You are on page 1of 33

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE

O PERFORMANTA A MODELULUI

UNIUNEA ECONOMICA SI
MONETARA

UEM

REALIZAT DE:

MIRCICA COSMINA
STANCIU ALEXANDRU
STRILCIUC ELENA

GRUPA 1431

BUCURESTI
2011

Uniunea Economica si Monetara

„Statele europene ar putea fi de acord
asupra unui simplu act […], ar putea stabili o
autoritate monetară sau o bancă centrală.
Aceasta este o soluție posibilă, și poate este
chiar soluția ideală. Dar din punct de vedere
politic este foarte complicat, aproape utopic.”
R. Mundell (1973).

2

Uniunea Economica si Monetara

CUPRINS

1. Teoria zonelor monetare optime..........................................................................................5
2. Costuri si beneficii ale aderarii la o zona monetara..........................................................7
2.1. Costurile unei monede unice.........................................................................................7
2.1.1. Costuri determinate de aparitia socurilor asimetrice.........................................7
2.1.2. Costuri determinate de preferinte diferite ale tarilor fata de inflatie si somaj 8
2.1.3. Costuri echivalente cu diferentele institutionale pe piata muncii sau
diferentele in ceea ce priveste ritmurile de crestere economica................................11
2.1.4. Costuri determinate de diferentele intre sistemele fiscale ale tarilor.
Problema seniorajului...................................................................................................11
2.2. Beneficiile unei monede unice.....................................................................................12
2.2.1. Castiguri directe rezultate din eliminarea costurilor de tranzactie................12
2.2.2. Castiguri indirecte rezultate din eliminarea costurilor de tranzactie.............12
2.2.3. Castiguri de bunastare generate de cresterea incertitudinii............................12
Concluzii..............................................................................................................................12
3. Convergența ciclurilor........................................................................................................13
3.1.Convergenta ciclurilor de afacerii in zona euro.........................................................14
3.2. Factorii care influenteaza convergenta ciclica a noilor membri UE.......................17
4. Extinderea UEM.................................................................................................................18
4.1.Complementaritatea proceselor de convergenta nominala si reala.........................18
4.2.Opinii privind participarea la ERM II.......................................................................19
4.3.Manifestarea Efectului Balassa Samuelson................................................................19
4.4. Rezolvarea dilemei Efectului Balassa-Samuelson.....................................................22
Stabilitatea preţurilor – obiectivul Eurosistemului.........................................................23
5. Stabilitatea preturilor- Obiectivul Eurosistemului..........................................................23
5.1. Argumente în favoarea unei definiţii cantitative.................................................24
5.1. Argumente în favoarea unei definiţii cantitative......................................................24
5.2. Avantajele stabilităţii preţurilor.................................................................................24
5.2. Avantajele stabilităţii preţurilor.................................................................................24
5.3. Strategia de politică monetară a BCE........................................................................25
5.3. Strategia de politică monetară a BCE........................................................................25
5.3.1. Rolul strategiei de politică monetară a BCE.....................................................25
5.3.1. Rolul strategiei de politică monetară a BCE.....................................................25
5.4. Abordarea bazată pe doi piloni.............................................................................26
5.4. Abordarea bazată pe doi piloni..................................................................................26
5.5. Analiza economică.......................................................................................................26
5.5. Analiza economică.......................................................................................................26
Analiza monetară................................................................................................................27
5.6. Analiza monetara.........................................................................................................27
5.7. Agregatele monetare...............................................................................................28
5.7. Agregatele monetare....................................................................................................28
5.8. Operaţiuni de piaţă monetară................................................................................28
5.8. Operaţiuni de piaţă monetară.....................................................................................28
5.9. Facilităţi permanente..............................................................................................28
5.9. Facilităţi permanente...................................................................................................28
5.10. Rezerve minime obligatorii..................................................................................29

3

............................32 BIBLIOGRAFIE......................................................................................Uniunea Economica si Monetara 5. Regula Taylor de politică monetară........................................................ Rezerve minime obligatorii..................................................................................10......29 6..................33 4 .........................................29 CONCLUZII...............................................................................................

ASE. Prof. prosperitate şi pace. Între aceste extreme întâlnim numeroase alte puncte de vedere care accentuează mai mult sau mai puţin o latură sau alta a consecinţelor realizării Uniunii Monetare. în timp ce pentru relațiile cu exteriorul se mențin cursurile de schimb flexibile. Teza de doctorat Zonele monetare. Martin Feldstein subliniază că „în loc să crească armonia şi pacea între ţările europene. Un al doilea punct de vedere.U. În timp ce unii analişti văd în EURO gemenele războiului. când EURO reprezintă o certitudine. mobilitatea factorilor de producție. În prezent. care susţinea că EURO va fi un factor de înţelegere. dr.M. polemicile de dincolo de Atlantic au atins un nou stadiu. Teoria zonelor monetare optime Polemici în jurul EURO au apărut nu numai în Europa ci şi în S. 1. Optimalitatea unei zone monetare este definită în termenii anumitor proprietăți (criterii). cât şi pe economiştii americani. pp. Astfel. Teoria zonelor monetare optime urmărește să identifice mai exact raportul între beneficii și costuri și momentul oportun de intrare într-o uniune monetară. va conduce la exacerbarea opoziţiilor. Economie. ele opunându-i atât pe experţii europeni între ei. în primul rând. care se găsesc chiar şi în interiorul U. American Economic Review 51 (September 1961).monedă comună sau paralelă a suscitat controverse. univ.Uniunea Economica si Monetara U.U.E. creatorul teoriei "zonelor monetare optime".E. opus celui amintit. trenul comunitar s-a aşezat hotărât pe şine. Cert este faptul că în pofida acestor avertismente ale scepticilor.E. U. Ceea ce părea o utopie în 1961 a devenit realitate în 1999. printre care integrarea economică a țărilor membre. Fundamentul teoretic al acestora îl constituie zonele monetare optime. şi integrarea politică aşteptată vor conduce cu siguranţă la apariţia de conflicte atât în sânul Europei cât şi cu S.A. 5 . conflictelor în interiorul Europei. în special Americii”. ”Alternativa monedă unică . respectiv se introduce o monedă unică. Dezbaterile privind EURO nu au rămas cantonate în plan european. Zonele monetare optime definite. Luminita. Bucuresti 2009. și alte state ale lumii. Se apreciază că europenii vor dispune de o monedă care va fi la fel de puternică ca şi dolarul. ALEXANDRU TASNADI.1 În această zonă monetară optimă. şi apoi între Europa şi restul lumii. Conform unei alte definiții.” O poziţie total diferită întâlnim la Robert Mundell. Pionierul acestei teorii este Robert Mundell (1961): ”The Theory of Optimum Currency Areas”.. dezbateri. El vede în EURO un eveniment mare: „O uniune monetară bine coordonată va aduce beneficii considerabile popoarelor Europei dar şi restului lumii. o lucrare clasică. Conducator stiintific. alţii zăresc. consideră că EURO va fi un factor de stabilitate monetară şi politică. 717 – 725. Diversitatea abordarii teoretice si practice. iar Europa va fi unificată prin monedă. este optim pentru o țară să adopte moneda uniunii monetare dacă beneficiile asociate acestei decizii depășesc costurile.A. cursurile de schimb sunt fixate de participanți. Un prim punct de vedere susţine că EURO. proiecte și contraproiecte. prin criteriile pe bază 1 GHERENDI.M. ceea ce le va permite să împartă dominaţia internaţională a dolarului. similaritatea structurii producției. în aceeaşi direcţie posibilitatea unei păci universale.

p. Ceea ce este sigur. • Majoritatea tarilor in cursc de dezvoltare nnu se pot imprumuta in afara granitelor tarii in moneda nationala. astfel.441.Uniunea Economica si Monetara cărora spațiile monetare naționale sunt interesate să se integreze. Asa cumm spunea si Robert Mundell. pe de o parte. cea mai buna cale spre o uniune monetara este prin cursuri de schimb fixe.1963). dolarul a devenit ancora monetara). Inversul este valabil cand exista un curs de schimb fix. Bucuresti. considerata ancora(ex: Argentina a ales aranjamentul valutar de tip consiliu monetar pe dolarul american. Decizia de a avea rate de schimb fixe poate duce la avantaje dar si la dezavantaje.Kinnon . In esenta. La criteriile clasice. este fapul ca un curs valutar stabil poate promova comertul unei uniuni monetare si nu numai. iar o tendinta a ratei de schimb nominale de a devia haotic de la initial. presupun existența unei monede unice sau a unei structuri de parități fixe. iar politica fiscala slaba. printr-o diversificare continua.1961) si • Gradul de deschidere a economiilor în cauză (R. In cazul in care cursul de schimb este flotant. O tara poate sa absoarba efectele socurilor asimetrice modificandu-si rata de schimb.”2 Mundell a identificat o serie de criterii pe care trebuie sa le indeplineasca o tara pentru a putea apartine unei ZMO: simetria socurilor externe. 6 . nivelul diversificarii economice.Mc. Oricum. De aceea. Editia a III-a adaugita si revizuita . are o economie putin diversificata si se confrunta cu socuri asimetrice. Problema ce a luat nastere consta in ideea ca daca un aranjament valutar anume are sau nu impact semnificativ asupra comertului. Criteriile ZMO sunt considerate ca fiind importante atunci cand o tara prefera sa isi lege moneda proprie de o alta. ele se diferentiaza in functie de gradul de flexibilitarte adoptat in stabilirea cursului valutar: de la forme mai rigide. transpus în practică prin convergenta macroeconomică a economiilor țărilor implicate. 2000. prin faptul ca valorile astfel stabilite se modifica la intervale scurte de timp. Editura Economica.Finante Internationale. este vazuta ca prima cauza a reducerii castigurilor din comert precum si a scaderii nivelului bunastarii. Criterii de acest gen inca se folosesc.consiliu monetar sau legare a monedei nationale de o alta unitate monetara. De aceea se spune ca o rata de schimb fixa ajuta econmiile emergente ein promovarea cresterii investitiilor si a econmiilor. • Se adaugă în prezent criteriul performanțelor economice omogene. In economia aferenta ZMO apare si conceptul de ”teama de flotare” care ar putea fi explicat prin urmatoarele: • O rata de schimb variabila reprezinta o trasatura a unei economii deschise. o depreciere puternica a monedei nationale poate determina presiuni severe asupra balantei de plati. dar totusi nu are o mobilitate ridicata a fortei de munca. la baza definirii monedei se afla evolutia cursului de piata valutara. spre exemplu. gradul de deschidere a economiei. Costurile si beneficiile pe care le poate avea o tara care adera la o zona in care cursurile de schimb sunt fixe. Simona .Mundell . iar pe de alta parte. depind de masura in care propria economie se poate integra si fata fata concurentei economiilor 2 GAFTONIUC. respectiv: • Mobilitatea factorilor (R. politica moentara devine puternica. gradul de mobilitate a fortei de munca. irevocabile între monede.. Robert Mundell a demonstrat inca din 1961 importanta regimurilor cursului de schimb. atunci rata de schimb flexibila este o alegere potrivita.pana la flotare libera. datoriile lor fiind denominate in valuta. daca o tara este oarecum deschisa din punct de vedere comercial fata de alte tari. Aranjamentele valutare practicate in prezent au un caracter dinamic.

Dimensiunea costurilor asociate pierderii instrumentelor politicii monetare depinde de diferentele dintre tari (in ceea ce priveste structura economica sau cadrul legal si institutional). Costuri si beneficii ale aderarii la o zona monetara 2. precum manevrarea ratei dobanzii si a ratei de schimb. diferente intre ratele de crestere sau cand mecanismele de ajustare nu functioneaza (nu exista sisteme de ajustare a socurilor.adica amploarea schimburilor si integrarea pietelor factorilor. Cele mai importante costuri sunt la nivel macroeconomic si apar datorita pierderii unor importante instrumente de politica monetara. 7 . Prin urmare. Se stie ca o tara are mai multe avantaje din aderarea la o zona monetara.Uniunea Economica si Monetara potentialilor parteneri. sau se mentin diferente intre sistemele fiscale). 3 2. pentru reglarea socurilor. Devine astfel important de aflat care ar putea fi probabilitatea aparitiei socurilor asimetrice si ce instrumente alternative ar putea fi folosite in lipsa ratei de schimb sau a ratei dobanzii.1. 3 Gradul de integrare economica se poate evalua daca se ia in calcul integrarea pietelor bunurilor. Un soc pe latura cererii determina astfel o reducere a CA in X si o crestere a acesteia in Y. institutiile pietei muncii functioneaza diferit. atunci cand exista preferinte diferite pentru somaj si inflatie.adica facilitatea cu care se deplaseaza forta de munca si capitalul. ca in Figura 1. cererea agregata (CA) din tara X evolueaza diferit fata de cea din tara Y. 2.1.1. Altfel spus. daca economia e bien integrata cu celelalte economii ale tarilor membre. Din diverse motive (preferinta consuamtorilor pentru bunuri din import). economiile in cauza trebuie sa detina alternative la instrumentele monetare. Costurile unei monede unice Problema principala in cazul uniunior monetare este legata de costurile acestui proces. costurile cresc atunci cand se manifesta socuri ale cererii sau ale ofertei care afecteaza diferit economiile participante la uniunea monetara (socurile asimetrice). diferente legislative. Costuri determinate de aparitia socurilor asimetrice Sa luam in considerare exista unei uniuni monetare intre doua tari X si Y.

unele au aversitate mai puternica fata de inflatie decat celelalte.Uniunea Economica si Monetara Tara X Tara Y Px Py CA2 CA1 CA1 OA OA CA2 P2 P1 P1 P2 PIB2 PIB1 PIB PIB1 PIB2 PIB Figura 1. ED. p. iar mobilitatea fortei de munca este ridicata (criteriile ZMO propuse de Mundell). Manifetarea socurilor asimetrice O scadere a CA in X va determina scaderea productiei reale ceea ce va determina .1. Pe de alta parte. 2007. X se va confrunta cu deficit de cont curet si deficit bugetar („deficite gemene”). In lipsa posibilitatii utilizarii instrumentului de curs de schimb. In Figura 2 (stanga) e reprezentata relatia dintre modificarile salariilor si modificarile preturilor. Aura-Gabriela. daca salariile din cele doua tari sunt flexibile.2. Economia Romaniei si Uniunea Europeana. Costuri si beneficii ale integrarii intr-o uniune monetara. In Figura 2 (dreapta).ASE. De exemplu. sunt reprezentate curbele Phillips pentru UE si o tara X. potrivit carora atunci cand anticipatiile inflationiste cresc. astazi sunt cunoascute si acceptate criticile referitoare la stabilitatea curbei Phillips. In scurt timp. iar cea orizontala rata somajului(Rsom).5 Axa verticala arata rata de modificare a salariilor (Rs).V. 5 Analiza ce urmeaza este valabila numai cand curba Phillips pe termen scurt este stabila (guvernele pot alege intre o inflatie mai inalta si un somaj mai mic. 8 . Costuri determinate de preferinte diferite ale tarilor fata de inflatie si somaj4 Un potential cost al introducerii monedei unice reiese din faptul ca tarile au preferinte diferite pentru inflatie . Y va inregistra excedent bugetar si excedent de cont curent. curba Phillips se deplaseaza in sus. VOL.187-189. o echilibrare automata a celor doua tari ar fi posibila. redata astfel: (1) RS = ri + q Unde: Rs-rata de crestere a salariilor ri -rata inflatiei q-rata de crestere a productivitatii muncii 4 SOCOL. iar autoritatile nu mai pot alege diverse combinatii inflatie-somaj). ceea ce va determina implicit scaderea nivelului de ocupare. 2. Bucuresti.

Totusi. Daca R si UE formeaza insa o uniune monetara. produsele tarii R isi pierd competitivitatea. trebuie sa cccepte alte combinatii inflatie somaj. iar UE pana in punctul CUE . in timp ce UE alege AUE . intre X(luam aici incolo ca fiind Romania. deci ”R”) si UE exista relatia: (4) e = riR − riUE Unde e-rata deprecierii leului in raport cu euro. rata salariilor in UE creste. daca rata inflatiei in R este mai mare decat cea din UE. in acest fel.Uniunea Economica si Monetara Prin urmare. ceea ce ne conduce la faptul ca e=0. respectiv situarea in alte puncte ale curbei Phillips. Analog. chiar daca convenablilitatea nu este ridicata. conform ecuatiei (1). R alege sa se situeze in punctul CR. Astfel. Din ecuatia (4) reiese ca atunci cand rata inflatiei ese mai mare in R decat in UE. rata inflatiei in UE creste iar in R scade. In aceasta situatie. pentru a nu-si pierde competitivitatea produselor.(3) RS X = ri X + q X Conform teoriei paritatii puterii de cumparare (PPP). 9 . atat r cat si UE. in timp ce UE alege inversul situatiei. atunci cursul de schimb nu mai exosta ca instrument de politica monetara. In aceasta situatie. R se deplaseaza pe curba Phillips pana in punctul AR . R prefera un somaj scazut si inflatie ridicata. costul unei uniunni monetare intre R si UE consta in faptul ca. in cazul unui curs de schimb fix. pana cand cele doua zone vor fi egale. avem urmatoarele forme ale ecuatiei pentru UE si X: RSUE = riUE + qUE (2). UE si R au preferinte diferite pentru inflatie si somaj. astfel. iar rata salariilor in R scade. R trebuie sa-si deprecieze moneda in raport cu euro. Atat timp cat cele doua au rate ale inflatiei diferite. existenta unui curs de schmb fix intre ele nu este sustenabila. In acest caz. adica ratele inflatiei in R si UE trebuie sa fie egale. in cadrul Figurii 2.

si anume costul diferentelor de productivitate in tarile din uniunea monetara. somajul este determinat de rata naturala a somajului si este independent de inflatie. iar autoritatile nu mai pot alege intre inflatie si somaj. Costuri determinate de preferinte diferite ale tarilor fata de inflatie si somaj Conform teoriei economice. Atunci : (5) riUE = riR Dar. Pe termen lund deci. stabilind un curs de schimb fix intre leu si euro. iar intersectia curbei Phillips pe termen lung cu axa OX. Revenind la Figura 2. se poate realiza un alt posibil cost al introducerii unei monede unice. Pornind de la ideea ca R si UE formeaza o uniune monetara( e=0). R si UE isi pot egaliza ratele inflatiei. Totusi. Asadar. incat pe termen scurt exista problema inflatie-somaj. tarile care au rate ridicate ale inflatiei si vor sa adere la o uniune monetara. ajungem conform relatiei (4) la egalitatea dintre cele doua rate ale inflatiei corespunzatoare lui R si UE. reprezinta rata naturala a somajului. fara niciun cost in termeni de somaj. folosinf relatiile (2) si (3) de unde scoatem cele doua rate ale inflatiei in fucntie de rata productivitatii muncii si rata salariilor. pe termen lung curba Phillips este verticala. ajungem la: 10 . pe termen lung. Din figura reiese ca rata productivitatii (q) este mai mare in cazul UE decat in cazul R.Uniunea Economica si Monetara UE AUE CUE qUE e R AR CR qR Figura 2. trebuie sa se astepte la un nivel ridicat al somajului. in cazul unei uniuni monetare.

Aura-Gabriela. M. atunci cresterile salariilor nominale in R trebuie sa fie mai mici decat cele din UE. Costuri echivalente cu diferentele institutionale pe piata muncii sau diferentele in ceea ce priveste ritmurile de crestere economica Tarile care au institutii diferite ale pietei muncii si care se afla intr-o uniune monetara. deoarece un soc al ofertei determina asupra preturilor si somajului efecte diferite (in functie de gradul de centralizare sindicala). Problema seniorajului. 7 Idem. 7 Pe de alta parte. deci costuri mai ridicate. 1997 si Paul de Grauve.1. Bucuresti. ED.Uniunea Economica si Monetara (6) RS − qUE = RS − q R ⇒ RS − RS = qUE − q R UE R UE R Daca ratele productivitatii sunt diferite in cele doua zone (mai mica in R decat in UE) si decid sa formeze o uniune monetara. ci pastrarea monedei proprii. prin urmare nu este recomandata integrarea monetara a acestora. Prin urmare. vor avea de pierdut. fiecare tara foloseste diferite combinatii de finantare: prin indatorare sau monetizare. Perspectiva europeana. dar in cazul unei uniuni monetare acest lucru nu mai este posibil. 2007. Astfel.4. 8 Vezi Michael Burda. VOL. un guvern va utiliza diferite surse de venituri astfel incat sa egalizeze costurile marginale ale cresterii veniturilor prin 6 SOCOL.V.3. facem apel la o formula a constrangerii bugetare. Oxford 2003. pentru a-si mari rata de crestere a exporturilor vor trebui sa-si deprecieze moneda nationala pentru a crea cresteri in productivitate. 11 . Macroeconomie. apar costuri. Costuri determinate de diferentele intre sistemele fiscale ale tarilor.baza monetara Deficitul bugetar este alcatuit din deficitul primar (G-T) si platile cu dobanda la datoria guvernamentala (rB) si se poate finanta prin indatorare (dB/dt) sau prin cresteri ale bazei monetare (dM/dt). 5th Edition. 2.cheltuieli guvernamentale (excluzand platile cu dobanda la datoria guvernamentala) TI-taxe si impozite r-rata dobanzii la datoria guvernamentala B. tarile in curs de dezvoltare care prezinta ritmuri mari de crestere economica sunt dezavantajate de o integrare intr-o uniune monetara. ED.189. 6 2. suporta costuri mari ale aderarii. Economics of Monetary Union. care se prezinta astfel:8 G − TI + rB = dB / dt + dM / dt Unde : G. p. O uniune monetara aduce cu ea si constrangeri bugetare pentru tarile implicate. Costuri si beneficii ale integrarii intr-o uniune monetara. Charles Wyplosz. Pentru o mai buna intelegere. Tarile cu ritmuri mai mari de crestere economica(tarile in curs de dezvoltare) inregistreaza si ritmuri mai mari de crestere a importurilor. Conform teoriei finantelor publice. ajustarea efectelor va fi dificila in lipsa unui instrument de curs de schimb.190. tarile care au un nivel al cresterii economice mai ridicat decat aliatii lor monetari.1. All Beck. Datorita diferentelor sistemelor fiscale. p. In esenta. Economia Romaniei si Uniunea Europeana.ASE. Daca din diverse motive nu se intampla astfel.

costurile de tranzactie dispar. aleg sa-si mareasca veniturile prin inflatie (senioraj). cei care le plateau ies acum in castig. Beneficiile unei monede unice9 Daca.V. iar diferentele intre tari sunt mari. In concluzie. reducerea discriminarii prin pret intre pietele nationale. 2. 2007.2. Aceste invonveniente dispar in momentul in care perdantii se vor adapta situatie si se vor orienta catre alta forma de profit. 9 SOCOL. oamenii vor sa fie siguri in privinta evolutiei veniturilor lor. larg practicata pe pietele tarilor din UE. Drept exemplu. Prin urmare.192-193 12 . in general tarile care au un sistem fiscal ineficient. In aceste conditii.1. 2003). 2. insa cei care initial le percepeau ies in pierdere acum.Uniunea Economica si Monetara aceste surseș in stituatia in care costul marginal al cresterii veniturilor prin marirea fiscalitatii depaseste costul marginal al cresterii veniturilor prin inflatie (Senioraj). In principiu.ASE. beneficiile monedei unice se refera la eliminarea costurilor de tranzactie asociate schimbului valutar precum si la eliminarea riscului generat de incertitudinea privind evolutia viitoare a cursurilor de schimb. Astfel. Castigul publicului larg din eliminarea costului preschimbarii unei monede in alta moneda este evident. Castiguri indirecte rezultate din eliminarea costurilor de tranzactie Eliminarea costurilor de tranzactie genereaza si un castig indirect si anume. datorita segmentarii puternice a pietelor nationale. Aura-Gabriela. ED.2. un guvern alege cea de-a doua varianta. costurile de tranzactie mari. aderarea la o astfel de uniune nu este de dorit atat timp cat costurile ei sunt mai mari decat beneficiile. p.2. ingreunand sarcina minimizarii costurilor (Paul de Crauve.3. impiedica un consumator dintr-o tara sa cumpere acelasi bun dintr-o alta tara. intrucat au costuri mai mici la solutia cresterii veniturilor prin inflatie decat au la solutia privind fiscalitatea. avem renuntarea la taxele aferente schimbului valutar. Astfel. Insa cresterea fiscalitatii va conduce la pierderea bunastarii populatiei. O evolutie imprevizibila a cursului de schimb creeaza o stare de nesiguranta care va conduce la pierderea bunastarii. Castiguri de bunastare generate de cresterea incertitudinii In general. beneficiile acesteia sunt analizate in special la nivelul microeconomic. tarile in curs de dezvoltare care doresc integrarea intr-o uniune economica si monetara alaturi de tari dezvoltate. Castiguri directe rezultate din eliminarea costurilor de tranzactie In ideea existentei unei monede unice. Pentru ca ceea ce pentru unii reprezinta castig pentru altii reprezinta pierderi. Economia Romaniei si Uniunea Europeana. 2. VOL. costurile monedei unice se refera la nivelul macroeconomic al economiei. 2. In lipsa acestor costuri de tranzactie consumatorii vor putea achizitiona bunurile pe care le vor de acolo de unde sunt mai ieftine. Costuri si beneficii ale integrarii intr-o uniune monetara.2.2. La nivelul intregii uniuni monetare disparitia acestor costuri genereaza castiguri insa ele nu sunt repartizate uniform. in general. Bucuresti. eliminarea riscului valutar poate conduce la o crestere a acesteia din urma. vor trebui sa mareasca fiscalitatea pentru a- sia coperi deficitul.

Prin urmare membrii zonei monetare vor avea. ceea ce inseamna ca tarile ar trebui sa fie parte a unei zone monetare optime. Sporirea gradului de integrare economica va duce la specializarea fiecarei tarii in producerea acelor bunuri si servicii pentru care detine un avantaj comparativ. La stanga drepotei ZMO țările ar trebui să-și păstreze independența monetară .Potrivit acestora . o majorare a divergenței crește costurile unei uniuni monetare.Uniunea Economica si Monetara 3. 13 . țările care adera la zona euro își intensifică schimburile comerciale.) linia ZMO reprezintă ansamblul combinațiilor dintre gradul de integrare comercială si convergența ciclurilor pentru care costurile si beneficiile aderarii la zona euro sunt egale. Convergența ciclurilor de afaceri Țările formeză o zonă monetră optimă Țările își păstrează independența monetară Linia ZMO Gradul de integrare comercială Figura 3. Costurile la nivel macroeconomic ale unei convergențe mai reduse pot fi compensate de beneficiile la nivel microeconomic ale intensificării integrării economice. In lipsa posibilităților de ajustare pe termen scurt a economiei prin intermediul cursului de schimb.1. Convergența ciclurilor Frenkel and Rose (1998) au stabilit latura endogena a doua criterii majore ale zonei monetare optime: gradul de integrare comercială si convergența ciclurilor de afaceri. deoarece o crestere a gradului de integrare comerciala este insotita de o convergenta mai redusa . o structura economica foarte putin diversificata. ceea ce duce la influența pozitivă a corelației dintre evoluțiile macroeconomice ale țărilor membre.1. La dreapta liniei ZMO beneficiile pierderii independentei monetare depasesc costurile . iar costurile depasesc beneficiile pierderii independentei monetare. In 1993 Krugman afirma o alta ipoteza si anume ca o crestere a gradului de deschidere va duce la o corelatie mai redusa a ciclurilor de afaceri. Analiza consturilor si beneficiilor unei ZMO In figura de mai sus (3.

Relatia dintre divergenta ciclurilor de afaceri si flexibiliatea este influentata de gradul de integrare comerciala a unei economii . este ea insusi o zona monetara optima? Convergenta ciclurilor de afaceri = f(+ICB. 3. .2006) . zona unde functioneaza moneda unica euro .Uniunea Economica si Monetara Convergența ciclurilor de afaceri UEM Linia ZMO Gradul de integrare economică Figura 3. Astfel decizia de renuntare la propia moneda este influentata de corelatia dintre integrarea comerciala-convergenta ciclurilor –flexibilitate. asa cum decurg din analizele empirice : • ICB (indicele comertului bilateral) se calculeaza ca medie a ponderilor relatiilor comerciale bilaterale dintre tarile I si j in relatiile comerciale totale • GIE (gradul de integrare economica) se determina ca medie a ponderii exporturilor si importurilor unei tari i in PIB • ISC ( indicele specializarii comerciale ) masoara suma diferentelor dintre ponderile unui sector de activitate in exporturile totale a doua economii • IDS (indicele divergentei structurale) definit ca suma a diferentelor dintre ponderile la PIB ale diferitelor sectoare de activitate economica 14 .Guillemineau.1.majorarea acesteia duce la micsorarea flexibilitatii in ajustarea economiei si cresterea beneficiilor aderarii la ZMO. avem si potentialul de manifestare a unor socuri mai ridicat . Alti doi factori care influenteaza decizia de adoptare a monedei unice sunt : natura socurilor care afecteaza o economie precum si capacitatea acesteia de ajustare a efectelor acestor socuri. +GIE. Astfel. intr-o tara care are structura economica mai diferita .Convergenta ciclurilor de afacerii in zona euro Uniunea Europeana . Ipoteza specializarii in cazul UEM Studiile arata ca realitatea europeana este una intermediara in raport cu cele doua viziuni. In astfel de tari vom avea nevoie de flexibilitate ridicata a economiei nationale. -IDS) In relatia de mai sus sunt specificate influentele unor variabile asupra convergentei ciclurilor ( Bower.ISC .2. iar pentru neutralizarea efectelor .politica monetara comuna este ineficienta.

 IDS s-a mojarat de la aproximativ 21% (1980-1988) la 25% (1997-2004) 15 .pe de o parte . si reducerea ponderii in PIB a comertului cu economiile din afara zonei euro . pe de alta parte. ceea ce inseamna ca s-a intensificat comertul bilateral dintre traile din zona euro . Aderarea la UEM a generat comercializarea mai multor bunuri . insa intr-o proportie mai mare cu tarile din afara acesteia. in timp ce ponderea comertului interindustrial s-a redus.  ISC a scazut in perioada 1997-2004 (52%) fata de 1980-1988 (59.5%) ceea ce ne arata ca aderarea la UEM a sporit gradul de integrare economica . Belgia – Olanda) In perioada 1989-1996 indicele comertului bilaterat a crescut fata de perioada 1980-1988 .Uniunea Economica si Monetara In 2006 Bower si Guillemineau au calculat acesti indici in tarile din zona euro si au obtinut urmatoarele concluzii:  ICB a inregistrat cele mai ridicate valori in cazul tarilor pereche ( Germania-Franta.  GIE in perioada pregatirii intrarii in UEM si aderarea propriu-zisa a crescut .

6704( t-statistic =-2.Grecia) are o evolutie particularizata 10 Marinas M(2008) . 16 .18) ICB a avut o influenta pozitiva si semnificativa (la nivel de 5%) .0652*ICB+0.Editura Economica. Bucuresti . ceea ce a influentat in mod pozitiv convergenta ciclurilor economice.”10Astfel ipoteza lui Krugman11 este negate econometric. Convergenta economica .5087 ( t-statistic =3.8238( t-statistic =-3. R2=0.433*ISC+0.”Intensificarea relatiilor comerciale nu genereaza o specializare comerciala mai ridicata si nici o accentuare a divregentei ciclurilor de afaceri.Italia. In studiul realizat de cei doi in 2006 s-au luat in considerare 66 de corelatii bilaterale intre traile din zona euro in evaluarea influentei acestora asupra convergentei ciclurilor : » Convergenta ciclica= 2. R2=0. Din punct de vedere al teoriei ZMO .19) ISC a avut o influenta negative asupra convergentei ciclurilor . 12 Intensificarea schimburilor comerciale influenteaza pozitiv corelatia dintre evolutiile macroeconomice ale trailor membre.1 .0786*GIE+0.05) IDS a avut o influenta negative dar o importanta foarte redusa in explicarea evolutiei convergentei ciclurilor Conform rezultatelor econometrice se ajunge la concluzia ca nu exista o stransa legatura intre cresterea gradului de integrare economica si convergenta ciclurilor.Olanda) evolueaza simetric cu economia zonei euro .61 .94 . in cateva domenii importante: » Nucleul UEM (Germania . R2=0. zona euro este formata dintr-un grup de tari eterogen de tari . explicand 19% din regresia acesteia » Convergenta ciclica=-0. R2=0. pag 173 11 Sporirea gradului de integrare va genera divergenta economica. in timp ce diferentele intre structurile economice au sporit.Belgia. Totusi abordarea lui Frenkel si Rose12 se valideaza empiric deoarece aderarea la zona euro a determinat o intensificare a relatiilor comerciale .01) GIE nu a avut nicio influenta asupra convergentei ciclice » Convergenta ciclica=-0. Franta.5215( t-statistic =0.4987*IDS+0.explicand 18% din regresia acesteia » Convergenta ciclica=0. in timp ce periferia (Irlanda.Uniunea Economica si Monetara Structurile comerciale au devenit mai similare.Spania.81 .

Studiile care au analizat aceste socuri . au obtinut pentru tarile ECE candidate la UE urmatoarele concluzii:  Socurile cererii sunt temporare iar cele ale ofertei sunt permanente in raport cu productia  Costurile independentei monetare vor fi mai reduse deoarece politicile monetare din aceste tari sunt influentate de conditiile monetare din zona euro  Tarile zonei euro au structuri economice similare in timp ce tarile ECE au un grad mai ridicat de eterogenitate  Intr-o uniune monetara datorita similaritatii politicilor economice promovate corelatia socurilor pe latura cererii ar trebui sa creasca  Gradul de deschidere a economiei are o influenta pozitiva semnificativa asupra corelatiei cu socurile pe latura oferteiș si exista o relatie pozitiva intre gradul de deschidere si pozitionarea geografica a tarii respective ( Weimann. iar serviciile in nucleul zonei euro 3. o simetrie mai puternica exista cu 13 Vor fi afectate mai putin de socurile asimetrice 14 Introducerea bancomatelor poate fi un soc asupra cererii deoarece faciliteaza accesul la bani si reduce cererea de bani. intensitatea comertului bilateral si gradul de diversificare a productiei. iar daca oferta ramne constanta cheltuielile nominale se maresc iar curba cererii se deplaseaza spre dreapta.sunt mai putin sincronizate cu zona euro decat cele ale MArii Britanii. Socurile cererii agregate 14 sunt conditionate de natura regimului monetar promovat. ceea ce duce la accentuarea disparitatilor de dezvoltare intre tari » Nucleul UE inregistreaza ponderi de 75% in comertul intraindustrial si au un grad de diversificare a productiei 13 » Activitatile industriale au tendinta de concentrare in tarile periferice .2002)  Corelatia socurilor pe latura cererii este mult mai redusa decat corelatia socurilor pe latura ofertei pentru majoritatea tarilor (Firdmuc-Korhonen. circulatia fortei de munca are in vedere mai ales forta de munca calificata .Suedia si Danemarca.Uniunea Economica si Monetara » Migratia anuala intre statele member nu reprezinta decat 0.75% din populatia rezidenta si 0. O corelatie ridicata arata o convergenta structurala ridicata a tarilor cu zona euro. Socurile pot fi legate de cererea agregata sau/si de oferta agregata. Factorii care influenteaza convergenta ciclica a noilor membri UE Imaginea gradului de convergenta macroeconomica a noilor tari membre ale UE inaintea de aderarea la zona euro este oferita de analiza gradului de simetrie a socurilor si a corelatiei ciclurilor economice. pentru a transfera costurile suplimentare pe umerii consumatorilor 16 O pondere mai mare a comertului intraindustrial si a produsctiei industriale 17 . Socurile ofertei agregate 15 reflecta caracteristicile procesului de tranzitie catre economia de piata . O corelatie mai puternica a ciclurilor de afaceri cu zona euro presupune costuri mai reduse la pierderea independentei monetare.4% din populatia UE.2003)  Cresterea intensitatii comertului si a ameliorarii structurii economice 16duce la cresterea sincronizarii socurilor pe latura cererii si a ofertei odata cu aderarea la UE Convergenta ciclurilor de afaceri a noilor tari member UE este influentata de convergenta structurilor economice . deci ele vor fixa preturi mai mari. Intre ciclurile de afaceri ale tarilor ECE si cele ale tarilor din UEM exista asimetrii semnificative : .2. Astfel banii se rotesc mai repede .o corelatie ridicata arata ca politica monetara s-a aliniat la politica monetara a zonei euro. 15 Un exemplu :o noua lege contra poluarii mareste costurile de productie ale firmelor.

Uniunea Economica si Monetara ciclul de afaceri din Germania ( Suppel.de asemenea. pe teremen lung. prin urmare.5 pct procentuale peste media primelor trei state membre cu cea mai scazuta rata a inflatie • rata dobanzii nominale sa nu depaseasca . deoarece vizeaza situatia economiei de ansamblu . Uniunea Europeana a fost un 17 Irlanda. Extinderea UEM Daca o tara indeplineste in totalitate criteriile de convergenta nominala. Aceasta omisiune se datoreaza probabil faptului ca . ceea c ear putea genera o convergenta mai puternica a ciclurilor de afaceri si .poate duce la consecinte asimetrice. poate sa adere la zona euro . care sa asigure un grad inalt de coeziune structurilor economiilor tarilor candidate.17 Gradul de convergenta ciclica intre tarile zonei euro este influentata si de capacitatea diferita a economiilor componente de ajustare a socurilor care le afecteaza.2003) - gradul de deschidere fata de UE-15 mai ridicat decat in cazul tarilor din UEM si a celor care sunt in afara zonei euro . pana la inceputul anilor '90 . Aderarea la UEM a noilor tari member implica gasirea celui mai favorabil compromise intre convergenta reala si convergenta nominala. 4. o reducere a costurilor aderarii la zona euro * criteriile ZMO ar putea fi indeplinite in intregime dupa aderarea la zona euro Un grad mai scazut al convergentei ciclurilor de afaceri cu zona euro nu presupune in mod necesar performante economice reduse. Suedia si Finlanda au inregistrat evolutii macroeconomice superioare tarilor din nucleul zonei euro. dar efectele pot fi negative fara o narmonizare in prealabil cu procesul de convergenta reala. 2% fata de media ratei dobanzii in primele trei state membre cu cele mai bune performante in domeniul stabilitatii preturilor • deficitul bugetar san u depaseasca 3 % din PIB • datoria publica in PIB san u depaseasca 60% • marjele de fluctuatie in limita a ±15% in ultimii doi ani premergatorii examinarii Tratatul de la Maastricht nu face referire la criterii de convergenta reala.1. in conditiile manifestarii unei divergente ciclice cu acestea 18 .Complementaritatea proceselor de convergenta nominala si reala Aderarea la zona euro nu se face decat dupa respectarea criteriilor de convergenta nominala stabilite la Maastricht(1993): • rata inflatiei de cel mult 1. 4.aderarea la UE este posibil sa determine o sincronizare mai puternica a ciclurilor de afaceri mai ales prin comert si prin alte canale structurale Analiza criteriilor ZMO pentru noile tari UE permite evidentierea urmatoarelor aspecte semnificative : * tarile ECE nu pot deveni member UEM daca se aplica criteriile ZMO * o tara poate considera ca este benefica aderarea la o uniune monetara chiar daca nu indeplineste in intregime criteriile unei ZMO * gradul de integrare comerciala va creste . politica monetara comuna .

responsabilitatea revenind BCE. iar reputatia castigate nu mai poate fi valorificata .3. sindicatele vor cere mariri de salarii si in sectoarele bunurilor necomercializabile. deci o crestere a inflatiei18. deoarece se renunta la politica monetara independenta. 19 .Opinii privind participarea la ERM II Un dezavantaj al participarii la ERM II este faptul ca tarile isi asuma costuri considerabile pentru a respecta criteriul inflatiei sic el al cursului de schimb. Ca urmare a procesului de ”catch-up” . In lipsa unor criterii clar enumerate in tratate . Comisia Europeana si BCE au avertizat asupra riscurilor unei adoptari precipitate a euro de catre o tara care nu respecta criteriile de convergenta reala.Manifestarea Efectului Balassa Samuelson Pentru a demonstra cum se produce acest efect . au loc cresteri rapide de pruductivitate in sectorul bunurilor comercializabile. Aceste mariri de salarii vor fi reflectate in cresterea preturilor in aceste sectoare. fara a dispune de timpul necesar pentru a materialize beneficiile.Uniunea Economica si Monetara club al tarilor bogate( exceptie :Spania . cu efecte negative asupra competitivitatii sectoarelor supuse concurentei externe. si va urma o crestere in lant a preturilor . Avand in vedere manifestarea Efectului Balassa-Samuelson in economiile in tranzitie. Astfel dupa cei doi ani participantii isi demonstreaza capacitatea de a mentine cusrul de schimb in interiorul benzii de fluctuatie . De asemenea . care vor conduce la cresterea salariului mediu in acest sector. dar aceasta crestere nefiind insotita de o crestere a productivitatii in aceste sectoare. In aceste consitii . in ambele economii producandu-se atat bunuri comercializabile (BC) .Portugalia) iar structurile economice ale acestora erau asemanatoare. economistii Balassa si Samuelson au observat in tarile in dezvoltare o situatie similara cu cea care se manifesta astazi in tarile din Europa Centrala si de Est. tara devine membru UEM . impactul cresterii rapide aproductivitatii asupra inflatiei va fi un impediment major in drumul spre UE . utilizarea excesiva apoliticii de curs pentru asigurarea dezinflatiei poate conduce la un nivel de apreciere nesustenabil. pentru tarile din Europa Centrala si de Est.2. dar nu si intre cele doua tari * Inexistenta unei concurente directe intre sectoarele BNC * Inexistenta unei competitii intre sectoarele BC si BNC in interiorul fiecarei tari Productia de BC si BNC este reprezentata cu ajutorul a doua functii de productie de tip Cobb- Douglas 18 Masurata prin IPC. in anul 2003 de Grauwe si Schnabl realizeaza un model in care iau in calcul doua economii deschise . Pornind de la ipotezele : * concurenta perfecta intre pietele BC din cele doua tari * Perfecta mobilitate in piata nationala a fortei de munca .cat si necomercializabile (BNC) . In 1964. putem considera ca importante cele care privesc: • gradul de deschidere a economiei ( ponderea exporturilor si importurilor in PIB) • ponderea comertului bilateral cu tarile membre ale UE in total comert exterior • structura economiei (ponderea marilor sectoare in crearea PIB-ului) • nivel PIB/locuitor 4. 4.

productivitatea marginala a muncii va trebui sa fie egala cu salariul real in fiecare sector. WC=WNC=W (3) Impartind ecuatia (1) la (2) . Salariile nominale in sectoarele BC si BNC sunt presupuse a fie gale ca urmare a asumarii ipotezei de perfecta mobilitatea a fortei de munca intre cele doua sectoare.Uniunea Economica si Monetara Pornind de la maximizarea rezultatelor. tinand cont de relatia (3) si inmultind cu (-1) obtinem: 20 .

cat si din BNC . in conditiile in care traile trebuie sa faca fata si procesului de ”catch-up”. Echilibrul se poate stabili prin doua modalitati : o Ajustarea prin inflatie : cea ce se intampla sub o politica a cursului nominal de schimb fix o Ajustarea prin curs de schimb : inflatia poate fi mentinuta sub control in conditiile existentei unui curs de schimb flotant Analizand criteriile de la Maastricht . Cum in calculul IPC se ia in considerarea un cos de bunuri format atat din BC . o crestere a productivitatii in sectorul BC va duce la o crestere a preturilor relative in cele doua sectoare. Asa cum s-a observat impactul cresterii productivitatii in sectorul BC asupra inflatiei depinde de regimul de curs de schimb din tara respective : 21 . s-a demonstyrat ca doua din criterii ( inflatia si cursul de schimb ) intra in contradictie .Uniunea Economica si Monetara Daca productivitatea in sectorul BNC este constanta . atunci inflatia care se masoara utilizand IPC creste si ea.

trebuie coordonata cu cea fiscala pentru a indeplinii acest obiectiv. preturile relative ale BC si BNC pot fi influentate in mod diferit de catre consumul privat:  Cererea pentru BC creste in aceeasi masura ca cererea pentru BNC : efectul cererii este neutru . dar cu costul reducerii cererii agrgate . Astfel . prin urmare panta liniei preturilor se va modifica . prin urmare si a consumului. 5. neinsotita de o crestere a productivitati in sectorul BNC . curs de schimb flexibil : diferentele de productivitate intre cele doua sectoare . de fapt .4. ci si cresterea veniturilor . Si in acest caz se va inregistra o pierdere in cererea agregata . in conditiile mentinerii constante a preturilor in sectorul BNC . Astfel. prin urmare va duce la o scadere economica. deci a inflatiei . b) Aprecierea nominala a cursului de schimb in ERM II Ajustarea printr-o apreciere nominala a cursului de schimb se realizeaza . Impiedicarea cresterii cererii pentru servicii ar putea fi realizata printr-o impozitare mai mare a veniturilor. diferemnta de preturi fiind datorata doar efectului oferta  Cererea pentru BC creste intr-o masura mai mare decat cea pentru BNC : efectul oferta este compensate de efectul cerere  Cererea pentru BC creste intr-o masura mai mica decat cea pentru BNC : efectul Balassa – Samuelson se accentueaza. se vor reflecta in aprecierea nominala a monedei nationale. 4.Uniunea Economica si Monetara . Rezolvarea dilemei Efectului Balassa-Samuelson Solutii propuse pentru rezolvarea dilemei Efectului Balassa-Samuelson : a) impunerea unei politici fiscale restrictive b) aprecierea nominala a cursului de schimb in ERM II a) Impunerea unei politici fiscale restrictive Cum politica monetara nu poate actiona de una singura pentru realizarea convergentei nominale si reale cu UE . Halpern si Wyplosz(2002) au afirmat ca nu doar factorii care tin de oferta (productivitate) actioneaza asupra preturilor bunurilor din sectorul BNC . ci si factori care tin de cerere. ceea ce va duce la reducerea presiunii inflationiste. prin modificari in preturile relative ale BC si BNC . dar aceasta pierdere ar fi mai mica decat in cazul aplicarii unei politici fiscale restrictive. Cresterea productivitatii in sectorul BC nu are ca effect doar cresterea IPC . Astfel o politica fiscala restrictive ar duce la diminuarea impactului inflatiei fara afectarea cursului de schimb. 22 . curs de schimb fix : cresterea productivitatii in sectorul BC . dar insotita de o crestere similara a salariilor in acest sector va duce la o crestere a IPC .

IAPC este indicele care evaluează cel mai bine variaţiile în timp ale preţului unui coş reprezentativ de bunuri şi servicii de consum.Uniunea Economica si Monetara Stabilitatea preţurilor – obiectivul Eurosistemului Obiectivul principal al SEBC este menţinerea stabilităţii preţurilor. Consiliul guvernatorilor a confirmat această definiţie. Acordându-se o atenţie deosebită îndeplinirii acestui obiectiv de politică monetară a BCE. În al doilea rând. documentul nu defineşte semnificaţia „stabilităţii preţurilor”. în ultimă instanţă. tratatul reflectă concepţia economică modernă în ceea ce priveşte rolul. Consiliul guvernatorilor a precizat că. Astfel. cu excepţia impactului pozitiv exercitat de stabilitatea preţurilor. numai nivelul preţurilor din economie. În ciuda faptului că Tratatul de instituire a Comunităţii Europene stabileşte în mod clar obiectivul fundamental al BCE de menţinere a stabilităţii preţurilor. politica monetară nu poate avea nicio influenţă durabilă asupra variabilelor reale. în luna octombrie 1998. În luna mai 2003. în care concurenţa este liberă. dovedesc faptul că politica monetară poate influenţa. intenţionează să menţină ratele inflaţiei la un nivel inferior. În schimb. Consiliul guvernatorilor BCE a anunţat o definiţie cantitativă a stabilităţii preţurilor. Stabilitatea preţurilor „trebuie menţinută pe termen mediu”. favorizând alocarea eficientă a resurselor. fundamentele teoretice ale politicii monetare. scopul şi limitele politicii monetare şi susţine structura instituţională şi organizatorică a activităţii unei bănci centrale în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. Consiliul guvernatorilor BCE a definit stabilitatea preţurilor ca fiind „o creştere anuală a indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) pentru zona euro sub nivelul de 2%”. 23 . menţinerea stabilităţii preţurilor este singurul obiectiv realizabil pe care politica monetară îl poate atinge pe termen mediu. Tratatul a stabilit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor din mai multe motive. precum şi experienţa dobândită din trecut. În primul rând. Menţionarea expresiei „IAPC pentru zona euro” indică faptul că obiectivul de politică monetară a BCE este menţinerea stabilităţii preţurilor în întreaga zonă euro şi că acesta urmăreşte să asigure protecţie deplină şi eficientă împotriva pierderilor la nivelul puterii de cumpărare a banilor. Eurosistemul trebuie să acţioneze în conformitate cu principiul unei economii de piaţă deschise. Cu acest prilej. Din acest motiv. achiziţionate de populaţia zonei euro. decenii de experienţă practică şi numeroase studii economice sugerează că o politică monetară orientată spre menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen lung. în urma unei evaluări complete a strategiei de politică monetară a BCE. prin această definiţie. va contribui pe deplin la îmbunătăţirea perspectivelor economice şi la ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor. dar apropiat de 2% pe termen mediu. Aceasta este prevederea-cheie stipulată în capitolul destinat politicii monetare din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (Tratatul CE).

BCE trebuie să explice cum va fi restabilită stabilitatea preţurilor în decursul unei perioade de timp acceptabile. 5. Argumente în favoarea unei definiţii cantitative Prezentarea unei definiţii cantitative a stabilităţii preţurilor se bazează pe trei argumente principale: • Definiţia contribuie la transparenţa politicii monetare prin clarificarea obiectivelor de realizare a acesteia. Anticipaţiile inflaţioniste stabile pe termen lung. • Definiţia oferă publicului o orientare în legătură cu formarea aşteptărilor privind evoluţiile viitoare ale preţurilor. • În cazul în care investitorii pot fi siguri de menţinerea stabilităţii preţurilor în viitor. facilitează misiunea politicii monetare şi îi sporeşte eficienţa. iar amploarea unui posibil impact este incertă. cât şi a deflaţiei. Modificările de politică monetară se răsfrâng întotdeauna asupra preţurilor cu un decalaj de timp semnificativ. În acelaşi timp. 5. este inevitabilă existenţa unui anumit grad de volatilitate a inflaţiei pe termen scurt.1. în decurs de câteva luni. permiţând o alocare mai eficace a resurselor pe piaţă. Avantajele stabilităţii preţurilor Obiectivul privind stabilitatea preţurilor se referă la nivelul general al preţurilor în economie şi implică evitarea atât a inflaţiei prelungite. aceştia nu vor solicita nicio „primă de risc de inflaţie” pentru compensarea riscurilor asociate 24 . politica monetară nu poate absorbi toate şocurile neanticipate cu efect asupra nivelului preţurilor pe termen scurt. Având în vedere faptul că cetăţenii pot identifica cu uşurinţă deviaţiile evoluţiei preţurilor de la stabilitatea acestora. ţinând cont de faptul că astfel de variaţii nu sunt eclipsate de fluctuaţiile preţurilor la nivel global. ţintirea unor rate inferioare ale inflaţiei „apropiate de nivelul de 2%” oferă „o marjă adecvată în vederea evitării riscurilor de deflaţie”. Aceasta permite firmelor şi consumatorilor să fie mai bine informaţi în adoptarea deciziilor privind consumul şi investiţiile.Uniunea Economica si Monetara Expresia „inferior nivelului de 2%” stabileşte o limită superioară clară pentru rata inflaţiei măsurată pe baza IAPC. Prin urmare. care este în concordanţă cu stabilitatea preţurilor pe termen mediu. în concordanţă cu stabilitatea preţurilor. Aşadar. definiţia cantitativă a BCE privind stabilitatea preţurilor ţine seama de eventualele influenţe în măsurarea IAPC şi de implicaţiile diferenţialelor de inflaţie cu caracter structural în cadrul zonei euro. Stabilitatea preţurilor contribuie prin mai multe modalităţi la obţinerea unor niveluri ridicate de activitate economică şi de ocupare a forţei de muncă: • Stabilitatea preţurilor facilitează oamenilor recunoaşterea variaţiilor la nivelul preţurilor relative. Formularea „pe termen mediu” semnalează faptul că politica monetară nu poate efectua reglaje fine la nivelul evoluţiilor preţurilor sau inflaţiei pe termen scurt.2. stabilitatea preţurilor creşte potenţialul productiv al economiei. • Definiţia cantitativă constituie un criteriu de evaluare conform căruia publicul poate considera BCE responsabilă. De asemenea. Sprijinind piaţa în alocarea resurselor în domeniile în care acestea pot fi utilizate cu maximă productivitate.

în astfel de circumstanţe. agenţii economici sunt stimulaţi să facă rezerve de bunuri reale. ţinând cont de faptul că. Prin urmare. • Menţinerea stabilităţii şi coeziunii sociale: stabilitatea preţurilor previne redistribuirea arbitrară şi semnificativă a veniturilor şi a prosperităţii. aceste distorsionări sunt accentuate de fenomenul inflaţiei sau al deflaţiei. politica monetară poate contribui la o alocare eficientă a resurselor pe piaţa de capital şi astfel poate spori stimulentele necesare investiţiilor. împiedică creşterea economică. În al doilea rând. Stabilitatea preţurilor elimină costurile economice reale generate în momentul în care inflaţia amplifică efectele distorsionate exercitate de sistemele fiscale şi de protecţie socială. un mediu economic caracterizat prin preţuri stabile contribuie la menţinerea stabilităţii şi coeziunii sociale. în contextul unei inflaţii ridicate. strategia asigură faptul că informaţiile şi analizele necesare în vederea adoptării unor astfel de decizii (pe plan intern) sunt la dispoziţia Consiliului guvernatorilor BCE.3. se îndeplinesc două misiuni importante. În primul rând. Prin sprijinirea eficienţei politicii monetare şi prin comunicarea angajamentului băncii centrale privind stabilitatea preţurilor. dacă menţinerea stabilităţii preţurilor este plauzibilă. Rolul strategiei de politică monetară a BCE Strategia de politică monetară constituie o descriere coerentă şi structurată a modului în care deciziile de politică monetară sunt adoptate în vederea atingerii obiectivului băncii centrale. Sarcina principală a BCE în calitate de coordonator al Eurosistemului este punerea în aplicare a politicii monetare în zona euro. În majoritatea cazurilor. Prin intermediul acestei strategii. 25 . având ca scop menţinerea stabilităţii preţurilor. Prin intermediul ratelor dobânzii pe termen scurt. fenomen întâlnit atât în mediul inflaţionist. De exemplu. ceea ce susţine prosperitatea economică. • Fiscalitatea şi sistemele de protecţie socială pot crea stimulente greşite care distorsionează comportamentul economic. 5.3. cât şi în cel cu trăsături deflaţioniste. strategia reprezintă un instrument prin care deciziile de politică monetară sunt explicate publicului (pe plan extern). strategia contribuie la credibilitatea BCE pe pieţele financiare. nivelul preţurilor. politica monetară influenţează economia şi în ultimă instanţă. Totuşi. Prin reducerea primelor de risc conţinute în ratele reale ale dobânzii. există şanse minime ca persoanele fizice şi firmele să devieze resursele din sfera productivă pentru a se asigura împotriva inflaţiei. Diverse episoade din secolul XX au demonstrat că ratele ridicate ale inflaţiei sau deflaţiei pot crea instabilitate politică şi socială. prin impunerea unei structuri precise la nivelul procesului decizional. Strategia de politică monetară a BCE 5. acestea din urmă constituie o mai bună rezervă de valoare decât numerarul sau anumite active financiare.1.Uniunea Economica si Monetara cu deţinerea activelor nominale pe termen lung. • De asemenea. tezaurizarea bunurilor nu reprezintă o decizie investiţională eficientă şi prin urmare.

Exerciţiile de proiecţii macroeconomice elaborate de experţii Eurosistemului joacă un rol important în efectuarea analizei economice. Abordarea BCE privind organizarea. BCE a creat aşa-numita „abordare bazată pe doi piloni”. denumite cei doi „piloni”: • analiza economică şi • analiza monetară. sunt în mare parte influenţate de interacţiunea dintre cerere şi ofertă pe piaţa bunurilor. a semnalelor de politică monetară furnizate de analiza economică. Proiecţiile. BCE trebuie să realizeze o analiză amănunţită a evoluţiilor monetare şi economice. În vederea realizării acestui demers. • o gamă variată de indicatori de preţuri şi costuri. serviciilor şi a factorilor de producţie. analiza monetară serveşte drept instrument de coroborare. Această analiză ţine cont de faptul că evoluţiile preţurilor pe termen scurt şi mediu. pe termen scurt şi mediu. Pentru a se asigura că toate informaţiile relevante sunt luate în considerare. evaluarea şi coroborarea informaţiilor relevante pentru evaluarea riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor se bazează pe două perspective analitice complementare. Analiza economică Analiza economică se axează pe activitatea reală şi pe condiţiile financiare din economie. • politica fiscală şi • balanţa de plăţi pentru zona euro. În acest sens.Uniunea Economica si Monetara 5. Analiza monetară se axează pe un orizont de lungă durată. Abordarea bazată pe doi piloni Cu scopul de a asigura o aplicare optimală a politicii monetare. • evoluţia cererii şi a condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă. serviciilor şi a factorilor de producţie. În principal. Această abordare face cunoscut publicului principiul analizei diversificate şi asigură existenţa unui proces decizional solid. Abordarea bazată pe doi piloni a fost concepută pentru a se asigura faptul că nu se omite nicio informaţie relevantă în evaluarea riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor şi că se acordă o atenţie adecvată diferitelor perspective şi coroborării informaţiilor în vederea formulării unei concluzii generale referitoare la aceste riscuri. Analiza economică vizează evaluarea factorilor care determină evoluţia preţurilor pe termen scurt şi mediu. Această analiză ţine cont de faptul că evoluţiile preţurilor pe termen scurt şi mediu sunt în mare parte influenţate de interacţiunea dintre cerere şi ofertă pe piaţa bunurilor. valorificând legătura de lungă durată între masa monetară şi preţuri.5.4. BCE revizuieşte periodic • evoluţiile la nivelul producţiei globale. punând accentul pe activitatea reală şi pe condiţiile financiare din economie. din perspectiva unui orizont de timp mediu şi lung. 5. întocmite sub responsabilitatea 26 . BCE a adoptat o abordare specifică pentru a stabili caracterul şi amploarea riscurilor asupra stabilităţii preţurilor în zona euro. întemeiat pe diferite perspective analitice.

cu ajutorul bilanţului instituţiilor financiare monetare. Pentru a comunica angajamentul său privind analiza monetară şi pentru a oferi un punct de reper cu privire la evaluarea evoluţiilor monetare. BCE a anunţat o valoare de referinţă pentru agregatul monetar în sens larg. în ultimă instanţă. valoarea de referinţă reprezintă un reper „natural” pentru analiza informaţiilor privind evoluţiile monetare din zona euro. în anumite circumstanţe. BCE utilizează tehnici variate pentru a analiza cursurile produselor financiare şi pentru a extrage anticipaţiile implicite ale pieţelor privind evoluţiile viitoare ale preţurilor.6. asupra preţurilor pe termen mediu. 5. precum şi numeroase alte variabile monetare şi financiare. informaţii preliminare cu privire la evoluţia instabilităţii financiare. se pot extrage informaţii suplimentare privind moneda. BCE acordă o importanţă deosebită agregatelor monetare. În acest sens. Această valoare de referinţă se referă la ritmul de creştere a M3 care este considerat compatibil cu stabilitatea preţurilor pe termen mediu. modificările la nivelul creditelor acordate sectorului privat pot oferi informaţii privind situaţia financiară şi. evoluţiile componentelor M3 (precum numerarul în circulaţie. Analiza monetară În cadrul gamei de indicatori cheie pe care îi monitorizează şi analizează periodic. contribuie la structurarea şi sintetizarea unui număr mare de date economice şi asigură consecvenţa între diferite surse de date economice. În acest sens. la cumpărarea şi vânzarea obligaţiunilor. De exemplu. conţin anumite informaţii privind activitatea reală. Asemenea informaţii prezintă relevanţă pentru politica monetară. Analiza monetară a BCE evaluează periodic dinamica agregatului monetar în sens larg. Preţurile activelor şi randamentele financiare pot fi utilizate pentru furnizarea informaţiilor privind anticipaţiile inflaţioniste de pe pieţele financiare. M3. În cele din urmă. deoarece apariţia dezechilibrelor financiare sau a „bulei” preţurilor la active ar putea exercita un efect destabilizator asupra activităţii economice şi. susţinând astfel orientarea pe termen mediu a strategiei de politică monetară a BCE.Uniunea Economica si Monetara acestor experţi. operatorii de pe pieţele financiare îşi exprimă fără rezerve aşteptările privind evoluţiile viitoare ale ratelor dobânzii şi ale preţurilor. 27 . O astfel de analiză contribuie la furnizarea unor indicii relevante cu privire la comportamentul agregatului M3 în legătură cu valoarea de referinţă şi a unei imagini mai clare a condiţiilor de lichiditate din economie şi a consecinţelor acestora în ceea ce priveşte riscurile la adresa stabilităţii preţurilor. De exemplu. Analiza monetară se întemeiază pe faptul că inflaţia şi expansiunea monetară sunt strâns legate pe termen mediu şi lung. În mod similar. analiza masei monetare şi a creditului poate indica. M3. agregatele monetare în sens restrâns. precum M1. Prin urmare. proiecţiile reprezintă un element esenţial în definitivarea evaluării perspectivelor economice şi a fluctuaţiilor pe termen scurt şi mediu ale inflaţiei într-un ritm apropiat trendului său. depozitele la termen) sunt studiate datorită indiciilor pe care îi oferă cu privire la variaţiile globale ale M3. Analiza creditului şi a condiţiilor de lichiditate permite BCE să privească dincolo de efectele temporare ale diverselor şocuri economice.

plus contractele de report.Uniunea Economica si Monetara 5. în vederea furnizării de lichidităţi. Agregatul monetar M3 cuprinde agregatul monetar M2. Eurosistemul are la dispoziţie un set de instrumente de politică monetară. efectuate cu o frecvenţă săptămânală şi având în mod obişnuit o scadenţă de o săptămână. în special pentru a atenua efectele asupra ratelor dobânzilor determinate de fluctuaţii neaşteptate ale lichidităţilor de pe piaţă. periodice.7. care sunt tranzacţii reversibile. Acestea contribuie la • controlarea ratelor dobânzilor. • gestionarea situaţiei lichidităţilor pe piaţa monetară şi • la indicarea orizontului de politică monetară. Eurosistemul oferă facilităţi permanente. Operaţiunile de piaţă monetară pot fi clasificate în următoarele patru categorii: • operaţiuni principale de refinanţare. Facilităţi permanente De asemenea. având ca scop furnizarea şi absorbţia de lichiditate overnight şi stabilirea limitelor pentru ratele dobânzilor overnight de pe piaţa monetară. Agregatul monetar M2 include agregatul M1.8. • operaţiuni de reglaj fin. realizate prin emiterea de certificate de creanţă şi prin apelul la tranzacţiile reversibile şi tranzacţiile definitive. 5. precum şi instrumentele de îndatorare cu scadenţa de până la doi ani inclusiv. Operaţiuni de piaţă monetară Operaţiunile de piaţă monetară reprezintă instrumentul cel mai important. în scopul de a gestiona situaţia lichidităţilor pe piaţă şi de a controla ratele dobânzilor. 5. unităţi şi acţiuni ale fondurilor de piaţă monetară. care sunt executate ad-hoc. efectuate cu o frecvenţă lunară şi având în mod obişnuit o scadenţă de trei luni.9. plus depozitele cu scadenţă de până la doi ani inclusiv şi depozitele rambursabile cu preaviz de până la trei luni inclusiv. care permite contrapartidelor (instituţii financiare precum băncile) să obţină lichiditate overnight de la băncile centrale naţionale în schimbul unor active eligibile şi 28 . • operaţiuni structurale. Agregatele monetare Agregatul monetar M1 a fost definit ca fiind numerarul aflat în circulaţie plus depozitele cu scadenţa la o zi (overnight). care sunt tranzacţii reversibile în vederea furnizării de lichidităţi. Sunt disponibile două facilităţi permanente: • facilitatea de creditare marginală. • operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung. Instrumentele de politică monetară În vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de menţinere a stabilităţii preţurilor.

controlat de banca centralâ. 29 .rata inflației țintă anticipată de BCE y – rata efectivă de creștere a producției yp* . care poate fi utilizată de contrapartide pentru a plasa depozite overnight la băncile centrale naţionale. în care să se pună accent pe dezvoltarea durabilă și pe asigurarea coeziunii sociale . Obiectivul regimului privind rezervele minime obligatorii este stabilizarea ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară şi crearea (sau accentuarea) unui deficit structural de lichidităţi. transformarea în economia cea mai dinamică la nivel mondial. Eurosistemul impune instituţiilor de credit să constituie rezerve minime obligatorii în conturile deschise la băncile centrale naţionale. atunci d’ trebuie să se majoreze. de rata inflatiei.rata potențială de creștere a producției α. 5. Rezerve minime obligatorii În cele din urmă. atunci d’ trebuie să se majoreze Rata optimă a lui Taylor astfel calculată este comparată cu rata dobînzii existentă în scopul de a aprecia concordanța politicii monetare în funcție de datele economice fundamentale. În același timp. Pentru realizarea acestora este necesar un proces susținut de creștere economică. transformarea într-un succes a extinderii UE prin creșterea rapidă a nivelului de trai în noile țări membre. regula lui Taylor( 1993) afirmă că o normă activă de polică monetară leagă mecanic nivelul ratei dobânzii pe termen foarte scurt.10. politică monetară devine restrictivă dacă y > yp*. La Lisabona Uniunea Europeană și-a stabilit două obiective strategice în perspectiva anului 2010: . β – doi parametri pozitivi care măsoaă viteza de reacție a politicii monetare la ecarturile inflație și producție dacă ri > ri* . 6. Regula Taylor de politică monetară Regula Taylor defineşte politica de dobânzi printr-o funcţie lineară de deviaţia inflaţiei de la ţintă şi de deviaţia PIB de la nivelul compatibil cu ocuparea deplină Aceasta leagă nivelul ratei pe termen foarte scurt a dobânzii de rata inflației și de abaterea dintre PIB efectiv și PIB potențial.Uniunea Economica si Monetara • facilitatea de depozit. d’ = d’* + ri* + α(ri – ri*) + β(y – yp*) unde: d’ – rata nominală a dobânzii de referință d’* – rata reală a dobânzii de echilibru pe termen lung (rata dobânzii reale neutre) ri – rata efectivă a inflației ri* .

în scopul reducerii presiunii inflaționiste. când inflația este deasupra nivelului țintă sau când producția este peste nivelul maxim de ocupare al forței de muncă. economia ar fi înregistrat un nivel excesiv de înalt al şomajului şi ar fi pierdut aproape două puncte procentuale din PIB pe an. Banca Centrală a luat în considerare în stabilirea ratei dobânzii. regula Taylor este considerată o descriere adecvată a modului în care se adoptă deciziile de politică monetară de către alte bănci centrale Ghidează politica monetară în vederea reconcilierii stabilităţii preţurilor şi a ocupării depline. Există şi un element cultural în preferinţa majorităţii ţărilor pentru ţintirea inflaţiei şi nu a unui nivel al ocupării sau al PIBŢările care au avut hiperinflaţie preferăca stabilitatea preţurilor să fie obiectivul primordial al politicii monetare (Germania) 30 . Aceatsă idee referitoare la faptul că rata dobânzii reale trebuie să crească atunci când rata inflației crește (rata dobânzii cu mai mult decât rata inflației) se numește principiul Taylor. Aceasta a rămas nemodificată atunci când cele două tipuri de ecarturi au părut să se compenseze. Regula recomandă o rată a dobânzii relativ mare printr-o politică monetară restrictivă. Uneori obiectivele politicii monetare pot intra în conflict.Uniunea Economica si Monetara Regula are intenția de a facilita stabilitatea prețurilor și ocuparea sistematică a forței de muncă prin reducerea incertitudinilor și prin creșterea credibilității acțiunilor viitoare de către Banca Centrală. Având în vedere faptul că rata dobânzii reale este calculată aproximativ ca fiind diferența dintre rata dobânzii nominale și rata inflației. Când piaţa muncii este tensionată şi creează presiuni inflaţioniste. regula Taylor spune că o creștere a inflației cu un punct procentual ar trebui să determine Banca Centrală să crească rata dobânzii nominale cu mai mult de un punct procentual. când ecartul inflației când cel al producției. rezultă că rata dobânzii reale trebuie mărită pentru a răci economia atunci când inflația crește. Specificând că α > 0. când inflația este peste ținta stabilită și producția este sub nivelul maxim de ocupare al forței de muncă. În această situație regula Taylor precizează ponderile relative datorate reducerii inflației în opoziție cu creșterea producției. Motivul a fost că […] NAIRU corespunzător PIB potenţial a fost de cel puţin 6 procente. În literatura de specialitate. Tobin:„În fapt. Politica monetară nu poate să reducă pe termen scurt şomajul fără a genera inflaţie. Poate de asemenea evita ineficiența și inconsecvența în timp. pe când el s-a dovedit a fi cel mult 5 procente şi probabil mai scăzut. Svensson: Regulile de tip Taylor sunt adesea greşit înţelese şi li se acordă o importanţă exagerată Nicio bancă centrală nu şi-a asumat în mod explicit urmărirea unei astfel de reguli Băncile centrale răspund la un set mult mai complex de informaţii decât cel avut în vedere de regula Taylor din estimările econometrice ale regulilor de tip Taylor. și o rată a dobânzii relativ scăzută atunci când situația este inversă pentru a stimula producția. banca centrală poate răspunde prin controlul π-π* (primul termen din funcţia de pierdere). obiective uneori divergente pe termen scurt. ca în cazul stagflației. cel puţin o treime din modificările ratei dobânzii sunt explicate de alţi factori decât cei avuţi în vedere în această specificaţie. Greenspan a fost îndreptăţit să promoveze o politică discreţionară în condiţiile în care informaţiile disponibile arătau că mai mult output putea fi produs fără pericol inflaţionist”. în exercitarea politicilor discreționare. dacă Fed ar fi implementat Regula lui Taylor în perioada 1993-1997. ținându-se cont de faptul că α > 0.

Uniunea Economica si Monetara Chiar dacă există argumente pentru a ţine cont şi de ocupare (sau nivelul producţiei). dar şi „fără a prejudicia obiectivul stabilităţii preţurilor. stabilitatea preţurilor şi rate moderate ale dobânzilor pe termen lung”(Federal Reserve Act)În fapt. […] nivel ridicat de ocupareşi protecţie socială”(Tratatul de la Maastricht) FED: „ocupare deplină. în general este mai benefic să arăţi clar pieţei care este principalul obiectiv Se poate ca urmărirea exclusivă a obiectivului stabilităţii preţurilor să compenseze o volatilitate mai ridicată pe termen scurt a activităţii economice prin predictibilitatea sporită asiguratăinflaţiei BCE: „menţinerea stabilităţii preţurilor”. în perioada 1979-1982 –reducerea inflaţiei După 1982 –un relativ echilibru între inflaţie şi ocuparea forţei de muncă 0 CONCLUZII 31 . […] creştere economică neinflaţionistă şi durabilă respectând mediul.

decizia de renuntare la propia moneda este influentata de corelatia dintre integrarea comerciala-convergenta ciclurilor –flexibilitate. Stabilitatea preţurilor contribuie prin urmare. Astfel. va duce la sincronizarea mai buna a ciclurilor economice si la apropierea de statulul de zona monetara optima. Cei doi vorbesc despre beneficiile uniunii monetare atat din perspectiva ex ante. Poate de asemenea evita ineficiența și inconsecvența în timp. BIBLIOGRAFIE 19 Frankel si Rose au sustinut caracterul endogen al criteriilor ZMO. Obiectivul BCE. Important este insa ca beneficiile de pe urma integrarii sa depaseasca costurile acesteia.Uniunea Economica si Monetara Este normal sa existe si beneficii si costuri de dimensiuni diferite. Aceasta abordare reprezinta una din paradigmele teoriei zonelor monetar optime si are implicatii covarsitoare. in cazul aderarii la o uniune monetara. plecand de la ideea ca tarile cu cele mai restranse relatii economice tind sa aiba o mare concordanta a ciclurilor de afaceri si au afirmat ca accentuarea integrarii datorita unificarii monetare. desi s-a demonstrat ca UE nu este o zona monetara optima. 32 . 19 Astfel. Evidentele empirice inregistrate in zona euro (ce poate fi considerata ca un laborator de testare pt ZMO). pentru tarile din Europa Centrala si de Est. cat si din cea ex post integrarii. In ceea ce priveste regula Taylor. cât şi a deflaţiei. totusi moneda unica functioneaza (in zona euro) si chiar a avut efecte pozitive. aratand ca unele dintre acestea pot fi atinse si dupa unificare. Pentru ca abordarea endogena arata ca o uniune monetara se poate realiza chiar daca nu sunt indeplinite toate conditiile prezente in teoria zonelor monetare optime a lui Mundell. impactul cresterii rapide aproductivitatii asupra inflatiei va fi un impediment major in drumul spre UE . dovedesc veridicitatea teoriei endogenitatii. Am observat ca relatia dintre divergenta ciclurilor de afaceri si flexibiliatea este influentata de gradul de integrare comerciala a unei economii . Regula are intenția de a facilita stabilitatea prețurilor și ocuparea sistematică a forței de muncă prin reducerea incertitudinilor și prin creșterea credibilității acțiunilor viitoare de către Banca Centrală. privind stabilitatea preţurilor se referă la nivelul general al preţurilor în economie şi implică evitarea atât a inflaţiei prelungite. Avand in vedere manifestarea Efectului Balassa-Samuelson in economiile in tranzitie. in mai multe modalităţi la obţinerea unor niveluri ridicate de activitate economică şi de ocupare a forţei de muncă.majorarea acesteia duce la micsorarea flexibilitatii in ajustarea economiei si cresterea beneficiilor aderarii la ZMO. în exercitarea politicilor discreționare. Svensson ne spunea: Regulile de tip Taylor sunt adesea greşit înţelese şi li se acordă o importanţă exagerată Nicio bancă centrală nu şi-a asumat în mod explicit urmărirea unei astfel de reguli.

2006. Economica. Bucuresti. GAFTONIUC. Cristian. Conducator stiintific. A.2009 6.. M. p. DINU. p. Teza de doctorat Zonele monetare. Costuri si beneficii ale integrarii intr-o uniune monetara. MARINAS. 2007. Editia a III-a adaugita si revizuita . MARINAS. dr. 2. Diversitatea abordarii teoretice si practice. Economie europeana.184-193.V.Editura Economica.Bucuresti. Bucuresti.Uniunea Economica si Monetara 1. ASE. 2000. Aura-Gabriela. Ed. Ed. Romania . EUROSISTEMUL .Radu. 2004. SOCOL. Grigore . SOCOL. Economie. GOLBAN . DINU. 2004 ( revizuita 2007) 7. 33 . ALEXANDRU TASNADI. O tensiune arhitecturala a convergentei . NICULESCU. pag 173 8. Economica.ASE. 4. Drumul catre euro . Economia Romaniei si Uniunea Europeana. Convergenta economica . Bucuresti . Marius(2008) . 3. Prof. SILASI. Marin. VOL. SOCOL. ISARESCU. Marin. GHERENDI. Editura Economica. Editura Economica. Luminita. ED.Finante Internationale. Cristian. Mugur . Bucuresti. Bucuresti. Simona . 5. univ.441. Fundamentarea si coordonarea politicilor economice in UE. Bucuresti 2009.