EMIL SIMION,

COSTIN MIRON,

LELIA FE~TILA.

MONTAJE ELECTRONICE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

Dr. ing. Emil Simion

Dr. ing. Costin Miron

Dr. ing. Lelia Fe$tila

MONTAJE ELECTRONICE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

EDITURA DACIA
CLUJ-NAPOCA,1986

PREFATA
)

Caracteristica domina1Zta a intregii dezvoltari a tarii noasire este cursul ei neintrerupt innoitor, instaurarea spiritului nou, ~tiintijic in intreaga practica social-economica. Politica promouatd consecvent de partidul nostru ~i confirmatd cu toatd taria in documentele celui de al XIII-lea Congres al P.C.R. impune introducerea fermd a progresului tehnic ~i a celor mai noi cuceriri ale ~tiintei ~i tehnicii, accentuarea, mai mult ca oriC£nd in aceastd etapa, a factorilor intensivi ~i a laturilor calitative ale economiei, prin automatizerea, ciberneiizarea ~i robotizarea productiei, 1n acesi context, lucrarea de fata se incadreazd pe Zinia sprijinirii ejortului inginerilor ~i tehnicienilor £11, activitatea de modernizare a productiei, intensificare a cercetiirii ~tiintijice ~i marire a aportului ~tiin!ei la sporirea activita!ii economice. Industria electronic a este una din ramurile de inalta tehnicitate care creeazd cadrul optim pentru dezuoltarea ~i modernizarea industriei. Ea cunoasie in prezent ;} dezuoltare fara precedent, patrunzind masiv in toate domeniile de activitate economico-sociald, Un 1'01 predominant in acest sens, U are microelectronica, aUt pe plan national, ctt ~i pe plan mondial. Circuitele integrate elaborate in prezent s£nt tot mai complexe ii inglobeaza a cantitate mereu crescinda de june/ii, £12spafii tot mai restrinse. Utilizarea lor in echipamentele elecironice de automatizare, masura ~i control, in sistemele de telecomunica/ii saude prelucrare automata a daielor, in aparatura de laborator sau de uz casnic este nelimitata. De aici rezulta marea atenfie ce li se acordd aUt di1t partea producatorilor, cit ~i din partea utilizatorilor de eireuite integrate.

Lucrarea de fata se adreseazd tinerilor electroni~ti, elevi, sau absolventi ai liceelo« de electronicd, tehnicieni sau studenfi care doresc sa se ini{ieze ~i sa-~i fundamenteze cuno~tintele teoretice ~i practice in legatura cu circuitele integrate analogice ~i aplica/iile lor. SEnt prexentate numeroase exemplepractice ~i de proiectare, care necesiu; din partea cititorului un nivel mediu de cunostinte. Lucrareapoate fi utilizatii # de inginerri 9i tehnicienii din productie, care doresc sa-$i comPleteze cunosiiniele intr-uw domeniu al tehnicii atii de dinamic, cum este elecironica,

AUTORII

AMPLIFICATOARE OPERATIONALE (AO) 3.1. 3. Circuite integrate hibride . Aplicatil 3. Capsule de circuite integrate 1. 2.1.1.2.1. Amplificatorul operational cu reactie negativa 3. Etaje de amplificare £INIARE ANALOGICE 3.1.2. Conexiunile Uniare de bazli ale AN cu reactie negativa 3.2. Circuite integrate monoUtice 1.CUPRINS 1. 2. STRUCTURI DE MICROELEMENTE tN TEHNOLOGIA BIPOLARA 2. CONFIGURATIl FUNDAMENTALE tN CIRCUITELE INTEGRATE ANALOGICE 2.1.1.2.2.2.1. COMP ARATOARE 7 .4. CIRCUITE INTEGRATE. PREZENTARE GENERALA.3.1.2.1. CIRCUITE ANALOGICE DE COMUTATIE 4. Amplificatorul operational cu amplificare infinita iji reactie negativl 3.6. AMPLIFICATOARE EMITATOARE ~I RECEPTOARE PENTRU LI NIl DE TRANSMISIE 4.c. Aplicatil 3.2.4.1.1.4. Descrierea generala 3.3.2.3. AMPLIFICATOARE OPERATIONALE TRANSCONDUCTANTA (OTA) 3. CIRCUITE Surse de curent Generatoare de tensiune Etaje pentru dep1asarea nivelului de c.3.5.1. AMPLIFICATOARE NORTON (AN) 3.1.3. Conexiunile Uniare de baza ale AO cu reactie negativli 3. INTRODUCERE 1. Amplificatorul operational flirli reactie.2.1.1. 1.1. Descrierea tehnica a amplificatoarelor operationale 3.2. MICROSTRUCTURI ~I CONFIGURATII INTEGRA TE ANALOGICE FUNDAMENTALE IN 2.2.1. 2.2.4. Descriere generala 3. 1. Circuite integrate peUcu1are 1. PARTICULARITATI ALE CI ANALOGICE ~I NUMERICE 11 12 14 16 17 17 19 CIRCUI22 22 27 27 31 34 35 46 46 47 49 51 53 55 82 83 83 85 86 89 90 93 93 U TELE 2.2.

3.2.2.1.3. 4.1.1.6. STABILIZATOARE 7.1.1. Captarea GENERAl.2.1. PROBLE:.1.2.2.1.2.3.2. STABILIZATOARE DE TENSIUNE.2.1. I. TEMPORIZATOARE 4. Aplicatii ale circuitului PLL (3E 565 6.3.2.2.2.1.1.3.2. COMUTATOARE ANALOGICE 4.4.1.1. MULTIPLICATOARE 5.1. DE TENSIUNE de tensiune de tensiune in regim CU COMPONENTE . Principiul de functionare lli realizare a cireuitelor exponentiale 5.4.2.1. Temporizatorul 4.1.2. T'ipur'i constructive 6.4.5. Comutatoare analogice integrate Iji apllcatii . utilizata ca demodulator pentru 6.1. Scheme de eonmtatoare analogice 4.3.2.1. Configuratia CI (3E 565 6. CIRCUITE ANALOGICE (3E 555 94 100 101 105 107 110 115 122 122 129 NELINIARE ANALOGICE analogice variabila 134 134 135 136 140 152 logaritmice si 5. Aplicatii tipice ale circuitului 7. Stabilizatoare 7. Aplieatii 4. Aplicafii ale multiplicatoarelor analogice 5. STAB1L1ZATOARE 7.\IATICA 6. CIRCUITE PLL de module logaritmice si aplicatfl 153 156 160 6.2. CIRCUITUL INTEGRAT (3E 565 6. Multiplicatoare integrate cu transconductanta 5.1. Concluzii sernnale :.1.1. Principiul 6. I. Principii de function are ale multiplicatoarelor 5.1. 7.2.2. Bucla PLT. Configuratia C1 (3E 561 6.3. CIRCUITE LOGARITMICE ~I EXPOKI~NTIALE 5. Aplicatii 4.2. 7.1.2.OR sincron de intrare PL!.3. . Stabilizatoare 7.2.1.2.3. in regim stationar frecventei semnalului 6. C1RCU1TUL INTEGRAT f3E 561 6. 7. Stabilizatoare Stabilizatoare Stabilizatoare Protectia 192 192 202 208 211 214 215 218 220 parametriee eu reactie de tensiune de comutatie stabilizatorului 7.3.2. Com para to are integrate 4.3.VIF 6. Apllcatii 5. DISCRETE PLL (3E 561 7.3.2.A calarii pe faza A C1RCU1TEI.2.1. Bucla PLL in regim tranzitoriu de urmarire 6. 160 160 162 164 165 169 171 173 174 179 179 185 185 188 190 6.1. Scheme de comparatoare 4.3.1. Stabilizatoare DE TENS1UNE de tensiune de tensiuue de tensiune INTEGRATE din prima integrate integrate duale generatie • din generatia a doua 8 . Bucla PLI. Unele date de catalog ale C1 (3E 565 6.

8.2.1. 9.1. 8. 8.3. OSCILATOARE S1NUSOIDALE 9.2.3. Amplificatoare de instrumentatie 8. Preamplificatoare audio 9 .2.1.4.1. Circuite integrate de zgomot redus 10. Amplificatoare izolatoare 8. ASPECTE MXSURX 8. Punti de mjisura 8.1.1. C1RCUITE INTEGRATE INTEGRATE ANALOGICE t» SISTEMELE 293 293 294 301 UT1LIZATE IN SISTKVIE AUDIO 10.2.1.2.2.2.3.3. CIRCU1TUL INTEGRAT GENERATOR DE SEMNALE 8038 9. Generatoare de tensiune trhmghiulara si dreptunghiulara 9. 8.1. 8. Oscilatoare cu filtre de rezonanta 9. Oscilatoare eu retele de reactie RC 9.1. l\IASURAREA PARAMETR1LOR C1RCU1TELOR ELECT RICE $1 A MAR1M1LOR NEELECTRICE .3.1.2.1.5. AMPLIFICATOARE MXSURX 235 235 241 244 254 254 257 269 269 eu varlabile de stare 264 267 270 272 273 276 280 284 285 288 288 8.1.4. Formatoare de tensiune sinusoidala 9.2. DE UTILIZAREA AO :IN APARATURA Compensarea tensiunii de dezechilibru ~i a derivei Compensarea eroriIor datorate curentilor de polarizare Rezistenta de intrare Erori datorate tensiunii de mod cosnun Influenta Impedantelor de Izolatie ~i a conductorului de mas a Influenta zgomotelor interne ale dispozitivelor iii componentelor eleetronice SPECIALE UTILIZATE :IN APARATURA DE 8.2. Principiul de functionare al C1 8038 9.1.3. UTILIZAREA DE MASURA CIRCUITELOR LEGATE INTEGRATE ANALOGICE IN A PARA TURA 224 DE 224 224 227 229 231 232 234 8.1. UTlLIZAREA CIRCUITELOR AUDIO $1 RADIO 10.1. Aplicatli ale C1 8038 10.4.1.1.2. Cireuite astabiIe cu AO ~i AN 9.2.1.1.6. Oscilatoare bazate pe modelarea ecuatiilor 9. UTILIZAREA AO iN CIRCUITELE $1 CURENTILOR.2.3.1.4.2. 8. Pararuetrii principali ai C1 8038 9. GENERATOARE DE SEMNAL. DE MASURA A TENSIUN1LOR 8. Aplicatii ale circuitelor integrate amplificatoare In masurarea parametriIor electrici de circuit ~i a marimilor neclectrice 9.3.8.1.3. GENERATOARE DE UNDX 9.

3. UTII. AmpUficatoare audio de putere 308 311 tN SISTEMEI.2. Radioreceptoare MA.1.2. Radioreceptoare MA/MF 10.4.10.2.2. Filtre audio 10.1.1. Amplificatoare-demodulatoare de FI pentru semnale MF 10.3. Decodoare stereo Anexe BibUografie • .IZAREA CIRCUITEI. • 10.2.E DE 318 321 821 823 326 829 341 10.4.2.OR INTEGRATE RADIORECEPTIE 10.

Se depun eforturi deosebite pentru marirea indicelui de integrate. prevazindu-se pin a 'ill 1985 atingerea considerabilei valori de un milion. s-au construit linii de fabricatie complexe si aparatura pentru masura. automatizarea metodelor de proiectare si de realizare a microsistemelor electronice. en perfcrmante imbunatatite. si Japonia. Aceste fenomene au permis cresterea numarului de elernente active in crista] 1a peste 100000 in anul 1980. In prima etapa de dezvoltare a microelectronicii ca ramura industriala. microelectronica reprezinta ramura industriala cea mai dinamica. in vederea imbunatatirii performantelor C1. bazate pe 0 noua generatie de echipamente realizate cu ajutorul circttitelor integrate. Crearea'si dezvoltarea tehnologiei de elaborare a CI a marcat afirmarea microelectronicii ca ramura distinct a. Inca de Ia inceputul 11 . favorizata de imbunjitatirea proprietatilor si calitatii materialelor semiconductoare. elaborarea de noi tehnologii . cresterea complexitatii functionale a circuitelor monolitice. testarea si controlul parametrilor si a procesului de fabricatie a CI. cresterea productiei de CI va fi de 100%. Acestea au permis constructia unor noi aparate electronice miniatura. s-au pus bazele tehnologiei standard. imbunatatirea proprietatilor materialelor. Daca pentru 1985 se estimeaza eli productia mondiala de componente electronice va creste cu 50% fata de 1980. testarea paramctrilor si dimensiunilor direct pe cristal. la scara industriala.i utilizarea de noi materiale semiconductoare. ca S. Ea a atins ponderi tot mai insemnate in productia mondiala de componente si echipamente electronice. In prezent se desavirsesc si perfectioneaza mijloacele acestei ramuri. Trecerea la productia lor de serie. ea depasind 30%. aceasta pondere este mult mai mare. Este semnificativ faptul ca in tarile puternic industrializate.U. prin perfectionarea tehnologiilor. aflindu-ne in etapa "marii integrari". a integrarii complexe in toate directiile. 'I'endinta spre 0 integrare complexa este evidentiata pc de-o parte de scdderea dimensiunilor microelemenielor. a marcat inceputul unei noi etape in dezvoltarea industriei electronice. De la (1-2) mm in 1965.Capito luI I INTRODUCERE Realizarea primelor circuite integrate (CI) dateaza inca de la sfirsitul anilor '50. dimensiunile muchiei cristalului vor atinge in urmatorii ani (8--12) mm.A.. atentia specialistilor se indreapta spre perfectionarea tehnologiilor existente lji elaborarea de noi tehnologii. in faza de placheta. in anii '60. iar pc de alta parte de cresierea dirnensitmilor monocristalului. In acest sens. acestea atingind 0 pondere de circa 28% din totalul componentelor. In prezent. la preturi de cost mult mai scazute. de sine statatoare a electronicii. a preciziei aparatajului de masura si control.

Scaderea pretului de cost al tehnologiilor speciale (Silicon On SaphireSOS). care au toate microelementele si interconexiuni1e lor realizate printr-un proces unitar de elaborare in volumul. Doeumente1e Congresului a1 XIII-lea prevad in cincinalul 1986-90 0 crestere de 62-67% in domeniu1 industriei electroniee si a tehnicii de ealcul. Din punct de vedere al tehnologiei de formare si eonectare a elementelor componente. favorizata de rezu1tate1e atinse de marea integrare. prevaziudu-se extinderea la 1 Mbit.care incorporeaza eele mai noi cuceriri ale stiintei si tehnologiei. Ia inalt a si foarte inalta frecventa. microelectronica. automatizarea si robotizarea tuturor sectoarelor economice. fiind orientata spre dezvoltarea cu precadere a productiei de componente e1ectronice. un ro1 determinant 11va avea activitatea de eereetare stiintifica. mai ales in infaptuirea Programu1ui directiva. Apare ca un tot unitar din punet de vedere a1 prezentarii. Exista 0 mare diversitate constructiva si functional a de Cl . PREZENTARE GENERAL! Circuitul integrat (CI) reprezinta 0 unitate constructiva inseparabila de mieroelemente interconectate electric. sau termice. chimia de sinteza fina ." in contextul sarcinilor viitorului plan cincinal. CIRCUITE INTEGRATE. cea mai mare pondere avind-o CI semiconductoare. intre care. Aceasta va asigura iniaptuirea programului privind mecanizarea. nomenclaturii.electronica. acustoelectronice. echipamcnte de electronic a industrial a . ridicarea nivelului general a1 industriei romanesti. testarii si exploatarii.. mijloace de auto matizare. Pretul CI este 'in scadere continua si rapids. 1.acest'ui deceniu au fost realizate memorii cu 0 capacitate de 256 kbit.1.i profesionala. CI semiconductoare se pot c1asifica in: . dezvoltare tehnologica si progres tehnic. Prin prevederile stiintifice formulate. cu ritmuri inalte de dezvoltare a ramurilor de inalta tehnicitate . meeanica de precizie. a calitatii si tehnicii aeestor ramuri. numit eip. sau pastilii. sau pe suprafata unei baze comune. Directivele Congresului al XIII-lea al partidului creeaza eadrul strategic optim pentru modernizarea industriei. sau pe suprafata unui singur cristal semiconductor.CI monoliiice. cerute de sistemele de cornunicatie si de transmitere a datelor. pentru progres. in perioada 1986-1990. sau al celor care utilizeaza alte materiale semiconductoare (GaAs) VOT favoriza extinderea Cr monolitice cu un inalt grad de integrare in aplicatii speciale. plasate cu mare densitate in volumul. Nu de mica importanta sint insa cr bazate si pe alte principii: optoelectroniee. magnetoelectronice. 12 . microe1eetroniea ocupa un loc de frunte. tn tara noastra se acorda 0 atentie deosebita tuturor ramurilor reprezentative pentru tehnica noua. "Industria electronics va patrunde masiv in intreaga activitate economico-sociala. 1a un nivel eomparabil eu eel al tarilor dezvo1tate din punet de vedere economic. 'inca inaintea anului 1990.

se disting I . N umarul de circuite echivalente ale unui 01 Jreprezinta numarul dJ! porti logice. bobine.CI de inter/ala prelucreaza semnale analogice §i numerice. Densitatea de integrare este numarul de microelemente pe unitatea de suprafata a pastilei semiconductoare.CI digitale (numerice). sub forma de nivele sau impulsuri. demodulate . Complexitatea se apreciaza tinind cont de I numarul de microelemente ale 01. care realizeaza functii logice. . cipuri monolitice. formate pe un substrat izolator j . circuitzll ampliJicator elementar. 1ft folosesc ca elemente de referinta I poarta logica. Tinind cont de complexitatea se disting urmatoarele trente de integra re I or or or A 13 . active sau pasive. tinind cont c~ elementul activ tranzistorul determial intreaga structura §i principalele Jperformante ale CI.I indicele de integrare. care an unele dintre rezistoare. De obicei se indica numarul de microelemente active de pe snprafaja pastilei integrate. Exista si 0 serie de variante intermediare. conjlnind de regula si un sistem de conversie~analog-numeric~A-N). conectate si fixate pe acelasi substrat izolant.CI peliculare. pentru functia de memorare. realizate la suprafata monocristalului.CI analogice. sau amplificatoare elementare cu care se poate realiaa funcjia indeplinita de circuitul electronic respectiv. modular . de calcUi aritmetic pe baza de cod.. pentru functii logice. . sau dielectrice. formate prin interconectarea mai multor circuite monolitice situate in aceeasi capsula. care contin microelemente sub forma de pelicule CODductoare. §i/sau de memorare.A). .S. celula de memorie "bit". Ele prelucreaza semnale discontinue ca valoare. generare.complexitatea tehnologiei de fabrica tie. tranzistoase. fara a considera !1ivolumul ter minalelor.S. biti. Pentru a putea caracteriza nivelul complexitatii functionale a <JI. sub forma peliculara. frecventa ~i realizeaza functii analogice I amplificare. Parametrii care definesc capacitate a Or sint densitatea de integrare .R. pentru funcjiile analogice.I cele nurn erice.CI hibride. rotunjit superior pina la prima valoare intreagl i apare ca parametru standardizat in U. facind legatura intre echipamentele analogice . ca de exemplu CI mult4ciP.. sau CI monolitice ou peUcule subliri(reciproc integrate). care prelucreaza semnale continue in amplitudine sa1l.. rezistive. I ndicele deintegrare (N)4reprezinta logaritmul zecimal al numarului do circuite echivalente ale 01. .numarul §i complexitatea functiilor indeplinite. condensatoare. sau numarul de elemente !1icomponente in unitatea de volum a capsulei hibrid.meric-analogic (N. care apar ca ansamble de componente peliculare pasive ~i componente discrete. san n1l. Din punct de vedere al destinajiei funcjionale.

2-0. sau pina la 10 circuite echivalente pe cip . avind grosimea de . 3 . (lSO-3000)~pentru CI-LSI :. .i suprafata de la 1 mm". 4 . a.3) mm :. a). Ele sint formate din zone p sau n. Structure CI monolitic indica modul de repartitie Ie VOlU1WUl cristalului a diferitelor zone. tipul :. 1. 2 .terminale. la citeva zed de mm-. II:: "-. Unii autori considers limitele de {SO-ISO) componente activa pentru CI-MSI. care este protejat {fig.MSI (Medium Scale Integration). categoric corespunzatoare unui indice~ de~ integrare mai mare ca 5. 1. In literatura apuseana nu exist a inca unitate de vedere privind aceaste elasificare. Fig.monocristal (cip).i gradul Ior de dopare cu impuriUti (fig.capsula. asa cum '•• indica in figura 1. Topologia CI este determinata de dimensiunile geometrice ale microeomponentelor :. avind N = 3 . 1. Super LSI). Cirenite integrate monolitiee Format in intregime intr-nnr monocristal de siliciu (cip). ULSI. Circuit integrat: 1 . avind N 4. circuitul electric are bornele de acces conectate prin fire de am Ia terminalele capsulei prin.i zonelor sale pe supra/ala cipului. grosimea lor. . Structurile conventionale [clasice) sint de tip epitaxial planar. . cuprinse intr-un strat subtire « 10 pm) la suprafata substratului comun.fire de conexiune. pentru CIde integrare. 14 . avind N = 2 .i 104 circuite echivalente pe cip. Microcomponentele active sau pasive ale circuitului apar sub forma de "insule". . b). 0. de pozitia lor relativa iii conexiunile aferente (fig.S5I (Small Scale Integration).1).LSI (Large Scale Integration) caracterizeaza circuitele larg integrate.1.2. Ultra. semiconductor. pentru dona microcomponente realizate in tehno- 2 I. sau intre :. Uonocristalul este 0 placuta semiconductoare de siliciu.2.1. sau SLSI (Very-Very.corespunzator CI cu grad redus avind N = 1..1.i forme. 1.2.V2LSI. corespunzator circuitelor foarte larg integrate. de diferite dimensiuni :. loa VLSI. pentru circuite cu grad mediu de integrare.VLSI (Very Large Scale Integration).i peste 3000. 1.

microcomponentele sint izolate complet. Stratul '(5) de dioxid de siliciu. 1.ide SiOz' tn tehnologie tSOS. care sint mai greu controlabile (in special difuzia). dopate cu impuritati de tip p (B). prin prelucrarea dupi'! un anumit flux tehnologic a unei plachete de siliciu avind diametrul de (50-150) mm. (~ Izolatia intre microcomponente "se realizeaza de obicei cu ajutorul contururilor izolante ('4). sau n (As. Circuit integrat monolitic structura . Realizarea simultana si in acelasi corp Jcomlln semiconductor. pentru toate microelementele . Pe substratul de siliciu de tip p (2) se realizeazll cre~teJ_ epitaxial a a unui strat (3). la un pre] de cost deosebit de scazut. care asigura izolarea perfecta ~i reducerea efectelor parazite. format in procesul tehnologic protejeazll ~ izoleaza componentele la exterior. sau numai lateral.Ib . Datorita un ora din procedeele tehnologice. Diferitelemicrocomponente ~1) allll stratului epitaxial sint compuse din zone plan paralele de dimensiuni dif. Functie de dimensiunile monocristalului lji tehnologia folosita.rite. ori sint supuse la supratensiuni sau radiatii. parametrii microcomponentelorjrezulta en abateri mari de la valorile lor nominale/si della un lot la altul. sau .multipeliculare (Mo-Au. c . rezulta loturi de mii-zeci de mii de cipuri monolitice.2. tn circuitele care lucreaza la :inalta frecventa. realizate cu ajutorul jonctiunilor pn invers polari'late. Sb. prin straturi dielecirice . Or-Au). Realizarea pastilelor integrate se face simultan. pe fiecare placheta se pot realiza intre 100 si citeva mii de cipuri. de tip n.topologie. P). substratul de siliciu este inlocuit de un strat de safir de rezistivitate foarte mare.ca valoare. Ti-Au. confera tnsa avantajul obtinerii de parametri apropiati .7 Tranzistor a) p v J 4 b) aFig.schema electricll R c " c) e logie bipolara. Prelucrind simultan (10-20) de plachete. Contactele de tip metal-semiconductor (6) lji conductoarele metalice de conexiune 17) sint monopeliculare (AI).

3. se realizeaza precizii ale parametrilor. Dimensiunile reduse ale monocrista1ului limiteaza puterea de disipatie termica. foarte ridicate.2.1% in cazul peliculelor subtiri.~~2'ZZ::2Z~~ZZ2L2Z21~E4 cuprinzind pina 1a 50 de elemente executate in tehnologia peliSubs trot c er o rruc . decit de complexitatea functionala a microelementului. lelor subtiri. Tehno1ogia peliculara a fost mult dezvoltata in ultimii ani. desi abaterile absolute ale parametrilor sint foarte mari. 4e mare fineje. 1. Ilbaterile relative sint reduse.ealizat in tehnologia peliculelor subtiri. tn tehnologia peliculara se obtin rezistente euprinse intre IOU 9] 10MO 9i capacitati pina 1a 200pF. Structura nnul CI in tehnologia peliculogia peliculelor grease. memorii magnetice. odata cu schimbarea temperaturii de tunctionare. Elementele inductive nu se pot realiza monolitic. Materialul conductor este Au (sau AI).3 se prezinta structura unui circuit serie RC .1. avind toate componente1e protejate si un numar redus de conexiuni realizate prin sudare.C. mentinindu-se 1a acelasi nive1 si in prezenta variatiilor termice. Alte avantaje ale CI monolitice constau in densitatea mare de integrare 9i fiabilitatea marita. iar die1ectricul R eondensatorului 9i stratu1 protector sint realizate cu Ta206• Suprafata substratu1ui CI ·N. sub forma de pelicule rezistive. deoarece ocupa suprafete considerabil mai intinse decit ale tranzistoare1or. Prin utilisarea unor materia1e ultrastabile 9i a unor tehnici eomplet automatizate. in tehnoFig. 1a tolerante care pot cobori pina la 0. care permit ajustarea parametrilor eu raze laser san electronice. 9i 1%. pe substrat ceramic. sau pina 1a 40 em2 eu circa 20 elemente. De aceea. Datorita cup1aju1ui termic perfect. eel rezistiv NiCr si Ta. Cireuite integrate pelieulare CI realizate pe un substrat izo1ant ceramic. filtre RC. sau rezistoarele mai mari de 20 kQ sint neeconomice.5 si 5 em". condensatoare1e. Pelicule1e groase 1> Ium) sint obtinute prin imprimarea serigraflca a unor paste speciale. prin urmare CI monolitice nu pot fi!dedt de[mica putere. iar eele subtiri «1 (J-m)rezulta prin depunere in vid. ei se modifica in acelasi sens ~i in acelasi raport. Ta. culelor subtiri. mai rar filtre RL. pelieu1are are intre 0. r 16 . Ca urmare. de sticla sau safir. in cazul celor groase.J:. Se fabrica In special matrici de rezistoare. in figura 1. conductoare sau die1ectrice se numesc circuite Integrate pelicu1are. o alta consecinta a formarii simultane a microcomponentelor la supraiata crista1ului de siliciu este faptul ca pretul lor depinde mult mai mult de suprafata ocupaU. Utilizarea lor ca microcomponente integrate se evita.04e-pe ace1a~i cip.~1. Ca exemplu.

frecvente de lucru ~1i viteze de comutatie mult superioare C1 monolitice. rerele de rezistoare ultrastabile si de mare precizie realizate in tehnologia pelicuIelor subtiri) sint conectate la circuitul de pe substrat prin fire de aUf (6). fiabilitatea scazuta. dispozitive electronice de putere sifrecventa ridicata.i deschid 0 noua directie in dezvoltarea microelectronicii.1. 1. In figura 1. C1 hibride reprezinta o forma superioara de miniaturizare a circuitelor cu cablaj imprimat . volumul mare. rezulta precizii. Prin terminalele lor fac posibil accesulla bornele microcircuitului. alumina. asigurind insa precizif] si perform ante superioare acestora din urma. sau lipire..i anume a "microelectronicii de putere" Ca dezavantaj apare densitatea mica de integrare (50-100 elementej em"). . in figura 1. Cablajul de interconexiune a componentelor si elementele pasive de tolerante mari sint realizate pe substratul ceramic (2). interconectate la suprafata aceluiasi substrat izolant se nurnesc C1 hibride.ce . Cu 0 tehnologie relativ simpla se pot realiza blocuri functionale netipizate.4.5 se prezinta tipurile cele mai uzuale de capsule pentru C1. sudura. Circuit integrat hibrid.1. 1.. Utilizind rezistoare (3) si condensatoare de mare precizie. diode speciale) si cele pasive (4) [bobine. ultrastabile si de foarte bun a calitate.3. iar numarul de contacte prin lipire sau sudare este mai mare ca in cazul C1monolitice. tranzistoare. Capsule de eireuite integrate Microcircuitele se introduc in capsule care le protejeaza fata de mediul inconjurator ~i la solicitarile mecanice.4 este exemplificata componenta !Ji structura unui astfel de circuit. san sticla sub forma peliculelor groase. ') f. asigurind totodata 0 disipare corespunzatoare a caldurii.1. de mare complexitate. Componentele active '(5) [cipuri monolitice. condensatoare. puteri. deoarece protectia elementelor peliculare este mai complicata. 2- Montaje dectron~ce cu circurr e integrate analon.4. Pretul de cost al modulelor integrate hibride este mult mai' mare: decit al celor monolitice care indeplinesc aceeasi functie. Cireuite integrate hibri de C1 cornpuse din dispozitive electronice discrete si integrate monolitice ~ijsau peliculare. Fig.

capsule SIL (SingleIn Line).de plastic DIL I d .capsule QII~ .capsule DIL cu 28 ~i36 terminale. c e f Fig. 1. Capsule pentru CI a .)e_.(Ql1adIn Line) cu 80 de terminale 9 .. e ..capsu. c . b .metalice TO (Tipical Outline).ceramice DIL (Dual In Linel .DII)~penb.a b .·u CI hibride. f .5. g .

1. Liniaritatea caracteristicii in aceasta reginne este esentiala pentru performantele circuitului. cit si configuratiilor de circuite adoptate in fiecare din cele doua categorii. reprezentata pentru un amplificator inversor In figura 1. analogice $i numerice. a zgomotelor. tensiuni si curenti relativ mari (volti-zeci de volti.iesire 0). Orice abatere de la forma liniara a acesteia duce la modificari insemnate ale marimii de iesire. ale carer puteri $i niuele pot varia in limite largi. Circuitul fundamental este amplificatorul. Caracteristici de transter caracteristica unui element amplificator. a.6. capacitive ~i rezistive. rnA-zed de mA). Configuratiile CI analogice urmaresc compensarea efectelor termice. b . Rezulta 0 mare sensibilitate a circuitelor analogice la tolerantele de fabricatie ale microelementelor. deci la abateri de la functionarea dorita.Allrritp ALE CI ANALOGlCE ~I NUMERICE Caracteristicile si proprietatile functionale diferite ale celor dona tipuri distincte de circuite electronice. Ca urrnare se vor realiza tranzistoare avind cistig mare de curent ((3 > > 100) ~i suprafete mari. al carui punct de functionare se afla ill regiunea de panta maxima a caracteristicii de transfer (intrare I . Suprafetele mari ale jonctiunilor. 9i la perturbatiile interne sau ext erne de orice natura. Circuitele analogies prelucreaza semnale continue.2. considerabile in tehnologiile monolitice.6. vor imprima particularit ati specifice atit structurii ~i topologiei microelementelor. Pentru a asigura tensiuni mari de strapungere a jonctiunii colector substrat (100 V). Se utilizeaza varianteJe de circuite zona neesen\icla a) a- Xrlim b) Pig. proportionale cu curentul dorit. Pl\UTlCUI.caracteristica unui comutator 19 . vehicularea de sarcini electrice relativ insemnate si gradul redus de dopare a colectorului duc la aparitia de efecte parazite importante. san insensibilizarea circuitului la tolerantele de fabricatie. care vor impiedica functionarea corespunzatoara a acestor circuite la inalta frecventa si in comutatie. rezistivitatea stratului epitaxial va fi relativ mare.1. Structure ~i iopologia microelementelor pentru CI analogice iau in considerare cerintele de arnplificare si vehiculare a unor puteri 9i semnale. la modificarea pararnetrilor sub influenta temperaturii sau in timp.

de obicei binare. ating numai nive1ul redus si mediu. configuratiile CI analogice cuprind etaje de c. Memorarea nivelelor logice se face in circuite de memo rare. a carui caracteristica este reprezentata in figura 1. video. sau chiar se evita. datorita toler ante lor mad de fabricatie si mai ales a suprafetelor mad ocupate. fiind destinate echipamentelor industria1e sau de laborator de serie mica si interfetelor din echipamentele pentru prelucrarea numerics a semna1elor analogice. care au facut posibila ajustarea automata a parametrilor in faza de elaborare. Proiectarea echipamentelor cu CI analogice cere multa experienta lji fantezie. ternperaturii sau imbatrinirii componentelor. multiplicator. caracterizate prin densitati de integrate care. dar poate fi finalizata cu solutii ingenioase si economice.c. datorita tolerantelor de executie. abaten care se mentin la nivelul scazut si in prezenta variatiilor de temperatura. De aceea. filtre. amplificatoare cu esantionare-memorare etc. avind ca element fundamental celula de memorie. CI ·~analogice vor eunoaste si pe viitor 0 mare dezvo1tare. micsorarea dimensiunilor si a tolerantelor de fabricatie a diverselor structuri integrate. atentia specialistilor se ind~eapta spre elaborarea de CI analogice si de interfata de mare precizie. In prezent. b. precum si elaborarea de noi principii si sisteme in proiectarea si realizarea circuitelor ca unitati functionale tot mai complexe. configurafiile junda20 . Se limiteaza utilizarea elernentelor pasive. Irnportanta pentru functionarea cireuitului este asigurarea eelor doua stari caracterizate prin nivelul ridieat (1). Ele se utilizeaza tnsa ca module functionale universale (de tip amplificator operational. Noile tehnologii. fixarea functiilor de transfer si ajustarea caracteristicilor efectuindu-se din exterior. valoare care poate fi cuprinsa intr-un domeniu relativ larg. tinind cont de abaterile ~ela~ive (comparative) redu~e intr~ param~trii microelementelor de acelasi tip. in mod uzual. Mult timp CI monolitice analogice au fost inferioare ca precizie echivalentelor lor hibride. care iau valori discrete. Elementul fundamental este circuitul comutator care asigura una din cele doua valori logice posibile ale semnalelor. Considerentele de mai sus explica de ce configuratiile interne ale CI analogice sint re1ativ complicate. au permis crearea unor CI analogice larg integrate (LSI) avind parametrii apropiati de cei ai echivalentelor lor hibride si la preturi de cost mult mai mici.elE!'ttroniceai carer parametri sint dati de rapoarte sau diferente de valori. notate cu 1 sau 0. sau deconectat (blocat). ~i intre care stabilesc functii logice. circuit PLL. capabila sa memoreze un bit (valoarea 0 logic. In CI numerice rolul cornutatorului este indeplinit de circuitul inversor logic. Nu este semnificativa valoarea efectiva a acestora. compensarea erorilor.6. cu cuplaj direct. sau 1 logic). sau coborit (0) al semnalelor. Ca urmare.digitale) prelucreaza semnale discontinue. medicale sau de laborator. comparator) cu care pot fi rea lizate configuratii variate si complexe avind aplicatii deosebit de utile. Desi cantitativ mai redusa decit productia de CI digitale. dupa cum e1 este conectat (in conductie). Circuitele numerice (. eu ajutorul unor retele de componente discrete. Rezulta 0 sensibilitate mai redusa a circuitelor digitale la modificarea caracteristicilor si parametrilor.. fidelitate si stabilitate: convertoare A-N si N-A. destinate aplicatiilor audio. corectiile la frecventa. reprezentat hasurat in figura.

De aceea. tensiuni ~i curenti de nivel redus ((. vor avea topologii 9i struc~ turi specifiee comutatiei.mentale sint mai simple. cheltuielile reduse de intretinere si exploatare au faeut ea CI numeriee sa. bazate pe operatii logiee elementare ~i configurajii de mare simplitate. testarea si exploatarea eehipamentelor modulare. Principiile de preluerare numerics a informatiei. eonsumul neglijabil de putere. in sistemele de comunicatii etc. mV . ajungindu-se pina la complexitatea circuitelor VLSr. ridicate ~i. Gradul inalt de integrare. aparatura de calcul si prelucrare automata a datelor. chiar zed de mii de astfel de functii elementare.timpi f?ar.LA-mA. . metodele numeriee s-au impus abia in ultimul deceniu. devina dominante in productia de CI. in prezent ele au 0 larga utilizare in echipamentele complexe de automatizare. Apare avantajul specific de mare serie pentru productia. Pentru a implementa insa 0 functie de eomplexitate medie sint neeesare de multe ori mii.te r_. dupa perfectionarea tehnologiilor care au permis fabriearea circuitelor foarte larg intergrate ~i a tehnicii evoluate de calcul. conduc la posibilitatea sablonizarii. tipizarii si automatizarii operatiilor de proiectare ~i de realizare a modulelor numerice. precizia mare de preluerare a semnalelor. S-a aratat ca 0 functie elementara logica se poate implementa foarte simplu ~i economic in tehnologia integrata. efectul capacitatilor parazite si sa asigure 0 mobilitate manta a purtatonlor de sarcina.V) ~i densitati foarte mari de integrare. Circuitele integrate numerice trebuie sa asigure functionarea la freevente. Tranzistoarele at carer efect de amplificare este putin important.de. iar rezistivitatea zonelor conduetoare va fi mai mica decit in eazul CI analogice. Dimensiunile lor vor fi reduse. vor f~ astfel pr01e~~ate lUe~t. nemaifiind nevoie de cireuite de stabilizare ~l COlUpensare a efectelor perturbatoare de acest tip. Rezulta puteri. Structurile $i topologiile . eu toate avantajele lor.eduyi cornutatie.s~ mlUlml~eze.

se realizeaza prin conectarea de elemente externe. Pentru alegerea si ajustarea optima a aeestora trebuiesc cunoscute posibilitatile oferite de C1 ~i parametrii lor.E INTEGRATE ANALOGICE . CIRCUITEJ_. puterea de disipatie termica) se poate face nurnai prin adopt area unor topo1ogii corespunzatoare (anumite forme si dimensiuni de suprafata). IN Asigurarea caracteristicilor §i parametrilor diferitelor scheme realizate eu C1 analogice. in afara datelor de catalog. disponibile doar prin modificarea topologiei. deci grosimea si rezistivitatea straturilor. In scopul folosirii acestora in diferite aplicatii particulate cerute de utilizator necesita cunoasterea obligatorie de catre acesta a particularitatilor de proiectare datorate tehnologiilor integrate.: as.1. intreg cipul ua auea aceeasi structurii. parametrii acestor microelemente "subordonate tehnologic" VOl' rezulta inferiori celor apartinind dispozitivelor discrete de acelasi tip. STRUCTUIU DE MICROELEAtEl\:TE IN TEHNOI"OGIA BWOLAR! o caracteristica fundamentala a tehnologiilor integrate este formarea simultana in procesul tehnologic a tuturor microelementelor apartinind circuitului integrat. pre cum si a Iunctiilor lor de transfer. este bine ca utilizatorul sa cunoasca si sa inteleaga configuratia interna a C1 utilizate. In acest sens. Ca urrnare. capacit atile specifice si tensiunile de strapungere ale jonctiunilor de acelasi tip vor fi aceleasi pentru to ate microelementele. Adincimea w11e101" de difuzie si gradul lor de dopare. a posibilitiiti10r si Iimitarilor acestor tehnologii. In Iunctie de microstructura optimizata (a tranzistoarelor bipolare sau MOS) se disting cele doua mari categorii de tehnologii: bipolara ~i . Posibilitatile fiind limitate. . Parametrii celorlalte tip uri de microelemente se pot ajusta intre limite. Prescrierea independenta a parametrilor (curentul limita.Capitolul 2 MICROSTRUCTURI SI CONFIGURATII FUNDAMENTALE . 2. capacitatea jonctiunilor. Specificul tehnologiei integrate da posibilitate ojJtirnizarii parameirilor uw:ti singur tip de microclement prin adopt area unei anumite structuri. Realizarea de C1 la cerere. in cele ce urmeaza se vor cia citeva date in acest sens.. marirea unor suprafete in scopul imbunatatirii unor parametri devine neeconomica. in aeest seop. rezistenta diferitelor zone.

printr-o cale n + de midi rezistivitate. iar adincimea ei este determinanta pentru frecventa de taiere fr si cistigul de curent ~. c . pentru a reduce efectul de dioda parazita si capacitatea jonctiunii colector-substrat CS. in functie de topologia tranzistorului. cu rol de suport mecanic are (100-200) [im grosime. b . Ea trebuie sa asigure cerintele de amplificare.Lm) a bazei (fig. a). In ultirnul timp au aparut insa tot mai multe realizari analogice in tehnologie MOS. Stratul n epitaxial in care se formeaza zona de colector C. Foarte slab dopat. puternic dopat. Micrcstructuri de tranzistoare bipolare si diode in tehnologie bipolara tranzistor nj-~n. curentii de colector pot varia de la citi va [LA. e dioda Zener cornpeusata termic 23 . Pentru micsorarea rezistentei serie de colector. rezultind tensiuni de strapungere mad (VCER = 60 70 V).Lmgrosime ~i 0 rezistivitate ridicata (S Ocm). putere. a) asigura valori mari ale cistigului de curent (~= 100 400) si frecvento de tiiiere ridicate (fr de sute de MHz). limitele de tensiune si frecventa dorite.1. Concentratia marita de purtatori deterrnina valori mari ale capacitatii jonctiunii BE.in CI analogice preponderenta este tehnologia bipolara. -~ o.1. Grosimea mica (w ~ 1 (. 2. structura optima corespunde tranzistorului bipolar npn (fig. are (8-10) (. 2.de dijuzie a emitorului E are cea mai mica rezistivitate.-------lp fI' b) c) ct) e) a- Fig. ' Tranzistorul bipolar npn In tehnologia bipolara. are 0 mare rezistivitate (> 10 Ocm).dlodd BE.tranzistor pnp lateral. la circa 10 rnA. Zona n +. asigurind totodata tensiuni mad de strapungere acestei jonctiuni (V CSR ~ 100 V). se formeaza strat~tl ingropat n +. Zona p+ de diJuzie a bazei Beste mai puternic dopata. In cele ce urmeaza se vor face referiri la structurile bipolare caracteristice pentru CI analogice uzuale. ca urmare tensiunea de strapungere a jonctiunii baza-emitor este mica (V BER = 6 7 V). care canalizeaza circuitul sarcinilor injectate de emitor spre bornele de contact ale colectorului. in special pentru circuitele de interfata analog-numerice.1. Substratul p. d .tranzistor pnp de substrat . 2. paralel cu pastrarea valorilor ridicate ale tensiunii VCER.

2.2. Curentii de colector nu depasesc 1 mAo Colectorul divizat in n parti egale duce la formarea unui tranzistor multicolector. Transconductanta este redusa (0. d). Structuri hlpolare de tranzistoare TEe] tranzistor npn. 2.2. b). Tehnologiile bipolare moderne permit obtinerea de tranzistoare TECJ cu parametrii precis controlati. respectiv (0. c). compor- a- Fig.transistor TEe] en canal p en implant de ioni 24 .1. neeconomice. d . Apare si 0 pierdere de curent spre substrat. De aceea ~ este redus (5-50). 2. Pentru a mari dimensiunile canalului. paralela en substratul. 2. 2. 2.5-5) mAjV la TEC} eu canal n. rezulta un cistig mMn. in aeest eaz. Legind in paralel m colectoare. 2.. trebuie adoptate suprafeje mari. b . fr ~ 10 MHz ~i ic ~ 5 rnA.1. c . Diode a) Diode redresoare Diodele compatibile cu tehnologia standard se pot realiza cu oricare dintre jonctiunile tranzistorului bipolar. iar curentii limit a nu depasesc 1 mA. Crosimea w a bazei este limitata inferior la circa 5 (. realizind canalul separat. iar fr este de citiva MHz. polariz at direct. b) si cu canal n (fig. Tranzistoare cu eject de cimp TEe] Cu tehnologia standard se pot realiza tranzistoare TEC} cu canal p (fig. Structura predeterminata pentru tranzistoarele npn imprima proprietati nefavorabile pentru conductia TEC}: 0 grosime mica a canalului p si 0 rezistivitate mare a canalului n. Foarte freevent se utilizeaza dioda bazii-emitor (fig. Structura bipolara bazata pe acest procedeu este denumita BIFET (Bipolar-Field Effect Transistor).2. prin tranzistorul pnp parazit. prin implant de ioni (fig.5-2) mAjV la TEC} en canal p. Rezulta ~ ~ 100.tranzistor TEeJ cu canal p. c).Lmdatorita tolerantelor de executie. fiecare din tranzistoarele astfel formate avind cistigul de curent ~jn. b) Tranzistoare pnp verticale (de substrat ) Cind circuitul permite polarizarea substratului la tensinnea cea mai negativa. 2..tranzistor TEeJ cu canal n. Tranzistoare bipolare pnp a) Tranzisioare pnp laterale Calea de curent este "lateraHi" (fig.1. d) eu eolectoru11egat la baza. se poate utiliza substratul p ca si colector (fig.

iar a diodei Zener.tarea diodei este identica cu cea a unui tranzistor functionind in regim activ normal. Rezistenta unui strat de suprafata 12.3) h) Diode Zener Jonctiunea EB polarizata invers are caracteristica de dioda Zener eu eotul Ioarte abrupt.m2. 2.3.ct. .. Coeficientul de variatie termica al jonctiunii BE polarizate direct este de circa -2 mVtC. tensiunea la bornele diodei (2. VT = k T]« = 26 mV (pentru T = 298 K) este tensiunea terrnica I: Iiin d constanta lui Boltzman. de 2. cu numarul de patrate din care este format a fisia respectiva I R = n R.m. patrata.. se pot realiza diode Zener compensate terrnic. e). Valoarea rezistentei va fi proportionala.:. Adincimea fiecarui strat (E.1) unde lEo este eurentul rezidual de emitor. la fel si rezistivitatea sa. O/C]. si aria de 144000 [J. Rczistoare In tehnologia bipolara se utilizeaza ca rezistoare oricare dintre straturile care intra in sti uctura tranzistorului npn. la circa (-7 V). IEOexp. VBE VD VT VT (2. aceasta tensiune ramine aproximativ coristanta. Rezistoarele in zona de diJuzie a bazei (fig. dad R. deci. se numeste r.m. avind VBe = O. Rezistoarele in zona de diJuzie a emitorului au rezistente Ioarte mici (Rs = 2 6 Q/O). 0 rezistenta de 100 kO va fi fermata cu 0 fisie cuprinzind 100 de patrate cu latura b = 12 [J. sint stabile termic si servesc mai mult la realizarea conductoarelor in conexiuni cu treceri suprapuse. Rezistoarele sint realizate sub forma de £19ii.6 - 0.de circa 3 ori mai 25 .:. ca urrnare straturile cu suprafete egale vor avea aceeasi rezistenta. Plasind "spate in spate" doua jonctiuni BE (fig. 2. avind un coeficient de variatie eu temperatura de circa 0. avind latimea l de (12-13) [J.= IEO exp -. de aici. (2. Valorile uzuale ale rezistentei sint cuprinse intre 20 si 1 kO. iar e sarcina electronului .23 mV/oC.3 mV/oC. Ocupa 0 suprafata mare: de exemplu. Curentul prin dioda este deterrninat de VBE.2) Pentru iD suficient de mare. B sau C) este aceeasi pe intreg cipul.?-zisten!ape patrat R.1.72) V . b) au 0 rezistenta de (50-250) O/D. in limitele: VBE = (0. = 100 0/0. adica ~D.

Fig. 2.3. Structuri bipolare de elemente pasive a - tranzistor 11pn; b - rezistor in zona de difuzie a bazei; c - rezistor tip baza ingustata ; d - rezistor in zona de colector; e - condensator MOS; f - condensator eu [onctiune

mare ca a unui tranzistor. Considerente economice recomanda folosirea acestor tipuri de rezistoare pilla la 20 kil. Marirea rezistentei se poate face prin ingustarea sectiunii zonei de baza, difuzind zona de emitor (fig. 2.3, c). Se obtin rezistoare tip baza ingustata (ciupite) avind R, = (2-10) kil/O si rezistente pina la 500 kil. dar la tolerante mari, pina la 20%. Rezistoarele de volum, obtinute in stratul epitaxial n, cu sau fara difuzia zonei de baza (fig. 2.3, d) au rezistente mari, R, = (20-30) kil/CI. mica precizie ;;i stabilitate termica foarte redusa. Se face observatia ea in tehnologia clasica procesul de difuzie este slab control at, gradul de dopare difera de la suprafata in adincime si de la un lot de cireuite, la altul, Ca urmare, rezistenta straturilor se obtine eu toleraute mari (10--15) % fata de valoarea proiectata. Ramine insa avantajul abaterilor relativ reduse intre rezistentele care, in acelasi circuit, se doresc egale. Stabilitatea parametrilor la temperatura este foarte redusa, rezistenta de strat suferind variatii importante la modificarea ternperaturii. De exemp1u, rezistorul de tip baza ingustata, avind eoeficientul de varia tie termidi de (0,3-0,5) %tc isi poate modifiea rezistenta in raportul 3/1 la variatia temperaturii intre -55 si 125°C. Curentii de seurgere prin jonctiunils vecine se dubleaza la fiecare lOoC, iar capacitatile parazite ale acestor jonctiuni sint relativ reduse, limitind functionarea la freevente inalte, Tensiunile limita admisibile sint functie de tensiunile corespunzatoare jonctiunilor ce le delimiteaza : CCBR :( 80 V, V BER :( 7 V, iar puterea disipata maxima este de (4-5) W/mm2. Tehnologiile moderne permit obtinerea de rezistoare la valori precise ;;i dimensiuni reduse, utilizind in loeul difuziei implantul de ioni sau realizind pelicule rezistive de mare precizie 9i stabilitate termica, la suprafata cristalului semiconductor.

+

Capacitoare

in configuratia CI monolitice utilizarea eapacitoarelor este limitata la valori de zeci sau sute de pF si, pe cit posibil, se evita, fiind neeeonomiee, deoarece ocupa suprafeje foarte mari.
26

Capaciioarele MOS (fig. 2.3, e) folosesc dielectricul stratului de Si02 avind 0 capacitate specified de (300-400) pF/mm2;;i valori economice pina la 500 pF. Substratul conclensatorului se dopeaz a puternic pentru a avea o rezistenta serie de acces cit mai mica Ia placa inferioara a condensatorului ;;i a asignra independenta capacitatii fata de tensiune. Coeficientul de variatio terrnica este de 0,02%/oC iii efectele parazite slut reduse, asigurind un factor de calitate Q de circa 200, la lIvIHz. Capacitoarele cu .jonctiune(fig. 2.3, f) folosesc capacitatea de blocare a jonctiunilor pn (care trebuie sa fie deci invers polarizate). Se obtin ~apacitati specifice in limitele (300-1000) pF/mm2, la VI;", = 7 V pentru jonctiunea BE ~i(150-350) pF/mm2, la Vii'" = 70 V pentru jouctiunea BC. Au propriet ati slabe Ia temperatura (ko = -0,1 %/0C) iii frecventji (Q = 50 ... 100, la f = IMHz). Capacitatea variaza neliniar cu tensiunea, iar curentii de fuga sint considerabili si puternic dependenti de temperatura,

2.2. CONFIGURX_fH

FUNDAMENTALE IN CIRClTITELE ANALOGICE

INTEGRATE

Datorita tehnologiei integrate, configuratia CI poate fi mult diferita de cea a circuitelor cu componente discrete care indeplinesc aceeasi functie. Pe de 0 parte, se tine cont di sint optimizati parametrii unui singur microelement ~i anume, ai tranzistorului npn, celelalte re zultind cu parametri inferiori dispozitivelor discrete. Pe de alta parte, trebuie sa se aiba in vedere Iaptul ca pretul de cost a1 microe1ementului depinde in special de marimea suprafetei lui, De aceea, numarul si valoarea rezistentelor pasive sint limitate, de cele mai multe ori e1e fiind inlocuite cn rezistente active. Se evita utilizarea condensatoarelor, ca urmare etajele de amplificare sint cuplate direct. Se utilizeaza cu precadere configuratiile cu tranzistoare, ele ocupind cele mai reduse suprafete, In cele ce urrneazii se vor expune citeva puncte de vedere privitoare la realizarea unor configuratii fundamentale ale CI analogice. Alte variante sau configuratii speci£ice se vor prezenta, de la caz la caz, in capitolele urmatoare.

2.2.1. Surse de curent
Sursele ideate de cureni (fig. 2.4, a) furnizeaza curenti IG constanti, independenti de tensiunea VL la borne le sarcinii si insensibili la diverse perturbatii (variatia temperaturii e, sau a tensiunii de alimentare Vee). :In cazul surselor reale (Iig, 2.4, b) exist a variatii ale curentului 1G cu e san cu Vee si 0 anumita dependents fata de VL, echivalenta cu existent a unei rezistente de iesire rg finite, care trebuie sa fie insa cit mai mare.
27

R"

~II--__
~ IL
,--I _

a)
Il

Vl

IG

,_

-

_ -:=-"-c .. -',
61

-

-

-

/62

b)
Fig, 2.4. Sursa de curent, simbol ageometric

~i caracteristica

de iesire

ideala ; b -

reala

Oglinzile de curent (fig. 2.5) reprezinta surse de curent coman date de catre un curent de referinta IREF: IL = nIREF• iar coeficientul n nu trebuie sa depinda de VL. () san alte perturbatii. In CI, n = (10-2 - 102). foarte uzuala fiind valoarea n = 1. In acest caz, h reprezinta imaginea curentului de referinta, de un de denurnirea de oglinda de curent. Surse1e si oglinzile de curent se utilizeaza frecvent 1a polarizarea etajelor de amplificare. Avind rezistente mari de iesire si ocupind suprafete foarte reduse, ele pot sa inlocuiasca rezistoarele semiconductoare de mare valoare, neeconomice in tehnologia integrata. a) Cazul curenlilor mari In principiu (fig. 2.6, a), po1arizind cu tensiune constant a baza unui tranzistor conectat intr-un etaj de amplificare cu reactie de curent 9i functionind in regim activ normal, curentu1 sau de colector IL este constant si independent de rezistenta RL de co1ector: (2.5)

Fig. 2.5. Oglinda de curcnt

28

r
+Vcc

-'Jl J~L
B

r-+----+-

~12

2 T
RE2

a-

VB

j

b)

c)

({)

Fig. 2.6. Surse de curcnt schema de principiu; b - sursa pentru curenti mari : e sursa pentru curenti mici; d - sursa pentru curenti mid eu rezistenta activa TEe}

iar daca ~ are valoare mare ~i rg/(~

+ 1) <
-

RE

IL '" IE '" V G = =

V BE

HE

.

(2.6)

Principiul este intilnit si la circuitele discrete cind, pentru a neglija dependenta de V BE (variabila cu temperatura si curentul de colector), se alege VG ~ VBE• Valoarea curentilor stabilizati se fixeaza prin alegerea potrivita a rezistentei RE• in tehnica integrata se evita insa utilizarea surselor de tensiune si a rezistentelor de mare valoare. Valori compatibile cu tehnologia bipolar a se obtin pentru "curenti mari", de ordinul rnA. in acest caz, V BE ~ 0,65 V, valoare aproximativ independents de curentul h. Ramine insa dependenta pronuntata fat a de temperatura:
dVBE -= -2mV/ C
0

da

(2.7)

Compensarea acestui efect se face imprimind 0 variatie asemanatoare tensiunii de polarizare VG prin inc1uderea unei diode-tranzistor T2 in circuitul de polarizare (fig. 2.6, b). in conditiile "curentilor marl", V BEl ~ ~ V BE2 < Vee, iar (2.8) Apare dar di circuitul din figura 2.6, b este :;;i 0 oglinda de curent, in care raportul curentilor este fixat de raportul rezistentelor de emitor. Sursa pentru curenti mari are 0 rezistenta mare de iesire (1-3) MO Ide 1 gmRE2 ori mai mare ca rezistenta de iesire a tranzistorului T2). Rezistenta RE2, prin reactia negativa de curent contribuie la stabilizarea variatiei curentului de sarcina. De exemplu, cresterea lui h mareste caderea de tensiune ILRE2, reducind V 8E2, care comanda revenirea curentului de colector.

+

29

b) Cazul cureniilor mici

Micsorarea curentilor stabilizati la valori de ordinul [LA,frecvent cerute de polarizarea etajelor de amplificare ale CI analogice, se realizeaza sau prin reducerea valorii rezistentei REI' sau a curentului IREIi' [vezi relatia 2.8). Reducerea valorii REt se poate face chiar pina la anularea ei, asa cum apare in figura 2.6, c, in cazul sursei de curent Widlar. Valori RE2 compatibile cu tehnologia bipolar a permit functionarea la "eurenti mid" ([LA), ell pastrarea avautajului rezistentelor mari de iesire. Bineinteles, in aeest eaz tensiunile baza-ernitor nu mai Slut egale ;;1depind de curentii de colector 1

VT 1 h n---Ct21£'n2

(2.9)

Pentru tranzistoare pereche O'.lhol variatia temperaturii. Ca urrnare :

(/.2IE02,

raport eare se mentine si cu

(2.10) Curentul (2.10) are 0 dependents redusa fat11. e variatiile IREF ~ Vcc/R, d ded si fata de variatiile tensiunii de alimentare. El devine independent fata de temperatura in cazul cind RE are acelasi coeficient de variatie termica (0,33 %/0C) ca ~i VT. Aceasta cerinta este perfect realizabila cu rezistoarele din zona de difuzie de baza.

R eu TEC} avind rol de rezistenta activa de mare valoare (fig. 2.6, d).
c) Oglinda simpla de curent Un raport unitar intre curentii din cele doua ramuri ale oglinzii de curent se poate obtine in cazul REJ = RE2 sau prin renuntarea la rezistentele de emitor, conform circuitului din figura 2.7. Pentru f3 suficient de mare rezulta :

Reducerea curentului

IREF

se poate face prin inlocuirea rezistorului

~_C;O".
R ..
l.

Fig. 2.7. Oglind! simpl! de curent

Rezistenta de iesire a oglinzii simple de curent este mai mid. (sute de kn) datorita absentei reactiei negative de eurent prin RE• Dad. aria jonctiunii BE este diferita la cele doua tranzistoare, rezulta curenti diferiji, proporjionali cu cele doua arii. Se pot realiza simplu si economic, pe suprafeje foarte reduse, oglinzi de eurent eu mai multe ramuri (fig. 2.8). Deoareee se bazeaza pe utilizarea de tran-

30

T

a)
Vee

b)

L, L

'. IU
"

IREI'

ILl

IL 7

c) d) Fig. 2.8. Oglinzi de curent cu tranzistoare multicolector a - schema echivalenta : b - configuratia reala cu tranzistor multicolector npn; c - schema echivalenta cu tranzistoare pnp; d - configuratia reala cu tranzistor pnp

zistoare pereche, avind aceiasi parametri, indiferent de temperatura de functionare, configuratiile de surse pentru curenti mid nu au echivalent discret.

2.2.2. Generatoare de tensiune
Geueratorul ideal de tensiune (fig. 2.9, a) furnizeaza tensiuni insensibile la variatia curentului de sarcina h sau a altor perturbatii (temperatura 6, tensiunea de alimentare Vee). In realitate exist a anumite variatii, care se doresc a fi cit mai mici (fig. 2.9, b), astfel : - sursele de tensiune sint optimizate in raport cu comportarea la variatia curentului de sarcina, deci prezinta 0 rezistenta de iesire Yg foarte mica i - referiniele de tensiune au 0 comportare optima la variatia temperaturii sau a tensiunii de alimentare. 1. Surse de tensiune a) Sursele de tensiune de tip repetor pe emitor se utilizeaza frecvent, ]a fel ca in variantele discrete. Acestea (fig. 2.10, a) furnizeaza 0 tensiune putin sensibila la variatia rezistentei RL de sarcina, daca tensiunea de polarizare VG este constanta 9i tranzistorul functioneaza in regim activ: VL daca rg!(l
=

+ [:))z .

rg+ (I

Rdl + ~) (VG -

+

(3)RL

V BE)

~

VG -

VBE i= f{RL)

(2.11)

RL.

31

.10. 2. b). c . 2. c) se obtin prin inserierea unor diode-tranzistor ~i/sau diode Zener. a). Tehnologia integrata ofera posibilitatea alimentarii simultane a mai multor sarcini RL. o stabilizare mai buna fat a de variatia tensiunii de aliment are se obtine dad baza tranzistorului T2 se polarizeaza cu tensiunea stabilizata de 0 dioda Zener. 9· /' G -/- 9.11. Generator a- de simbol geometric si caracteristica ideala : b - Compensarea termica se realizeaza in acelasi mod ca la sursele de curent (fig.varianta cu dioda Zener 32 . c). b. b) Variante simple de surse de tensiune necompensate la variatii termice (fig. 2. b . Vee a) b) c) ( a- Fig.". 2. I! Fig. sau compensate (fig. Surse de tensiune de tip repetor pe emitor schema de principiu.11. 2. de iesire : reala f v. Tensiunea la bornele lor este constanta intr-un domeniu larg de variatie a curentilor.10.10.sursa de tensiuneJ compensata termic cu dioda-tranzistor .9. 2.:$'VG I I tIc ~R' jVL f V'I='_ ::--b) tensiune. utilizind tranzistoare multiemitor (fig.

Rezulta tensiuni :-au (2.: n= l-tR1/ Fl2 n\ b) Fig. Surse de . en tranzistor ~i reactie negativa a -Ipentru tensiuni micl.eueuDZ ~i DZ f c . alese.. Ele prezinta dezavanc) tajul unor zgomote interne mari. b .c) Alte variante'[" de surse de tensiune se bazeaza pe multiplicarea tensiunii VBE eu ajutorul unor retele rezistive.. 2.12) a) variantele (a). Frecvent.<"1' " t:-' "_ ~--------r R~./ " . b) in functie de sau (b). Referinte de tensiune Diodele Zener compensate termic pot fi folosite ca referinte pentru tensiuni mai mari ea 7 V.pentru tensiuni mati 3Montaje electronic" cu circuite Integrate analoglce 33 .12..11./ ~ '4:.12.~. b .' insensibile la variatia tensiunii de alimentare. Alte referinte de tensiune Iurnizeaza tensiuni dependente de VBB.{ ) ·---?f o:nV . ctensiune stabilizatli.eu diode-tranzistor . Surse de tensiune eu diode datorita functionarii in avalanDT ~a a jonctiunii BE polarizate a . '-J. aceasta se realizeaza prin compensarea variatiilos #""'. dar care necesita compensare termica. 2. 2.:H.alta vatianta invers. asa cum se prezinta in figura 2. Fig.· :.

3.en AO negative ale tensiunii VSE (-2 mV/°C) en variatii de semn contrar. Sursa de curent [Tv T2) genereaza in_:Rz curentul (2. nivelul tensiunii de polarizare a acestora tinde sa se deplaseze spre limita de satu:fa·tie mic~orind domeniul posibil de varia tie al semnalului util (compo34 .. VBEZ ~ VBE1· (2. Etaje pentru deplasarea nivelului de e. Referinte de tensiune cu sursa de curent : b . I R9 s. b.13. proportionale de exempln cu ale tensiunii termice VT (0. (2. "" VT 12 s. a se prezinta un astfel de circuit.13) deoarece VL = RzI2 + VSE2 = RIll Tensiunea de iesire + VBE1. s. Amplificatorul este de tip AO (capitolul 3).13. prin alegerea petrivita a rapoartelor R2! R3 si R2! RI• o alta variant a bazata pe acelasi principiu (VL = VEE nVT) se prezinta in figura 2. 2.2.14) t'i nu mai este influentata de tensiunea de aliment are Vee.085 mVtC).----f'---·----·-l .14) va avea un coeficient de temperatura ajustabil Ia zero. + 2. i R1 i I v Ii a- Fig.. Datorita cuplajului direct intre etajele amplificatoare de c..c. tn figura 2.e.VT I 11 I2--n-=-n-.13.10) : . Tensiunea de sarcina V L are expresia (2.

15.14) sau oglinzi de curent (fig. datorita imposibilitatii folosirii condensatoarelor de cuplaj. 2. de raportul rezistentelor RII R. 2. micsorarea componentei variabile. In CI monolitice se utilizeaza etaje de amplificare de 0.c.0.Vee a} Fig. impedanta de intrare .1 iesire corespunzatoare (fig. realizabil m tehnologie integrata monoliticl Ia tolerante reduse. se utilizeaza frecvent etaje de tip repetor pe emitor. Diferitele variante de circuite utilizeaza diode Zener (fig. 2.16). 35 .c. farl.2. Eta j de deplasare a nive1ului de tensiune continua eu~sursa de curent it schema de principiu. favorabile si din punctul de vedere al adaptarii impedantelor dintre etaje. b .. Prima varianta asigura ~i 0 foarte buna compensare termica.15). 2. erori reduse in c. 2. Etaje de amplifieare Amplificarea semnalelor este functia de baza in circuitele analogice.a.}. deoarece nivelul continuu : este asigurat de inserierea a doua jouctiuni "spate in spate" A doua vadanta are 0 buna precizie. ~i distorsiuni de fmcventa (san liniare) minime intr-o banda larga de frecvente. Pentru reducerea nivelului tensiunii de polarizare.conflguratia circuitulus cu oglinda simpla de curent nenta de c. Etaj de deplasare a nive1ului de tensiune continua cu DZ Fig. Asa cum s-a mai aratat.4. 2. datorata dependentei componentei de c.14. Etajele de arnplificare trebuie sa asigure performante ridicate : coeficienpi mari de amplificare intr-o gama dinamica larga.

17).a- OJ Fig. temperaturii sau componentelor) se transmite amplificat.transconductanta [cu cuplaj direct).de curent. 2. La cuplarea directa a etajelor amplificatoare bilitatea transmiterii ~i amplificarii nedorite a unor perturbatii etajele anterioare.l VI = VI + Vi se considera a avea 0 componenta constanta (de c.. 36 . Fiecare modificare a punctului static de [datorita variatiei tensiunii de alimentare. (fig.' etaje diferentiale. Awplificatoare: scheme echivalente comparative de tensiune. Dei exemplu. notata ell o.IDEAL ro -.transimpedanta : d .c.. mai ales.~. destinata amplificarii. tensiunea de intrare . notata ell VI ~i 0 componenta variabila. Pende amplifi- Obseroatie.16. c . se vor utiliza notatiile uzuale pentru semnale si eomponentele lor. apare posiaparute in functionare imbatrinirii iesire. in eele ee urmeaza. sub forma de eroare la tru micsorarea influentei acestor perturbatii se utilizeaza etaje care c~t reactie negativa si. 2. b . sau de polarizare).

2. a cureritului de colector. ~ Re. a) Viii (2.r. Reactia negativa de curent prin RE micsoreaza amplificarea in tensiune ~i curent Av ~ -Re/RE' dar mareste rezistenta de intrare Gm = g". AmpliJicatorul diferential ideal static de functionare. 2. VT ~ . deci a para- Functia amplificatorului diferential este de a amplifica variatiile ale semnalului diferential (fig.19../(l --r.'c':"---~ . ~ rn = ~/gm' iar transconductanta echivalenta etajului Gm de de u.17. reactie (RE care in tensiune 0) asigura 0 amplifi- unde. .c.\ I ""./ __J _/ :liII1_ t -"" (fig.+Vcc -_J r- (1" y"C ~vr-/N_--r VI tIl ~-l. Rezistentele intrare si de iesire sint R. Ie componenta c. 2. I. 2. gm reprezinta transconductanta tranzistorului.17) 37 .~ " --V~r Fig. este Ie/VT' = gm = egala cu cea a tranzistorului. .gtffRE) (2. = .18).18. Simboluri in notarea semnalelor Fig. tensiunea termica.16) introducind 9i 0 stabilizare a punctului metrilor amplificatorului. Circuit elementar de amplificare ConJigurafia elementard de amplijicare Cireuitul elementar (asimetric) Hita. iar VT.

semnal diferential nenul 10. arnplificator cliferentia1 esi e pr<. a) Dad semnalu! difcreniial de inirare este mil (fig. Semnale AD semnel diferential nul 10. 2.confignratia_fuudamental3.1 polarizate de sursa de curent 21. :. iar tranzistoarele sint pereche) functionarea este ideala.17) de VIi = VI2 >= VIC. 2. b . Schema de principiu unu. 2. si anume: .19. Ca urmare semnalele la borne le de iesire (VOl ~i V precum si sernnalui diferential de iesire (2)' VOD = VOD + VO!l = 'VOl - V02 (2. iutrare 38 .::zentata in figura 2. bad. schema este berfccl simcirica (rezistentele colector sint egale. intrare.20.aplicat la intrare. schema bloc. b .20. aFig. Amplificator diferen Fal a _.18) a) vor avea variatii proportionale cu Vitl: Fig. Ea cuprinde dona trallz!stoar~' am~ plificatoare cupla te III ernito. -v. a) potentialele celor doua intrar: Slut egale (v'czi relatia 2..19. b.

semnalul comun al eelor doua intrari fiind tensiunea de mod comun la intra"e.d/2 +gmRCVid/2 = A1vid V C2 = = = A 2V. Acestia sint furnizati de sursa de eurent 21. adica (2. deci VOD = V02 = 0 b) Daca se aPl£ca un semnai dijeren/ial la inirare (fig. desi VBEI ~i VSE2 se modifica relativ mult cu temperatura (--2 mV/°C). adica cu 6 «vr«: 39 .d f'od = -gmRCvid AdVid Amplifiearea diferentiala are deci forma (2. aplicata la intrare.22) (2.25) depinzind de curentul I de polarizare si de rezistenta Concluzii Un AD ideal amplifica numai tensiunea diferenfiala nu !}i tensiunea de mod comun VIC Rc. Rezulta ca VBEl = V~E2 = VBE• Ca urmare. sau a temperaturii) nu modifica tensiunea diferentiala la iesire. Simetria montajului are avantajul eli modificarea in acelasi sens a parametrilor (datorita tolerantelor de executie. b). el se repartizeaza egal. = (VIl + VI2)/2 Variatia simultana si in acelasi sens a potentialelor bornelor de intrare (de exemplu sub influenta perturbatiilor de mod comun care apar pe ambele intrari) nu este resimtita la iesire.20) Ca urmare curentii de colector variaza in sensuri opuse fat a de valoarea de polarizare: (2.20. curentii de colector ai eelor doua tranzistoare sint egali. deoareee VOl - VOl = VC2 = Vcc .VSE2) fata de care este sensibila iesirea variaza de 300 de ori mai putin.24) = -gmRCV. De exemplu. dar in sens opus pe intrarea celor doua tranzistoare (2.RcI = Voc.21) Rezulta variatii ale tensiunii de iesire proportionale VOl cu Viii.23) (2. 2. prin urmare au valoarea ICl = IC2 = I Rezult a 0 tensiune difercnjiala 1'tul(l la iesire. diferenta (VSEl .

. ~ _ -IV. nu se atinge totusi perfectiunea. 11) __. poate a-pare 0 diferenta de potentia..d i= 0).. conditiile de fUl1ctionare sa U imbatrinirea parametrilor..1/' l\V. 'lncadrindn-:.a curerrtului de polarizare I repartizat inegal intre cele doua ramuri si caderilor de tensiune diferite pe rezistentele Re. a i. Peritr u a se evita intra rea in saturatie a tranzistoarelor trebuie aSlgLlrate couditiile 'i) II < V01min < 7)02n real = Vee .-. intre cdc dour{ ie:. R~zisten ide Rc si parametrii tranzistoarelor T. Caracteristici de transfer ale AD Le semnal de intrare nul (Vid = 0). dud una dintre ramuri este blocat a. iar coalalta preia intreg curentul generat de sursa (fig. ~ . Tensiunea 7JE 1a borne1e sursei de curent (fig. ~ -LV· -3Vr -2VT __~. -V~ -4V.-_ .- 2V: 3Y: v:: _. ...<1 =--= 0).e in anumite tolerante de fabricatie. si T uu rezulta perfect egali. La aplicarea unui 5e111na1 e intrare (V. -in abseni« semnaluiui de intrare..21. (11. Prin urrnare._ __ .:h-i.20) variaza odata cu tensiunea 1a intrarea AD: 9 iar curentul de polarizare I se va modifica cu atit mai mult cu cit rezisten40 .21. 2. variatiile de cured pot fi de ce1 mu1t ±1..riaza. datorit. ...21 Rc Vee .. --! -2IRe 1. 2.. intre cele dona ramuri d apart:' un dezechilibru simetric de curent. 2. Dezechilibrul intre cele dona etaje se poate accentua in timp.. curentul de co1ector este dat de sursa de curent 21 si se repartizeaza 111 mod ega1 in ce1e doua ram uri ale AD. Alte abated de 1a cazul ideal apar datorita sursei curentului de polarizare._ __ ---'!!' Fig.2IRc 'Un . Fata de valoarca I de polarizare..'J\(: -v. .~~J -:. "" -. oda ta en variatiile de temperatura.J i/1j)l~{1'ca!()m! dl/crential Desi tehnologiile integrate ofera conditii pentru asigurarea unei simctrii corespunz atoare intre ramurile AD.. care are 0 rezistenta de iesire finita si nu furnizeaza un curent perfect constant dud tensiunea 1a bornele sale va._ 1. deci un sernnal eroare 1a iesire.

41 .d + Adcvjc + Acvic 0.ta de iesire a sursei este mai midi. Se poate reduce prin micsorarea curentului de polarizare I.i este iensiunea de dezechilibru sau de ofset V]).2r - 1t ._ 0 !n conditiile de mai sus.ReI Ded.- <) j . Ac->- (2. 'rinind cont de aceste aspecte.19).OJ i D-u1Di"oD'=O Tensiunea de dezechilibru depinde de toicrantcle de executie ale microelementelor ~i estc proportionala ell I!~. se poate considera ca AD amplified numai semnalul diferential Vid..19) si rejeciia de mod comun. 1a iesire : V -.105). odata cu semnalul aplicat 1a intrare.. comparate cu ultima dintre relatiile (2. Variatia tensiunii de dezechilibru se numeste deriod. Ca urmare se va modifica si tensiunea de mod comun la iesire : Voc = Vee . Big' f1J (2. in cazul AD real. Alte aspecte caracteristice ale AD real sint cureniii nenuli de polarizare in baza tranzistoareior (la intrare) IB = I/~.. marirea cistigului de curent ~i ajustarea (echilibrarea) rezistentelor de colector. Parametrii principali de catalog sint am.26) si care.. se poate arata ca. comportarea AD real poate fi descrisa de relatii de forma: VOd = Aavid vee = AcdV. iar nivelul tensiunii de mod comun la iesire ramine constant. la iesire nu ramine perfect constanta.27) care reflect a gradu1 de suprimare a sernnalului de mod cornun aplicat la intrare si care se doreste a fi cit mai mare (104 . in juru1 punctului de functionare.. sub influensa semnalelor de intrare.. definita prin raportul : (2. Aed_. indiferent de tensiunea de intrare. A1ti parametri earaeteristici' AD sint : . indica cerintele unei functionari corecte: Ade <{ Ad.jJlificarcCi difereniialii Ad definita in ultima din relatiile (2. Desi se po ate cornpensa 1a un moment dat. caracteristice AD ideal.28). Un alt parametru de catalog indica efectul asimetriei intre etajele AD :. mai ales sub influent a temperaturii. tensiunea de mod comun. Ea este definita ca tensiunea diferentiala de intrare careia ii corespunde 0 tensiune diferentiala 11U13.Rezisienta de intrare pe mod difereniial care indica efectul variatiei tensiunii diferentiale vu asupra curentului de' intrare ib: ' ~j 1:> '-id _ - -:- ou ~b -. suferind oariaiii. si uariaiiile acestora. ea poate varia in timp.

2.7. b) de tip oglinda de curent permite marirea amplificarii la valoarea (2.. 91micsorarea curentilor Is se face prin inlocuirea tranzistoarelor Tl ~i T2 ell perechi Darlington (fig. . b. care asigura imPig. circuitele analogies Configuratia clasica este reprezentata in figura 2. 4 .19.Rezistenta de inirare pc mod comun indica efectul variatiei tensiunii de mod comun asupra curentului de intrare : (2. 2. Amplifieator diferential pedante mari de iesire..30) !nloeuirea rezistoarelor pasive Rc prin rezistente active (fig. AU en iesire asimetrica a- etajru pirataza : b - AD ell sarcina activa . 2. Etajul parafaza (fig.31) a) b} '2.22)..23. care poate fi unul din tipurile prezentate in figurile 2. 2.23. avind cistig de curent ridicat (~ = ~1~2)' sau cu TEC] avind rezistente de intrare de ordiuul 109Q §i curenti de grila neglijabili (pA). . sau 0 alta variant a imbuuatatita.23.22.. unde sursa de curent este 0 oglinda de curent.. en tranzistoare Darlington Marirea rezistentelor R.6 si 2. a) asigura 0 iesire asimetrica 9i amplificarile (2.29) Configurafii de AD in.

eu tranzistoare npn la intrare .bazd comuna a . Acest dezavantaj se elimina prin utilizarea circuitului din figura 2.25. 2. Cascoda colector comun-bazii comuna (fig. \ Fig.25. Tranzistoarele intra in conductie dear dud tensiunea baza emitor depaseste valoarea de prag V1E.26. & .L . ambele tranzistoare sint blocate. permitind cresterea benzii frecventelor de trecere a intregului circuit. 2. 2. se utilizeaza etajul in contratimj) cu tranzistoare compiementare. astfel ca puterea disipata este neglijabila.V1EZ) ~ VBE ~ V1EI. Frecvent.sint bloeate sau sint polarizate la un eurent redus. •. ca urmare In conditiile (-. AD cu cascoda colector comun .ransfer (fig. caracteristica de . YOPllp ~ 50 Vile). 43 . Amplificatoarele in clasa A au un randament scazut si un conSU111 de putere ridicat.. (II . care lucreaza in contratimp.c. impedante corespunzatoar.24) perrnite marirea rezistentei de iutrare (4y. chiar cind semnalul de iesire este nul. care poate atinge valori pina la 78%. 'Se utilizeaza configuratli diverse. Etaje de iesire Aceste etaje debiteaza puterea necesara in sarcina si trebuie sa asigure variatia nedistorsionata a semnalului de iesire in limite cit mai largi. Cind semnalul de intrare este nul. de tip baza emitor.24. a. b .) si a rezistentei de iesire (Ro = ro~ > 100 MQ). fnnctionind in clasa B (fig. All deci un consum redus de c. rezulta Vo ~ VI + V1El = VI + ct. a).9 rn V rd It..eu tranzistoare pnp unde Yo Slut rezistenjele de iesire ale trauzistoarelor (YO»pn:. 130Vjle. D. cunoscute 91 111 variantele discrete.:. 9i un raudament ridicat. Iiecare tranzistor conducind numai 0 alternanta (pozitiva sau negativa). b) avind 0 zona de insensibilitate. Se 0 bserv a ca Vo = VI + 'lJ + D1 VD2 - V1El> iar daca diodele sint pereche. de iesire si un randament cit mai ridicat. 2.Vee vid + --- 2 --2 vrd nI + gr". Mult mai iavorabile apar etajele en 'dona tranzistoare in clasa B sau AB. Etajul prezintii 0 reactie capacitiva iesire-intrare redusa. ambele tranzistoan.

Tranzistorul 1'1 functioneaza in semiperioada negativa ca repetor pe ernitor.~:J \ ~~ _.earacteristica de transfer -'r'-'-"'--"~ ! to. chiar pentrufsemnale 1)._"'... i+----~? _ "! .1. '~-7'-_.1-.26.j::.:. iar 1'2 in semiperioada pozitiva ca amplificator in conexiune emitor comun. __ ..'..'--'_' .L \ (EL'..._~r- . neputind asigura in sarcina puteri mai mad de citeva sute de m VV.\ ':::'.. b) va fi liniara. I!!._ ...:y"-. Etajul in contratimp etc tranzistoare npn (fig.. .v..< 'b.~ Ve: $"." I "L.25.27) elimina acest inconvenient. ---·~' . 2. - . iesirea va prelua variatiile de la intrare. _:.. 2. 'ec"V8El-VU~sot . ILc. T~~ '_--<r-'_-_ I Pig. I "Vec-VCE2sol Fig.1 II . Etaj de iesire in contratimp cu tranzistoare complemeutare a .~= _ r~.: : \.. c) avind performante mai slabe.._ I =~f~~~>?_~'::_~ . b ..i:: .schema de principiu ... ... Etaj de iesire ell tranzistoare complementare lIi diode a . 2. ._.. Etajul asigura puteri de iesire de ordinul W. Vo = Vi. Protectia la scurtcircuit si limitarea curentului de sarcina se realizcaza de obicei cu tranzistoare care intra in conductie atunci cind curentul de ..caracteristica de transfer Prin urmare. apropiate de zero. W'..::1t . ./ I / .~. b .~· ~ .!:.'~:.: _L_..26.VeE 1 sat_L_. 2.l.Y.Vcc IVo 'j cc. 2. polarizarea tranzistoarelor fiind asigurata de catre Dl ~i D2• Caracteristica de transfer (fig. ". eliminlndu-se distorsiunile semnalului de iesire in jurul valorii zero (numite distorsiuni de racordare). _ _ .'. Vee r <.. Tranzistorul integrat pnp este un tranzistor de substrat (fig./. .schema de prineipin.

Fig.28. Cind aceasta depaseste pragul V1E al tranzistorului. 2._ acelasi tip Fig.27. Etaj de iesire cu limitarea curentului in sarcina sarcina depiiseste valoarea prescrisa. Etaj de ie~{re in contratimp cu tranzistoare de:. 2. Tranzistorui 1'3 este polarizat cu 0 tensiune hRE proportionala cu curentul de sarcina.28. Un exemplu se indica in figura 2. T a intra in conductio si furnizeaza in sarcina curentul constant VBE! RHo .

(Acele ampliticatoare nu erau insa realizate sub forma integrata si nici macar nu foloseau tranaistoa-e.) asupra tensiunilor electrice in calculatoarele electronice analogice. circuitele analogice se impart in cireuite liniare ~i cireuite neliniare. 3. La un amplificator electronic eel putin unul dintre semnalele de iesire (tensiune 9i curent) este mai mare decit semnalul corespunzator de la intrare. Dupa cum se stie. cele mai folosite sint amplificatoarele electronice. (Puterea primita la intrare comanda 0 putere rnult mai mare. Dintre circuitele e1ectronice liniare. AMPLIFICATOAIlE OPERA'fIONALE (AO) Amplificatoarele operationale integrate (notate prescurtat AO) sint componente universale de circuit. care circula de la sursele de alimentare la iesire).. in capitolul de fata descriem tipurile principale de amplificatoare electronice integrate cu destinatie larga si trecem in revista aplicatiile Iiniaretrnai importante in care sint Iolosite. integrare in raport cu timpul etc. la circuitele neliniare ce1e doua semnale nu Slut propor-· fionale.1. Denumirea de operaiionaie are numai 0 justificare istorica. se numeste amplificaior electronic drcuitul electronic liniar care furnizeaza Ia iesire 0 putere mai mare decit cea primita la intrare. La circuitele linifire semnalul de iesire este proportional cu eel de intrare (eventual eli 0 intlrziere in timp) .Capitolul3 CIRCUITE ANALOGICE LINIARE Dupa forma relatiei dintre semnalu1 de iesire ~i eel de intrare. . fiind motivata de faptul ca primele amplificatoare de acest tip au fost folosite pentru realizarea unor operatii matematice [adunare. 46 . ci tuburi electronice cu vid)._. Majoritatea amplificatoarelor electronice folosite astazi sint realizate sub forma integrata monolitica. cu ajutorul carora se ponte realiza 0 diversitate extrem de mare de aplicatii liniare 91 neliniare.

sau Vo = aVa. Simbolul geometric al unui AO 41 .1. Schematic. intrare neinoersoareo Justificarea aeestor denumiri reiese din figura 3. c.2 este ~ariitat simbolul geometric prin care se reprezinta un AO In schemele electronice. Fig. Expresia generala a tensiunii de iesire. v·o----{ L I I L I t-----i I I L-' bloc . 0 rezistenta de iesire foarte mica. sint tipurile 709 si 741). fiecare diutre ele poate fi constituit din unul sau mai multe etajeamplificatoare realizate cu tranzistoare integrate. 3. Bloeul de intrare este un amplificaior diferential. este V(I = a(v+ - v-) (3. iar eea notata cu semnul plus. In figura 3. Borna de intrare notata eu semnul minus se numeste inirare inoersoare.J bloc do rntr or e bloc In tcrml2dior de IQ~lr'-' Tensiunea Va se numeste tensiune dijerentiala de intrare. ea este un numar real pozitiv}.1) "I 0----··. in eare toate tensiunile sint masurate fata de 0 referinta comuna. .. rezistoare si condensatoare si are: o arnplificare in tensiune foarte mare. Deseriere generaUi Se numeste amplificator operational (integrat) un circuit integrat monolitic care confine tranzistoare.2. unAO nu costa mai mult decit un tranzistor de putere medie.1.pentru eazul a = 100000.=:" mseamnji egal prin natalie sau prin definifie.3. pentru marirea rezistentei del' Intrare. r. numit astfel deoarece amplifica diferenta dintre cele doua tensiuni de intrare v + si v -.) In tabelul 1 sint date -eiteva exernple numerice.3) I I r----l _J dad Vd notam = : v+ V-. in regiunea liniara de functionare 0 rezistenta de intrare foarte mare. Bloeul intermediar preia tensiunea furnizata de blocul de intrare ~i 0 prelucreaza pentru a corespunde cerintelor blocului de iesire. Ultimul bloc asigura eurentul de iesire necesar [uzual de ordinul a 10 mA) : Primele AO au fost realizate in intregime eu tranzistoare bipolare (a§a.. Recent s-au elaborat AO realizate exc1usiv ell tranzistoare eu efect de cimp metal-oxid-semiconductor (TECMOS). 3.1. cu canal n [1].3.--. Ulterior s-au folosit tranzistoare en efect de cimp eu grila jonctiune (TECJ) in etajul de intrare. Se observa ca 0 tensiune v + aplicata la intrarea neinversoare apare la iesire amplificata ~i eu semn neschimbat. masa montajului. in timp ee 0 tensiune o : aplicata la intrarea inversoare apare amplificata ~i eu semn inversat. (Cu a s-a notat amplificarea in tensiune a AO. (Semnul . Schema bloc a unui AO Fig. I r K{3.1). un AO consta din trei blocuri eu functii distincte (figura 3. In ciuda faptului ca poate contine pina 1aciteva zed de microstructnri.3. corespunzatoare situatiei din figura 3.2) (3.

tensiunea V_ ncgativa fata de masa. oricare din aceste '(cl1siuni poate fi pozitiva sau negativa. trebuie sa subintelegem ca orice AO are inca doud borne.l ? v+>o .~><"""/ ClQr.. Fig.~-o <0 c J i rncnl or . tn IUlH'lk dl' valorlle de intrare (In "0111) I-::-.: ._-."Ll. 3. Daca realizam circuite avind exact schemelej'din figura 3.O_O_O_I -10 g_. 2. . respectiv de a-l pastra ueschimbat. Justificarea denumirilor bornelor de intrare ale AO Tabelul L nmplttlearea a = 100000.3.J. :t5.O_O_O_I__ -10 -_g_. completat cu bornele de alimentare Fig.si v + aplicate respectiv la intrarea inversoare si la cea neinversoare .completat cu aceste doua borne..__ ! Vo '-alorile te nslunll de k ~ir(' a unul AO tenslunllor (U o_oO_O_O_I O_O_. iar 1a cealalta.il. est~ imcomplet. nici unul dintre ele nu functioneaza . pcntru legarea surselor de alimeniare care Iumizeza energia electric a necesara functionarii.! po ziti vii ". Schema complete..o_o_o_1 10 g_:o_og_g_~ _ _ -10 i_g_:g_gg_~__ 10 10 Obseroatii: 1. decurg din modul in care este construit AO.." alimentare V + pozitiva fap de masa.1 c---t.VtQ) I . de conectare a unul AO 48 . Schema completa de conectare a unui AO este aratata in figura 3. Simbolul geometric al unui AO.4 arata simbolul geometric .&lilo.'1tiVQ ! -~""'\.5.4. Proprietatile intrarilor inversoare §ii neinversoare de a inversa semnul tensiunii. Explicatia consta in faptul ca simbolul din figura 3. ci este tot timpu1 egala cu zero. La una dintre ele se aplica tensiunea de.2. Atragem atentia ca majoritatea amplificatoarelor operationale nu au born a ".3. Figura 3. Semnele minus si plus notate in dreptul bornelor de intrare nu au nici 0 legatura cu semnele (polaritatile) tensiunilor v . tensiunea de iesire nu depinde de valorile tensiunilor aplicate 1a intrari.--<- - I b) c) Fig.. 3. de cite ori il intilnim.

de aceea. dad tensiunea de intrare Vd creste astfel Incit tensiunea de iesire se apropie pina la 1-2 V. La AO uzuale (de exemplu ~A 741) valorile tipice ale tensiunilor de alimentare sint V + = 15 V si V _= . a si c) terminalul 1 este primul terminal care: se intilneste pornind in sens antiorar de la 0 degajare (scobitura}. In figura 3. 3.. In regiunea central a functionareal.w· ... cele patru AO din circuitul iutegrat cuadruplu ~M 324 pot lucra cu V + = 5V si V _= OV.22 V. Amplifieatorul operational I~h'a reaetie. La capsula cilindrica (figura 3. 3. . adica 44 V intre bornele de alimentare.. Ie s ire 9 . IN = : intrare neinversoare.1rd-··-l 1 . folosirea unui simbol cu borna de masa este in general gre9iUi. Se con'stata d ea prezinta 0 regiune centrala.. este necesar ca Iunctionarea AO sa aiba loc numai in regiunea liniara a caracteristicii lui. Regiunea central a este limitata la valori ale tensiunii de iesire care depind de tensiunile de aliment are.N(~ NC -~ ''''L J1 i<~-!. ~ V NC . Exista 9i-\0 care lucreaza cu tensiuni de aliment are nesimetrice fata de rnasa. iar valorile limita absoluta slut V + = 22 V si V _ = . AIJt1me.15 V. r 2 !3 . cu panta constant a si pozitiva.= intrare inversoare.) + : neconectat : de mas a . De exemplu. incadrata de doua paliere orizontale. cheie). cum ar fi V + = 12 V 9i V _= . NUL NC b) :Fig.6 V..7.6.Af) este liniara (tensiunea de iesire este proportional a cu tensiunea diferentiala de intrare) si panta caracteristicii este prin definitie amplificarea in tensiune a. Cele trei capsule ale amplificatoarelor operationale ~A 741 (NC = IN .6. I'} ·-L_-~-· C J 10 .6.2. Terminalele capsulei se numeroteaza In sens antiorar. daca se priveste "de sus".de tensiunea 4Mcntaie electronice ell circuite integrate analogice 49 .s--: NC NC V+ L_ .6 sint aratate cele trei capsule ale amplificatoarelor operaticnale ~A 741 [3].-16 ----1. b) linga terminalul 8 se afla 0 aripioara (ureche. caracteristica lui de transfer in tensiune (tensiunea de iesire 7'0 in Iunctie 0(' tcnsiunea diiercntiala de intrare va) are forma din figura 3. sau care pot lucra cu 0 singura sursa de alimentare.. adica din partea opusa terrninalelor. . Pentru ca un circuit cu AO sa fie 1iniar. La capsuJele paralelipipedice (figura 3.1.. operational eu reaetie neqativa Amplilicatoful Dad neglijam neajunsurile unui AO.

ea micsoreaza valoarea amplificarii In tensiune a circuitului.7.rQ cresterea in continuare a tensi1/ . Se poate arata ca rezulta in general 0 reactie n. Din fericire. ca introducerea unei reactii negative atenueazii nu numai neajunsurile AO.egativa dad se introduc clemente de circuit intre iesirea AO si intrarea lui inuersoare.:=' de tonsiunea V_. reactia se numeste pozitiva dad introducerea ei mare:.[ = 91 ambele intrari sint scurtcircuitate la mas a (abaterea tensiunii de ie~ire {aFl. 3. Trebuie sa subliniem in58. Reactia se numeste negativa dad introducerea ei micsoreazd raspunsul AO la un semual aplicat din exterior la intrarea circuitului . Imvl a tensiunii de iesire se nuraeste tensiune de sat-urarie pozitiva (0 vom nota VoJ. De aceea. ci :. toate circuitele liniare cu AO sint circuite cu reactie negativa. Limits superioara . peste a anumita frecventa a semna1u1ui de intrare amplificarea a scade la cresterea aeestei frecvente . Majoritatea neajunsurilor AO sint atenuate considerabil dad se adauga la AO 0 reactie negativa. dintre une. in principal. "0 . Caracteristica de transfer in tensj. v.: [\I] ~ Un circuit cu AO se numeste cu reaciie daca trausmite sernnalul 1}U numai de la intrarea AO spre iesirea lui. valoarea amplificarii a difera mult de 1a un exemplar la altul de acelasi tip. a unui AO care montionam : tonsinnea de iesire . iar cea inferioara.O. POZI\ :\'::: unii Vd tensiunea de iesire ramine constanta. cind este vorba de AO insusi nu se spune pur si simplu AO. 1a Sa t ~!rat.impla dad ten~iunea de iesire scade aprcpiindu-se PJn} la 1--2 V -<. ci si proprietatile lui favorabile. etajul de iesire a1 AO (ultimu1 etaj diu blocul de T iesire) se satureaza : ca urrnare.i de la iesirea lui spre intrare. valorile amplificarii fara reactie a sint mult mai mari decit cele necesare in practica. Acelasi lucru se int. ci se adauga " far a reactie" sau "eu bucla de reactie deschisa"). astfel incit mic~orarea amplifidirii nu constituie un dezavantaj.de alimentare V+. pentru a realiza cea de a doua transmisie este necesar sa adaugam clemente de circuit in exteriorul A. tensiune de saturatie negativ(l (0 vorn nota VOL)' Amplificatoarele operationale Fig. (Din acest motiv.te raspunsul AO.. au numeroase neajunsuri. tn timp ce prima transmisie are loc datorita proprietatilor interne ale AO. intre iesirea si intrarea lui. Va = vo(va). 50 ..sau de ofse! -la ie~ire) . 9i 0 reactie poz-itiva daca aceste clemente se introduc intre iesirea AO si intrarea lui neinuersoare. de zero se numeste tensiune de dezechilibru . este diferita de zero CllIQ V.

4) (Erorile introduse astfel sint in mod uzual mai mici decit 0. pentru VOL < Vo < VOE r·---d. 3. se admite ca amplificarea AO este infinita a---+ OC'. (3. Anume. In regiunea liniara de functionare a AO tensiunea lui de iesire Vo este finita. = vd!r. Am. rezulta ca si curentii de intrare in AO sint egali cu zero (figura 3. de intrare 1n AO [rezistenta dintre cele dona intrari) este diferita de zero (in general este foarte mare).3.pliiieatorul operational ell amplifieare reaetle negati \'a iniinita ~i Valoarea foarte mare a amplificarii in tensiune a amplificatoarelor operationale permite introducerea unei idealizari care simplified foarte mult studiul circuitelor liniare cu AO :}ireactie negativa. t+ = (3. in teoria amplificatoare1or cu reactie negativa se arata ca.5) si legea lui Ohm . care mai poate fi scrisa Daca arnplificarea a devine infinita rezult a (3.1 %). AO eu amplifiearea in tensiune infinita ~i reactie negativa... iar ecuatia caracteristicii de transfer in tensiune are forma (3.8. i. 51 .S) fl'ensiunea dijeJ'en/ialli de intrare este egala cu zero. sernnalul de intrare in arnplificator tinde la zero.6. '(3.6. Pe de alta parte. Fig. Din egalitatea (3.= 0.1.8) : " i. care sint necesari pentru function are a tranzistoarelor din primul etaj al AO :}inu depind de Vd).. iar amplificarea intregului circuit depinde numai de ealea de reactie [4~. Prezentam 'in continuarc consecintele acestei idealizari.3.3). a) O. b) (O analiza mai completa arata ea ipoteza unor curenti de intrare nuli implica neglijarea curentilor de pol ariz are la intrarea AO. rezistenta diferentiala r. Fara a face ape! la teoria respectiva putem arata urmatoarele. daca amplificare a amplificatorului de baza dintr-un circuit cu reactie negativa tinde la infinit.

Pentru particularizarea discutiei de mai sus.J +/~"'.i intrarea circuitului : exprimata maternatic. R de reactle negativa ....9) 9i inlocuim relatia procedenta.~. Subliniem faptu1 ca relatiile (3.······----··1· 0 ·rezistentl!..._... Circuit slmplu cu AO ~i reactie negative.. AO· cu 52 . prin rezistenta R trece un curent independent de valoarea acestei rezistente si egal cu curentul sursei de curent aplicate --r.10.-. Ri•.3) obtinern (3. 3.5) si (3. 3.8) Curentul care vine din exterior spre nodul intrarii inversoare trece in intregime prin rezistenta de reactie R."'/" U .4) si (3.9). " -~ .9. Deoarece i.--1 I ...········. de curcntul care vine din exterior spre intrarea inversoare si de rezistenta de reactie. relatia (3.1 r: ':"._"" . Din teorema lui Kirchhoff pentru curenti (TKI) aplicata in nodul intrarii inversoare si conditia (3. Vo = u : - Ri.7) Admitind ipoteza ca amplificarea in tensiune a AO este infinita. Dad aplicam teorema lui Kirchhoff pentru tensiuni (TKV) pe conturul rnasa-nodul intrarii inversoare-rezistenta R-nodnl iesirii-masa. Fig. Dad inlocuim valorile (3.8) si (3...'. Irrtr-un caz simplu. a) rezulta (3.6) reprezintii ecuatiile Iundamentale Iolosite in analiza si proiectarea simplificat a a circuitelor liniare cu AO si reactie negativa.. C"~-~ - R I--<~ ~ . obtinem expresia dorita Vo = u : - Tensiunea de iesire este egala cu diferenta dintre potentialul intrarii inversoare fata de masa si caderea de tensiune pe rezistenta de reactie..10 este data schema unui circuit real foarte simplu cu AO si reactie negativa. dar intilnit foarte des in aplicatii.6..ii deci a amplificarii circuitului CLl reactie negativa). -·. 'I~'-~O I : i i l .-~.9) slut valabile indiferent de circuitele particulate legate la intrarile si 1a iesirea AO (in dreptunghiurile trasate cu linie intrerupta in figura 3..8) arata ca. calea de reactio consta dintr-o rezisteuta R (figura 3. = is. Calea de reactie negativa stabileste insa 0 legatura suplimentara intre iesirea :.~. in figura 3.9). aceasta legatura perrnitc deterrninarea tensiunii de iesire "o (:. (3.V j . tensiunea de iesire nu poate fi deci determinata din proprietatile AO. r . Relatiile (3. i i I !: V 1:::. Sa determinam expresia tensiunii de iesire in functie de potentialul intrarii inversoare.5) in ecuatia (3.>Pig.

. Dill egalitatile ii ~ is si u. conexiunea care foloseste intrarea A este inversoare. Conexiunea Inversoare a istructurii de bazii cu AO :. (3. 3. obtinem dona circuite' pe care le numirn c01'bexiunile liniare de bazd ale AO cu reaciie negatio«. 0 A v-_ . Ea are doua intrari (A si B) si 0 iesire (C).i reactie negativa 53 . Tntrarea A este legata prin R . Conexiunile liniare de haza ale AO en reaetle IH'aRtiva Prill cornpletarea circuitului alcatuit din AO si rezistenta R de reactie negativa (figura 3. Datorita proprietatilor lntrarilor.\0 este infinita. 1 Conc xiunea inuersoare are schema principiala din figura 3.. Structura de baza Iiniare eu AO si reactie a circuitelor ncgativa Fig.1Z. folosind ipoteza ca amplificarea in tensiune a .11) V ! Pig.Va si conditia (3.la intrarea inversoare a AO si reprezinta intra rea inuersoare a structurii . In cele ce urmeaza determinam amplificarea in tensiune si rezistenta de intrare ale celor doua conexiuni. din care trebnie sa eliminam marimile 11. 3.1. -intrarea B coincide cu intrarea neinversoare a AO si reprezinta intral'ea neinoersoare a structurii.5) rezulta carezistenta de intrare pe care 0 vede sursa de curent.si ii. iar cea care foloseste intrarea Beste neinversoare. = . 3.9).4.la .5) si faptul crt potentialul intrarii neinversoare a AO este zero rezulta ca potentialul intrarii inversoare a AO este si el zero.i masa. lie Iv s. Tensiunea de intrare Vs se aplica intre intrarea inversoare a structur ii :..11). ~ (3.10) folosim relatia (3. iar intrarea a doua 0 scurtcircuitarn Ja masa. o: = o. Pentru a determina amplificarea in tensiune a conexiunii. este egala en zero. Din conditia (3.9) cu 0 rezisteuta R~-1}:l 0 rezistenta de sarcina RL obtinern o configuratie care sta la baza 'unui mare num ir de circuite liniare ell AO (fignra 3.12.intrare. Dad folosim una sau cealalta dintre intrarile A si B.11..

17) Inlccuind ultimele doua expresii in relatia (3. (3. Din faptul ca potcntialul intrarii neinversoare este v+ = u.astfel incit (3. 54 .18) Fig. obtinern (3. egala ell unitatea. astfel incit (3.I:r'itrarea inversoare a AO are deci potentialul masei. (3.= 00. Tensiunea de intrare Vs se aplica intre intrarea neinversoare a structurii 9i masa.12).12) Irilocuind ultirnele doua expresii in relatia (3. Conexiunea nelnversoare a strueturii de bazli eu . Pentru rezistenta de intrare.10) Av =- R/R- =- RG-. (3. se obtine pentrn R = =.13. fara insa a fi scurtcircuitata la masa : de aceea.16) 0 Intrarea inversoare a AO se afla la acelasi potential cu intrarea conexiunii.. are expresia (3. insa orientata de 1a dreapta spre stinga.13. In practica.15) Rezistenta de intrare este egala cu rezistenta legata intre intrarea conexiunii inversoare si intrarea inversoare a AO. in cazul acestei conexiuni ea se numeste punct de masd virtual.14) und.9) obtinem apoi din relatia (3. 3. dT1P~ cit eva calcule.AO ~ reactie"inegativa Amplificarea in tensiune este pozitiva (conexiunea neinversoare nu inverseaza semnul tensiunii) si egala cu suma dintre unit ate si raportul rezistentela! R 5ii R-. Av =1 + RG-.5) rezulta u : = Vs.este' deci si ~ici egala cu "". (3. 2 Conexiunea neinuersoare are schema principiala diu figura 3. z.11) rezulta ca tensiunea de intrare cade in intregime pe rezistenta R . Caderea de tensiune pe rezistenta R.9) obtinern. Din relatia (3.:: 0 sau/9i R. si conditia 13. Valoarea minima. valorile modulului sint cuprinse intre zero (pentru R = 0) ~i citeva mii.13) Amplificarea in tensiune este negativa (conexiunea inversoare inverseaza semnul tensiunii) si egala in modul cu raportul dintre rezistenta de reactie R si rezistenta R-.

ea este pozitiva si are valori eel putin egale eu unitatea.12) se poate Iolosi ca amplificaior inversor de tensiune continua. rezulta A.20) Circuitele liniare cu AO si rcactie negativa an aplicatii foarte variate.110 se calculeaza en relatia (3. Modificind 1nsa mai rnult sau mai putin conexiunile liniare de baza. 1 A mPlificatoare de tcnsiunc continua. iar alegind R = R.= 100 kO. R.10. alegind R = R. S. dintre care uncle au TO lnri care ditera considerabil de rolurile amplificatoarelor de tensiune. Nu ne oprim asupra unor circuite care intra In tematica tratatii de capitolele urmatoare. De exernplu. (3.) = . In ultimul caz circuitul serveste nurnai la inversarea semnului (fazei) unei tensiuni. Amplificarea in tensiune Av se cal culeazii en rel aria (3. a!p incit amplificatoarcle de ':f211s1une continua cu AO si rcactie negativa se comport a la iesire aproape ca 0 SLlfSCl ideala de tensiune. se obtin alte circuite. structura de baza realizeaza 0 reactie de tensiune. cu 0 diversitate aproape nelirnitata de aplicatii. rezulta Av = 2.19) infinita : R. pentru a = 100000.= 10 k9.ln).18) . HDatorita Iaptului ca la iesire configuratia reactiei este de tip paralel. De exernplu. Astfel. aplicatia directa a ciruitelor liniare ell AO §i reactie negativa 0 constituie amplificatoarele de tensiune.!a. 0 ~4. amplificarea tensiunii ~i modificarea rezisteutelor vazute de sursa de excitatie si de sarcina. =00. In Iunctie de aplicatia particulars considerata. poat::: ar ata cd. iar a 1egind R = 100 kQ si R . In sectiunea de fata descriem citeva dintre aplicatiile principale ale circuitelor Iiniare cu AO si reactie negativa. = O. arnplificatoarele de tensiune continua se Iolosesc pentru realizarea unuia sau mai multora dintre rolurile lor priucipale : a111plificarea puterii.= 100 kQ. rc = won si Av = 100 rez ulta R. iar si a sint respectiv arnplificarile 111 te'nsitlw~ a intregul11icircdt ~i a AO. dad viteza de varia tie nu este prea mare). care micsoreaz a foarte mult rezistenta de iesire. Amplificarea in tensiune .'{ca este negativa si are modulul cuprins de obicei intre unitate si 1000. coriexiunea inversoare (figura 3. ele pot amplifica §i 0 tensiune variabila in timp. rezulta A" = -_1. In mod analog.= 10 kQ rezulta Av = 11. /1'" = A. Intrucit amplificatoare1e operation ale sint arnplificatoare de tensiune.. alegind R = 100 kQ si R.Rezistenta rez nIta de intrare. Ca arriplificatoare de tcnsiune continua se pot folosi conexiunile liniare de ba za ca atare.13) se poate folosi ca amplificator neinuersor de tensiune continua. eonexiunea neinversoare (figura 3.13) . (3. unde R( si r 0 sint respectiv rezistentele de iesire a intregului circuit si a AO.: 55 . Prin amnlificatoarc de tensi une continua intelegem circuitele electronice capabile s& arnplifice 0 tensiune constanta ill timp. (Desigur. De pilda.

RG-v-. In scopul egalizarii amplificarjlor se intercaleaza intre intrarca neinversoare a structurii si cea a AO un divizor de tensiune format din rezistentele Ra si R4 (figura 3. In afara de realizarea unor amplificatoare de tensiune continua pnn folosirea conexiunilor liniare de baza ca atare. (3. adica folosind ambel~ intr ari ale structurii de baza din figura 3.. calculata utilizind re1atia (3. 3. se mai poate realiza un amplificator prin "suprapunerea" celor doua conexiuni.22) (Nctatiile eorespund figurii 3.18). Amplifieator diferentjal eu un Ao:.= o: (figura 3.15. In practica.a + (3. Datorita schimbarii de semn int rcduse de eonexiunea inversoare.13) : Vo = (1 RG-)vt .III mod Ideal infinita."reaetienegativa Fig 3.cesar ca prima sa nu simta incarcarea produsa de ultima. tensiunea de iesire se 0btine in acest caz prin adunarea tenslUnll de iesire a conexiunii neinversoare.14): Utilita~ea ~~pe~o:~lui decurge din rezistenta sa de intrare foarte mare . Anume.si rezistenta de iesire foarte mica.20) . important in aplicatii: 11 constituie repetorul de tensiune cu AO. Aplicind metoda suprapu~er~~ efectelor.21) Ea are scopul de a micsora efectul (nedorit) al curentilor de polarizare la intrarile AO. 56 . (3. a carei valoare se calculeaza cu relatia : R+ = R IIR-.i reaqie negativa. atunci cind este ne. Un caz particular al amplificatorului neinversor. calculata utilizind rela tia (3. in serie cu intrarea neinversoare a AO se introduce 0 rezistenta R+. Repetorul de tensiune eu AO ~i.24) Fig. la care Av = 1. (Pentru concretizare.14. motiv pentru care acest circuit se nU111(~!7te amplificator diferenfial.11). care satisfac relatia (3. . atit conexiunea inversoare cit si cea neinversoare se folosesc putin modificate. schema cea mal simpla se obtine pentru R = 0 si R. cu tensiunea de iesire a conexiunii inversoare.15). El se foloseste ca etaj tampon intre 0 sursa de excitatie si 0 sarcina. In cele mai multe aplicatii prezinta interes situatia in care cceficientii celor doua tensiuni de intrare sint egali in valoare absolut a (modulele amp IiIicarilor fata de cele doua intrari sint egale). amintim ca la repetorul realizat cu AO de tip 741 rezistenta de intrare poate atinge citiva Gil la frecvente joase).23) Rezult. tensiunea de iesire este egala Cll diferenta (ponderat a) a celor doua tensiuni de intrare.11.Obsercaiie. conform relatiei (3.

". Cele mai simple scheme de aruplificatoare de tensiuue alternativa plificator inversor : b . (3. j_Rl = (Rl + RS2)/ R2. ci au rezistentele de iesire nenule RSl !$i RS2' desenate ell linie intrerupta in figura 3. in cazul unei variatii periodice) scade sub o anumita valoare. Trebuie avut insii grija sa nu fie blocata trecerea curentilor continui de polarizare la intrarile AO. sint discu tate In capitolul 8.23') (VSl .vso. in timp ce valorile tensiunilor VS1 si VS2 sint mult mai mari. eventual. aratate In figura 3. ele blocheaza transmiterea variatiilor punctelor statice de functionare ale tranzistoarelor aflatc in interiorul AO san. v~ = .16. Cele mal simple amplificatoare de tensiune alternativa 52 realizeaza prin cornplctarea cu condensatoare a conexiunilor liniare de baza. care ar putea perturba functionarea AO. (3. Aceasta proprietate se obtine inseriind condensatoare pe traseul semnalului. dar nu sint capabile sa amplifice 0 tensiune constanta in timp. Prin amplificatoare de tensiunc alternativa intelegern circuitele electronice care sint capabile sa amplifice 0 tensiune variabila in timp. Daca este cazul. (R3 + " RSl)/ RJ ."" /p ? ~:>~-L--{) Vn Q) Fig. trebuie rezolvate uncle probleme legate de prezenta rezistentelo r RSl si RS2' Aceste probleme. 1n particular. caz in care diferenta (VSl . de ordinul voltilor.. Perrtru ca circuitul sa nu fie afectat de valorile celor doua tensiuni.i. in afar a lui.) poate fi foarte mica.. ci numai de difercuta lor. se adauga rezisterite prin care se creeaza cai speciale pentru inchiderea lor. Mai exact spus. ele nu amplified tensiuni a ciiror vitez a de variatie (sau frecventa. I ji. impreuna cu solutiile respective.amplificator ueiuversor ell AO: a - am- 57 . Condensatoarele blocheaza trecerea tensiunii continue si a oricaror variatii mat lente decit variatiile semnalului util. " !/. 3.16. ultimele doua relatii se scriu. Raportate la tensiunile de mers in gol ale surselor de excitafie. :'---~ t-(~~~'l-J-r>.circuital se foloseste ca amplificator de masura (de exemplu pentru amplificarea semnalelor unor traductoare).R2 __ .In pract ic.24') + 1-?S2 De regu12~. sursele care Iurnizcaza serrmalele Vi 91 vi' nu sint surse ideale de tensiune. Se obtin astfel schernele amplificatorului inversor si amplificatorului neinversor. . Se evita astfel amplificarca lor.15. 2° Amplificatoare de tensiune alternativii.VS2). ---:C:=l-. de ordinul milivoltilor sau mai putin. necesari pentru functionarea corecta a tranzistoarelor din etajul de intrare al AO.

---. In scopul maririi rezistentei echivalente de intrare se poate folosi metoda urmaririi de potential (bootstrap) [4J. creindu-se 0 reactie negativa dependcut a de frecvc-nta. care prezint a Insa doua particularitati. R 4.Fig. ci finita si egs. Expresia arnplificarii in tensiune este Av = _~. (3. el este un amplificator neinverSOT de tensiune alternativa de a. ca cel de tensiune continua. deoarece ca urrnare a primeia dintre relatiiler1(3.16. idealizam A. Ca urrnare.18. ~ l/wCv R2 ~ 1/<>£2' (3. ea Hind necesara pent ru inchiderea curentului de polariz are la aceasta intrare. Slut indeplinite conditiile s. in scopu1 accentuarii frecventelor inalte. amnlificatorul neinversor de tensiune alterriativa nu mai are rezistenta de itrtrare infinita. cele doua frecvente de taiere permit utilizarea circuitelor ca amplificatoare de audiofrecventa.. La intrare este cuplat un condensator C in paralel cu bobina L a capului magnetic..25) produsul (uRIC 1 este mult mai mare decit unitatea. b este data schema ell valorile componeutelo r corespunzatoare unui cap magnetic de tip l'ESLA ANP 935 (L = 14 mE) ~. a este aratata schema de principiu a unuipreamplificator pentr« cap magnetic de redare._ Amplificatoarele considerate se comport a ca filtre trece banda. care aecentueaza fr~cventele joase. Amplificator neinversor de tensiune alternative.25) pentru pulsatia minima w a semnalului. Calculul impedaritei de intrare Z. ill circuitul de reactie este cuplat un coridcnsator C2 in paralel cu rezistenta RQ.----- 1~3 .i unui AO de tip 741.. a. se datoreste ultimului ternien.17. 3. In figura 3. a ultimului montaj conduce la expresia (3. realizat cu un AO. In caznl utilizarii unui alt tip de eap magnetic trebuie 58 . 1.O. iar cea de taiere superioara. freeventa de taiere inferioara fiind determinata de circuitul din exteriorul AO.26) Valoarea mare a impedantei Z. De regula. ' .17. a!}a cum ilustram prin urmatoarele exemple.~_L±t:u~2R3 +R. chiar dad. eu Impedanta de intrare marita prin metoda urmaririt de potenFa! Dad.. in esenta.. amplificarile in tensiune ale celor doua montaje au aceleasi expresii ca ale amplificatoarelor corespunz atoare de tensiune continua.1a Cll R~. Mention am ca in schema din figura 3.18. de raspunsul in frecventa al AO.27) In figura 3.f. b 1JU poate lipsi rezistenta R2 legata la intrarea neinversoare a AO. asa cum se arata In figura 3.

53 em/so Amplifiearea in tensiune a montajului se po ate regIa prin modificarea rezistentei Ri· 59 . eu valorile eomponentelor modificate valorile componentelor C'.05 em/s si asigura 0 caracteristica de frecventa constanta intre 30 si 18000 Hz. 3. Toate rezistentele din montaj sint ell pelicula metalica. Comutatorn] K 1realizeaza modifiearea caracteristicii de frecventa in functie de viteza de antrenare a benzii magnetice.18. b . Pozitia indicata in figura corespunde vitezei de 19. Cealalta pozitie a eomutatorului corespunde vitezei de 9. Preamplificator pentru cap magnetic de redare: schema de principiu. in scopul reducerii zgomotului de fond.a) a- Fig. C" si RI.schema.

ea exemplu.20.. Dad factorul o-·---r=. In toate exeruplele dcscrise pina aici amplificatoarele operationale folosite sint alimeutate'de 1a doua surse. schema unui amplificator inversor avind amplHicarea in tensiune Av = ... alimentat de la 0 singura sursa la 0 singura SurS3. Cind tensiunea de intrare este negativa conduce tranzistorul TIl iar cind este pozitiva conduce T2..18000 Hz tensiunc norninala la iesire 1 V".19.. zate si amplificatoare de tensinne alternativa alimentate de la 0 singura sursa.27.Rzj RI = . Amplificator neinversor de tensiune alternativa.. Un exemplu de' amplificator neinversor de tensiune alternativa.Principalele performante ale montajului slut: caracteristica de frecventa 9.05 emjs 30 .. tn figura 3.. . . Amplificator audio de putere cu AO ~i tranzistoare discrete 60 . este aratat in figura 3. carea unei tensiuni continue de polarizare la una dintre intr arilc AO.:_ tX.53 cm/s 30 . 3. v ""r" i ! Fig.•• v f:1 HJ}-(i1 ... pot fi rcali.20 este aratat a. deoarece numai astfel tensiunea de iesire va putea varia in ambele sensuri fat a de valoarea ei in absenta excitatiei (valoarea ei statica).. Este insa necesara apli.14000 Hz 19. se adauga unul san mal mnite etaje amplificatoare cu tranzistoare discrete de putere.."'.:. Dad puterea necesara la iesirea amplificatorului de tensiune alter.J>.. aliment at de 1a 0 singura sursa.._: --·-'''L_. Dad se fo1osese amplifieatoare operaticnale care permit alimcntarea de Fig.. 3.19..: 10 kO raport semnaljzgomot .-. nativa depaseste capabilitatea AO disponibil.. impedarita sarcinii ..._ ~ .. 50 dB.

cu trei rezistente. independent de ceilalti coeIicienti. precizia obtinut a variind odata cu valoarea sarcinii. inversoare si neinversoare.11). l'KI aplicata (3.21.de amplificare in curerrt al tranzistoarelor este mare (~ . datorita faptului deja amintit c8. Pentru adunarea si scaderea tensiunilor pot fi folosite circuite simple.?: 100). care aduna trei tensiuni. una dintre primele si cele mai raspindite aplicatii ale AO a fest calculul analogic).. dar ele au neajunsul ca rezultatul operatiilor efectuate depinde de valoarea sarcinii. rezisteuta lor de iesire este Ioarte mica. Din ultimele doua rela tii Vo = .11) conduc 1a i. Ea se obtine din schema conexiunii inversoare (figura 3. rezult atul adunarii sau scaderii tensiunilor de intrare 11n mai este influentat de valoarea sarcinii. Pentru adunarea tensiunilor poate fi Iolosita oricare dintre cele dona conexiuni liniare de baza. la eel putin 1 A. intrarii inversoare a AO si relatia (3. Se face attmci ape! 12" circuitclc liniare en AO si reactie negativa. Rezistenta de intrare pe ca~'e 0 simte ~nrsa tensiunii Vsk este (3. In figura 3.12) prin inlocuirea rezistentei R. calcul{ll valorii medii a mai mulror semnale etc. 3. Din relatiile (3. (Ca exerriple mentionam mixarea unor semn~le de a.ri 61 . rczulta 0 Vc =- Ri. Rv R2 !?i Rs. care sint valabile si in acest caz.31) Fig. Sumator-inversor eu trei intrll. Intr-adevar. luata cu sernn schimbat. Exista aplicatii 111 care din mai multe t ensiuni trcbuie cbtinut a una sirrgura.R(G1VSl = nodului (3.). Puterea de iesire maxima. iar prin valoarea unei rezistente Rk se regleaza valoarea coeficientului tensiunii Vsk. In primul caz se obtine circuitul numit sumaior-inuersor. (De altfel.28) Legea lui Ohm aplicat a rezistentelor de intrare. care furnizeaza la iesire suma (ponderata) a tensiunilor de intrare.29) G1VSl + G VS2 + GSVS3' 2 0btinern + G2VS2 + Gsvss)· (3. furnizata unui difuzor C11 rezistenta de 80h111i (sau 4 ohmi) este de aproximativ 5 W. care elimina aceste neajuns.unarea ~i pC'll/ru scdderca tensiunilor.21 este aratata schema electrica a circuitului cu trei intrari. avind fiecare un capat legat 1a intrarea inversoare a AO. etajul cu tranzistoare extinde dorneniul curentului de iesire de -la aproxirnativ 10 mA.. 3 C1'TC'Uitc pentr« ad.30) Prin va10area rezistentei R se regleaza simultan coeficientii tuturor tensiunilor. cit perrnite AO. formate numai din rezistente. Caracteristica de frecventa a amplificatorulni este praetic constanta piria la 20 kHz.f.9) si (3. prin oneratii de a dunare si scadere.

toriti'i. sumatorul-iuversor este circuitul folosit eel mai des pentru adunarea tcnsiunilcr. · lui-inversor. lipsa iriteractiunii intre sursele de excitatie estc 0 proprietate Ioarte utila la mi xarea sernnalelor de a. obtinuta prin aplicarea teoremei lui 'l'hevenin asupra circuitului legat 1a intrarea neinversoare a AO. Schema lui electric a coincide cu schema sumatorului-inversor din figura 3. Circu. In fig-ura 3. Astfel.29) . Inlocuind aceste valori in relatia (3. Deosebirea consta numai in faptul ca valorile tururor rezistentelor de intrare se iau egale cu 0 valoare convenabila R.1 V R.. rezulta Av = 2 si deci 111schema sumatorului neinversor cu doua intrari. dad tensiunile de intrare se obtin de la trei microfoane.18) a conexiunii inversoare.o interactiune intre s:ursele aplicate la intrare. Ea poate fi generalizata pentru adu62 . apare \'nsa.f. E1 cste un circuit GHC d11 la iesire 0 tensiune proportionala cu valoarca medic a tensiunilor aplicate 1a intrare. pentru rcglarea intensitatii. in figura 3. Aplicind aid formula (3. Schema lui echivalenta. toate rezistentele au valori egale. ~ conform relatiei (3. fiecare va da un sernnal independent de semnalele celorlalte si care se va aduna (mixa) in f'iecarc moment cu scmnalele celorlalte. se pot regla nivelele relative ale celor trei semriale inaintca mixarii lor.intrarea inversoare a AO se numeste in acest caz si punct de insumare.11).30) obtinem intr-adevar (3. in cazul de £ap. a.= - 3 V. decurge 0 proprietate importanta a sumatoruluiinversor : fiecare sursa de excitatie 19i aplica intreg semnalul pe rezistenta inseriata cu intrarea respectiva. = 100 kO. b. ol trebuie sa adune eele trei tensiuni de intrare si sa imparta rezultatul en trei. a este aratata schema electric a a unui surnator neinverSOT cu dOlla intrari.22. simplitatii si meritelor sale. in ultimu1 caz. conform relatiei (3. Din faptul ca intrarea inversoare a AO este punct de mas a virtual.2 = vG = - 5V+5V-IV --------3---. data.22.= R. impartita 1a numarul intrarilor. = 5 V si Vs3 pentru = -./3. obtinern R = 100 kQ/3 = 33 1<::0. Astfel. pentru R_.ihl -bentr« calculul mediei reprezinta 0 alta utilizare a sumatoru .32) De exemplu. astfel incit insumarea se face fara vreo intendiune intre surscle de 1::1 intrare. Am S1')11S mai sus ca pentru adunarea tC!lsiunilor poate fi folosita nu numn! conex1tmea inversoare a AO cu reactie negativa.22. D. iar valoarea rezistentei de reactie R se ia egala cu R. trei: R = R.21. De exernplu. ceea ce constituie un neajuns al su/matorulut neinuersor. Introducind intre fiecare microfon :.. dac~ arc trei intrari.i rczistenta de intrare corespunzatoare un potentiometra de 100 kQ. ZlSi = V. ci si conexiunea neinversoare. este aditata in figura 3.Deoarece de la rezistentele de intrare trece spre intrarea inversoare a AO Sl1ma ii a curentilor de intrare iii..

care trebuie sa aiba valoarea R(n . Schema amplificatorului difererrtial din £igura 3.>. daca se foloseste schema din figura 3.:.24).::.a) Fig. 0 (3.15 ~i se egalizeaza amplificarile fata de cele doua intrari prin alegerea unor rezistente care satisfac relatia (3.- :::3-1 . Ca exemplu.schema echivalenta narea unui numar oarecare n de tensiuni.:.schema electrica : b . V5()'''~:~:J'·:·"C~::J---t-C' J Fig.c'" v·4 o~. daca inlocuim Iiecare din rezistentele Rl si Ra cu un numar oarecare de rezisten]e.en un AO. b . Sumator neinversor cu doua intrari : a ..23. 3.23.. e>·C. Astfel._. v..15 poate fi generalizata a9a incit sa obtinem un circuit sumator-scdzdior.23).: ::j:-..eu tre(plus trei intrllri: a .._ : II .33) ". daca ramin egale toate rezistenjele in afara de rezistenta de reactie...~. a este aratata schema electric a a circuitului cu trei plus trei intrari. Montajele liniare cu AO si reactie negativa permit 9i realizarea unor circuite pentru scdderea tensiunilor..cu doua AO 63 .:_:::·.J I " v. 3.~:::1-"~>·-'f-·r..'-'.. 1a punctul 1 Amplificatoare de tensiune continua. amplificatorul diferential descris mai sus. efectueaza scaderea a doua tensiuni conform relatiei (3.1). ~. ill figura 3. Sumatoare-scdzatoare . . "Z o-{ '.22. Tensiunea de iesire are expresia ~1c'.

rezistenta de intrare pe care 0 vede fiecare sursa dcpinde de rezistentele legate la alte intrari si de semnalele aplicate 1acelelalte intrari.O. iar rezistenta de sarcina este conectata in colector. coriexiunile liniare de baza ale 1\0 en reactie negativa se comporta si ele. La intrarile prirnului se aplica tensiunile care trebuie adunate.23.12 si 3. surse de referirita) au in general aceasta proprietate: comportarea lor se apropie de corriport arca unci surse ideale de tcnsiune. dar cu 0 rezistenta de reactie negativa in sursa. expresia tensiunii de iesire este mai complicata. Asadar. deoarece sursele uz ua le (surse de alimentare stabilizate. dar cu 0 rezistenta de reactie negativa in ernitor. Performante superioare se obtin lnsa folosind AO cn reactie negativa. iar rezistenta de sarcina. tensiunea de 1a iesirca primului si tensiunile care trebuie scazute. Obtinerea unei tensiuni care sa fie independentii de valoarea sarcinii pe care se aplica nu pune problerne. Mai mult. b tcnsinnea de iesire este (3.date in tensiune. Evitarea neajunsului mentionat este posibila daca se folosesc doua A. circuitul consider at are neajunsul ca sursele de excitatie iriteractioneaza intre ele. sa. Cele mai simple convertoare tensiune-curent de acest fel sint chiar conexiunile liniare de baza ale AO cu reactie negativii.13. la iesirea AO. Iacem apel tot la surse de tcnsiune ~i sa conucrtim tcnsit1ne~ intr-un curent (in cazul eel rnai simplu cureutul este proportional cu tensiunea respectiva).fiihd deci proportionala cu diferenta dintre suma tcnsiunilor aplicate 1a intr arile neinversoare si suma tensiunilor ap1icate 1a intrarile inversoare. Pentru schema din figura 3. Perrtru obtincrea unui curent care sa fie independent de valoarea sarcinii orin care trece sintern nevoiti. ci numai de tensiunea de intrare si rezistenta R-. Descriern in continuare citeva solutii folosite in practica si indicam uncle utilizari ale lor. Datoritii faptului ca nici una dintre intrarile AO nu este punct de masa virtual. In cazul ca rezistentele inseriate cu intrarile circuitului nu sint toate egale intre ele saujsi rezistentele legate la intrarea inversoare a AO nu sint in numar egal cu cele legate 1a intrarea neinversoare. Conversia tensiune-curent se realizeazii folosind arnplificatoare electrouice cu reactie negativa serie de curent (reactie negativa serie-serie) Un exernplu Ioarte sirnplu si binecunoscut este circuitul numit "snrsa de curent" cu tranzistor bipolar: tranzistorul se aflCl in conexiunea cu emitorul cornun. iar la intrarile ce1ui de a1 doilea. este conectata in drena. avind schernele din figurile 3. conexiunile de baza devin convertoare tensiune-curent daca legiim rezistenta de sarcina RL nu irrtre 64 Conuertoare iensiune-curent.: care nu depinde de valoarea ei. Exista 0 serie de situa tii in care este necesar ca tensiunea pe 0 sarcina sau curentul printr-o sarcina sa nu depin0 4 . de obicei. Un circuit asernanator este sursa de curent cu tranzistor cu efect de cimp: tranzistorul se afla in conexiune cu sursa comuna. arnbele ca surnatoare-inversoare. Intr-adevar. relatiile (3.17) arata ca rezistenta de reactie R este parcursa de un curent i. ca surse idealc de tensiune. Circuitele care fac aceasta conversie se nurncsc conuertoare tensiune-cureni san surse de cureni ctnnan.12) si (3.34) ds de valoarea sarcinii.

Pentru Dad. Pentru evitarea intrarii in saturatie a AO (situatie in care el nu mai ampiifica). Pentru evitarea distrugerii circuitului integrat.24. Particu1aritatea lor principala. iar in eel neinversor.36) rezulta d si curentul de sarcina este limit at 1a ± 10 rnA.a) Fig. dar de sensuri opuse. a) (3.G-v[. Folosirea a- b) drept con ver- conexiunilor liniare de baza ale AO eu reactie negativa toare tensiune-eurent pentru sarcina flotanta : conexiunea inversoare . curen- ± 10 V. respectiv neinversor (figura 3. la un AO uzual. un terminal este virtual la masa). La convertoru1 inversor (3. se inverseaza sensurile curentilor. adica nu are nici unul dintre termina1e scurtcircuitat 1a masa (chiar daca. care este un neajuns important. b) sint : iL = .bconexlunea neinversoare iesirea AO si mas a. expresiile cnreutului iL pentru eonvertoru1 inversor (figura 3.35. a si b). tensiunile aplicate 1a intrarile celor doua convertoare sint egale.37) deci 7i tensiunea pe sarcina este limitata la versor tii lor de sarcina sint egali ea valoare absoluta.38) deci tensiunea pe sarcina este limitata la ±(10 V 5 -Mo ntu]e electronice eu circuite integrate an aloqice i VI D. alimentat eu ±15 V. tensiunea de iesire Vo este limitata de ± 10 V. Dad sensul pozitiv arbitrar al curentului prin sarcina este orientat in ambele scheme din figura 3.24 de la iesirea AO spre intrarea lui. (3. La convertorul nein(3. unul inversor. Schimbind polaritatea tensiunilor de intrare. iL = G-VI. 65 . ia celalalt neinversor (figura 3. :'\. de la iesirea AO spre intrarea inversoare. consta In faptu1 ca rezistenta de sarcina este flotanid.24. la un AO uzual curentul (1<: iesire io este limit at la ± 10 rnA.24. 1a convertorui inversor.24. corespunzator celor dona co'nexluni r~znlU\: dona convertoare. a).35. Deoarece la ambele convertoare (3. b) tensiuni de intrare pozitive. ci ca rezistenta de reactie. in convertorul inversor curentul iL treee de la intrarea inversoare spre iesirea AO.

! v. Convertor neinversor teTI~.39) Dad rezistentaR este mult mai mare decit R1i curentul £Leste mult mai mare decit eel furnizat de sursa VI' Datorita meritului de a fi foarte simple. Relatia (3.35._ I. la convertorul neinversor sursa VI nu debiteaza curent (lucreaza. Miliamperrnetrul poate fi astfel gradat direct in volti.26). 3. in. rezulta I = 1 rnA. obtinem un voltmetru foarte simplu.iI)' Ca urrnare.c. cu rezistenta interna mare In ceea ce priveste incarcarea sursei tensiunii deintrare v[. circuitul prezint. 66 .deci curentul prin sarcina este limit at numai de posibilitatile .26. Evident. lntrudt tensiunea de masurat Vx se aplica Ia intrarea neinversoare a AO.0. In schimb. 3.• . Pe linga valoarea ridicata a rezistentei interne.= 1 kO si Vx = 1 V. rezistenta interna a voltmetrului este roarte mare. curentul iL este limit at si de valoarea maxima pe care 0 poate furniza sursa 'i. laconvertorul inversor sursa VI debiteaz a un curentegal)n valoare absoluta cu ii (iL. b) devine 1= G-Vx' (3. Astfel.iu::lecurent utilizat ca voltmetru de c. . convertoarele descrise au proprietatile conexiunilor liniare corespunzatoare ale AO en reactie negativa.24. Modificarea conexiunii inversoare de pentru realizarea unui convertor tensiune-curent carefurnizeaza prin sarcina un curent mai mare decit eel de intrare baza a AO cu reactie negativa Fig.'J.a si avantajul ca valoarea curentului care strabate instrumentul de masura nil este influentata de modificarea rezistentei acestui instrument. a~a cum se arata in Figura 3. in gol). b) cu un instrument pentru masurarea curentului. Fig. dar eficace (figura 3.R _. de exernplu un miliampermetru. convertoareledin figura 324 sint utilizate frecvent in practica. Dad. Descriem in continuare trei exemple concrete de utilizare.40) Dad R. care seadmite ca sarcina sa fie flotanta. Dezavantajul incarcarii sursei VI de catre convertorul inversor poate fi atenuat dad se complica putin schema lui.25. Expresia curentului iL este aid (3. situatiile in.11.25. inlocuim rezistenta RL din schema convertorului neinversor tensiune-curent (figura 3.

3. domeniul permis pentru V.. Relatia pentru determinarea caderii de tensiune Vz pe dioda DZ este Vz = Vo VI' (3..42) De exernplu.43) a- Fig.24. deoarece furnizeaza un curent care nu depinde de dioda particulara conectata ca sarcina 'in locul rezistentei RL• Din schema convertorului inversor.40) obtinem (3. obtinem VD = 0. in cazul utilizarii unui microampermetru eu Ise = 50 [LA .6 V.= 1 kil. Calculul curentului iL prin dioda Zener DZ SE: face C:U relatia (3.~max si valoarea Ise 1a capatul scalei . data in figura 3. data in figura 3. (La alimentarea uzuala en ± IS V. a. iar din valoarea tensiunii Vo.= 100 kil. Relatia (3. rezulta schema din figura 3.27.35. b . rezulta schema die figura 3.27.27. a. Conform datelor de catalog ale AO tip (3A 741. Convertoarele tensiune-curent se preteaza foarte bine in acest scop. Obseroatie. a) permite calculuI curentului iD = -iL prindioda D. Din schema convertorului neinversor. b. pentru un curent de valoare fixata.24. masurata lntr<e:iesirea AO si masa. Dad se masoara Vo = -0. se deterrnina caderea de tensiune VD pe dioda conform relatiei (3.) Pentru masurarea unor tensiuni mai mati este necesara folosirea unui divizor de tensiune. tensiunea Vs m''''' este egala cu tensiunea de alimentare.convertor neinversor pentru verificarea diodelor Zener 67 .1 dad Vxma .iustrumentului utilizat. Circuitul permite imperecherea unor diode dupa caderea de tensiune pe ele cind sint parcurse de un curent de 1 rnA. Proiectarea circuitului se reduce 1a ealculul rezistentei R. Se cere uneori sa verificam mai multe diode. b. Utilizliri ale convertoarelor tcnsiune-curent : convertor inversor pentrn verificarea diodelor.35.6 V.41) De exemplu. b). dad VI = 1 V si R.• = 5 V rezulta R. dar Vo nu ne intereseaza 1a circuitul considerat. masurind caderea de tenslune la bornele fiecareia. a carui iesire se leaga la intrarea neinversoare a AO.in functie de tensiunea maxima de masurat V. rezulta iL = lmA. Din relatia (3. este deci de ±15 V.tensiunea Vo de iesire a AO variaza proportional cu rezistenta instrumentului.

in Iunctie de tensiunea existent a pentru folosirea ca VI si de curentul iL dorit. Deoarece in acest scop se foloseste 0 capacitate electrica. dad VI = 5 V si R . Cu aceste notatii. Proiectarca circuitelor din figura 3.R A R R 8 1VLr f vO= 2vL . Circuitul permite deter min area tensiunii de stabilizare a unei serii de diode Zener la un curent de stabilizare ega] ell 5 rnA.convertor inversor . Exista insa scheme de convertoare tensiune-curent pentru sarcina cu un terminal la masa. se mascara Va = 10. Doua exemple sint aratate in figura 3.41') Convertoarele tensiune-curent l~i gasesc 0 utilizare de importanta practica fundamentala la realizarea integratoarelor de tensiune. Pericolul intrarii In oscilatie se evita prin faptul ca reactia negativa este mai puternica decit cea pozitiva. Pentru convertorul inversor din figura 3.PLn ~ ~ liLa-GVl 0) Fig.3 V.vI .iprin ea trece curentul G-VI') De exemplu. Dad. Convertoarele pentru sarcina flotanta nu pot fi folosite in cazurile in care sarcina are in mod obligatoriu un terminal scurtcircuitat la rnasa. kO.28.41) se scrie (3. relatia (3.27 se reduce la calculul rezistentei R.44) iar expresia tensiunii de iesire a. mai jos).28. Convertoare tensiune-curent pentru sarcina avind un terminal la masa : a .convertor neinversor [Tensiunea VI forteaza cresterea tensiunii la iesirea AO pina la valoarea la care se strapunge dioda DZ:. ..3 V obtinem Vz = 5. deoarece pe Hnga reactia negativa au si 0 reactie pozitiva (asigurata de circuitul rezistiv legat intre iesirea AO si intrarea sa neinversoare). 3. tensiunea de integrat trebuie sa fie irrtii convertita intr-un curent (vezi la punctul 50. a se obtine (3. b . care integreaza curcntul.45) 68 .= 1.28. rezulta iL = 5 rnA. Ele au scheme mai complicate decit convertoarele pentru sarcina flotanta. AO este (3.

a1 convertorului respectiv. In figura 3. a) 9i de tip pnp (figura 3. b). 3. Astfel. aplicam 0 tensiune VIA intre born a A :. aceea care asigura sensul corect a1 curentului prin sarcina. inversor sau neinversor.1 masa si.29.29.46) Vo = 2vL• (3. b'~ pentru VI > 0 69 . Tensiunea de alimentare a tranzistorulni trebuie sa aiba polaritatea corespunzatoare tipu1ui npn sau pnp a1 tranzistorului folosit..Pentru convertorul neinversor din figura 3. 0 tensiune VIB intre B 9i masa. obtinem (3. Deoarece tranzistoru1 poate conduce curent intr-un singur sens.48j (3.pentru VI < 0.49) in literatura se prezinta si alte scheme de convertoare tensiune-curent pentru sarcina cu un terminal 1a masa. 1a tipu1 dat. 0 solutie consta in legarea la iesirea AO a unui tranzistor bipolar cu rol de amplificator de curent. in primul caz. simultan. Rezulta ca tensiunea de intrare trebuie sa aiba 0 singura polaritate. ce1 impus de tipu1 npn sau pnp a1 tranzistorului fo1osit. Schemele examinate permit ~i conversia diferentei a doua tensiuni intr-un curent. curentul prin sarcina trece de la emitorul tranzistoru1ui spre intrarea inversoare a AO si tensinnea de intrare trebuie sa fie negativa. b relatiile corespunzatoare sint (3. Uneori este necesara obtinerea unui curent prin sarcina mai mare decit valoarea maxima a curentului de iesire pe care il poate furniza AO de care dispunem.28. dad. in cazul al doilea curentul trece de la intrarea inversoare a AO spre emitorul tranzistorului si tensiunea de intrare trebuie sa fie pozitiva.29 sint aratate cele dona scheme posibile pentru convertoarele inversoare : cu tranzistor de tip npn (figura 3. curentul prin sarcina poate avea9i el numai un sens. dar de sernne opuse. Convertoare mversoare tensiune-curent pentru eurenti mari 17i sarcina flotantli: a .29. Vee =+1') V 0) -Vee' -IS V Fig.47) Observam di expresiile curentului sint identice in cele doua cazuri.

X. (3.i"'i.50) (figura· 3. IvLI.. de pilda ~ = 100. iD = 20 mAo Dispuneminacest scop de un AO tip ~A 741. RLprintr-odioda electroluminiscenta. iar la cele neinversoare I Rtir:1 <15 V. !nlocuind rezistenta.'1 < 0 In £igura 3. aproape intreg curentul prin dioda provine de la sursa de alimentare de -15 V.a.I. vL I. la convertoarele inversoare (figura' 3.. orientata astfel incit sa fie polarizata direct.30. curentul prin ea este iv = -iL = -G-vI = -( .pentru 1.29) tre1::mierespectata conditia . Presupunem ca trebuie sa verificam 0 serie de diode electroluminiscente. Convertorul poate furniza un curent maxim Fig.robtinem schema din figura3.folosit).31. 3. b. Indiferent de caderea de tensiune pe dioda verificatii.30. masurind stralucirea fiecareia la un curent prin dioda impus. IA14" !". alcarui 'curent de iesire maxim este de numai 10 rnA. conditia = Uri exemplu de utilizare practicaeste urmatorul. (~ este factoru1 de transfer .1 ..a.-. .pentru VI> if..31.A. Pentru a evita intrarea tranzistorului in saturatie. curent al tranzistorului. de pilda convertorul neinversorcu tranzistorpnp din figura 3. 3.30).. Daca factorul ~ al tranzistorului este suficient de mare. pentru curent mare ijisarCiila f1otai:ita~'folosit La verificarea dlodelor electroluminiscente -: . Folosim atunci un: convertor tensiune-curent pentru curent mare.15:-c IVII [VI· (3.'b . 0) :Fig.2 m.- IVLI I RdLI <..51) 70 . 1n toate cele patru convertoare aratate aid curentul prin sarcina este de (~+ 1) ori mai mare decit curentul de iesire al AO. Convertor neinversor tensiune-curent.~.sau de amplificare ~ in.2V) /100 n = 20 m A. Convertoare neinversoare tenJiune-c~lrent pentru curenti mad 9i sa~~inii flotanti : a . iar curentul de iesire al AO este de numai 0. vO ".30 sint aratate schernele corespunzjitoare ale ccnvertoarelor nein versoare..

cu trnnzistor tranzistor in _conexiunea ce. Datorita inversarii semnulni tensiunii de catre tranzistor.in iconexiunea E'C. tru eurent mare 9i sarcinaflotanta. Prin urmare tensiunea de reactie are si ea acelasi semn cu tensiunea de iesire si se aplica la intra rea inversoare : reactia este -negativa. apare pe rezistenta R. . b trebuie sa ii coresph:ii<ia Inca 0 varianta cu tranzistor npn. de exemplu. Dar. 3.S2. ci tensiunea VE din emitorul tranzistorului (fatade masa). Tensiunea de reactie VR provine si aici de la divizorul de tensiune format din [rezistentele Rsi RL. Este evidentca fiecarei scheFig. Ana1izind in mod asemanator eelela1te scheme de convertoare eu tranzistor. La rindul ei. .52) fiind deci de acelasi semn cu tensiunea de . reactia ncgativa se asigura prin divizorulde tensiune format din rezistentele 1<' si RL• Tensiunea de reactievdefinita ca tensiunea vRaplicata 1a intrare si care provine de 1a iesire. Rezulta ca schemei initiale din figura 3.si are exprcsia (3. Convertor inversoi t.32. 1i. de exemplu cu tranzistor npn (figura 3.24.24. pentru careactiasa fie negativa trebuie sa existe 0 singura inversare . a). catre tranzistor. In convertorul neinversor din figura 3. . cu .30. Dupa cumsestie.ensiune-curent.30. reactia este tot negativa. v .In mod corespunzator rezistenta de intrare este notata aid R+ in Joe de R-.tensiunea VE provine din tensiunea Vo datorita proprietatilor de amplificator de tensiune ale tranzistorului. conc1uzie. tranzistor'uI aflat in aceasta eonexiune inverseazii . in conexiunea Be 71 . Sa verificarn daca 1a varianta corespunziitoare.24.a semnului.iesire Vo. in care tranzistorul sa fieconectatcu emitorul comun. asa incit itensiunile Vc si Vo sint de sernne opuse. >0 .. intrare care schimba (inverseaza) semnul. deci divizorul de tensiune trebuie legat 1a in:"· trareaneinversoare a AO. penme din figurile 3. se ajunge la aceea~. ci '5i . . b inversarea semnului se realizeaza legind divizorul de tensiiine 1a intrarea inversoare a AO.Sa analizam putin problema merrtinerii semnu1ui negativ a1 reactiei la trecereade 1a· un convertor de tip eonexiune liniara de baz a a AO cu reactie negativa 1a variantele corespunzatoars cu tranzistor amplificator de curent.. tensiunile VE si Vo au acelasi semn. caruia i se aplica insa nu tensiunea de iesire Vo (fata de masa) .29 9i3. b. convertorul obtinut este inversor. Privit ca amplificator de 'tensiune. .i. tranzistorul amplifica efectiv curentul nu numai in eonexinnea ee. Deoarece tranzistorul este conectat cu colectorul comun (conexiunea ee sau asa-numitul repetor de tensiune pe emitor).1nsa semnul tensiunii. Semnul negativ a1 reactiei rezulta din faptu1 ca tensiunea'vR se aplica 1a intrarea inversoare a AO.asa cum se vede In figura 3. In cazul de fat a ea se realizeaza de" . Infigura 3.

. proprietatile de conversie Fig. (De exernplu. Sint convertoare o inversoare cele la care tensiunea VI se aplica la intrarea neinversoare a AO (priu rezisten ta R +) si convertoare neinversoare cele la care tensiunea v I se aplica la Fig. (Un factor ~ ridicat permite neglijarea curentului de baza al trani zistorului.. deoare~e iJ_::::: :::::l. la primul tip curentul iL este mai putin independent de valoarea sarcinii decit la tipul al doilea. decit tensiunea Ve. La primul tip reactia negativa este mai slabs. astfel incit tensiunea de reactie VR este mai mica. la tipul al doilea VR = Vc. ci intre tranzistor si sursa de alimentare Vee (sau VEE.).34 exista doua deosebiri principale din punctul de vedere al cauzelor care influenteaza in mod nedorit conversia tensiune-curent.32 si cele de tipul din figura 3. deoarece curentul de reactie este chiar curentul prin sarcina. La to ate acestea din urrna tensiunea de reactie se aplica la intrarea neinversoare a AO.34. in modul. In acelasi mod se obtine din fiecare schema de convertor cu tranzistor cite 0 noua schema. 3. deoarece rezistentele RL si R+ forrneaza un divizor de tensiune. caz in care curentul de emitor este egal cu eel de colector). la primul tip conversia depinde mai putin de proprietatile tranzistorului decit la al doilea.33. se inverseaz a tipul convertoarelor. unde am inversat partea inferioara cu cea superioara a desenului. iar relatia mai exacta pentru curentul prin 72 .33. in care sarcina nu mai este conectata intre tranzistor )i intrarea AO. am notat cu RL rezistenta legata la emitor si am inversat sensul ales pozitiv pentru iL. Ri. Datorita inversarii sernnului tensiunii de catre tranzistor.32 asa cum se arata in figura 3. In schimb. Irrtre convertoarele de tipul aratat in figura 3.34. pentru un factor ~ destul de mare al tranzistorului. Am putea deci folosi ca sarcina rezistenta RL• situatie in care rezistenta RL nu mai este necesara si poate fi inlocuita printr-un scurtcircuit. Ca urmare.figura 3. intre sursa Vee (sau VEd si borna lui legata la aceasta sursa.corespunde 0 schema cu tranzistor in conexiunea EC. Convertor tensiune-eurent eu sarcina legata Intre tranzistor ~i sursa V BE tensiune-curent se extind si asupra rezistentei RL.) Mai mult. dad modificam schema din . 3. Schema care se obtine este aratata in figura 3. in timp ce la tipul al doilea curentul de reactie este G+vr. Convertor tensiune-curent eu dona rezistente in circuitul tranzistoruiui intra rea inversoare a AO! Proprietatile de conversie tensiune-curent ale unui convertor en tranzistor nu se modifies dad introducern in circuitul tranzistorului 0 a doua rezistenta.

+ + + + +Vcc Fig. b schimbam sarcina din emitor in colectorul tranzistorului obtinem schema aratata in figura 3. daca Fig. !ji intrarea neinversoare a AO.36 si relatiile scrise in aceeasi figura. Tensiunea de intrare se noteaza eu VREF si este constanta in timp. astfel incit circuitul este de fapt 0 sursa de curent multipla.34 pot fi insa utilizate si pentru sarcina la masa.36. aflata la potentialul V+ = 15 V. De exemplu. cea pozitiva. aflata la potentialul 10 V. tensiunii VI sa fie £10tanta. Variantele de vI-V". curentii sint invers proportion ali cu rezistentele. 1. 3. Dad.1. terminalul 6 fiind legat la masa.35.sarcina este ic= (~/(~ 1))G+v[. curentii de iesire slut !]i ei egali. Convertor tensiune-curent pentru curent mare si sarcina pusii la masii la schema din figura 3. folosit frecvent in comutatoarele de curent din convertoarele digital-analogice.n 5V tipul dat in figura 3. Deoarece emitorul tranzistorului se afla la potentialul intrarii neinversoare a AO. nu este nevoie ca tensiunea de iesire a AO sa ajunga negativa. De aceea AO poate fi alimentat de la 0 singura sursa. Curentii de la iesiri sint deci si ei constanti. 3. deci iL depinde de factorul ~ al tranzistorului. Prin adaugarea mai multor surse de curent cu tranzistoare la iesirea unui convertor tensiune-curent de tipul aratat in figura 3. dad sint diferite. 11 Toate convertoarele cu tranzistor descrise pina aici sint cu sarcina j flotanta. SUISa de curent multipla (aid dubla) folositfi in eonvertoarele digital-analogice 73 . rezistentele din emitoarele tranzistoarelor sint egale.34 (cu sarcina in emitor). Tensiunea VI se aplica intre borna din stinga a rezistentei R-.35. se poate realiza un convertor multiplu.810(£1 daca se admite ca sursa .29. Ilustram principiul de Iunctionare prin schema data in figura 3.

caderea de tensiune pe rezistenta R este tot mRII. conversia analog-digitala. Fig.37. Prill urmare prin R trece curentul m I].37.) Rezistentele R~i m R fiind legate in paralel. Cursorul lui se leaga la dioda electroluminiscenta. care poate fi alimentata cu 0 tensiune inalta. 6° Lniegratoare ~i derioatoare. Optronul izoleaza sarcina. de circuitul cu AO. curentul livrat fiind oricum mic. Intreg curentul de intrare strabate rezistenta mR si produce 0 cadere de tensiune mRII. care sint numite si convertoare curent-curent (surse de curent cornandate prin curent). Pentru a obtine un factor de multiplicare reglabil. iar m. deoarece tensiunea intre cele dona intrari ale AO este nula datorita reactiei negative. ca adunarea si scaderea unor tensiuni electrice. rezolvarea (integrarea) analogies a ecuatiilor diferentiale. iar cele dona capete se leaga unul Ia intrarea inversoare a AO. Amplificator de curent-continuu (convertor curent-eurent) 9i reactie . (Rezistenta m R se numeste rezistenta de multiplicare. Aceste cerinte sint satisfacute foarte bine de amplificatoarele de curent continuu en AO si reactie negativa. care este deci copia amplificata a cur~ntului Ir conform relatiei (3. si anumc cu un factor care sa fie independent de valoarea sarcinii. in cele ce urmeaza ne oprim asupra integrarii si derivarii in raport cu timpul. de natura algebrica sau din analiza matematica.50 A mplificator de curent continuu. Schema unui astfel de convertor este aratata in figura 3. Cei doi curenti se aduna si forrneazii curentul de sarcina IL. realizarea regulatoarelor automate PD (proportional-deri'iJativ) si PIJ) (proportional-integral-derivativ). Sursa curentului de intrare II lucreaza practic in scurtcircuit. In afara operatiilor maternatice simple. Dintre ultimele.· . este necesara amplificarea lui. circuitele electronice analogice pot efectua si operatii mai complexe. 3.negativa eu AO 74 . dintre care mentionam : masurarea unui interval de timp. iar celalalt la masa. Aceste operatii au numeroase si variate utilizari. Pentru a folosi intreaga sensibilitate a unui traductor care transform a 0 marime fizica oarecare intr-un curent electric el trebuie pus sa lucreze in scurtcircuit. factor de multiplicare. In plus.53) Pentru datele din figura rezulta h = 10 rnA. rezistentele R si m R se inlocuiesc printr-un potentiornetru de 100 kn.

nice analogice se bazeaza pe relatia care Ieaga tensiunea de curentul la bornele unei capacitati electrice..._ 1".A/l .tensiune Hniar variabila in acelasi interval t E (0.-. ..-tV ' .38.1a bornele capacitatii este proper.39. a) (3. .1~ Jv 2~i C~.. j ci . dad in circuitul din figura 3.a) Viteza de crestere a teusiunii (panta curbei tensiunii ca functie de timp) este egala cu raportul dintre valorile curentului si capacitatii.39. 3. b . cu sursa de curent consiar ct1t~ntul·· este proportional cu derivata tant. .55. a unei capacitati : .iulparticular in care curentul este constant un interval de timp f)"t. a. Cele doua forme sub care poatefi scrisa aceasta relatie sint : v= ~ ...J. Iiniar variabila to. tensiunea pe capacitatea C incepe sa creasca la t = 0 cu panta constanta !1v/M = 1 J.curent constant in intervalul t E (0. b) i = Tensiunea..cu integra 1· a acuren t 111· pnn born Ul orne..54. asa cum se vede in = figura 3.54.F 1 Vis si inceteaza sa mai creasca la t = 4 5.~ : '.t C (3. 3. Astfel. Un caz particular al relatiei dintre curentul !iitensiunea Ia bornele unei capacitati : a ..J.J ~t . 'a ~. derivatoarele electro-.. a) Fig.38. . i tf)lAJ ~:t o J f 2 3 t[s] -.ng.. fj. deci -=-. 4)5. dt a) dt. (. 4)5 15 . b ~ cu sursa de tensiune tensiunii. . variatia de. (3.Integratoarele . ! -L-Lr.. a sursa de curent incepe sa debiteze un curent constant i = 1 [LAla momentul t = 0 si inceteaza sa mai debiteze curent dupa patru secunde.. b.39. asa cum se arata ill figura 3. tlOna 1¥ . d... .J. tensiune ~1) produsa ill ace! interval este . Cireuite de incarcare .f~ : Pt lpF ! L__ .

deci sa realizam 0 relatie de tip integrala sau derivata nu intre un curent ~i 0 tensiune. care sa fie apoi aplicat capacitatii pentru a-l integra. obtinem circuite la care tensiunea pe capacitate este proportional a cu integrala tensiunii de intrare in raport cu timpul (fignra 3. b incepe sa aplice la bornele capacitatii 0 tensiune liniar crescatoare in timp (figura 3.F. 3.integrator inversor.55.integrator neinversor 76 . a) si egal cu produsul dintre valoarea capacitatii si panta curbei tensiunii. pentru a putea folosi proprietatile unei capacitati. curentul obtinut trebuie convertit intr-o tensiune. b) I'ig.39.38.40). La discutarea primelor scheme de convertoare tensiune-curent date in figura 3. la derivare. daca la momentul t = 0 sursa de tensiune din circuitul aratat in figura 3.39. In aplicatii se cere de obicei ca semnalele de intrare si de iesire dintr-un integrator sau derivator sa fie ambele tensiuni.24 legam capacitatea folosita pentru integrare. b) Astfel. curentul prin capacitate este constant in timp (figura 3. Integratoare eu un 2. curentul devine zero. III (3. . Rezulta ca.. C ilv t= -. dad in locul sarcinii rezistive din figura 3..A.ncgativa : a . Din ultima relatie obtinem pentru curent expresia . b). b .24 (vezi punctul 4° de mai sus). pentru flv/flt = ! '-/s.Din momentul in care tensiunea ramine constanta.40.0 ~i rcactie . Trebui. Asadar. am aratat ca oricare dintre conexiunile liniare de baza ale AO eu reactie negativa se comporta ca un convertor tensiune-curent fat a de 0 sarcina legata intre iesirea AO si intrarea lui inversoare. De exernplu. rezulta i = 1 !J. este necesar ca tensiunea de integrat sa fie mai intii convertita intr-un curent. 1 VIs = 1 !J.. ci intre doua tensiuni.

de exemplu in schema integratorului inversor. a.57) o pentru integratorul neinversor din figura 3..40."- OVit [ r---~ 1. b. -rg.59) Schimbind intre ele locurile rezistentei isi capacitatii. care elimina unul sau mai R multe dintre aceste neajunsuri.. tensiunea de iesire a AO este egala cu tensiunea pe capacitate la integratorul inversor: Vo = Vc. Derivator inversor eu un AO !}i . insa cu dezavantajul ca la integrala tensiunii de intrare se aduna tensiunea de intrare I (3. devenind derivator inversor (figura 3. t vc(t) = - R~C. una sau doua rezistente.4 1..i ar falsifica integrarea. (3. deoarece ar consuma 0 parte din curentul i[ in care este convertita tensiunea de integrat v[~.56) o pentru integratorul inversor din figura 3.. sa nu adauge tensiunea de intrare reactle negativa cr-iH .. prin integrare trebuie sa fie aplicata unui alt circuit.40. (3. nu exista posibilitatea readucerii la zero a tensiunii de iesire : capacitatea este flotanta.~ V[ dt + vc(O). care p' 3 . deoareee ea are citeva neajunsuri importante: prin integrarea tensiunii de dezechilibru la intrare. realizeaza mai multe stari de funcl+ 0 dt tionare: initializare sau resetare. Se folosesc scheme imbunatatite. tensiunea Vc obtinut8. circuitul i~i inverseaza functia. si Vc (t) = + R~C t ~ V[ dt (3.. + Vc (0).. In echipamentele din care fac parte integratoarele.Astfel.41). Pentru realizarea unui integrator neinversor corect. integrare si memorare. In practica.40. La integratorul neinversor se foloseste tot iesirea AO. mai complicate. datorita faptului ca reactia negative anuleaza tensiunea dintre cele doua intrari ale AO.. integratoarele nu se folosesc sub forma simpla data in figura 3. Acesta nu poate fi 1nS8. prin care se v .58) Circuitul de utilizare a rezultatului integrarii se poate deci lega la iesirea AO. -RC~ 77 . AO tinde sa intre in saturatie ~i apar erori mari de integrare sau integrarea nici nu mai are loc. In literatura de specialitate sint prezentate C scheme de integratoare inversoare care au in plus doua comutatoare si VI ( -.legat direct la bornele capacitatii. Derivatoarele se folosesc mai rar decit integratoarele. Din fericire. unde exista in plus si avantajul ca integratorul prezinta 0 rezistenta de iesire foarte mica (se comporta ca 0 sursa de tensiune).. fiindca sint foarte sensibile la perturbatiile de frecventa inalta.

transforma 0 capacitate intr-o inductanta.. 3. numite generic mutatoare de impedanta. fiind deci avantajos in practica. en reactie negativa si reactie pozitiva. Exista integratoare care integreaza diterenta a dona' tensiuni san 0 tensiune Ilotarrta. L fI '-.:le inductanta mare se obtin mai greu si au dimensiuni mari.62} O~l'---------<O--' ~i . Pentru micsorarea erorilor cauzate de integrarea tensiunii de dezechi1ibru este eficace legarea in parale1 cu capacitatea a unei rezistente de eel putin 10 ori mai mare decit R-. respectiv un invertor de capacitate.1 ~~he:o~~~n~~a~ul~f.. ~ 1. respectiv N slut pozitivi. integratoare cu constanta de timp de integrare ~marita prin inlocuirea rezistentei R. in figura 3..42 este data.. daca in schema primului se 1n10cuieste rezistenta de reactie cu 0 capacitate. Mutatoarele uzuale se impart in dona clase : conuertoare de impedan!a si invertoare de impedan!a. capacitatea fizidi C multiplicata cu factorul Rlf u. De exemplu. se poate realiza un sumator integrator inversor.60) iar ultirnele. ultimele doua se realizeaza mai avantajos folosind un convertor.1a l'eznltatul integrarii. ~ " t-< H3!1 I I ~ ....atl. pot fi realizate integratoare cu performante superioare. Z. folosind dona AO In loc de unul singur.tate mica este usor de fabric at si are dimensiuni mici. = R 3+--1 hCR1/Ra (3.rr de cea negativa. de exemplu un integrator cu constanta de timp de integrate marita si capacitatea pusa 1a masa. = NfZo._'_.42. 1a care 111.::::.21..rud~l c~p~:~aet~: presia ~nlj)e~a'_·re~ intrare este Je L. iar un invertor poat. in timp ce un condensator de capacitate mare san 0 bobina .ell trci rezistente legate in T etc. M si N sint ::::011stante reale pozitive san negative..li~a:~. un convertor poate transforma a capacitate intr-o capacitate mai mare. discutata 1a punctul 3° mai sus).. (3_61) unde Zo este impedanta legata 1apoarta lor de iesire. 7° Jlutatoare de impedan!a.r: Rl i .In ultima vremes-a raspindit in practica folosirea unor circuite care transform a 0 irnpedanta intr-o alta impedanta. Convertor de Impedanta folosit ca multiplicator de capacitate adica impedanta xle intrare a circuitului este fermata dintr-o rezistenta foartemica (Ra) in serie cu 0 capacitate foarte mare. In fine. exista scheme care au si reactie pozitiva 2.- Fig. W ~~c Zj __ . Prime le prezinta 1a poarta de intrare 0 impedanta de forma (3. In prezent mutatoarele de impedanta ]----1 se realizeaza mai ales cu circuite cu AO . R. Analog cu sumatorul inversor (vezi schema din figura 3. -. Pentru ilustrare. Val~ri tipice pentru 78 . Intrucit un condensator de cap:.

de amplitudine constanta si frecvent. Un exemplu de invertor de capacitate folosit pentru realizarea induetantei necesare la construirea unui fi1tru activ pentru telegrafie este aratat Ia punctul 8°. Filtrele trece-bdnda (FTB) au ba'llda de trecere cuorinsa intre doua frecvente oarecare. R3 = 1 kil si C = 10 (LF. dependeuta amplitudinii semnalului 1a iesirea filtrului in functie de Irecveuta unui semnal alternativ sinusoidal.1 F! Subliniem faptul ca valoarea data mai sus pentru capacitatea de intrare este valabila numai pentru variatii de semnal . Se numesc filtre circuitele 1a care amplitudinea (~i faza) semna1ului de 1a iesirea lor depinde de frecventa semnalu1ui alternativ sinusoidal aplicat la intrarea lor. in figura 3. frecventa infinit.e~te-ba1tda (FOB) au banda de oprire cuprinsa intre doua frecvente oarecare. La rindul ei.) se numesc filtre active.a reglabila. banda de tiiiere san de oprire. Se obtine 0 capacitate de intrare de 100 mF = 0. Amplificatorul dintr-un filtru activ poate avea unul sau mai multe dintre urrnatoarele roluri principale: amplificarea sernnalului in banda de trecere a filtrului. So Filire active. de obicei 1a scari logaritmice. deci cu tensiunea pe capacitatea C. ~i invertoare de impedanta. dintre fiecare intrare a AO si mas a trebuie sa fie egale. eliminarea efectului sarcinii asupra proprietatilor de filtrare. 79 . Exista patru clase principale de filtre.) Tensiunea de iesire a filtrului este egala cu tensiunea aplicata la intrarea repetorului cu AO. iar a celor defavorizate.c. aplicat 1a intrare. iar repetorul de tensiune cu AO si reactie negativa are numai rolul de a elimina efectul sarcinii asupra proprietatilor de filtrare. Rezistenta de reactie RR este egala cu rezistenta R si are scopul de a micsora efectul curentului de dezechilibru (decalaj) de la intrarea AO. bobine si condensatoare) se numesc filtre pasive. Filtrele se folosesc pentru a favoriza trecerea semnalelor de anumite frecvente In raport cu semnalele de alte frecverrte. Descriem aici citeva exemple de filtre active cu AO.) si 0 frecventa numita frecventa de taiere. Filtreie op. Banda de frecvente a semnalelor a carer trecere prin filtru este favorizata se numeste banda de irecere. ' Filtrele realizate folosind numai componente pasive de circuit (rezistoare. eventual prin comanda electronica.acest circuit sint Rl = 10 Mil. crearea posibilitatii unor reglaje usoare ale proprietatilor de filtrare.c. Filtrele care au in componenta lor si amplificatoare electronice (etaje cu tranzistoare.ea reprezinta. analogica sau digitala : crearea posibilitatii de a inlocui bobinele de induct ant a ridicata prin capacitati de valoare midi. Proprietatile de filtrare ale unui circuit se descriu simp1u prin caractcrisiica amplitudine-frecvenfa . in regim stationar (static) la intrare se simte efectu1 capacitatii C montate fizic in circuit. Filirele trece-jos (prescurtat FT J) au banda de trecere cuprinsa intre frecventa zero (c. Filirele trece-sus (prescrutat FTS) au banda de trecere cuprinsa intre 0 frecventa numita frecverrta de taiere si. (La frecventa zero reactanta capacitiva este infinita si rezistentele in c. teoretic. Parjile componente ale schemei au roluri distincte: circuitul format din rezistenta R si capacitate C este un FTJ pasiv. AO etc.43 este aratata 0 schema elementara de FTJ activ cu AO. ambele nenule si finite. arnbele nenule si finite.

c::::Jr--'----. 0 schema elementara de FT J activ eu AO aceasta este 0 parte din tensiunea de intrare Vi.jwRC (3. v..64) Caracteristica amplitudine-frecventa este data de variatia modulului acestui raport in functie de frecventa : I Vi ! Vo \ = . (3.+lw-H-. Se constat a ca la frecvente foarte joase.43.63) :.[dBl -3 I. Caracteristica amplitudine-frecventa activ din figura 3. 3. adica pentru w.D ~ . Asadar.~-lb~-H--IO+W-I-~-.. care se divide intre R si C (circuitul format din R si C este un divizor de tensiune). 3.0~ 0.65) Ea este aratata in figura 3. ------.J 1 + 1 (wRC)2 = . • 1 c_i O.OOI}J I FT 1.1 -2(l -1..44. 1 1 -:.. si j = L Eliminind fractiile suprapuse obtinem expresia final a v. ~ '10 = IT J w R C v. adica pentru w. 30pF 1 0- Fig. t ~~ I 0. 7 1 i .01L--~--'-O.707 PQnta=-of.43 a filtrului 80 .44.ot:lB/~c \~~j.:\~l00~WH Fig. • ' (3.RR-IOKJ1 r-----. Va unde = = R + IfjwC IfjwC V. co = 2.0./. V.00. amplitudinea la iesirea filtrului este egala cu amplitudinea Ia intrarea lui.::: o 0..J - w este pulsatia tensiunii Vi in radiani pe secunda. La frecvente foarte inalte.

Se calculeaza C eu formula (3. Se considera ca CUH. Se alege rezisteuta de intrare R. Filtru activ pentru telegrafie 6Montaje electronice cu circuite integrate analogice 81 . Pulsatia de taiere se defineste ea pulsatia tensiunii de intrare la care amplitudinea raspunsului scade la 1/. Pentru C0 > CUll arnplitudinea la iesire scade la cresterea frecveritei.66) cu CUH in radiani pe secunda. - 1 (3. Se alege pulsatia sau frecventa de taiere (C')H sau J~). Aceeasi formula permite calculul capacitatii C.9 kHz.707 din valoarea avuta la frecvente joase (scsde cu 3 dB). dad 0 scriem 1 c=--. wyR (3. din formula penultima objinem CUH = 100 krad/s sau /H:: 15. Elementele principale ale filtrului sint capacitatea C1 9i inductanta L pe care 0 prezinta invertorul de capacitate format cu aju- Fig. initial a cuvintului englezesc high . si anume cu 20 dBjdecada. reprezinta granita dintre banda de frecvente de trecere si cea de oprire.67) Pentru valorile numerice date in figura 3.43. iH (frecventa de taiere) in herti. scoate in evidenta Iaptul ea ea este limita swperioard a benzii de treeere).inalt. Descriem acum un FTB folosit in telegrafie avind schema electric a din figura 3.45.amplitudinea la iesire tinde spre zero.J2:: 0. Se folosesc atunci filtre active de tip uri diferite. numita pulsat£e de tdiere sau de /ringel'~. amplitudinea scade de 10 ori cind frecventa creste de 10 ori. Ea se calculeaza cu formula cull = RC = 2"/H.67). Altfel spus.45. (Indicele H. 2. de obicei intre 10 si 100 kO. 3. R in ohmi si C in farazi. cu structuri mai complicate. In multe aplicatii sint necesare pante mai abrupte peste frecventa de taiere. Proiectarea filtrului descris se face In trei etape: 1. 3. sus.

grupate de regula In urrnatoarele eategorii: 1. Descrierea tehniea a amplifieatoarelor operationale Deserierea tehnica a AO furnizeaza to ate informatiile neeesare pentru utilizarea lor: dimensiuni geometriee. Filtrele active cu AO sint mult folosite in audiofrecventa pentru realizarea corectiilor 9i/sau a montajelor de ina Ita fidelitate.1. fara a necesita. Descriere generala. 8. Amplifiearea filtrului ramine unitara in tot domeniul de variatie a frecventei. 4. R. Schema electrica (uneori lipseste). limite admisibile pentru functionarea corecta. 5. Irecventa centrala de 1 kHz si tensiunea de iesire maxima de 1 V virf la virr.6. In eatalogul de circuite integrate analogice amplifieatoarele operation ale produse de IPRS Baneasa sint deserise din punct de vedere tehnie printr-un numar foarte mare de caracteristici.69) Schema prezentata are urrnatoarele merite importante. Daca este satisfacuta relatia R2G2 = RaG3' rezulta pentru inductanta expresia L = R2G2Rj [HJ. Valori limita absoluta. 2. Poate asignra o banda de trecere foarte ingusta.68) Frecventa central a este data de raportul 1 fo = 1/[2n(RjGIR2C2)2] [Hz]. Reglajul initial se realizeaza astfel incit sa se obtina un factor de calitate maxim. Egalitatea R2G2 = R3G3 trebuie sa fie satisfacuta en 0 eroare de +0% 9i --0. Banda de trecere la 3 dB atenuare se calculeaza cu formula (3. 7. Caracteristici sau performante notabile. Codificare. rezulta valorile din figura. Valorile eomponentelor se incadreaza intr-o gama destul de larga. proprietati elec1:riee de functionare. Faetorul de calitate Q poate fi modificat intre 2 si 200 prin interrnediul rezistentei RI. la frecvente joase. Banda de trecere si frecventa central a pot fi modificate independent prin intermediul a doua rezistente. Componentele se aleg astfel incit sa existe 0 buna compensare reciproca cu temperatura. Frecventa centrala se modified intr-un raport de 10: 1. Caracteristici sau performante> electrice. ' 3. 0 bobina de inductanta mare si en factor de ealitate ridicat. greu de realizat 9i en gabarit exagerat de mare. (3.1 %. = 40 kQ. Configuratia terminalelor.torul celor doua AO. 3. Apoi se lasa intrarea neconectata la generator si se creste R3 pina la apropierea punctului de aparitie a oscilatiilor. astfel ca se poate calcula un filtru en performantele dorite. 82 . Pentrn a avea un domeniu aeoperitor se alege RI = 400 kQ. De exemplu. 6. pentrn un filtru cu banda de 5 Hz. Schema de test (uneori lipseste).

Caracteristieile electrice descriu proprietatile de transfer. in cazul eel mai rau. Acelasi AO are valoarea tipica a curentului de iesire in scurtcircuit egala cu 25 mA.1. deIesire din el sau pentru 'alte marimi.2. Ca si AO. AO de tipul ~A 741 cistigul (amplificarea) in bucla deschisa (adica fara reactie) are valoarea minima 50 V/mV. Depasirea oricareia dintre ele poate conduce 1a distrugerea irnediata a eomponentei.9. tensiunea de aliment are la ±22 V etc. Definirea si explicarea tuturor acestor caracteristid ar depasi cu mult spatiul extrem de redus de care dispunem aid. In ambele cazuri se mentioneaza conditiile de masurare : tensiunile de alimentare egale cu ± 15 V si temperatura ambiantii egala cu 25°e. respectiv maxima (40 mA). de iesire si generale.15 V). si produce aproape intotdeauna deteriorarea performantelor ei Iunctionale. sub forma de grafice. temperatura jonctiunii este limitata la 125°C. sarcinii etc. valoarea tinica 200 V/mV si valoarea maxima neprecizata. Toate sint insotite de precizarea conditiilor (tipice) de functionare in care s-au facut determinarile : valorile tensiunilor de alimentare. 0 eonstituie amplificatoarele Norton (pe care Ie notam prescurtat AN). Caracteristici tipice. Aid ilustram numai doua dintre categoriile enumerate. determinate prin testarea unui numar mare de unitati.ele dau la 83 . Pentrn AO de acelasi tip. Valorile limitii absolutii reprezinta conditiile limita de vfunctionare recomandate de producator pentru asigurarea integritatii AO.. 10. Cititorul interesat poate consulta alte lucrari. notat insa [LA741. Deseriere generaHi o alta categorie de amplifica. la AO de tipul ~A 741 tensiunea de intrare (tensiunea fiecarei intrari fat a de masa) este Iirnitata la ±15 V (daca tensiunile de aliment are sint eel putin 1. AMPLIFICAT01\RE NORTON (AN) 3. 10. + 3. Valorile lirnita absoluta stabilesc domeniul de vari~tie permis pentru marimile de intrare in AO. care permit utilizari asemanatoare eu ale amplificatoarelor operationale. 11. Aplicatii tipice. tensiunea de intrare diferentiala (tensiunea dintre cele dona intrari). este limitata 1a ±30 V. electrice sau neelectrice.toare integrate. De obicei se dau trei serii de valori ale caracteristicilor electrice : valorile tipice (medii) . Caracteristici garantate. temperaturii ambiante. valorile minime si cele maxime. De exemplu. in conditiile in care rezist~l1ta de sarcina' este eel putin egala cn 2 k12 si tensiunea de iesire este eel mult ± 10 V. Caracteristicile elecirice reprezinta proprietatile functionale principale ale AO. de intrare. producatorul Fairchild da i]i valorile minima (10 mA). iar valorile minima ~i maxima neprecizate. sub forma de grafice (pot lipsi). deoarecear necesita citeva zed de pagini. De exernplu. care dan doua feluri de informatii foarteimportante In aplicatii : valori limita absoluta ~i caracteristici electrice.2.

si au doua surse de alimentare. deoarece factorul de proportionalitate dintre semnalul diferential de intrare . Ca si in cazul AO.~i semnalul de iesire=-tensiune . Amplificatoarele Norton sint deci amplificatoare transrezistenta.n\f'HSOGrQ -~ . Caracteristica statica de transfer curent diferential de intrare tensiune de iesire a AN iesire 0 tensiune proportional a cu diferenta a doua semnale aplicate la cele doua intrari . Fig. adlca din Circuitul integrat ~M 3900 propartea opusa terminalelor) .) Daca este necesar ca tensiunea de iesire sa varieze in ambele sensuri fat a de valoarea ei de repaus. AO nu au borna de masa. (3}13900 (vedere de sus. Analog cu AO.46 este aratat simbolul geometric al AN. ca regula generala. fs. scop in care tensiunile care trebuie amplificate sint intii convertite in curenti. daca intereseaza numai trecerea semnalului purtator de informatie.47. Cu to ate acestea.46. nu tensiuni.48. cei doi curenti de intrare ai AN comanda tensiunea de iesire nu fiecare 'in parte. cele dona de intrare si borna de iesire. + 84 . una pozitiva ~i cealalta negativa. Simbolul geometric al plificatorului Norton (AX) am- Fig. legat de obicei intre sursa de alimentare si intrarea neinversoare. Fig.are dimensiunile unei rezistente rp. Valorile tipice ale curentilor de intrare t+ si i : sint cuprinse intre 10 si 50 [LA. In figura 3. in regiunea liniara de funcv_ IN 3_ tionare. 3.iar diferenta lor (curen1(25 ire 3 IN 1_ tul de polarizare Ia intrare) este de 30 nA.tensiIN 3-+ une de iesire a AN.mQntarQ po z rt iv d I:j~rar(2 n. lucru care se realizeaza dealtfel pur si simplu prin inserierea unor rezistente.47 este aratata schematic caracteristica static a de transfer curent diferential de intrare . pozitiva. semnalele lor de intrare sint insa curenti. 3. ele sint utilizate foarte des ca amplificatoare de tensiune. Tensiunea uzuala de alimentare este de 15 V. impreuna cu denumirile bornelor. ci numai prin diferenta lor i+ -i-. asa cum vom vedea mai departe. 3. spre deosebire de AO. (A~a cum am vazut. Configuratia terminalelor AX de tipw.dus de IPRS Baneasa contine patru . si au 0 borna de masa.~. trebuie sa se foloseasca un circuit suplimentar de polarizare.c AI.curent . AN se reprezinta cu trei borne. In figura 3. o alta deosebire importanta consta in faptul ca AN se alimenteaza de la 0 singura sursa.

aceste doua conexiuni au schemele electrice aratate in figura 3.49. modul eel mai simplu si mai des intilnit de realizare a reactiei negative consta in eonectarea unei rezistenje intre iesire ~i intrarea inversoare.6 V) eonexiunea eu reactie neinver- 85 . proieetate Sa luereze en 0 singura SUIsa de alimentare.N sint circuite cu reactie negativa. 3. Corespunzator relatiei (3. in scopul atenuarii neajunsurilor AN.48. Forma cea mai sirnpla imaginabila a conexiunilor negativa : aeonexiunea inversoare (nu functioneaza in aceasta soare (functioneaza numai pentru liniare de baza ale A~ forma).71. Conexiunile Iiniare de baza ale AN eu reaetie negativa Ca si in cazul AO.5) de la AO eu reactie negativa. Configuratia terminaIelor este aratat a in figura 3. sint posibile doua conexiuni liniare de baza ale structurii cu AN si reactie negativa : conexiunea inoersoare ~i conexiunea neinversoare.2. Intr-o prima aproximatie se obisconsidere totusi ca »: = 0.71. Ca si la AO. a) (3. Intruclt consideram cazul obisunit.70) Cei doi curenti Tensiunea +0. toate circuitele liniare cu A. b v.49. aid este valabila relatia (3. 3. (3. avind cite doua intrari fieeare.6) din cazul AO. iar AN necesita la fiecare Fig. De asemenea. care implica 'V + = 'V -. Relatiile ultime corespund relatiilor (3.amplificatoare Norton independente. in forma cea mai simpla imaginabila. la fel cu AO.2. fiind tranzistoarelor nuieste sa se de intrare sint egali intre ei {~i ambii pozitivi).6 V. > 0. b) [Tensiunea fiecarei intrari fatii de masa este zero). fiecarei intrari fata de mas a este egala cu aproximativ tensiunea de polarizare directa a jonctiunii baza-emitor a npn de la intrarile AN. in care semnalul aplicat este 0 tensiune.

convertoare tensiune continua-curent continuu. amplificatoare de tensiune continua..inttareun curent.6 v.6 V necesar a polariz arii tranzistorului si el este blocat.49.in figura 3. a. fiindca scurtcircuitarea Ia mas a a intrarii neinversoare anuleaza tensiunea de 0.(care este insa necesara la conexiunea corespunz atoare cu AO.49. pe care 11 aphca la intrarea inversoare a AN. 3.c.50. b. Conexiunea neinversoare functioneaz a in forma din figura 3. care este un circuit de c. Prezentam mai intii citeva aplicatii de acest.72) 86 .3 Aplicatii Amplificatoarele Norton se folosesc mai frecvent la rcaliz area urmatoarelor circuite liniare : arnplificatoare de tensiune alter nativa . Ca urmare. si surse1e aplicate 1a intrare sa nu existe interactiuni. mai precis pentru tensiuni Vi mai mari decit +0. prin care se elimina neajunsurile mentionate. coriexiunea inversoare tlU functicneaz a In forma aratata in figura 3. aplicatiilor liniare.49. legata intre sursa de alimentare 9i intrarea neinversoare. fel. dar numai pentru tensiuni Vi pozitive. in figura 3. in schema conexiunii neinversoare din figura 3. Astfel. b lipseste rezistenta R. Se poate atunci conecta sursa de semnal printr-un condensator de cup1aj. Rezistenta R3. care permite trecerea semna1u1ui alternativ spre intrarea AN.49.10). a este aratata 0 schema tipica de amplificator inversor de tensiune alternativa realizat cu AN de tipul ~M 3900. intre sursa aplicat a fli intrarca respectiva se . valoarea statics a tensiunii de iesire (valoarea ei in absenta excitatiei Vi) este 0 (3. . b). deoa~ece rezisten1a R . asigura polarizarea AN. Ele permit insa realizarea a nenumarate alte circuite utile in aplicajii.a si R+ I!: fig~ra. circuitele cu AN si n:Cletie negativa prevad 0 cale de polarizare a AN. 1 Amplificatoare de tensiune alternativa.inseriaza o rezistenta. este preferabil ca circuitele liniare cu AN 9i reactie negativa sa fie utilizate pentru semna1e alternative. 3. data in figura 3. Iritrucit este avantajos ca intre circuitul de polarizare.f<:cec~nveJsia tensiunll de iesire intr-un curent (de reactie).~9. filtre active RC. atit liniare cit si neliniare sau de comutatie. Aceste scheme foarte simple trebuie sa fie examinate mai amiinuntit. Este deci strict obligatorie complicarea schernei prin adaugarea umri circuit de polarizare. care face conversia tensiune-curent (R.2. dar blocheaza trecerea curentului continuu de polarizare spre sursa de semnal. In schimb. In majoritatea absoluta 8.

amplificator inversor : b .73) de intrare are valoarea (3.75 MO. 6) Se alege capacitatea C astfel incit la frecventa minima fL din banda de lucru (3.J f"'·--T-..5 lLF.5 MO. R.LA.amplificator neinversor Pentru amplificarea in tensiune rezulta aceeasi expresie ca la amplificatorul inversor eu AO: Av Rezistenja = -R2G1• (3... de exemplu Av = -10. de exemplu V+ = +15 V.R A =. V. si fL = 16 Hz. 5) Valoarea impusa a amplificarii in tensiune. Amplificatoare de tensiune alternativa realizate eu AN de tip (3)13900: a .Q) 0. 4) Din ultimele doua valori si conditia ca valoarea statics a tensiunii de iesire sa fie jumatate din valoarea tensiunii de alimentare rezulta R2 = = R3/2 = 0. = .025 Fig. in figura 3. 2) Se alege sau se impune valoarea tensiunii de alimentare.LA.74) Proiectarea unui astfel de amplificator se face in modul urmator I 1) Se aleg valorile curentilor de intrare intre 10 si 50 (. b este aratata 0 schemaitipica de amplificator neinversor de tensiuue alternativa.de exemplu i : = i+ = 10 [.R2 =-10 R.. Expresia amplificarii in teusiune este aici (3. realizat tot eu 13M3900.50.1."nO" (.oo KO c A =_~L v 1 .76) 87 . rezulta C = 1.50.= R.75) de exemplu 1/21t/Lq= R1/1O.3 lLF si alegem valoarea nominala standardizata C . 3.=+15V R~+ r. 3) Din cele doua valori rezulta R3 = V+/i+ = 1. Pentru valoarea de mai sus a rezistentei R. conduce la valoarea rezistentei de intrare Rl = -R2/Av = 75 kO.

curent de iesire pe tensiune de intrare. in figura 3. Valorile din schema aratata in figura deterrnina Q = 25.026/13. 10 = 1 kHz 9i amplifiearea in banda de trecere H 0= 15.77) De pilda. Deoarece integratul ~M 3900 contine patru amplificatoare Norton. 0 88 .6 kD. si neglijarea ei in formula A. Filtru treee banda. Rezistentele R5 5li Rs servesc la polarizarea iesirilor la V+/2. eare asigura valori ale factorului de ealitate Q cuprinse intre 10 si 50 si valori mari (de ordinul zecilor) ale amplificarii in banda de frecvente de treeere. Primul amplificator. introduce erori mari daca Rl nu este eel putin de ordinul a 100 kQ. eu doua AN (10 . In figura 3. Amplifieatorul neinversor de tensiune alternativa se proiecteaza asemanator ell amplificatorul inversor. Amplificatorul al doilea realizeaza 0 reactie pozitiva. 2 Filtre actiue. Ea poate fi folosita numai pentru un curent de iesire absorbit de circuitul aratat. Cercetari recente in domeniul filtrelor actin: RC au aratat ca prin utilizarea filtrelor ell mai multe amplificatoare se pot obtine insensibilitati mari la tolerantele corriponentelor RC utilizate. impreuna cu componentele exterioare lui. formeaza filtrul propriu-zis. care face posibila obtinerea valorilor de pina la 50 pentru Q. (3. Spre exemplificare. 3° Conuertoare tensiune-curent. Yd = 2..51 este data schema electrica a unui filtru trece banda cu doua AN. pentrn 13 = 10 [LA. Trebuie avut in vedere ca utilizarea amplificatoarelor ~M 3900 in filtre active impune limitarea rezistentelor filtrului la valori de pina la 10 MQ si a rezistentelor de sarcina la valori de eel putin 10 kQ. el permite aplicarea avantajoasa a acestor noi solutii..Fig. 3.51. Pentru valorile din schema factorul de conversie este de 1 mAl IV. 50) unde r« este rezistenta diferentiala de intrare in etajul oglinda de curent aflat la intrarea neinversoare a AN si are valoarea 1'd = 0. Q .52 este aratata spre exemplificare una dintre variantele posibile de convertoare tensiune-curent en AN....

Ca si in cazul AO san AN. 3. in schemele simplificate simbolul se foloseste tara bornele de alimentare : daca nu prezinta un interes deosebit.iinatate (la noi in tara inca nu se fabrica OTA). X\lPUFIC:\TOAUE {WEUXl'IOXALE (OTA) TnA~SCO. Proprietatea sa remarcabila consta in faptul ca trans conduct ant a este comandabila : ea variaza liniar eu un curent de polarizare IB aplicat din exterior la 0 borna previizuta special in acest scop. produs industrial in str.78) OTA poate fi deci numit si sursa de curent comandata prin diferenta tensiunilor de iritrare. OTA are la intrare un etaj amplificator diferential. 3. Numerotarea bornelor aratata in aceeasi figura corespunde tipului CA 3080 A. Dupa el urrneaza etaje oglinzi de cure nt.\'DUCTAXTl Se numeste ampUficator operational transconductan!a (in limba engleza operational transconductance amplifier. care amplified diferenta din1f'e cele doua tensiuni de intrare v + si v -. in figura 3.VQ V+>O v lK!1 Fig. poate lipsi si born a de polarizare. in literatura de limba engleza el este notat 89 . Ecuatia fundarnentala de functionare a OTA este (3. Convertor tensiune-curent pentru curent absorbit Fig.53.52.3. Un simbol geometric folosit pentru OTA 3. prescurtat OTA) un circuit integrat monolitic a carui amplificare are dimensiunile unei conductante gm. impreuna cu denumirile bornelor.53 este aratat unul dintre simbolurile geometrice folosite pentru OTA. Curentul IB asigura polarizarea acestui etaj. care asigura curentul de iesire. De aceea. numita conductanta de transfer sau transconductanta. ca si AO.AllmQntarQ [!'ltrara POZit.

Daca distanta atinge valori] de ordinul sutelor de metri. HIPUFIC\TO"lRE EJH'rATOARE ~I RE(. gm variaza intre0. apar 0 serie de prob1eme. 0. dintre care mention am : asigurarea unui nivel destul de ridicat al semnalului pentru a sedistinge user de zgomot (amplificatorul 90 . 3. aparitia unor diferente intre potentialele "de impamintare" de pina la citeva sute de volti. cit si 1a sfirsitul ei (la receptie).[mS] ~ 20IB[mAJ ~':V) ('3 . atit la inceputul liniei de transrnisie (la emisie). cum ar fi: costul ridicat a] firelor necesare. Folosirea OTA este deosebit de avantajoasa in situatiile in care: . iar celalalt deterrnina curentul de polarizare. Amplificatoarele respective au rnai multe roluri.. La aceasta temperatura relatia devine deci g". In incheierea acestei prezentari vintroductive mentionarn ca. Dad OTA se utilizeaza fara reactie negativa Iocala. deoarece OTA realizeaza direct inmultirea dad unu1 dintre semnale se aplica la intr are.3.4 rnA. pentru ca etaju1 diferential de intrare sa 1ucreze in regiunea liniara si sa nu apara distorsiuni de neliniaritate.v . deoarece OTA realizeaza aceste conversii fara a avea nevoie de e1emente exterioare (cum au nevoie AO si AN) . adica pit rcai mult de patru decade. .. folosirea OTA in loc de AO sau AN simplifica schernele §if sau imbunatateste posibilitatile de cornanda electronica in urrnatoarele aplicatii : modulatoare. Valoarea transconductantei se calculeaza cu formula [26J aces- (. Corespunzator.intervine necesitatea conversiilor tensiune-curent.intervin operatii de inmultire a doua semnale. Pentru xlepasirea acestor dificultati se foloseste amplificarea semnale1or. Concret.79) un de VT este tensiunea termica si este egala cu 26 mV 1a temperatura camerei.44 IJ. convertoare de impedanta.itv Curentul Is poate fi variat in domeniul 22 nA .necesara transrniterea la distanta a semnalelor electrice.EPTO~\RE PElXTRU UNU DE TnA~S)IISIE In mu1te sisterne de electronica industrial a este . datorita structurii interne aOTA. mai ales daca ele trebuie sa fie ecranate contra zgomotelor ..S si S rnS.pres curt at si DVCCS. adica prin initialele cuvintelor corespunzatoare tei denumiri. pierderea unei parti din tensiunea de semnal prin caderea de tensiune pe rezistenta firelor. curentul de iesire nu poate fi mai mare decit curentuljdepolarizare lB. integratoare. circuite de inmultire. filtre active RC..!. tcnsiunea diferentiala de intrare v + .trebuie sa fie limitata superior la VT/2.

prin combinarea liuiilor de semnal si de alimentare.!n .54. I L _ Fig.. :\Iodelul unui arnplificator-emitator cu doi conductor! emitator}.r---------. este necesar ~i un a1 .55 este data 0 schema de baza tipica. marirea nivelului semnalului pina la valoarea necesara utilizarii lui (amplifica torul receptor).54. alimentat cu doua tcnsiuni flotante. 3. Faptulca amplificatorul-emitator descris trans mite sernnalul sub forma unui curent )i nu a unei tensiuni mai are dona avantaje importantc. Schemele amplificatoarelor-ernitatoare pentru doi conductori variaz~ infunctie de cerintele traductorului . sernnalul fiind transmis sub forma variatiei curentului de alimentare. se recurge 1a alte solutii. Curentul de iesire este suma uuui curent de repaus 10 si a unui curcnt de semna1 obtinut prin inmultirea tensiunii de intrare Vi cu transconductanta g"" In sisteme1e de reglare automata I 0 si g". nefiind deci necesara ecranarea conductorilor.A sau de 1a 10 la 50 rnA. Numarul minim de conductori necesari pentru transmiterea unui semnal la distanta cuprinde conductorul de semnal si conductorul de intoarcere pus 18. Exista insa solutii care reduc numarul total de conductori 1a doi. tensiune de semnal.i ale monitorului. Productia indigena nu }nc1nde insa amplificatoare integrate specializate pentru aceste utilizari. Atragem atentia ca semnalul de intrare Vi trebuie sa aiba ca ireferinta unul dintre cei doi conductori si nu potentialul de impamintare. Reconvertirea cureutului de iesire intr-o tensiune de iesire Vo se face prin simpla inseriere a Un!2: rezistente de sarcina RL cu conductorul de intoarcere. peutru alimentarea aparaturii de rnonitorizare 1a distanta.figura 3.treilea conductor. In mod normal. Asa cum arata modelul din figura 3. atit amplificatoare emitatoare cit si receptoare. deci diametrul conductorilor poate fi'mai mic. asa cum reduce o. un amplificator-emitator pentnt doi conductori este un convertor tensiune-curent care transmite semnalul prin propriii lui conductori de alimentare. Rezistenta conductorilor nu reduce un curent de semnal. sint alesi astfel incit curentul de iesire sa varieze in domeniile de 1a 4 la 20 m. Aceasta pretiude ca sursa de intrare (de obicei un traductor) sa fie flotanta. Pe plan mondial se produc in prezent in serie zed de tipuri de amplificatoare integrate pentru liuii. Dad nu este posibi1. Partea principala consta din AO cu reactie negat iva. pamint. culese de pe diodele Zener 91 . Ele folosesc numai conductorul de alimentare si ce1 de intoarcerea alirnerrtarii. Sernnalele sub forma de curent sint aproape imune 1a zgomot (care apare catensiune de zgomot). In locullor se pot folosi amplificatoare realizate cu AO integrate.

amplificator-emitator ell doi Ds si D4• Transconductanta g". Discutia de pina aici s-a referit la transmiterea la distanta a sernnalelor analogice. Fig. se regleaza en potcntiometrul R5 un curent de nul IN. Micsorarea erorilor de temperatura se poate face pe mai multe cai. unde este de asemenea necesara utilizarea amplificatoarelor emitatoare si receptoare pentru HnH de transmisie. amplificatoare. 3. De aceea. dar cea mai generala consta in utilizarea rreactiei negative. ci porti logice adaptate sau modificate. in sens strict. In acest caz circuitele respective nu sint.80) Pentru fixarea curentului de iesire de repaus I la nivelul dorit. Problemele similare se pun 9i la transmiterea semnaleJor d5gitale.55. = iR. 92 .V. Schema de baza tipica a unui conductori. In ciuda denumirii lor. stu diu 1 lor nu se incadreaza in capitolul de fata. care se aduna la curentii de repaus I Q_ al AO si Is al sursei de alirnerrtare flotante formate din diodele Zener D3 9i D4: (3. este + R2 + R )/R R 3 1 3• (l (3.81) Toate trei componentele curentului 10 variaza cu temperatura ~i reprezinta prin aceasta 0 sursa principala de erori a circuitului.

AI.comutatoare analogice. dupa cum tensiunea de intrare este peste sau sub un nivel fixat. Circuitele analogice de comutatie SE: sub impart tot in doua categorii : . deoarece sint intr-un anumit sens circuite hibride.Capitolul4 CIRCUITE AN. de exemplu in sisteme1e de automatiz ari secventiale.OGICE DE COMUTATIE . 1a care semnalele de intrare sint transrnise la iesire sau sint oprite sa ajunga 1a iesire in functie de nive1ul unui semnal de comanda discontinuu. circuite1e de comuta tie se numesc digitale san logice. Fe de alta parte.zuta) dintr-o stare electrica in alta mult diferita (de exemplu. COllPARATOARE Comparatoarele sint circuite analogice de comutatie a carer tensiune de iesire ia una sau alta dintre dona valori mult diferite.1. 1a care semna1e1e de intrare comanda comutarea semnalului de iesire intre doua nive1e mult diferite. circuite1e de comutatie se numesc analogice. Se numesc circuite elecironice de comutaiie circuitele electronice ale carer componente principa1e tree rapid (Co1. Pe de 0 parte. Circuitele analogice de comutatie forrneaza una dintre cele dona clase ale circuitelor electronice de cornutatie. Daca semna1e1eaplicate 1a intrare variaz a prin salt intre doua valori mult diferite. [Prin comparatoare subintelegem deci comparatoare de tensiune). Comparatoare1e au numeroase aplicatii in diferite sisterne de autornatizare. . ele joaca un rol central in diferite sisteme de cornanda din industrie. nici pur digita1e. Numim iensiunc de prag. 93 . din stare a de conductie puternica in starea de blocare si invers). Daca semna1e1eaplicate 1a intrare variaza continuu. nici pur analogice. in conv ertoarele analog-digitale (vezi capitolul 8) etc. ele intra in componenta circuitelor de legatura (de interfata) intre sistemele analogice ~i ce1e digita1e. V p. 4. Importanta practica a circuitelor analogice de cornutatie este foarte mare.comparaioare. nivelul fixat de tensiune cu care se cornpara tensiunea de intrare.

daca tensiunea de comparat Vi se aplica la intrarea neinversoare.1. b) (Am notat cu VOll si Vo~ nivelul ridicat. (4. se aplica una la intrarea inversoare si alta la intrarea neinversoare. . Astfel. fie cn reactie pozitiva. 4. regiunea Iui activa (liniara) de Iunctionare. incE:alalta este Vo.3.1) iau forma (4. ill cazul cornparatorului inversor. b) iar i" cazul al doilea.2.Vp dintre tensiunea de intrare Vi si tensiunea de Fag Vp.comparatorulse nu94 .2..3. in cazul cornparatorului neinversor.) Dad tensiunea Vi creste.relatiile (4. care fixeaza valoarea de prag V p. si de la cea ridicata la cea scazuta. )i anume Vi Vi - VP Vp >0 VQ. Iritr-una din regiunile pasive valoarea tensiunii de iesire este Va. comparatorul este neinversor.face diferenta Vi . a) (4. de 0 parte si de alta. Pentru ca unamplificator Sa perrnita utilizarea drept comparator. cele dona conditii sint indeplinite de orice amplificator operational (AO) san amplificater Norton (AN). la dimensiuni neglijabil de mid fata de intreg domeuiul de variatie al tensiunii Vi (asigurind. Scheme de eomparatoare Din punct de vedere matematic un comparator executa doua operatii : . cornparatorul se numeste cu intrare d~ferentialii. utilizat fie ca atare.asociaza fiecaruia dintre cele doua sernne posibile ale diferentei 0 alta valoare a tcnsiunii de iesire. precizia comparatiei).V P : a dona Iimiteaza intervalul de valori ale tensiunii Vi. Prima conditie face posibila comanda amplificatorului de catre difercnfa Vi'. pentru careamplificatorul se afla in reginnea activa.1. a) (4.ln primul cazv. (4. Dad cele dona tensiuni se aplica la osingura intrare .1. cornparatorul este inversor.1. iar daca se aplica la intrarea inversoare.. la trecerea prin valoarea Vp tensiunea de iesire comuta de la valoarea scazuta la cea ridicata. b) <0 Un comparator de tensiune poate fiprivit ca un amplificator de tensiune folosit astfel incit sa cornute intre cele doua regiuni pasive care incadreaz a. a) (4. el trebuie sa indeplineasca dona conditii principale: sa aiba intrare diferentialasi sa aiba 0 amplificare in tensiune foarte mare. Va. Clasificarea comparatoarelor se poate face dupa diferite criterii. prin aceasta. Dupa cum s-a vazut in capitolul 3. Dad tensiunea de ccmparat Vi si tensinnea de referinta VREF. respectiv nivelul scazut ale tensiunii de iesire.

4) In cazul particular in care R+= R-.= 0.V REF = 0. de exernplu. mai mention am ca 0) exista comparatoare jara reaciie si comparatoare cu reactie pozitiv(l [numite si cu histerezis. ea 0--'1. fara + v reactie. t+ .7. 4. b) de unde rezulta Vp ~ VREF.O OR~ 0j_ I Vp -R+G-VREF• (4.. Caracteristica statica de transfer a pentru conversia tensiunilorin cueomparatorullli din figura 4.+ ~ --0 sor. b --.1. si anume trebuie ca tensiunea V RFE sa fie de sernn opus tensiunii Vp impuse.) In fine.-. Daca la intrarea comparatorului se . Caracteristica statics de transfer a com. (In acest caz este 1nsa necesar unar0.2. adica pentru Vi = V REF. r --i--. caz peste 2 mA (valoarea limita absoluta).. Seheme1e de baza ale comparatoarelor : paratorului. figura 4.necesara Fig.eu AO. a renti (vezi paragrafu13. Uzual. prezinta un cic1u de histerezis).1 faptul ca are vinseriata cu fiecare voLI intrare cite 0 rezistenta.Fig. b. Trecind pe axa absciselor Vi in loc de Vd :.1.1.i.. tensiunea de iesire variaza ca in figura 4. Ea difera de AN insusi prin --1_. 0 tensiune variabila ca cearlin figura 4.isa nu creases in nici un . cu intrare diferentiala. 4. si expresiile curentilor rezult. Din conditia de cornutare a AN. se obtine Vp = VREF• Valorile rezistentelor se calculeaza din valorile tensiunilor o. Schema de baza a cornparato-'5 VplO IS rului cu AN este aratata in figura i 4.A:. forma ei devine cea din.--' : _reprezinta un comparator neinverVREF i .a 1 Vio-CS---J. Com~tarea are loc pentru Vd = : Vi . ele sint de ordinul a 1 ::\lLL 95 .1. Prezeutam acum citeva scheme electrice de comparatoare de tensiune cu AO si cu AN. eu AX teristica AO din figura 3. b.3.aplica.2. coincide si ea cu caraca . deoarece 9 v. Schema de baza a comparatorului cu AO este aratata in figura 4. . si VREF a9a incit curentii de intrare in AN sa fie cuprinsi intre 10 si 50 [J.3. care coincide cu insusi amplificatorul operational. a. tificiu pentru a face posibila COl11Vo t pararea. a.meste cu intrare sumaioare.ischimbind scara de la zecimi de milivolt la volti.2 din capitolul 3).~ -~t> R.

Este totusi posibila realizarea unui comparator cu AN pentru tensiuni Vp < +0. 4.4. se poate folosi schema din figura 4.6 V. b. Llustrarea functioniirii comparretcrului din figura 4.3. tensiunea VREF trebuie sa fie de semn opus tensiunii V p impuse. prin adaugarea unui circuit de polarizare a~a cum se arat a cu linie intrerupta in figura 4. cu singura deosebire ca tensiunea VOL = O.5) A~a cum am mat spus. la cornparatorul en AN este necesar ca V p > > V BE"" = +0.6 V. tensiunea aplicat a la intrarea neinversoare a AO este lirnitata la +0. Hira reactie.tensinnea obtinuta In iesire Spre deosebire de comparatorul cu AO. a).5. Dad aceasta conditie este indeplinita.2 si 4. fara reactie. tc· ~ ~ Putern combina doua comparatoare intr-un singur circuit asa ca sa fonneze un comparator xlublu. realizat eu A0 if it 96 .1. 4. b .· mai mica decit zero.fereastrd (figura 4. Ultima schema poate fi dezvoltata prin adaugarea unor rezistente suplimentare la intrarea neinversoare v~! a AO. Comparator neinversor cu Intrare comparator cu. Comparatorul stabileste atunci daca suma ponderata a tuturor tenR i siunilor aplicate este mai mare sau v'R-·~. numit Fig. unde tensiunea de prag V p poate avea orice semn.1. Dad trebuie cornparate tensiuni mai mari. b Slut valabile si pentru comparatorul en AN. a: a . Datorita diodelor.3. a) limiteaza dorneniul valorilor admise pentru tensiunile Vi si V p la valorile limit a absoluta ale AO folosit. diagrame1e din fignrile 4. Tensiunea de prag se calculeaza aid en relatia Vp = -R+GVREF• (4. sumutoare.tensiunea aplicata 1a intrare .a) rig.1. care reprezinta un comparator neinversor cu intrare sumatoare.6 V. Schema de baza a cornparatorului cu AO (figura 4.4.

riorul Ierestrei si nula in exterioru1 ei. Anume. dad tensiunea de intrare trece lent prin valoarea de prag si este insotita de 0 tensiune de zgomot. numita tensiune de histerezis). deoarece comutarile in cele doua sensuri se fac la valori de prag diferite [intre care exist a 0 "zona moarta". adaugarea reactiei pozitive are urrnatoarele dona consecinte pozitive: 1) viteza de variatie a tensiun'i de iesire este mare. Cresterea de 1a -15 V 1a 15 V dureaza deci 60 !J.S. fiind independents de vitcza de variatie a tensiunii de intrare ~iegala cu viteza permisa de AO. Viteza de comutatie creste atunci de aproximativ 20 de ori fat a de situatia de mai sus. Se obtine astfe1 un circuit bascu1ant.schema electricd .:£1 stabileste daca tensiunea de intrare se afla in interiorul sau in afara domeniului dintre cele doua tensiuni de prag :(figura 4.5. In particular am presupus tacit ca tensiunea de iesire comuta instantaneu de 1a valoarea ei joasa 1a cea inalta (sau invers) in momentu1 in care tensiunea de intrare atinge valoarea de prag. De exemplu.Mcnte]e electronice ell circuite integrate analogice 91 . Ca urmare comutarea se face printr-un proces de basculare. de tipu1 ~A tica statics de transfer 741. apar sa1turi alternative 1a iesire (comutatii a1eatoare nedorite intre ce1e doua nive1e). SR) pe care este capabil sa 0 asiIizat cu doua AO: gun:AO. Daca se doreste ca tensiunea de iesire sa fie nenula in intev. daca se foloseste un amplificator necompensat intern. Pina aici am prezentat idealizat pr oprietatile comparatoare1or descrise.5. Concret. a aceasta se adauga L timpu1 necesar revenirii AO din saturatie in regiunea activa. continua chiar dad inceteaza actiunea cauzei declansatoare. odata declansat. 2) raspunsul devine sigur in orice condipii. 1a AO compen. Neajunsuri1e mentionate sint micsorate foarte mu1t prin adaugarea unei reactii pozitive. viteza de variatie este 0. b). solutia este mai complicata. Datorita faptu1ui ca AO sau AN fo1osite drept comparatoare lucreaza fara reactie negativa. Comparator cu fereastra rearate.Fig. in avalansa. I + 7 -. dar in --0 vPL nici un caz nu poate fi mai mare decit b) viteza de varia tie (in limba engleza slew.s. se poate renunta 1a adaugarea in exterior a compensarii.caracterissate intern cu frecventa. viteza de varia tie a tensiunii de iesire este proportionala cu viteza de V· variatie a tensiunii de intrare. adica un proces care. tn realitat e. b .a .5 V/!J. afara de cazul di se dispune de un circuit integrat de tipu1 circuitu1ui NE 521 a1 firmei Signetics. o alta neidealitate a comparatoarelor descrise consta in nesiguranta raspunsului 1a tensiuni lent varia bile. 4. compensarea cu frecventa nu este necesara si. care mareste amplificarea circuitu1ui (in regiunea liniara de functionare a amplificatoru1ui) peste limit a de stabilitate.

cic1u1 de histerezis nu mai apare in jurul originii axelor de coordonate. tn acest caz este obligatorie aplicarea unei tensiuni de referinta V REF. dar tensiunea de histerezis ramine neschimbata.6 V. realizat cu AN 98 . Comparator inversor cu intrare difererrtiala !}i reactie pozitiva (circuit basculant bistabil Schmitt. 4.7 este data schema electrica a unui comparator de acelasi tip. iar comutarea in sens opus se face la V PL' Caracteristica de transfer din figura 4. pozitiva si de valoare suficient de mare pentru ca V PL > > VBEon = 0. b arata ea se formeaza un ciclu de histerezis parcurs in sens orar. a este aratata schema electrica a unui comparator inversor. trigger Schmitt).7.caracteristica de transfer In figura 4. 4.. VPH si VPL. Deoarece tensiunea de iesire poate lua doua valori distincte.V PL' Comutarea de la tensiune de iesire ridicata la tensiune scazuta se face la V PH. R+ R++R (4. V REF. VOH si VOL. Cele doua tensiuni de prag se calculeaza cu relatia Vp=--Vo. cu intrare diferentiala si reactie pozitiva (numit si circuit basculant bistabil Schmitt sau trigger Schmitt). Se vede ca tensiunea de prag provine din tensiunea de iesire prin divizorul de tensiune format din rezistentele R si R+.schema electrica : b .6) Daca se deconecteaza de la mas a borna inferioara a rezistentei R + si i se aplica 0 tensiune de referinta V~EF. rezulta doua valori de prag.6. realizat cu AO: a . realizat cu AN. realizat cu AO. R Fig. ci in jurul valorii Vi..6.j Fig. \ C. Comparator inversor cu histerezis.6. -0 Vo . In figura 4. diferenta dintre ele este tensiunea de histerezis VH1S = : V PH .

AO. Inlocuirea este posibila dad se dispune de AO -cu nivele de tensiune eompatibile cu . pastrind insa ciclul de histerezis. b este data schema corespunzatoare en AN.7. a este data schema electrica a unui comparator neinversor cu reactie pozitiva.b) Fig.iesire se leaga calea de reactie pozitiva spre intrarea neinversoare a AO. Comparator neinversor eu histeBistabilul RS este format prin rezis.7. . b .eu~AN In figura 4.8. b) VPH = .9. Fig. in montaj de comparator neinversor. La aceasta schema numai tensiunile de prag au valori precise. in lucrari de specialitate sint date exemp1e de scheme care elimina acest neajuns. in functie de starea AO. o a doua schema Ioloseste un comparator dublu. realizat eu dona interconectarea a dona porti logice AU 1}1 un bistabil RS 99 .8. El este cu intrare sumatoare. 4.9.asa ca tensiunea de prag este de semn opus tensiunii de iesire : VPL =- R+GVOH. Una dintre scheme foloseste un AO si un eomutator analogic eomandat de AO. deoarece depind de tensiunile de saturatie ale AO. De la . In figura 4. cu reactie pozitiva. Iesirile celor doua AO sint aplicate unui al treilea AO. -care nu sint precis determinate. dintre care el transmite una la iesirea circuitului. Comutatorului i se aplica din afara doua tensiuni precise. (4.. nu si tensiunea de iesire a circuitului. La comparatoarele eu reactie pozitiva valorile tensiunilor de prag nu au 0 precizie ridicata.R+GVOL Ciclul de histerezis se parcurge in sens antiorar. Comparatoare neinversoare eu hlsterezis. caruia i se aplica din afar a dona tensiuni precise. 4. a) (4. realizate: a .8. en intrare sumatoare. de preeizie ridicata. A treia schema difera de a doua prin aceea ca al treilea AO este inlocuit printr-un circuit bistabil de tip RS. oJ. care stabilesc valorile de prag. realizat eu AO. ea in cazul "OHV Q precedent.ale bistabilului RS. ea este data in figura 4.eu AO. format din dona . Pentru a deserie functionarea aeestui comparator notam cu cifra I nivelul ridicat de tensiuller~i cu cifra 0 nivelul scazut.

. b . R ~i Q [tensiunea de iesire a cornparatorului) in functie de tensiunea de intrare v•.10.2. ca urmare. . ~ tn figura 4. tabelul de adevar al bistabilului RS. Pentru frecvente joase mai exist a 0 solutie cu un singur circuit integrat. In functie de tipul particular considerat.0 I Q Q 0 1 Obs Nepcrrrus 1 ontcnccr Pds .. comparatoarele integrate au una sau mai multe particularitati care Ie deosebese de AO si dintre care mention am urmatoarele : .deducerea caracteristicii de transfer a comparatorului SI-NU ~i functioneaza conform tabelului de adevar din figura 4. Ultima diagrama arata ciclul de histerezis. si anume folosirea temporizatorului 555.3. . 0 i I I a- I I a d ""'0 J b) a) Fig. putem deci realiza comparatorul din figura 4. Descrierea -functionari! comparatorului din figura 4.9 folosind un singur circuit integrat.. . elaborarea de solutii simple pentru diferite functii. Comparatoare integrate In prezent 0 serie de firme pro due amplifieatoare integrate ~asemanatoare eu AO insa destinate special utilizarii drept comparatoare.. amintit deja. Circuitul integrat NE 521.10. 4.1.cele doua nivele ale tensiunii de iesire eompatibile cu nivelele circuitelor logice pentru a carer comanda sint frecvent folositetde obicei OV 9i . fiecare urrnat de 0 poart a logica SI-NU.9. fapt care perrnite implementarea functiei SAU CABLAT si.S 0 0 I R ..timp de comutare mai mic cu citeva ordine de marime decit at AO (sub 0 zecime de (LS fata de zed de ps) . pe care 11vom descrie in paragrafuI4.:_1O. . 4.etajul de iesire realizat cu colectorul in gol. care da posibilitatea autorizarii sau inhibarii functionarii comparatorului printr-o comanda 100 +5 V).prezenta unui terminal de strobare (esantionare). ea cea de comparator cn fereastra etc.:. Prin conexiuni exterioare potrivite.. b sint date curbele de variatie ale tensiunilor S. contine dona comparatoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful