SINDROMUL ADHD Deficienţa Hiperactivităţii cu Deficit de Atenţie – o cauză a dificultăţilor de învăţare

Lipsa de atenţie, hiperactivitatea şi impulsivitatea sunt caracteristicile principale ale Deficienţei Hiperactivităţii cu Deficit de Atenţie (ADHD). Deoarece de multe ori succesul la şcoală sau la grădiniţă a unui elev/copil depinde de abilitatea acestuia de a participa la anumite sarcini şi a face faţă aşteptărilor meditatorului cu minimum de lipsă de atenţie, un elev/copil cu ADHD se poate confrunta cu mediul şcolar, mediul din grădiniţă tipic. Activităţile asociate cu dobândirea informaţiilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor, ducerea la bun sfârşit a celor asumate şi participarea la discuţii cu meditatorii lor şi colegii lor sunt toate activităţi care pot fi potenţial problematice pentru un elev/copil cu ADHD. Deoarece elevii/copiii cu ADHD se pot confrunta cu dificultăţi faţă de mediul unei meditaţii sau al unei lecţii sau de concentrare asupra muncii pe care şi-au asumat-o, ei pot avea nevoie de modificări ale mediului de învăţare pentru a-i ajuta să rămână concentraţi asupra sarcinii respective. Elevii/copiii ar putea avea nevoie să fie întrebaţi despre locul unde ar vrea să stea în timpul procesului de învăţare pentru a-i ajuta să se concentreze asupra a ceea ce se spune, ei ar putea beneficia, de asemenea, de lucrul cu un alt elev care ii poate ajuta să desfăşoare abilităţi de cooperare sau, dacă spaţiul permite, să lucreze în zone separate, departe de alţi elevi. Elevi diferiţi vor găsi diferite scenarii de lucru mai bune pentru ei şi este esenţială deschiderea unei comunicări cu elevul. ADHD este una din cele mai obişnuite afecţiuni ale copilăriei şi adolescenţei şi este caracterizată prin impulsivitate şi hiperactivitate şi/sau lipsă de atenţie. Caracteristicile nu sunt observate în aceeaşi măsură la toate persoanele diagnosticate cu această disfuncţie şi specialiştii recunosc că există trei combinaţii caracteristice : · · · Unele persoane sunt de tipul predominant hiper activ- impulsive; Unele persoane sunt de tipul predominant de lipsă de atenţie; Si unele au un tip combinat (ceea ce constituie majoritatea cazurilor de ADHD). Comportamentul hiperactiv sau impulsiv poate include: neastâmpăr, problem în interacţiunea liniştită, întreruperea celorlalţi şi tot timpul fiind pe punctul de a „pleca”. Caracteristicile lipsei de atenţie includ: dezorganizare, uituc şi uşor de distras şi greu i se reţine atenţia în timpul activităţilor de învăţare sau de realizare a sarcinilor. Aceste

1

conform unor păreri medicale. Persoanele cu ADHD manifestă acest comportament într-o măsură mult mai mare şi mult mai sever. Persoane cu ADHD pot manifesta comportamente care nu pot fi explicate de o altă condiţie psihiatrică şi nu sunt în concordanţă cu vârsta individului şi cu abilitatea intelectuală. există deseori sentimentul printre specialişti că nu este aşa de mult crescut încât să fie supra-diagnosticat masiv. Rezultatul este că specialiştii din conducere sunt deseori conduşi spre ideea că problema nu există în instituţia lor. asupra celorlalţi. dacă îşi dezvăluie sau nu dizabilitatea. Oscilaţii ale dispoziţiei şi stângăcii sociale sunt obişnuite. dizabilităţile ascunse alte colegiilor medicale veterinare şi ale universităților în general. Oricare ar fi realitatea. acesta afectează 5 la sută din copii de vârstă şcolară cu un procent diagnosticat băieţi faţă de fete de cel puţin 4 la 1. Sindromul ADHD este observat cel mai adesea în jurul vârstei de 5 ani şi. efectele unei dizabilităţi psihologice pot rămâne şi pot avea un impact. 2 . În timp ce comportamentele ADHD apar într-o oarecare măsură la noi toţi. diferenţa între ADHD şi un comportament normal este gradul problemei şi de dificultăţile pe care le cauzează. În acelaşi timp. Părinţii şi meditatorii pot afirma că aceşti indivizi înţeleg greşit aluziile sociale acceptate. spunând sau făcând lucruri nepotrivite. într-un fel. copiii care prezintă o astfel de condiţie care este sau care este similară sindromului ADHD în mod frecvent constituie o problemă pentru specialiştii care se ocupă de ei deoarece aceştia se confruntă deseori cu dificultăţi serioase pe parcursul studiilor. Realitatea este că mulţi conducători de facultăţi se confruntă cu o problemă care oficial nu există. Dificultăţile sociale ating deseori o culme în şcoala primară şi încep să se diminueze la gimnaziu deşi în adolescenţă orice instabilitate rămasă face ca nesiguranţa socială la această vârstă să fie şi mai mare. Sindromul ADHD rămâne controversat pentru că. Copiii pot decide deseori să nu îşi divulge dizabilităţile şi acest lucru trebuie respectat. deşi este recunoscut ca fiind o condiţie specifică. Situaţia actuală Dificultăţile psihologice sunt. Elevii/copiii cu ADHD întrec numeric copiii cu alte dizabilităţi psihologice în şcolile din Statele Unite deşi numărul lor este încă mic în Marea Britanie. chiar dacă ascuns. Cifrele oficiale privind copiii cu dificultăţi psihologice pot fi uneori mici sau inexistente.comportamente sunt de obicei primele observate în timpul copilăriei şi ele sunt mult mai severe decât un simplu comportament greşit.

o dificultate a vorbirii interioare. Abilitate de a procesa informaţiile şi de a face observaţii mai cuprinzătoare. Creativitate şi inventivitate. înţelegere cu întârziere şi Adaptare independentă. terminând propoziţiile altora şi/ sau Memorie pe termen scurt – abilitate precară de a lua notiţe. Unele caracteristici asociate cu sindromul ADHD pot fi privite şi ca atribute pozitive pe care copiii le aduc în experienţa lor şcolară. Abilităţi bune pentru negociere. Rezolvarea problemelor. Intuiţie şi reacţie. Abilitate de hiper-concentrare. anticipare ceea ce duce la inabilitatea de a învăţa din greşeli sau din experienţele anterioare. Relaţii interpersonale şi emoţionale – copiii pot părea sociabili dar prieteniile pot fi Probleme asociate cu medicaţia – acestea pot afecta somnul. 3 întrerupând. superficiale . şi a celui de predare. Acestea pot fi rezumate după cum urmează: · · · · · · · · Abilitatea de a vedea „în mare” şi o bună atenţie la detaliu. trecând repede la o nouă temă de conversaţie înainte de a termina una şi producând o lucrare care are o calitate variabilă. caracteristici ce au impact asupra procesului de învăţare Zone potenţiale ale dificultăţii pentru copiii cu sindrom ADHD pot include: · Lipsa de atenţie – întrerupţi de propriile gânduri sau visare cu ochii deschişi. Nivel ridicat de energie. Asumarea riscului. Asumarea riscului poate duce la descoperiri importante. · · · · · · · · · Impulsivitate . Cercetările arată că 80 la sută din copii diagnosticaţi cu ADHD continuă să prezinte caracteristicile şi în adolescenţă şi 67 la sută continuă să aibă caracteristicile în perioada adultă. Oscilaţii ale dispoziţiei – mergând de la un comportament fără astâmpăr şi zvăpăiat Slabă organizare şi management al timpului.Răspândirea observată la băieţi şi fete nu este simetric datorită faptului că aceste caracteristici de hiperactivitate şi impulsivitate este mult mai obişnuită la băieţi în timp ce fetele cu sindrom ADHD prezintă de cele mai multe ori caracteristicile lipsei de atenţie. până la căderea pe gânduri.

  Să identifice consecinţele comportamentelor inadecvate. OBIECTIVE GENERALE:  Formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi.PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT – ADHD1. OBIECTIVE SPECIFICE:  Să stabilească împreună cu educatoarele regulile pe care să le respecte la grădiniţă. 3.  Dezvoltarea abilităţilor privind rezolvarea de probleme. Să privească o problemă din mai multe perspective.      Să exerseze comportamente aferente regulilor.etc. inatenţie) poprii şi ale celorlalţi.  Dezvoltarea competenţelor sociale şi emoţionale.  Impulsivitate. Să exerseze abilităţile de cooperare în joc: cererea şi oferirea ajutorului. PROBLEME CARE AR NECESITA INTERVENŢIE:  Agitaţie psihomotrică. 4 .   Să-şi exerseze abilităţile de comunicare asertivă. precum şi consecinţele respectării sau nerespectării acestora. aşteptarea rândului.  Să recunoască comportamentele inadecvate (agresivitate. Să exerseze strategii de reglare emoţională.   Să recunoască comportamente prietenoase la ceilalţi dar şi la ei. Să-şi dezvolte capacităţile de autocontrol şi autoevaluare a progreselor.  Neatenţie. împărţirea jucăriilor. Să achiziţioneze şi să exerseze strategii pentru rezolvarea adecvată a unor situaţii problemă. Să achiziţioneze strategii de implicare în jocuri care se află deja în desfăşurare. 2. Să eticheteze corect reacţiile emoţionale proprii şi ale celorlalţi. hiperactivitate.

Integrarea în jocuri de echipă cu ceilalţi copii. 4. Învăţarea prin cooperare. Exerciţii de învăţare. 6.  Jocuri de masă. Să-şi formeze unui stil propriu de învăţare. RECOMANDĂRI EDUCATOARE:  Aşezarea copilului în faţa grupei de copii în timpul activităţilor. sub pretextul că el este ajutorul educatoarei şi împreună trebuie să asigurăm controlul celorlalţi copii şi solicitarea copiilor la activităţi. Imaginarea de situaţii.  Lista cu regulile pentru acordarea punctelor. Comentarea unor texte şi imagini. etc.  Fişa detectiv de autoobservaţie.  Broşuri şi pliante informative pentru părinţi şi educatoare. 5.) Rezolvarea unor puzzle-uri în cooperare cu ceilalţi copii. etc. Realizarea unor postere şi desene. Completarea unor fişe de lucru.  Cărţi de specialitatea. STRATEGII DE INTERVENŢIE:               Problematizarea.  Fişe de lucru.(Domino .Şah în imagini) Realizarea unor lucrări colective. Reflexia.Loto . 5 . Jocul de rol. RESURSE MATERIALE:  Poveşti terapeutice. Punere în situaţie.(“Grădiniţa noastră” . Activităţi ludice de relaxare. etc.”Oraşul nostru”.

 Încurajarea.  Acordarea recompenselor la orice progres. etc. uşă. etc.  Asigurarea stabilităţii atenţiei prin executarea exerciţiilor de focalizare: de exemplu. aparate zgomotoase. să termine puzzle-ul.  Atribuirea anumitor responsabilităţi în colectivul de copii: distribuirea materialului didactic la copii. fie el cât de mic. jocuri de atenţie: „Caută greşeala”. „Ce lipseşte?”.).. responsabil cu liniştea.  Evidenţierea calităţilor acestui copil şi încurajarea progresului în activitatea personală. precum şi în vecinătatea unor copii liniştiţi şi disciplinaţi. Copilul poate fi învăţat să se încurajeze singur: „Mă ridic de la măsuţă când termin”.  Stimulaţi auto-monitorizarea: învăţaţi copilul să termine activitatea pe care a început-o: să coloreze tot desenul. atunci si copilul isi va crea aceeasi impresie negativa despre sine. ferestre. Daca parintele are o impresie negativa despre copilul sau si nu se asteapta “la nimic bun” de la el. Aşezarea copilului departe de posibile surse de distragere a atenţiei (ex. Învăţaţi-l să recunoască momentul când a fost distras şi să se întoarcă la activitatea întreruptă. „Potriveşte corect”. „Rezolv sarcinile în linişte!”.etc. basme şi compararea comportamentelor pozitive cu cele negative şi prezentarea consecinţelor lor. STUDIU DE CAZ ARGUMENT: Parintii considera in general educatia ca dificila atunci cand copilul prezinta un comportament inacceptabil.  Exemplificarea comportamentelor pozitive cu exemple din viaţa reală sau din poveşti. neconform cu cerintele formulate de ei. 6 . stimularea comportamentelor adecvate prin acordarea recompenselor sociale şi materiale.  Afişarea lucrărilor individuale la panoul grupei.. evidenţierea.  Orice aptitudine a copilului trebuie stimulată pentru a obţine succes.

de instruire. care provine dintr-o familie legal constituita ce acorda atentie achitarii cu responsabilitate a sarcinilor parentale. TABLOUL FAMILIEI: Copilul M.R. este nascut la data de 5. 3. TABLOUL COPILULUI: M. nu erau tocmai eficiente.copilul avand camera sa.Conditiile de locuit sunt bune . fara motiv. M. adesea nemultumit de rolul primit prezenta tendinta de a jigni si chiar de a lovi alti copii. locuieste impreuna cu parintii si bunicii intr-o locuinta situata in localitate. este un baiat de 6 ani. generand situatii de conflict la nivelul grupei.frecventeaza gradinita de la 3 ani. In contextul grupei cu care lucrez. etc. sustinut de prezenta permanenta a unuia dintre parinti.R.R. probleme emotionale. in timpul activitatilor de joc.dar. calculator etc Parintii sunt muncitori cu studii medii. deoarece si-au organizat timpul petrecut la serviciu in ture inverse. iar copilul se bucura in familie de un climat educativ normal.08.R.2001 . 2. PLAN DE INTERVENTIE EDUCATIVA Deoarece masurile curente luate pentru a stabiliza comportamentul copilului M. pe care unii copii nu sunt capabili sa le respecte. am 7 . s-a integrat relativ usor in grupa de copii. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului este normala pentru varsta cronologica IDENTIFICAREA PROBLEMELOR: La venirea in gradinita M.R. acesta intrerupand de multe ori activitatea grupei. dublat de neatentie. prezenta urmatoarele manifestari: 1.dezvoltarea sa fiind amenintata . neavand rabdare sa finalizeze sarcina data. manifestarile comportamentului inacceptabil sunt usor de sesizat de la primele contacte ale copilului cu colectivitatea. cu regulile si limitele lor. avea un comportament impulsiv. trecea usor de la o activitate la alta.acesta prezentand probleme de comportament.

II. in cunostinta de cauza. STAND DE VORBA CU PARINTII am constatat ca punand pe seama lipsei de timp fizic acordat copilului.”Ce lipseste”. reguli.R. daca a fost disciplinat). . l-am asezat in fata grupului de copii. avand si sprijinul parintilor. Se enerveaza usor daca parintii ii impun anumite cerinte. mai putin daca a invatat. la gradinita. recomandandu-le sa faca tot posibilul si sa urmeze cursul pentru parinti ”EDUCATI ASA!” pe care il initiasem la gradinita. am incercat sa corectez comportamentul acestuia prin: -incurajarea comportamentului dorit. In acest context ii cumpara tot felul de lucruri ceea ce duce la un comportament de copil rasfatat. Are un stil dezordonat si se adapteaza greu la schimbarile din familie.intervenit. IN URMA ODSERVARII CURENTE a comportamentului lui M. astfel incat sa preia si sa aplice acasa acele practici corecte in educatia copilului cu un comportament indezirabil. care doreste tot timpul sa obtina ceva de la parinti. recompensandu-l. au urmat pasii: • • Pentru evitarea neatentiei si a agitatiei caracteristice pentru M. Pentru asigurarea stabilitatii atentiei l-am antrenat in jocuri de focalizare a atentie (“Cauta greseala”. am considerat ca trebuie ca parintii sa continue demersurile incepute la gradinita si acasa. acestia comunica fragmentar cu copilul interesandu-se mai mult de partea materiala a existentei sale (daca mananca. STRATEGIILE SI METODELE EDUCATIONALE utilizate in interventiile educative exercitate . Concomitent cu atentia acordata lui M. laudandu-l.R. Am insistat cu toate scuzele acestora ca nu au timp. -stabilind reguli si limite clare. sub pretextul ca el este ajutorul meu.) 8 .R. I. III.”Ce s-a schimbat”etc. intocmind un plan de interventie educativa pentru infaptuirea caruia am cerut colaborarea parintilor. -responsabilizandu-l. daca doarme.

reuseste de cele mai multe ori sa finalizeze lucrul inceput. un scolar ce nu va intampina probleme de adaptare si de stabilitate la noua activitate pentru care se pregateste-invatatura. Accepta si respecta regulile. Este mai responsabil. cu ajutorul parintilor. c) Pentru educatoare: • Am descoperit noi modalitati de a veni in ajutorul copiilor care imtampina dificultati. intelegand pericolul unor actiuni.R.R. Este mai stabil. stimularea comportamentului dorit i-am acordat stimulente simbolice evidentiindu-i calitatile.• Pentru incurajarea. 9 . manifestate in comportament : Este mai atent la activitati. b) pentru familia acestuia: • • Parintii sunt mult mai implicati in educatia copilului.dramatizari. Este prevenitor. imaginatie creatoare pe care le utilizeaza in activitate. prognozez ca acesta va fi.etc. are prieteni pe care ii stimeaza. PERSPECTIVE Prin rezolvarea celei mai mari parti din problemele cu care s-a confruntat copilul M. Are spirit de observatie. • • • • • • • BENEFICIILE INTERVENTIEI EDUCATIVE a) pentru copilul M. Am eliminat un factor de instabilitate existent in grupa. V. evidentierea. Accepta si roluri secundare.) IV.. atribuindu-i responsabilitati si roluri principale (in jocuri. dar si al invatatorului care il va prelua in clasa I. Spera sa se descurce cu el si la scoala.

Locul şi data naşterii 3.părinţi vitregi b. Anul naşterii 1972 1974 Pregătirea şcolară Facultatea de Medicină Facultatea de Medicină M. 14. 2000 Profesiunea Funcţia doctor doctor Locul de muncă M. Domiciliu I.STUDIU DE CAZ – ADHDETAPA I a studiului de caz FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ Date personale 1.R.04. Numele şi prenumele 2. Caracteristicile vieţii de familie a.părinţi despărţiţi . Familia Tata Mama Fraţi Surori Date privind mediul familial Numele şi prenumele M. A.un părinte decedat .2004 2. Climatul familial  înţelegere deplină 10 . L. Tipul familiei  normală . S. M. A.

dezacord marcant între părinţi . Deseori se caţără sau aleargă atunci când nu este permis. percepţie complexă (spirit de observaţie). Are adesea dificultăţi în a-şi aştepta rândul. deficienţe. motorii). părăseşte scaunul. Imaginaţia 11 . percepţie difuză. plimbându-se prin clasă atunci când regulile grupei impun să rămână aşezat. bunicii (şi din partea mamei şi din partea tatălui) Date privind starea de sănătate: 1.pneumonii repetate 3.familie dezorganizată c. nevoi speciale (senzoriale. se mişcă permanent pe scaun. Caracteristici ale proceselor senzorial-perceptive:  predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei. predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei. Persoane influente din afara familiei II. repezindu-se cu răspunsuri înainte ca întrebările să fie formulate.conflicte mici şi trecătoare . Îmbolnăviri: a. Date privind dezvoltarea proceselor cognitive: 1. Caracteristici ale dezvoltării fizice . vorbeşte excesiv.este bine dezvoltat din punct de vedere fizic 2. superficială a materialului de învăţare. Memoria foarte bună medie slabă foarte slabă bună -  3. anterioare intrării în grădiniţă b. Radu se joacă deseori cu mâinile. 2.. III. pe parcursul şcolarizării .

executive. participă numai dacă este solicitat. Vocabular redus. 4. sociabil. rezervat. exprimare incorectă. exemplară. dar nu grave cu abateri comportamentale grave. fluctuante. deviante alte menţiuni … 5. atenţia şi interesul inegale. corectă cu abateri comportamentale. se integrează. exprimare greoaie. participă activ. Vocabular foarte sărac. prezent numai fizic. comunicativ. puţin comunicativ. Conduita preşcolarului în timpul activităţii: 2. Limbajul ♣ Exprimare uşoară şi corectă. cu frecvente distrageri.  IV. integrarea socială a elevului Participarea la viaţa de grup: ai mult retras. exprimare frumoasă şi corectă. de obicei pasiv.  - săracă bogată reproductivă reproductivă – creativă pentru activităţi practice pentru activităţi literar artistice Vocabular bogat. stabileşte uşor relaţii. cu interes. ♣ este în contact cu grupul. dar preferă sarcinile 12 . Purtarea în general: Conduita în grup. Nivel de inteligenţă 1. aşteaptă să fie solicitat. ♣  inteligenţă superioară inteligenţă deasupra nivelului mediu inteligenţă de nivel mediu inteligenţă sub limită atent. izolat. relativ frecvente.

uneori agresiv. b. . mobil. uneori nepăsător.citire de imagini 13 şi încercă să-l integreze). interiorizat. iritabil. hipersensibil.pentru activităţi de construcţii b. vioi. prietenoasă a de colegii săi. vorbăreţ. cu tendinţe de dominare a altora. reţinut. activ.educaţie fizică . Interese activităţi preferate în cadrul grădiniţei /şcolii . cu iniţiativă. alte menţiuni …datorită tulburărilor de vorbire este nesigur. aptitudini generale aptitudini speciale . controlat. tip combinat – caracteristic. lent.îi place să citească imagini din cărţi 3. Trăsături de caracter în devenire atitudinia de sine . Temperamentul ♣ puternic exteriorizat. energic.atitudine pozitivă a de sine atitudinia de ceilalţi . anxios.- activ.deschisă.exteriorizat. echilibrat. . rezistent la solicitări repetitive. execută cu plăcere sarcinile date. este puţin mai retras.harnic. c. Aptitudinile . organizat. ordonat. uşor adaptabil. nesigur. impulsiv. 2. sociabil. iar ei îl înţeleg calm.stabileşte mai greu relaţii cu ceilalţi copii. a. nestatornic (vorbeşte cu copiii în timpul jocului. Caracteristici ale personalităţii 1. mai greu adaptabil. retras. a. atitudini faţă de muncă .joc de construcţii . V. 4. .

dorind mereu să i se dea atenţie numai lui în mod special.convorbirea .  Nevoia de a învăţa – o bună exprimare şi comunicare este legată de capacităţile intelectuale ale lui Radu.are o atitudine deschisă a de educatoare. are încredere în ele. Metode de cunoaştere . care şi le poate dovedi în mare parte şi printr-un limbaj corespunzător. poate a nu se considera „altfel”.observaţia permanentă . dar copiii nu îl preferă (deşi acum în ultimele săptămâni am văzut că sunt câţiva copii care se joacă zilnic cu el).testul ETAPA a II-a STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE Nevoia de apreciere a adulţilor asupra persoanei sale .metoda biografică . dar în fiecare dimineaţă face mofturi şi plânge la despărţirea de mama sa.are deprinderi igienice formate. Alte însuşiri semnificative .b. Nevoia de socializare.  Nevoia de comunicare – legată de celelalte nevoi.în relaţiile cu copiii este deschis.îi place să vină la grădiniţă. ci doreşte să vorbească cu ele. 5. ca apoi să nu mai vrea să plece. .  14 . .în cadrul jocurilor comentează la fiecare regulă a jocului . . . preocupări de tip liber . .   Nevoia de a-şi consuma într-un mod organizat energia pe care o are.dându-i încredere în forţele proprii.jocuri cu sora lui 5. pentru că trebuie să-şi convingă colegii că nu este diferit faţă de ei.Radu nu are atitudini agresive de respingere a de ceilalţi copii. de integrare într-un grup pentru a stabili relaţii de prietenie cu ceilalţi copii (pentru că Radu nu are prieteni foarte mulţi). nu se fereşte de ele.

(Domino.rezolvarea unor jocuri puzzle în cooperare cu ceilalţi copii. în ciuda tulburării pe care o are. Nevoia de o imagine de sine mai bună pentru a-şi învinge reţinerea a de orice activitate. .oferă copilului ocazia de a reflecta. *îmbunătăţirea abilităţilor de luare de decizii şi de finalizare a activităţilor. (Cartierul în care locuiesc. . . Nevoia de afecţiune . *constituirea unui stil propriu de învăţare. *dezvoltarea abilităţilor de exprimare a emoţiilor pozitive.Radu are nevoie să fie iubit. timiditatea. Loto. a iniţiativei în desfăşurarea activităţilor.reflexia. *educarea independenţei în acţiune. Şah în imagini) .  ETAPA a III-a PLAN DE INTERVENŢII Obiective de realizat de către copil şi acţiuni ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor: *dezvoltarea capacităţii de autocontrol şi autoevaluarea progreselor. de încredere reciprocă.încurajează autocunoaşterea copilului METODE FOLOSITE: . Parcul de joacă) . *încurajarea relaţiilor de prietenie.realizarea de desen.dezbaterea în perechi. B)”Vrei să fii prietenul meu?” ACTIVITĂŢI PROPUSE: . activ la orice activitate realizată în grădiniţă. 15   . dar şi în familie. astfel. A)”Gândeşte-te cum eşti şi desenează cum vrei să fii” . *utilizarea tehnicilor de recompensare imediată. de a căpăta încredere în forţele proprii şi a participa.integrarea în jocuri de echipă cu ceilalţi copii.realizarea de lucrări colective.

vizualizarea creativă.vizualizarea reflexivă. .jocul de rol. .activităţi de analiză a modului de realizare a sarcinilor (discuţii libere). D) ”Ce mi-a plăcut astăzi la grădiniţă sau acasă ?”  ACTIVITĂŢI PROPUSE: . 16 .„ Cum te-ai simţit astăzi când ai realizat aceste activităţi? ” (discuţie cu educatoarea) METODE FOLOSITE : .reflexia.jucăria preferată.autoevaluarea. .activităţi ludice de relaxare.călătoria.  C) ”Şi eu sunt la fel de bun” „ Rezolv toate sarcinile primite în timpul propus”. . .jocul de rol.autoevaluarea.învăţarea prin cooperare. .învăţarea prin descoperire.). METODE FOLOSITE: . .imageria mentală.desenează ce ţi-a plăcut .. . .învăţarea experimentală.metode de comunicare şi facilitare a interacţiunii (Îmi place aceasta pentru că.comentarea unor texte şi imagini. . .discuţie cu educatoarea. . ..cum te-ai simţit participând la aceste activităţi? (discuţii cu educatoarea).. . .prietenul cel mai bun. . METODE FOLOSITE : . .jocuri colective. .

rol de lider în jocurile de rol.autoevaluarea (Cum te-ai simţit după aceste activităţi?).sarcină de care să răspundă numai el (ordine la bibliotecă.învăţarea de abilităţi pentru interacţiune. METODE FOLOSITE .. completarea calendarului naturii).discuţii cu educatoarea. F) ”Ce am învăţat participând la aceste activităţi?” „ Cum mă simt acum?” „Ce voi face de acum?” ACTIVITĂŢI PROPUSE .. METODE FOLOSITE .reflexia.realizare de desene.comentarea de imagini. ." Discuţie cu educatoarea pentru a fi capabil de a lua decizii.de autoevaluare. .consiliere individuală.problematizarea.autoevaluarea. . .discuţii cu părinţii împreună cu Radu. .   17 . de a avea iniţiativă. E) ”Dacă aş fi educatoarea grupei aş realiza.terapie prin joc.călătoria. .imageria mentală. . .jocul de rol. . .dezbaterea în grup. ACTIVITĂŢI PROPUSE . . . ..autoevaluarea. ..

.ului ca metodă de evaluare continuă.punerea în situaţie. .Reacţia educatoarei PRINCIPII FOLOSITE ÎN REALIZAREA ACESTEI STRATEGII .completarea de fişe de evaluare.reducerea negativismului. .Cum a reacţionat educatoarea .încurajarea de soluţii proprii.posibilitatea autoevaluării. . supravegherea constantă. atenuarea focalizării excesive pe comportamentele problematice.completarea de scale. . SFATURI PENTRU PĂRINŢI: petrecerea timpului alături de copilul lor. ..  G) JURNALUL PRACTICILOR POZITIVE .crearea unei atmosfere propice dintre participanţii la procesul de instruire. folosirea recompenselor :laude .Cum a reacţionat după fiecare discuţie .folosirea feedback .reducerea stresului. iar dacă greşeşte să ia mărul). întocmirea unei liste de reguli împreună cu copilul şi respectate de copil şi familie. . .Ce a făcut bine .motivarea procesului de învăţare practicat.. gen ” Mărul cu mere”(fiecare acţiune pozitivă să a nu se supradimensiona greşeala sau comportamentul . .data . . 18 fie recompensată cu câte un măr aşezat în pom.. .mângâieri.de folosit experienţa acumulată. stabilirea unor pauze între acţiuni. . .. .trecerea gradată de la învăţarea deprinderilor simple la cele complicate.crearea unei atmosfere în care să fie posibile erorile şi greşelilor.terapie şi asistenţă în situaţii de criză.angajarea activă în procesul de învăţare.

„Aşteaptă-ţi rândul”.evitându-se negaţia ex. „Joacă-te fără zgomot”. educatoare. „Mai încet cu alergatul” copilului. ” Poţi vorbi fără să strigi”. 19 . părinţi .- însuşirea anumitor abilităţi de relaţionare şi asumarea responsabilităţilor pentru comportamentul întocmirea unor reguli de către copil .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful