You are on page 1of 12

CREªTEREA

IEPURILOR
DE CASÃ
Ghid practic

Constantin Priguza
Vladimir Stamati
Dieteke Timmer
Mark Sekula

Strãºeni, 2000

Avantajele c eºterii iepurilor. . . . . . . . . . . . . . 3 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 2. 11 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Îngrijirea iepurilor bolnavi . Maladii infecþioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bolile . . . . . . . . . 8 B. . . . . . . 10 6. . . . . . . . . . . . . CUPRINS: 1. . H ana . . . . 6 Plantele cu efect pozitiv . . . . . . . . . 6 Plantele cu efect negativ. . . 10 Ce puteþi face pentru o înmulþire mai eficientã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Înt eþine ea iepurilor . . . . . . . . . . . 7 5. Introducere . . . . . . . . . . . . Maladii ne-infecþioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . P incipiile esenþiale în creºterea iepurilor . . . . . . . . 4 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ºi astfel. · Blana poate fi folosita ca subprodus. În aceastã broºurã. dar deseori se simte lipsa informaþiei la acest subiect.1 Introducere Mulþi þãrani din Moldova cresc iepuri de casã. ªi anume: · Care sînt avantajele ºi problemele principale în creºterea iepurilor? · Care sînt încãperile cele mai potrivite pentru iepuri? · Cu ce plante se poate de hrãnit iepurii ºi care dintre ele sînt contraindicate pentru ei? · Cum de protejat iepurii de casã de boli infecþioase? · Care este metoda cea mai eficientã ºi sãnãtoasã de înmulþire a iepurilor? 2 Avantajele creºterii iepurilor Care sînt avantajele creºterii iepurilor? · Carnea de iepure este gustoasã. de exemplu. dieticã ºi are puþinã grãsime. apar multe întrebãri despre aceastã activitate ºi modalitatea de creºtere a iepurilor mai sãnãtoºi.pot fi hrãniþi cu iarba care se gãseºte pe cîmpuri sau fîneþe si care poate fi cositã. 3 . · Pe piaþã pot fi vînduþi atît iepurii vii. cît ºi carnea sau blana lor ca produse auxiliare. · Ciclul rapid de înmulþire. · Cuºca destinatã creºterii iepurilor nu ocupa mult loc. vom da rãspuns la unele întrebãri mai frecvent adresate referitor la creºterea iepurilor. · Alimentaþia iepurilor nu este costisitoare . nu mai des de douã ori pe sãptãmîna.

· Încãperea pentru întreþinerea animalelor trebuie sã se afle într-un loc luminos. vîntului sau ploii. · Unele plante ºi legume obiºnuite pot cauza apariþia maladiilor ºi pot provoca chiar moartea animalelor. precum ºi boli reproductive. 3 Întreþinerea iepurilor Iepurii pot fi crescuþi cel mai bine în încãperi cu mai multe niveluri. · Acoperiºul cãsuþei (la fiecare etaj) trebuie sã fie înclinat. Momentele acestea sînt urmãtoarele: · Cuºca destinata creºterii iepurilor trebuie sa fie curatã ºi bine construitã. dar sa nu fie expusã direct razelor de soare. întrucît va fi mai dificil de a face curãþenie si ea va trebui sa fie curãþitã mai des. În c eºte ea iepu ilo mai existã unele momente. distanþa idealã pentru o curãþenie cît mai eficienta este de 15 cm. O încãpere cu podea platã va fi mai murdarã. 4 . Intre niveluri. Astfel faceþi economie de spaþiu.5-2 cm între ele. · Dacã endogamia (încruciºarea între descendenþii aceloraºi pãrinþi) nu este fãcutã corect. care se rãspîndesc foarte rapid la întreaga populaþie. la oase sau dinþi. numãrul cãrora poate sã ajungã pîna la 3-4 etaje. În cazul cînd aceasta se respectã. de exemplu. pot rezulta defecte genetice. · Iepurii sunt sensibili la boli. n acest caz murdãria va fi curãþitã mai uºor din cãsuþã. iepurii cresc mai sãnãtoºi ºi sînt mai bine protejaþi de diferite boli. Aceasta încãpere se construieºte uºor dacã acordaþi atenþie urmãtoarelor aspecte: · Încãperea destinatã întreþinerii iepurilor trebuie sã aibã podeaua fãcutã din plasã de sîrmã sau din scînduri de lemn cu o distanþã de 1. la ca e e necesa de aco dat o atenþie deosebitã pent u a avea succes în aceastã activitate.

În caz contrar exista un risc sporit de îmbolnãvire. 1. Fig. Cuºcã pentru întreþinerea iepuroaicelor înainte ºi dupã fãtare Fig.· Este impo tant sã aveþi o cãsuþa suplimenta ã ca e t ebuie pusã la o anumitã distanþã de încãpe ile iniþiale. Ea va fi destinatã izolã ii iepu ilo bolnavi sau iepurilor procuraþi.2. Cea mai indicatã substanþã chimicã de curãþire a încãperilor animalelor este soluþia de înãlbitor de 3%. Cuºcã pentru întreþinerea unui numãr mai mare de iepuri (pînã la 10 iepuri adulþi) Este foarte important sã curãþiþi cãsuþele cît mai des. 5 . cel puþin o datã pe lunã.

puteþi sã daþi iepurii înapoi. Temperatura idealã în încãperile de întreþinere ale animalelor este de +18°C. Când încãperea este uscatã. ¨ Mãturaþi toatã murdãria ºi scoateþi gunoiul din cãsuþã. 6 . Existã ºi plante foarte bune pentru sãnãtatea iepurilor. Va ajuta în prevenirea vermilor ºi altor probleme ale sistemului digestiv. Podbalul Poate fi dat uscat.Pent u a face cu ãþenie aveþi nevoie de u mãtoa ele: ¨ Scoateþi iepu ii ºi mînca ea din cãsuþã. E bogatã în vitamina A ºi va servi ca profilaxie împotriva Sfecla roºie scabiei ºi nãpîrlirii Pãtlagina Poate fi data iepurilor în cantitãþi nelimitate. 4 Hrana Iepurii sînt animale erbivore. Morcovul. nu o folosiþi ºi cereþi sfatul medicului veterinar în aceastã problemã. Sunt cazuri cînd aceste efecte toxice sînt întîrziate ºi apar numai peste cîteva zile. dar numai de doua ori pe sãptãmîna. cît ºi cele toxice. Va împiedica apariþia balonãrii. sãptãmîni sãu chiar luni. ¨ Spãlaþi cãsuþa cu soluþia de înãlbitor ºi lãsaþi-o sã se usuce. Plantele cu efect pozitiv Planta Efectele Lucerna Este o plantã bogatã în proteinã ºi calciu. Poate fi crescutã în grãdinã ºi o puteþi recolta de 4-5 ori la sezon. Vetrice Poate fi datã în cantitãþi nelimitate. Mai jos vã propunem o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri. dar nu toate plantele constituie o hranã potrivitã pentru ei. Este bunã pentru funcþia intestinelor ºi pentru membranele mucoase. Unele din ele au un efect toxic ºi pot provoca îmbolnãvirea sau chiar moartea. In cazul cînd nu sînteþi sigur dacã o anumitã plantã este bunã. care au un rol profilactic sau de tratament împotriva maladiilor.

diaree. astfel iepurii vor putea sã-si aleagã hrana dupã plac. albã ºi roºie) Balonare. de exemplu). cînd nu este masã verde. Se mai recomandã sã daþi iepurilor ºi un amestec de plante. se mai ecomandã de a h ãni iepu ii ºi cu ia bã obiºnuitã (din pãdu i. cu atît mai mult cã acestea sînt în cantitãþi mari ca produse secundare în Moldova. • Resturi de plantã de roºii • Resturi de plantã de tutun • Plantele conifere Gastrointeritã.Suplimenta la aceste plante. voma. de obicei ca nutreþ combinat. De obicei. porumb ºi orz. diaree • Trifoiul roºu • Conopida Þineþi minte: · Este important ca iepurii sa fie hrãniþi în fiecare zi la acelaºi timp. Astfel de hranã este utilã în special în timp de iarnã. moarte. ªi cioclejii pot fi folosiþi în hrana iepurilor. Plantele cu efecte negative Planta Efectele • Ceapa Boli gastrointestinale. 7 . deoarece este mai rãcoare ºi este mai puþin zgomot. · Iepurii permanent trebuie sã aibã apã potabilã care trebuie schimbatã în fiecare zi. deoa ece ºi ea a e unele calitãþi medicinale pentru iepuri. · Daþi hrana principalã seara. · Daþi iepurilor o mîncare variatã ºi balansatã. • Sparanghelul • Arpagicul • Prazul • Cartofii cruzi În majoritatea cazurilor • Frunza de cartofi iepurii vor muri. iepurii mãnîncã mai liniºtit în timpul serii. Mai puteþi face fîn din iarba cositã vara. pentru a hrãni iepurii în timp de iarnã. Mai puteþi hrãni iepurii ºi cu diferite cereale cum ar fi grîu. • Varza (verde. • Apa în care a nimerit o plantã coniferã.

Mixomatoza Mixomatoza este o boalã infectocontagioasã provocatã de un virus. data u mãtoa e daþi-le mai puþin. Dacã ei nu te minã toatã mînca ea pe ca e le-aþi dat-o. creierului. Curãþiþi cãsuþele ºi dezinfectaþi-le de 3 ori. dermatomicoza poate fi cauzatã de lipsa vitaminei A. splinei ºi ficatului. Scabia. În scopul prevenirii acestor maladii infecþioase existã un vaccin combinat contra mixomatozei ºi gemoragiei septice. 8 . Maladiile infecþioase: Hemoragie Septicã Hemoragia septicã este o infecþie care ataca toate organele animalului bolnav. t ebuie sã expe imentaþi. la fel ºi numãrul mare de animale într-o încãpere. 5 Bolile In Moldova cele mai frecvente boli la iepurilor sînt: A. Aceastã maladie se caracterizeazã prin: inflamaþii hemoragice la nivelul mucoasei. în aºa fel ca la urmã veþi afla de ce cantitate ei au nevoie. Iepurii infectaþi de aceastã maladie sînt uciºi ºi îngropaþi la o adîncime de 1. · Pent u a ºti cîtã h anã sã daþi la iepu i. în jurul nasului ºi ochilor. care se administreazã de medicul veterinar de 2 ori pe an (primãvara ºi toamna) la tot efectivul de animale de la vîrsta de o lunã. Animalele infectate se nimicesc. Dermatomicoza Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curãþeniei în încãperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. apoi dupã expertiza sanitarã pot fi folosite în alimentaþia personalã. iar cele sãnãtoase din zona afectatã se sacrificã. Ea se caracterizeazã printr-o inflamaþie a capului ºi botului. De asemenea.5 m. D sau E. În paralel este foarte important întreþinerea animalelor în curãþenie.

Pentru a preveni aceastã maladie. gazele ºi diareea sunt cauzate de hrana nepotrivitã. Aveþi g ijã ca încãpe ea pent u animale sa fie suficient de ma e ºi folosiþi pent u cu ãþi ea lo soluþia de înãlbito . Maladiile nutriþionale Maladii digestive Balonarea. Daþi mai puþin plante bogate în calciu. B. Hypoavitaminoze Maladia apare cînd iepurii duc lipsã de vitamina A ºi se caracterizeazã printr-o cãdere a pãrului. luminã solarã. ceia ce înseamnã cã iepurii nu primesc suficientã hranã ce conþine calciu. aºa cã lucerna. Folosiþi h ana bogatã în vitamina A. Hypercalcimie Hypercalcimia este cauzatã de un exces de calciu în hrana iepurilor. Osteoperoza. Faceþi tot posibilul ca iepurii sã nu fie hrãniþi cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”. Rahitul se caracterizeazã prin oase malformate ºi membre strîmbe. Rahitul Osteoperoza ºi Rahitul sînt maladii ale oaselor.sfeclã roºie ºi morcov. Osteoperoza se caracterizeazã printr-o descompunere a oaselor. Daþi mai multã mâncare bogatã în vitamina A. cu lucernã sau orz. 9 . Caracteristica: forma iepurelui se schimbã ºi miºcarea devine greoaie. locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o soluþie de Butox cu vazelinã. D ºi E. încercaþi sã reduceþi nivelul de calciu în dieta iepurilor. Strãduiþi-vã sã-i hrãniþi cu plante ce au un conþinut bogat de calciu. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienþa vitaminei D. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte uºor. de exemplu . de exemplu. voma. sãu ambele. de exemplu.

altfel boala poate fi transmisã la cei sãnãtoºi prin mîinile Dvs.Îngrijirea iepurilor bolnavi Dacã unul dintre iepuri este bolnav sau credeþi cã este bolnav. puºi în aceeaºi încãpere. Dacã iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sãnãtoºi. iepurele se înmulþeºte foarte repede ºi des ºi în naturã are o perioada de înmulþire de aproape o lunã. Cãsuþa pentru asemenea iepuri trebuie sã fie la o distanþã de cel puþin zece metri de celelalte încãperi. îi puneþi în cãsuþa de izolare pentru o perioada de 30 de zile. izolaþi animalele ce vã trezesc îndoieli. vã spãlaþi bine mîinile. Locul trebuie sã fie curãþat de douã ori cu soluþie de înãlbitor de 3%. vor fi sãnãtoºi. Consultaþia lui este mai ieftinã decît cumpãrarea iepurilor noi. Altfel ºi urmãtorii iepuri. Ca sã fiþi siguri cã ei sunt sãnãtoºi ºi sã descoperiþi bolile la timp. nasul ºi organele genitale. Când cumpãraþi iepuri noi. trebuie sã –l izolaþi pentru a-i proteja pe ceilalþi. se recomandã sã-i examinaþi des. nu este exclus cã boala sã se rãspîndeascã ºi sã-i molipseascã ºi pe cei sãnãtoºi. mîncare bunã ºi sunt întreþinuþi în încãperi curate. dar nu sunteþi sigur. se pot îmbolnãvi. ca sã fiþi siguri cã sînt sãnãtoºi ºi nu bolnavi ºi apoi administraþi vaccinurile corespunzãtoare. Examinaþi foarte bine ochii. Astfel. Când iepurii bolnavi sunt luaþi din cãsuþã. Iepurii bolnavi trebuie sã fie hrãniþi ultimii. Dupã ce aþi hrãnit iepurii bolnavi. cel puþin o datã la fiecare 2-3 sãptãmîni. urechile. Dacã observaþi cã ceva nu este în ordine. adresaþi- vã medicului veterinar. Dacã credeþi cã unul dîntre iepuri este bolnav. 10 . La fiecare fãtare are de la 4 la 12 iepuraºi. Reþineþi: Iepurii care primesc apa curatã . o femelã nu va avea o viaþã lungã pentru cã fãtarea este obositoare pentru organismul sãu. aruncaþi toatã mîncarea care a rãmas. 6 Principiile esenþiale în creºterea iepurilor Ca specie.

Daca el este mai mare. Ei pot fi hrãniþi cu biberonul. · Intre 2 cicluri de înmulþire se recomandã o pauzã de 3-4 luni. Aceastã lipsã de grijã se poate transmite prin ereditare ºi urmaºilor sãi. nu o mai folosiþi ca reproducãtor. între fraþi ºi surori riscul de apariþie a defectelor va fi mai mare. deoarece e posibil cã ea va avea probleme la viitoarea fãtare. · Masculul ºi femela trebuie sã fie aproximativ de aceeaºi mãrime. ea este posibilã intre veriºori.Masculul ajunge la matu itatea sexualã la vâ sta de 5-6 luni. iepuraºii pot fi prea mari ºi vor muri din cauza unei naºteri dificile. se va îmbolnãvi din cauza stresului alimentar. Ce puteþi face pentru o înmulþire mai eficientã? · Procesul de înmulþire se recomandã de efectuat doar atunci cînd femela are o vîrstã nu mai micã de 7-8 luni. Aceasta îmbunãtãþeºte sãnãtatea femelei. · Dacã femela nu este suficient de sãnãtoasã. 11 . de exemplu a rahitului. In cazul cînd o femelã este sãnãtoasã. · Se recomandã nu mai mult de 3 fãtãri pe an la o singura femelã. Folosiþi doi sau trei masculi ºi selectaþi pentru fiecare ciclu animale diferite. dacã mascul este lãsat cu ea în cãsuþa. · Întotdeauna aduceþi femela la mascul pentru înmulþire. dar veþi pierde mult timp ºi majoritatea iepuraºilor vor muri. · Folosiþi numai animale sãnãtoase pentru înmulþire. · Dacã folosiþi endogamia. sau între unchi/mãtuºe ºi nepoþi. Aceasta nu este prea bine pentru femelã. Problemele pot fi urmãtoarele: · Femela nu va pregãti cuibul pentru iepuraºii noi –nãscuþi ºi ei vor muri din cauza frigului. Femela poate fi fecundatã la aceeaºi vî stã. Dacã aduceþi masculul la femelã. între bunici ºi nepoþi. dar care nu are grija de iepuraºii sãi. ea poate fi agresivã . · Femela nu va avea lapte sau va refuza sã alãpteze puii. Femela poate fi fecundatã ia ãºi la un inte val de 24 ore dupã fãtare. Faceþi o evidenþã de fiecare datã a rezultatelor obþinute.

Cauza poate fi ste ilitatea femelei sau lipsa de ho moni. Dar nu uitaþi: calitatea ºi sãnãtatea iepurilor depind mult de faptul cum îi îngrijiþi ºi ce atenþie le acordaþi. iar la 30 de zile introduceþi mâncarea iepurilor maturi adãugãtor la laptele iepuroacei . deºi sunteþi un fermier specializat în acest domeniu sau pur ºi simplu doriþi sã vã ocupaþi cu creºterea iepurilor. · La 15-20 de zile dupã naºtere. Pentru mai multã informaþie. Vã dorim succes. 1990) ºi alte publicaþii specializate sau consultaþi-vã cu medicul veterinar din regiunile DVS. de a hrãni femela cu iarbã tînãrã si verde sau de a-i da o picãturã de ulei de grâu. 12 . · Dupã 8 sãptãmîni. Dacã acesta nu ajutã. începeþi sã introduceþi plante în dieta iepuraºilor. asigurîndu-vã cã ei mãnîncã foarte bine. înseamnã cã femela este sterilã ºi poate fi sacrificatã. In cazul lipsei de ho moni se ecomandã ca in fiecare zi. consultaþi “Creºterea Animalelor în Gospodãria Personalã” (Chiºinãu. · La 28-32 de zile dupã fecundare femela va fãta. · Uneo i fecunda ea poate sã nu aibã loc.mame. Concluzii: Sperãm cã acest manual va oferit o informaþie utilã ºi practicã. iepuraºii pot fi înþãrcaþi . timp de 2 sãptãmîni înainte de înmulþire.