Participantii la procesul civil

La activitatea de solutionare a pricinilor civile si de punere in executare a hotararilor pronuntate in aceste cauze, participa instanta, partile, executorul alte persoane si organe.

1. INSTANTA

In sens larg ² desemneaza organul imputernicit de lege sa solutioneze un conflict intre parti. Sunt instante toate organle jurisdictionale infiintate de lege, atat instantele judecatoresti cat si organele de jurisdictie ori cu activitate jurisdictionala din afara sistemului instantelor judecatoresti Intr-un inteles mai restrans ² un anumit grad de jurisdictie. Un litigiu este in prima sau ultima instanta, instanta de apel sau recurs etc. In intelesul cel mai restrans ² desemneaza completul de judecata.

COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI

A. COMPUNEREA INSTANTEI = alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de lege.

Judecata de prima instanta din competenta ² Judecatoriei, Tribunalului sau a Curtii de Apel se judeca in complet de un judecator. Cu exceptia cazurilor privind conflictele de munca si asigurarile sociale. Judecata in apel se judeca in complet format din 2 judecatori Judecata in recurs ² se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor cand legea prevede altfel

Contestatia la titlu, contestatia in anulare, revizuirea, cererea indreptarii erorii materiale etc, cereri care sunt subsecvente fata de pricina in care a fost

Presedintele Inaltei Curti prezideaza Sectiile Unite ² Completul de 9 judecatori. scrie marturia dupa dictarea presedintelui. semneaza formula executorie etc. poate sa porneasca actiunea civila. judeca recursuri in raport cu competenta fiecareia. sunt numiti si promovati in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii pe baza de concurs.pronuntata hotararea vor fi judecate in aceeasi compunere in care s-a pronuntat hotararea respectiva. Grefierii se pot abtine si pot fi recuzati in aceleasi conditii ca si judecatorii cu exceptia cazului cand si-au spus parerea cu privire la pricina ce se judeca. iar in cadrul sectiilor orice complet atunci cand participa la judecata. Magistratul-asistent se poate abtine si poate fi recuzat in aceleasi conditii ca si grefierul. semneaza alturi de presedinte procesu-verbal de constatare a starii materiale a inscrisului defaimat. redacteaza inchierile. B. comerciala si de contencios administrativ si fiscal. Participarea grefierului. participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza hotarari conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata. PROCURORUL Poate sa ceara stramutarea pricinii. GREFIERUL Semneaza incheierea de sedinta. . sectiile civila si de proprietate intelectuala. Acestia se bucura de stabiliate. MAGISTRATUL-ASISTENT La Inalta Curte de Casatie si Justitie rolul grefierului este indeplinit de magistratul asistent. Participa la sedintele de judecata. sa participe la cercetarea locala si are dreptul de a pune intrebari celui chemat la interogatoriu. CONSTITUIREA INSTANTEI = alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege . sa participe la dezbateri si sa exercite ai de atac. semneaza hotararea. Completele se compun cu 3 judecatori de la aceeasi sectie. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca in pricinile civile in prima instanta si in apel ci . Completul de judecata este prezidat prin rotatie de unul din membrii acestuia. semneaza interogatoriul. a procurorului precum si a asistentilor judiciari (in conflictele de munca si asigurari sociale). magistratuluiasistent (la Inalta Curte).

INCOMPATIBILITATEA Cazuri de incompatibilitate: Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in apel sau recurs. Mai poate fi invocata pe calea apelului sau daca hotararea este definitiva pe calea recursului. dilatorie si absoluta. Judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecata aceleiasi priciniin caz de rejudecare dupa casare ² se are in vedere casarea cu trimitere numai. 1. expert sau arbitru. Judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor. Instanta se pronunta asupra exceptiei printr -o incheiere interlocutorie ( nu mai poate reveni asupra ei) care poate fi atacata numai impreuna cu fondul. - o In doctrina si in practica s-a stabilit ca nu exista incompatibiliatate decat daca judecatorul s-a pornuntat asupra fondului sau a altei probleme litigioase si nu asupra unei execeptii aceasta deoarece odata ce instanta de control judiciar a stabilit ca exceptia a fost gresit admisa. acest judecator nu poate sa admita din nou exceptia si sa pronunte aceeasi solutie intrucat ar incalca autoritatea de lucru judecat. . o Cauzele de incompatibilitate sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin anaogie : Judecatorul care a fost avocat in pricina pe care urmeaza sa o solutioneze nu este incompatibil dar poate fi recuzat.ASISTENTUL JUDICIAR Face parte din alcatuirea completului de judecat numai in solutionarea conflictelor de munca si de asigurari sociale in prima instanta. Poate fi recuzat si se poate abtine in aceleasi conditii ca si grefierul  Gresita compunere a completului inseamna ca pricina a fost judecata de un numar mai mare sau mai mic decat cel impus de lege. Aceasta neregularitate poate fi invocata pe calea exceptiei care este o execeptie de procedura. Participa la deliberare cu vot consultativsi semneaza hotararile pronuntate.

Din momentul in care hotararea a ramas irevocabila nu mai este posibila sanctionarea acestei neregularitati procedurale. Asupra exceptiei instanta se pronunta prin intermediul unei inchieieri interlocutorie care se poate ataca numai impreuna cu fondul. ABTINEREA si RECUZAREA ABTINEREA = acea situatie in care un judecator care stie ca se afla intr-unul din cazurile prevazute de lege. . RECUZAREA = situatia in care una dintre parti poate cere in cazurile prevazute de lege. pe cand recuzarea trebuie efectuata pana la inceperea oricarei dezbateri. Asemanari si deosebiri: Cazurile de abtinere si recuzare sunt aceleasi. Cazurile de recuzare sunt prevazute de art. in caz contrar atragand decaderea din dreptul de a recuza. -abtinerea poate fi propusa de judecator pe toata durata procesului. 27 C. Cu toate astea nerespoectarea obligatiei de abtinere nu afecteaza valabilitatea hotararii ci atrage santctiuni disciplinare pentru judecatorul respectiv.  Judecatorul incompatibil nu se abtine ² intr-o asemenea situatie pentru ca judecatorul sa nu mai faca parte din complet trebuie doar sa se constate incompatibilitatea. Incompatibilitatea judecatorului care a solutionat recursul nu mai e posibila. Proc. Incompatibilitatea mai poate fi invocata pe calea apelului.Exista noi cazuri de incompatibilitate care se extind si la nivelul procurorilor Magistratilor le este interzis sa participe la judecarea unor cauze in calitate de judecator sau procuror daca Sunt soti sau rude pana la gradul IV inclusiv intre ei Daca ei rudele lor sau afinii pana la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza PROCEDURA DE SOLUTIONARE A INCOMPATIBILITATII Incompatibilitatea seinvoca pe cale de exceptie. Judecatorul este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina. declara ca se retrage de la judecata unei anumite pricini. Civ. indepartarea unuia sau mai multor judecatori de la solutionarea unei pricini. Sanctiunea este nulitatea abso lita. 2. Insa -normele de reglementare ale abtinerii sunt imperative pe cand cele cu privire la recuzare sunt dispozitive. sau a recursului.

Actul de procedura prin care instanta se pronunta asupra cererii de abtinere sau de recuzare este o inchiere care se citeste in sedinta publica. COPARTICIPAREA PROCESUALA Procesul civil presupune existenta a doua parti cu interese contrarii: reclamant-parat. Lega recunoaste legitimare procesuala si altor persoane sau organe. verbal sau in scris. ar trebui respinsa ca ramasa fara obiect. Partilor initiale li se mai pot adauga pe parcursul procesului si terte persoane care intervin din proprie initiativa sau sunt introduse fortat de reclamant. Cererea va fi solutionata de un complet din care nu va face parte judecatorul recuzat. revizuent-intimat etc. care este propusa e judecator propunerea de recuzare se face de catre partea interesata. daca obiectul pricinii este o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. .. In acest caz exista o coparticipare procesuala. iar nu reprezentantii lor legali sau conventionali. Nu intotdeauna calitatea de parte revine titularului dreptului.. tovarasie procesuala sau litisconsortiu. | 1. apelant-intimat. parat sau ch emat in garantie. Judecata cererilor de recuzare sau abtinere se face in camera de consiliu fara prezenta parilor dar cu ascultarea judecatorului recuzat. PROCEDURA DE SOLUTINARE A ABTINERII SI RECUZARII Competenta de a se pronunta asupra abtinerii si recuzarii apartine instantei sesizate cu pricina in care s-a pus aceasta problema.spre deosebire de abtinere. insa daca s-a respins se ataca odata cu apelul. 2. sub sanctiunea nulitatii hotararii. Este insa posibil ca mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. -judecatorul recuzat poate declara ca se abtine.. Aceasta inchiere nu este supusa nici unei cai de atac daca s-a admis. Cererile de recuzare ale instantelor superioare formulate la instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile. aceasta din urma cere fiind solutionata cu prioritate si de ea depinzand soarta cererii de recuzare care in cazul admiterii cererii de abtinere. PARTILE Parti in procesul civil sunt persoanele care indeplinesc conditiile generale pentru exercitiul actiunii civile si intre care s-a legat raportul juridic dedus judecatii. motivarea acesteia trebuind sa fie in scris deoarece asupra acesteia se va decide in camera de consiliu.

Coparticipare procesuala facultativa = regula. vor fi obligati sa plateasca cheltuielile judiciare in mod egal. pasiva sau mixta ² dupa cum in proces sunt mai multi reclamanti si un singur parat. Renuntarea la judecata.Pentru existenta coparticiparii procesuale nu trebuie sa existe identitate de obiect sau cauza. PARTICIPAREA TERTILOR IN PROCESUL PENAL y y  Este posibil ca pe parcursul procesului sa apara interesul largirii cadrului procesual initial. y Coparticipantii pot avea un singur reprezentant. astfel incat hotararea ce se va pronunta sa fie opozabila si altor persoane decat reclamantului sau paratului. cu conditia sa nu fie aceleasi parti in toate cererile. Coparticipare procesuala necesara sau obligatorie = in general paratii si : in cazul cand se ataca un contract chemarea in judecata a ambelor parti este o necesitate ! De asemenea la succesiune cand trebuie cuprinsi toti copii in viata. fixat de reclamant prin cererea de chemare in judecata. caz in care se va comunica o singura copie de pe cererea de chemare in judecata.  Acest interes poate sa apartina partilor. EFECTELE COPARTICIPARII y Fiecare coparticipant isi exercita si isi asuma drepturile si obligatiile procesuale specifice pozitiei sale procesuale. 2. tranzactia savarsite de unul dintre participantii la proces vor produce efecte numai cu privire la persoana sa . CLASIFICARI: Coparticipare procesuala subiectiva = cand exista pluralitate de persoane cu aceleasi interese Coparticiparea procesuala obiectiva = conexarea a doua sau mai multe cereri. proportional sau solidar. un singur reclamant si mai multi parati etc. Exceptie face cazul cand intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate sau indiviziune. neputand fi e xtinse si asupra celorlalti. Coparticipare procesuala activa. ci este suficient ca intre obiect si cauza sa existe o stransa legatura. sau intampinare. achiesarea. Actele de procedura ale coparticipantilor sunt supuse unei singure taxe de timbru Daca sunt mai multi reclamanti sau parati. care pot formula o cerere de interventie fortata. pentru introducerea in cauza a unei terte persoane sau tertilor care pot solicita introducerea in cauza . descendentii premurientilor etc. cand efectele se intind si asupra coparticipantilor.

. o Ceea ce distinge cele doua forme nu este interesul ci dreptul invocat care fie apartine tertului fie apartine partii in favoarea careia s -a facut interventia. Cererea de interventie se inregistreaza in dosarul constituit pentru solutionarea cererii de chemare in judecata iar nu intr-un dosar nou. INTERVENTIA VOLUNTARA o Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce are loc intre alte persoane. ESTE DE 2 FELURI ² principala si accesorie  EX: Cererea de intreventie principala formulata de chirias intr-un proces in care se revendica un bun a fost calificata drept cerere de interventie accesorie in favoarea paratului. pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din acel proces. Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti. A. formulata separat ar fi atras o alta cale de atac. 1. intrucat obiectul actiunii in revendicare este dreptul de proprietate iar intervenientul nu este titularul unui astfel de drept.EFECTE ALE INTERVENTIEI - Tertul devine parte cu toate ce decurg din aceasta calitate Hotararea data are autoritate de lucru judecat si fata de intervenient Se proroga competenta instantei asupra cererii de interventie Intervenientul poate sa exercite impotriva hotararii caile de atac prevazute pentru cererea principala. chiar daca . o Interventia este in intres propriu atunci cand cel care intervine invoca un drept al sau iar interventia este in interesul uneia dintre parti cand sprijina numai aparararea acesteia. INTERVENTIA PRINCIPALA  Este folosita de tertul care urmareste sa i se recunoasca sau stabileasca un drept propriu.

Daca cererea sa are legatura cu cererea principala Daca cererea este facuta in termen. este de competenta instantei care judeca cererea principala. dupa caz. Cererea de interventie in interes propriu se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. urmand aceleasi reguli. avand natura juridica a acesteia si se indreapta impotriva ambelo r parti initiale din proces. Instanta se pronunta printr-o incheiere prin care.  ADMISIBILITATE i Interventia principala nu este admisibila in cererile cu caracter strict personal: desfacerea casatoriei. Dupa depunerea la dosar a unei cereri de interventie instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. cu acordul partilor (doar a acelora care sunt parti si in apel) se poate face si in fa ta instantei de apel. instanta trebuie sa verifice: Daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu. Si in cazul casarii cu trimitere se poate primi o asmenea cerere. iar daca e facuta in apel trebuie sa ceara acordul partilor Daca in raport cu litigiul dintre reclamant si parat. Prin exceptie. Este posibila numai in situatia in care intr-un astfel de litigiu sunt forumulate si cereri incidentale sau accesorii (partajul bunurilor) i In contencios administrativ este admisibila i In litigiile de munca nu este admisibila i Este admisibila si in materie de ordonanta presedintiala cu conditia sa nu puna in discutie fondul ci sa urmareasca doar luarea unor masuri vremelnice. interventia este admisibila. in apel cu acordul partilor. i Inadmisibila in cazul revizuirii si a contestatiei in anulare intrucat aceasta se poate discuta numai in prezenta celor ce au fost parti in procesul a carui hotarare este supusa revizuirii. Incheierea poate fi atacata numai cu fondul (interlocutorie) . Aceasta interventie este facuta sub forma unei cereri de chemare in judecata. PROCEDURA DE JUDECATA A INTERVENTIEI Fiind o cerere incidentala . Pentru aceasta dupa ascultarea partilor si a intervenientului. va admite in principiu sau va respinge ca inadmisibila. in prima instanta pana la inchiderea dezbaterilor. tagada de paternitate etc.

Atunci cand judecata cererii principale ar fi intarziata de judecata cererii de interventie se poate disjunge cauza. INTERVENTIA ACCESORIE     Prin interventia accesorie tertul participa voluntar la judecata pentru a apara drepturile uneia dintre partile initiale. tertul devine parte in proces se intrerupe cursul prescriptiei - Cerera de interventie trebuie comunicata. chiar daca. tertul poate ataca hotararea impreuna cu fondul sau poate formula o cerere principala fara pericolul autoritatii de lucru judecat. 2. poate chema in judecata alte persoane si poate chema in garantie. Tertul intra in proces in starea in care acesta se gaseste. Cererea de interventie accesorie se poate face si in fata instantei de recurs ADMISIBILITATE . Este posibila doar admiterea in parte a amandurora. in cazul formularii cererii pe cale principala. Admiterea atat a cererii principale cat si a celei de interventie nu poate avea loc intrucat ele se exclud reciproc. Daca cererea a fost admisa: instanta este investita cu judecarea cererii tertului are loc o prorogare de competenta.Daca cererea a fost respinsa. Intervenientul accesoriu nu tinde la valorificarea unui drept propriu ci urmareste ca instanta sa pronunte o solutie favorabila partii pentru care a intervenit. El are totusi un interes propriu. ar fi fost de competenta altei instante. Nu va putea cere refacerea actelor de procedura efectuate inainte. o prelungire a competentei instantei asupra cererii de interventie. “ Intrucat tertul are pozitia procesuala ca cea a reclamantului. Oricare dintre parti pot formula cerere reconventionala impotriva intervenientului.

pricinile cu caracter strict personal. revizuire sau PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CERERII ACCESORII Interventia accesorie este o cerere incidentala de competenta instantei care judeca pricina principala.  Exemplu: in cazul obligatiilor cu pluralitate de creditori. inclusiv contestatia la executare. litigii de munca. INTERVENTIA FORTATA Oricare din parti poate chema in judecta o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. atunci cand debitorul este chemat in judecata doar de unul dintre creditori. El poate sa solicite introducerea in cauza a celorlalti creditori pentru a evita o posibila ulterioara chemare in judecata. Daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului cererea de interventie va fi respinsa ca ramasa fara obiect. Daca cererea este admisa ² instanta incuvinteaza cererea printr-o interventie interlocutorie Tertul devine parte in proces Terul are o pozitie subordonata partii in folosul careia a intervenit Daca cerera este facuta in apel nu se poate cere mai mult decat a apelat partea in faoarea careia a intervenit. Intervenitia accesorie se judeca intotdeauna impreuna cu cererea principala O singura hotarare care va fi opozabila tuturor. Pentru admiterea acesteia in principiu.- Ca regula. B. instanta trebuie sa asculte tertul si partile. Pot apela la aceasta forma de interventie atat paratul cat si reclamantul . este admisibila in orice materie. Daca reclamantul renunta la dreptul subiectiv cererea accesorie va fi respinsa ca ramasa fara obiect. Nu este admisibila in contestatie in anulare.

chiar daca poate formula aceleasi drepturi ca si reclamantul Este o cerere incidentala si este de competenta instantei care judeca cererea principala Cererea trebuie sa fie motivata si se comunica atata celui chemat (+ copii de pe cererea de chemare in judecata. cat si partii adverse Cel chemat dobandeste calitatea de intervenient in nume propriu si hotararea ii va fo opozabila. ADMISIBILITATE Codul nu limiteaza chemarea in garantie doar la anumite materii Se face frecvent in materie contractuala “ Daca cumparatorul s-a judecat pana la ultima instanta cu evingatorul fara sa cheme in judecata pe vanzator. Sanctiunea nedepunerii acestor cereri in termenele prevazute de lege este judecarea cererii separat. Nu este admisibila in apel. in cazul in care ar pierde procesul. Cel chemat in garantie poate la randul lui sa cheme in garantie o alta persoana i Nu intotdeauna cererea de chemare in garantie se indreapta impotriva unei persoane straine de proces. Intrucat cererea nu a fost voluntara nu ii putem atribui calitate procesuala activa. In cazul in care reclamantul isi reintregeste actiunea. 1. Nu se poate face in apel..Reclamantul ² pana la incheierea dezbaterilor Paratul ² pana la depunerea intampinarii sau prima zi de judecata. PROCEDURA DE JUDECATA Tertul sta in proces prin vointa reclamantului sau a paratului. pana la primul termen. Aceasta poate fi facuta si de un parat impotriva celuilalt daca in proces sunt mai multi parati. intampinare si inscrisurile de la dosar). Etc. vanzatorul nu mai raspunde . Poate fi folosita atat de parat cat si reclamant. Cel care ii datoreaza garantie sau despagubiri. in aceleasi termene de mai sus. cu o cerere de chemare in garantie. Doar in cazul rejudecarii fondului. CHEMAREA IN GARANTIE Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte. De asemenea si impotriva intervenientului voluntar. si a fost condamnat. Produce aceleasi efecte ca si cerera de interventie voluntara principala.

atacabila odata cu fondul.de evictiune. Nu trebuie sa cuprinda elementele unei cereri de chemare in judecata Nu trebuie pusa in discutie admisibilitatea ei in principiu. de competenta instantei care judeca cerrea principala. Exceptio mali processus ² exceptia procesului rau condus. Tertul va lua locul paratului care va fi scos din judeca ta. va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul. de va proba ca erau mijloace sa castige judecata. ARATAREA TITULARULUI DREPTULUI Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept . Detentor precar. daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. o Aratarea titularului poate fi facuta numai de catre reclamant o Numai paratul intr-o actiune reala o Intre parat si tert exista un raport juridic cu privire la bunul ce constitie obiectul litigiului. . Se poate disjunge 2. - Nu este admisibila in cazul ord presedintiale. PROCEDURA DE SOLUTIONARE Cerera trebuie motivata si se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la data primei infatisari. Are natura juridica a unei cereri de chemare in judecata Tertul se bucura de independenta procesuala Daca este respinsa ² prin incheiere interlocutorie. PROCEDURA DE SOLUTIONARE y y y y y Este o cerere incidentala. litigii de munca. Sau va dobandi calitatea de intervenient principal.

pentru orice litigiu este nul. o Renuntarea la mandat trebuie facuta cu instiintarea instantei si a mandantului cu cel putin 15 zile inainte de infatisare sau implinire a cailor de atac. cu indicarea numelui si caliatii mandatarului. Procura ² trebuie data pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau reprezentare in judecata. la judecatorie cand mandatarul este sot sau ruda gradul IV. LEGALA ² intervine in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. o Mandatul judiciar NU inceteaza prin moartea mandatarului sau daca acesta a devenit incapabil. divort. Dreptul de reprezentare poate fi dat si verbal. cu exceptia cazurilor cand mandatarul nu are domiciliul in tara sau procura este data unui prepus. parinti. tutore. 3 exceptii: cand mandatarul este doctor sau licentiat in drept sot sau ruda pana la gradul IV. A. curator 2. dupa cum poate fi pentru amandoua. . etc. cu exceptia consilierului juridic.. cu exceptii ca: interogatoriu. CONVENTIONALA Are la baza acordul dintre parte si reprezentant. REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERSOANELOR FIZICE SI JURIDICE 1. in instanta si consemnat in inchieierea de sedinta. Trebuie facuta in scris sub semnatura legalizata. Aceasta se refera la punerea de concluzii in fond. cand dreptul de reprezentare izvorasta din lege sau dispozitie judecatoreasca. Justificarea calitatii de reprezentant se face cu procura care se alatura cererii in original sau copie legalizata. ci dureaza pana la retragerea lui de catre mostenitori sau reprezentati legali. Punerea de concluzii de catre mandatar ² mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat.3. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau asistat de un avocat. in cerere trebuie mentionat acest lucru. REPREZENTAREA PRIN MANDATAR NEAVOCAT Daca cererea de chemare in judecata este facuta de mandatar. In mod obisnuit reprezentarea partilor in procesul civil este permisa. in fata sectiilor disciplinare ale Consiliului Superior al Magistraturii. acord in temeiul caruia reprezentantul indeplineste actele de procedura in numelesi pe seama partii. Un mandat general.

ori a persoanei juridice in care se afla in raport de munca. aceasta poate fi Åprocuraµ la care se refera Codul. REPREZENTAREA ASIGURATA DE CONSILIERUL IN PROPRIETATE INDUSTRIALA. instanta poate acorda un termen pentru implinirea lipsurilor. Avocatul care a participat la o faza a procesului poare declara orice cale de atac impotriva hotararii date. “ Lipsa calitatii de reprezentant se invoca pe calea exceptiei ( de preocedura)Ea poate fi invocata in orice stare a pricinii. C. cererea va fi anulata. Daca nu se prevede altfel avocatul poate sa savraseasca orice act. . In baza acestui contract. specific profesiei pe care il considera necesar pentru apararea intereselor clientului sau. “ Daca reprezentantul nu face dovada calitatii sale. Consilierul juridic in activitatea sa asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei in serviciul careia se afla. Activitatea de consilier in proprietate industriala consta in acordarea de asistenta de specialitate in domeniul propreitatii industriale si reprezentarea persoanelor fizice si juridice romane sau straine interesare in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci. REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERSOANELOR JURIDICE Persoanele juridice sunt reprezentate fie de avocat. fie de consilier juridic. precum si fata de terti in procedurile reglementate. avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic. dar nu direct in caile de atac intrucat sanctiunea este nulitatea relativa iar aceasta nu poate fi invocata pentru prima oara in caile de atac. D. In ceea ce priveste actele de dispozitie si avocatul are nevoie de procura speciala. avocatul se legitimeaza prin procura avocatiala. In contractul de asistenta este prevazuta intinderea puterilor pe care clientul le ofera avocatului. incheiat in forma scrisa de avocat si clientul sau mandatarul sau. REPREZENTAREA PRIN AVOCAT Avocatul reprezinta partea in temeiul unui contract de asistenta juridica. In fata instantelor judecatoresti acestia sunt conditionati de a avea calitatea de avocat sau consilier juridic.B. Daca lipsurile nu se implinesc. daca in contractul de asistenta juridica nu s-a precizat expres ca poate face astfel de acte.

partea doat s-ar consemna ca fiind absenta. a drepturilor si libertatii cetatenilor. chiar si atunci cand procesul are ca obiect drepturi cu caracter strict personal. titularul dreptului va fi introdus in proces in calitate de reclamant. Procurorul Procurorul este parte in proces in sens procesual si nu material. nu s-ar anula cererea. adoptie.“ Titularul dreptului poate ratifica actele facute de cel care nu avea calitatea de reprezentant. expropriere. lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii deoarece completul nu a fost legal constituit. sau. in orice faza a procesului. FORMELE PARTICIPARII PROCURORULUI LA PROCESUL CIVIL In cazul in care procurorul a pornit actiunea. poate sa ceara continuarea judecatii. Exercitarea cailor de atac . Atunci cand participa la procese acesta poate ridica exceptia de neconstitutionalitate. daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii publice.  In cazul participarii procurorului la jud ecata in pricinile unde aceasta este obligatoriu. -  Procurorul financiar participa in mod obligatoriu la judecarea cauzelor rezultate din activitatea Curtii de Conturi aparand interesele financiare ale statului in domeniul de competenta stabilit de lege. controlul averii demnitarilor etc. “ Sanctiunea nulitatii intervine numai in situatia in care cererea de chemare in judecata a fost facuta de reprezentant in numele titularului si nu de titular personal deoarece intr-o asemenea situatie. Participarea la judecata procesului civil - Poate pune concluzii in orice proces. sa faca o tranzactie . daca procurorul intentioneaza sa retraga actiunea. In anumite materii participarea procurorului si punerea de concluzii este obligatorie: punerea si ridicarea interdictiei. In acelasi timp el isi pastreaza calitatea de organ care vegheaza la respectarea legii in activitatea de judecata. Acesta va putea sa renunte la judecata sau la dreptul subiectiv. declararea disparitiei si a mortii pe cale judecatoreascap.

pentru procuror curg de la pronuntare si nu de la comunicare. chiar si impotriva hotararilor pronuntare asupra unor cereri cu caracter strict personal. interzisi. disparuti etc).- Poate sa exercite cai de atac impotriva oricaror hotarari. Cererea de punere in executare a hotararilor judecatoresti - Poate sa ceara punerea in executare a hotararilor judecatoresti dar numai in cazurile prevazute de lege in care poate porni actiunea civila si numai daca hotararea este in favoarea acelor persoane (minor. . Indiferent daca procesul a fost sau nu pornit de el. Termenele cailor de atac. indiferent daca a participat sau nu la judecarea pricinilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful