In materie comerciala. 19 . termenul de perimare este de 6 luni. Importanta incheierii de sedinta: In primul rand instantele de control judiciar pot verifica actele procesuale dintr-un anumit proces. Incheierea de sedinta. facuta cu aratarea mostenitorilor. In al doilea rand incheierea de sedinta reprezinta si un act de dispozitie prin care instanta ia anumite masuri specifice fazei in care se afla procesul. care prevede: Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in încheierea de sedinta care va fi semnata de judecator si grefier. Incheierile premergatoare se clasifica in incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. se perima de drept chiar impotriva incapabililor. 248 Cpc orice cerere de chemare in judecata. contestatie. apel. Incheierile preparatorii sunt acelea prin care instanta adopta unele masuri in vederea solutionarii cauzei. Art.

Dupa durata actiunii hotararilor judecatoresti distingem intre hotarari propriu-zise si hotarari provizorii. se admite cererea de interventie principala. de regula. Ca definitie reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza cu putere de lucru judecat litigiul dintre parti. numai pe durata procesului. Daca instanta amana pronuntarea. Dupa obiect distingem intre decizii sentinte si incheieri. 255 Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc sentinte.Hotararile date in apel. recursul. Potrivit art. de prescriptie etc. intervine nulitatea absoluta. Clasificarea hotararilor judecatoresti. Hotararile prin care se solutioneaza apelul. 268 alin 3. Aceste elemente trebuie sa fie adaptate la specificul fazei procesuale si a obiectului cererii. Continutul incheierilor de sedinta. . 20 . continutul dezbaterilor se va trece in încheierea de sedinta. 377 sunt hotarari definitive: . Incheierile prin care s-a suspendat cursul judecatii pot fi atacate separat cu recurs. precum si RIL se numesc decizii. ori cererea de apel a fost respinsa sau anulata. Toate celelalte hotarari date de instata se numesc incheieri. . si prin ele se iau masuri. Dupa puterea legala si forta executorie a hotararilor distingem intre hotarari nedefinitive. considerentele si dispozitivul. judecatorii sunt legati de acele incheieri care. Motivarea trebuie sa fie limitata doar la masura dispusa de instanta. Masurile luate de instata trebuie sa fie redate in termeni imperativi si lipsiti de orice echivoc. Potrivit art. spre exemplu. Prin hotararile propriu-zise se solutioneaza fondul dreptului si au in principiu o actiune nelimitata in timp. Aceste hotarari provizorii pot fi modificate sau revocate in cursul judecatii. definitive si irevocabile. daca judecata acestuia s-a perimat. In cazul nesemnarii incheierii de judecator si de grefier. sau chiar atacate cu apel.Hotararile date in prima instata. Potrivit art. fara a hotara intru totul pricina. Incheierile cuprind aceleasi parti ca si o hotarare.Hotararile date in prima instata care nu au fost atacate cu apel. potrivit legii fara drept de apel. respectiv practicaua (in viitorul cod se numeste parte introductiva ). pregatesc dezlegarea ei. se respinge exceptia autoritatii de lucru judecat. Hotararea judecatoreasca este anulata daca s-a omis intocmirea unei incheieri de sedinta. Dispozitivul incheierii nu trebuie sa cuprinda mentiunea privitoare la aratarea cailor de atac.Orice alte hotarari care potrivit legii nu mai pot fi atacate cu apel. Hotararile provizorii au efecte limitate in timp. Considerentele incheirii (motivarea) trebuie sa fie concise. . Hotararea judecatoreasca. Impotriva incheierilor premergatoare se face apel odata cu fondul cauzei.Prin aceste incheieri.

. 270. 2. completa. convingatoare si accesibila. Dupa continut distingem intre hotarari integrale si hotarari partiale. cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor. nerecurate. Potrivit art. Hotararile partiale se pronunta in temeiul art. 278 pct. A doua parte: considerentele – reprezinta motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei.Hotararile date in recurs. 3. . numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor.Orice alte hotarari care potrivit legii nu mai pot fi atacte cu recurs. nerecurate. Hotararile cu condamnare alternativa prevad o obligatie principala si o obligatie secundara. omogena. numele. Continutul hotararii judecatoresti. concisa si ferma. 4. Cele in constatare au ca obiect simpla declarare a existentei sau inexistentei unui drept. 7 aceste hotarari partiale sunt executorii. hotarari in realizare si hotarari constitutive de drepturi. Dupa modul de condamanare a debitorului distingem intre hotarari cu condamnare unica si hotarari cu condamnare alternativa. Hotararile de condamnare impun executarea unei prestatii de a da. . modfica sau sting un anumit statut juridic. respectiv: 1. pe baza recunoasterii de catre parat a pretentiilor partii adverse.Hotararile date in prima instata care nu au fost atactate cu apel . concreta. In motivare instanta trebuie sa se refere la toate capetele de cerere formulate. si 21 . chiar daca prin aceasta s-a solutionat fondul cauzei. . Dupa scopul urmarit de reclamant distingem intre hotarari in constatare.Hotararile date in prima instanta fara drept de apel. aratarea concluziilor procurorului. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor. a face sau a nu face ceva. Prima parte: practicaua – cuprinde elemente de identificare a instantei si a partilor. intemeiata. Hotararile constitutive sunt acelea care creaza. Motivarea trebuie sa fie in stricta concordanta cu masurile luate prin dispozitiv. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata.Sunt hotarari irevocabile: . Obligatia secundara se va executa numai in masura in care nu mai este posibila executarea obligatiei principale. De asemenea ea trebuie sa mai fie simpla. domiciliul sau resedinta partilor.Hotararile date in apel. Motivarea trebuie sa fie pertinenta. calitatea in care acestea s-au judecat.

inclusiv cu privire la cheltuielile de judecata. ea se va face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare. 263 prevede situatii in care nu se poate acorda termen de gratie. Dispoiztivul mai trebuie sa cuprinda si aratarea caii de atac si a termenului in care poate fi exercitata calea de atac. Al treilea efect – hotararea constituie inscris autentic. 262 din Cpc. Intre minuta si dispozitiv trebuie sa existe o perfecta concordanta. In dispozitiv vor fi trecute mentiuni cu privire la pretentiile deduse judecatii. astfel: in cazul in care dupa pronuntare unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea. Primul efect – hotararea dobandeste putere de lucru judecat. si in fine trebuie sa contina semnaturile judecatorilor si ale grefierului.sa corespunda imperativelor logicii. Potrivit art. vor fi dezinvestite de judecarea cauzei. Art. Motivele nu trebuie sa fie contradictorii sau dubitative. Nesemnarea minutei de catre judecator reprezinta o nultiate ce nu poate fi remediata decat prin casarea hotararii. 264 Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii. lasand lucrurile in starea in care se gasesc. Ea va avea forta probanta a unui act autentic. Prin hotarare debitorul. 1101 alin. Dispozitivul reprezinta o reproducere a minutei redactata dupa deliberare. in considerarea pozitiei debitorului sa acorde termene pentru plata si sa opreasca executarea urmaririlor. Potrivit art. Efectele hotararii judecatoresti. in cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii ei vor face aceasta prin chiar hotararea care dezleaga pricina. facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau grefier sa semneze hotararea. 5 – hotararea are ca efect si schimbarea obiectului prescriptiei. iar daca cel in imposibilitate este grefierul hotararea va fi semnata de grefierul sef. aratand si motivele pentru care au incuviintat termenele. 22 . Nesemnarea hotararii poate fi remediata. judecatorii pot. Exista si exceptii aparente de la aceasta regula – in cazul completarii. presedintele instantei o va semna in locul sau. Al doilea efect – instantele. cu privire la cerereile accesorii. indreptarii sau interpretarii hotararii sau in cazul cailor de atac de retractare. Regimul juridic al nesemnarii. 2 cod civil. O alta mentiune trebuie sa se refere la faptul ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica. Hotararile cu termen de gratie. dupa pronuntare. astfel ca judecatorii nu mai pot reveni asupra fondului cauzei. poate obtine si o amanare sau o esalonare a datoriei la care a fost obligat. Prin efecte intelegem consecintele juridice ce decurg din solutionarea litigiilor dintre parti. 4 – hotararile judecatoresti devin titluri executorii in masura in care sunt investite cu formula executorie. Potrivit art.

1101 alin 3 din CC. potrivit legii.2010 . plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca. 382 partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa ceara executarea hotararii daca: 1. Acordarea termenului de gratie are ca efect imposibiltiatea efectuarii actelor de executare pana la implinirea acelui termen. afara de incheierile executorii.vremelnica judecatoreasca. de hotararile executorii provizoriu sau de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege care se executa fara formula executorie. Potrivit art. daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau. Hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie prevazuta de art. debitorul a fugit 2. Termenul de gratie nu impiedica realizarea unei compensatii legale. 2. precum si a sumelor cuvenite. Investirea cu formula executorie se face de prima instanta.04. Formula executorie reprezinta o formalitate prin care se ordona organelor de executare silita sa procedeze la aducerea la indeplinire a dispozitiilor cuprinse intr-un titlu executoriu. Acestea poarta denumirea de hotarari executorii vremelnic sau provizorii.vremelnica de drept . Investirea hotararii cu formula executorie. somerilor. 3. debitorul risipeste averea sa mobila si imobila 3.Potrivit art. Executarea vremelnica este de doua feluri: . rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii. anumite hotarari judecatoresti pot fi aduse la indeplinire inainte de definitivarea lor. In conformitate cu art. Revocarea termenului de gratie. 23 08. o asemenea plata fiind complet legala. Prin exceptie de la regula ca numai hotararile definitive sunt executorii. daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale 4. despagubiri pentru accidente de munca. Aceasta se va pronunta printr-o incheiere prin care verifica daca hotararea este definitiva. precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale. Cursul de dupa paste Executia vremelnica. 269. judecatorii nu vor uza de aceasta facultate decat cu mare rezerva. Debitorul poate achita datoria in cursul temrenului de gratie. 278 din cod „ Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect: 1.

Cererea de indreptare va trebuie sa indice elementele din care rezulta savarsirea unei erori materiale si dispozitia din hotarare care se impune a fi rectificata. (Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului. cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere. lamurirea si completarea hotararilor judecatoresti. la cererea acestuia. numai in ce priveste posesiunea. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara. instanta.) 8. in acest caz instanta va putea obliga la darea unei cautiuni. 6. 270. Executia vremelnica de drept sau judecatoreasca poate fi suspendata de instanta de apel la cererea motivata a debitorului. va da o hotarare partiala in masura recunoasterii. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii. Cererea se depune odata cu cererea de apel sau in tot timpul solutionarii cauzei in apel. calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul.31. precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere. Prin indreptarea hotararii nu pot fi remediate erorile de fond. desfiintare de constructii. chiar inainte de sosirea dosarului pe cale de ordonanta presedentiala. in cazul prevazut de Art. in materie de stramutare de hotare. plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa. 2. Cererea de indreptare se solutioneaza fara citarea partilor. Suspendarea poate fi dispusa pana la solutionarea cerereii de suspendare. daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice. pricini privitoare la posesiune. Suspendarea poate fi incuviintata numai cu dare de cautiune. 279 pct. Daca instanta gaseste necesar spre a obtine anumite lamuriri poate dispune si citarea partilor. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie. Indreptarea. Indreptarea hotararii judecatoresti Potrivit art. 251 alin 1 erorile sau omisiunile cu privire la numele. reparatii grabnice. si care nu afecteaza legalitatea sau temeinicia acesteia. Daca cererea este respinsa de prima instanta ea va putea fi facuta din nou in apel. 279: Instanta poate incuviinta executarea vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului. Executia vremelnica judecatoreasca se poate acorda doar la cererea scrisa ori verbala a creditorului.” Executia vremelnica judecatoreasca este executia incuviintata de instanta in conditiile art. 2 executia vremelnica nu se poate incuviinta : 1. Prin eroare materiala intelegem acele erori care s-au strecurat in hotararea judecatoreasca cu prilejul redactarii acesteia. punerea sau ridicarea sigiliilor ori facerea inventarului. 5. Instanta se pronunta prin incheiere data 24 . dar numai cu dare de cautiune. 7. Conform art. 4.

Institutia completarii hotararii judecatoresti nu poate fi folosita pentru indreptarea greselilor de judecata adica pentru modificarea solutiilor gresite cu privire la unele capete de cerere. in termen de 15 zile de la pronuntare. se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara. Controlul judiciar poate fi definit ca fiind dreptul si obligatia pe care le au in cadrul unui sistem judiciar instantele judecatoresti superioare de a verifica in conditiile si cu procedura prevazuta de lege. Impotriva incheierii pronuntate se pot exercita aceleasi cai de atac ca si impotriva hotararii indreptate. Procedura de intereptare se aplica si in privinta incheierilor de sedinta. Instanta va rezolva cererea de urgenta prin incheiere data in camera de consiliu cu citarea partilor. 2812 daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale. apel sau recurs impotriva aceleiasi hotarari. Incheierea se va atasa la hotarare atat in dosarul cauzei cat si in dosarul de hotarari al instantei. Lamurirea hotararii In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul. si in cazul admiterii cererii instanta va dispune indreptarea erorii materiale cu mentiuni corespunzatoare pe ambele exemplare originale ale hotararii.in camera de consiliu. si in final remedierea erorilor savarsite. Caile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti. Cererea se solutioneaza de urgenta si intotdeauna cu citarea partilor. Instanta se pronunta printr-o hotarare separata. iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere. Consideratii generale asupra cailor legale de atac. Cererea de indreptare se judeca in compunerea in care s-a solutionat si cauza pe fond. Controlul judiciar si controlul judecatoresc. Hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de 25 . ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice. Completarea hotararii Potrivit art. dupa caz. partile pot cere instantei care a prounutat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice. intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii. Asupra cererii instanta se pronunta printr-o incheiere.

Aceste cai de atac sunt contestatia in anulare si revizuirea. Dupa conditiile de exercitare distingem intre cai ordinare si cai extraordinare de atac. Calea devolutiva reediteaza daca este nevoie intreaga judecata. Este acel control ce se exercita de catre instantele judecatoresti asupra hotararilor organelor de jurisdictie administrativa ori asupra unor acte administrative emise de organe care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti. Ierarhia cailor de atac.instantele inferioare. I. adica nu se poate exercita o cale extraordinara. apelantului nu i se poate crea in 26 III. In functie de dreptul de a exercita caile de atac distingem intre cai de atac comune si cai de atac speciale. Unicitatea dreptului de a exercita o cale de atac. Singura cale de atac devolutiva este apelul. Sunt cai de atac de reformare apelul si recursul. Singura cale ordinara de atac o reprezinta apelul. II. In functie de instanta competenta a se pronunta asupra cailor de atac distingem intre cai de atac de reformare si cai de atac de retractare. Legalitatea cailor de atac. In functie de intinderea atributiilor instantelor competente de a se pronunta asupra cailor de atac distingem intre caile de atac devolutive si cai de atac nedevolutive. In functie de efectele produse de declararea caii de atac distingem intre cai de atac suspensive si cai de atac nesuspensive. Doar apelul suspenda executarea hotararii. Contestatia in anulare si revizuirea in anumite situatii pot fi exercitate in mod repetat. Principiul neagravarii situatiei partii in propria cale de atac. Cele de reformare se solutioneaza de o instanta superioara. 296 teza 2. Unicitatea vizeaza numai apelul si recursul. Clasificarea cailor legale de atac. Non reformatio in pejus Potrivit art. Reguli comune privitoare la instituirea si exercitarea cailor de atac. In cazuri speciale suspenda si recursul. Controlul judecatoresc. atat timp cat partea are la indemana calea ordinara de atac. . Caile de atac de retractare sunt de competenta instantei care a pronuntat hotararea. Principiul ierarhiei cailor de atac decurge din modul de organizare a instantelor judecatoresti intr-un sistem piramidal. si de a casa sau modifica acele hotarari ce sunt gresite si de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice. IV. In afara cailor de atac prevazute de lege nu se pot folosi alte mijloace in scopul de a obtine reformarea sau retractarea unei hotarari pronuntate. De lege lata cale de atac speciala o reprezinta Recursul in Interesul Legii.

Apelul este o cale de atac ordinara. Potrivit art. 27 .propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata. devolutiva. In anumite situatii legea declara in mod expres ca neapelabile anumite categorii de hotarari: ex. Hotararile susceptibile de apel. iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel. Exista de asemenea hotarari ce nu pot fi atacate. Principiul non reformatio in pejius este limitat numai in cadrul caii de atac proprii. 2821: Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere. Conditiile apelului Conditii de fond si conditii de forma ale apelului. hotararea prin care se consfinteste tranzactia sau care proclama renuntarea la dreptul civil subiectiv. in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii. Potrivit art. precum si cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila. 282 hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal. de reformare si suspensiva de executare. atat in materie civila. spre exemplu hotararea data asupra stramutarii. daca legea nu prevede altfel. si la termenul in care poate fi exercitat. Principiul se aplica nu numai in apel ci si in recurs.000 lei inclusiv. Daca si cealalta parte declara calea de atac. Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului. la subiectele apelului. Conditiile de fond se refera la hotararile ce formeaza obiectul apelului. Regimul juridic al incheierilor judecatoresti. acest principiu nu se mai aplica. 282 se refera la inchierile premergatoare pronuntate in cauzele susceptibile de apel. ceea ce inseamna ca este exclusa calea ordinara de atac a apelului. Reglementarea 282-288 din cod. APELUL Apelul este o cale ordinara de atac prin intermediul careia oricare dintre parti poate solicita unei jurisdictii superioare reformarea hotararii pronuntate de instnata de fond. actiunile posesorii. Potrivit art. Art. In alte situatii legea declara in mod expres calea de atac a recursului. luarea masurilor asiguratorii si in alte cazuri prevazute de lege. litigii al caror obiect are o valoare de pana la 100. cat si in materie comerciala. 282 alin 2 impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul.

indiferent daca a participat sau nu la judecata in prima instatnta. ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului. Tertele persoane. sa adere la apelul facut de partea potrivnica. Apelul incident. si cu un act echivalent acesteia.Subiectele apelului. 284 alin.04 Subiectele apelului. Principiul echipolentei sau echivalentei se aplica in urmatoarele trei situatii: 1. daca aderarea s-a facut inauntrul termenului de apel. 28 . Sunt de regula partile intre care s-a declansat litigiul in fata primei instante. 1 ramane fara efecte. Tertele persoane introduse in proces in conditiile art. prevazuta de 284 alin. 2: termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare. Cererea se poate face pana la prima zi de infatisare. Spre exemplu termenul de apel la divort este de 30 de zile. 284 termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu dispune altfel. Daca apelul este declarat de ambele parti acestea vor dobandi calitati duble. 2. Potrivit art. sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal daca aceasta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice din proces Curs 15. In ceea ce priveste termenul exista si exceptii. chiar dupa implinirea termenului de apel. Poarta denumirea de apelant si intimat. 49-66 dobandesc calitatea de parti si astfel si ele sunt indreptatite sa exercite calea de atac a apelului. printr-o cerere proprie. Comunicarea hotararii poate fi inlocuita sub aspectul momentului de la care incepe sa curga. aderarea la apel prevazuta la alin. 293 Intimatul este in drept. 4 – daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel. care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. Cu toate acestea. chiar dupa implinirea termenului de apel. precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces intimatul este in drept. In materie necontencioasa termenul de apel curge de la pronuntare pentru cei care au fost de fata si de la comunicare pentru cei care au lipsit. Ultima conditie de fond – termenul de apel Conf art. Apelul provocat. Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv. Procurorul poate introduce apel. ea se considera apel principal. precum si de creditorii chirografari. In caz de coparticipare procesuala. Apelul poate fi declarat si de mostenitori.

102 alin 2 – termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea de la daca cand a cerut-o. insa ea poate fi totusi complinita in conditiile art. instanta de apel se va pronunta in fond numai pe baza celor invocate la prima instanta. Indicarea gresita a unui text de lege nu poate atrage nulitatea apelului. Astfel: 1. decat de cele invocate in prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in inatampinare. fara sa fie susceptibil de intrerupere sau suspendare. 287 din cod contine elementele pe care trebuie sa le cuprinda o cerere de apel. (are nevoie de hotararea redactata pentru construirea motivelor de apel) Nerespectarea termenului de apel atrage decaderea. Nearatarea hotararii este sanctionata expres cu nulitatea. In primul rand se aduc la cunostinta instantei motivele de nemultumire a apelantului fata de hotararea primei instante. mijloace de aparare sau dovezi noi. Efectul suspensiv se produce o data cu declararea apelului. semnatura. Efectul suspensiv nu se produce in cazurile in care apelantul a 29 . Apelul este o cale suspensiva de executare. Pentru procurori termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii. ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprind motive. In acest caz se face din nou o singura comunicare la cel din urma domiciliu al partii pe numele mostrinitorilor 2. 5. Potrivit art. 292 din cod partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive. Motivarea este importanta sub un dublu aspect. Apelantul va trebui sa invoce dovezile pe care se sprijina fiecare motiv invocat. termenul se intrerupe prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. Termenul de apel este un termen imperativ si de decadere care curge continuu. domiciliul sau resedinta partilor 2. afara de cazurile cand procurorul a participat la judecarea cauzei. 3. numele. aratarea hotararii care se ataca. iar in al doilea rand intimatul. In acest caz se va face o noua comunicare la domiciliul sau resedinta partii. 4. Exceptia de tardivitate poate fi ridicata de oricare dintre parti. cand termenul curge de la comunicare. 103 – cand partea a pierdut termenul de apel dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. In cazul in care apelul nu se motiveaza. dovezile invocate in sustinerea apelului. din oficiu. cunoscand aceste motive isi poate forumla corect sau judicios o aparare. Lipsa semnaturii este in mod expres sanctionata cu nulitatea. prin moartea partii care are interes sa faca apel.3. In mod exceptional termeunl se intrerupe in urmatoarele trei situatii: 1. Conditiile de forma Art. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul. 2 din cod. art. 133 alin. Efectele apelului. mijloace de aparare si dovezi. de procuror sau de catre instanta. 3.

reclamantul care a revendicat un bun in calitate de proprietar. Al doilea efect – investirea instantei superioare cu exercitarea controlului judiciar. sau atunci cand obiectul litigiului este indivizibil. Art. 298 prevede ca dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel. ci si cu sensul material. Procedura de solutionare a apelului Art. astfel ca. din momentul sesizarii. Art. Daca le marim in schimb va fi vorba despre o cerere noua. Potrivit art. probatiunea obligatiei. rate. Nu sunt suspensive de executare hotararile executorii vremelnic. instanta are dreptul.tantum devolutum quantum iudicatum – exprima ideea ca efectele apelului nu se pot rasfrange decat numai asupra a ceea ce s-a judecat de catre prima instanta. 1 prevede ca exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi. Termenul de cerere noua se refera la introducerea unor noi pretentii de catre parti in faza jduecatii in apel.tantum devolutum quantum apellatum – constituie o exigenta a principiului disponibilitatii judiciare. 30 . cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. etc. (Cum ar fi plata. Mai exact nu se poate largi cadrul procesual. Aceasta regula nu-si gaseste aplicarea daca prin cererea de apel se tinde la anularea in intregime a hotararii. ) Derogari de la caracterul devolutiv. Exprima ideea ca instanta superioara este limitata sa cerceteze cauza numai cu privire la motivele indicate in cererea de apel. In primul rand notiunea de calitate nu este folosita in sens strict procesual. nu poate reveni in apel sa revendice in calitate de mostenitor. de chemare in garantie etc. Cel mai important efect – efectul devolutiv. De asemenea nu se poate schimba temeiul juridic al cauzei. 294 din cod in apel nu se poate schimba calitatea partilor. spre exemplu. De asemenea regula nu isi gaseste aplicarea daca nu sunt invocate motive in cererea de apel. Efectul devolutiv este limitat prin doua reguli restrictive: . cererea reconventionala. astfel ca. venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. . termenul de gratie.achiesat expres sau tacit la hotararea pronuntata impotriva sa. cat si apararile de drept material. in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol. daca micsoram pretentiile in apel nu se considera o cerere noua. Prin mijloace de aprare intelegem atat apararile procesuale. De asemenea se va putea solicita compensatia legala. 294 precizeaza in mod expres: Se vor putea cere insa dobanzi. Spre exemplu sunt cereri noi cererea de interventie principala. 284 alin. Acesta consta intr-o veritabila reinnoire sau reeditare a judecatii. dar si obligatia de a solutiona cauza.

Anularea hotararii Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta. instanta de apel va esfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante. impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta. iar altele desfiintarea hotararii. Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel. impreuna cu apelurile facute. sub sanctiunea nulitatii. Raspunsul la toate motivele de fapt si de drept ale apelului. Dovezile in aparare. precum si cand exista vreun alt motiv de nulitate. anuland hotararea atacata va trimite cauza spre rejudecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent. Moficicarea este regula. 296 prevede ca “instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea atacata. iar prima instanta a judecat in fond. 288 apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca. va retine procesul spre judecare. ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata. afara de cazul cand constata propria sa competenta. Porivit art. numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile. potrivit dispozitiilor art. instanta de apel anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata.” Intampinarea intimatului va cuprinde conform art. presedintele va dispune sa se comunice intimatului. solutia este a desfiintarii hotararii si a trimiterii spre rejudecare la instanta de fond. o copie de pe cererea de apel. Totodata. 289 “presedintele instantei de apel. In cazul admiterii apelului instanta poate dispune modificarea sau desfiintarea hotararii atacate. si va dispune citarea partilor. 2. Pastrarea hotararii inseamna respingerea apelului. 3. Conform art. in cazul in care constata propria competenta. o data cu citatia. iar desfiintarea este exceptia. 31 . Desfiintarea hotararii. va fixa termen de infatisare. In cazul in care se constata ca in mod gresit prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului. 114. 115: 1. indata ce primeste dosarul. In situatia in care apar mai multe motive de nulitate din care unele atrag anularea hotararii. Presedintele va inainta instantei de apel dosarul. Apelul se solutioneaza printr-o decizie prin care se admite sau se respinge apelul. Semnatura Nedepunerea intampinarii il expune pe intimat la consecinte negative in sensul ca nu va mai putea invoca probe in aparare si nu va mai putea invoca exceptii relative.Potrivit art. Art. 295 instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta precum si administrarea probelor noi care au fost propuse daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzelor. 4. punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinarea. Exceptiile pe care intimatul le invoca fata de cererea de apel.

CONDITIILE DE FORMA ALE RECURSULUI. 303 alin. prelungind termenul de recurs cu 5 zile. 3021 cererea de recurs va cuprinde: 1. Conditiile de fond ale recursului Hotararile susceptibile de recurs – obiectul recursului Potrivit art. mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul. in conditiile prevazute de lege. Principiul echipolentei de la termenul de apel se aplica si in cazul termenului de recurs. Recursul este o cale de atac extraordinara. Numele. 300 . plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa.RECURSUL Este calea de atac prin care partile sau ministerul public solicita in conditiile si pentru motivele limitativ determinate de lege desfiintarea unei hotarari judecatoresti pronuntate fara drept de apel. 4. desfiintarea de constructii. Aceste parti poarta denumirea de recurent si intimat. spre ex. Dispozitiile art. cele date in apel. Potrivit art. Mai exact se exercita recursul si impotriva incheierilor premergatoare. 299 acestea sunt: hotararile date fara drept de apel. dupa caz. Intervenientul accesoriu nu poate declara recurs daca partea pe langa care a intervenit nu a declarat recurs. Subiectele recursului. 2 se aplica si in materia recursului.Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare. 282 alin. Potrivit art. Exista si exceptii. 5 presedintele instantei care primeste cererea de recurs va putea sa o inapoieze partii prezente daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege. Art. Indicarea hotararii care se ataca 3. 32 . si dezvoltarea lor. in apel sau de un alt organ cu activitate jurisdictionala. Semnatura. nesuspensiva de executare si nedevolutiva. Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu dispune altfel. 2. Partile in recurs pot fi persoanele intre care s-a legat procesul infata instantei de fond sau de apel. Termenul de recurs. hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului. Tertele persoane introduse in proces pot exercita calea de atac a recursului. precum si. domiciliul sau resedinta partilor. precum si in cazurile anume prevazute de lege. sau.

Al treilea motiv de recurs: Cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. 33 . Al doilea motiv de recurs: Cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii. Acest motiv prevede trei ipoteze. 306 recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal.Potrivit art. Este vorba in primul rand de competenta generala. Curs 22. 304. Acest motiv de recurs este prevazut in scopul respectarii principiului continuitatii dezbaterilor. dar si competenta jurisidictionala.2010 Motivele de recurs. Depasirea atributiilor instantei se concretizeaza intr-o imixtiune in sfera activitatii executive sau legislative. chiar daca recursul s-a facut mai inainte. aplicarea unor texte abrogate.04. Prima ipoteza vizeaza compunerea completului de judecata. Art. De asemenea se incadreaza in acest motiv de recurs situatia in care partea interesata a formulat cererea de recuzare in termenul legal. A doua ipoteza vizeaza situatia in care la solutionarea cauzei a participat un judecator incompatibil. 304 prevede 9 motive de casare si de modificare a hotararii Primul motiv de casare : Cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale. Necompetenta relativa va putea fi invocata prin intermediul recursului doar daca aceasta a fost invocata in prima instanta si in apel. Al patrulea motiv de casare : Cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. instanta a respins-o si judecatorul a participat la judecarea cauzei. Ultima ipoteza se refera la neparticiparea procurorului la judecata in cazurile in care participarea era obligatorie potrivit legii. In mod exceptional motivele de ordine publica pot fi invocate din oficiu de instanta de recurs. Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea lor face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. care este insa obligata sa le puna in dezbaterea partilor. Nulitatea hotararii vizeaza atat dispozitivul hotararii intocmit cu prilejul pronuntarii cat si hotararea redactata ulterior. si aceasta a fost respinsa. Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii. 303 recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs. aplicarea unei legi inainte de intrarea ei in vigoare. Exemple: realizarea unui act care intra in sfera exclusiva de activitate a organelor legislative sau executive. Aceasta cerinta nu se cere a fi intrunita la termenele anterioare judecatii in fond. Potrivit art.

Motive de modificare a hotararii: Motivul 6 – daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut. Prima ipoteza – cand este lipsita de temei legal – se refera la acele situatii in care din modul de redactare a hotararii nu se poate stabili daca legea s-a aplicat corect sau nu. Ne aflam in prezenta acestui motiv de recurs cand un act este calificat de asa maniera incat este alterata in mod substantial natura sa. 2 CPC. Acest termen vizeaza doua ipoteze distincte de nulitate : 1. Exemple: nesemnarea cererii de chemare in judecata. Acest motiv poate fi exercitat cand judecatorii au nesocotit principiul inscris in art. Motivul 8: Cand instanta. interpretand gresit actul juridic dedus judecatii. A doua ipoteza – incalcarea sau aplicare gresita a legii – exemple: Interpretarea eronata a unui text legal Aplicarea unor norme generale in locul unor norme speciale 34 . ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii. a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia. iar din considerente rezulta respingerea cererii de chemare in judecata. • contrarietatea dintre dispozitiv si considerente. Acest motiv are temeiul in respectarea principiului disponibilitatii. nesocotirea formelor legale 2. oralitatii. 969 CC potrivit caruia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. astfel prin dispozitiv se admite actiunea. Motivul 9: Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal. contradictorialitatii. • motivarea confuza si neclara echivaleaza cu o nemotivare. In aceste situatii nulitatea opereaza numai in masura in care s-a produs partii o vatamare ce nu poate in inlaturata in alt mod. 105 alin. nesocotirea principiului publicitatii. • prezentarea in exclusivitate a unor considerente straine de natura pricinii.Al cincilea motiv de recurs: Nesocotirea formelor de procedura prevazute de art. Hotararea este astfel lipsita de un fundament juridic. Exemple: • existenta unei contrarietati intre considerentele hotararii in sensul ca din unele rezulta netemeinicia actiunii iar din altele rezulta ca actiunea este fondata. Motivul 7 de recurs: Cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii. neregulata citare a unei parti. intocmirea actelor de procedura de catre un functionar necompetent.

316 din cod Dispozitiile de procedura privind judecata de apel se aplica si in instanta de recurs. Astfel ICCJ. instanta de recurs va casa in intregime hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara. 312 prevede: Instanta poate admite recursul. In privinta probelor art. sau modificarea hotararii nu este posibila fiind necesara administrarea de probe noi. 304 de la punctele 6.Procedura de solutionare a recursului Potrivit art.9. Potrivit art. instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent. precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului.8. va casa hotararea si va judeca cauza potrivit competentei sale. altei instante de acelasi grad. fie la un alt termen stabilit in acest scop. Legea prevede situatii in care casarea este cu retinere si stiuatii in care casarea este cu trimitere. il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui. In situatia in care instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima insanta sau in apel. trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata. casarea hotararii se pronunta pentru motivele prevazute la art. La ICCJ regula este casarea cu trimitere. Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de art. 1. Art. In caz de casare pentru necompetenta. 305 prevede in mod expres ca in instanta de recurs nu se pot produce probe noi.7. sau altei instante de acelasi grad. In cazul admiterii hotararea poate fi modificata sau casata in tot sau in parte. in caz de casare trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata. situatie in care se pronunta o singura decizie.4. 302 din cod. Instanta de recurs. Solutiile ce se pronunta de instanta de recurs. in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol. cu exceptia 35 . 304 pct. Daca sunt gasite mai multe motive dintre care unele atrag casarea iar altele modificarea. Casarea cu retinere – in caz de casare curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului. iar atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer.2. cu exceptia inscrisurilor care pot fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor. dupa casare.5. Casarea cu trimitere – in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor cat si la dezbaterea fondului.3. recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca sub sanctiunea nulitatii.

daca instanta de recurs nu dispune altfel. Casarea cu retinere la ICCJ –potrivit art. In cazul trimiterii cauzei la prima instanta. Contestatia in anulare poate fi exercitata in scopul retractarii hotararilor pronuntate cu nesocotirea unor norme procedurale. iar nu si pentru netemeinicie. Exceptii – in cazul coparticiparii procesuale obligatorii (art. CONTESTATIA IN ANULARE Definitie – este o cale extraordinara de atac de retractare prin intermediul careia partile sau procurorul pot obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti in cazurile limitativ prevazute de lege. 317. 311 din cod. 315. 36 . in caz de casare. hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate. hotararea casata nu are nici o putere. Efectele casarii se rasfrang in principiu numai asupra partilor care s-au judecat in recurs. 314 ICCJ hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite. Partile sunt contestatarul si intimatul. Hotararea instantei de recurs Hotararile pronuntate vor deveni irevocabile. 2) si in cazul proprietatii comune a sotilor. precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului. In cazul rejudecarii cauzei de instanta de recurs se pronunta o decizie irevocabila. Potrivit art. dupa rejudecare aceasta va pronunta o sentinta care poate fi apelata sau in alte cazuri recurata. Obligativitatea indrumarilor date de instanta de casare. Avem o constestatie in anulare obisnuita si o contestatie in anulare speciala. dar numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept. Potrivit art. Daca rejudecarea se face de instanta de apel aceasta va pronunta o decizie susceptibila de a fi controlata prin intermediul recursului. Judecata in fond dupa casare Rejudecarea cauzei de instanta de trimitere se face potrivit regulilor privind judecata in fata primei instante sau a instantei de apel. Este aceea prin care partile pot obtine retractarea unei hotarari judecatoresti irevocabile in cazurile prevazute de art. cand trimite cauza instantei competente sau organului jurisdictional competent. 48 alin. Contestatia in anulare obisnuita.casarii pentru necompetenta. Formele contestatiei in anulare.

Solutiile se pronunta numai in interesul legii. Recursul in interesul legii Art. 318 numai impotriva deciziilor pronuntate de instantele de recurs. Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Sunt considerate greseli materiale: respingerea gresita ca tardiv a unui recurs. sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti. a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare. Prin intermediul acestei cai de atac pot fi retractate numai hotararile judecatoresti ramase irevocabile. Dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale.Obiectul contestatiei in anulare. Motivele contestatiei in anulare speciala 1. indiferent de ierarhia instantei care le-a pronuntat. Neregulata citare poate viza spre exemplu nerespectarea dispozitiilor privitoare la modul de inmanare a citatiei. Contestatia in anulare nu poate fi exercitata pentru remedierea unor greseli de judecata. cand procedura de chemare a partii pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii. Contestatia in anulare speciala Este o cale extraordinara de atac. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante. Motivele contestatiei in anulare obisnuita. Partea I. nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. 1. Aceasta cale de atac nu exclude posibilitatea exercitarii unei contestatii in anulare obisnuite. situatia in care hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta. Daca casarea a fost totala partea nu poate exercita constestatia in anulare. precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul. respingand recursul sau admitandu-l numai in parte. Legea are in vedere neregulata citare pentru ziua cand s-a judecat pricina in fond. anularea gresita a recursului ca netimbrat sau introdus de un mandatar fara calitate. sau in cuprinsul citatiei nu au existat toate elementele de identificare necesare. sau la citarea prin publicitate. pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei. situatia in care instanta. 2. sau partea nu a fost deloc citata. 37 . 2. respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozitiilor de drept material sau procedural. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. de retractare ce se exercita in cazurile prevazute de art. 329 Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Aceasta cale de atac ofera posibilitatea retractarii unei hotarari care se vadeste a fi gresita in raport cu unele imprejurari de fapt survenite dupa pronuntarea acesteia. Acest motiv arata mai multe ipoteze. Motivele de revizuire (posibil subiect de examen) 1. Pentru a putea exercita revizuirea este necesar ca debitorul sa fi fost obligat sa predea un bun cert si determinat. ori daca s-a dat mai mult decat s-a cerut. Obiectul – revizuirea se poate solicita impotriva unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare. 3. sau grava neglijenta in acea cauza. ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere. Alte inscrisuri aparute dupa pronuntarea hotararii nu pot constitui temei pentru exercitarea revizuirii. Simpla imprejurare ca partea a descoperit anumite inscrisuri dupa pronuntarea hotararii nu constiuie temei pentru exercitarea revizuirii. nesuspensiva de executare. Prima conditie – inscrisul trebuie sa fi existat la data judecatii. Subiectul si obiectul revizuirii. sub conditia darii unei cautiuni. daca un judecator. 325 prevede ca instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere. sau cand hotararea s-a dat in temeiul unui inscris fals.Penultimul curs Revizuirea Definitie – este o cale de atac extraordinara de retractare. Caracterele revizuirii: Este o cale de atac de retractare. 5. In ceea ce priveste descoperirea unor inscrisuri dupa pronuntarea hotararii. primul motiv se refera la situatia cand dispozitivul cuprinde hotarari potrivnice. 2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut. A doua conditie – imposibilitatea prezentarii inscrisului in instanta. precum si a unei hotarari date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul. ori daca magistratul a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea credinta. prin intermediul careia se poate obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti definitive si reinnoirea judecatii. In mod exceptional art. in cursul sau in urma judecatii. Este o cale de atac extraordinara. daca dupa darea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor. Asupra acestei cereri instanta se pronunta printr-o incheiere care poate fi separat atacata cu recurs. Acest motiv constituie o exigenta a principiului disponibilitatii. In al treilea rand inscrisul trebuie prezentat de partea care 38 . martor sau expert care a luat parte la judecata a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta. Subiectele: revizuient si intimat. 4.

dar apararea a fost incompleta sau gresita. In privinta celei de-a doua ipoteze. 39 . disparutii. 1 – existenta unei hotarari care a fost ea insasi modificata sau desfiintata. 9. In caz contrar partile se pot plange prin intermediul recursului sau contestatiei in anulare. A doua conditie – impiedicarea sa fi fost determinata de o imprejurare mai presus de vointa partii. Pentru acest motiv trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: prima conditie – partea a fost impiedicata sa se infatiseze si sa incunostiinteze instanta. sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere.6. 8. iar in cazul hotararilor definitive potrivnice ea va anula cea din urma hotarare. adica daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante – trebuie indeplinite doua conditii. Si pentru acest motiv trebuie indeplinite urmatoarele conditii : existenta unei hotari judecatoresti definitive. Revizuirea nu poate fi solicitata in cazurile in care partea a fost aparata. Lipsa de aparare trebuie sa existe cu ocazia punerii concluziilor in fond. Procedura de solutionare a revizuirii. iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze despre aceasta instanta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. Se va face aratare de hotararea data in revizuire in josul originalului hotararii revizuite. adica este apt de a conduce la o alta solutie decat cea pronuntata. Solutiile pe care le pronunta instanta Daca instata incuviinteaza cererea de revizuire ea va schimba in tot sau in parte hotararea atacata. Ultima conditie – inscrisul are un caracter determinant. In al doilea rand hotararea sa fie potrivnica. Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti. A doua conditie – existenta unui raport de cauzalitate. Acest motiv se mai numeste in doctrina constatarea cu intarziere a autoritatii lucrului judecat. de determinare intre hotarea desfiintat sau modificata si hotararea a carei revizuire se cere. Acest motiv de revizuire se refera la situatia in care partile au fost legal citate. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata. incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite in una si aceeasi pricina intre aceleasi parti avand aceasi calitate. exercita aceasta cale de atac. 7. In al treilea rand trebuie sa se constate existenta triplei identitati: parti obiect cauza.

Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedentiale. In materia probatiunii nu exista nicio regula restrictiva. Vremelnicia – prin ordonanta se iau masuri provizorii. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore. iar motivarea se va face in cel mult 48 de ore de la pronuntare. Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului. Cererea de ordonanta trebuie sa indeplineasca conditiile necesare pentru exercitarea oricarei actiuni. Conditia urgentei trebuie intrunita din momentul sesizarii instantei pana in momentul pronuntatrii ordonantei. Ordonanta presedentiala trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda toate elementele unei hotarari judecatoresti. daca s-a dat cu citarea partilor. urgenta 2. Procedura de solutionare a cererilor de ordonanta presedentiala. 613 2 instanta poate lua pe tot timpul procesului. Urgenta nu trebuie confundata cu celeritatea. care justifica adoptarrea unei masuri vremelnice. Judecata se face de urgenta si cu precadere. prin ordonanta presedentiala masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori. Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului. ci indica doar situatiile in care este necesara si posibila o interventie a justitiei. si nu definitive. Prin ordonanta se iau masuri rapide cu caracter temporar. Respectiv – pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere. Astfel potrivit art. Aceste cerinte sunt: 1. Urgenta – legea procesual civila nu defineste urgenta. Neprejudecarea fondului cauzei: Instanta nu poate sa analizeze fondul raportului juridic dedus judecatii. si de la comunicare. dar si anumite cerinte particulare. masura ordonata sa fie vremelnica 3. astfel ca la solutionarea acestei cereri poate fi folosit orice mijloc de proba. daca s-a dat fara citarea lor. Aceste masuri dureaza pana cand va fi solutionat fondul cauzei. In considerente instanta va motiva urgenta.PROCEDURI SPECIALE Ordonanta presedentiala Ca definitie – prin ordonanta presedentiala se desemneaza ansamblul de norme dupa care se conduc partile si instanta in solutionarea unei pricini urgente. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu sar putea repara. Legea prevede situatii inc are urgenta este prezumata. masura sa nu prejudece fondul. Recursul se judeca de 40 . pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

583 Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata. aceasta hotarare se va reface dupa cel de-al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta. Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul. va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti. ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului. 1 si 2. de aceea stabilirea duratei acestei masuri constiuie o greseala. Vremelnicia – pe calea ordonantei nu se pot lua masuri definitive care privesc rezolvarea fondului. Spre acest sfarsit. din oficiu. vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare. citand partile. Instanta trebuie sa evite orice masuri care rezolva fondul si fac imposibila eventuala restabilire a unei situatii de fapt. 4 prevede ca ordonanta este vremenica si executorie. Ordonanta nu are autoritate de lucru judecat fata de o actiune de drept comun. se va trece la refacerea ei de catre instanta de apel. Art. 583. partile sunt obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca 41 . Puterea relativa a lucrului judecat – autoritatea de lucru judecat nu poate rezulta decat dintr-o hotarare prin care s-a solutionat litigiul in fond. ci doar masuri provizorii care tind sa pastreze un drept periclitat prin intarziere. Hotararea pronuntata asupra fondului are autoritate de lucru judecat fata de o cerere ulterioara de ordonanta presedentiala. Daca dosarul. Pentru judecata din nou a cauzei. potrivit dispozitiilor Art. 584 Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel. Ordonanta presedentiala are o putere de lucru judecat relativa in raport cu o alta cerere de ordonanta. instanta va putea dispune sa se faca. Caracterele ordonantei presedentiale. pana la gasirea acestora. Puterea executorie – acest efect este recunoscut ordonantei din chiar momentul pronuntarii. Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata la alin. publicatii intr-un ziar mai raspandit. Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute Art. dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac. Instanta va putea hotara ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen. iar daca si acel exemplar ar fi disparut.urgenta si cu precadere cu citarea partilor. 581 alin. ce s-au incredintat partilor sau altor persoane. Impotriva executarii ordonantei se poate face contestatie. martorii si expertii. disparute in orice chip. cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia. Nu trebuie confundata notiunea de vremelnicie cu duraat in timp. se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii. Art. Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor. instanta de apel va judeca din nou pricina in fond. chiar din oficiu. instanta va fixa termen. In acest scop. 3. Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor. inclusiv hotararea. nu se poate reface nici potrivit alin.

De asemenea. Categorii de raporturi executionale in dreptul romanesc actual CPP reglementeaza doua modalitati de executare silita : executarea silita directa si executarea silita indirecta. Executarea silita directa imbraca trei forme: predarea bunurilor mobile. hotararea refacuta potrivit dispozitiilor aratate la alin. administrativ jurisdictional. Art. 583 si 584. 585 Instanta care a pronuntat hotararea disparuta va proceda in toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispozitiilor Art. poprirea 3. daca ulterior judecatii hotararea disparuta a fost gasita. In cazul in care debitroul nu executa de buna voie obligatia sa aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita daca legea nu prevede altfel. urmarirea silita asupra bunurilor imobile participantii la executarea silita 42 . Dovada se va face cu orice inscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor autoritati. EXECUTAREA SILITA Se poate defini ca fiind acea faza a procesului civil in care creditorul isi poate realiza in mod efectiv drepturile statornicite printr-un titlu executoriu prin constrangerea patrimoniala a debitorului. Natura juridica a executarii silite – in prezent executarea silita are un caracter mixt. vanzarea bunurilor mobile urmarite 2. Valorificarea creantelor persoanelor fizice sau juridice se realizeaza prin executarea silita indirecta. care imbraca patru forme: 1. 1 va fi anulata de catre instanta care a pronuntat-o. executarea unei obligatii de a face sau de a nu face. Potrivit art. 3711 obligatia stabilita printr-o hotarare a unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de buna voie. cererea va fi respinsa. latura administrativa fiind insa preponderenta. urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini 4. predarea bunurilor imobile. Daca in cursul judecatii a fost gasita hotararea disparuta.acesta a fost solutionat prin hotarare judecatoreasca.

Instanta de judecata este cea competenta sa incuviinteze exeuctarea silita a unui titlu executoriu. este act de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege. Dreptul de a solicita declansarea executarii silite apartine persoanei careia i s-a eliberat titlul executor. In ce priveste competenta teritoriala art. 2 din legea 188/2000 executorii judecatoresti sunt investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public. in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii. De la aceasta regula exista si excepti in privinta incheierilor executorii. daca prin lege nu se dispune altfel. In principiu executarea silita se declanseaza la cererea expresa a creditorului. Instanta de judecata are competenta de a solutiona toate incidentele ivite in cursul executarii silite. Participarea tertilor este determinata de luarea unor masuri de natura a le prejudicia drepturile lor. De la aceasta regula exista si exceptii. O alta forma de participare a tertilor la executare o reprezinta situatia creditorilor care intervin in faza executarii silite spre a-si valorifica drepturile lor de creanta. purtand stampila si semnatura acestuia precum si numarul de inregistrare si data. Tertele persoane. Organele de executare silita Potrivit art. Coparticiparea procesuala pasiva nu se poate realiza in aceasta faza deoarece urmarirea are un caracter individual. Tertele persoane au posibilitatea de a participa la activitatea de exeuctare silita. De asemenea are competenta de a solutiona si contestatiile la executare. 43 . 374 prevede ca nicio hotarare nu se poate executa daca nu este investita cu formula executorie. in sensul ca executarea trebuie ordonata din oficiu de instanta de fond. adica persoana care a castigat procesul. Coparticiparea procesuala activa se poate realiza si in executarea silita. Este vorba de art. Art. Spre exemplu. Actul indeplinit de executorul judecatoresc in limitele competentei legale.ULTIMUL CURS LA PROCEDURA CIVILA Participantii la executarea silita Partile Paritle in faza executarii silite poarta denumirea de creditor si debitor. instanta are competenta de a dispune investirea cu formula executorie. Instanta judecatoreasca In primul rand. Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze executarea. 8 din legea 188/2000 prevede ca executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia judecatoriei pe langa care functioneaza. 373 din Cpc. Executarea silita poate fi promovata si de creditorul urmaritorul pe cale aactiunii oblice. a hotararilor executorii provizorii si in cadrul altor hotarari prevazute de lege.

3713 veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca potrivit legii sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorului. Art. 4 declara ca inalienabile bunurile proprietate publica. 407 Cpc. Legea procesuala determina limitele in care pot fi urmarite veniturile din munca ale debitorului. in baza caruia creditorul poate solicita valorificarea creantei pe care acest inscris o constata. Definim titlul executoriu ca fiind inscrisul intocmit in conformitate cu prescritiile legii. Pana la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii. Constitutia Romaniei in art. 136 alin. Conceptul de titlu executoriu reprezinta genul. Textul enuntat face trimitere la principiul potrivit caruia intreaga avere a debitorului formeaza gajul general al creditorilor. In ceea ce priveste persoanele fizice art. 406409 precizeaza bunurile ce nu pot fi urmarite sau care pot fi urmarite conditionat. 406. Pentru a putea declansa executarea silita trebuie sa existe o creanta certa.Obiectul executarii silite Potrivit art. Principalele titluri executorii: 44 . lichida si exigibila. 379: creanta este lichida cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta. Titlul executoriu constituie singurul temei al executarii silite. 372 din cod. executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori a unui alt inscris care potrivit legii constituie titlu executoriu. Potrivit art. Art. De asemenea considerente economice sau strategice impun scoaterea din circuitul civil a unor bunuri apartinand domeniului public. precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta a acestuia pot fi urmarite. sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta si a altor acte neautentice. 1832 din CC prevede ca nicio urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa. Declansarea executarii silite. lichida si exigibila. iar hotararea specia. Sa fie exigibila – creanta este exigibila daca a ajuns la scadenta. Pana la o doime din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii. Bunurile mobile care nu se pot urmari sunt enuntate de art. pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale. Daca creanta nu este actuala nu este posibila executarea silita. A doua trasatura este definita tot in art. 409 salariile si alte venituri periodice realizate din munca. Titlurile executorii Potrivit art. Bunurile exceptate de la urmarire sau urmaribile conditioant Motivele care justifica exceptarea unor bunuri de la urmarirea silita sunt urmatoarele: In primul rand motive de natura umanitara sau de protectie sociala. 379 prevede: creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau din alte acte chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.

ea va fi indepartata prin executare silita. predarea lui se va face prin executare silita. A doua conditie – sa urmeze procedura investirii cu formula executorie. executorul jduecatoresc va ridica bunul de la debitorsau de la persoana la care se afla. Actele autentificate de notarii publici. Hotararile arbitrale. Predarea silita a bunurilor mobile – daca partea obligata sa predea un bun mobil determinat prin calitate si cantitate nu-si indeplineste obligatia in termen de o zi de la primirea somatiei. fie va seiza instanta de executare in vederea aplicarii unei amenzi civile. 66 din legea 36/95 actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acestuia. 572 in cazul in care obligatia debitorului prevazuta in titlul executoriu consta in lasarea posesiunii unui bun. stabilind totodata cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul. In vederea executarii. in predarea unui bun ori a folosintei acestuia. Potrivit art. 407 Cpc) Executarea silita directa Se realizeaza sub trei forme: . In lipsa actului original. punandu-l pe creditor in drepturile sale stabilite prin titlu executoriu. Executorul va incheia proces verbal despre indeplinirea executarii. Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei neatacat in termen. Predarea silita a bunurilor imobile – daca partea oblgiata sa paraseasca ori sa predea un imobil nu-si indeplineste aceasta obligatie in termen de 5 zile de la primirea somatiei. Cambia Biletul la ordin Cecul Actele de sanctionare in materia contraventiilor. Hotararile judecatoresti straine. Pentru a fi pusa in executare trebuie sa indeplineasca doua conditii. iar imobilul va fi predat celui 45 .- - - - hotararea judecatoreasca. Procesul verbal constituie titlu executoriu in privinta cheltuielilor de executare stabilite in sarcina debitorului. iar debitorul nu executa de buna voie obligatia in termenul prevazut in somatie executorul sau dupa caz creditorul va proceda fie la executarea silita.executarea obligatiei de a face sau a nu face.predarea bunurilor mobile . Somatia de plata Bunuri mobile care nu se pot urmari. 406. Prima conditie – sa fi ramas definitiva ori sa fi dobandit caracter irevocabil.preadarea bunurilor imobile . titlul executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public.(art. Potrivit art. precum si hotararea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea impotriva procesului verbal de contraventie constituie titlu executoriu.

Daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alte persoane decat debitorul acesta poate fi constrans la indeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile. Daca debitorul refuza sa indeplineasca o obligatie de a face cuprinsa intr-un titlu executoriu in termen de 10 zile de la primirea somatiei.indreptatit. 46 . creditorul poate fi autorizat de instanta de executare prin incheiere irevocabila data cu citarea partilor sa o indeplineasca el insusi sau prin alte persoane pe cheltuiala debitorului. iar in caz de impotrivire va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice. Despre indeplinirea executarii executorul judecatoresc va indeplini proces verbal. Executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face. Executorul judecatoresc va soma pe debitor sa paraseasca de indata imobilul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful