Bolile vitei de vie

VIROZE: - scurt-nodarea sau degenerescenta infectioasa a vitei de vie (Marmor viticola sin.Vitis virus 1)BACTERIOZE: - cancerul bacterian (Agrobacterium diobacter p.v.tumefaciens)MICOZE: - mana vitei de vie (Plasmopara viticola) - fainarea vitei de vie (Uncinula necator) - putregaiul alb al radacinilor (Rosellinia necatrix) - putregaiul cenu?iu al strugurilor (Botryotinia fuckeliana f.c.Botrytis - fuckeliana) - eutipoza (uscarea apopleptica) vitei de vie (Eutipa armeniacae , Eutypa lata, - f.c.Cytosporina sp.) Viroze1. Scurt-nodarea, sau degenerescenta infectioasa a vitei de vie. Simptomele apar mai frecvent în plantatiile amplasate pe terenuri argiloase si în anii cu primaveri reci si umede. Plantele infectate cu tulpinile virusului formeaza lastari slab dezvoltati, cu internoduri scurte, asezate în zig-zag. Frunzele apar înghesuite, lastarul are aspectul unei tufe dese. Frunzele sunt mai mici decât cele de pe lastarii sanatosi, sunt deformate, asimetrice, uneori cu inele sau pete de mozaicare. Bacterioze1. Cancerul bacterian Simptomele apar sub forma de tumori, în mod diferentiat, dupa vârsta plantei. La plantele tinere tumorile apar deobicei în zona de calusare dintre altoi si portaltoi si la locul formarii radacinilor principale, în timp ce la plantele mai în vârsta cel mai frecvent pe butucul propriuzis (“ariceala”).

cârcei. pe frunzele devenite mai rezistente. Pe frunze atacul devine evident când ajung la 10-25 cm2 suprafata. infectia produce pete mici.. flori.Bobitele cu stomatele epidermei deschise.Pe ciorchinii tineri în conditiile de precipitatii abundente. Mana vitei de vieSimptomele ataculul se pot manifesta pe toate organele aeriene ale plantei: frunze.Micoze1. lastarii erbacei. iar pe timp secetos cauzeaza uscarea acestora. Temperaturile de 20-22°C si umiditatea accentuata favorizeaza aparitia fructificatiilor fara trecerea prin faza de &ldquo. ciorchinii sau boabele.cu contur difuz (stadiul de pete untdelemnii). care are aspect pulverulent si se întinde de obicei pe ambele fete ale . lastari verzi. atacul produce îngalbenirea si acoperirea cu fructificatiile ciupercii. în dreptul petelor galbene-untdelemnii. de 1-2 mm. pe care pe timp umed.Pe lastarii erbacei si cârcei ciuperca produce pete brune. 1.Petele de pe frunze îmbraca în diferite faze ale infectiei aspecte variate: În primavara. Pe frunze apare sub forma unui miceliu albicios. alungite. ciorchini si boabe. se acopera si ele cu conidiofori si conidii.Ulterior centrul acestor pete se brunifica. faza în care capata rezistenta sporita fata de mana. Infectia produce brunificarea. Fainarea vitei de vie Simptome: Agentul patogen poate ataca frunzele.Spre toamna. colturoase. Frunzele pot fi afectate pâna ce îmbatrânesc. petele aparute sunt galbene .pete untdelemnii&rdquo. Infectia pe boabe continua prin patrunderea ciupercii prin stomatele de pe pedicelul bobului si prin rani. în dreptul carora tesutul frunzei se brunifica (pete în mozaic). apar fructificatiile (conidioforii si conidiile) ciupercii. apare puful albicios format din conidioforii si conidiile ciupercii. iar frunza capata un aspect ars (stadiul de arsuri pe frunze) Pe partea inferiora a limbului. când au osteolul stomatelor deschis. zbârcirea si caderea boabelor. în toata perioada de vegetatie a plantei.

distrugând calusul care sudeaza altoiul de portaltoi. Lastarii erbacei. când ele contin . Atacaul pe ciorchini apare sub forma brunificarii si apoi a uscarii acestora pe vreme secetoasa. cu aspectul unor firisoare subtiri. cauzând putrezirea si exfolierea scoartei. Parazitul trece de la o planta la alta prin intermediul rizomorfelor. uneori pulverulent. Putregaiul cenusiu al strugurilor Simptomele atacului în serele de fortat vite apar pe scoarta butasilor altoiti sub forma unui puf cenusiu. nelignificati. Pe ele apar în mod frecvent în toamnele ploioase infectiile de Botrytis fuckeliana (mucegai cenusiu). pomi si arbusti fructiferi. Pe scoarta poate forma scleroti pe care apar conidiofori cu conidii. Pe suprafata scoartei putrezite apar numerosi scleroti. Putragaiul alb al radacinilor Agentul patogen ataca radacinile multor specii de vita de vie. Bobitele sunt acoperite si ele de pâsla miceliana. sunt acoperiti de asemenea cu acelasi miceliu albicios. În scoala de vite atacul împiedica dezvoltarea normala a frunzulitelor si lastarilor. datorita conidiilor formate. 2. pe organele atacate apar uneori periteciile punctiforme. semintele devin evidente iar ciorchinii capata miros de mucegai. Spre toamna. tesuturile frunzei se brunifica sub stratul de miceliu acoperitor. care datorita maririi volumului crapa. negre. 3.limbului. Bobitele se usuca. Acestea patrund în cambiu si lemn. Atacul cel mai cunoscut apare însa pe boabe toamna. pe ele instalându-se alte microorganisme. Simptomele apar pe radacini sub forma unui miceliu albicios. Frunzele afectate nu cad decât toamna. numite rizomorfe.

cu marginea brun-roscata. clorotice. se desprinde usor de pulpa. coardele cresc lent. Întepaturile de insecte (Cochylis. rasucite. Eutipoza vitei de vie. 5. Simptome: Lastarii bolnavi formeaza frunze mici. inflorescentele se vestejesc în cursul verii.suficient zahar. Coardele atacate se rup cu usurinta (asa zisul test al morcovului) . iar întreaga boaba se acopera de puful cenusiu al ciupercii. Pe bratele vechi lemnul apare necrozat. favorizeaza aparitia si agravarea bolii. Endemis) precum si loviturile de grindina si craparea boabelor cu fainare. de culoare bruna-cenusie. De la coardele izolate atacul poate cuprinde întregul butuc si sa duca la moartea lenta a acestora. Pielita boabelor este brunificata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful