You are on page 1of 46

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializarea Economia Comețului, Turismului și Serviciilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator ştiinţific Absolventă
Prof. univ. dr.Valentin Niță

Iaşi

2010

1

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializarea Economia Comețului, Turismului și Serviciilor

Analiza elementelor
componente ale produsului
hotelier

Coordonator ştiinţific Absolventă
Prof. univ. dr.Valentin Niță

Iaşi

2010

2

Cuprins

Introducere…………………………………………………………...……………………………1
Capitolul 1. Conceptul de produs turistic şi elementele componente……………………………..3
1.1 Produs turistic- Produs hotelier ……………………………………………………….3
1.2 Servicii de cazare hotelieră…………………………………………………………...7
1.3 Serviciile unităţilor de alimentaţie…………………………………………………...10
1.4 Servicii de agreement………………………………………………………………...13
Capitolul 2. Prezentarea societăţii S.C Trorusul S.A.....................................................................17
2.1 Scurt istoric..................................................................................................................17
2.2 Prezentarea activităţilor şi serviciilor oferite………………………………………...18
2.3 Structura organizatorică şi prezentarea departamentelor.............................................25
Capitolul 3. Analiza principalilor indicatori ai activităţii societăţii S.C Trotusul S.A…………..29
3.1 Analiza principalilor indicatori economico-financiar………………………………..29
3.2 Indicatori de sezonalitate…………………………………………………………….34
3.3 Indicatorii volumului de activitate…………………………………………………...37
Concluzii şi propuneri……………………………………………………………………………39
Bibliografi………………………………………………………………………………………..42
Anexe…………………………………………………………………………………………….43

3

INTRODUCERE

Turismul reprezintă un fenomen economico – social specific civilizaţiei moderne,
puternic ancorat în viaţa societăţii şi influenţat de evoluţia acesteia. Adresându-se unor segmente
largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-un înalt dinamism,
atât la nivel naţional cât şi internaţional. Complexitatea fenomenului turistic plasează într-o
poziţie centrală prestatorul de servicii turistice, obligat să se implice într-un fel sau altul în toate
celelalte activităţi care au atingere cu turismul.
De fapt, pentru companiile prestatoare de servicii, activitatea se bazează pe competenţa
personalului, una dintre cele mai valoroase resurse ale unei firme de turism fiind resursele
umane.
Industria hotelieră, apreciată în cele mai multe ţări că o activitate autonomă, distinctă a
domeniului turistic, reuneşte într-un sistem coerent toate procesele desfăşurate în unităţile de
cazare generate de primirea, sejurul şi plecarea călătorului. Conţinutul acestui domeniu a evoluat
pe măsura dezvoltării capacităţilor de cazare şi a implicării lor în activitatea turistică,
amplificându-se cu noi funcţii şi forme de prestaţii. Studierea unei firme de turism se deosebeşte
esenţial de cea a unei firme de comerţ tocmai prin faptul că produsele acesteia sunt de fapt
servicii şi pentru care prima impresie, data de ambianţă, comportamentul personalului este foarte
importantă. Acestea reprezintă elemente de materializare a serviciului, mod de punere în practică
şi realizarea prestaţiilor.
Am ales această temă şi anume “Analiza elementelor componente ale produsului
hotelier” în primul rând pentru că face parte din domeniul turismului, domeniu pe care îl refer
din cele trei studiate şi anume turismul, comerţul şi serviciilor, dar care totodată le reuneşte pe
toate acestea trei într-un singur concept.
Practica de specialitate din domeniul turismului pe care am efectuat-o în anul II de studiu
a cântărit foarte mult în decizia mea de a alege această temă, iar workshopul de la Durau mi-a
confirmat că această alegere a fost una inspirată. Un alt element care a influenţat alegerea acestei
teme este şi faptul că doresc să lucrez în acest domeniu, iar prin intermediul acestei lucrări am
învăţat şi aprofundat multe cunoştinţe, pe care le-am observat puse în practică la Hotelul Trorus
din Oneşti, judeţul Bacău.

4

Cum nici un produs nu poate fi perfect.A.C. alimentaţia şi posibilităţile de agrement. Apoi fiecare element al produsului hotelier şi anume serviciile de cazare. capitolul 2: Prezentarea societăţii S. plecând de la general şi anume de la produsul turistic. observând evoluţia acestora. 5 . Trotusul S. cele de alimentaţie şi cele de agrement sunt luate în parte şi analizat amănunţit. care este parte integrantă a produsui turistic. Aceşti indicatori ajuta la aprecierea performantei şi la stabilirea poziţiei financiare a oricărei societăţi din domeniul turismului şi te ajuta să îţi formezi o viziune a celor petrecute în spatele birourilor. caracteristicile şi totodată oferta Hotelului Trotuş în ceea ce priveşte cazarea. lucruri care se vor întâmpla în viitorul cel mai apropiat posibil. analizarea fiecărui element în parte din cadrul produsului hotelier. realizând o comparaţie ai acestor indicatori înregistraţi în ultimii 3 ani. făcând legătura cu produsul hotelier. care au primit şi soluţiile salvatoare care puse în practică după un program bine stabilit vor acoperi aceste puncte slabe. Obiectivele urmărite de mine în realizarea acestei lucrări sunt urmaoarele: însuşirea unei game cât mai largi de cunoştinţe din acest domeniu. Cel de al doilea capitol prezintă după o descriere a societăţii.C. Trotusul S. dar şi analiza principalilor indicatori şi anume cei economico- financiari. Acest capitol reia în mare măsură conceptele care în primul capitol erau doar teoretice şi le prezintă în mod practic. cei de sezonaliate şi cei ai volumului de activitate.A. În cel de-al treilea capitol am calculate şi analizat indicatorii economico-financiari. Primul capitol cuprinde noţiunile teoretice legate de problemă de analizat. s-au identificat şi în cadrul acestei societăţi anumite deficienţe. indicatorii sezonalităţii şi indicatorii volumului de activitate. Lucrarea este structurata pe trei capitole şi anume: capitolul 1: Conceptul de produs hotelier şi elementele sale componente. şi capitolul 3 intitulat Analiza principalilor indicatori ai activităţii societăţii S.

2. 21] Elementele componente ale unui produs turistic au legături şi influente directe şi indirecte cu cazarea propriu-zisă şi cu hotelul. 3. Caracteristici ale produsului hotelier: 6 . dar care lipsind o restricţionează. şi hotelul ca echipament fac parte dintr-un produs turistic extins. [4. 1.1 Produs turistic. culturale. istorice sau tehnologice. El reprezintă un ansamblu de elemente tangibile şi intangibile care procura anumite beneficii căutate de unul sau mai mulţi clienţi bine precizaţi. o parte imaterială care se referă la serviciul furnizat clientului (conţinutul acestui serviciu fiind reprezentat în principal de cazare şi masă). în cadrul căruia cazarea este un element esenţial. o parte materială reprezentată de construcţia şi amenajarea hotelului . Elementele unui produsul turistic se pot împărţi în trei mari categorii: 1. [4. Echipamentele care prin ele însele nu sunt factori care să motiveze călătoria. Chiar dacă nu este unul din scopurile vizate de client. după momentul în care a ales o anumită destinaţie. Produsul hotelier răspunde criteriilor generale ale acestei definitiisi poate fi descries ca un ansamblu complex care cuprinde: . astfel produsul turistic definindu-se ca fiind un ansamblu de bunuri materiale şi servicii capabil să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul sosirii şi momentul plecării de la destinaţia turistică. Patrimoniul resurselor naturale. Cazarea ca serviciu. Facilităţi de acces care sunt în legătură directă cu modul de transport pe care îl utilizează turistul pentru a ajunge la destinaţia aleasă.Produs hotelier Produsul este definit în concepţia majorităţii specialiştilor prin ceea ce oferă unuia sau mai multor clienţi. CONCEPTUL DE PRODUS TURISTIC ŞI ELEMENTELE COMPONENTE 1. caretind să atragă turistul şi-l incita să voiajeze. este o preocupare cu un grad ridicat de importantă pentru acesta. artistice. 20] Această definiţie generală este perfect adaptabilă şi în domeniul turistic. Aceste facilitate de acces se calculează mai mult în funcţie de accesibilitatea lor economică decât în funcţie de distanţa fizică.

[4. . . Elementele constitutive de bază şi mediul ambiental apropiat se referă la factorii naturali sau create de om. aşezările umane situate în zonă. şi produsul hotelier în particular sunt marea parte a elementelor de patrimoniu natural. 2. fluvii. serviciul de cazare vizează. atât naţională. Populaţia locală. în organizarea serviciilor de cazare se vatine seama că între 30 şi 50 % din timpul efectiv de vacanţă este cheltuit de turist în incinta unităţii hoteliere. . condiţiile climatice. prin conţinutul sau. 7 . sunt factori suplimentari de atractivitate şi care pe măsură ce sunt mai aproape de el. • fie direct ( vizitarea unui muzeu. . zonele istorice. Cererea pentru servicii de cazare are în numeroase cazuri un carater sezonier pe parcursul anului. Cererea pentru servicii de cazare vine de pe o piaţă foarte segmentată. Pe de o parte. pot fi integraţi produsului hotelier: • fie indirect ( ex: priveliştea deosebită de la fereastra unei camere). acest schimb se poate solda cu conflincte. fac parte din oferta hotelieră). . istoric şi tehnologic. adică atracţia turistică este deosebită. Pentru hotel.Dacă motivaţia acestora este suficient de puternică. 1. a unei grădini. zonă geografică şi fenomenele naturale: plajă.promovare şi distribuţie diferite. cultural. . Conţinutul serviciului de cazare hotelieră este determinat de faptul că obiectivul de cazare îndeplineşte pentru turist rolul de domiciliu temporar. cum ar fi: . Fiecare segment de piaţă necesita tehnici de reclamă. cât şi internaţională. aceste elemente. trebuind deci să aibă o funcţionalitate complexă. munţi. dacă există. Diferenţele de dezvoltare şi educaţie pot avea influenţe majore asupra deciziilor hotelierului care doreşte să-şi câştige şi fidelizeze clienţii. crearea condiţiilor şi confortul pentru adăpostirea şi odihnă călătorului. de asemenea. Este vorba de schimbul social favorizat de turism între o populaţie care se afla mai departe de domiciliu şi populaţia primitoare. .20-21] Factorii de atractivitate de bază pentru produsul turistic în general. insule.

14] are o concepţie parţial asemănătoare privind componentele produsului hotelier. 5. hotelurile şi restaurantele s-au orientat. Comerţul şi comercianţii. Telecomunicaţiile sunt importante atât pentru turistul care doreşte să telefoneze persoanelor apropiate lui. de menţinerea unei anumite temperaturi în cameră. dar şi pentru lucrările de reparaţii importante. Serviciile publice. spre iniţierea unor investiţii proprii care să permită încălzirea apei reci şi reducerea dependenţei de alţi furnizori. 22-25] S. 4. fie specifice zonei. introducând ca elemente suplimentare amplasarea. Este vorba de furnizarea continuă a apei reci şi calde. mai ales în cadrul sejururilor organizate. cât şi pentru omul de afaceri. Char dacă acesta din urmă este excelent. comportamentele şi ospitalitatea locală sunt percepute negativ. Aceste probleme sunt cu atât mai delicate când serviciile de pe plan local nu funcţionează bine şi li se impune un alt nivel calitativ pentru turişti. 6. şansele de success vor fi minime dacă imaginea în ceea ce priveşte mentalităţile. hotelierul interesat va putea să ia măsuri în ceea ce priveşte condiţiile oferite. faxul şi internetul sunt esenţiale. imaginea şi preţul serviciilor. în ceea ce priveşte apă caldă. iar anumite facilităţi oferite sunt cu atât mai bine primite. hotelierul poate “recepţiona” insatisfacţiile legate de acest fapt.Deşi mai rar interesat de modul cum ajunge şi pleacă turistul. care pot fi unele fructuoase dacă hotelierul ştie să le valorifice potenţialul. Imaginea regiunii. a zonei turistice. Atât sub aspect general. Se referă la rezultatele colaborării hotelierului cu alţi participanţi pe piaţa turistică şi anume: artizani. Animaţia şi ambianţa specifică. Sunt turişti care au plăcerea de a face cumpărături. autorităţile locale. Hotelierul cauta să şi le asigure prin contracte în ceea ce priveşte furnizarea. 7. Informarea lor este vitală. Din această cauză. această imagine poate influenţa hotărâtor destinul unui produs hotelier. cât şi sub aspect turistic. comercianţi. 8 . 3. pentru care telefonul. [4. Sunt vitale pentru conţinutul şi calitatea prestaţiilor oferite. fie de natura obişnuitului. Medlik [12. protecţia şi securitatea turiştilor. Infrastructura.

Evident. Amplasarea plasează hotelul din punct de vedere geografic în sau în apropierea unui oraş mai mare sau mai mic sau în zona rurală. restaurante. De asemenea ea depinde şi de alţi factori legaţi de clientela precum “cine stă sau cine mănâncă acolo” sau “ce spune hotelul său ce spun alţii despre el”. baruri. reputaţia. În afară de elementele tangibile (facilităţile) şi renumele serviciilor prestate. Unii pun accent mai mult pe amplasare şi mai puţin pe imagine. a elementelor naturale înconjurătoare. Serviciile în termeni de disponibilitate şi varietate pentru fiecare hotel având ca suport facilităţile amintite. o anumită ambiantă. mărime şi alte caracteristici. În orice caz. spaţii diverse inclusive pentru recreere (terenuri sau săli pentru sport. ele se deosebesc prin concepere şi calitate iar personalul care efectuează prestatiie are de asemena un rol foarte important. servicii şi imagine şi satisfacţia care rezultă din partea utilizatorilor tuturor acestora. ele diferenţiindu-se prin tip. piscine) reprezintă ceea ce clienţii utilizează. nu toţi consumatorii “pun acelaşi preţ” pe elementele amintite. Imaginea definită ca modul în care hotelul cauta să se înfăţişeze faţă de clienţi dar şi modul în care aceştia din urmă percep acest efort şi îl identifica şi caracterizează. clientul intra până la urmă în contanct cu aceste elemente şi îl ajuta în efectuarea opţiunii de alegere sau respingere a unui hotel. Facilităţile sau amenajările referitoare la camere. atracţiile turistice etc. Fig. protecţia faţă de elemente poluante. facilitate. ambianţa. 1. Alţii sunt mai interesaţi de preţuri şi ignora serviciile.1 Componentele produsului hotelier 9 . este vorba şi de elemente precum numele. Acest lucru are importanţă din punct de vedere a accesibilităţii. Preţul exprima valoarea oferită de hotel prin amplasare.

1. hosteluri de 3. 3. 6. 2. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5. indiferent de mărimea. Contribuţia unităţilor hoteliere la desfăşurarea activităţilor de prestaţii de servicii rezidă în necesităţile fiziologice sau pentru odihnă şi reconfortare ale unei persoane în timpul călătoriei sau sejurului. fie prin alte însemne atribuite de organismele abilitate. 1 stele/flori. 1 stele. 3. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5. vile de 5. 10 . Dacă la acest timp se mai adaugă şi ale necesităţi ale omulu modern ( igiena personală. înzestrarea acestora.2 Servicii de cazare hotelieră Cazarea este funcţia principală a unităţilor hoteliere. 3. 2 şi 1 stele 5. 4. cabane turistice de 3. 3. 1 stele. 2.5 ore alimentaţiei. 2. Organismele care atestă categoria fiecărui spaţiu de cazare sunt diferite de la ţară la ţară. 10. 3.[3. 2 stele. 4. 1 stele. 7. tipul. relaţii sociale sau de afaceri etc. într-un ciclu de 24 ore. apartamente sau camere de închiriat de 3. categoria de confort. 2. 1 stele 9. hoteluri-apartament de 5. 2. Capacităţile de cazare sunt totodată şi şi elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico-materiale a produsului hotelier. 2. 3. 1 stele.. 4. În general.298]. 4. 2. bungalow-uri de 3. 2. 11.). omul consacra circa 7-8 ore somnului şi alte 2- 2. sate de vacanţă. moteluri de 3. rezulta că mai mult de jumătate din timpul de sejur al unui turist va fi consumat în incinta unităţii de cazare aleasă drept domiciliu temporar în perioada de vacanţă. Conform prezentelor norme metodologice. 8. 1 stele. Gradul de confort al structurilor de cazare este instituit pe plan internaţional în baza unei clasificări definite convenţional fie prin numărul de stele. 2. 4. 2. 3. în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare. schimbarea ţinutei vestimentare. de 4. popasuri turistice. hoteluri de 5. căsuţe tip camping. 1 stele. 4. ea presupune existenţa unor spaţii adecvate şi a dotărilor necesare asigurării odihnei şi igienei turistului. campinguri. 1 stele. clasificate astfel: 1.

reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane. respectiv nr.. . sufragerie cu echipare sanitară proprie. Lăţimea paturilor individuale este de minimum 90 cm. Reguli generale privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare 1.cameră cu pat individual. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri. Lăţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm. respectiv patru locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către patru persoane.apartament. reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane.cameră cu două paturi individuale. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică. Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm. reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare). respectiv trei locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către trei persoane. . . .cameră cu pat matrimonial.cu mai mult de patru paturi individuale. . minimum un grup sanitar la 4 locuri. iar la categoria 4 stele. locuri..cameră cu pat dublu. . respectiv unul sau două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două persoane.camere comune .suita . În spaţiile de cazare. respectiv două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane.cameră cu priciuri. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se asigură un spaţiu de 100 cm lăţime pentru fiecare turist. respectiv un loc reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o singură persoană. precum şi în grupurile sanitare (cu excepţia WC exterioare) se va asigura în sezonul rece o temperatură minimă de 18 grade C şi în sezonul cald de maxim 25 grade C. .garsonieră.cameră cu patru paturi individuale. 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele. . salon şi grup sanitar propriu. . 2. La grupurile sanitare se va asigura în permanenţă apă caldă şi rece. respectiv două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane.cameră cu trei paturi individuale. . În cadrul tipurilor sus-menţionate poate exista următoarea structură a spaţiilor de cazare: . 11 . precum şi la restul categoriilor.ansamblu de două camere deservite de un grup sanitar. Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3. .

la unităţile de 2 stele . .cel puţin 10 servicii. . lenjerie vor fi din mătase. .instrucţiuni de folosire a telefonului. . Existenţa în toate spaţiile de cazare a unor materiale scrise.tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri telefonice. realizate estetic şi tipărite în limba română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională. 5. cuprinse în tariful de cazare sau cu plată separat. cu indicarea modalităţilor de solicitare a serviciului în cameră.5 şi 4 stele la 2 zile/ la 2 zile/ la 3 zile .lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi tarifele pentru cele cu plată. după caz. . dar nu mai puţin de: Categoria Unităţii Lenjeria/ Prosoapele/ Halatele . Inventarul moale (lenjeria de pat. Lenjeria de pat.lista de preţuri cu preparatele room-service. . ori de câte ori este nevoie.cel puţin 15 servicii. . instalaţie aer condiţionat. draperii.lista cuprinzând preţurile produselor din minibar. Pardoselile şi pereţii grupurilor sanitare vor avea finisaje din materiale uşor lavabile şi de bună calitate. prosoapele şi halatele) vor fi de regulă de culoare albă.instrucţiuni de folosire TV. La categoriile de 4 şi 5 stele materialele folosite pentru perdele. Nu se admit spaţii de cazare situate la subsol sau fără aerisire şi lumină naturală directă. 12 . prosoapele şi halatele vor fi schimbate după fiecare turist. bumbac sau alte materiale de calitate superioară 6. cuprinzând informaţii utile pentru turişti cu privire la: . .cel puţin 18 servicii.3. 7.la unităţile de 4 şi 5 stele .3 stele la 3 zile/ la 2 zile . Oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare. salubritate şi igienă se asigură în condiţiile prevăzute de Normele de igienă aprobate prin ordinele ministrului sănătăţii publice. după caz. astfel: . Starea generală de curăţenie.la unităţile de 3 stele . Spaţiile comune vor fi bine aerisite şi iluminate.la unităţile de 1 stea . 9. 4.2 şi 1 stea la 4 zile/ la 3 zile 8.cel puţin 5 servicii. iar pentru sejururile mai lungi.

orice alte informaţii ce ar putea face agreabil sejurul turistului. restaurant classic etc.acela de hranire.). intimizarea spaţiilor de servire şi personalizarea servciului reprezintă un deziderat permanent. cu varianta “restaurare. întrucât nu poate fi vorba de o “participare” a tuturor – măcar din motive legate de insolvabilitatea cererii. . 4 şi 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale. De aceea. în ultimele decenii.se poate dovedi mult prea sărac în raport cu complexitatea proceselor dintr-o unitate de profil. atributul “publică” are înţelesurile de “care priveşte pe toţi.şi nici nu se urmăreşte ca derularea serviciului să aibă loc în “prezenţa” cuiva.[14] 1.. În Dicţionarul explicativ al limbii romane. “Restauraţie” impune în limba romana şi termenul de “restaurator”. într-un restaurant de lux de exemplu.informaţii turistice privind zona sau localitatea. Întrucât cel mai reprezentativ tip de unitate este restaurantul – denumirea să provenind de la a reface. iar în limba engleză “food & beverage”. termenul poate fi perceput cu un sens peiorativ. formula consacrata este “restauration”. Dar chiar şi conţinutul termenului “alimentaţie”. Dimpotrivă. Se afirmă că mutaţia cea mai profundă în obiceiurile de consum ale populaţiei. pentru unităţile de 3. La hotelurile de 3. în special dintr-o unitate cu caracter recreativ (bar de noapte.3 Serviciile unităţilor de alimentaţie Termenul “alimentaţie” este utilizat pentru a desemna ceea ce încă multă lume numeşte “alimentaţie publică”. este reprezentată 13 . în fiecare spaţiu de cazare sau prin afişare cu mijloace electronice. În limba franceză. la care participă toţi” sau “care are loc în prezenţa unui mare număr de oameni”.hărţi cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localităţii. Delimitările semantice dobândesc o importanţă particulară în condiţiile unui fenomen de anvergură celei pe care o cunosc serviciile de alimentaţie în prezent. s-ar putea folosi termenul “restauraţie”.chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.omologul hotelierului. 4 şi 5 stele. . proprietarul sau administratorul/directorul unui restaurant. a restaura vigoarea organismului . .îndeosebi pentru a desemna activităţile desfăşurate în unităţile de categorie superioară.

grădină de vară. cu specificlocal. simigerie. . . plăcintărie. . disco-bar (discotecă. pizzerie. 107] În România pot funcţiona următoarele structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie: 1. bar de noapte. zahana. 5.[11. . berărie. rotiserie. 4. Fast Food . Statisticile demonstrează că astăzi. cu program artistic. . bufet bar. snack-bar. Restaurant: . vânătoresc. clasic. Unităţile de alimentaţie pot fi abordate atât în caliatate de componenta inseparabilă a produsului hotelier. bufet tip expres. Bar . .[14] 14 . familial/pensiune . . cu specific: crama. café-bar (cafenea). . specializat: pescăresc. ca expresie a concurenţei pentru sectorul serviciilor de alimentaţie din hoteluri. restaurant-autoservire. cât şi în calitate de unitate de alimentaţie “independenta” neintegrată într-un hotel. cu specific naţional. Patiserie.fiecare a treia masă se ia în afară domiciliului. braserie/bistrou. .în lume. lacto-vegetarian. videotecă). Cofetărie. bar de zi.tocmai de schimbarea modalităţilor de satisfacere a nevoilor de hrănire. . 2. 3. dietetic. . .

şi implicit ale produsului hotelier. masa este încadrată în categoriacomponentelor de bază ale programului turistic.[5. ambele desemnând noţiunea de demipensiune.dejun şi cina). . alături de micul dejun. Swedish Breakfast (mic dejun suedez).. . Printre multiplele sarcini ale managementului unităţilor ce prestează servicii de alimentaţie. Dinner(cina). ouă. pâine prăjită. esenţa problemei în asigurarea unui nivel constant al calităţii serviciilor de alimentaţie consta nu numai în valoarea intrinsecă a calităţii consumului de produse (latura tangibilă a prestaţiilor). Această artă este menită să structureze relaţii cu clienţii în favoarea unităţii 15 . format din bufet rece şi cald. Continental Breakfast (mic dejun de tip continental). Din gama categoriilor operaţionale specifice acestui tip de serviciu enunţam următoarele: . al cărui rol este de a asigura primirea turiştilor într-un hotel sau staţiune turistică. relaţii care determină latura intangibilă a calităţii serviciilor. poate fi aleasă şi una dintre cele două mese principale). . incluzând servicii de masă al căror conţinut este format din suc. Cu alte cuvinte. English Breakfast (mic dejun englezesc). ci în egală măsură şi în arta ospitalităţii. care cuprinde şuncă. aceasta fiind cea de-a doua masă principală. gem. reprezentând una din cele două mese principale. şi similar acestora. prilej cu care sunt oferite băuturi şi gustări şi sunt prezentate detalii privind programul şi modalităţile de petrecere a sejurului. ceai sau cafea. cereale. poate fi oferită şi că serviciu separat. . croissant. respective cazare plus mic dejun şi cina sau cazare plus mic dejun şi dejun (deci. 78] Toate unităţile de alimentaţie au o trăsătură caracteristică care se remarca şi anume aspiraţia de a se distinge de alte unităţi competitoare printr-o imagine cât mai personalizata sau prin introducerea. . cafea. La fel ca şi serviciile de transport şi cazare. un loc important revine deci direcţionării şi controlului acestor relaţii de ospitalitate. fără limită de consum. ceai sau lapte. Full Pension său American Plan (AP) sau Full Board. . pâine prăjită. toate acestea desemnând noţiunea de pensiune completă. cultivarea şi menţinerea relaţiilor de ospitalitate profesională cu clientela lor. Welcome Cocktail (cocktail de primire). Lunch (dejun). Half Pension sau Modified American Plan (MAP) sau Half Board. . care include cazarea şi trei mese pe zi (mic dejun.

evenimentelor şi formelor oferite de unităţi. Nu trebuie uitat deci că în economia liberă. cuvântul agrement este preluat din limba franceză însemnând plăcere. nu numai că şi-au pierdut importantă. în incinta acesteia. în schimbul banilor pecare clientul respective este dispus să-i cedeze prestatorului ofertant drept contravaloare a produselor şi serviciilor primate. Ospitalitatea profesională a unei unităţi de alimentaţie poate fi definită ca procesul de asigurare a confortului şi securităţii psihologice şi fiziologice a clientului.M. încât consumatorul produselor şi serviciilor să simtă realmente că este tratat ca un oaspete dorit. devin comandamente pentru managerii şi pentru personalul societăţilor comerciale private. echipamentelor. în timpul de consumare a produselor solicitate. “Clientul are întotdeauna dreptate” sau “Clientul este stăpânul nostru”.4 Servicii de agrement Etimologic. în perspectiva anilor următori. tinde să se transforme treptat într- un consum constant. capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziţie. să lase o impresie şi o amintire favorabilă”. şi mai cu seamă de vacanţe active. într-un sens larg. timpul liber nu va mai fi considerat doar un timp rezidual în raport cu timpul de muncă. cu toate presiunile actualei situaţii conjuncturale nefavorabile.T. drept sinonime cu agrementul. distracţia şi divertismentul pot fi considerate. Practică turistică mondială demonstrează că aceste mutaţii nu mai pot fi ignorate. ci chiar mai mult. acorda o deosebită atenţie civilizaţiei timpului liber. uitate şi desconsiderate în condiţiile economiei centralizate. să dea senzaţia unei satisfacţii. unei împliniri.[dicţionar poliglot] Organizaţia Mondială a Turismului (O.prestatoare într-o astfel de manieră. a cărei membră este şi ţara noastră. tinzând tot mai mult să se transforme într-o nouă calitate. distracie. doctrinele “Clientul este rege”. staţiuni sau zone turistice.315] 1.). Agrementul este definit ca “ansamblul mijloacelor. Aşadar.[3. de plăcere. Din punct de vedere al cererii turistice asistăm de pe acum la două grupe distincte de solicitări pentru formulele de vacanţă: cererea clasică. deoarece nevoia de vacanţă. apreciind că. în sensul lărgirii orizontului de cunoaştere şi de odihnă activa pentru reconfortare. din partea turiştilor care optează pentru 16 .

şi care suntmenite să asigure condiţii deodihna. jocuri sportive. Serviciilor turistice tradiţionale (cazare. devin cunoscute sub denumirea de vacanţe autentice. folclorul. concursuri şi întreceri pe cele mai diverse teme. dezvoltarea personalităţii umane. în principal. distracţiile şi divertismentul (sportul. Pentru distracţie. şi forme noi de cerere. Noile nevoi de consum şi totodată noile exigente privind caliatatea componentelor turistice vor atribui. în măsura în care programele de agrement vor stimula capacităţile psihice şi spirituale ale participanţilor. de distracţii. odihna în ambianţa unui sejur agreabil. Această categorie de clientele câştigă tot mai mulţi adepţi. Prin urmare. Aceste funcţiuni vizează. aventura dirijată. performante fizice şi autodepăşire sportive ( de exemplu: drumeţie. în general. organizate de ghizi sau de animatori profesionişti). devenind de fapt una din motivaţiile decizionale pentru acceptarea ofertelor de vacanţe active. practicarea unor sporturi. în constrast cu cele tradiţionale. 321] Specialiştii în domeniul turismului considera că una din căile eficiente de reducere a perioadelor de minimă solicitare în turism este agrementul. . dinamica. pentru variante de vacanţe active care. discotecile). destindere.vacanţe tradiţionale.muzică. realizată cu precădere în combinaţie cu destinderea active. de recreere. 37] 17 . amuzament nu există sezon sau extrasezon. noi funcţiuni agrementării timpului liber. Noile forme de manifestare a cererii se referă la clientele dispusă să îşi reconsidere conceptul de petrecere a timpului liber. li se alătură o nouă componenta: serviciile de agrement. ceea ce constituie remedii contra oboselii psihice şi a tensiunii nervoase. masă şi într-o anumită măsură. de bună dispoziţie.[8. faţă de activităţile cotidiene. ale căror cereri se orientează spre formule dinamice de turism: descoperire. Agrementul turistic reprezintă un complex eterogen de activităţi care vizează domeniile cultural-sporive. care prin naturala lor vor continua să constituie componentele majore ale aranjamentelor turistice globale. că o consecinţă a funcţiei cultural-educative. următoarele componente: . transport sau programe de vizitare). solicitate ocazional. a unor hobby-uri. refacere fizică. . serviciile de agrement nu mai pot fi considerate prestaţii marginale. care prin formele oferite permit o contrapondere.[3. îndeosebi în rândul turiştilor din prima categorie de vârstă (tineri). sporturi nautice. alpinism. şi timpului de vacanţă în special.

la o semnificaţie globală şi filosofică. să participe împreună cu alţi copii la activităţi comune. de fitness. o preocupare tot mai la modă în ultimii ani. de body-building. Aceasta animaţie poate fi împărţită în două tipuri. pentru uzul exclusiv al clienţilor. Animaţia pentru copii este deosebit de importanta pnetru familiile care călătoresc împreună cu copii lor. al satului turistic. al taberei sau al regiunii şi poate fi animaţie hotelieră. în principal. aceea de a însufleţi. jocuri de salon (de cărţi. părinţii acestora dorind să găsească hoteluri de vacanţă în cadrul cărora copiii lor să poate să se joace. Animaţia poate fi considerată orice activitate care implică participarea turistului. Hotelurile s-au adaptat la manifestările actuale ale cererii turistice şi au amenajat săli de gimnastică aerobică. dar nu are posibilitatea de a le desfăşura în viaţa cotidiană. îndreptată spre destindere şi spre petrecerea unui sejur agreabil. având siguranţă că . Totodată şi conceptual de “animaţie” a evoluat foarte mult în ultimele decenii. . Animaţia sportivă porneşte de la interesul pentru cultura propriului corp. într-o unitate de cazare. între care. specifice adulţilor şi odihnei. precum şi prin dezvoltarea unor cunoştinţe. în funcţie de nivelul la care se desfăşoară: poate fi animaţie la nivelul staţiunii. următoarele: . din categoria celor ludice şi punerea lor în practică. astfel încât ei să se poată dedica propriilor activităţi. fără nici o preocupare. de costumare. urmărirea unor emisiuni TV . piese de teatru. Animaţia recreativă. seri de dans. concursuri (de dans. propuse unor indivizi pentru că aceştia să se lupte împotriva plictiselii şi a izolării. de a crea un anumit climat. iluzionism. de alimentaţie. în perioada respectivă. 18 . de la activităţi simple. de a da sens şi interes vieţii în colectivitate. prin realizarea unor activităţi pentru care clientul are abilităţi şi o anumită înclinaţie. proiecţii de filme.jocuri de artificii). unicul obiectiv fiind obţinerea amuzamentului turiştilor. antrenat de o persoană calificată să planifice şi să organizeze diverse programe. utilizându-se facilităţile puse la dispoziţie de hotel. de interpretare. În cadrul hotelurilor pot fi desfăşurate mai multe tipuri de activităţi de animaţie. care se realizează în incinta sau în imediata apropiere a hotelului. . de pregătire a unor preparate culinare sau a unor băuturi). se pot desfăşura activităţi precum: spectacole(concerte. billiard). un dynamism. . Animaţia culturală. copii lor se vor simţi bine şi vor fi îngrijiţi corespunzător. Astfel.

deci în special hotelurile din mediul urban. animaţia hotelieră nu se bucura de o arie prea largă de utilizare. situaţia se prezintă cu totul altfel în ceea ce priveşte animaţia şi animatotrii. Se poate conchide că agrementul constituie un element fundamental pentru reuşita actului turistic. Un procentaj destul de mare din cifra de afaceri a unui hotel de acest gen provine din închirierea sălilor şi activităţilor aferente. Dintre categoriile de animaţie întâlnite în ţara noastră puetem enumeră animaţia pentru oameni de faacerisi evenimente. contribuind în acest fel la sporirea încasărilor pentru fiecare zi de sejur petrecut de un turist într-o staţiune. fie din lipsa unui personal specializat. fie pur şi simplu din dezinteresul hotelierilor. În România. Toate hotelurile destinate în principal turismului de afaceri. ceea ce îl plasează în componentele de bază ale serviciilor turistice. Una din problemele cu care se confruntă hotelierii în încercarea de a realize o animaţie de calitate este lipsa unor specialişti bine pregătiţi. care se preocupă de realizarea unor programe distractive şi recreative. turist dispus în principiu să accepte asemenea cheltuieli în timpul vacanţei sale. care încă nu au realizat că aceasta animaţie este o investiţie în atragerea unui număr cât mai mare de clienţi. profitabilitatea sălilor şi cererea în continuă creştere a determinat hotelierii să investească bani serioşi în astfel de dotări. Iar pentru hotelurile care nu au animatori proprii există întotdeauna varianta societăţilor specializate de animatori. 127- 132] 19 . prestaţiile respective câştigând prin forţa lucrurilor dimensiuni economice bine conturate. Hotelurile dispun de echipă proprie de animatori. animaţia pentru copii sianimatia de cazinou. În ţara noastră nu există cursuri pentru animatori hotelieri. [8. Animaţia şi agrementul staţiunilor turistice presupune deci un complex de servicii oferite vizitatorilor. pun la dispoziţie clienţilor săi săli de conferinţe şi chiar centre de afaceri. unele cursuri organizte de diverse asociaţii şi organizaţii. Singurele cursuri de animatori recunoscute de Ministerul Educaţiei sunt cele pentru animatori pentru tabere de vacanţă. În cazul destinaţiilor turistice internaţionale.

Bacău. SC Trotuşul SĂ se află pe str. fiind creat pentru servicii la standarde europene într-un oraş industrial tânăr.C. În anul 1998 .hoteltrotus. TROTUSUL S.118. RO958985. SC Trotuşul SĂ este condus de un consiliu de administraţie format din preşedinte-Bujor Nat.ro şi pagina de web www. Domeniul principal de activitate este turismul prin prestarea de servicii hoteliere şi servicii de alimentaţie publică. având cursuri de Manager în Domeniul Turismului. Directorul general al societăţii are o vechime de 6 ani experienţă în funcţia de manager şi marketing.702. prin cumpărarea de la Fondul Proprietăţii de Stat a pachetului majoritar de acţiuni. fax 0234/316.1. judeţ Bacău – Han Valea Uzului . Societatea deţine mai multe puncte de lucru productive. în Dărmăneşti. Personalul de execuţie şi cel administrativ este calificat şi prestează servicii de calitate. PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.Dumitru Marcel în calitate de director şi doi membri. telefon 0234.ro .1 Scurt istoric Situat în centrul municipiului Oneşti. Emil Rebreanu nr. comună Agăş judeţ Bacău – Complex turistic Bârlogul Ursului . ai cărui acţionar principal este Chealfă Nat Gheorghe care deţine un număr de 39.A 2. loc. SC Trotuşul SĂ devine societate cu capital majoritar privat. înregistrată sub nr.1041/25. în sat Sulta.143 acţiuni.J04/51/91.1990 a devenit societate pe acţiuni “ SC TROTUŞUL SĂ”.09. 20 . 2. în Eforie Sud judeţ Constanţa – Vila Diana . Centrul Expoziţional Romexpo – Restaurant Cupola .316. la sediul central unde este înregistrată societatea se află Hotel Trotuş în Oneşti . în Slănic Moldova. Compania a luat fiinţă în anul 1978 iar prin HG nr. Hotelul Trotuş este una dintre cele mai impunătoare construcţii de pe valea Trotuşului şi a fost deschis în anul 1968. e-mail receptie@hoteltrotus. Jud. judeţ Bacău – Vila Rica . deschise după anul 2000 respectiv: .162 acţiuni şi alţi acţionari persoane fizice cu 475.311. Rocsin Antonio Valentin cu 2.Oneşti.769. în Bucureşti.917.

. în judeţul Bacău. serviciile oferite fiind de calitate superioară. Principalele servicii oferite sunt cele de cazare. dotate cu grup sanitar. persoane în vârstă. oameni de ştiinţă. turismul de evenimente se adresează diferitelor categorii de clienţi: oameni de afaceri. . societatea obţinând în ultimii 6 ani locurile I-III. încălzire. Unitatea pune la dispoziţia clienţilor săi 220 locuri cazare care sunt oferite în camere de 2** şi 3***. 2. ridicându-se la standardele europene. turism montan. secţiunea turism şi alimentaţie publica grupa înreprinderi mijlocii. care are ca acoperire Regiunea Nord-Est. internet. Regiunea Sud-Est – Constanţa şi Muntenia prin Bucureşti. tv. telefon. respectiv turism. locurile fiind dispuse astfel: Servicii cazare categoria 3***: . elevi. Camere cu pat matrimonial 8. tineri. restauraţie şi agrement. Piaţa de lansare şi pe care se desfac aceste servicii este o piaţă amplă. turism balnear. clienţi străini. în topul firmelor judeţene. aer condiţionat. . clienţi români. 21 . studenţi. Apartament 4. Camere cu 2 paturi 24.2 Prezentarea activităţilor şi serviciilor oferite Produsele şi serviciile oferite clienţilor sunt cele specifice domeniului de activitate. turism de week-end. Camere single 16. respectiv ISO 9001 :2008 şi 22000 :2005. turism de recreere. În funcţie de tipologia serviciului turistic oferit clientului şi anume: turism de afaceri. radio. recent renovate. hotelul având certificare Qcert pe calitatea serviciilor şi siguranţa alimentului.

camere verzi . Pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor clienţilor şi pentru a crea o atmosferă relaxantă. camere roșii 22 . .Servicii cazare categoria 2**: . Camere cu 2 paturi 31. . camere albastre . . Camere cu pat matrimonial 7. dar şi pentru a oferi o experienţă acestora camerele au trei design-uri diferite pe trei culori şi anume: . pentru fiecare tip de client.

mic dejun inclus în valoare de 30 lei Apartament 380 RON 13 RON .1 Tarifele practicate de unitatea de cazare pentru categoria 3*** Camera Preț Taxa hotelieră Camera single 160 RON 6 RON . parcare păzită. 23 .mic dejun inclus în valoare de 15 lei Camera cu 2 paturi 160 RON 5 RON .mic dejun inclus în valoare de 15 lei Camera cu 2 paturi 190 RON 6 RON .2 Tarifele practicate de unitatea de cazare pentru categoria 2** Camera Preț Taxa hotelieră Camera single 120 RON 4 RON . televiziune prin cablu. spălătorie proprie. fax intern şi internaţional. radio.mic dejun inclus în valoare de 30 lei Camera cu pat matrimonial 190 RON 6 RON . seif recepţie.mic dejun inclus în valoare de 30 lei Camera cu pat matrimonial 160 RON 5 RON .mic dejun inclus în valoare de 30 lei Categoria 2**: Tabelul 2. mini-bar. TV color. telefon.mic dejun inclus în valoare de 30 lei Dintre serviciile şi facilităţile oferite putem enumera: room service. internet wireless în camerele de trei stele și sala de conferințe. Tarifele practicate de unitatea de cazare Hotel Trotuș sunt urmatoarele: Categoria 3***: Tabelul 2.

băuturi fine etc. 24 . ofera o ambianță tradițională. oferind meniuri tradiționale din bucătria românească și internațională. Eleganța și stilul său unic ofera un plus de importanță fiecarui eveniment desfășut în acest cadru. Hotelul Trotuș dispune de unități cu o capacitate totala de 500 locuri distribuite în 2 restaurante și o grădină-terasă de vară. Cel de al doilea serviciu. Mesele festive și de protocol. Acesta este dotat cu un videoproiector care le permite clienților să vizioneze programele TV favorite. Acesta dispune de o capacitate de 200 locuri. vinotecă. nunțile și petrecerile se încadrează perfect în atmosfera salonului Restaurantului Alb. fiind potrivit pentru toate tipurile de evenimente. Restaurantul Rustic cu o capacitate de 100 locuri. oferind preparate tradiționale românești și mâncăruri gătite “ca la mama acasă”. dar care detine un procentaj din total incasari mai mare decat cel de cazare este cel de alimentație. meciurile de fotbal etc.

Grădina de vară asigură ambianța specifică serilor din anotimpul cald. ele fiind factori cheie pentru atragerea clienților. 25 . Pe lângă atmosfera specifică teraselor. iar pentru clienții exteriori tarifele sunt accesibile în comparație cu celelalte săli de fitness din oraș și anume 5 RON ședința de 2 ore. Aceasta este dotata cu aparatura profesională și oferă condiții optime de antrenament. la care accesul persoanelor cazate este gratuit. Hotelul dispune de sală de fitness. Serviciile de agrement sunt serviciile care nu pot lipsi din cadrul acestui hotel. clienții beneficiază și de programe artistice și pot vizionana meciurile de fotbal ori programelor TV pe videoproiector. Aceasta dispune de o capacitate de 200 locuri.

Dintre traseele şi obiectivele turistice putem enumera : Salina Târgu Ocna . și pe lângă aceleași dotări ca și sala de protocol. tariful acesteia fiind de 50 RON pe ora. simpozioane. întâlniri de afaceri. gimnastica medicală. este următoarea: Tabelul 2. Biblioteca Municipală . DVD. Printre procedurile care se fac enumerăm : magnetodiaflux. In cadrul hotelului se găsesc și o sală de conferință și una de protocol. sub supravegherea a 2 medici de specialitate și un maseur. Oneşti. sistem audio şi constituie locul ideal pentru organizarea de conferinţe. În cadrul hotelului se află o baza de tratament balnear pe profil reumatismal înființată cu 5 ani în urmă. Barajul de la Valea Uzului (al doilea că ţip din Europa). Muzeul de Istorie al mun.3 Segmentarea activității 26 . Sala de conferințe are o capacitate de 25 locuri. etc. Alte servicii oferite sunt şi cele de organizare de evenimente în cadrul restaurantelor din cadrul hotelului dar şi de excursii şi drumeţii în apropierea locaţiei cu cele două microbuze din dotare şi anume unul de 9 locuri şi unul de 15 la un tarif de 1. O segmentare a activității pe domenii de activitate a întregului complex având la bază veniturile înregistrate. masaj. aerosoli. iar aparatura este achiziționata de la METECUS Cluj și reprezintă cea mai noua tehnică medicală.George Enescu" de la Tescani.Centrul de Cultură "Radu Rosetti" Centrul Cultural "Rosetti Tescanu . Sala de protocol cu o capacitate de 50.5 RON pe km.Complex Monahal Măgura. aceasta mai este dotată și cu flipchart-uri. Staţiunea Slănic Moldova. curenți diadinamici. împachetari cu parafină. băi cu saramură. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă de la Borzeşti. videoproiector. este dotată cu televizor. Biserica Voievodală "Adormirea Maicii Domnului" ctitorită de Ştefan cel Mare şi Sfânt.

ceea ce reprezintă un procentaj aproape dublu faţă de cel de prestare a serviciilor de cazare care reprezintă doar 36.3 Structura organizatorică şi prezentarea departamentelor Într-un hotel mare. cu un procent de 59.63 % PONDERE(%) 4.22 %. 2. îndeplinesc o funcţie coerentă în cadrul hotelului şi acţionează sub conducerea unui responsabil.22% Alte activitati Figura 2. Activitate Pondere(%) Alimentație 59. Celelalte activităţi şi anume cele de intretinere-tratament şi alte servicii au în total un procent foarte mic şi anume de 4.15 % Alte activități 4.15% Cazare 59. activităţile specifice sunt îndeplinite în cadrul unor departamente şi servicii.15 %.63% Alimentatie 36.1 Segmentarea activității Conform tabelului şi graficului de mai sus rezulta faptul că activitatea principală a acestui complex este cea de prestare a serviciilor de alimentaţie publica-restaurant. 27 .63 %.22 % Cazare 36. Fiecare serviciu este constituit dintr-un grup de lucrători care efectuează operaţuni omogene sau complementare.

birouri. Hotelul are două departamente principale: departamentul cazare şi departamentul restauraţie. 1 magazionier. 2 şoferi. împărţiţi conform organigramei din cadrul Anexei nr.A dispune în anul 2010 de un număr de 88 de angati. 1 şef de cazare. 1 cabaniera. sectorul de etaj. fişa postului etc. 3 şefi de sala. 4 ospătari. fiecare serviciu. 1 şef de echipă. implicit organigrama se va individualiza pentru fiecare hotel în parte. 1 şef de spălătorie. 2 administratori. Succesul hotelului din punct de vedere al structurii organizatorice rezidă tocmai în relaţiile dintre compartimentele sale şi asigurarea unei ambianţe de lucru armonioase şi eficace.1 astfel: . . Datorită faptului că. 3 contabili cu normă întreagă şi 1 contabil cu jumătate de normă. Odată stabilită structura organizatorică. 4 barmani. 3 spălătorese. departament tehnic şi tesa. personal din unităţile de cazare: 2 consilieri probleme turism. 1 operator calculator. 11 cameriste. 1 inspector de resurse umane. personal tehnic: 1 şef serviciu tehnic. 1 jurist. Este un centru vital al hotelului şi locul unde se rezolvă toate problemele legate de client. iar totalitatea departamentelor constituie hotelul însăşi. se poate întocmi un regulament de ordine interioară. 4 ajutori de bucătari. DEPARTAMENTUL CAZARE include sectorul recepţie. secţii. personal din unităţile de alimentaţie: 1 şef de alimentaţie publică. . 1 merceolog. 1 secretară. 1 zidar. 5 bucătari. 1 electrician. 1 inspector. 3 muzicanţi.C Trotusul S. Suplimentar. reprezentarea ei se face prin mijloace specifice: organigramă. Activităţile specifice acestora sunt: 28 .1 casier. Trebuie să menţionăm şi faptul că. . sectorul pază şi securitate. nu există două hoteluri identice. Personal TESA: 1 contabil şef. 2 fochişti. 1 instalator. 5 recepţionere. Societatea S. 1 technician de turism. Celelalte departamente sunt complementare şi necesare pentru buna funcţionare a hotelului şi anume. departament şi compartiment lucrează în intercondiţionare cu celelalte. brigăzi etc. 1 lăcătuş mechanic. în principiu. 14 agenţi de pază. În cadrul fiecărui serviciu pot fi constituite compartimente. Recepţia este sectorul în care se stabileşte primul contact cu clientul hotelului. Serviciile regrupate formează departamente.

întreţinerea dotărilor şi amenajarea spaţiilor de cazare. • realizarea comunicaţiilor în interiorul şi exteriorul hotelului prin telefon. • prestarea unor servicii suplimentare clientului: oferirea de informaţii. 29 . Este responsabil de siguranţa şi securitatea clienţilor. amenajarea şi întreţinerea spaţiilor hoteliere.utilizarea mijloacelor moderne de supraveghere şi alarmă. • emiterea notelor de plată şi a facturilor. a vizitatorilor şi a angajaţilor în perimetrul hotelului. • întocmirea situaţiilor şi a rapoartelor zilnice precum şi a statisticilor specifice. • primirea şi rezolvarea reclamaţiilor. trezire la ore fixe. . . Activităţile acestuia se desfăşoară la nivelul următoarelor sectoare de activitate: • spaţii de cazare.curăţenia şi igienizarea spaţiilor de cazare şi a celorlalte categorii de spaţii hoteliere. • spaţii anexe şi de depozitare. rezervări de locuri etc. Serviciul de etaj (housekeeping) asigură curăţenia. Sectorul pază-securitate.întreţinerea şi gestionarea lenjeriei. telex.• primirea şi prelucrarea comenzilor de rezervare.asigurarea securităţii fizice a clienţilor. • spălătorie. • încasarea contravalorii serviciilor prestate clientului. .. Activităţi desfăşurate: . preluarea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei. Activităţi specifice: .prestarea unor servicii suplimentare. . fax. a vizitatorilor şi a angajaţilor în perimetrul hotelului. alocarea spaţiului şi înregistrarea clientului. • înregistrarea în contul clientului a contravalorii serviciilor prestate. • spaţii de folosinţa comună. • primirea turiştilor. • lenjerii. • gestiunea rezervărilor. • evidenţa clienţilor şi a situaţiei camerelor.

. Vizează producţia şi comercializarea unor preparate culinare şi băuturi. petreceri tematice Activităţile desfăşurate în cadrul acestora. • servire. botezuri. DEPARTAMENTUL RESTAURAŢIE. DEPARTAMENTUL TEHNIC: Activităţi specifice: . . desfacere.realizarea unui program de instruire a personalului hotelului privind prevenirea şi modul de acţiune în caz de pericol (incendiu. a instalaţiilor electrice. • depozitare şi conservare. cutremur.catering .remedierea defecţiunilor.spaţii de servire: • restaurante • saloane pentru mic-dejun • baruri • room-service • minibar .spaţii de producţie culinară în cadrul cărora se individualizează următoarele zone de lucru: • prelucrare primară • bucătărie caldă • bucătărie rece (bufetul) . jaf. depozitare. inundaţii.. promovare.întreţinerea sistemelor de încălzire şi climatizare. prezentate succint sunt: • aprovizionare.Include următoarele sectoare de activitate: . . 30 . majorate. • producţie culinară.spaţii pentru recepţie.întreţinerea instalaţiilor sanitare. nunţi.organizare banchete. atac terorist). petreceri.

Aceştia ajuta la aprecierea performanţei şi la stabilirea poziţiei financiare a oricărei societăţi. recrutarea personalului. Activităţile specifice desfăşurate sunt: . DEPARTAMENTUL MARKETING este aflat în directă subordine a directorului general. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculează pe baza informaţiilor furnizate de societăţi în situaţiile financiare. DEPARTAMENTUL FINANCIAR CONTABIL.. .curăţătorie.organizarea şi asistarea derulării acţiunilor contractate.încheierea contractelor cu clienţii – persoane fizice şi juridice. normarea muncii. elaborarea standardelor. perfecţionarea şi instruirea personalului hotelier.elaborarea studiilor privind profilul şi preferinţele clienţilor. simpozioane.întreţinerea echipamentelor specifice din spalatorie. 3. conferinţe. DEPARTAMENTUL RESURSE UMANE. . . Utilitatea acestor indicatori economico-financiari constă atât în 31 .1 Analiza principalilor indicatori economico-financiari Indicatorii economico-financiari sunt instrumentele de bază folosite de manageri în luarea deciziilor cu privire atât la activităţile din prezent cât şi cu privire la cele viitoare.încheierea dre contracte privind organizarea de congrese. . Rolul acestuia: selecţia.C. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ACTIVITATII SOCIETĂŢII S. Îndeplineşte toate funcţiile referitoare la evidenta şi controlul plăţilor.A 1.crearea şi promovarea imaginii de marcă. TROTUȘUL S.

488 5.428 279.079 6. nivelul profitului şi a cifrei de afaceri şi rata rentabilităţii economice.823.evidenţierea unui trend.1 Nivelul principalilor indicatori economico-financiari din perioada 2007-2009 După datele prezentate atât în tabel cât şi în graficul de mai sus constatăm creşteri din punctual de vedere a tuturor indicatorilor în anul 2008 faţă de anul 2007.1 Nivelul principalilor indicatori economico-financiari din perioada 2007-2009 Indicatori Perioada 2007 2008 2009 Venituri (lei) 5. nivelul cheltuielilor.654 6. sunt următorii: nivelul veniturilor. 32 .224. din perioada 2007-2009..907.C Trotusul S.583.989 Cifra de afaceri (lei) 5.A. Trotusul S.C.153 6.556 4.060 4.575.873.340.A. Nivelul acestor indicatori economico-financiari ai societăţii S.467 Profit brut (lei) 298. cât mai ales în posibilitatea ca societatea analizată să poată fi comparată cu alte companii active în acelaşi sector.910. şi totodată o scădere semnificativă a acestora în anul 2009 faţă de 2008. este prezentat în tabelul următor: Tabelul 3.674 8000000 6000000 V enituri (lei) Indicatori Cheltuieli (lei) 4000000 P rofit brut (lei) 2000000 Cifra de afac eri (lei) 0 2007 2008 2009 P e rioa da Figura 3.456 Cheltuieli (lei) 5. Principalii indicatori economico-financiari utilizaţi în societatea S.575 327. respectiv 2007.103.

dar şi a numeroaselor modernizări aduse hotelului. de la 298.428 în 2008.350 12 12% Cazare 50% Alimentație Alte activităț i 38% 33 . Profitul împărţit pe diferitele domenii de activitate a societăţii S. Profitul înregistrează şi el o creştere de 11%.575 în anul 2007 la 327.873. În anul 2008 se înregistrează o creştere atât a veniturilor de la 5. creştere ce semnifică un procentaj de aproape 20 %.980 50 Alimentație 105.A pe anul 2009 este reprezentat în tabelul şi graficul care urmează atât în valoare relativă cât şi în valoare absolută: Tabelul 3. toate domeniile economiei înregistrând scăderi.079 în anul 2007 la 6.659 38 Alte activități 34. Anul luat în calcul şi anume 2008 a fost unul de creştere a economiei în general. profitul înregistrând o reducere de 20%.C Trotusul S. turismul nefăcând excepţie de la acest lucru.428 în anul 2008. Astfel în anul 2009 veniturile şi cheltuielile reducându-se cu aproximativ 35% faţă de anul precent.575.2 Repartizarea profitului pe domenii de activitate Indicatori Nivel (lei) Pondere(%) Total profit din care: 279.654 în anul 2007 la 6.488 în anul 2008. dar aceste creşteri se datorează şi faptului că firma şi-a intensificat tehnicile de promovare. şi a turismului în acelaşi timp.910.583. Anul 2009 este cel în care începe recensiunea economică. de la 327.989 100 Cazare 139.060 în 2008. dar şi a cheltuielilor de la 5.989. la 279.

fiind urmată de cea de alimentaţie cu 38%. Rata rentabilităţii. dar şi cea care aduce cel mai mare profit este cea de cazare. cu un procent de 50%. pe ultimul loc aflându-se profitul reieşit din ale activităţi.48 economice 34 . Ratele de rentabilitate sunt indicatori prin care se apreciază sub formă relativă situaţia profitabilităţii sau a capacităţii întreprinderii de a produce profit.78 5. schimbându-se ordinea. deoarece reflectă rezultatele obţinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic. pe perioada 2007-2009 este prezentă în tabelul și graficul următor: Tabelul 3. iar alte activităţi doar 4%. ca indicator de performanţă.2 Repartizarea profitului pe domenii de activitate Atât din tabelul de mai sus dar şi din grafic reiese că activitatea principală prestata de unitatea în cauză. Figura 3.3 Evoluția ratei rentabilității economice Indicator Perioada 2007 2008 2009 Rata rentabilității 5. În comparaţie cu segmentarea pe domenii de activitate per ansamblul întregii firme. Asfel eu am ales să calculez rata rentabilităţii economice şi rata resurselor consummate.C Trotușul S. acesta fiind de 12%. independent de modul de finanţare şi de sistemul fiscal. în care activitatea de alimentaţie ocupa aproximativ 60%. cea de cazare 36%. în funcţie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obţinute la un indicator de flux global al activităţii sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obţinerea rezultatului respective.A. având următoarea formulă: Rrec = ∑P r *100 ∑I t Rata rentabilității economice a unității S. Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele totale ale activităţii unei firme. Ratele rentabilităţii sunt printre cei mai importanţi indicatori prin care se apreciază eficienţa generală a activităţii unei întreprinderi. poate avea mai multe forme de exprimare. la această unitate lucrurile sunt diferite.08 4.

48 5. datorită eforturilor susţinute ale angajaţilor de creştere a rentabilităţii. pe baza ratei rentabilităţii resurselor consumate.2 5. 5.08 5 Rata rentabilității economice 4. rata rentabilităţii resurselor consummate reflecta raportul dintre profitul înregistrat şi costurile totale: 35 . În anul 2009 această rată a crescut semnificativ.4 5. ce a dus la o reducere a profitului şi implicit o reducere a indicatorului.4 2007 2008 2009 Figura 3.3 Evoluția ratei rentabilității economice Din rezultatele de mai sus reiese că rentabilitatea economică a suferit o scădere în anul 2008.78 4.6 4. Prin definiţie. Eficienta acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obţinute. fapt datorat cheltuielilor însemnate pentru modernizarea hotelului. Chiar dacă este o perioadă de criză economică. cunoscută şi sub denumirea de raţă rentabilităţii costurilor.6 5. dar şi de reducere a cheltuielilor. Evidenţierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli.8 4. datorită acestor elemente. rata rentabilităţii înregistrează o valoare superioară celor 2 ani analizaţi anterior.

4 5.6 4.8 4.8 5.35 4.A.80. 3.6 5. Ea se regăseşte practic la toate nivelurile decizionale şi interesează toţi prestaoriii de 36 . în perioada 2007 – 2009 sunt prezentate în următorul tabel și grafic: Tabelul 3.80 6 5. Trotusul S.4 Evoluția ratei resurselor consumate Indicator Perioada 2007 2008 2009 Rata resurselor consumate 5.8 5.2 Indicatori de sezonalitate Sezonalitatea reprezintă trăsătura dominantă a activităţii turistice şi trebuie luată în considerare în formularea politicii de marketing respectiv în procesul de creeare a produsului turistic şi de concretizare a lui.4 2007 2008 2009 Perioada Figura 3. iar apoi o crestere brusca in anul 2009 de pana la 5.Sezonalitatea cererii turistice este o realitate obiectivă care marchează profund întreaga activitate a agenţilor implicaţi în turism. prin prestarea serviciilor propriuzise.97 in 2008. la 4.97 4. Rrc = ∑ Pr x100 ∑ Ct Ratele rentabilității resurselor consumate la firma de turism S.35 in anul 2007.2 Rata resurselor consumate 5 4.C.4 Evoluția ratei resurselor consumate Rata resurselor consumate a inregistrat o scadere de la 5.35 Valoarea 5.97 5.

.16 0.08 0.18 0.08 Aprilie 210 222 201 633 0.06 Noiembrie 692 696 675 2063 0.02 0..10 sezonalitate 0.20 0..an Indicele mediu de sezonalitate 0.08 Iulie 496 508 487 1491 0.12 Indicele mediu de 0.13 August 217 220 199 636 0. + S i n I med de sezonalitate = n S med .5 Indicele mediu de sezonalitate Luna Total turiști Total turiști Total turiști Total turiști Indicele mediu 2007 2008 2009 de sezonalitate Ianuarie 193 204 183 580 0.servicii turistice.05 Mai 525 528 507 1560 0.05 Octombrie 254 261 240 755 0. Indicele mediu de sezonalitate S i 1 + S i 2 + .07 TOTAL 3952 4047 3795 11794 1.14 0.00 ie e lie ie r ie De brie t ai t ie ie ie ie Se gus ni ar br M br br ril Iu ua ar Iu nu Ap m em m om Au M br ce ie Ia Fe pt ct No O 37 .07 Martie 301 313 292 906 0.05 Februarie 273 283 262 818 0.05 Septembrie 187 194 173 554 0.13 Iunie 307 316 295 918 0. Sezonalitatea activităţii turistice se poate determina cu ajutorul mai multor indicatori: Tabelul 3.06 0.00 a..17 Decembrie 297 302 281 880 0.04 0...

5.62 2008 3. K trim t = N t min N t trim min Tabelul 3. aprilie.59.7 1. Figura 3. cel mai mic indice fiind de 0.9 care este cea mai mare din cei trei ani analizaţi. Coeficientul concentrației lunare a turiștilor: 38 .6 Coeficientul lunar și trimestrial de trafic Anul Klt Ktrim t 2007 3.7 Numărul total de turiști pe trimestru Anul Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV 2007 767 1042 900 1243 2008 800 1066 922 1259 2009 737 1003 859 1196 În anul 2009 coeficientul lunar de trafic atinge valoarea de 3.59 1. care este înregistrat în lunile ianuarie.57 2009 3. valoarea cea mai mică înregistrându-se în anul 2008 cu o valoare de 3.59 în anul 2008 şi 3.9 în anul 2009. c. 3.7 în anul 2007.9 1.62 Tabelul 3. diferenţele fiind de 3. Coeficienţii de intensitate ai traficului lunar sau coeficientul lunar de trafic şi coeficienţii de intensitate ai traficului trimestrial sau coeficientul trimestrial de trafic: N t max N t trim max Klt = . Aceste rezultate reflectă amplitudinea circulaţiei turistice dintre luna cu vârf de sezon şi luna cu cele mai puţine sosiri şi anume amplitudinea dintre luna septembrie şi noiembrie. august şi septembrie.17.5 Indicele mediu de sezonalitate Conform datelor din tabelul şi graficul de mai sus reiese că luna cu solicitare maximă este luna noiembrie cu un indice al sezonalităţii de 0. b.

55 12.44 5.73 7.36 Iunie 7.56 Octombrie 6.73 4.83 August 5.99 6.30 Mai 13.55 12.62 7.43 6.28 13.88 5. Greutatea specifica a cererii pentru fiecare luna a anului: Ct Ian x100 CT Tabelul 3.05 13.90 Martie 7. d.45 6.20 17.91 6.31 5.51 2008 17.79 4.19 2009 17.51 17.32 Noiembrie 17.81 7.82 Februarie 6.04 4.49 5.24 Septembrie 4. N t max C clt = *100 ∑Nt Tabelul 3.69 Aprilie 5.8 Coeficientul concentrației lunare a turiștilor Anul Cclt 2007 17.77 Iulie 12.9 Greutatea specifica a cererii pentru fiecare luna a anului(%) Luna Gs 2007 Gs 2008 Gs 2009 Ianuarie 4.52 7.49 5.78 Concentrația lunara a turiștilor înregistrează diferențe foarte mici.46 7. păstrând același trend în ceea ce privește numărul maxim de turiști sosiți într-o lună.40 Total 100 100 100 39 .79 Decembrie 7.77 7. chiar nesemnificative.

80 2009 19.locurilor .12 Gradul de ocupare este unul relativ scăzut.13 2008 24. urmate de luna mai cu 13%.93 40 .de. Ponderile cele mai mari din totalul cererii sunt înregistrate în luna noiembrie cu un procent aproximativ de 17 %.29 2008 4. Gradul de ocupare: Ni Go = * 100 Numarul . Durata medie a sejurului sau sejurul mediu: Ni S med = Nt Tabelul 3. apoi de luna iulie. b.cazare * Z Tabelul 3. 3. lucru datorat faptului că localizarea acestei unități de cazare nu este într-o stațiune ci într-un oraș care nu prea dispune de obiective turistice însemnate care să atragă turiștii. cu 12% luni ce cuprind aproape jumatate din totalul cererii.3 Indicatorii volumului de activitate An 2007 2008 2009 Număr turiști 3952 4047 3795 Număr locuri cazare 220 220 220 Număr înnoptări 16967 19970 15352 a.11 Sejurul mediu An Sejurul mediu 2007 4.10 Gradul de ocupare An Gradul de ocupare (%) 2007 21.

personalul societăţii prezintă unele carenţe în cee ce priveşte perfecţionarea. care este hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor în domeniul turismului. atât turiştii cât şi locuitorii fiind dispuşi să apeleze la un astfel de serviciu. dar care totuşi nu profita de aceste oportunităţi. aceasta sufera o scădere. chiar şi contracost. 2009 4. cât şi specialiştilor ce 41 . În ceea ce priveşte resursele umane. datorită cel mai probabil crizei prezente în țara noastră.A. am concluzionat următoarele: 1. şi a discuţiilor cu salariaţii. dar care ar putea să îşi extindă activitatea. scăzând atât numărul de înnoptări cât și numărul de turiști. Oamenii tind să fie mai motivaţi dacă sunt interesaţi de muncă prestată. cursuri. cât şi pentru cei din exterior. dacă agreează oamenii cu care lucrează. după metode şi norme învechite sau după bunul plac al prestatorului.C Trotusul S. În condiţiile în care turismul românesc trebuie să se alinieze legislaţiei europene. O altă propunere la care posibilii clienţi ar fi deschişi ar mai fi construirea unui teren de sport în incinta hotelului. dar care să fie pus la dispoziţie şi persoanelor care nu sunt cazate în acest hotel. CONCLUZII ŞI PROPUNERI În urma efectuării practicii din cadrul societăţii S. Una dintre propunerile mele este aceea de a deschide un bazin de innot atât pentru persoanle cazate. Firma este una profitabilă.05 Observăm că durata medie a sejurului a înregistrat o creștere în anul 2008 față de anul 2007. În ziua de azi exigentele unui turism modern. stagii de pregătire ale căror structura şi conţinut trebuie să asigure cunoştinţele utile atât managerilor. Aceasta investie ar fi cu siguranţă una profitabilă datorită faptului că în Oneşti nu există un astfel de bazin. iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie să crească este normal să avem în vedere factorul uman. 2. dacă se simt respectaţi. au un anumit statut şi posibilitatea unor promovări viitoare prin programe. de o bună calitate nu mai poate fi făcut de personal necalificat. iar în anul 2009.

activează într-un anumit domeniu. bonusuri pentru atingerea sau depăşirea obiectivelor şi organizează excursii. Ei se întreabă printre altele. de asemenea este singurul factor ce are capacitatea de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite. personalitatea şi rezultatele personalului ce o alcătuiesc. pentru dezvoltarea spiritului de echipă. Aceste lucruri reies din discuţiile puratate cu o mare parte a angajaţilor care recunosc lipsa acestor perfecţionări la locul de muncă ce duc la lipsa de profesionalism. Chiar dacă nu vorbesc despre acest lucru majoritatea o gândesc şi o trăiesc. cu o bună calificare este un adevărat tezaur al hotelului iar capacitatea managerului de a concentra personalul devine un factor cheie în realizarea unei afaceri profitabile. analize concrete. Un personal valoros. Personalul întreprinderii este singurul capabil să asigure creativitatea şi să transforme resursele naturale în bunuri şi servicii. jocuri de grup în locaţii diferite de locul de muncă. dacă locul lor de muncă este sigur şi devin mai puţin productivi. 3. responsabilitatea pentru îmbunătăţirea şi menţinerea unei forţe de atracţie corespunzătoare a organizaţiei respective va reveni managerului.A se întemeiază pe capacităţile. simulări. Motivarea este unul dintre cei mai importanţi factori ce duc la asigurarea unor servicii de calitate pentru că aceasta face că personalul angajat să dea un randament cât mai mare şi să asigure în acest fel atât calitatea serviciilor şi satisfacerea clienţilor cât şi satisfacerea lor înşişi. Trotuşul S. S. Tipurile de pregătire pot fi: trainingul bazat pe transmiterea cunoştinţelor de la cadrul didactic către manageri şi specialişti şi trainingul bazat pe studii de caz. Odată dotată cu angajaţi la un nivel corespunzător de pregătire. Schimbările majore înseamnă un nivel ridicat de stres pentru angajaţi. Una din soluţiile cele mai eficiente de reducere a perioadelor de minimă solicitare în 42 . O forţă de muncă educată. Diferenţe destul de mari între numărul de turişti din vârf de sezon şi cel din extrasezon. pentru că aceştia să fie capabili să transforme propria organizaţie încât aceasta să poată să răspundă presiunilor exercitate de factorii de mediu asupra sa. Mare parte din angajatori încep să ofere training gratuit angajaţilor. motivată şi beneficiind de un management modern va constitui un avantaj strategic în domeniul turismului şi de asemenea o conducere adecvată şi inspirată şi care vor oferi o imagine atrăgătoare va putea prezenta interes pentru o forţă de muncă bine pregătită.C.

Pentru distracţie. odihnă şi practicarea unor hobby-uri. 43 . pe parcursul cărora să fie prezente anumite activităţi care să implice consumatorul. element foarte important în atragerea fluxurilor turistice. destindere. de dezvoltare a anumitor abilităţi. unitatea studiată ar putea organiza anual anumite evenimente tematice. agrementul. Toate aceste activităţi îl includ pe client în prestarea serviciului. unde să îşi prezintă într-un mod unic ofertă de turism. turism este conform declaraţiilor specialiştilor. participară la târgurile de turism. dar şi unele asocieri cu ateliere de lucru manual. aplicarea unor strategii de fidelizare a clienţilor. Alte propuneri care ar mai putea fi formulate cu privire la această societate sunt următoarele: renovarea şi modernizarea exterioarelor. Aganizarea unor trstfel. gen concursuri. oferindu-i acestuia o experienţă. amuzament nu există sezon şi extrasezon. sărbători. Agrementul turistic reprezintă un complex eterogen de activităţi care vizează domenii diverse care sunt menite să asigure cele maibune condiţii de relaxare. şi să facă tot posibilul să atragă cât mai mulţi clienţi. tombole. dar şi organizarea unor trasee turistice mai antrenante.

6. (2007). București. (2006). Muntele I. Iațu C... (2010). Economia turismului. Editura Uranus. Draica C. Gestiune Hoteliera. (2003). Anastasiei B. Editura All Beck. The Businessof Hotels. Editura Pro Universitaria. Editura Politehnium.. Editura Elsevier.I. Editura Blue Sim & Co. Baron P. Animația și animatorul în turism. 9... Jugănaru I. Cătoiu I. Economie și gestiune în turism. Editura C. Editura Uranus. 7. București 3. (2009). Ferent E. Butnaru G. Editura Tehnopres. 8. Medlik S. Lupu N. Economia și managementul turismului. Neacșu N. 4. București 44 . Iași 11.. (2001). Tourism marketing for cities and towns. Niță V. (2005).(2006). (2005). (2010).(2009). Editura All Beck. Editura Sedcom Libris. 12. (2004). 13. Geografia Turismului. (2006). Iași 2.. Hotelul . Iași. Practici de elaborare și distribuție a produsului turistic. Snack O. 5. București. Iași.D. Editura Biddles Ltd. Stănciulescu G. Micu C. Unitățile de alimentație publică – organizare și funcționare. Kolb B.M. Turism internațional. Lămătic G. Marketing turistic. Vegheș C. Marketing turistic. Beck. Editura Tehnopress.. SUA 10. Balaure V. Marea Britanie.H.Economie si Management. Stănciulescu G. Bibliografie 1. București. Iași. București.

I. Editura All Beck. Editura Biddles Ltd.com/ 16.. Iațu C. București. (2007). Iași. Economia și managementul turismului. Editura Uranus. (2006). Unitățile de alimentație publică – organizare și funcționare. (2010). The Businessof Hotels. 4. Jugănaru I. Editura Politehnium. (2005). Butnaru G.ro/ 12. (2010). Iași. 636 din 12 mai 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice [http://www. Snack O. Economia turismului.turism.14.gov. Stănciulescu G... Marea Britanie. Muntele I. Draica C.(2006). 6. Hotelul .hospitality-industry. Iași. (2003). ***http://www. 3. ***http://www. 10. Neacșu N. Gestiune Hoteliera. Animația și animatorul în turism. Ferent E.ro/ro/site/3/cadru- legislativ-general] 15. Geografia Turismului.gov. ***http://www. ORDIN nr. 636 din 12 mai 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice [http://www. Lupu N. Editura All Beck. ORDIN nr. București. 7. 45 . 9.ro/ 1. (2006). Iași 8...turism. București. Niță V.. Editura Pro Universitaria. 2. Lămătic G. Editura Sedcom Libris. Turism internațional.Economie si Management. Baron P. (2001). Editura Tehnopress.D. 5. Practici de elaborare și distribuție a produsului turistic.hoteltrotus.hoteltrotus. București. Editura Blue Sim & Co. Medlik S.ro/ro/site/3/cadru- legislativ-general] 11.

46 .