You are on page 1of 5

Ion Creanga si in cinti-sese sate, abie-abie putu nimeri una dupa placul

Soacra cu trei nurori ei: nu prea tanara, nalta si uscativa, insa robace si supusa.
Feciorul nu iesi din hotararea maica-sa, nunta se facu, si
Era odata o baba, care avea trei feciori nalti ca niste
baba isi lua camesa de soacra, ba inca netaiata la gura,
brazi si tari de virtute, dar slabi de minte.
care insemneaza ca soacra nu trebuie sa fie cu gura mare
O razesie destul de mare, casa batraneasca cu toata
si sa tot carteasca de toate cele.
pojijia ei, o vie cu livada frumoasa, vite si multe paseri
Dupa ce s-a sfarsit nunta, feciorii s-au dus in treaba
alcatuiau gospodaria babei. Pe langa acestea mai avea
lor, iar nora ramase cu soacra. Chiar in acea zi ,
stranse si paralute albe pentru zile negre; caci lega parau
catra sara, baba incepu sa puie la cale viata nurori-
cu zece noduri si tremura dupa ban.
sa.
Pentru a nu razleti feciorii de pe langa sine, mai dura
Pentru baba, sita noua nu mai avea loc in cuiu. "De
inca doua case alature, una la dreapta si alta de-a stanga
ce mi-am facut cleste? ca sa nu ma ard", zicea ea. Apoi se
celei batranesti. Dar tot atunci lua hotarare nestramutata a
suie iute in pod si scoboara de acolo un stiubeiu cu pene
tine feciorii si viitoarele nurori pe langa sine - in casa
ramase tocmai de la raposata soacra-sa, niste chite de
batraneasca - si a nu orandui nimic pentru imparteala pana
canepa si vreo doua dimerlii de pasat.
aproape de moartea sa. Asa facu; si-i radea inima babei de
- Iata ce am gandit eu, noro, ca poti lucra noptile.
bucurie cand gandea numai cat de fericita are sa fie,
Piua-i in casoaia de alature, fusele in obloroc sub pat, iar
ajutata de feciori si mangaiata de viitoarele nurori. Ba de
furca dupa horn. Cand te-i satura de strujit pene, vei pisa
multe ori zicea in sine: "Voiu privighea nurorile, le-oiu
malaiu; si cand a veni barbatu-tau de la drum, vom face
pune la lucru, le-oiu struni si nu le-oiu lasa nici pas a iesi
plachie cu costite de porc, de cele afumate, din pod, si,
din casa, in lipsa feciorilor mei. Soacra-mea - fie-i tarana
Doamne, bine vom manca! Acum deodata, pana te-i mai
usoara! - asa a facut cu mine. Si barbatu-meu - Dumenzeu
odihni, ie furca in brau, si pana mani dimineata sa gatesti
sa mi-l ierte! - nu s-a putut plange ca l-am inselat, sau i-am
fuioarele aceste de tors, penele de strujit si malaiul de
risipit casa;... desi cateodata erau banuiele... si ma
pisat. Eu ma las putin, ca mi-a trecut ciolan prin ciolan cu
probozea... dar acum s-au trecut toate!"
nunta voastra. Dar tu sa stii ca eu dorm iepureste; si, pe
Tustrei feciorii babei umblau in carausie si castigau
langa isti doi ochi, mai am unul la ceafa, care sede purure
multi bani. Celui mai mare ii veni vremea de insurat, si
baba, simtind asta, umbla valvartej sa-i gaseasca mireasa;
1

Dar nu-i totdeauna cum se chiteste. gene-i. le da de lucru cu masura si. cuprinse indata. fusele troita nedespartita de nurori. si asa. nora s-a dat la brazda. vazandu-si casa. da la vale. face. de nevoie. care se culcase o data cu de mai inainte. celui mic. ca sa n-o supere lumina de la opait. unt si oua de-am pute mai in varsta si ceva incrucisata. da la deal. mamuca.. mai dand a nu cumva sa adoarma. nunta s-a facut. acus imblala tortul. asteapta si rau. Incet-incet.Da. cateodata.De mancare? O ceapa. Peste cateva buna! 2 . mai uita din cele necazuri! . cu deosebire numai ca aceasta era tanara ca tine. caci casa Dupa nunta. caiere. baba se culca pe pat. una pe alta se casa. si tanara nevasta. cum insereaza. Baba insa voia cu orice chip sa aiba o somnul o dobori. cand insera. de feciorul mamei ii si aduce o nora pe cuptor. blajina nora migaia prin ochiul soacra-sa cel atoatevazator. trebui sa se scoale. plesni prin casa.deschis si cu care vad. tot ce se face prin zile. incat biata nora.. de aceea si chitise una cu tort si bucul de malaiu. sa sarute mana soacrei scarmana de cap.. malaiul si-l vantura de buc. ca le vede ochiul cel intelege nurori-sa ca are s-o privigheze. si habar n-avea de ce face nora-sa. si noaptea si ziua.. se scula cu noaptea-n cap si incepu a tranti s-a ce-i si cum se nimereste.. Baba se voie. dar n-are ce si sa-i arate ce-a lucrat. Baba.. si pace si baba era multumita cu alegerea ce-a facut. si-si ie un suflet de nora intocmai dupa chipul si mamaliga rece din polita sunt destul pentru o nevasta asemanarea celei dintai. despre ziua. gainile. Lapte. se culca. de voie. Apoi. cu fata la spuind nurorilor sa fie harnice si dandu-le de grija ca parete. feciorii se duc iarasi in carausie si s-a mai ingreuiat cu un mancau si eu nu vreau sa-mi pierd nurorile raman iar cu soacra acasa. care de-abie atipise. Si daca Enachi se punea pe Iara soacra huzurea de bine. dormind dusa. Numai ceva de mancare. acus pisa indemnau la treaba. Dupa obiceiu. Pe Nora cea mai mare talmaci apoi celeilalte despre cand soacra horaia. ea comandul. ea indata lua apa rece si-si spala fata. branza. un usturoiu s-o bucata de mijlociu. ca nu cumva Dar binele. Nu trece s-o vada neadormita soacra si sa-i banuiasca. Nu trece mult. dar foc de harnica. sclipui sa ducem in targ ca sa facem ceva parale. acus la struit pene. Ai inteles ce ti-am spus? barbatelul. si adormi si ea intre pene. de nevoie. si lucrul iesea garla din mainle lor. Intr-o buna dimineata. carausii sosesc. si. dar. Asa sa munci tocmai mult. dar somnul o neadormit. si vine vrema de insurat si feciorului biata nora pana dupa miezul noptii. si baba pune la cale si pe feciorul cel .

Cum? Eu o vad ca doarme. Vrei sa ne-aprindem paie in cap? sa ne zvarla baba De te-ai coace toata toamna pe drum? Esti mai acra decat coarna.. mamaliguta erau gata. draga cumnatica.. numai sa nu ne bagi si Cele doua nurori. ie si tu o bucata de mamaliga din coltar si cu . n-ai mancat niciodata Nu trece nici un ceas la mijloc. 3 . zisera cele doua. eu ma rapad in crama s-aduc si un cofael de vin. treaba.. flamanda. si me-e draga galceava.. barbatii din nou se duc in treaba lor si . ca mamuca ne vede.La ceafa?. ce vorba ti-a iesit din gura! zisera cele Dulce tot nu te-i mai face.Nu cauta ca horaieste. lucru cu masura si. poama acra. ii zic: .Apoi dar. De te-ai coace cat te-ai coace. mancati bine si pe Domnul laudati. dar sunt a mamucai. . si ce-i al Soacra. Iar daca esti toatele.. s-apoi tu nu stii ceine-i mamuca.Ia.Las' daca v-a dure capul! Cand v-a intreba pe voi.Ceapa cu mamaliga? d-apoi neam de neamul meu mearga placintele aceste mai bine pe gat.. saracu omul prost. fetelor. nurorile raman iar cu soacra acasa. cum vine sara. cativa pui parpaliti in frigare si prajiti in .Eu cred ca tot ce-i a mamucai e s-al nostru.. se culca dupa obiceiu. pacea. fetelor.Hai. taceti.Ba sunt de toate. Dar ce mancam noi. gura va mearga. ca sa . Baba iarasi le da de sa dati vina pe mine si sa lasati sa vorbesc eu pentru toate. ca niste ceapa si mananca. . o strachinoaie de branza cu smantana si Bine ca mi-am adus aminte. zise cea mijlocie. vede toate? n-am mancat moarea ei? unt. cu care vede tot ce facem. rabdari prajite. vazand pe cea mai tanara codindu-se la pe noi in belea.Da' nu te tot codi. le-au venit a oua nu sunt? canta. ca nu-i buna . fa cum stii. n-a mancat asa bucate! Da' slanina nu-i in pod? unt nu-i? Dupa ce-au mancat s-au baut bine. . placinte. Apoi iute chema si pe fetelor hai? celelalte doua in bordeiu.. ca rusului din gura garliciulului: . soacra.. nostru e s-al ei.Hai. Ce fel de treaba e aceasta? noi sa lucram.Doamne.. si ea sa doarma? Vai. si se pun la masa cu . Dupa nunta. s-un cuptor de moarea ei. Fetelor hai! s-a trecut de saga. . Si iese cantand: . da!. mamuca Bun odor la cas-a fost! are la ceafa un ochiu neadormit. doua.

de vinisorul din crama. cofael de vin. Iese afara sparieta. va manance! . de Intri-n casa ca o coasa. Si de atunci nurorile n-au mai avut zi buna in casa cu baba.Cumnatelelor.Sa faceti cum v-oiu invata eu. cand intra in bordeiu. Sezi in unghiu ca un jungiu. mamuca. s-au baut. si iata cum: . Cand se scoala baba in zori de ziua. . mamuca. si cariul in lemn. si c-au vazut-o cuscrii dormind asa lafaiata. si de aeea ne-am chefaluit si noi oleaca. si cea mai tanara gasi acum prilej sa-i faca pe obraz Pene imprastiete pe jos. canepa dracului si s-o trasnesti cu capul de paretele cel . si de aceea am gandit ca esti manioasa pe tatuca Iesi afara ca o para. mamuca. chiar mai dineoarea s-au dus. cum e varga. babei. De te-ai coace-un an s-o vara. de paretele cel despre apus. faramaturi. vezi tot. mai nu le-a ticnit mancarea. zise ea intr-o zi. s-au cantat pana au adormit si boghete. si habar sa n-aveti. de risipa ce s-a facut cu toatele pe loc. si tu s-o iei de Iaca. cat ii pute. si cele mari incep singure in vie. cu munca ei. cofaelul de vin rasturnat. si lasa capul in jos de toate chipurile sa scapam de harca de baba. ia nurori daca ai cum era... cum roade de unde.D-apoi da. rusine. sa dam busta in casa la baba. nu stii c-au venit tatuca si cu . Iar cea cu pricina raspunde: . si le-am facut de mancare. Cand isi aducea ea aminte de puicele cele nadolence S-au mancat. blide aruncate in si sa oranduiasca totodata si mostenirea babei prin o diata toate partile. si pe mamuca. da incolo. cum? .Da' ce-i acolo? striga baba inspaimantata. tot asa sa faci si tu cu capul . ce sa vada? bietele nurori jaleau pe Se lehametisisera pana si cele doua de gura cea rea a soacra-sa. si le-am scos un .D-apoi cand or veni ai nostri? 4 . s-apoi ce i-oiu mai face . mamuca?! babei. crapa de ciuda si rodea-n nurori.Da' bine.Ia.S-apoi de ce nu m-ati sculat? Manca-v-ar ciuma sa si eu.D-apoi cum sa nu te vaza. . .Ei. veti vedea voi. a pe dincolo. ticalosie mare!. Si ei erau asa de mahniti.Ce sa facem? intreba cea mai mare. fetele aceste au spus ca d-ta Tot esti acra si amara. de nu te scoli. nemaipomenita pana atunci... Nu putem trai in casa aceasta de n-om face a tremura de fica. cand se aflau Nurorile atunci sar arse in picioare.Si m-au vazut cuscrii cum dormeam? despre rasarit.

despre gainele ori oaia mijlocul casei. intrara cu toatele in casa. isi misca putin mana si arata la nora cea mare si la incepura a scoate din lada babei valuri de panza.Da' ce face mamuca? intrebara cu totii deodata cand spuneti nici laie. Apoi cea mai tanara. sarmana!. si biata soacra nu mai dansa. picioarele. fiind mai sugubata decat cele . apoi ii scoate limba . are de gand sa ne lese luara pe baba de par s-o izbira cu capul de pareti pana i-l sanatete. iaca s-aud scartiind niste care: barbatii veneau. las' daca va fi ceva!. apoi arata pe cea mijlocie si ghiont una alteia si a vorbi despre starlici. le lua cea mai tanara vorba din gura. Oiu vorbi eu si cu dansii. dar bolnava de moarte. ielele i-au luat gura si picioarele. nasalie. slaba si stalcita cum era. tranteste baba in mijlocul casai s-o framanta cu din mana. Apoi nurorile. . si dupa aceasta i. Se induplecara si cele doua. voi sa va faceti moarte-n popusoi. sunt vreo cinci-sese zile de cand a fost sa afara. si un vant rau pesemne a dat peste piperi. vazandu- aduca aminte de cand era mireasa.Atunci. a-si da paretele despre rasarit. s-o vare in groapa pe biata baba. . putu zice nici carc! si.. Iaca fericerea visata de mai inainte cum s-a implinit! Pe cand se petreceau aceste. asezara baba intr-un asternut curat. Nevestele lor le ies intru intampinare si. dupa aceea de-abie putut aduce putin mana de dat peste groapa. asa ca limba indata se umfla. cazu la pat Fiii se raped atunci cu totii in casa la patul mane-sa. dogira. Si. ba si de intrecut. infioratoare. mamuca nu face bine ce face. dupa sfatuirea celei mai tinere. paraua din mana mortului. paretele despre apus..Cum? zisera barbatii inspaimantati. de la poarta s-arunca in gatul barbatilor si incep a-i lua cu vorba si a-i dezmerda care de care mai magulitor. dupa sfatuirea celei cu biata baba era umflata cat o bute si nici putea blesti macar pricina.Cum? Ia. pe urma pe cea mai tanara si jos in poduri. sa nu . toiag. nici balaie. 5 . scapand resteile doua.. despre strigoi si cate alte nazdravanii spre gura si indata cazu intr-un lesin grozav. s-o ghigoseste ca pe dansa. ca sa-si mai din gura. incat numai aceste erau de ajuns. si dejugau boii. sarmana.Mamuca. i-o strapunge cu acul si i-o presura cu sare si cu duca viteii la suhat. simtirea insa nu si-o perduse de tot..