A T H A N O R

CAIETELE FUNDA}IEI „GELLU NAUM“ G 2/2008

Coperta [i macheta: Dan Stanciu © Funda]ia „Gellu Naum“ 2008 Reproducerea integral` sau par]ial`, prin orice mijloace, a textelor [i/sau imaginilor cuprinse \n aceast` lucrare, f`r` acordul editorului, este strict interzis`. ISBN 978-973-7930-21-7

CAIETELE FUNDA}IEI „GELLU NAUM“ G 2/2008

ATHANOR
SUMAR INEDITE Gellu Naum, Scoate amfioza [i alte texte……………………… 7 CORESPONDEN}~ Victor Brauner, Dou` scrisori c`tre Gellu Naum ………… 20 Gherasim Luca, Trei scrisori c`tre Gellu Naum ………… 23 Paul P`un, O scrisoare c`tre Gellu Naum ………………… 36 Gellu Naum, Trei scrisori c`tre Victor Brauner…………… 39 Petre Popescu Poetul, Cum consider eu visurile noastre? …… 47 DOCUMENTE FOTOGRAFICE (1939-1972) …………… 59 TEXTE Ludvík Kundera Amintire ……………………………………………………… 85 Sebastian Reichmann Gellu Naum [i Jacques Hérold, redescoperirea unei prietenii …………………………………… 89 Dan Stanciu „|n afara oric`rei infiltr`ri a dresajului“ (pe marginea unei scrisori a lui Gellu Naum) ………………… 95

Iulian T`nase Funda]ia „Gellu Naum“ mul]ume[te dnei MICHELINE CATTY pentru permisiunea de a publica scrisorile lui Gherasim Luca [i dlui PETR KRÁL pentru traducerea textului lui Ludvík Kundera Tehnoredactare: Corina M\]` Tiparul executat la Regia Autonom` „Monitorul Oficial“ .AT H A N O R Paolo Scopelliti Suprarealism [i psihanaliz`: o abordare nou` ……………… 105 Iulian T`nase T`cerea este un genunchi de aur (despre filosofia poetic` a lui Gellu Naum) …………………… 120 Caietele ATHANOR apar cu sprijinul Funda]iei „Gellu Naum“ COMITET DE REDAC}IE: Sebastian Reichmann. Dan Stanciu.

AT H A N O R INEDITE 5 .

Simona Popescu a citat c\teva fragmente. |n prefa]a volumului. 2002).AT H A N O R Cele cinci texte inedite din aceste pagini apar]in aceleia[i perioade \n care Gellu Naum scria textele incluse ulterior \n volumul Calea {earpelui (Editura Paralela 45. 6 .

pe luna care mi le fortific`. – La 15 Noembrie vom s`ruta comoara: gura de filde[ a iubitei noastre. – La 1 Noembrie vor trimete pånzele. Iubita råde mul]umit`. – La 6 Noembrie ele vor vibra \ntålnind for]a mea f`r` preget [i se vor supune. Plicul con]ine ceva cu o biciclet`. Måna lui prinde pentru totdeauna miracolul [i face o just` retribuire. Marea \l a[teapt`. {earpele \naripat porne[te. cu valurile ei calde. senin [i lini[te. 3 ciuperci [i biletul de plecare. 35 (29 oct) 7 . va råde totdeauna. – 24 Noembrie \ncepe sborul: voi fi \ncruntat (se aude gunguritul iubitei mele care e mul]umit`) – 24 Noembrie. – De aici \nainte nici un nour. For]ele con[tiente cad \n fa]a noastr`. ordon. O plec`ciune a formelor con[tiente. – La 12 Noembrie. cutremurarea supus` a formelor con[tiente. pe cele patru vånturi care-mi \ntind pånzele. El va face bine Pentru c` tot ce face e bine. pe str`lucirea invizibil` a Casyopeiei. – La 14 Noembrie vestea: nimic nu mai poate rezista. niciodat`. Mila lui e imens`. senin. pe Rena[terea Soarelui: – Cei 3 Magi se vor aduna chiar måine pentru deliberare.AT H A N O R GELLU NAUM |n seara aceasta.

(Iubita ta nu se sup`r` de a fi printre ei. Adu-]i pijamaua. Caut` s` dai scrisoarea lui Gråu. – Nu-]i mai face probleme pentru c` nu mai ai – Toate \]i stau la \ndemån`. E[ti liber Opera]ia a luat sfår[it ast`zi la ora 6 cu deplin succes.AT H A N O R Tu e[ti liber. ea e Regina lor) Luni sear` treci pe la Ghi]` (chiar numai pe strad`) \nainte de Miron. ies cura]i. Pune ordine \n toate. Oamenii intr` murdari. Måna mandarinului – asta luase propor]ii [i aveai dreptate. |ncearc` de cåte ori treci prin dreptul b`ii s` atingi clan]a. |nchide u[a: nu mai introduce pe nimeni \n afar` de cei patru. 12 Noemb 2 8 . Tu [ti[i] acum c` e vorba de Nu te gr`bi. Nu te mai l`sa nec`jit de chestiile dela birou: sunt forme con[tiente care acum nu mai au nici o importan]`. |ncearc` s`-]i faci albumul. Las` iubitei partea ei. E important` atingerea metalului acela. Tu atingi [i iei urmele celor purifica]i.

lua]i aceast` latur` [i construi]i un cerc pe el se va \nvårti – se \nvårte[te chiar – equatorul ceresc singurul adev`r de spum` acela care se strecoar` printre degete Lua]i zic o nuc` sau lua]i orice 9 . Ea spune: aici sunt isvoarele [i picioarele Semiramidei Ele au c`lcat u[or locul de origin` locul de spum` p`tratul de baz` al Piramidei spuma de pe Glesnele Semiramidei. Poate sunt cu 3000 de ani \n urm`. vocea de spum` sunt Eu singurul Adev`r din P`tratul Piramidei din Glesnele Semiramidei. o voce cu spume. 1948 De dincolo de isvoarele Semiramidei se ridic` o voce O voce metalic`. latura de lini[te ca o mån` uscat`.AT H A N O R 6 Dec. cu 3104 ani \n urm` sau cu 5602 ani \nainte – – aceasta e mult mai probabil 5602 – poate sunt numai cu 50 de zile dar trebue [tiut lucrul acesta. singurul adev`r al acestui mileniu: vocea metalic`. oricare a acestui p`trat de spum`. Lua]i o nuc` sau latura. lucrul de spum` dela Glesnele Semiramidei.

f`r` team`. iat` seara 5602 din amurgul vostru nepotrivit la calendarele omene[ti seara 5602 peste 50 de zile Inspirat V` spun ce va fi Unicul adev`r. Iat`-m` inspirat cum n-a mai fost \nc` nici un poet. cu flautul \ntre din]i. v` voi vorbi de anul 5602 \n care am s` tr`esc \nc` 5602. Viforul. f`r` curaj – drept – 10 . iat`-m` inspirat. pe Mine Marele Dragon al Umanit`]ii. \n anul 5602 c`utånd p`ianjeni alba[tri Dragi lilieci.AT H A N O R Orice cu care s` v` pute]i mångåia fruntea la apari]ia lunei Lua]i glesnele Semiramidei acele sub]iri de spum` ]easta str`vezie a lui Orion cånd din adåncuri Cassiopeia \[i desface n`frama ca s` m` r`coreasc` lua]i orice [i nu pentru a face o problem` lua]i orice pentruc` v` dau orice orice de spum` din bra]ele moi ale Cassiopeei. sburånd. nici un preot \n piramid` nici un profet \n cercul lui propriu Iat`-m` inspirat ca \n anul 3002 cånd urcat pe apele Nilului mångåiam lotu[i. fe]i-frumo[i. {earpele simplu. anul lini[tei depline Sburånd pe sublim \n anul 5602 Coborånd alene. Vulturul aprig.

nop]i de o]el. iubita e calm` Cassiopeia face plec`ciuni adånci \n cercul de aur cuprins \n p`tratul din glesnele de spum` ale Piramidei seara 5602 peste 50 de seri peste 50 de nop]i puternice. aceia care mångåiau Glesnele de spum` cei mai vechi profe]i [i cei mai stra[nici vulturi. vor cånta coruri auzite de mine o. a 50-a |n]elege]i ceva Din acest adev`r Unic |n]elege]i cum fruntea mea tremur` ca temelia unei case a unei m`re]e case \n care dorm preo]ii cei mai vechi. pe[ste] 50 de zile \n care astrele se plimb` pe Ecuatorul invizibil al Cerului Meu Unicamente ca s`-mi fac` respectuoase saluturi seara 5602 a 50-a din sublima Noastr` IUBIRE o. mult a[teptata o. vor bate vånturi puternice atunci vånturi supuse Mie seara 5602.AT H A N O R simplu – Unicul Adev`r IAT~-L: seara 5602 peste 50 de zile Cassiopeia vine a treia oar` fluturåndu-[i n`frama. se va opri tr`sura la poarta de intrare o. Voi l`sa aceast` sear` s` vie pentruc` marea mea gratitudine permite [i Inspira]ia mea nu cunoa[te margini Voi l`sa lini[tit aceast` sear` 11 . vor isbucni cascadele mult a[teptate o. se vor saluta astrele \ntre ele ca vechi cuno[tin]e seara 5602. a 50-a sublima. eu suråd lini[tit.

iubitoare. la palmaresul meu se mai \nscrie o minune aceea a [earpelui care cånt` Lira lui Orfeu a fost desgropat` de Noi din mocirla vulcanilor. ce fir nev`zut ne leag`. \ntr’o secund` le str`batem. este ceva asem`n`tor Nou`. asemenea amåndoi Cånd r`suflarea ni se tope[te Gesturile noastre sunt saluturi. liber`. \n apele moarte ale lui Neptun fruntea lui se sprijin` de stånci måinile lui se odihnesc \n spuma cea mai pur` acolo. mångåiate de plopi Ochii de culoarea Iubirei care privesc nev`zu]i Pentru ace[ti ochi mare[a] mea Gratitudine scrie |n secunda aceasta. din leag`nul de cenu[e Degetele Noastre mångåind Lira ascult` propria lor voce Aceasta este noua minune legat`. prea ample. desf`ce]i-v` degetele pentru a putea asculta: |n a 5602[-a] v`g`un` a lunei |n a 5602[-a] sond` de nectar din pletele lui Neptun Undeva. iubite asemenea? Unici totu[i. sp`la]i-v` måinile. printre astrele str`lucitoare. prietene[ti. o. pe care ni le trimetem. Ferestrele lor sgål]åite de vånt.AT H A N O R pe care o vor sim]i degetele celor mai mul]i inimile lor agitate. sunetele. prea \nalte pentru a fi auzite de ceilal]i noi ni le spunem 12 . Iat`. prea repezi. Str`batem dep`rt`ri ame]itoare pentru biata minte omeneasc`. iat` cåntecul ei. vorbele noastre. calde. unde iubita mea [tie foarte bine. departe. Ce fir sub]ire ne leag` inimile? Acolo. departe. la Glesnele Cassiope[e]i. lini[tite ca o furtun` la apari]ia lunei.

AT H A N O R Numai Iubire [i lini[te e cuprins` \n ele Salut. frate Asemenea Mie – Tu pe al c`rui deget str`luce[te inelul lui Neptun. Salut. [tiin]a Noastr`. \ntins peste cer. saluturile mele de spum` acele cuprinse \n p`tratul dela baza Piramidei trec nev`zute printre oameni. prieten Asemenea. nu are nimic a face cu ceeace cunosc oameni[i]. Uria[` Lini[te. pentruc` leg`tura. mai imens decåt o constela]ie. \n felul acesta lira r`sun` mai puternic Te salut f`r` s` m` clintesc. Pentru asta vorbele au. Equatorul ceresc este Cercul t`u Salut. Frate asemenea. prin invizibilul fir care ne leag`. sunt momente \n care m` ab]in momente \n care aerul \ntreg nu poate s` m` con]in` [i-mi opresc umerii s` se mi[te din grija de a nu d`råma bietul firmament omenesc. 13 . Te salut mångåindu-mi ureche[a]. form` amplificat` a MUSEI mele Asemenea suntem [i numai noi [tim.

Ea nu mai poate nimic. reg`sita lir` a lui Orfeu r`sun` marea harf` ]esut` din pånzele p`ianjenului Acoper` steaua t`cut`. amenin]`toare steau[a] Cåinelui. Sothis care se apropie. \nghe]ate \n frigoriferele \n care spuma vulcanilor a \nceput s` fiarb` acolo unde plantele de cenu[e. mai str`lucitoare decåt diamantele dincolo de Insula Mor]ilor. sure \[i men]in \nc` umbra departe de grota lini[tit` R`sun` sandalele Noastre. nu mai v` teme]i: \n casele lungi.AT H A N O R 8 Decembrie 1948 Picur` mai departe cristalul pe pere]ii grotei lira de aur. {i totu[i pas`rea ne mångåe p`rul S`ruturile ei ame]itoare plutesc \n aer Le auzim [i måinile stau pe loc ca s` asculte Le vedem [i ochii se \nchid pentru aceasta A fost o secund` de oboseal` poate O clip`. ultima \n care Sothis [i-a tremurat flac`ra Iat` mesagiul: Acesta nu mai poate s` mai \nvie Pe veci sunt pierdute picioarele lui stråmbe 14 . Noi am trecut dincolo de Insula Mor]ilor Cåt de fierbinte este pielea aceasta demn` [i neted` [i cel care n-a putut s’o suporte a ars \n`untru n’a mai r`mas nimic decåt pic`tura de cenu[e a inimii Cu aceast` cenu[e culeas` \n sbor noi am aprins focurile pe mun]i De data aceasta cenu[a a re\nviat din pas`re mai pur`.

Asemenea dormea lini[tit milioane de ani {i iat`-l \ntinzånd måna c`tre Noi c`tre fratele re\nviat 15 . Cum se aplecau arborii ca sub o mare vijelie! Milioane de ani t`cerea a stat \n grote lång` picurul limpede al cristalelor. milioane de ani lira \ngropat` \n cear` a tres`rit la venirea serii Deasupra norii prietenii se d`deau la o parte Undeva. cuprin[i de panic`. cum frem`tau oamenii.AT H A N O R Gura hidoas` a r`mas supt` \ntre stele P`rul i-a ars r`spåndind un miros nepl`cut O.

Pentru tine [i pentru iubita ta Iat`.AT H A N O R 10 Decembrie 1948 Scoate amfioza La Picioarele Piramidei. rezistente. ultima amfioz` aceea mai vrea. pocne[te din degete fluer` [i dorin]a ta cea mai mare se va \mplini a[a cum peste un minut cineva care ]i-e drag \]i va deschide u[a |ntinde-]i aripile de o]el. Tu e[ti lini[tit ca regele Elefan]ilor E[ti \n]elept ca regele {erpilor Adånc e[ti ca marea [i str`lucitor ca luna Pentru cine str`luce[te Cassiopeia cu lucirea ei neobservat` de nimeni. puternice 16 . ultima buc`]ic`. La Picioarele Semiramidei Amfioza st`tea t`cut` ca un cle[te marin Amfioza avea 75 de ani [i era t`cut` Eu aveam 28 de ani [i nu eram t`cut Pån` aici a fost oarecum con[tient. \n sensul ei. e timpul sunt suficient de sudate. Vrei s` [ti[i] cum au s` fie toate astea Dar tu [ti[i] foarte bine [i numai con[tientul t`u sdrean]a care ]i-a mai r`mas pe t`lpi.

Ea sufer`. favorabil`. e atåt de u[or [i de simplu Un singur gest f`cut måine la 9 [i 15 un gest pe care ai s`-l vezi [i are s` te bucure – Acum noapte bun` – 17 . Dou` ore ai pån` la culcare Pån` la visul cel frumos Dou` ore pån` acolo [i dou` zile pån` dincolo Pån` la cel`lalt vis frumos scoate amfioza.AT H A N O R cu \ncredere a[teapt` [i lucrurile se vor petrece \ntocmai dac` asta este dorin]a ta [i iat`. dar e bine s` taci. Cei cu litera G se vor mi[ca continu[u]. A va \ntålni pe V. \ntorcånd capul. t`cut`.B Caut` s` [ti[i] dela ea cum s’a petrecut aceasta. Epurii care vor trage carul t`cutului triumf. din grija ta. Tu [ti[i]. ea este \ntr’o pass` rea care va trece cåt de curånd. nu spune nimic. Litera B va tace. ordon`: De måine s` se preg`teasc` caii de parad`. Puii vor mi[ca penele lor dr`gu]e ca s` fac` pu]in` r`coare Cineva va \ntreba de S. ace[ti favorabili. ea nu a[teapt` decåt asta. f`r` odihn`. cei cu litera C se vor supune Litera R va interveni la timp.

AT H A N O R 18 .

AT H A N O R CORESPONDEN}~ 19 .

AT H A N O R

Dou` scrisori de la Victor Brauner
Canet-Plage le 26 Oct 940

Dragii mei Gellu [i Mariana*, dup` nenum`rate peripe]ii [i aventuri sunt aici de 3 luni \ntr’o regiune curioas` [i cretinizant` [i unde neurastenia se amplific` \ntru’un cadru unde inunda]ii [i vånturi f`r` compara]ie nu fac decåt s`-i dea o form` colossal`. V` scriu fiindc` vreau s` [tiu ce face]i [i pentru c` tot m’am interesat \n scrisorile mele dar de un timp \ncoace numai am nici-o veste din ]ar`. V` rog scrii]im [i \n acela[ timp ce e cu familia mea de care nu mai [tiu nimic de 1 lun` jum`tate. Aici fiecare e \n alt` parte. Breton e \ntr’o mic` localitate lång` Toulon. Mabille e \n drum spre Mexique. Dominguez [i Herold la Marsilia. Jacqueline a r`mas la Paris [i numai am ve[ti de la ea de 2 luni. Peret [i Remedios la Paris. Eu sper c` peste cåtva timp voi putea pleca departe. V` rog din suflet da]i-mi ve[ti detailate de voi de ai mei, de Luca de Margit [i de to]i prietenii no[trii. Inutil s` v` spun affec]iunea mea pentru voi [i mai ales Mariana „somnabul`“ [i Gellu cum merge cu cercet`rile pe cari le \ncepuse[i la Paris.
* prima so]ie a lui Gellu Naum. (n. ed.)

20

AT H A N O R V` s`rut` al vostru prieten ner`bd`tor [i \nsetat de un cuvånt de la voi Victor
adresa: V.B. Villa „Crepuscule“ 5 Rue Sauvy Canet-Plage (P.O.) France

Vendredi 15 Nov. 1940

Drag` Gellu, am fost plecat pentru cåteva zile la Marsilia, ca s` pun la punct (a[a credeam) voiajul meu \n Mexique. Am v`zut acolo pe Breton, care r`måne acela[ om admirabil [i \ntr’adev`r „inalterabil“ chiar \n aceast` circumstan]`. Mult` Mult` lume la Marsilia. Am v`zut tot Dômul [i Montparnassul, dar \ntr’o mizerie \nzecit`. Adamof [i Brien (poetul scrumbie) [i toate u[chitele dela Rotond`. |]i \nchipui ce a reprezentat pentru mine dup` 4 luni de solitudine voiajul `sta. Din nefericire chestia plec`rii, foarte complicat` mai ales pentru mine. S` vedem. Jacqueline e la Paris am primit dela ea (de 2 luni nu am mai avut nimic) au dat’o afar` [i e f`r` un franc, s` vedem [i asta cum o s` se aranjeze. Toat` lumea f`r` un ban. Breton a locuit [i el \ntr’o barac` la mare [i num`rånd franc cu franc. Aici la Marsilia s’a format un comitet american pentru ajutorarea arti[tilor en detresse, dar cånd am ajuns numai aveau un franc, au distribuit la stånga [i la dreapta [i toate javrele de jurnali[ti pedera[ti etc au luat bani. Suntem totu[i \n contact cu acest comitet s` vedem cu asta. Foarte desesperat [i neurastenizat pentru måine.

21

AT H A N O R Cum se aranjeaz` cu tine \n noua form` de iarn` unde cerul e verde, [i ridici måna dreapt` s` vezi dac` plou`. {i celebrul cutremur? Gellu scriemi scriemi ori[ice s`rut` pe Luca Anny [i spunele c`-i iubesc tot atåt de mult iar pe tine al t`u prieten victor, care vrea s` se \ntålneasc` cu voi, te s`rut`. Nu am ve[ti de la familia mea! Ce e cu Mariana? am primit [i dela ea. Herold nu prea merge din cauza furnicii de Violet. Am v`zut Vasco*, \l cuno[team, prost imprimat.

* Vasco de Gama, volumul de poeme al lui Gellu Naum, ap`rut \n 1940. (n. ed.)

22

SAREA DIN MARE POATEC~ NU E A{A DE FRUMOAS~ DAR |N GELLU NAUM 23 . MAREA E F. MARE {I F. FRUMOAS~.AT H A N O R Trei scrisori de la Gherasim Luca GHERASIM LUCA LUI DRAG~ GE-LOUP |}I SCRIU DELA MARE.

FRUMOASE. BUN~. FRUMOAS~ ORA{UL DESCOPERIT ESTE |N SCHIMB UN ORA{ ANTIC. FRUMOS. MULT NISIP. PE AICI A FOST |N SCHIMB O MARE FURTUN~. |N SCHIMB EU SUNT F. SUNT {I SINGURUL SEZONIST DIN LOCALITATE. 24 . DIMPOTRIV~ (|N SCHIMB) LE-AM P~STRAT. AM MAI G~SIT MELCI SCOICI {I ALTE VIE}UITOARE MARINE PE CARE NU LE-AM ARUNCAT. FURTUNA A DESGROPAT |NTRO SINGUR~ NOAPTE UN VECHI ORA{ DENUMIT GALATIS. ANTIC. APA SE BEA DIN FÅNTÅN~ CU G~LEATA. LOCALITATEA ARE |N TOTAL (|N SCHIMB) F. EA E F. MULT~. F. |N SCHIMB APA DE B~UT NU E F. PROAST~ DAR |N SCHIMB E F. |N SCHIMB SOARELE {I LUNA SUNT F. MULT~. ELE R~SAR {I APUN DE F. NEGRU {I POATE FRUMOS. AM G~SIT CÅTEVA CIOBURI DE OAL~ PE CARE |N SCHIMB LE-AM ARUNCAT. NISIPUL ESTE |N SCHIMB F. FURTUNA A FOST F. |N SCHIMB MAREA ARE F. PU}INE (DOAR DOU~) DAR SUNT {I ELE F. F.AT H A N O R SCHIMB E F. PU}INE ORI (DE DOU~ ORI PE ZI) DIRECT DIN MARE {I ATUNCI MAREA ESTE {I MAI FRUMOAS~. PU}INI LOCUITORI (DOAR 60).

46 drag` gellu scrisoarea ta datat` 13 iulie am primit-o acum \n nu [tiu c\t august (14? 15?…) c\nd m’am \ntors din constan]a de unde contrar lui p. (n. f.AT H A N O R AM S~-}I ADUC {I }IE SCOICI CA S~ TE JOCI.) 25 . lit). ed. Z S~RUT~RI PENTRU (LIT)*GIOARA EPIGRAM~ {I TELEGRAM~ DAC~ AI CITIT VREODAT~ MACBETH HAMLET {I FAUST AFL~ C~ M~ |NTORC |NAINTE DE ZECE AUGUST mijlocul lui August. poetul am adus f. p. mult` speran]` [i pe l\ng` speran]` [i disperan]` am mai adus o mare cantitate de pietre scoici melci cadavre de raci lemne arse aer bronz [i alte vie]uitoare marine dar mai ales imaginea unei sublime unei sublime unei sublime acrobate care mi-a oferit \ntr-un mizer circ ambulant din mahalaua ora[ului * |n scrisoare e desenat un pat (fr. TOT UNIVERSUL SE JOAC~ TE S~RUT~.

trimite-mi proecte [i detalii despre cum anvizaja]i voi colaborarea voastr` la expozi]ie 26 . d`-mi sugestii poetice sau de oricare alt ordin de pild` \n ceiace prive[te titlul templu al libert`]ii respins din cauza caracterului s`u vulgar 3.un fel de „loc“ simbolic al aspira]iilor noasvie]uire cu solitudinea tre comune \nc` o lun` de pre.care s` ne permit` s` \ntreprindem o lucrare colectiv` [i anonim` (subliniat de ocup`ri asidue \n jurul urinei galbe-mine) \n maniera marilor epoci de frisoane ale nului lapte [i ou` sensibilit`]ii este vorba de montarea unei s`li la care s` colaboreze pictori poe]i arhitec]i [i sculptori o viziune nou` a unui spa]iu nou [i necunoscut victor spune c`-mi scrie pentru urm`toarele motive pe care ]i le reproduc a[a cum mi le-a scris el pe puncte: 1. este vorba de g`sirea unui mobil de strucpentruc` din ultimultur` un fel de templu al libert`]ii sau al ereziei t`u mesagiu rezult` o lung` con. ai posibilitatea de a-i reuni pe prietenii no[tri comuni pentru a discuta despre aceast` expozi]ie? 2.AT H A N O R o teribil` [i crispant` cristalizare a \ntregii noastre activit`]i poetice [tiind c` arzi de ner`bdare s` afli nout`]i (cum te sim]i? ]i-e mai bine? scrisoarea ta galben` era prea trist` nu ar fi mai bine s` te \ntorci la bucure[ti?) m` gr`besc s`-]i transmit nout`]ile pe care le de]in \n primul r\nd o scrisoare primit` dela victor \n care \mi vorbe[te despre organizarea unei Bucure[ti 24 august 45 enorme expozi]ii surrealiste (\]i scriu \n termenii lui) cu un caracter tout à fait nouveau drag` gellu.

AT H A N O R dup` cum vezi drag` gellu e vorba de o propunere destul de tentant` care ar justifica revenirea ta la bucure[ti sau \n or[ice caz o lung` [i am`nun]it` scrisoare din partea ta eu te voi ]ine la curent tot timpul cu ideile [i propunerile care circul` pe aici \n ceiace prive[te realiz`rile nu vom \ntreprinde nimic p\n` ce nu vor fi aduna]i to]i corifeii (paul pleac` [i el m\ine la mare unde va r`m\ne p\n` la 1 septembrie) la \ntoarcerea mea din constan]a (am f`cut pe jos toat` coasta m`rii negre p\n` la frontiera bulgar`) am g`sit sub u[` \n afar` de scrisoarea lui victor o scrisoare trimis` din elve]ia de un necunoscut „c’est un inconnu qui vous écrit mais le monde n’est-il pas plein d’inconnus qui se cherchent?“ el se nume[te georges henein [i face parte din grupul surréaliste din cairo (\n elve]ia se afla \n trecere) scrisoarea lui nu e chiar at\t de stupid` [i de comercial` ca a celorlal]i dar dup` experien]a renne-serbanne cred c` e mult mai bine s` ne men]inem \nc` \ntr-o oarecare rezerv` nu [tiu dac` ai luat cuno[tin]` de articolul lui renne-serbanne* publicat la mizerie \n mizerabilul cahier du sud el face acolo o dare de seam` sa[apanist` [i voiajor-comercial` despre activitatea cultural` din statele unite anglia italia cehoslovacia etc (la romånia n’a ajuns \nc` dar probabil c` \n toamn` ne a[teapt` [i pe noi
* René Renne [i Claude Serbanne, critici de art`. (n. ed.)

27

AT H A N O R aceast` porc`rie – crezi c` mai e posibil s` o evit`m? –) iat` c\teva mostre dintr-o mie: „ce livre est l’indice d’une conscience écossaise…“ „Toyen est restée seule dans l’ort[h]odoxie du surréalisme. Ses dernières œuvres, encore sous l’influence de Tanguy (perspectives illimité[e]s) se peuplent maintenant de squelettes d’animaux préhistoriques. Signalons enfin la révélation du poète surréaliste Heisler…“ „Esteban Frances et Matta, malgré leur jeunesse, s’y sont affirmés comme deux des plus grands artistes vivants. Nous y reviendrons bientôt“ „Si le roman ou la poésie américaine ont déjà atteint leur maturité, l’art américain n’en est pas encore qu’au stade expérimental, au stade de greffage, en ce sens à «la tra\ne» de l’art européen qui possède une plus riche culture et puise des possibilités de régénération dans un fond populaire très varié“ „Dans le domaine littéraire, il n’est pas trop tôt pour parler d’une «renaissance» scandinave.“ etc. etc. etc \n afar` de faptul c` personajul e un mare cretin nu are nici m`car scuza maniac` de a se ocupa exclusiv de surréalisme articolul lui e un bor[ de c`cat despre toate curentele literare [i artistice \n care are neobr`zarea s` introduc` [i d`ri de seam` despre surréalisme dolfi a primit [i el o scrisoare dela unul care semneaz` jean brun profesor de filosofie la Revel (Haute Garonne) el ne anun]` c` \[i d` acum examenul de capacitate c` are 27 de ani c` vrea s` introduc` surréalismul \n \nv`]`m\nt c` e bun prieten cu Bellmer c` corespondeaz` cu Magritte etc dup` cum vezi numai [tiri interesante

28

AT H A N O R cred c` e necesar s` facem odat` pentru totdeauna o oarecare ordine \n acest confuzionism epistolar cu str`in`tatea care probabil c` nu e numai strict epistolar drag` gellu altceva ce s`-]i mai spun sunt \n bucure[ti de dou` zile am stat aproape tot timpul cu paul vergi [i dolfi care sunt foarte dr`gu]i pu]in plictisi]i [i mole[i]i de c`ldur` eu m` simt \nc` deta[at de toropeala local` dup` patru s`pt`m\ni de mare canicula mi-e \nc` destul de exterioar` [i n’am avut timp s`-mi amintesc c\t de oribil este acest ora[ m` g\ndesc la expozi]ia din str`in`tate [i la aceia local` dorm mai mult dec\t de obicei m` uit la pietrele pe care le-am adus m`n\nc pepeni [i te s`rut, Z A doua zi: asear` ne-am \nt\lnit la paul ca s` facem programul expozi]iei (din Bucure[ti)* este vorba de un text automat scris de paul dolfi vergi [i zola din care extragem titlurile tablourilor [i care va figura \n \ntregime \n program a[a cum a fost redactat pe sistemul „cadavrului“ textul e semnat de noi to]i a[a c` \]i solicit semn`tura pe care te rog s` mi-o trimi]i de urgen]` printr-o telegram` de dou` cuvinte: semnez catalogul
* Expozi]ia L’Infra-noir. Préliminaires à une intervention sur-thaumaturgique dans la conquête du désirable. (n. ed.)

29

(n.) 30 .AT H A N O R repet: e vorba de un cadavru iar nu de un text teoretic mitropolitul str`zii lui vergi despre care m` \ntrebi se nume[te [aguna dar vergi r`m\ne toat` vara la bucure[ti am mai citit dou` reviste trimise de Nadibuna* «Hémisphère» care apare \n America cu un articol al lui Breton despre Aimé Césaire [i c\teva texte revista e tip`rit` de un grup de poe]i Africocubains cealalt` revist` e «Spectateur» un fel de „Cortina“ cu un articol al lui Breton despre opacitatea omului \n timpul absen]ei mele de acas` nu [tiu ce s’a \nt\mplat dar vecinul de jos pretinde c` eu i-am inundat casa ultima informa]ie: paul [i reni pleac` sigur m \ i n e diminea]` spre mangalia penultima informa]ie [i urm`toarele \n scrisoarea viitoare Colaj de Gherasim Luca * Nadine Krainik. ed.

(n. o eroare de datare: scrisoarea pare s` fi fost scris` la scurt timp dup` cea datat` „mijlocul lui August.AT H A N O R Bucure[ti 24 august 45* drag` gellu. ed. deci pe 24 august 1946.) 31 . 46“. pentruc` din ultimul t`u mesagiu rezult` o lung` convie]uire cu solitudinea \nc` o lun` de preocup`ri asidue \n jurul urinei galbenului lapte [i ou` pescuit p`duri vitamine [i alte imperative corporale m` v`d silit s` continui rolul meu de fantom` a ubicuit`]ii [i s` te transport cu ajutorul acestui vehicul grafic (singurul de care dispunem la aceast` or` a tuturor diviziunilor) \n marile aglomer`ri interna]ionale din nefericire prin mari aglomer`ri interna]ionale nu se \n]elege deocamdat` dec\t o mic` scrisoare \nso]it` de dou` publica]iuni primite \ntr-un plic dela grupul surréaliste din Brno-Praha (Brrrr-Hahaha) \n ceiace prive[te scrisoarea ea \ncepe cu Cher Monsieur continu` cu mult a[teptata fuziune \ntre comer] [i suprarealitate [i sf\r[e[te politicos irepro[abil higienic occidental \n ceiace prive[te publica]iunile cred c` [i tu vei fi de acord c` ele sunt foarte bune extrem de bune cum nu se poate mai bune deoarece sunt scrise \n limba ceh` [i tot ce se scrie \n ceh` [i \n leopard` nu poate fi dec\t cum nu se poate mai bun singurul lucru care deranjeaz` pu]in sunt cifrele [i asta numai pentruc` sunt puse \n caractere arabe * Foarte probabil.

observa]iile analitice [i impresiile neprev`zute care ar surveni \n timpul elabor`rii comune [i al difuz`rii obiectelor \n lumea exterioar` ar \nso]i sub forma unui text 32 .AT H A N O R sunt convins c` p`str\ndu-[i fizionomia ceh` ar fi fost ca [i restul cum nu se poate mai bune cunosc\nd. la perfec]ie limba arab` mi s’au trezit f`r` s` vreau vechile apetituri critice pe care \n marea mea nedumerire ]i le prezint [i ]ie ai putea s`-mi spui dece un tablou intitulat Periferie (original titlu) cost` 2500 Kcs ˇ [i unul intitulat Junkers numai 600 Kcs? ˇ (cred c` observi din nou valabilitatea tezei mele anti-arabe dac` grupul de litere Kcs nu ar fi fost \n proxima ˇ [i promiscua vecin`tate a grupului de cifre 2500 niciodat` nu a[ fi \ndr`znit s` fac o asocia]ie \ntre insesizabilul Kcs [i vulgara lui semnifica]ie pecuniar`) ˇ textele [i poemele (zmrazující opus tenosti nahmatáme pouhé ˇ ˇ kulisy minulych deni kulisy ktére vlastné…) ´ ˇ mi se par p\n` la noi ordine irepro[abile tablourile reproduse sunt \n num`r de 24 * continu` s` m` seduc` magnifica invita]ie lansat` de victor p\n` acum unica propunere atr`g`toare a fost f`cut` de paul ea const` \n construirea \n comun a unui obiect sau a unui num`r oarecare de obiecte \n care automatismul [i hazardul s` intervin` nu numai \n procesul de elaborare dar [i \n difuzarea lor ulterioar` revela]iile. dup` cum [ti[i].

dar am impresia c` \n tendin]a noastr` fundamental` de a solu]iona odat` pentru totdeauna antinomia ac]iune-contempla]ie am f`cut eroarea de a introduce \n \ns`[i metodele noastre de solu]ionare urmele nefaste ale acestei antinomii dac` \n ceiace prive[te starea noastr`. a intra-uterului [i a romantismului german \n cea mai mare parte ac]iunile noastre r`m\n exterioare. modernism. politicianism) f`r` a fi integrate organic acelui vast interior negru care ne devor` sunt convins c` un revolu]ionar romantic sau un alhimist \n comuniune spiritual` [i activ` cu prietenii lui 33 . de realitate * am citit zilele astea c\teva sute de pagini din Novalis [i niciodat` nu am resim]it mai apropiate de esen]a preocup`rilor noastre miasmele impregnante pe care le eman` lectura romanticilor nu [tiu dece. intim`.AT H A N O R machetele (obiectelor) pe care urmeaz` s` le trimitem aceste machete (eventual m`rite acolo) \nso]ite de explica]iile textuale vor figura pe pere]ii „ereziei“ indiferent dac` aceast` propunere ne va reprezenta sau nu p\n` la urma la expozi[]i]e g`sesc c` e foarte important ca ea s` fie realizat` pentruc` \n afar` de faptul c` ne-ar oferi un c\mp comun de manifestare [i de coeziune cred c` rezultatele acestei experien]e ne-ar pune fa]` \n fa]` cu o f`[ie. \nc` inexplorat`. lipite (pe linia futurism. de spirit ne plas`m pe linia alhimiei.

AT H A N O R de peste grani]` nu ar fi putut s` \ntre]in` acea dubioas` coresponden]` artistic` infra-anal` [i comercial` pe care suntem sili]i s` o \ntre]inem noi cu c\]iva fabrican]i de poeme [i de tablouri a c`ror unic` ra]iune de a se mi[ca \n surréalisme este atrac]ia lor c`tre o formul` avansat` de art` am impresia c` ne afl`m \n fa]a unui adev`rat complot al pasti[ei \n care [colile tind s` ia locul curentelor [i fluviilor cu formele suspendate \n aer ca covrigii un ritual vid din care s’a retras fluidul 34 .

AT H A N O R poatec` tendin]a mea de a p`stra \ntr-o perpetu` efervescen]` speran]ele pe care ni le-am pus \n suprarealism fac[e] ca r\ndurile mele de \ngrijorare s` fie alarmant de exagerate dar \n avalan[a asta murdar` de invita]ii la notorietate la ordine [i la fosilizare cultural` scrisoarea lui victor e unicul r`spuns \n stare s`-mi amelioreze angoasa acel „templu“ al ereziei al libert`]ii [i al indezirabilit`]ii totale fiind \n clipa de fa]` semnalul colectiv anonim [i sincronic al enormului NU pe care \l lans`m oprimantei iluzii exterioare * paul fiind \nc` la mare vergi fiind ocupat cu examenele dolfi fiind mereu re]inut la pokere zola nu vede nici un om a[a c` nout`]ile pe care ]i le aduc se reduc la primirea unei singure scrisori [i la c\teva comentarii vazuiarde* \n jurul evenimentului te s`rut`. Z * de la fr. vasouillard = confuz.) 35 . ed. (n.

Excuse-moi mon style. On a reçu des lettres en quantité (et calité) – j’ai l’impression que les inconnus de l’étranger deviennent d’autant plus sympathiques que nous leur servons moins de politesse et plus de critiques. le vingt-neuf de ce mois. 1946 Cher Gnôme. Je veux que tu aprennes exactement le jour de notre vernissage: c’est dimanche. Pourquoi n’écris-tu pas chez toi? est-ce que tu ne connais pas ton adresse? (No 43) – et celle du 4. Aman? Voilà. soit entre les mains de tes voisins. j’ai retenu ton adresse que m’a donné une charmante et devouée amie à toi. pour t’exprimer le désir de tant d’hommes (et femmes) qui détestent tout obstacle. celle qui n’arrive pas à te faire parvenir ses mots puisqu’ils s’évanouissent avant de te toucher. c’est tout ce que j’ai à te transmettre de ce côté-là. Tu comprends que ce n’est pas seulement pour te dire ça que je t’écris. tu peux te rendre compte que c’est un désir d’amour qui fraie son tendre chemin à travers le torticolis de ma prose. Dis gentiment merci. mon vieux. soit à leur point de départ. et écoute. toute distance entre ton sourire et la fête du [de la] fin de ce mois. pour une fois il n’est pas l’homme. mon ami. L’intelligence ne te manque pas tout à fait.AT H A N O R Scrisoare de la Paul P`un Bucarest le 11 Sept. 36 . car je veux le rendre d’une obscurité infranchissable. Th. C’est beaucoup plus intéressant et plus encourageant aussi.

AT H A N O R On a travaillé comme des fous pour l’exposition. pe dou`zeci [i nou` luna aceasta. \]i po]i da seama c` o dorin]` de iubire \[i croie[te drumul tandru prin crampele prozei mele. monsieur Gnôme. 1946 Drag` Gnom*. Scuz`-mi stilul. (n. je la suppose assez vive pour mettre le feu à tes talons et à la machine à vapeurs qui nous apportera. c`ci doresc s` fie de o obscuritate de nep`truns. attendue et triomphante. ta belle personne. * Joc de cuvinte bazat pe omofonia dintre fr. avec une lenteur exaspérante. pentru a-]i exprima dorin]a at\tor b`rba]i ([i femei) ce detest` orice fel de obstacol. Inteligen]a nu \]i lipse[te pe de-a-ntregul. orice distan]` \ntre sur\sul t`u [i s`rb`toarea de la sf\r[itul acestei luni. Au revoir. ce sera une très belle manifestation collective.) 37 . malgré quelques éléments dont nous ne sommes pas très surs qu’ils auront l’honneur de ton accord. trad. fie \n m\inile vecinilor t`i. |n]elegi c` nu doar ca s`-]i spun asta \]i scriu. ]i-am re]inut adresa pe care mi-a dat-o o fermec`toare [i devotat` prieten` a ta. Naum. gnome [i pronun]ia francez` a numelui G. de ast` dat` el nu e omul. Vreau s` afli cu exactitate ziua vernisajului nostru: e duminic`. prietene. Embrasse bien ta sœur en lui pinçant les fesses. fais bien le boxing-putching-footing-ball avec ton beau-frère et – vite. fie \n punctul lor de plecare. dans nos bras. aceea care nu reu[e[te s` fac` s`-]i parvin` cuvintele ei pentru c` dispar \nainte de a ajunge la tine. le français me fatigue. je ne veux pas aviver ton impatience. Paul Bucure[ti 11 Sept. On a… Enfin.

b`tr\ne. a[teptat` [i triumf`toare. domnule Gnom. Am… |n sf\r[it.) 38 . |mbr`]i[eaz-o pe sora ta ciupind-o de fese. f` boxing-putching**-footing-ball cu cumnatul t`u [i – iute.AT H A N O R De ce nu scrii acas`? nu-]i cuno[ti adresa? (Nr. Aman 4? Asta e tot ce am a-]i transmite \n privin]a asta. [i ascult`. nu vreau s`-]i st\rnesc ner`bdarea. totodat`. Am lucrat ca ni[te demen]i pentru expozi]ie. cu o \ncetineal` exasperant`. mai \ncurajator. La revedere. presupun c` e destul de puternic` pentru a-]i aprinde c`lc\iele [i pentru a pune \n mi[care ma[in`ria cu aburi care ne va aduce. Am primit scrisori \n mare cantitate ([i calitate) – am impresia c` necunoscu]ii din str`in`tate devin cu at\t mai simpatici cu c\t le servim mai pu]in` polite]e [i mai multe critici. E mult mai interesant [i. 43) – [i pe aceea din Th. va fi o foarte frumoas` manifestare colectiv`. \n bra]ele noastre. trad. \n ciuda c\torva elemente de care nu s\ntem foarte siguri c` vor avea onoarea acordului t`u. Mul]ume[te-mi frumos. Paul (traducere de Dan Stanciu) ** corect: punching. frumoasa ta persoan`. franceza m` obose[te. (n.

AT H A N O R

Trei scrisori c`tre Victor Brauner
Bucure[ti 27 Iunie 1946

Dragul meu Victor, |]i r`spund cu oarecare \ntårziere din cauza unei crize care m-a cuprins de cåtva timp. Despre Torossian [i celelalte lucruri de care n-ai \n]eles, nu sunt decåt asigur`ri pe care mi le-a dat Harry \n urma insisten]elor mele [i care speram s` se realizeze \ntr’o m`sur`. Sunt fericit s` aflu dela tine c` n-au mare importan]`, pentruc`, \n situa]ia \n care m` g`sesc eu \nsumi, n-am putut face altceva decåt s` insist pe lång` el. Am v`zut reproducerile tale care mi s-au p`rut magnifice. De cea mai mare parte luasem cuno[tin]` \nc` \nainte de a fi f`cute. |ntr’un vis pe care ai s`-l cite[ti poate \n cartea mea MEDIUM, din lada care era un sarcofag egip]ian le-ai scos pe rånd [i mi le-ai ar`tat. Am fost cu totul turburat cånd le-am privit din nou, dup` 5 ani, \ntr’o camer` din Calea Victoriei. Te-ar interesa s`-]i trimet viziuni ale tablourilor tale viitoare? Bine \n]eles, \ndep`rtånd ceiace este manifest \n ele, nere]inånd decåt ceiace se fr`månt` \n fundul lor, [i \nc`… (ar trebui s` intervenim \n ceiace timpul este capabil s` interpuie \n posibilit`]ile de \n]elegere)

39

AT H A N O R Cåt despre mine, lucrez dup` ce am privit ore \ntregi un ou negru. Texte, poeme, DRAME (?) mi-e egal. Ceiace m` plictise[te este necesitatea de a recurge din timp \n timp la o rezerv` de exprimare (necesitatea coment`rii), meschin` [i arbitrar` \n care n-am nici un fel de \ncredere. Aici a fost foarte r`u. Vechile noastre ranchiune, urm`ri ai acestor ani de sl`bire a mentalului, nu au disp`rut cu totul [i plutesc ca un maleficiu exasperant care face imposibil` aproape orice activitate colectiv`. Ad`ogånd mesagerii… Drag` Victor, sunt \n permanen]` urm`rit de un cåine. Sunt sigur c` e Cornelius Agrippa de Nettesheim. |]i trimet fotografia lui luat` \ntr’o gar`, pe Valea Arie[ului, råzånd \n hohote. |nainte de a fi fotografiat atr`sese aten]ia c`l`torilor prin tot felul de manevre ciudate. |n privin]a identific`rii nu poate fi nici un fel de \ndoial`. Cuno[ti am`nuntele mor]ii? {i pasagiul: „SUNT |N |NTREGIME METAMORFOZAT |N CÅINE“… |]i trimet un text* care are s`-]i spun` oarecari lucruri despre pozi]ia mea. Cred c` e vorba de dragoste sau de altceva, nu sunt sigur, \n tot cazul tr`s`turile cåinelui sunt destul de vizibile. La interven]ia lui Rafael ai s`-l recuno[ti destul de u[or. Nu e \n nici un caz un text teoretic. Agravarea aparent` a unor preocup`ri, utilizarea unui langaj anumit se datoresc, e drept, condi]iilor de aici. Lucrat cu minunatul aparat denumit oul negru (procedeu B. lumin` puternic`, destul de aproape de ceiace tehnic se nume[te minimum de ordonare logic`) \n condi]ii speciale de \n]elegere po]i sesiza sub hermetismul latent ceiace este ascuns \ntr’o enorm` m`sur` [i pentru mine \nsumi. Dac` ai nevoe, pot trimete un comentariu, la care am s` adaog un alt comentariu, la care am s` adaog un altul, la nesfår[it. M` sufoc. Gellu

* Acest text va ap`rea, cu unele modific`ri, \n Castelul orbilor (1946). (n. ed.)

40

AT H A N O R Dac` am utilizat cuvåntul ilustra]ie [i oarecari am`nunte tehnice nu este pentru c` te-a[i putea vedea ilustrånd. Sunt mul]umit de r`spunsul t`u [i sub aparen]a lui de refuz m` simt tentat s` v`d un avertisment. (RIUS) |n portretul lui Rosencreutz din Noces chimique[s], \n dreapta, printre alte cuvinte destul de misterioase ]i-am v`zut numele, extrem de clar: BRAUNER.

Cuvintele nu mai particip` la lucruri. * Claritatea primordial` nu-[i mai g`se[te suport decåt \n obiceiurile ra]iunei sau \n dresajul tehnic. Langajul ei nu mai este capabil s` ne lege decåt de schematismul stratificat al unei realit`]i simple [i incapabil` prin ea \ns`[i de rectificare. Toate referin]ele la planurile ei nu face decåt s` ne imobilizeze perspectivele. Singur langajul poetului, incoherent \nc` [i vag, acest langaj al PERTURBA}IUNEI, ac]ioneaz` [i transform`. Dep`rtåndu-se de miturile osificate, efortul poetic poart` \n vårtejul PERTURBA}IUNEI actuale a spiritului, ca pe un imens såmbure amenin]`tor, mitul, turbure la ora aceasta, al unei lumi viitoare. |n prolixitatea f`r` margini a Verbului stau toate speran]ele gåndirii, \n PERTURBA}IUNE sursa fecund` [i sigur` a clarit`]ii. Poetul a realizat un miracol; vocea lui este o reflexiune asupra miturilor ini]iale, o erezie capabil` s` sf`råme dogmele. Ea provoac` dedublarea func]ional` a conceptelor simple. Ea asigur` PERTURBA}IUNEA necesar`, \ndoiala asupra a ceiace este ]inut ca evident, transformarea a ceiace pare imuabil.

41

Dela acest punct spiritele slabe \ncep s` vorbeasc` despre nervozitate. un luminos avans. desavuånd metodele utilului. |n aceast` grije de perfect` ordonare \ntr’o regiune neatins` de gemetele impulsiilor. n-a tr`dat niciodat` \ncrederea pus` \n fertilitatea ei transformatoare. * |n gravul simptom al afaziei colective contemporane. Poezia este un avans. gåndirea poetic`. denigrarea emo]iei. \[i reg`se[te posibilit`]ile de leg`tur` [i de interven]ie. 42 . |n jocul magnific de umbre [i de lumini al PERTURBA}IUNEI. un vast laborator \n care gåndirea se smulge din strivitoarele transform`ri prin uzare. nu trebuie uitat` marea responsabilitate a masculinit`]ii. o instan]` decisiv` a contradic]iilor. sensul miracolului necesar“ (Novalis). negarea misterului real. båntuit de propriile sale crea]ii.AT H A N O R * Desinteresåndu-se de legile anchilozante ale unui frumos imuabil. spre toate sensurile. \n men]inerea plin` de grije a antinomiilor artificiale. se poate destul de u[or recunoa[te cadavrul putred al gåndirii religioase. Verbul \[i reg`se[te func]ia sa realisatoare. Sensul ei este „sensul a ceiace trebuie revelat. omul \nsp`imåntat. aceia care nu accept` decåt speran]a obiectului \n frenetica ei desf`[urare spre toate direc]iile. Ea este aceia care face posibil` dispre]uirea imagina]iei. * Poezia este incompatibil` cu cea mai minim` restric]ie. o profe]ie a gåndirii noi [i reale.

A trecut mult de cånd nu mai [tiu nimic despre tine (cam din timpul penibilei chestii cu ilustra]ia [i cu explica]ia). sunt de natur` magic`: gra]ie ei oamenii \[i reg`sesc contactul. 1 Martie 1947 Drag` Victor. gra]ie fulgerelor care-i br`zdeaz` adåncurile. De aici \ncepe inexprimabilul. Technicile ei \[i au locul just printre marile tehnici ale ac]iunei. ea poate s`-l fac` s` vad`. Poezia este o [tiin]` a ac]iunei. nimic nu pare a-i fi mai propriu decåt o voin]` constant` de a explora necunoscutul.AT H A N O R |naintea oric`rei suficien]e. Singurul postulat pe care ea \l accept` este erezia. Omul a creiat poezia ca s` cucereasc`. asemeni iubirii. cel mai adesea. asemeni revoltei. mai ales \n condi]iile astea. ea \i sugereaz` mijloace capabile s` rezolve gravele antinomii care-l desfigureaz`. dar acest contact este asemeni focului. \n opozi]ie total` cu metodele obi[nuite ale conduitei umane. asemeni mor]ii care ne primene[te sångele. realitatea total` a lucrurilor. \naintea oric`rei tendin]e tinzånd c`tre aparen]a practic`. E teribil de greu. ea \i asigur` \nl`turarea tragicelor bariere ale obiceiului. asemeni panicei. asemeni apei. De ce nu-mi scri[i]? Ai primit Castelul Orbilor? Ai v`zut sinistra porc`rie din Cahier[s] du Sud? |]i trimet al`turat un text care poate are s`-]i explice mai bine ca mine lumea \n care m` strivesc. asemeni våntului. Leg`turile pe care ea le asigur`. Aceasta o face s` par`. Sunt din ce \n ce mai singur [i ce e teribil este c` s’au declan[at o serie de for]e \mprejurul meu care \ncearc` s` distrug` tot. {ti[i] c` am aproape 32 de ani? Po]i s`-mi trime]i adresa lui Peret [i a lui Mabille? Gåndesc prost sau bine. continui s` duc o via]` \n \ntregime poetic` (scoate toat` 43 . men]inåndu-[i misterul. B`e]ii sunt mereu dr`gu]i – \i v`d tot mai rar.

Te-au c`utat pe rue Perrel.AT H A N O R murd`ria din ultimul cuvånt). Ru[e] Petrel. 44 . discu]ii. etc) nu ajut` la altceva decåt ca s` ne \n]elegem [i mai pu]in. Scrisoarea pe care ]i-am trimis-o odat` cu acea pentru Breton mi-a venit \napoi cu men]iunea: necunoscut la adres`. Dac` \nl`turi voalul acesta u[or sunt mereu lång` tine Gellu 23 Iulie 1947 Iubitul meu Victor. |n rest. Rue Dupere etc [i nu te-au g`sit. Totu[i mai \ncerc s` dau de tine. cred c` toate lucrurile astea (scrisori.

pentruc` nu am nici un fel de contact \n afar` de planurile gregare. cine [tie? Dac` a[i fi lång` voi ar fi teribil. Te s`rut` cu dragoste Gellu Drag` Victor. etc. m` usuc aici. schimburi. De ce nu-mi scri[i]? De ce nu-mi trime]i nimic? Poate a[a trebue s` fie. \ncerc s` m` descurc singur [i e foarte \ntuneric. Scrie-mi recomandat. Måine toat` ziua trebue s` iau penicilin`. bolnav [i nenorocit. am \nc` o teribil` for]` cu toat` greau[a] \ncercare de demoralizare la care m` supune]i. eu sunt complectamente izolat \n afara misterioasei atrac]ii care m` face s` m` uit fix la voi.. e un blestem [i nu mai scap odat`. Scrisorile se pierd sau se r`t`cesc curios de u[or. scrie]i-mi. Textele mele te vor l`muri mai bine. dar sunt \ntr’o stare jalnic`. E \nfior`tor la marginea lumii unde m` g`sesc.. 45 . Iart`-mi criza asta de lamenta]ii. Tu [ti[i] c` asta e numai un fel de a vorbi [i Herold de asemenea.. Particip cu pasiune la manifest`rile voastre [i m` usuc. nu m` auzi]i cum urlu? Am s` m` \ncrunt odat` s` rup toate maleficiile.AT H A N O R Am v`zut din gazete ecouri despre expozi]ie care mi se pare \n afar` de calificative [i-mi pare extrem de r`u c` nu sunt lång` voi acuma. Sunt teribil de bolnav mereu mereu. E teribil` izolarea \n care m` ]ine]i voi. Am s`-mi \n`bu[ gura cu perdelele ca s` nu mai m` lamentez. scrie]i-mi. nu m` l`sa]i singur! Trimete-mi m`car catalogul dela expozi]ie sau orice s` [tiu c` nu sunt izolat pentru totdeauna. nu [tiu nimic. Sunt intrat \ntr’o zodie de maleficii extrem de periculoas` [i abea \mi mai trag sufletul. De asemenea \ncerc`ri de exterminare de demoralizare etc. Ce o s` mai fie? Drag` Victor. Nu [tiu ce face]i. tu mai ales. Ceilal]i au cel pu]in leg`turi de coresponden]`. nu m` vor avea pentruc` mai sunt capabil s` m` \ncrunt. Poate pentru asta sunt „à la page“.

Albul osului 46 .“ GELLU NAUM. Stroe Ne-a dat s` m`n\nc man` [i Ne-a luat de m\n` [i de man` conduc\ndu-Ne [……].AT H A N O R „Ne-am plimbat o s`pt`m\n` \ncheiat` [i Petre Ad.

Eu \n-sumi sunt acela. cu alte cuvinte. cåte [tiu 47 . apropiindu-se adeseaori de realit`]i. pe cånd el are un fond veridic. Aceste ac]iuni reale s\nt mistificate atåt de intens. cu atåt mai mult treaz! Deci. dac` ace[tia n-au \ntåmpinat nimic zilnic. cåt [i a persoanelor. dar trebue s` narez un vis personal cu consecin]e fatale \n via]a real`. divinitatea expune \n mi[care spa]iul sideral spre a subtiliza persoanele. Timpul [i spa]iul apanajul divinit`]ilor \n materie de vis este respectat. Divinit`]ile prin visuri decide de soarta imperiilor. f`r` \ns` cu toate acestea s` repet a m` da de exemplu numai pe mine. deci divinitatea comite o oper` la r\ndul ei prin distribuirea seral` a visurilor. tot atåt de mult. nici noaptea. Imagina]ia este produsul subiectului.AT H A N O R Domniei sale Domnului Gelu Naum Jurisconsult Student \n drept [i Filozofie Strada Roma No 2 Parcul Bonaparte |n Ora[ Confiden]ial Cum consider eu visurile noastre? Studiu psihologic pe larg 6 Octombrie 1940 Bucure[ti Pre]ul 5 Lei PETRE POPESCU POETUL Cum consider eu visurile noastre?! Visurile noastre le consider ca emanånd de la divinit`]i printr-o prizm` de vederi ocazionat` de peripe]iile zilnice ale individului sau persoanei. numai cånd au comis ac]iuni remarcabile. Dac` a[ fi [tiut atunci. nu viseaz` nimic. \n cåt inteligen]a noastr` r`måne inapt` pentru rezolvarea lor. c`ci dac` n-ar fi visul ar lua forma minciunei. adic` se realizeaz` \n timp [i \n spa]iu \ntåmpl`ri cu totul verosimile cu groz`via visurilor [i viceversa.

Fiul meu [i Sf\ntul Duh. am avut succes. 48 . \mpreun` cu Mine. nici „Insula Dracilor“ nu te-a primit. nu vei putea s` aduci cele mai mari foloase. dar un Turc B`tr\n (un tutungiu) nu mi-a permis l`såndu-m` \n voia valurilor. Ridic ochii \nl`crima]i c`tre cerul aurit. \n fa]a divinit`]ei unice trei apostoli de m`rime natural`. desbr`cat. numai \n izmene \n Fluviul Dun`rea. \ntr-o lume real`. de o m`rime mastodontic` pe una din pie]ele lunare. de aceea nici Ada-Kaleh. M-am \ncercat s` intru \n primul bra] cu succes. ca s` nu r`mån \mpotmolit m` las benevol bijuteria valurilor! Am fost izbit de toate obstacolele apei \nfuriate pån` la Kilia. m-am l`sat dus de curent \n celelalte dou`. iar luna era r`corit` de un fluviu f`r` nici o sinuozitate. dar Marea Neagr` nu mi-a permis s` intru \n ad\ncimea ei [i. Dumnezeu mi-a citit dintr-o carte alb` de piatr` dreptunghiular` bro[at` \n fiare cu foi numeroase. cånd ve]i binevoi [i m` vei visa pe mine. \ns` Marea Neagr` n-a cedat s` m` primeasc` nici a doua. M-am \ncercat s` \not spre insul`. ca o statue de bronz. nu te vom p`r`si niciodat`. bine\n]eles. de unde primim prin electricitate zbuciumul psihic [i-mi reveleaz` pe Dumnezeu. pe care o vars` \n Marea Neagr` (Punctul lui Euxin). Lumin`]ia Voastr` ve]i face ascensiunea prin razele ochilor vo[tri cu ale Lunei Nou`. \n fa]a insulei Ada-Kaleh. F`r` ca s` \nduri cea mai mare durere. dupe ce m-a buzun`rit de tot ce posedam.AT H A N O R ast`zi. [i. pe cånd o raz` a ochiului meu s-a \mperechiat cu raza lunei vis`toare. nici a treia oar` dupe ce am fost bulversat de cele trei bra]e. care ducåndu-m` spre ]`rmul dun`rean era atåt n`mol \n cåt n-am reu[it s` trec pe p`månt [i volutar. pentru realizarea Visului Cre[tin (adic` Cre[tinizmul ocazionat de \nv`]`tura Måntuitorului [i apostoli). c`ci ea este [efa visurilor noastre. cele trei bra]e ale Dun`rei. cu pieptul gol. bani [i haine. Sulina [i Sf\ntul Gheorghe. f`r` s` m` las s` fiu dus de curent \n celelalte dou`. numai trei foi urm`toarele: «Domnule Stroe \n insulele mici [i mari domiciliaz` foarte mul]i draci. nu mi s-ar fi \ntåmplat nimic sau aproape nimic! „M-am v`zut \ntr-un vis aruncat de punga[i.

ori mori! Moartea nu este d-incólò de mintea Voastr`. Poate ori[icine s`-]i dea ce-]i lipse[te printr-o vorb`. cånd va veni. o urmare necesar` a vie]ei. pe care m` vezi [i a sufletului. despre care trateaz` Filozofia. pentruc` Eu Exist. cånd eu voi vrea! Sufletul are anumite trebuin]e. Filozofia este [tiin]a. \n spa]iu [i \n aceea. mai exist` Suflet. \n timp.» Acest somn al Mor]ei ofer` pl`ceri [i nepl`ceri oamenilor. care exist` \n Voi [i care este adev`rata universalitate. Omul s-ajut` unul pe altul. Roag`-te \n toate zilele cu credin]`-n Mine s` exi[ti [i Tu. (|ntr-adev`r Dumnezeu exist` \n Luna Nou` privit` prin razele ochiului \mperecheate cu ale reginei cere[ti). Eu nu las sufletele s` cad` pe panta \ntunericului. Judecata omului [tie foarte bine aceeace este: un somn lin \n apropierea codrilor. c-était moi!» Ori salvezi. Oamenii pot s` fie mai mul]i. nici måine. pentruc` judec suprem toate [i con[tiin]a mea este universal`. {i chiar se bate unul cu altul asemenea pentruc` Eu Exist. \ntålne[te pretutindeni Fericire \n via]` [i dupe moarte. dai mai mult cåt meri]i: «C-était lui. fie c-o meri]i. printru-un gest. fie c` n-o meri]i. pån` la ultima pic`tur` de s\nge. dar sufletele sunt mai numeroase ca oamenii [i d-aia. de cåt mort s` fii \nviat la «|nvierea Mor]ilor [i s` fii pedepsit. lini[te [i altele [i numai acela. fiindc` numai credincio[ii M` cunosc \n via]` [i d-incólò de mormånt! Este mai bine s` m` cau]i pe Mine prin Credin]`. a c`rui ureche aude toate. cånd te rogi eu aud! Sufletele au punctul lor de sprijin \n Mine. nici azi. care are purt`ri bune. cånd nu te vei a[tepta. pentruc` pe lång` existen]a mea. ele cad. Deci «Gåndi]i-v` la Moarte: «Memento mori. ale c`rei obiect este cunoa[terea Mea. dincólò de mormånt. pe care-L voi trimete [i iar`[ va veni. chiar Amici]ia. fiindc` omul este n`scut liber.AT H A N O R Pe p`månt vei fi maestrul mae[trilor vulgarizånd aceste norme de conduit`. ori mai pu]ini. care vor fi codificate ca Maxime Universale. care doarme \n tine [i ]i-l dai curånd sau mai tårziu pentru iubirea Tat`lui Vostru. Dac` se pierde ceva g`se[ti totul [i deci te echilibrezi. prin puterea Mea! 49 . pentruc` n-ai avut credin]` \n Isus.

\n virtutea chiar a acestei voin]e. nu vei avea r`splat` nici acum. ca s` ave]i sufletul curat. Toate aceste caractere se cristalizeaz` \n Noi gra]ie eului. nu vei merge prea departe cu gusturile Tele. ci judeca]i global [i arunca]i \n Iadul cu t`ciuni aprin[i. de la Adam [i pån` la cel din urm`! |nv`]a]i carte. c`ci de altminteri eteric sunt f`r` \nceput. ci nu mai dupe gustul T`u. [i s` cunoa[te]i bun`tatea Mea! |ntr-adev`r am f`cut tot aceeace este subt soare. unde sunt reprezentat materialmente. unde nu exist` nici o ardere sau altceva. Tu ai personalitate poetic`. f`r` sf\r[it. pentruc` ai prea mare libertate dat` }ie. ci numai o bucurie egal` de mare cu Fericirea d`ruit` de Mine. Ce este personalitatea?! Personalitatea este statornicirea unor aptitudini izvoråte din natur` [i destinate s` continue activitatea energetic` a naturei. stånd de vorb`. de voin]a suprem` a Mea. a c`ror fapte intr` \n voia Mea. [i dupe pl`cerea Ta. ce izvor`[te f`r` nici un mister din ordonarea energiilor psiho-fizice. nici pe lumea sufletelor [i nici la |nviere. b`rba]i. creatoare. Dar cei care au \nv`]at carte vor fi judeca]i individual r`spunzånd Fiului Meu. dac` nu faci fapte pl`cute [i dupe voia Mea. Personalitatea este o energie. imobil. [i \nzestrat cu personalitate. la orice \ntrebare [i trimes \n Rai. care [tiu [i v`d totul din Lun`. pe care natura le-a \nceput \nainte de apari]ia omului. Deci. Ce este Eul?!! 50 . din a c`rui coast` am f`cut pe Eva! Dar nu voi face din coasta fiec`rui om cåte o femee.AT H A N O R F`r` cuno[tiin]e multe sau carte \nv`]at` nu Ve]i fi niciunul din voi fa]`-n fa]` cu Isus. de la genez`. femei. imperfectibil. ci dupe cum a fost. ca pe Adam. de[i Tu po]i fi contra voin]ei mele. dar tu. celor doi in[i Adam [i Eva \nainte de p`cat. {i Eu am personalitate. dar personalitatea Mea este unic`. Munca omeneasc` se leag` ca o verig` \n lan]ul transform`rilor. cu care omul vine pe lume. ci vei imita pe aceia. Mor]ii vor \nvia f`cu]i de Mine din p`månt. imuabil. copila[i [i copili]e.

de Stat [i de rege. pe care le selec]ioneaz` [i le \nt`re[te. s` fii demn. Prin el eul se identific` Mie [i Naturei |ntregi. Cristalizarea se ad\nce[te. 51 . Iat` pentruce trebue s` fii sim]itor. cuprinzånd func]iunile instrumentale ale muncei. Cu ra]ionalizarea lui cristaliz`rile produse \n substratul sufletesc iau forme cu mult mai precise. adic` perfect Da. durerea este pozitiv` [i desf`tarea negativ`. La el eul se identific` muncii creatoare. de Societate. dupe cum e[ti [i Tu. Proprietatea de identificare cedeaz` \naintea propriet`]ei de selec]ionare. El se ra]ionalizeaz` treptat. ca [i institu]iile publice. nici s` calomniezi. La acestea rolul eului trece \ntr-o nou` faz`. de[i e[ti l`sat \n voia Ta \ntre Viciu [i Virtute de la z`mislirea Ta! {i multe s\nt. Dupe personalit`]ile tipuri. {i se [tie de to]i c`. identic Mie ast`zi. |n structura sufleteasc` a individului. Dar eul nu r`måne la starea de pur` emo]ie. Prima personalitate cristalizat` de eul primitiv este f`r` form`. eul g`se[te acum aptitudinele. pån` la Nu minusviceversa. Eul este prima emo]ie a voin]ei spre putere. |nsoar`-te la timp sau nicidecum. ca numai prin determinarea Ta. care ar putea s` nu fie. |n sf\r[it. pentruc` plata f`c`torilor de rele este mai grea [i printr-o durere mai mare pl`te[te furtul s`u. Principala lui proprietate este u[urin]a de a se identifica lucrurilor externe. Dar din Fericirea Altora s` nu s-ating` omul holtei s`-i fure averea. A[a apar treptat personalit`]ile cunoscute \n via]a social` [i profesional`.AT H A N O R Sim]irea anticipa]iilor organice. s` nu omori. El \ncepe \ndat` dupe apari]ia sa cu cea mai vast` identificare. inteligent [i rezonabil. nici s`-]i ba]i joc de al]ii. urmeaz` personalit`]ile active profesionale. de so]ia Ta. nici s` pui foc. \n deprinderi constante [i unitare. onoarea [i via]a. [i iubire de pruncii vo[trii. Primul eu este Eul Mistic. adic` sim]irea anticip`rii voluntare. de tot aceeace Eu am f`cut pentru Fericirea Ta! S` nu vrei tot aceeace se poate. pentruc` este tot atåt de onorat [i cel \nsurat [i cel holtei. Mai \ntåi aceste personalit`]i au caracterul de tipuri sociale [i morale: Ele conzist`. este germenul dorin]elor. \mbog`]indu-se prin experien]`. de oarece are propor]ii incomensurabile. ci s` ai respect de c`minul T`u.

[i pe aceast` mu[ama prive[ti victima pr`bu[indu-se. nici arbori. I Sunt s`n`tos internat ca nebun Am fost tratat samavolnic Cu måncare [i cas` \n comun |n mediul cel mai nemernic II Azi par nebun din durere Råd [i cånt con[tient de mine. \n vis! Deci eu am visat cel mai mare vis al Umanit`]ei: «Visul Cre[tinizmului». pe aceast` coaje construe[ti stånci cu promontorii de foc aprins prin apropierea c`ruia nu curge nici un råu. C`ci este imposibil t`cere S-a dus vlaga prin suspine! III M` culc [i am visuri rele. o \ncre]e[ti. o \nt`re[ti printr-o coaj` f`cut` [i pl`m`dit` bine din saliv` (scuipat). Concluzie: M-am adresat lui Dumnezeu \n versuri: C`tre Dumnezeu. ci numai smoal` prelins` din vårf pån` jos. din cartea de piatr` a lui Dumnezeu.AT H A N O R Nimic nu poate s` fie mai grav \n omenire de cåt Calomnia. Dar spre a se adeveri cele scrise mai sus trebue s` m`rturisesc c` visurile din somnul meu au avut urm`ri tragice \n via]a de toate zilele. aceia[ victim` urcat` la v\rf printr-o Calomnie! Ca \ncheere voi zice c`. dupe cum a fost grozavul vis visat. o rotunje[ti. toate aceste maxime ale vie]ei le-am \nregistrat dintr-o lume ireal`. pentruc` am \ndurat cele mai grozave lovituri ale destinului mai atroce de cåt \n somn. nici soare. |n cåt ridic piciorul s` lovesc 52 . |nceputul este printr-o glum` de prost gust. nici muzic` divin`.

Eu. Vaschide Despre Visuri 5. C.AT H A N O R Din pricina insultelor grele. De atåta mare suferin]`! Autorii consulta]i: 1. B. Maeterlink Maria Magdalena 4. Ce ziua \n urechea mea sosesc! IV Boala r`ilor m` \nr`iaz` Sucomb`rile lor m` omoar` Noaptea suflarea casei ofteaz` Par a s`ruta o domni[oar`! V Oameni buni! N-am crezut \n Dumnezeu! Am fost om f`r` credin]` Dar azi cred ån El. Auguste Comte Philosophie Positive 3. Ha[deu Despre Dumnezeu Petre Andrei Stroe Autodidact (Selbstlehrer) Luni 7 Octombrie 1940 Bucure[ti 53 . R`dulescu-Motru «Personalismul energetic» Capitol IV 2. cel d’intåi.P.

AT H A N O R 54 .

Mae[trii forfoteau. f`-]i singur påine! Visam. nesigur de lumina realit`]ei Zidarii fluerau pe scara corpora]iei. Cånd imploram din cer o mil` suprem` G`seam peste tot du[mani [i anatem`! III Treaz. I Un muncitor cu grija zilei de måine Mi-a zis: «Nu te mai hr`nesc. Croitorul: „S`-]i faci singur hainele!“ {i zidarul: «Lua]i mistria cu måinele II {i singur p`r`sit de umanitate Blestemat cu lan]uri ne\nduplecate.AT H A N O R Vis Din Limba Francez`. cåmpul era sem`nat |ntr-adev`r am r`mas foarte extaziat! 55 .

AT H A N O R IV Am \n]eles fericirea mea [i ast`zi Niciunul. Stroe Popescu Poetul Autodidact (Selbstlehrer) Strada Berceni Comuna Bucure[ti Spitalul Central Serviciul IV B P. Poppescu 56 . care traverseaz` multe str`zi Nu vrea s` nege frumosul lor ajutor {i din acel ceas sunt clientul tuturor! Sully Prudhomme Unui {colar Versuri Epigramatice Cånd m-a dat tata la i[coal` Citeam \n buc`t`rie Am trecut prin foc [i smoal` Din mica copil`rie! Sf\r[it Numele [i adresa trimi]`torului: Petre Ad. St. Ad.

DOCUMENTE FOTOGRAFICE (1939-1972) .

(D.AT H A N O R Fotografiile din paginile ce urmeaz` reconstituie [i restituie un chip disp`rut \n vreme.) 58 . \ntruc\t \n cele mai multe cazuri nu a fost posibil` datarea lor cu exactitate. Autorii acestor fotografii nu ne s\nt cunoscu]i. Utile ca documente fotografice. ar putea fi un \nso]itor necesar pentru cititorul care va dori s` nu intre singur \n arcanele textelor lui Gellu Naum. ed. ci av\ndu-l pe autorul lor aproape. Privite astfel. ele s\nt deopotriv` urmele vizibile ale unei existen]e poetice. o \nf`]i[are care a pierit. Acolo unde anul [i/sau persoanele care apar \n imagini s\nt men]ionate. S. (n. am transcris nota]iile lui Gellu Naum de pe spatele fotografiilor.) Dispunerea fotografiilor este una aproximativ cronologic`.

cele patru surori [i fratele 59 .AT H A N O R cu mama.

Maria Naum 60 .AT H A N O R mama.

AT H A N O R 61 .

AT H A N O R 62 .

AT H A N O R 63 .

AT H A N O R 64 .

Gherasim Luca [i Gellu Naum Paris. 1939 65 .AT H A N O R Jacques Hérold Paris. 1939 Jacques Hérold (pe trepte).

prima so]ie 23. rue des Volontaires Paris.AT H A N O R cu Mariana. 1939 (pe perete. tabloul „Conspiration“ de Victor Brauner) 66 .

AT H A N O R Victor Brauner 67 .

1944 68 .AT H A N O R Nadine Krainik. 1945 Nadine Krainik.

AT H A N O R Antonia (Ani) Rasicovici. 1944 69 . 1945 cu Antonia (Ani) Rasicovici.

AT H A N O R cu Virgil Teodorescu 1940-1943 Virgil Teodorescu 1955 70 .

AT H A N O R Expozi]ia „Présentation de graphies colorées. de cubomanies et d’objets“. ianuarie 1945. Reni P`un. Gellu Naum 71 . X. Lygia Naum (cu spatele). Bucure[ti. De la st\nga la dreapta: Gherasim Luca. X. Virgil Teodorescu.

AT H A N O R cu Lygia 72 .

AT H A N O R cu Lygia 73 .

AT H A N O R Lygia Alexandrescu 74 .

AT H A N O R 1946 75 .

AT H A N O R cu Lygia [i Andriana Fianu Leningrad. 1957 \n Delt`. mai 1955 76 .

AT H A N O R cu Lygia C\mpulung Moldovenesc 1963 cu Lygia Praga toamna 1957 77 .

Bucure[ti.AT H A N O R cu Vasko Popa. iunie 1962 cu Vasko Popa Belgrad septembrie 1967 78 .

AT H A N O R 79 .

22 august 1967 Struga. 1967 80 .AT H A N O R cu poetul francez Guillevic. la „Zilele Poeziei“ de la Struga.

AT H A N O R cu Gheorghe Dinu (Stephan Roll) Comana. 1972 81 .

\ntr-un colaj de Gheorghe Rasovszky 82 .AT H A N O R cu tat`l s`u. Andrei Naum.

TEXTE .

AT H A N O R LUDVÍK KUNDERA Amintire SEBASTIAN REICHMANN Gellu Naum [i Jacques Hérold. redescoperirea unei prietenii DAN STANCIU „|n afara oric`rei infiltr`ri a dresajului“ (pe marginea unei scrisori a lui Gellu Naum) PAOLO SCOPELLITI Suprarealism [i psihanaliz`: o abordare nou` IULIAN T~NASE T`cerea este un genunchi de aur (despre filosofia poetic` a lui Gellu Naum) 84 .

spre matca fluviului nostru. public\ndu-i \n programul teatrului s`u D 39 trei reproduceri ciudate. punctele de 85 . ast`zi. le-am trimis reviste [i cataloage. a[adar. \n 1944. Burian i-a organizat o expozi]ie la Praga \n martie 1938. romånii au expediat spiritelor \nfr`]ite din \ntreaga lume \ntrebarea unei anchete care \[i propunea s` precizeze. Erau. \ntruc\tva exotic. |ntr-o diminea]` din vara lui 1946.F. la r\ndul nostru. Nu mai pot reconstitui. suprarealismul romånesc a \nsemnat pentru mine un singur nume: Perahim. sub multiple aspecte. cui i se datoreaz` pornirea afluentului romånesc. ]ineam \n m\n` o scrisoare cu aspect neobi[nuit: un text caligrafiat cu alb pe un carton negru [i av\nd ca antet un detaliu decupat dintr-una din frumoasele gravuri care ilustrau 20. Pictor c`ruia E. dar [i noi.000 de leghe sub m`ri de Jules Verne. iar mai t\rziu c`r]i. Semnat: Gherasim Luca. Cei cinci membri ai grupului suprarealist romån propun o colaborare! La pu]in timp dup` aceea. |ntr-un moment greu de determinat ast`zi. scrisoarea avea s` fie urmat` de trimiterea unor „imprimate“ – insolite [i atr`g`toare – din care aflam c` cei mai mul]i dintre ace[ti poe]i \ncepuser` s` publice de pe la mijlocul anilor ’30 [i c` \[i multiplicaser` febril activit`]ile dup` eliberarea Romåniei.AT H A N O R LUDVÍK KUNDERA Amintire Mult` vreme. \n avans fa]` de noi.

s-a manifestat [i Teodorescu: „De[i n-am \ncetat s`-mi doresc s` v` v`d. Voiam s-o traduc – dar n-am g`sit adev`rata „cheie“. am primit din Tel-Aviv o carte po[tal` de la Luca [i Trost. n-am reu[it s-o fac. c` „p`stra o frumoas` amintire a activit`]ilor noastre din anii 1945-1947“ [i c` i-ar fi pl`cut s` ne \nt\lnim. unde Naum avea de g\nd s`-[i \ntrerup` c`l`toria de \ntoarcere. cu o frumoas` dedica]ie. Ancheta \ncepea prin cuvintele „Iubirea. Pe vremea aceea am \nceput s`-l desemnez pe Naum cu expresia „suprarea- * \n limba romån` \n text. poezia. \n 1962. Am citit mai apoi c` Luca a devenit un poet francez experimental. trad. (n.AT H A N O R plecare [i de vedere. includerea (sau nu) a unora [i altora \n diversele tendin]e ale postsuprarealismului epocii. am putut lua cuno[tin]` de con]inutul c`r]ii. un an mai t\rziu. revolu]ia s\nt unul [i acela[i lucru“.) 86 . am\n\nd mereu \nt\lnirea din timiditate sau triste]e“. vers cu vers. purt\nd titlul magic Athanor. dar f`r` vreun ecou. Datorit` lui Pavel Benes din Brno. pentru a comemora glorioasa noastr` tinere]e“. Le-am r`spuns. specialist \n limba ˇ romån`. \ns` ancheta fusese deja \ntr-un fel abandonat` – odat` cu instaurarea „socialismului romånesc“ \n 1947. coresponden]a trimis` \n aceast` regiune se „r`t`cea“ frecvent pe atunci. Dar primeam prin po[t` c`r]i [i felicit`ri de Anul Nou: La mul]i ani!* La \ncheierea [ederii sale. iar destui dintre noi au fost pesemne irita]i de amestecul de „teorie“ [i poezie. care se instalase \n ora[ ca ata[at cultural. Cei mai mul]i au r`spuns totu[i.) La \nceputul lui 1951. (La noi. o antologie substan]ial` din poemele lui Naum. nu mai [tiu din ce cauz`. acest gen de activitate a luat sf\r[it. Dar iat` c` \n 1957 s-a manifestat pe nea[teptate Gellu Naum. |n februarie 1969 am primit. {i mi-a trimis „c\teva dintre vechile [sale] c`r]i. |ns` planul acesta a e[uat. Am stabilit o \nt\lnire la Brno. spun\nd c` se afla la Praga \mpreun` cu prietenul s`u Virgil Teodorescu (un altul din cei cinci).

|n tot acest timp. Trost a murit la Chicago. a devenit poet de curte al lui Ceau[escu [i pre[edintele Uniunii Scriitorilor din Romånia. consacr\ndu-se arheologiei [i geologiei – sau invers? Adunasem un teanc destul de mare de c`r]i [i scrisori din Romånia [i a[teptam s` apar` cineva c`ruia s` i le „las mo[tenire“. iar dup` 11 ani de [edere la Praga. A[a st\nd lucrurile. la fel [i Paul P`un. un colet pe care i-l trimisesem lui Naum mi-a venit \napoi \mpodobit cu nou` [tampile: adresantul necunoscut. \nt\mplarea a f`cut s`-mi cad` \n m\n` o antologie francez` a suprarealismului mondial. scrisori… La 3. Gherasim Luca a plecat la Paris via Israel. fiind publicate \n volum \n Fran]a. desigur. Ceva mai t\rziu. c\nd – fiindc` textele mele ap`reau \n str`in`tate [i unii se \ntrebau dac` nu murisem – mi s-a permis s` public. \]i po]i \nchipui. se preg`te[te publicarea 87 .3. la el. Iar problema traducerii consta. publicarea fiec`rui volum \nsemna o b`t`lie crunt` cu anumite persoane. unde so]ia lui avea nu [tiu ce treburi politice. adic` a r`mas un stalinist.AT H A N O R list rustic“ fiindc`. c` am pus cap`t oric`rei leg`turi dintre noi. nu am nici o veste de la ei. Virgil Teodorescu a urmat nefericitul exemplu al lui Nezval. Petr Turek. Fire[te. |n 1983. de mult. Acela avea s` fie un t\n`r romanist. Astfel \nc\t am r`mas singur \n infern. C`r]i. [……] Dup` interzicerea suprarealismului. Naum \mi scrie: „…mi-a f`cut mare pl`cere s` primesc ve[ti de la tine. \n Iugoslavia. Am petrecut ace[ti 45 de ani la Bucure[ti – [i fiecare var` \ntr-un sat – doar cu iubita mea. de fapt. din care am putut afla c` Naum plecase din Bucure[ti \n „mla[tini“. tot acel fantastic balcanic bizar scotea mereu la iveal` satul romånesc. care mai apoi a [i scris o tez` despre acest subiect interesant. pentru a ar`ta c` \nc` mai tr`iam. \n SUA. ba chiar a reu[it s` afle noua adres` a lui Naum [i m-a pus iar`[i \n contact cu el. refuz s` m` \nt\lnesc cu Luca atunci c\nd merg la Paris.1991. [……] Acum. am tr`it din traduceri [……] p\n` \n 1960. A murit [i el. poemele mele ap`reau cam pretutindeni \n reviste. \n acest aliaj \ntre o imagina]ie foarte elevat` [i realit`]ile satului. \ntre timp.

iar \n 2002. i s-a decernat premiul pentru \ntreaga oper`. \n care versurile lui Kundera erau acompaniate de 16 desene ale lui Zykmund. 88 . Dup` 1989. dup` „revolu]ia de catifea“. ˇ Grupul Ra a fost activ [i \n promovarea stilului zis „informal“. Kundera a organizat dou` manifest`ri importante ce pot fi privite drept variante ale unor jocuri suprarealiste. ca membru al grupului suprarealist clandestin Ra. am\ndoi deveni]i cet`]eni francezi. autor de piese de teatru [i. la T\rgul de Carte de la Leipzig. traduc`tor \n ceh` al lui Apollinaire. iar un excelent eseist francez lucreaz` la biografia mea…“ Citesc Zenobia. ˇ Traducere din ceh` \n francez` de Petr Král. Václav Zykˇ mund. \n 1942. pictorii Josef Istler. pictor cunoscut \ndeosebi pentru peisajele sale din Provence. \n 1920. \n 1947 (sub titlul „Le sillon de la mort“). Dintre textele scrise \n aceast` perioad`. profesor la universit`]ile din Brno [i Olomouc. |n anii ’70. Bohdan Lacina [i Václav Tikal. fotografii Milos Korec ek [i Vilém Reichmann. eseist. A debutat \n timpul ocupa]iei germane. Éluard. dar c\teva dintre c`r]ile sale au ap`rut sub form` de samizdat. Experien]a primului „eveniment“ a dus la publicarea c`r]ii-obiect Compasul amenin]`tor. Kundera a fost un autor interzis. a publicat zece volume de poezie. dar [i precursoare ale happening-urilor [i instala]iilor de peste c\teva decenii.) Poet. Zykmund a aranjat [i fotografiat atît obiecte. (Versiune u[or prescurtat` a unui text ap`rut \n 1992 la Praga. un lung poem intitulat „Ogorul mor]ii“ a fost publicat [i \n francez`. \n traducerea lui Pierre Fabricius. c\t [i actori deasupra c`rora a desenat semne cu aspect magic. interviuri [i memorialistic`. de c`tre editura Ra. unicul „roman“ al lui Naum. \n revista Sve dová literatura – Literatura str`in`. Ludvík Kundera s-a n`scut la Brno. ap`rut recent \n german`. Din acest grup mai f`ceau parte poetul Zdenek Lorenc. Este v`rul romancierului Milan Kundera [i al lui Rudolf Kundera. Pentru fiecare „eveniment“.AT H A N O R «operei» mele – nu r\de – \n trei volume. m` las fermecat de stranietatea fluxului s`u de imagini (mereu \ntrerupt de „sec]iuni“ prin absurdul lumii \n care tr`im) [i \i adresez „suprarealistului uitat \n infern“ un salut fratern. colaborînd cu grupul Cobra la \nceputurile acestuia. traducere din francez` de Dan Stanciu. Desnos [i René Char. |n 1944. \mpreun` cu Václav Zykmund. capitala Moraviei.

AT H A N O R SEBASTIAN REICHMANN Gellu Naum [i Jacques Hérold. Pe c\nd Jacques Hérold tr`ia acolo [i mergeam la el. \mpreun` cu so]ia sa Muguette [i fiica lor Delphine. totodat`. \ntr-o sear` de la \nceputul toamnei lui 1939. trec aproape zilnic prin fa]a casei \n care a tr`it Jacques Hérold. pe nume Anita. contrast\nd izbitor cu celelalte case de pe Rue Bénard datorit` aspectului ei de construc]ie bine \nfipt` \n sol [i. vreme de peste dou`zeci de ani. din cartea lui Rémy Laville publicat` \n 1994. a[a cum o vedeam la sosire ori la plecare. cu Hérold provoc\nd. at\t de evident din alt` parte. din c`r`mid` ro[ie. \nt\lnirea dintre Gellu [i o t\n`r` pictori]` de origine spaniol`. Gellu \mi d`duse adresa lui Hérold. care [edea la masa lui Picasso. Ast`zi. Rue Pernety [i Rue d’Alésia. spun\ndu-mi s` trec neap`rat s`-l v`d. ci [i pe dinafar`. chiar al`turi de cea a 89 . cl`direa aceea \ngust` cu dou` etaje. Dar \nainte s` p`r`sesc Romånia. de fiecare dat` casa \mi p`rea s` aib`. plin de str`lucire [i umor. un aspect mult mai nelini[titor. pare s` fie nelocuit`. Nici un suflu nu vine s` mi[te perdelele ve[nic trase ce ascund cu grij` vie]ile care [i-ar putea avea ad`postul \n`untru. Se cunoa[te deja. Acelea[i eterne ghivece cu flori \mpodobesc – e un fel de a spune – fa]ada primului etaj. redescoperirea unei prietenii De c\nd locuiesc pe mica insul` din cartierul Montparnasse (cur\nd se vor \mplini doi ani) delimitat` de Rue des Plantes. nu doar \n m`runtaiele ei. episodul petrecut la cafeneaua Dôme. Ne-am \nt\lnit \n toamna lui 1973. la c\teva luni dup` ce am ajuns la Paris.

\mbarc\ndu-se \mpreun` cu al]i refugia]i spanioli pe un vapor de ocazie care i-ar fi dus \n Peru. c\nd Gellu \nc` mai locuia acolo. \n care jocurile seduc]iei [i supralicitarea limbajului erau esen]iale. am v`zut \ntr-o alt` lumin` semnifica]ia a ceea ce poate p`rea o sear` banal` petrecut` cu prietenii. din aprilie 1940. Ce s-a petrecut \n seara aceea nu a fost doar rodul \nt\mpl`rii sau o manifestare. nu [tim ce s-a \nt\mplat cu scrisorile trimise de Gellu lui Jacques Hérold). i se va adresa Hérold. \n privin]a vie]ii sale afective din timpul [ederii la Paris. |ntr-o alt` carte po[tal` trimis` de la Cagnes-sur-Mer. \nt\lnirea cu Anita a fost la un pas de a-i schimba complet viitorul. ca om [i ca poet. 90 . \ntr-o alt` scrisoare. de la Cagnes-sur-Mer. supu[i la diverse [icane administrative \n preajma r`zboiului. [i vorbea despre acesta cu team`. Dar recitind de cur\nd scrisorile [i c`r]ile po[tale trimise de Hérold lui Gellu Naum (din p`cate. so]ia lui Gellu. printre altele. dar efectul lor a fost imediat. dimpotriv`. Fiindc` Anita se uita insistent la Gellu. la un mod mai general. pretext\nd c` ar cunoa[te-o. Se pare c` t\n`ra femeie i-ar fi propus lui Gellu s` fug` am\ndoi din calea invaziei naziste ce amenin]a Europa. ca despre „viitoarea mare porc`rie“. Totu[i. Ac]ion\nd ca un mijlocitor plin de farmec. cristalizarea unei lungi serii de dovezi ale prieteniei ce \i lega pe poet [i pe pictor. s-a apropiat de Anita [i. care se \ntorsese mai devreme la Bucure[ti. iar acesta ezita s-o abordeze. Tot lui Gellu. |n acela[i timp. ca de altfel. a dispozi]iei \ndeob[te vesele a lui Hérold. Ea a \nsemnat. la \nceputul acelei ultime toamne de libertate la Paris. Hérold s-a ridicat. se ar`ta preocupat de situa]ia str`inilor. Nu vom afla niciodat` cuvintele pe care i le-a [optit Hérold. la cafenea. de[i el \nsu[i \nc` mai oscila \ntre francez` [i romån`. revenit [i el \n ]ar` ulterior. Hérold i-a trimis lui Gellu o carte po[tal` \n care \i spunea s` treac` pe la portarul domiciliului s`u parizian pentru ca acesta s`-i dea adresa hotelului la care st`tea pe timpul vacan]ei. voia s` afle ve[ti despre Mariana. Hérold \i ajutase pe Gellu [i pe Anita s` g`seasc` un limbaj comun. Astfel. Gherasim Luca). s-a gr`bit s` i-l prezinte pe Gellu. unde se afla \n august 1939. Gellu a p`strat discre]ia \n privin]a acestei \nt\lniri.AT H A N O R romånilor (Victor Brauner.

scria Hérold. dup` \ncheierea r`zboiului \n Romånia. publicat` \n 1940. Astfel.AT H A N O R rug\ndu-l s` treac` pe la mama lui din Bucure[ti pentru a-i spune s`-i trimit` urgent o copie dup` actul care \i atesta na]ionalitatea romån`. |n aceea[i scrisoare. Hérold \[i ar`ta marea ner`bdare de a-l vedea pe Gellu revenind la Paris. nici stele. {i era semnat` „Hérold \ngrijoratul“. c\nd se anun]au at\tea primejdii. „Ce se \nt\mpl` cu tine. era \nso]it` de un desen al lui Jacques Hérold [i inaugura o „Colec]ie Suprarealist`“ care avea s`-[i reia apari]iile abia \n 1944. |mi pare r`u“. pentru a reu[i s`-]i publici acum Vasco de Gama – \mi taie r`suflarea [i m` \nc\nt`. \ntr-o alt` scrisoare. cu liberarea ta [i cu zborul t`u \ncoace. Vasco de Gama. \ntors \n Romånia. se \ncheia cu aceste cuvinte: „Pe aici nu s\nt pescari [i. a[a cum acesta \l anun]ase \n mai multe r\nduri. dar [i mai multe scrieri inedite ale Marchizului de Sade. Jean-Pierre Duprey. Dar \n acele vremuri \ntunecate. 91 . Totodat`. care va ilustra mai apoi c`r]ile a numero[i poe]i [i scriitori suprareali[ti – Pierre Mabille. Hérold nu \[i pierdea nici o clip` umorul. prin urmare. Liberarea de care era vorba \nsemna \ncheierea serviciului militar pe care Gellu. r`mas` la Paris. A fost [i prima carte ilustrat` de Hérold. despre care vorbe[ti \n fiecare scrisoare?“. potrivit c`rora Gellu [i Luca nu ar fi revenit \n Romånia dec\t \n iunie 1940. Mai trebuie spus c` lectura atent` a acestor scrisori ar duce la corectarea afirma]iiilor lui André Velter. pe care acesta i-o trimisese. cartea po[tal` \n care se pl\ngea de situa]ia din ce \n ce mai precar` a str`inilor \n Fran]a [i de lipsa ve[tilor de la so]ia sa Violette.“ Aceast` carte. datat` 14 februarie 1940. nu contenea s` laude ultima carte de poeme a lui Gellu ap`rut` la Bucure[ti. din prefa]a antologiei lui Gherasim Luca ap`rut` la Gallimard dup` moartea acestuia. Julien Gracq. tip`rite \n edi]ii de lux [i \ntr-un tiraj restr\ns. Francis Ponge [i al]ii –. „Dar perseveren]a ta – [i efortul pe care mi-l pot \nchipui. cu pu]in timp \nainte de intrarea trupelor germane \n Paris. era obligat s`-l satisfac`.

aparenta naivitate [i speran]a donquijotesc` de care f`ceau dovad` cei doi prieteni pe atunci. m` duc la cafenea. O cafenea neurastenic`. Iar lucrul acesta ia o amploare extraordinar` [i m` obsedeaz` at\t de tare \nc\t simt c` \nnebunesc. Interesul lui pentru cristale pare s` dateze din 1934. pentru a-i \mp`rt`[i c`ut`rile asupra cristaliz`rii. s` se re\nt\lneasc` f`r` prea mari dificult`]i la Paris. Péret a[teapt`! [……]“. Hérold \[i exprim` chinuitoarea p`rere de r`u c` prietenul s`u poet nu e al`turi de el. dar c`ut`rile \n aceast` direc]ie cap`t` o turnur` decisiv` \n cursul anului 1939. Pe m`sur` ce r`zboiul se apropie. nici o ie[ire pictural`. nici un eveniment important sau m`car demn de luat \n seam`. dup` Hérold. acesta a insistat dou`-trei luni mai t\rziu (\ntr-o scrisoare din aprilie 1940) [i iar`[i \ntr-o a treia scrisoare. nedatat`. Cum s` fac? Dac` m-ai putea ajuta! Dac` ai fi aici!“ 92 . |n scrisorile din aceast` perioad`. {i cu preocup`ri lipsite de str`lucire. Breton se plictise[te. au plecat \n grab` spre Perpignan [i apoi spre Marsilia. din c\nd \n c\nd. De[i \ntreb`rile lui Hérold au r`mas f`r` r`spuns. \n afar` de Victor [i. Iar c\teva s`pt`m\ni mai t\rziu: „To]i prietenii s-au risipit care \ncotro. Mi se pare a fi o concep]ie nou`. \nso]i]i de Victor Brauner. \ns` n-am reu[it. dar care pare scris` \nainte de luna iunie a aceluia[i an. Oscar Dominguez [i so]ia acestuia.AT H A N O R S\nt greu de \n]eles [i totodat` emo]ionante. ca [i de Benjamin Péret [i Remedios Varo. din perspectiva prezentului. \i scrie el prietenului s`u \n aprilie 1940. „|n chestiunea cristaliz`rii – \i scrie el lui Gellu \n februarie 1940 – am \ncercat s` m` descurc singur. so]ia sa. „Aici. nu m` v`d aproape cu nimeni. o eventual` \ntoarcere a lui Gellu Naum la Paris. c\nd Hérold [i Violette. \n modul cel mai intim [i mai anonim cu putin]` [……]“. cum se \nt\mplase \n urm` cu c\]iva ani. foarte valabil` [i care se poate aplica la orice. \n ciuda r`zboiului care b`tea la u[`. nici o publica]ie. \nc`l]at cu cizme. scrisorile lui Hérold devin din ce \n ce mai pesimiste \n privin]a posibilit`]ii de a fi continuat` aventura colectiv` suprarealist` \n Fran]a. Totul se petrece acas` la fiecare. dup` unele note g`site \n caietele sale. crez\nd c` ar mai putea. Singura speran]` \n acest tablou mai degrab` sumbru ar fi.

cred. fiindc` \mi lipse[ti. era exprimat` mai pregnant dec\t \n cele precedente \ngrijorarea \n privin]a atmosferei de teroare ce se instalase treptat \n Romånia. Hérold situa \nceputul perioadei cristalelor \n pictura lui \n 1939.“ 93 . [tii c\t de mult m` intereseaz` acest lucru. datorat f`r` \ndoial` temerii de a nu-i crea probleme prietenului s`u \ntors la Bucure[ti. „Regiunea unde te afli este \n fiecare zi pe buzele ziarelor. |ntr-o ultim` scrisoare primit` de Gellu. |n \ncheierea scrisorii. {i nu m` face s` a[tept. al lui Hérold. Am s`-]i trimit ni[te fotografii dup` ce voi primi c\teva r\nduri de la tine“. \ntruc\t era nevoit s` tr`iasc` [i s` lucreze \ntr-o c`m`ru]` a unui hotel mizerabil din cartierul arab al Marsiliei. Hérold \i comunic`. de o bun` bucat` de vreme. Cutremure.AT H A N O R |n convorbirile sale cu Michel Butor din 1964. \ntr-un mod la fel de discret. [i despre altele [……]“. Gellu. S` relu`m leg`tura. devine piatr`. |ns` dincolo de aceast` discre]ie. ar`t\ndu-[i \nc` o dat` \ngrijorarea. Hérold men]ioneaz` alte dou` scrisori. care locuie[te la periferia Marsiliei. schimb`ri etc. ce scrii [i care e activitatea ta.“ |n celelalte dou` scrisori amintite anterior. „Spune-mi. Mu[chiul se contract` at\t de puternic \nc\t \ncremene[te. av\nd de suportat [icanele poli]iei [i ale vecinilor de hotel. }i-am spus. propriile lui dificult`]i cotidiene. despre cristalizare… Dac` ai fi aici! C\nd vii? Mai e[ti soldat?“. s\nt \ngrijorat. S\nt foarte \ngrijorat \n privin]a ta [i te-a[ ruga s`-mi r`spunzi prin c\teva cuvinte. |n aceste scrisori. \i \mp`rt`[e[te din nou prietenului s`u sentimentele pe care i le poart`. datat` 2 ianuarie 1941. {i continu`: „De dou` ori pe s`pt`m\n` facem jocuri [i desene la Breton. Hérold pare hot`r\t s` reziste loviturilor sor]ii. scrie el. Totodat`. \nainte ca Romånia s` fie cuprins` [i ea de v\ltoarea r`zboiului. apelul c`tre prietenul s`u este reluat mereu: „A[teptam s` te v`d ca s` vorbesc cu tine despre cristale. trimise dup` intrarea germanilor \n Paris. gangsteri [i informatori.“ De remarcat modul de exprimare foarte reticent. „…Lucrez mult de o lun` \ncoace. \ncetul cu \ncetul. care nu au fost g`site. aproape cu sub\n]eles. „Deja \n «Capetele» (1939) – spune el – cristalizarea \ncepe. „}i-am spus. E singurul loc unde mai uit`m de tichetele de p\ine [……]“.

precum c`l`toria lui Hérold \n Romånia. fie referiri la evenimente prin care un dram din prietenia de odinioar` \ncerca s` supravie]uiasc`. cu so]ia [i fiica sa. Prima scrisoare de dup` r`zboi.AT H A N O R Pe timpul r`zboiului. cu ve[nica \nt\rziere de 6 ani. Ele vor fi reluate timid din 1967 (anul primei c`l`torii a lui Gellu la Paris dup` terminarea r`zboiului. Firul pare s` se re\nnoade cu u[urin]`. traducere de Dan Stanciu 94 . de-acum 40 de pene [i por]ile lor. din 1972. iat`-m`. Hérold reg`sindu-[i dispozi]ia plin` de imagina]ie [i de veselie cumsecade. sub forma unor c`r]i po[tale trimise la intervale rare [i cuprinz\nd fie ur`ri de Anul Nou. Oare voi putea s`-mi corijez vreodat` acest defect? S\nt bucuros s` am ve[ti de la tine. schimburile epistolare dintre cei doi prieteni par s` \nceteze iar`[i pentru totdeauna. datat` 15 iunie 1946. este primit` de Gellu ca r`spuns la un mesaj pe care a reu[it s` i-l trimit` lui Hérold cu pu]in` vreme \n urm`. „Drag` prietene Gellu. \n timpul c`reia avea s`-l revad` pe Hérold dup` o \ntrerupere de aproape 30 de ani).“ Dup` instaurarea regimului comunist \n Romånia. coresponden]a \nceteaz` complet.

|n spatele acestor cuvinte s-a derulat un episod din existen]a unui poet liber \ntr-un timp antiliber. 5 (septembrie 2006). Coli tipar 10. bagajul meu de vorbe fiind pe atunci \n formare. Acest text [i scrisoarea pe care o \nso]e[te au ap`rut ini]ial \n Dilemateca nr. Tiparul executat sub comanda nr.VII. Descrierea turnului.) 95 . Tiraj 940 bro[ate. Descrierea turnului. \n primele luni ale lui 1974. (D. Grigore Alexandrescu nr. Editura Litera.75. Bucure[ti. Ap`rut 1975. 1975“ / „S-au tras din aceast` carte 150 exemplare. Bucure[ti. De c\]iva ani prieten cu Gellu Naum. 991.75. 89-97. Iulie 1975. pe strada Gala]i. Mi s-a p`rut oportun s` le reiau aici. Comanda nr.AT H A N O R DAN STANCIU „|n afara oric`rei infiltr`ri a dresajului“* „Gellu Naum. Acolo ne dedam acelei activit`]i pe care o cunosc \ndeaproape cei lega]i printr-o prietenie: st`team de vorb`. Mai precis. Coli de tipar 6. Republica Socialist` Romånia“ – „Gellu Naum. 1111 la |ntreprinderea Poligrafic` «13 Decembrie 1918» str. cred (revenind pentru o vreme la alte vremuri). 1975“ / „Bun de tipar 5. Republica Socialist` Romånia“. Descrierea turnului. 89-97. 1309 la |ntreprinderea Poligrafic` «13 Decembrie 1918» str. Not`. mergeam adesea la el acas`. S. Grigore Alexandrescu nr. (Nici azi nu-i * Gellu Naum. nepuse \n comer]. Editura Albatros. Cu aceste cuvinte \ncep [i se \ncheie dou` volume de poezie identice [i felurite. el vorbea [i eu ascultam. Tiparul executat sub comanda nr. S\ntem.

prin anii ’60. botine [i pantofi de dam`. de cele mai multe ori abrupt. Franz etc. \ntr-un anticariat. a scris pe spa]iile albe dintre gulere c\teva versuri [i astfel s-a alc`tuit poemul ce avea s`-i fie d`ruit.) C\nd deschideam gura. un catalog cu articole vestimentare de pe la \nceputul veacului XX: rochii. gulere etc. mai t\rziu. apoi arunca o punte c`tre alte momente sau figuri (pe care le \mbr`ca \ntr-un labirint de paranteze luxuriante) [i revenea la zisa ini]ial`. [epci [i p`l`rii. Nu a trecut mult de c\nd aflasem despre poemul cu gulere [i \nt\mplarea (pesemne \ndrumat` de o necesitate care la ora aia \mi sc`pa) a f`cut s` descop`r. |ntr-una din zile (nu mai [tiu de unde pornise conversa]ia [i pe unde umblase ea p\n` s` ajung` aici). el nu aluneca \n teorie a[a cum. lui Vasko Popa. i-l d`ruise unui prieten din Iugoslavia. fie pentru a-i pune cap`t printr-un „Hai s` vorbim despre altceva“. transferul de sens dinspre obiectual spre uman. haine de c`l`torie [i costume de c`l`rie. pantaloni. m`nu[i.AT H A N O R prea deplin. G`sise c\ndva. fie pentru a croi noi trasee. un lucru „mi[to“ [i \i p`rea r`u c` nu-l mai are. Era. poetul Vasko Popa. astea s\nt cuvintele mele. mi-a spus. ciorapi de l\n` [i veste tricotate. o mul]ime de gulere a[ezate frumos \n [iruri. fuste [i jupoane. care trebuia alimentat c\nd [i c\nd cu un strop de petrol complementar). (Fire[te. c`m`[i. pelerine. Era un str`mo[ al 96 . o reclam` care prezenta ni[te gulere. \ndeob[te \ntrebam ceva (nu c-a[ fi fost curios din cale-afar` ori \nclinat a-i descoase pe oameni. dar n-are a face. am alunecat eu adineauri. Franz [i de ceilal]i. trag n`dejde s` pot exprima cum trebuie ce mi-am pus \n minte s` exprim. [i-a amintit de un vechi poem de-al s`u pe care. Karl. (toate numele erau germane). o lua de la periferie spre centru sau viceversa. Dar mi l-a descris. L-a atras galeria aceea de personaje \ntruchipate printr-un articol vestimentar anodin. se oprea pe vreun palier mi[c`tor pentru a evoca un moment sau o figur`. printre filele unei reviste. poate imprudent. asta ]inea mai degrab` de grija pentru bunul mers al motorului discu]iei. ca s` mi-l arate. {i fiecare guler avea un nume: Johann. {i el \mi r`spundea prin largi ocoluri. unele sub altele. personalizarea impersonalului. Karl.) Drept care. chemat de Johann.

aten]i ca nu cumva s` v`t`m`m vreun cuv\nt. iar el ne spunea unde (la dreapta sau la st\nga c`rui ciorap ori pe um`rul c`rei cucoane elegante) s` le fix`m. spun\ndu-i c` (dac` \i place [i dac` vrea) ar putea scrie un poem nou. |ntr-un travaliu epuizant [i totodat` exaltant. fiindc` aveam (de o parte) paginile pe care le alesese din catalog. printre fantomele unor ve[minte de mult apuse. a[adar. „Azi avem o treab` de f`cut“. eu nefiind. pornind de la un impuls \ntruc\tva similar. c\nd am ajuns la el. Peste var`. constituiau substan]a volumului Descrierea turnului. A urmat \nt\lnirea acestei zone senine cu una \ntunecat`. |n toamn` s-a \ntors la ora[. mi-a zis \ntr-o zi. versuri precum „|]i d`ruiesc geografia mea / singura carte \n care am / \ncredere“ sau „Vedeam ceva nedefinit / departe“ sau „Sub baldachin aveam / vise de uria[ intram / ca un sprinten \n / necunoscut“. de felul meu. lipite din vreme de un me[ter pe ni[te cartoane solide. A vrut. Treaba era aceea de a da o form` final` „Avantajului vertebrelor“. ca aceste elemente \nc` disparate (dar pe care el le \mpreunase deja mental) s` fie aduse laolalt` \ntr-un tot concret. Lucram cu unelte precare (o foarfec` [i un borcan de pelicanol). al`turi de altele. a scris poemele grupate sub titlul „Avantajul vertebrelor“ [i care. Am trudit o noapte \ntreag`. |nspre zori eram gata. la urm`toarea \ntrevedere. Trebuia. i l-am ar`tat lui Gellu Naum. prev`zut s` apar` \n 1975. a predat editurii manuscrisul [i s-a pus pe a[teptat. un povesta[) ]ine de zona senin` a celor petrecute. t`ind [i lipind. la Comana (de prin mai p\n` spre sf\r[itul lui octombrie nu st`tea \n Bucure[ti). \mpreun` cu prietenul nostru Gheorghe Rasovszky. Ce am istorisit p\n` aici (a[a cum m-am priceput. culese cu un corp de liter` minuscul. \n lumina chioar` a unei veioze. a sosit primul [palt. o \nt\lnire despre care nu [tiu prea multe (dar pu]inul pe care-l [tiu 97 . pe care marile magazine ale epocii \l ofereau clientelei pentru ca aceasta s`-[i comande ce dorea. Destul de repede. la Editura Albatros. [i (de partea cealalt`) foile de [palt cu versurile lui.AT H A N O R mai recentelor cataloage Neckermann. Zis [i (\n cele din urm`) f`cut. L-am luat [i. la \mbinarea vertebrelor. noi decupam \n[iruirile acelea de litere c\t o g`m`lie.

Destui dintre ei se socoteau intelectuali fini. la r`stimpuri. unul dintre cenzori superiorului s`u ierarhic. l-am sim]it pe Gellu Naum \ncordat. c`m`[i. iar Lygia (so]ia sa) a fost. literatur` pentru copii.AT H A N O R poate va \nlesni \n]elegerea documentului reprodus \n continuare). am aflat c` i-ar fi zis. Tat`l meu obosit (1972). Lucrurile p`reau a fi intrat pe un f`ga[ c\t de c\t normal. Trebuie spus acum c` situa]ia chiar se schimbase pe undeva. Iar prietenul meu Gellu Naum era tot mai \nnegurat [i mai ab`tut. care nu [tiau dec\t s` dea cu barda pentru a face s` ]\[neasc` arta. public\nd traduceri pentru a-[i duce zilele [i. exclus. Pe la sf\r[itul iernii. Hai. Ca atare. De[i el s-ar fi crezut \ndrept`]it s` nu mai aib`: timp de 21 de ani b`tu]i pe muchie. poate ar fi cedat. Apoi. oric\t de „modern`“ sau de „avangardist`“ ar fi ea. Activi[tii culturali de la 1975 nu mai erau culturnicii m`rgini]i din primii ani ai „democra]iei populare“. prin p`r]ile superficiale. dac` erau ilustra]ii artistice. mai treac`-mearg`. Copacul-animal (1971). {i. urmat de Poetiza]i. poetiza]i… (1970). ignorat [i redus la t`cere (din pricina op]iunii lui pentru suprarealism de care nu voise cu nici un chip s` se dezic` [i care era o negare vie a realismului socialist atotbiruitor). poate nu e indicat s` d`m drumul la un volum de poezii ilustrate cu izmene“. dintr-o dat`. Un altul. |n nici un caz. ar fi fost de \n]eles. jupoane. Dar p`l`rii?… Ce-are poezia cu p`l`ria? „Tovar`[u’. plin de un venin onctuos. culegerea Poeme alese (1974). \[i sorbise cupa de amar. se vedea c` nu e \n apele lui [i c` nu-i ardea de nimic. ca s`-[i vad` cartea publicat`. [epci [i alte alea. zidul interdic]iei i se ridica iar`[i dinainte. \ntr-o asemenea poezie nu aveau ce c`uta desene cu ciorapi. |n 1968 \i ap`rea volumul Athanor. situa]ia p`ruse a se schimba. \n locul lui. de unde at\ta 98 . receptivi la modernitate [i ap]i s` guste metaforele lui Blaga ori s` vibreze la un stih arghezian. cea care m-a l`murit: „Are probleme cu cartea“. La urma urmei. cuprins de lehamite. cred. aveau o idee clar` despre cum se cuvine s` arate o poezie. Iar cauza „nu“-ului emis de cenzur` erau nevinovatele gravuri cu p`l`rii [i botine din „Avantajul vertebrelor“. {i cum a zis a [i f`cut cenzorul din Connecticut. fie ele [i un pic abstracte.

era totu[i un fleac: ni[te desene cu mostre de \mbr`c`minte [i \nc`l]`minte. versiunea integral` a aceluia[i volum. cine-ar fi [tiut. n-a vrut nici \n ruptul capului s` renun]e. al c`rei con]inut poate fi citit mai la vale. Gellu Naum a zis OK. pe care unii dintre noi am tr`it-o. 99 . mai bine sau mai r`u. pe cheltuiala Editurii Albatros. Toate cele 150 de exemplare i-au fost date lui. \n ochii func]ionarilor ei nepreg`ti]i s` \nt\mpine vreo rezisten]`. pre[edintele Consiliului Culturii [i Educa]iei Socialiste (rang echivalent celui de ministru al Culturii de azi). B`nuiesc c`. hidra cu zeci de capete seci a cenzurii n-a mai avut pe unde scoate c`ma[a. |n aceast` stare de spirit. \n acest punct. El a fost mul]umit. a ]inut-o pe-a lui: ori \mi publica]i cartea a[a cum e. \ntruc\t nu dorea s` creeze un „caz“ de r`sunet din ceva care. bine-mersi. doar s` accepte s` fie aruncat` din el gr`mada aia de rufe. nepuse \n comer]. nu li se clintise un cuvin]el. {i atunci s-a propus o solu]ie de compromis: volumul Descrierea turnului s` fie publicat de Editura Albatros f`r` desene. al c`ror ecou \n plan ideologic nu putea fi dec\t nul. i-a scris o scrisoare lui Dumitru Popescu. ca o ultim` \ncercare de a g`si o ie[ire din impas. \n libr`rii fiind difuzate numai exemplarele din varianta epurat` a c`r]ii. \ntr-un poem din Descrierea turnului. nu-l interesau tirajele de mas` [i nu aspira la statutul de glas al celor mul]i. [i f`r` desene. \ntr-un tiraj de 150 de exemplare. Cum spune Gellu Naum. „era \ntr-o frumoas` murd`rie“. Nu a fost de acord. fiecare dup` m`sura lui. nu dorea dec\t ca poemele lui s` ajung` \n m\inile c\torva prieteni [i ale pu]inilor oameni care contau cu adev`rat pentru el. ori la revedere. Volumul putea ap`rea.AT H A N O R \nver[unare pentru ni[te pantofi sau [o[oni sau ce-or fi `ia? Poemele erau intacte. cui i-ar fi p`sat? Putea ap`rea imediat. Ea este un document al unei epoci nenorocite. At\t am avut de povestit \n chip de introducere la scrisoarea de mai jos. {i s-a pus din nou pe a[teptat. iar Editura Litera (o editur` unde se publicau c`r]i pe banii autorilor) s` tip`reasc`.

dar. cu duhul bl\nde]ei. am tr`it majoritatea timpului la ]ar` [i.AT H A N O R GELLU NAUM Scrisoare Stimate tovar`[e Dumitru Popescu. M` simt obligat. dar cu eficacitate egal`. dar eficace. s` m` socotesc convalescent. mai \nt\i. V` fac cunoscut` prin prezenta scrisoare tortura fizic` [i moral` la care s\nt supus. acelea[i mijloace de presiune asupra subsemnatului au fost reluate. am reu[it s` \nving \ntr-o m`sur` grava criz` pe care o str`b`team [i. de bine. V-a[ fi recunosc`tor dac` a]i g`si dumneavoastr` un alt nume 100 . fi]i sigur. prin nu [tiu ce minune. s` explic de ce folosesc acest cuv\nt [i nu altul: – Vorbesc de tortur` fizic` pentru c` \ndelungata [i ne\ntrerupta persecu]ie cultural` la care am fost supus ani de zile a avut drept urmare profunda stare depresiv` \n care am c`zut cu 6-7 ani \n urm`. medicii interzic\ndu-mi s` lucrez. Rezultatul: starea mea fizic` (m` refer \n special la nervii mei f`cu]i praf \n acei ani) prezint` un \ngrijor`tor recul a c`rui urmare nu e greu de prev`zut. e drept. latente. de r`u. prin mijloace culturale. De atunci. Poate nu e prea interesant` fi[a clinic` a unui poet. De c\t`va vreme \ns`. starea mea se datore[te numai [i numai condi]iilor \n care tr`iesc [i lucrez ca poet de ani de zile.

\n mod sistematic. nu v` vor surprinde. poate. c` a existat mai apoi. s` m` declare „mare poet“ sau s` afirme c` „apari]ia fiec`rei c`r]i a lui Gellu Naum constituie un eveniment“. A[ vrea s` ]ine]i seama de faptul c` aceste lucruri vi le scrie un cet`]ean loial. 101 . – Vorbesc de tortur` moral` pentru c`. S\nt opiniile unor oameni extrem de califica]i. \n tiraje ridicole. \ntr-o perioad` mai deschis`. \ntr-un fel.AT H A N O R pentru presiunea cu urm`ri fizice care se exercit` asupra mea [i care. m` las` indiferent. [tiu exact cum se dr`muiesc cuvintele [i spa]iile rezervate mie. dar [i de a elibera poezia. {i atunci. dup` ce mi-a zdruncinat total s`n`tatea. n-am s` insist aici asupra unor practici care. c` a existat \ntr-o perioad` interdic]ia de a mi se pomeni numele ca poet. la sf\r[itul scrisorii acesteia. mai ales. bruma care izbute[te s` se tip`reasc` din opera mea. de a o face conform` omului eliberat. c\teva opinii asupra mea care. e ferit` cu grij` de popularizare. A[ vrea s` m` \n]elege]i bine. care nu se sfiesc. un poet cu imens` experien]` poetic`. nici publicitate sporit`. Nu v` cer absolut nimic. tinde s` m` ucid`. tendin]a persistent` de a m` transforma \n traduc`tor. Atunci a[ \nlocui bucuros cuv\ntul tortur` prin cuv\ntul propus de dumneavoastr`. \n afar` de poet? Cum v` explica]i c` \n ultima vreme m` v`d din nou \n imposibilitate de a-mi publica scrierile? {i. imagina]i-v`. un poet care [tie bine ce este [i ce trebuie s` fie poezia. \n orice. V` rezerv. nu v` cer aici nici tiraje m`rite. cui [i la ce folosesc toate astea? A[ vrea. stimate tovar`[e Dumitru Popescu. s` ]ine]i seama de faptul c` aceste lucruri vi le scrie un poet care s-a al`turat din fraged` tinere]e mi[c`rii revolu]ionare cu dorin]a fireasc` de a elibera omul de exploatare. \n scriitor pentru copii. din ]ar` [i din str`in`tate. {tiu exact cum se petrec lucrurile. V` aduc pur [i simplu la cuno[tin]` un fel de fapt cultural care m` \ndoiesc c` serve[te \n mod real poezia [i societatea noastr`. difuzat` pe canale c\t mai restr\nse. cum v` explica]i c` ani de zile am fost scos din literatur`.

\n care timp sim]eam cum \mi revine starea psihic` \ngrijor`toare de acum c\]iva ani. p\n` am c`zut jos. nici elogiile de circumstan]`. la care a fost prezent [i domnia sa. c` la noi nu poate fi vorba de nici un „caz“ – cu alte cuvinte am f`cut tot posibilul ca gre[elile func]ionarilor dumneavoastr`. de jignitoare suspiciuni. \n ciuda oric`ror mistific`ri poetice. o halc` \ntreag` din voluma[ul meu? Cu mult` amabilitate. dar mi s-a cerut s` tai. a a[a-numitei sinteze) pentru ca. dup` ce. s` fie tratat` a[a cum este [i. f`r` s` m` vaet [i f`r` s` cer nimic de la nimeni. a trebuit s` treac` prin patru cenzuri (a redac]iei. cu lipsa de demnitate sau cu pl`cerea bolnav` de a \ncasa ghion]i. Am \ndurat ani de zile. de[i cuno[team cu luciditate valoarea exact` a operei mele. cu nervii \n batist`. dorin]` de a m` 102 . de am\n`ri. [edin]` \n care mi s-a ar`tat toat` stima [i bun`voin]a. nu-mi cunosc [i nu-mi voi forma niciodat` asemenea \nclina]ii. s` fie oprit la a patra cenzur` care se cheam` profil – sau a[a ceva – \n cadrul Consiliului Culturii? Dumneavoastr` [ti]i c` dup` s`pt`m\ni de cocolo[eli. Dumneavoastr` [ti]i c` pentru a scoate un voluma[ de poeme. Am acoperit propria mea persecutare fa]` de oricine a vrut s` fac` un „caz“ din situa]ia incredibil` care mi s-a creat. Am ajuns \ns` la o limit` fizic` \n care nu mai pot suporta jocul de-a \n]elege pumnii care ]i se trag \n cap cu o perseveren]` demn` de o cauz` mai bun`.AT H A N O R Nu cumva s` crede]i c` m` vaet sau c` v` cer ceva personal. nu m-au interesat nici galoanele. am participat la o [edin]` \n biroul tovar`[ului Ion Dodu-B`lan. ca la m`cel`rie. În ceea ce m` prive[te. sus]in\nd c` lucrurile se desf`[oar` firesc [i normal. de[i m-au \mboln`vit. Se vede treaba \ns` c` buna mea credin]` e confundat` de ace[ti func]ionari cu sl`biciunea. Am acceptat. {tiu bine c` vremea m`tur` [i nu las` dec\t ceea ce merit` s` r`m\n`. poetul Gellu Naum. a Direc]iei Presei. crede]i-m`. ajuns la 60 de ani cu convingerea ferm` c` demnitatea poetului e \nc` un lucru esen]ial. s` nu devin` argumente \n m\inile celor care ne du[m`nesc. a ob]inut vizele respective.

contribu]ia mea la acest succes a fost. ci o satir`. tradus` [i jucat` \n limba maghiar` [i \n curs de apari]ie \n R. operativitate [i \n]elegere. publicat` cu elogii \n prestigioasa revist` Il Drama din Italia. apoi de inexistente dificult`]i tehnice [i \n fine de ideea fix` c` \n poezie cuv\ntul nu se poate \mbina cu imaginea grafic`. dar.D. E cazul comediei „Insula“. {ti]i. [i cerut` prin contract la Fondul Literar pentru teatru. printre altele. Cu multe argumente. consecvent politicii duse fa]` de subsemnatul. 103 . pe c\t posibil. fire[te. legate mai \nt\i de acel profil. televiziune [i radio \n Argentina. care altminteri m` las` rece. din motive tehnice [i de profil. tovar`[e Dumitru Popescu. cu bl\nde]e. fire[te. dup` ce z`cuse acolo peste trei ani. printre lucr`rile mele se afl` [i c\teva lucr`ri dramatice care au aceea[i soart` cu a recentului volum pomenit mai sus? E cazul comediei „Ceasornic`ria Taus“. nu a scris o pies` de teatru. la Opera din Cluj-Napoca a avut loc premiera unei opere al c`rei libret \mi apar]ine [i care. ca s` v` spun c` volumul meu cuprinz\nd o parte din piesele enumerate mai sus am fost nevoit s`-l retrag de la o editur`. se pare. precum [ti]i. \n fa]a mea se salva profilul unei edituri. c`. se bucur` de succes? V` \n[ir toate aceste „succese“. trecut` cu vederea. sacrific\ndu-se f`r` mil` demnitatea poetului [i poezia. {ti]i c` eu am f`cut.AT H A N O R ajuta. al c`rei succes a trecut grani]ele ]`rii? (Diderot. Din toate. recent.) {ti]i c` o pies` a mea pentru teatrul de marionete a luat marele premiu la festivalul interna]ional de la Var[ovia. publicat` cu ani \n urm` \n revista Teatru. apoi \n limba francez` \n Revue Roumaine. am \n]eles exact c` voluma[ul meu nu va apare [i c` deci s\nt din nou interzis. German` \ntr-o antologie a teatrului românesc contemporan. publicat` cu ani \n urm` \n revista Teatru. f`r` s` fie pus \n planul de apari]ie. unde participau reprezentan]ii a 17 na]iuni? {ti]i c`. dramatizarea Nepotul lui Rameau.

destul de valoroase. se pare. În orice caz. dac` ajung la ea. nu vor fi. ale faptului c` nu mi-am tr`dat nici o clip` convingerile poetice cu care m-am al`turat acum 40 de ani mi[c`rii revolu]ionare. de a retr`i momentele cumplite (crede]i-m` c` nu exagerez deloc) de acum c\]iva ani. am de g\nd s-o realizez \n acord cu \ntreaga mea via]`. deloc fericite pentru existen]a mea fizic` [i moral`. V` asigur \ns` c` eu nu m` mai joc. a[a cum au realizat-o [i al]i poe]i \n situa]ii mai mult sau mai pu]in similare. Cu deosebit` stim`.AT H A N O R Iat`-m` a[adar. solu]ia sinuciderii. Gellu Naum 104 . Oricum. Exist` o limit` a demnit`]ii peste care. Rezultatele muncii mele oneste [i. adic` cu demnitate. Dar am s` adaug ceva inedit \n via]a mea de p\n` acum: dac` am s-o fac. Poate. din nou \n situa]ia de a nu mai putea publica [i. e lesne de prev`zut. ceea ce e mai grav. nu pot c`lca. Poate \n noile condi]ii de interzicere care se contureaz` din ce \n ce mai clar \n jurul meu \mi mai r`m\ne solu]ia ultim`. cu tot regretul. fi]i sigur c` am s-o fac cu mare t`mb`l`u. crede]i-m` c` nu mai s\nt deloc dispus s` reiau fericita existen]` de p\n` acum. stimate tovar`[e Dumitru Popescu.

ca m`rturie a unei prietenii care d`inuie Influen]a psihanalizei asupra suprarealismului este un fapt binecunoscut. eram doar intrigat de natura activ` a automatismului \ntrebuin]at de Breton [i Éluard \n 1930 pentru simula1. Victor Cionga [i Alexandru Mu[ina. ce nu pare a mai fi pus la \ndoial`. av\nd o contribu]ie la dezvoltarea acesteia. Psicanalisi surrealista. ale c`rei roade au fost incluse integral \n preceptele psihanalizei contemporane prin intermediul lui Hesnard. \n schimb. 105 . edi]ia italian` este mai mult dec\t o traducere a versiunii franceze: rev`zut` [i \mbog`]it` cu un capitol. care au fost foarte apropia]i grupului sau chiar au f`cut parte din el. |n eseul meu Psicanalisi surrealista1 am prezentat pe larg rezultatele cercet`rilor pe care le-am \ntreprins \n acest domeniu.AT H A N O R PAOLO SCOPELLITI Suprarealism [i psihanaliz`: o abordare nou` Profesorilor Floriana Filip. Totu[i. Deleuze [i Guattari. ele put\nd fi rezumate astfel: grupul suprarealist a elaborat o lectur` inovatoare a teoriilor lui Freud \n lumina lui Hegel [i Marx. O prim` versiune a eseului meu a ap`rut anterior sub titlul L’influence du surréalisme sur la psychanalyse (L’Åge d’Homme. Milano. Paolo Scopelliti. Paris-Lausanne. 2002). 2004. Lacan. La \nceput. ea marcheaz` faza cea mai avansat` a cercet`rilor mele. Mimesis. nimeni nu s-a g\ndit p\n` acum c` suprarealismul ar fi influen]at psihanaliza la r\ndul s`u.

a[a cum se crede \ndeob[te. de a se p`stra o atitudine pasiv` fa]` de dicteul incon[tientului. Doar textele – at\t ale psihanali[tilor. c\t [i ale suprareali[tilor – ar fi putut confirma sau dezmin]i ipoteza mea. prin care acesta explicase natura activ` a mecanismului paranoiei.AT H A N O R rea unor maladii mentale \n Imaculata Concep]iune [i c`utam un sens flagrantei afinit`]i care se desena \ntre aceast` op]iune nou`. fie cu metoda paranoia-critic` a lui Dali. a naturii active a mecanismului paranoiac. care ar fi fost judicios a fi privit mai degrab` ca un dialog. f`r` a-i da vreodat` replica: poate c` postularea unui asemenea monolog ca o eviden]` ce se putea lipsi de orice interoga]ie ulterioar` ac]iona ca un ecran a[ezat dinaintea \n]elegerii unui raport mult mai complex. analiza Imaculatei Concep]iuni mi s-a impus din capul locului. \ntotdeauna preconizat` mai \nainte. Din motivele pe care le-am ar`tat. am descoperit multiple intersect`ri [i ecouri. ar fi ascultat vreme de dou`zeci de ani spusele psihanalizei. configur\nd astfel \n cadrul acestuia un aport suprarealist prin retro-alimentare. a hot`r\t s` abandoneze psihiatria segrega]ionist` a lui Clérambault pentru a adera la psihanaliza freudian` [i pentru a intra \n grup. era vorba doar de o banal` coinciden]` ori era \ntr-adev`r cu putin]` ca suprarealismul s`-[i fi adus prin aceasta propria contribu]ie la psihanaliz`? Nicic\nd nu am putut accepta cu u[urin]` ideea c` suprarealismul. |n perioada c\nd 106 . ap`rut` \n 1932. Ceea ce dovedea nu numai o adev`rat` reflec]ie colectiv` a suprareali[tilor pe marginea mecanismelor psihismului [i a statutului maladiei mentale. ci. [i descoperirea de c`tre Lacan. lu\nd cuno[tin]` de lucr`rile lor. aceasta ar fi \nsemnat nu numai c` suprareali[tii ar fi elaborat \n mod autonom freudismul din care se inspirau. mai mult. c` Lacan. Despre psihoza paranoiac` \n raporturile sale cu personalitatea. Or. doi ani mai t\rziu. \nc`lc\nd vizibil regula. ci – lucru [i mai important – c` rezultatele elabor`rii lor ar fi fost integrate \n corpusul psihanalitic. fie cu teza lui Lacan asupra paranoiei. C\nd am \nceput s`-i refac geneza dup` manuscrisele de lucru.

Mai mult. „La période des sommeils“. de Michel Carassou [i Jean-Claude Zylberstein). urm`rea [i experien]ele suprarealiste din „perioada somnurilor“ (septembrie 1922 – martie 1923). mai mult. 1 (septembrie 1932). Pauvert. datorit` acestui fapt. pe c\nd studia doctrina lui Freud. 3.AT H A N O R [i-a publicat teza. nr. L’Åge d’Homme. Paris. valabil` \ntruc\tva numai pentru suprarealismul anilor treizeci. pp. prezentare [i transcriere de Paolo Scopelliti. vol. in: André Breton [i Paul Éluard. |n interiorul acestei continuit`]i se desena [i o evolu]ie. René Crevel. ci. el f`cea parte din acesta: aveam a[adar o prim` confirmare a ipotezei mele2. Paris-Lausanne. 2002. „Les manuscrits de L’Imaculée Conception“. 272. „suprarealizat`“ \n prealabil. prefa]` de Henri Béhar). 15-62. Crevel \nsu[i declarase c` exista o leg`tur` \ntre acele experien]e. c`ut\nd \n ele un remediu pentru necunoa[terea metodelor psihanalitice. Am descoperit astfel c` Dr. Paolo Scopelliti. plec\nd de la care mi-ar fi fost imposibil s` afirm existen]a vreunei continuit`]i \n atitudinea suprarealismului fa]` de sursa lui de inspira]ie psihanalitic`. psihanaliza r`sp\ndit` \n Fran]a de-a lungul anilor dou`zeci prin activitatea lui de vulgarizare a fost. L’Imaculée Conception (edi]ie facsimilat` a manuscrisului de la Muzeul Picasso. [i simul`rile unor maladii mentale ulterior \ncercate \n Imaculata Concep]iune3: astfel. Dac` cele dou` serii din Littérature. care au dus la simulare [i isterie. L’Esprit contre la raison et autres écrits surréalistes (ed. ea a st\rnit \n mine a[tept`ri ulterioare ce m-au \ndemnat s` caut fapte comparabile \n perioada precedent` [i \n cea urm`toare. This Quarter. 1986. V. Hesnard. 107 . in: René Crevel. cea veche (martie 1919 – august 1921) [i cea nou` (martie 1922 – iunie 1924) consemnau o 2. iar consultarea revistelor grupului m-a ajutat s`-i pun \n valoare fazele. p. nu doar c` nu mai aveam a m` teme c` descoperisem numai ni[te episoade punctuale. \ntr-un fel. Cum \ns` dovada aceasta era una izolat`. aveam \n sf\r[it confirmarea cea mai autorizat` cu putin]` a ipotezei mele privitoare la „receptarea activ`“ a acestei surse de inspira]ie de c`tre suprareali[ti.

AT H A N O R perioad` de „experimentare s`lbatic`“.. Gallimard. dup` cum mi-a devenit de asemenea evident. Le Mouvement Psychanalytique. pp. a dus la o re\nnoire hegeliano-marxist` a grupului. fr. Vita e opere di Wilhelm Reich. Experien]ele ˇ de la Moscova vizau cu prec`dere sexualitatea infantil` [i complexele lui Œdip [i al castr`rii (Anna Freud. trad. cf. care s-a putut consacra astfel unei elabor`ri proprii a psihanalizei: Le Surréalisme au service de la Révolution (iulie 1930 – mai 1933) [i. 2 vol. suprareali[tii au fost sili]i s` ia cuno[tin]` de fractura care \i separa de savantul vienez. prin care freudismul trece de la un „discurs de sus]inere“ a suprarealismului la un „discurs magistral“. I: Il periodo freudiano-marxista: 1919-1938. 5. aproape impus` de numeroasele traduceri din Freud ce \ncepeau s` apar` \n Fran]a la acea dat`: ca atare. 33-34. Boris Fraenkel. Milano. Pentru istoricul „Gr`dini]ei-Laborator pentru Copii“ de la Moscova. c\t [i psihiatrii francezi. L’enfant dans la psychanalyse. |ns`. nr. aceast` re\nnoire se \nscria la r\ndul s`u \ntr-un curent mai vast. 108 . numai pe suprareali[ti) este dovedit` \ndeosebi de apari]ia lucr`rilor lui Reich [i de \nfiin]area acelui Institut für Sozialforschung sub conducerea lui Horkheimer (cf. c\t [i cercet`rile lui 4.. 2004.. p. Vitalitatea curentului freudiano-marxist (care s-a dezvoltat la \nceputul anilor treizeci \n \ntreaga Europ` central` [i r`s`ritean`. 10/18. \n Fran]a. Paris. neimplic\ndu-i. 1974. unde so]ii Schmidt au lucrat \ntre 1921 [i 1925. aceasta fiind autorizat` de necunoa[terea discursului freudian pe care o \mp`rt`[eau pe atunci at\t suprareali[tii.É. 19802. mai ales \n privin]a statutului maladiei mentale. o faz` \n care aceast` „experimentare s`lbatic`“ era dublat` pentru \nt\ia oar` de o aprofundare teoretic` a psihanalizei. Dup` ce experien]ele so]ilor Schmidt5. Prezentare la Freudo-marxisme et sociologie de l’aliénation. „La Maison Rjabus inskij“. 7-8). a se vedea d`rile de seam` redactate de Vera Schmidt \ns`[i: Psychoanalytische Erziehung in Sowjetrußland – Bericht über das Kinderheim-Laboratorium in Moskau (\n colaborare cu Annie Reich).. \n schimb. Minotaure (iunie 1933 – mai 1939) dovedesc succesul acestei prime faze de „suprarealizare“ a psihanalizei. 43). U.G. 1976. La Révolution Surréaliste (decembrie 1924 – decembrie 1925) ar`ta. Luigi de Marchi. ce viza integrarea freudismului \n marxism4. pp. 9. Paris. prin colaborarea lui Lacan. Luciano Mecacci. Sugar Co. Acest act de con[tientizare. pentru mai multe detalii.

„Die Entwicklung des Wißtriebes bei einem Kinde“. ap`rut` \n 1930 la Viena.É.d.. 1929. Pulsions sexuelles et éducation du corps. Imago. num`rul 4 al revistei Le Surréalisme au service de la Révolution reune[te la r\ndul s`u articole foarte importante. la editura Münster. |ntreaga importan]` pe care grupul o acorda noului „nod ideologic“ freudiano-marxist s-a v`dit pentru prima dat` \n num`rul special al revistei Variétés consacrat „SUPRAREALISMULUI |N 1929“. aceste subiecte au re]inut [i aten]ia suprareali[tilor9. 1968.. plec\nd de la „principiul adapt`rii materialului la nevoi“. 1926. f. 1924. 8.G. nr. ˇ 9. 7.É. Imago. nr. Acest volum cuprindea [i traducerea articolelor lui Reich [i Sapir ap`rute cu un an \n urm`. |ntruc\t Criza sexual` a devenit de neg`sit. XII. IV (Sapir). Paris. III (Reich) [i nr. 10/18. Vera Schmidt.G. 1930.f. „Onanismus bei den kleinen Kindern“. aici le-au citit suprareali[tii. Reich avea s` trag` concluzia c` numai „o educa]ie conform` economiei sexuale [……] \n colectivit`]ile de copii“8 putea \nvinge complexul lui Œdip. 1979). 6. trad. Ehemoral a lui Reich. Reich [i Sapir publicaser` dou` importante articole7. |n 1931. 10/18. Bronislaw Malinowski. Unter dem Banner vom Marxismus. retip`rit` \n limba francez` cu titlul La révolution sexuelle – Pour une autonomie caractérielle de l’homme (trad.AT H A N O R Malinowski6 au repus \n discu]ie statutul complexului œdipian. 109 . „Die Bedeutung des Brustsaugens und Fingerlutschens für die psychische Entwicklung des Kindes“. fr. Paris. Paris. U. Constantin Sinelnikoff. (toate in: Vera Schmidt [i Annie Reich. nr. Enthaltsamkeit. Geschlechtsreife. \n care recuno[teau am\ndoi existen]a unui raport de la cauz` la efect \ntre organizarea societ`]ii [i structurarea aparatului psihic [i pulsional. citez eseul lui Reich dup` versiunea rev`zut` [i corectat` de c`tre Wilhelm Reich Infant Trust Fund. U. a consemnat rezultatele acestora \n dou` eseuri. un an mai t\rziu. a ap`rut o dezbatere axat` pe cerin]a de a cl`di o sociologie a incon[tientului: \n 1929. care [i-a \ntreprins cercet`rile \n insulele Trobriand \ntre 1915 [i 1916 [i \ntre 1917 [i 1918. Sex and Repression in Savage Society [i The Father in Primitive Psychology. p. unde fotografia lui Tro]ki a fost plasat` \n fa]a celei a lui Freud (pp. 344 [i 346): „colectivitatea de copii“ la care face aluzie Reich este evident aceea de la Casa Rjabus inskij. Leipzig-Viena-Zürich. Jean-Marie Brohm. 1934). 6-7).l. ambele ap`rute la Londra \n 1927. XVI. a fost tradus` pentru prima oar` cu titlul La crise sexuelle (Éditions Sociales Internationales. a c`ror convergen]` nu pare a fi c\tu[i de pu]in \nt\mpl`toare: „Rezerve cu privire la semnifica]ia Internationaler Psychoanalytischer Verlag. foarte probabil. Or.

Trei ani mai t\rziu.. LA VIE MENTALE. Bibl. se inspira din Freud [i din Marx pentru a teoretiza incon[tientul. dup` ce ar`tase clar. de Henri Béhar. facteur concret de la psychologie familiale)“. TZR 46. pp. Crevel va fi [i mai explicit. stabilind o corela]ie \ntre rezultatele ob]inute c\ndva de so]ii Schmidt [i r`sturnarea nu doar a complexului œdipian. de H. „La famille (Le complexe. „Patriotismul incon[tientului“. c\t [i marxi[tilor „oficiali“. ms. „Trois réponses à un questionnaire sur la sexualité enfantine“ (1934. „Note VI – Pour en sortir par la lutte“ [i „Note VII – Les écluses humaines“. un extras din Vasele comunicante a lui Breton. spre a fi \ntreprins`. René Crevel. ed. c\t [i pentru a-i prevedea modific`rile \n societatea comunist` viitoare. ca pe o func]ie a raporturilor sociale. Jacques Lacan. pentru dezinteresul ar`tat fenomenelor onirice. 12. 40. 11. 135-145. Paris. in: Tristan Tzara. „revizuirea“ complexului œdipian11. 110 . pentru dualismul doctrinei sale. 1989. in: René Crevel. III. 6 vol. un „Eseu asupra situa]iei poeziei“. \n care acesta aduce repro[uri at\t lui Freud. Le roman cassé et derniers écrits surréalistes. pp. \n care Crevel. capitalist`. fasc. referindu-se la complexele puse \n lumin` de Freud. Tzara va atrage aten]ia asupra iluziei c` instaurarea cu adev`rat a comunismului ar putea fi opera unor indivizi „œdipieni“. \n sf\r[it. Wallon. de Michel Carassou [i Jean-Claude Zylberstein. 85-86. VIII. Paris. 3-16. \n care au fost obliga]i s` creasc`12. ci [i a stalinismului10. \n sf\r[it. Lacan va cere ulterior ca „familia paternalist`“ s` fie situat` \n istorie o dat` pentru totdeauna. 19751991. ed. Pauvert. confruntat cu o pretins` variabilitate a incon[tientului motivat` prin tr`s`turi de ras`. c` acestea. ed. Tristan Tzara.AT H A N O R istoric` a investiga]iilor asupra visului“. \ntruc\t s\nt generate 10. adic` „nedebarasa]i \nc` de caracterele psihice datorate ambian]ei“. Œuvres complètes. Paris. Société de gestion de l’Encyclopédie française. Jacques Doucet (Paris). iar Mabille. mereu oscil\nd \ntre rolul de filozof burghez [i cel de savant. in: Encyclopédie française. [i. 1938. at\t pentru a-i eviden]ia fundamentele socio-economice. \ntr-un mod cu totul original. \n care Tzara analiza structurarea psihic` contemporan`. Flammarion. deci sus]inut` de o psyché apar]in\nd biologiei. Litt. al doilea r`spuns). pp.

cu excep]ia lui Reich. Paris.. era menit` mai degrab` a aduce argumente \n sprijinul acesteia. a pretins c` omul nou exista deja \n U. L’estremismo. V.. cit. cel care pusese primul \n valoare implica]iile „non-œdipiene“ ale experien]elor „Gr`dini]ei-Laborator“. Breton l-a vizitat pe Tro]ki \n Mexic. 111 . trad. p.I. |ncep\nd din 1935. care credea c` numai instaurarea unei societ`]i f`r` clase ar avea drept consecin]` apari]ia omului nonœdipian. {i. 1970. \ntre]inea rela]ii excelente cu Hesnard. Prezentare la Vera Schmidt [i Annie Reich. suprareali[tii se \nscriu \n lupta care \l opunea pe Tro]ki lui Stalin: acesta. 15. existaser` contacte \nainte de 1934. Freud \nsu[i nu a avut \n vedere o revizuire a teoriei sale despre complexul lui Œdip: expedi]ia organizat` de el. |ns` 13. 14. \n 1928.R. 1937. Lenin.AT H A N O R doar de „familia patriarhal` occidental`“. din estul Noii Guinee. dec\t „dup` un r`stimp \ndelungat“15. Stalin a sus]inut printr-o interpretare revizionist` a conceptului de „om-r`d`cin`“ practica deten]iei azilare a opozan]ilor. 1933) arat` c` \ntre suprareali[ti [i Jean Bernier. nu au participat \n vreun fel la aceast` dezbatere. p. Corti. preced\nd astfel edi]ia francez` a Crizei sexuale. de[i Lenin precizase \n 1920 c` un asemenea stadiu nu avea s` fie atins. nu pot fi universale [i nici eterne. este cunoscut` op]iunea suprareali[tilor: \n 1938. 3. Lucrul cel mai uimitor este acela c` freudienii. imediat dup` ce [i-a exilat rivalul. Pulsions sexuelles et éducation du corps. Aceasta nu \i datora nimic lui Reich: un articol al lui Georges Politzer („Un faux contre-révolutionnaire: le freudo-marxisme“. Editori Riuniti. mai ales. devenit` curent` \n ]ara sa de la sf\r[itul anilor dou`zeci.S. pe insula matriliniar` Normanby. [i Reich. it. Pierre Mabille. care se interesase de lucr`rile so]ilor Schmidt \nc` din 1924 (Jean-Marie Brohm. Marie Bonaparte. malattia infantile del comunismo (1920). va profetiza na[terea unui „om diferit“13. Roma. convin[i c` nu se va ajunge la \nf`ptuirea comunismului dec\t prin restructurarea \n prealabil \ntr-un sens non-œdipian a psihismului avangardelor revolu]ionare. 11). 68.S. care punea totu[i \n discu]ie unul dintre conceptele fundamentale ale psihanalizei. Commune. nr. apoi. De altfel. Thérèse de Lisieux.. Impun\nd astfel o turnur` non-œdipian` ideii marxiene de „om-r`d`cin`“14. probabil. un dezacord major subzist` \ntre ace[tia. redact\nd \mpreun` cu el manifestul Pentru o art` revolu]ionar` independent`. care ar fi putut foarte bine s`-i pun` la curent pe suprareali[ti.

iar problema a r`mas \n suspensie p\n` \n 1972. [……] care priveaz` at\t visul. in: L’Anti-Œdipe. m-a intrigat: mi s-a p`rut c` aveam de-a face aici cu o filier` ce merita s` fie restituit`. dar care nu era inspirat de Reich ([i cu at\t mai pu]in de Marcuse). care face corp comun cu g\ndirea diurn` [……]. am descoperit aproape imediat un articol din 1973. [De aici] necesitatea de a sf`r\ma asocierile: disocierea nu doar ca un caracter al schizofreniei. ci ca principiu al schizo-analizei17. I. nr.. din Societatea de Psihanaliz`. pentru acest motiv. Acest text. or. Minuit. M`rturisesc c` amploarea sarcinii m-a speriat: trebuia s` colmatez o falie de patruzeci de ani. 1972) [i II: Mille plateaux. 1973. trebuie sf`r\mate chiar asocierile: [……] ar fi trebuit profitat de momentul [……] disocierii pentru a da la iveal` dorin]a [……]. 1980. dar tocmai pentru c` mecanismul de care ele depind este acela[i ca al complexului lui Œdip. singurul freudian care \ncercase revizuirea teoriei complexului lui Œdip \n lumina noilor date. cit. c\nd Deleuze [i Guattari se fac remarca]i pentru caracterul extins [i foarte structurat al punctelor de vedere non-œdipiene pe care le consemnaser` \n Anti-Œdip16. p. L’Anti-Œdipe. Minuit. Astfel. printre altele. „Bilan-programme pour machines désirantes“. c\t [i simptomul de for]a lor revolu]ionar` [……] asocierile s\nt tot œdipiene. Gilles Deleuze [i Félix Guattari. ap`rut cu mult dup` \ncheierea dezbaterii freudiano-marxiste. tinz\nd c`tre o fiin]` non-œdipian`. Reich. 19802 (ed. condus` de Róheim. 112 . Gilles Deleuze [i Félix Guattari. 2. Din fericire. remarca urm`toare: |nt\lnim deja la Gherasim Luca [i Trost [……] o concep]ie antiœdipian` despre vis care ni se pare foarte frumoas`. \n care Deleuze [i Guattari emiteau. Paris. Trost \i repro[eaz` lui Freud faptul c` a neglijat con]inutul manifest al visului \n favoarea unei uniformit`]i a complexului lui Œdip. I: Capitalisme et schizophrénie. \n 1934. 17. pentru a reg`si g\ndirea visului. a e[uat. Minuit. Paris. 2 vol. \n timpul c`rora Europa \ntreag` se scufundase \n abisul unui r`zboi mondial. 465. pentru a degaja un incon[tient de revolu]ie. a fost exclus. 16.AT H A N O R expedi]ia.. dincolo sau dincoace de predetermin`rile sale œdipiene [……].

ba chiar ajungeau s` sugereze existen]a unui soi de incompatibilitate funciar` \ntre suprarealism [i principiile non-œdipiene19. p. din care f`ceau parte Paul P`un. dar p`reau s` ignore c` Luca [i Trost fuseser` suprareali[ti. ed. Luca [i Trost au adresat „mi[c`rii suprarealiste interna]ionale“. P`r`sind Parisul la izbucnirea r`zboiului. trebuise s` se refugieze la Saint-Alban. 444. 476 [i p. 1983. precum [i din trei lucr`ri ale lui Trost (Viziune \n cristal. Ibidem. nota 8. Aceast` frumoas` antologie cuprinde [i versiunile romåne[ti ale textelor. mai ales \n domeniul non-œdipian21. mi[carea suprarealist` \i datoreaz` continuarea activit`]ilor sale. \ncep\nd din 1939. evident. mai pu]in norocos. pe c\nd Éluard. oricum. S • Surréalisme.AT H A N O R Identificarea fundamentului \nsu[i al schizo-analizei li se datora a[adar celor doi suprareali[ti romåni? Chestiunea nu era chiar at\t de simpl`: fire[te. Ibidem. Gellu Naum [i.L. Bucure[ti. 113 . „Une maladie surréaliste“. 18. pp. Numai analiza celor patru texte mi-ar fi permis s`-mi dau seama. p. Virgil Teodorescu. \n limba francez`.). Deleuze [i Guattari recuno[teau c` se inspiraser` din Vampirul pasiv al lui Luca. \n 1945. p.R. un mesaj emo]ionant. trec\nd prin Vene]ia [i Istanbul. A. Bonnafé \[i asumase riscul de a-l ascunde \n azilul de aliena]i pe care \l conducea acolo la vremea aceea20. De altfel. d`dusem \n sf\r[it peste filiera pe care o c`utam. Minerva. 20. Acestui grup. care au fost redactate. 486. 474. in: Avangarda literar` romåneasc` (\n continuare. Le Magazine littéraire. 1945. \n care f`ceau bilan]ul experien]elor \ntreprinse de grupul lor la Bucure[ti. tinerii poe]i romåni care f`ceau parte din mi[carea suprarealist` s-au constituit \ntr-un „grup \n exil“ \nc` din prima etap` a c`l`toriei lor aventuroase spre Bucure[ti. tocmai ca o reac]ie la aceast` debandad`. 21. 38-40. \n departamentul Lot. c`rora ocupa]ia le pusese cap`t \ntre timp \n Fran]a: Breton [i Dali fugiser` \n Statele Unite. Bucure[ti. Paolo Scopelliti. Dialectique de la dialectique (Message adressé au mouvement surréaliste international). unde regretatul Dr. iulie-august 2005. de Marin Mincu. Vizibil [i invizibil [i Liber mecanic`)18. 633. Vampirul pasiv [i Viziune \n cristal fiind ap`rute \n 1945. nr. Gherasim Luca [i Dolfi Trost. 19. toate. Luca [i Trost.

L.. Luca evoca instaurarea unei „dialectici deschise care s` dep`[easc` dialectica \ncercuit` a naturii œdipiene“22. Gherasim Luca. trad..L.R. precum [i de a readuce no]iunea acesteia din c\mpul substan]ialismului \n cel al pragmatismului: „Societatea [i Natura s\nt complice“24. in: A. cu riscul de a o provoca. Gherasim Luca [i Dolfi Trost.. extrinsec` oric`rei instan]e psihice)25. „av\nd la origine. in: A. dezvolt\ndu-[i pozitiv propriile determin`ri. (n.. * |n limba romån` \n text. De altfel. Les esprits animaux. \n care era imposibil de v`zut altceva dec\t un avatar al burgheziei: acceptarea dorin]ei negate. 1947. p. Principiul realit`]ii conceptualiza aceast` complicitate. 1947. Paul P`un. 24. „erotizarea f`r` limite a proletariatului“ putea stabili deja o mediere \ntre „infra-psihicul revolu]ionarilor“ [i interpersonalul „luptei lor“26. \n aspectele sale cele mai violente. precum Supraeul. in: A. Gherasim Luca.R. 114 . dar.L. 1947.L. cit.R. care. \nsu[i omul“. ar fi putut ajunge c\ndva s` se nege pe sine ca negativ (negarea nega]iei)*. pp. 1947. mijloacele de a pune sub semnul \ndoielii pretinsa ineluctabilitate a naturii. suprareali[tii romåni se consider` \ndritui]i s` avanseze posibilitatea de drept a restructur`rii psihismului uman 22.R.AT H A N O R |n privin]a aceasta. Astfel \nc\t principiul realit`]ii devenea responsabil [i pentru instaurarea unor false structuri psihice. 23. Pornind de la aceste concepte freudiano-marxiste. a c`rui distrugere se anun]a ca un act perfect legitim din punct de vedere revolu]ionar.) 26. 465. Amphitrite. realizat` de refulare (aceasta fiind. era totu[i a treia parte dintr-un proces dialectic) conceptualizat de P`un ca un Triplu pun\nd activitatea hazardului \n rela]ie cu pasivitatea automatismului23. 631-633. Le secret du vide et du plein. p. de[i asintetic. Dialectique de la dialectique. in: A. Paul P`un. \n imediat. p. prin \ns`[i originea sa. demistificarea naturii era legat` de aceea a subiectului œdipian. 457. Aceast` dialectic` permanent` \mprumuta de la nebunie. Conspiration du silence. p. 424. 25. f`r` a se mai m`rgini s` joace roluri antitetice \n interiorul unui proces dialectic legitim\nd existen]a burgheziei ca tez` necesar`. ar fi putut destupa un proletariat revolu]ionat \nainte de a fi revolu]ionar. termen (care. 408..

pe c\nd Gellu Naum mi-a afirmat contrariul. XII. Luca repet` c` revolu]ionarii trebuie s`-[i asume [i s` transforme dezechilibrele care stau la temelia civiliza]iei noastre. 115 . 424. de pild`. urmat de La mort morte [i de un Apendice. „Notabil` activitate a suprareali[tilor“. cu at\t mai pu]in. un alt text francez al lui Luca. 29. pp. care s` nu cunoasc` rana antitezei reful\ndu-i Dorin]a [i. textul a devenit \n asemenea m`sur` intruvabil. dup` reeditarea francez` a originalului \n limba francez`: L’inventeur de l’amour. condi]ia Non-R`nii a fost \ntr-adev`r atins`: scriind. Gherasim Luca. Bucure[ti. Revista Funda]iilor Regale. 31. \n continuarea Vampirului pasiv29. 1945.. Paris. put\nd s`-i serveasc` astfel drept Ersatz31. 650. Amphitrite. 1 (septembrie 1945). cit. 1945. Cu toate acestea. 224-225. 30. Le Vampire passif (1941). |n el. Voi cita acest text. Trost descria o stare pe care numai evic]iunea Supraeului o poate realiza. \n septembrie. Acest text este men]ionat mai \nt\i \n lista lucr`rilor \n curs de apari]ie pe care Éditions de l’Oubli au publicat-o \n 1945.AT H A N O R (ceea ce \i r`m\ne cu des`v\r[ire str`in lui Freud): ca [i Breton. Gherasim Luca. urmat de uimitoarele simul`ri din Moartea moart` (Nega]ia nega]iei. c` „limitele relative ale incon[tientului s\nt dep`[ite de hazard [……]. \nc\t exist` dubii c` ar fi ap`rut cu adev`rat: la Paris. 1945). Formularea cea mai complet` a acestor teorii ar fi trebuit s` fie consemnat` \n Primul manifest non-œdipian. Cicatricea sintezei27. Corin Eugeniu Grosu \i anun]a apari]ia iminent`30. Éditions de l’Oubli. ap`rut ulterior \n romåne[te ca Inventatorul iubirii. 1947. \n acela[i an. p.R. la Bucure[ti. Crevel. Aparent. 28. Corti. Totu[i. Bucure[ti. p. Graphies colorées. Luca a visat [i el un om nou. Dolfi Trost. nr. Mabille sau Tzara. in: A. Inventatorul iubirii. ar fi trebuit s` precead` acest Manifest. 1994. cele pe care formarea complexului lui Œdip le aduce cu sine: De c\teva mii de ani / se propag` / ca o epidemie obscurantist` / omul axiomatic: Œdip / omul complexului castr`rii / [i al 27.L. conferindu-i o liber` cauzalitate interioar` [i exterioar`“28.. dna Micheline Catty. redactat de Luca. C[orin] E[ugeniu] Gr[osu]. mi-a spus c` \n cele din urm` n-a fost publicat. v`duva lui Luca.

pp. [……] / [……] activitatea mea non. artele / bisericile // [……] // Fiindc` \nc` nu m-am / desprins de p\ntecul matern / [i de sublimele lui orizonturi / par beat. mi[c`toare [i cer\nd a fi continuu reinventate. inventat` / pulpa acestei femei / c`reia nu-i re]in nici parfumul / nici catifeaua [……] / [……] ci sc\nteia / electric`. 13-15 [i 17./ œdipian` de azi [……] 32. cit. Astfel. pp. 116 . Gherasim Luca. urmat de La mort morte.. L’inventeur de l’amour. Gherasim Luca. Luca \[i \nso]e[te teza cu un comentariu l`muritor. stelele c`z`toare ale corpului ei / aprinse [i stinse o singur` dat` / \n decursul eternit`]ii / fluidul [i magnetismul acestei pulpe / radia]iile ei [……]33../ œdipiene tindea s` m` arunce de viu / \n ghearele unei erori de g\ndire / foarte r`sp\ndit` printre revolu]ionarii / cei mai autentici care \i suport` / mecanic tirania sau evad`rile / sublimale: |ntr-o societate \mp`r]it` \n clase / iubirea este irealizabil` [……] / [……] // Agrav\nd pesimismul istoric / \n fa]a obstacolului p\n` la dinamica sa / paranoiac`. din care se cuvine redat aici esen]ialul: Aparentul e[ec al activit`]ii mele non. L’inventeur de l’amour. ar deveni \n sf\r[it posibil`: Asemenea celui care merge pe s\rm` / suspendat de umbrela lui / m` ag`] / de propriul meu dezechilibru // [……] // Mi[c`rile mele / nu au gra]ia axiomatic` / a pe[telui \n ap` // [……] // S\nt obligat s` inventez / un mod de a m` deplasa / de a respira / [……] // fiindc` a vrea s` treci de la o via]` acvatic` / la o via]` terestr` / f`r` a schimba destina]ia / aparatului t`u respirator / \nseamn` moartea // [……] // Din aceast` pozi]ie non-œdipian` / \n fa]a existen]ei / [……] / ating cu o m\n` insensibil` / artificial`. cit. urmat de La mort morte.AT H A N O R traumatismului natal / pe care se sprijin` iubirile / profesiile / cravatele [i po[etele / progresul. formarea unor noi echilibre. somnolent / [i mereu \n alt` parte // [……] // via]a \mi pare a fi o fixare arbitrar` / \ntr-un moment al copil`riei noastre / sau al copil`riei omenirii32. 33. 9-10 [i 16.

cap. 4). \nceput` printr-un exil. destructurarea [i restructurarea lui s\nt posibile (I. societatea / [i universul contemporanilor mei34. totalul scrierilor interzise se apropia deja de cifra de dou` mii. lectura celor dou` volume din Anti-Œdip ne permite s` reper`m acolo tocmai punctele majore ale acestor teorii ale suprarealismului romånesc: modul actual de structurare a psihismului uman depinz\nd de factori sociali. Or. dorin]a nu este o lips`. pp. 35. C\t despre complexul lui Œdip. un alt exil \i pusese cap`t. pp.. p. c\t` vreme nu suport` vreo castrare (I. ea coexist` cu propria sa expresie. doi ani mai t\rziu. Pe 31 august 1944. cit.. ea este anœdipian` [i „revolu]ionar` prin ea \ns`[i [i parc` involuntar. dictatura prostalinist` era definitiv instalat` \n aceast` ]ar`. 4-5). cap. I. formale / regresive [……] / [……] / pe care se sprijin` biologia. iar 34. care este [i \mplinirea sa acordat` (I. Apendice la L’inventeur de l’amour. 5-6-7): \ntr-adev`r. 435) s\nt opuse celor emise de P`un (Conspiration du silence. \n iulie 1946. iar realizarea ei nu suport` vreo metafor` (I. el este cel care conceptualizeaz` introducerea prin fraud` a unor mobiluri socio-politice reac]ionare \n psihanaliz` (II. deoarece nebunia serve[te drept expresie procesului dezirant „metaforiz\ndu-i“ opreli[tile. cap.. vr\nd ceea ce vrea“ (II. Armata Ro[ie \[i f`cuse intrarea \n Bucure[ti [i. pozitive. Gherasim Luca. 106-110. 6). {tim deja c` aventurii grupului romån. \n privin]a c`reia opiniile consemnate \n Anti-Œdipe (cit. 117 . produc]ia incon[tient`35. eliberarea acestui proces ar vindeca-o cupl\nd produc]ia social` cu opusul s`u. 2).AT H A N O R / [……] / atinge [……] / [……] straturi ale realit`]ii pe care non-œdip \nsu[i / nu \ndr`znea s` le viseze // [……] [i implicit denun]area / unei lumi simetrice / mecanice. cit. \ntre suprareali[ti [i schizo-anali[ti exist` [i dezacorduri: voi men]iona ca exemplu doar problema catatoniei. Nu-mi mai r`m\nea de l`murit dec\t felul \n care avusese loc transmiterea. urmat de La mort morte. 6). cap. Desigur. 456-457). cap. cap.

1998. acest al doilea exil a dus [i la o relansare a lucr`rilor suprareali[tilor. \[i aminte[te de existen]a unui mic grup de poe]i. Paris. din nefericire.) 36. astfel \nc\t nu avem argumente care s` sus]in` ideea unei transmiteri directe (scurta \nt\lnire de la New York fiind. nr. Printre al]ii. biografia acestuia este prea pu]in cunoscut`. 199). condamna de patru ori mai multe. La New York. iar Guattari ar fi putut deprinde din ele practicarea a ceea ce Trost numea o „transcriere [tiin]ific` a viselor“. al c`rei sediu \nc` se mai afla la Vincennes (cf. 37. lectura lui s-a transformat \ntr-o [edin]` de [amanism [i a fost un triumf: via]a lui Luca (obi[nuit doar cu cei c\]iva cititori intimi ai poeziei sale. publica]i de editura Soleil Noir [i gravit\nd \n jurul revistei post-marxiste [i antistaliniste Arguments. murind \n cele din urm` la Chicago. care a organizat [i aceast` \nt\lnire. [i-a citit poemele „francofone“ \n fa]a unui public care nu \n]elegea limba francez`. iar Trost a emigrat \n Statele Unite. 7-8). 3-4. Totu[i. |n privin]a acestor Zile ale Domeniului Poetic. Deleuze era lector universitar la Facultatea din Lyon \n 1957. B. era acolo [……] Gherasim Luca“ (p. Luca s-a \mprietenit cu criticul de art` Jean-Jacques Lebel. l-a prezentat lui Guattari36. l-a \nt\lnit pe Guattari [i a fost numit profesor la Universitatea Paris-VIII. 184-204) noteaz`: „Prin Poetry Machine am dorit s` desemnez toate manifest`rile poetice [……] care se serveau de ma[in`rii poetice. dep`[ind cinci sute de pagini. cu prilejul festivalului de poezie sonor` de la New York. |n 1969. Revue d’esthétique. Luca s-a \ntors la Paris. 38. care obi[nuiau s` se adune o dat` pe s`pt`m\n` la sediul parizian al editurii Minuit: „timidul profesor din Lyon“38 a participat la una dintre aceste * |n limba romån` \n text. r`m\n\nd acolo p\n` la moartea sa. Centrul American a g`zduit timp de o s`pt`m\n` to]i poe]ii [de aceast` orientare]. Vizibil [i invizibil [i Liber mecanic` ap`ruser` la Paris la \nceputul anilor cincizeci. lista Publica]iile interzise*. acesta se pl\ngea mereu de inutilitatea ei) s-a schimbat brusc. Les Belles Lettres. insuficient` pentru a[a ceva). Guattari a recurs ulterior la o „interpretare suprarealist`“ a viselor. pp. Alberto Gualandi. 118 . cu siguran]`. C\t despre Deleuze. (n. inspirat` de Trost. nevorbind deloc engleza. Dup` toate probabilit`]ile. acesta i-a fost prezentat lui Luca la Paris. Luca l-a reg`sit [i pe Trost: se poate deci ca Guattari s`-l fi \nt\lnit [i el37. care \n 1961. pp. Cur\nd. Dl Lebel. trad.AT H A N O R \n prim`vara lui 1948. La Paris. Gysin („Rub out the words“. 1975. Deleuze. Acest climat sufocant i-a \mpins pe mul]i suprareali[ti s`-[i p`r`seasc` ]ara: dac` Naum a r`mas la Bucure[ti. Luca.

C\nd acesta. „Lettre à A. |n Fran]a.AT H A N O R \nt\lniri \n 1968 (a[adar. i-a dat s` citeasc` poemele lui Allen Ginsberg. p. a avut un fel de revela]ie. numai prezen]a „unui al treilea element [……] intervenind pe l\ng` celelalte dou` ca factor de unitate“39 le-a deschis \n cele din urm` calea spre redactarea \n comun a volumului Anti-Œdip – acest element manifest\ndu-se \n persoana lui Gherasim Luca. in: Œuvres complètes. [i. p`strat la Muzeul Picasso din Paris. |n prezent. tr`ie[te [i lucreaz` la Roma (Italia). A[adar.F. Gallimard. a \ngrijit edi]ia facsimilat` a manuscrisului Imaculatei Concep]iuni de Breton [i Éluard. Lebel i-a dat apoi poemele lui Gherasim Luca. 39. unde este profesor de limba [i civiliza]ia francez`. \naintea seminarului s`u de la Vincennes [i de \nt\lnirea cu Guattari) [i s-a \mprietenit imediat cu Lebel. 119 . cercet`tor independent. 2 vol.. N. André Breton. interesat deja de poezie. Pléiade. de Renéville“. a publicat numeroase articole despre suprarealism.R. Deleuze [i Guattari au \nt\lnit suprarealismul. II. ap`rut \n 2002. Paris. \nainte de a se cunoa[te \ntre ei. Deleuze. de Marguerite Bonnet.. precum [i un eseu despre Influen]a suprarealismului asupra psihanalizei. ed. februarie 1932. traducere de Dan Stanciu Paolo Scopelliti. pe care Deleuze a dorit de \ndat` s`-l cunoasc`.R. 1992. ca \n cea mai bun` tradi]ie suprarealist`. 330. lucreaz` la un eseu despre Mitologiile suprarealismului [i ale modernit`]ii. De asemenea. care pe atunci \ncepea s`-i traduc` pe poe]ii din beat generation.

OIFG – W. redactori-coordonatori Adelina Piatkowski [i Ion Banu. Editura Academiei Republicii Populare Rom\ne. Castelul orbilor (1946). Balmu[. Gellu Naum \n dialog cu Sanda Ro[escu. Editura Esoteris. C-A – Gellu Naum. Editura {tiin]ific`. traducere. Frenkian. Vol. Editura Eminescu. poetiza]i…. 1. Editura Paralela 45. respectiv Partea a 2-a). rezumate [i note de Maria Marinescu-Himu. edi]ie \ngrijit` [i prefa]` de Simona Popescu. traducere de C. \n volumul Poetiza]i. 2. 120 . Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`. studiu introductiv [i comentarii de prof. traducere de Mihnea Moise [i Ioan Lucian Muntean. Vol.AT H A N O R IULIAN T~NASE T`cerea este un genunchi de aur (despre filosofia poetic` a lui Gellu Naum) Abrevieri ale c`r]ilor frecvent citate: Anb – Xenofon. \n Poetiza]i. Editura Teora. poetiza]i….C. Aram M. M-PP – Gellu Naum. Despre vie]ile [i doctrinele filozofilor. O istorie a filosofiei grece[ti. Copacul-animal. Cartea Filosofiei Oculte. 1970. Guthrie. Bucure[ti. Anabasis. Ia[i. CO-PP – Gellu Naum. DL – Diogenes Laertios. traducere de Alexandra Dalila Iosub. 1971. FGP-1(respectiv FGP-2) – Filosofia greac` p\n` la Platon. Editura Eminescu. Calea {earpelui. 1964. DI-E – Despre interior-exterior. CFO – Heinrich Cornelius Agrippa. studiu introductiv. Editura Eminescu. 1979.I. Vol. 1999. Editura Eminescu. \n volumul Poetiza]i. 1970. Medium (1945). 2005. 1970. Editura Paralela 45. 2003. poetiza]i…. Albul osului. AO-PP – Gellu Naum.K. I (Partea 1. 1963. 2002. C{ – Gellu Naum.

Pitagora [i Misteriile Antichit`]ii. despre care vorbe[te Gellu Naum \n Medium: de[i rela]ia lor cu adev`rul este un fapt sigur. Balan]a \ntre comentarii [i informa]ii este. Poetiza]i. cred. Editura Cartea Romåneasc`. dincoace) de demonstrabil. pentru simplul motiv c` poezia se sustrage logicii. TI – Gellu Naum. Adev`rurile la care m` refer s\nt un fel de [arpe Ouroboros pe ale c`rui cap [i coad` scrie „ipotez`“. Gellu Naum a fost receptat oarecum unilateral. 121 . [i foarte bine face c` se sustrage. Colec]ia suprarealist`. impresia mea este c`. traducere de Cornelia Dumitru. P\n` [i \n cazul anumitor deduc]ii. mai degrab`. 1970. Chiar dac` filosofia (fie ea [i una poetic`) este prezent` peste tot \n aceste pagini. 2006. exist` o doz` inerent` de aproximare. Teribilul interzis. poetiza]i….) Prin \ns`[i natura lor. 1985. adev`rurile acestui text nu s\nt de ordin ra]ional. Zenobia. pe care le-am f`cut \n conturarea c\torva concluzii. respectiv „concluzie“.AT H A N O R PMA – Jean Mallinger. p\n` acum. De altfel. Textul de fa]` cuprinde doar c\teva fragmente dintr-un studiu mai amplu despre rela]ia lui Gellu Naum cu anumi]i filosofi [i anumite filosofii. Cercetarea pe care am \ntreprins-o aici este bazat` pe o metod` pe care a[ numi-o a descoperirii [i a \n]elegerii. PP – Gellu Naum. \nclinat` spre acestea din urm`. certitudinile eruptive s\nt dincolo (sau. Z – Gellu Naum. ci doar argumentate. E ca [i cum te-ai apuca s` demonstrezi validitatea certitudinilor eruptive. (Este clar c` ipoteza \[i \nghite propria concluzie. mult prea literar [i destul de confuz. Cuv\nt introductiv Ceea ce mi-am propus s` ar`t \n acest text este c` Gellu Naum poate fi \n]eles mult mai bine dinspre filosofie (dec\t dinspre literatur`). Editura Eminescu. Editura Herald. aceste adev`ruri intuitive [i obiectiv-subiective nu pot fi demonstrate riguros. 1945.

pe poe]i. dintre g\ndirea care se g\nde[te pe sine [i g\ndirea liber` de reguli [i a[a mai departe. p. p. Acesta este poate singurul lucru care-i justific` existen]a. Ap`rarea lui Socrate. Nu fac obiectul acestor pagini atentatele1 filosofiei la adresa poe]ilor [i a poeziei. poate. care i-a atras lui Socrate. care a dat „cuv\nt du[m`niei poe]ilor“. \n Republica. condamnarea la moarte. |i va reprimi mai apoi. [i ceea ce se na[te din aceast` colaborare numai \n aparen]` imposibil` este un limbaj profetic [i inspirat.Chr. „Poezia ad\nce[te r`nile pe care le face ra]iunea. 113) 3. dintre explica]ia coercitiv` [i \n]elegerea eruptiv`. chiar are leg`tur` cu lucrurile pe care le-a scris. \n anul 399 \. c\nd doar mali]ioase3 – ale poe]ilor fa]` de filosofi.“ (TI.. Nu o dat` filosofia [i poezia se \nt\lnesc4. Platon \i d` afar` din cetate. rug\ndu-se \n schimb Cerului [i norilor [i arat` o disput` \ntre ra]ionamentul drept [i cel str\mb. a fost numitul Meletos.AT H A N O R A[ vrea s` mai spun ceva: eu am scris \n aceste pagini despre un alt Gellu Naum dec\t cel despre care s-a tot scris p\n` acum. (DL. R`zboiul de 2500 de ani Gellu Naum are o rela]ie complicat` cu filosofia [i filosofii. ar spune Gellu Naum. d` foc casei filozofului. Este bine cunoscut faptul c`.“ (Nota 4 la Ap`rarea lui Socrate. citat` mai sus. Phidippides. din care cel str\mb iese \nving`tor. pp. p. Diogenes Laertios consemneaz` mai multe atacuri la Platon din partea unor poe]i comici. 210-211) 4. iar rezultatul \nv`]`turii sale este c` ucenicul. Prea t\rziu. \ntr-o prim` faz`. sper. Humanitas. cam \n genul a ceea ce ne-a r`mas de la orfici sau de la 1. Este vorba despre un Gellu Naum care. t`g`duie[te zeii cet`]ii. 2. aceea[i rela]ie dificil` [i tensionat` pe care o au. Rela]ia dintre filosofie [i poezie este lupta dintre ra]iune [i imagina]ie. traducere [i note de Francisca B`lt`ceanu. III. 142) De asemenea. Principalul acuzator \n procesul de impietate [i corupere de tineri. sau resentimentele – c\nd ucig`toare2 (la propriu). Este. 1997. 26-27. (Platon. 11) 122 . de mai bine de 2500 de ani. exasperat. Socrate apare at\rnat \n v`zduh \ntr-un co[ [i cercet\nd Soarele. \[i ia la b`taie tat`l care. „|n Norii lui Aristofan. poezia [i filosofia.

[i nu o dat`. p. Ibidem. |n Calea {earpelui ni se spune c` locul filosofiei este jos6. un filosof) \i face. Lui Heraclit (care este. Cartea Romåneasc`.AT H A N O R Heraclit sau chiar de la Gellu Naum. 7. ai muzeelor ingineri electrici astrologi spe . dup` ce te prostituezi pu]in cu filosofii. dac` este citit dinspre poezia filosofiei – aceast` afirma]ie va fi. Gellu Naum devine mai limpede dac` este citit dinspre filosofie sau. ciali[ti \n [t . lec]ionari de o biecte precolumbiene generali de brigad` oceanografi is . torici 5. in]e spa]iale atlantologi co . mai exact. c\t [i pe filosofi s\nt semnul unui ata[ament cert. c`ci nu po]i nega sau respinge ceea ce \]i este indiferent. {ansele de a \n]elege dinspre literatur` sau dinspre poezia aceea \ncartiruit` \n regimentul literaturii lucrurile pe care le-a comunicat Gellu Naum. s\nt minime. ata[amentul lui Gellu Naum fa]` de filosofie este vizibil. mai ales pe aceia care s\nt doctori \n filosofie (Ph D) sau doctori \n orice: \i jigneam pe to]i cei peste patruzeci PH D conservatori honoris causa . Cum \n aceast` cutie se face dragoste. suficient argumentat` \n paginile acestui studiu. 6. [i totul se petrece la modul con[tient7. 1990. cred. este firesc s` apar` „c\te unul felurit \n fiecare pe c\nd ceilal]i se p`r`seau / sau \[i \nt\mpinau povara prostitu\ndu-se cu filozofii“8. 8. nimeni nu te opre[te s`-i jigne[ti „din p d v cultural“. {i. \n volumul Malul albastru. |n schimb. acel altceva despre care spunea c` vorbea. Rela]ia special` a lui Gellu Naum cu Heraclit va fi tratat` \ntr-un capitol separat. [i mai exact. 48. P\n` [i violen]a [i mali]iozitatea cu care trateaz` at\t filosofia. 48. \n Cutia maladiei con[tientului. C{. totu[i. 123 . p. Despre identic [i felurit. Oric\t de vehement ar respinge-o. declara]ii de dragoste5. S` privim mai \ndeaproape modul \n care se raporteaz` Gellu Naum la filosofie.

51-52. de pe urma c`rora puteai s` cape]i chiar [i o adeverin]` care avea ([i \nc` mai are!) darul de a te face „s` te sim]i inteligent chiar dac` e[ti cretin“: ca [i cum ar putea s` ne mai intereseze cea mai formidabil` exhibi]ie de la Thales [i Hippocrat din Chios p\n` \n zilele noastre sau chiar [i mai \ncoace [i Thales parc` nu-l [tiu eu sau chiar Hipocrat parc` nu-l [tiu eu vream s` z\mbesc dac` a[a erau evenimentele [i ei \mi m`surau \nc` de pe atunci unghiul de deschidere al maxilarului din Milet (…) [i eu n-aveam nimic comun cu ei ce pot avea comun cu ni[te atemporali temporali sau cu un ipocrit ca Hipocrat pe un plan sau pe altul ei vin la tine [i zic gata s`-]i explic uite a[a [i a[a sau invers \]i dau adeverin]` te sim]i inteligent chiar dac` e[ti cretin12 9. Gellu Naum practic` o ironie. p. la adresa „bolnavilor de spinoz`“11. 124 .gellunaum. „Bolnavii de spinoz` se exprimau pe ei“ (C-A p. 10. Gellu Naum urmeaz` cursurile Universit`]ii din Bucure[ti. 19). 29). Z. 12. nu lipsit` de umor. pp. ciali[ti ai r`zboiului psihologic cercet`tori pa rapsihici biblioteci ale congresului [i ale universit`]ilor birouri culturale arhive libr`rii educatori fo[ti pilo]i so ciet`]i pentru investigarea inexplicabilului matematicieni mitologi filologi colonei \n retragere [i al]ii ca re . III. pe care i-a cunoscut personal pe vremea c\nd a avut de-a face cu acei „atemporali temporali“. |ntre 1933 [i 1937. 11. 119. |n interiorul acestor detalii biografice \[i are originea versul: „eu le vorbeam ca un profet cu studii“ (C-A. parti cipaser` prin sugestii directive [i corecturi la starea mea actual` \i jigneam din p d v cultural9 Vorbind din interior10 despre filosofie [i filosofi. preg`tind un doctorat despre Abélard (conform datelor biografice de pe www. |n 1938 pleac` la Paris unde \[i continu` studiile de filozofie la Sorbona. 20. studiind filozofia. p.ro).AT H A N O R cartografi spe . C-A.

15. la Percep]ie. Despre „refuzul ideii de succesiune“ [i despre acest „totul cade“ vom discuta \n capitolul „C\nd orizontala timpului se ridic` \n picioare“. de „masculinizarea sacrului“16 [i de „matematizarea g\ndirii“17: „Dragostea“. admira]ia lui Gellu Naum fa]` de Pitagora r`m\ne \ntr-o stare de func]ionare mult mai bun` dec\t stima pe care vom vedea c` o p`streaz`. „constituie tema predilect` a convorbirilor noastre. ai s`-mi repro[ezi poate stima pentru Heraclit sau pentru Pitagora. 77) 18. Totu[i. 16. a[a cum recunoa[te [i Gellu Naum. 125 . totul cade. la Platon orfismul \nc` se simte: „Ceea ce te induce \n eroare la Platon. Prin „vechea Elad`“ trebuie s` se \n]eleag` filosofia greac`. aici [i acum. Z. pentru Platon: „Fiindc` veni vorba de filozofi. II. „Masculinizarea sacrului“ ar putea fi \n]eleas` ca o cernere a teologiei orfice (dar [i a doctrinelor pitagoreice) prin sita deas` a ra]iunii [i a „cuv\ntului g\ndit“. \n vechea Elad`. care fac parte dintre pu]inii c`rora Gellu Naum nu are nimic s` le repro[eze. |n ciuda acestui fapt. [i pe bun` dreptate… Dac` te g\nde[ti bine. matematizarea g\ndirii (probabil. a c`rui bunic` locuia pe o vale ars` de soare14 Vechea Elad`15 este responsabil`. p. C-A. nu s\nt scuti]i de ironii cu (de)tent` erotic` sau de mistific`ri onomastice: cu ghearele \nfipte \n cearceafuri prin v`g`uni iubisem o euridice dou`13 i-am mai vorbit despre un sculptor inexistent. „Masculinizarea sacrului“ pare a fi o trimitere direct` la Platon. ceea ce ]i-l poate face mai simpatic e faptul c` nu a sc`pat total de ceea ce vrea s` distrug`. 73. spunea Constantin. fie [i printre r\nduri. 42. \n opinia lui Gellu Naum. p. \ncremenit pretutindeni [i din totdeauna. numit Heraclitoris. c` \n dualitatea lui se mai simte m`car orfismul…“ (DI-E. „Matematizarea g\ndirii“ a \nceput. 77) 17. forma con[tientului pe dou` mii de ani de acum \nainte) \[i g`se[te un str`mo[ destul de activ \n Pitagora…“ (DI-E p. 14. 20. Nimic nu curge. p. afirm` el.AT H A N O R Nici m`car Orfeu [i Heraclit. Sus]ine de ase13. odat` cu Pitagora [i a fost dus` mai departe de c`tre Platon. Trebuie s` [tii mai \nt\i c` B`tr\nul refuz` cu furie orice idee de succesiune18.

p. Gellu Naum situeaz` capacit`]ile ra]iunii. spre echilibrare. Gellu Naum nu d` dou` parale pe cartezianism [i cu at\t mai pu]in pe piruetele filosofiei min]ii. o cretinizare a limbajului. Dar exist` o mare speran]` de schimbare. Z.AT H A N O R menea c` asist`m de mii de ani. mult mai mult dec\t ra]iunea con]inut` \n toate capetele timp de cinci secole. la masculinizarea sacrului. pentru o cunoa[tere obiectiv` a lumii. P\n` atunci fiecare \[i d` silin]a s` se cretinizeze19 singur cu ajutorul matematicilor…20 Scriind despre diagnosticul21 pe care unii i l-au pus lui Gérard de Nerval. M-PP. p. 20) pare s` exprime lupta dialectic` dintre cuvinte [i idei: „Cuvintele desfigureaz` ideile. 145. (M-PP. ideile devoreaz` cuvintele. schizofrenia a f`cut. schizofrenia va deveni unul din principalele instrumente de cunoa[tere a omului. {i s\nt convins c` nu e departe ziua c\nd. N-am s` intru \n am`nunte fiindc` nu prea i-am \n]eles teoria de[i \[i d` toat` silin]a s` fie c\t mai clar. p. Este vorba despre schizofrenie. „S` cretiniz`m langajul“ (TI. 126 . p. ne-a \mpu]it vechea Elad`. scris [i mai ales g\ndit. 182.“ (TI. dincolo de aparentul ei subiectivism. 144) 22. incon[tien]i [i neputincio[i. 21. 16. europenii. [tiut fiind c` \ntre limbaj [i g\ndire exist` o str\ns` leg`tur`. V. ni[te t\mpenii solipsiste. 14) 20. Acestei cretiniz`ri induse de matematici [i de „matematizarea g\ndirii“ i s-ar putea opune. pe care [i l-a \nsu[it pe vremea c\nd se preg`tea s` devin` „un profet cu studii“. p. „diagnosticul care \n fa]a unor anumi]i domni \l elimin` dintr-o serie arz`toare de preocup`ri“. Pe noi.22 Av\nd la \ndem\n` instrumentarul filosofiei. [i \nc` rapid`: cur\nd vom fi total cretiniza]i prin media]ia perfid` a cuv\ntului vorbit. ca instrument de cunoa[tere. Nu trebuie s` ne oprim aici. mult sub cele ale schizofreniei: {i am convingerea c`. spune el. m`car de data aceasta. Cred c` e vorba de o molim` general` care \[i schimb` din c\nd \n c\nd numai \nf`]i[area. pentru care tot ceea ce exist` nu exist` dec\t ca fenomene ale min]ii [i-at\t (adio realitate exterioar`! adio existen]` care n-ai avut 19.

sporit!): „G\ndesc. M-PP. Cum ar putea s` fie filosofia cheia \n]elegerii. pe bune. 26. Gellu Naum are de-a face [i cu unul. [i cu cel`lalt. din necunoa[tere). Hegel. Auzi aici: Pasteur. realizat` \n afara oric`rei existen]e fenomenale dar intrat` p\n` \n g\t \n tradi]ia conflictelor mentale… S\nt cel ce g\nde[te sau cel ce e g\ndit? Sau: cine m` g\nde[te? {i a[a mai departe…23 C\nd cite[ti astfel de pasaje \n c`r]ile lui Gellu Naum.AT H A N O R inspira]ia de a locui. Z. 18. Kant. c\nd Gellu Naum vorbe[te at\t de uh\t despre filosofie?! |ns` Gellu Naum nu vorbe[te uh\t despre toat` filosofia [i nici despre to]i filosofii. chiar Socrate… Cu pu]in` bun`voin]` a[ fi putut s` \n[ir [i alte nume. dinspre filosofie. 127 . nu este fratele meu…24 {i cu toate c` un Hegel sau un Socrate25 nu fac parte din familia naumian`. De pild`. ceea ce sun` foarte apropiat de ceea ce zicea Socrate (c` r`ul se na[te din ignoran]`. DI-E. mai ales \n 23. 132. 122. La Mettrie. [i hegelianismul acesta se simte din plin. 25. IV. Gellu Naum era foarte hegelian27. deci nu exist“. \n vreo cutie cranian` confort I. a[a cum am spus mai sus. Sigur. mai contemporane. 27. Gellu Naum spune: „Deficien]a eforturilor noastre este urmarea necunoa[terii de sine (…). 1. dac` m-a[ g\ndi (scuza]i) pe mine ca umbr` a unui g\nd str`in. [i r\d. p. totu[i. cu unii nu vrea s` aib` de-a face. \mi spun. Octombrie 1940 – iunie 1941. |n TI. 24. nu prea \]i vine s` crezi c` poezia naumian` ar putea fi \n]eleas` mult mai bine. cum spune [i aici: M` [i amuz` c\nd rostesc c\te un nume de felul acestora. cu chirie. ca s` par mai jalnic… S` [tii c` nici unul dintre cei pe care ]i i-am \n[irat nu face parte din familia mea. A se vedea [i capitolul „Ce homan de Kierkegaard citea Gellu Naum?“. p. 103. o clavis care descuie poarta c`tre partea cealalt`. |n perioada26 c\nd scria Medium. p.“. A[ r\de de oricare alt` t\mpenie similar`. p. cf.

despre o redimensionare a con[tientului p\n` la delir. Russell. 2005. L. c` Hegel redimensioneaz` tot ce eu. Este vorba despre Inventatorii banderolei (titlul e o ironie la adresa c`r]ii lui Gherasim Luca Inventatorul iubirii). c` el d` propor]ii monumentale unui lucru extrem de periculos30 (…). cit\ndu-l copios. o revolt` care nu e revolt`. un text explicit polemic. Este posibil – dar nu este dec\t o presupunere – ca Gellu Naum s` fi avut \n vedere aici doctrina hegelian` a statului („Statul este ideea divin` a[a cum se \nf`]i[eaz` ea pe p`m\nt“ sau „R`zboiul are semnifica]ia mai \nalt` c` printr-\nsul se conserv` s`n`tatea etic` a popoarelor. nu a lui Hegel!) cu Luca [i D. despre care Bertrand Russell (un filosof foarte pacifist) spune c` este „o doctrin` care. de obicei. ai s` vezi c` Hegel revine… El se afl` acolo. cred. 251-252. pp. 28. Istoria filozofiei occidentale. (B. G. o redimensionare a con[tientului [i – prin asta – o sc`pare de con[tient… Vorbeam. Citatele din Hegel s\nt din acela[i volum. II. spuneam atunci c` la Hegel sistemul cap`t` dimensiuni noi. atunci. Humanitas. \n disputa sa (a lui Gellu Naum. o dialectic` de asemenea fal[`. Stoianovici. s` ne prezinte o iubire care nu e iubire. cred. justific` orice tiranie intern` [i orice agresiune extern` din c\te se pot imagina“. traducere de D. \n discu]iile cu Sanda Ro[escu. Iat` un fragment (care p`streaz` grafia din original): „Aceast` «gre[eal` obi[nuit`» – cum o nume[te Hegel – «de a reprezenta alt lucru de cåt cel despre care se vorbe[te [i de a vorbi despre el ca [i cum ar fi lucrul despre care se vorbe[te» este cauza multor erori. m`runt-teoretic [i cumplit de artificial. \n care Gellu Naum \l pune serios la treab` pe Hegel. Chiar [i dup` treizeci de ani29. Dialogul lui Gellu Naum cu Sanda Ro[escu (pe care Dan Stanciu l-a intitulat Despre interior-exterior) a fost \nregistrat pe band` de magnetofon \n iarna 1975-1976. Vol. indiferen]a lor fa]` de \n]epenirea \n fixitatea determina]iilor finite“).AT H A N O R appendicele28 volumului Teribilul interzis. undeva – am mai vorbit despre el. pp. Apreciam. 30. p\n` la sistematizarea delirant` – lucru pe care l-a mai \ncercat mai apoi. Ea \l face pe d. Trost.) 128 . \njur (sisteme [i nu mai [tiu ce). dac` e acceptat`.“ (TI. 90-91) 29. Gellu Naum nu poate s` nu salute grandoarea sistemului hegelian. Salvador Dalí… Dac` nu m` \n[el. chiar dac` unealta este sup`r`tor de strident`: C\nd ai s` revezi convorbirile noastre.

Pentru a nu se \n]elege. [i \n filosofia religiei. aceast` fraz` trebuie citit` astfel: „Pe o treapt` intermediar`. ce cumplit te-ai \n[ela instal\ndu-m` \ntr-o categorie filozofic` (\n oricare dintre ele)“34. |n ilustra familie a oamenilor acestora. pe care Hegel a aplicat-o. \ntr-o imens` m`sur`. [i \n logic`. spre deosebire de aceea a lui Paracelsus. fire[te. Ibidem. ale c`ror scrieri. orice categorie \nsemn\nd toate categoriile. la Heraclit.) 33. [i \n estetic`. Heraclit [i Pitagora nu s\nt singurii pe care Gellu Naum \i admir`: Despre Heraclit [i despre dialectic`35.AT H A N O R Pe o treapt` intermediar`. de o for]` [i o grandoare pe care nu se poate s` nu le salu]i. apoi. nu [tiu cum. produsul [i aceea care vorbe[te este unealta32. Schopenhauer sau Popper. c` sistematizarea lui Paracelsus este aceea care „nu mai p`streaz` sentimentul c` lucrurile nu s\nt [i nu pot fi dec\t par]ial exprimate“. p\n` devine ea \ns`[i produs…33 Con[tient c` pronun]\nd un nume sau altul \[i va face o rud` sau alta. (De dragul lui Gellu Naum. Gellu Naum refuz` instalarea \n orice categorie filosofic`. Gellu Naum insist` c` ar fi o eroare dac` i s-ar pune vreo etichet`. ca [i la Jung. mecanismul anihileaz`. DI-E. dar ea31 nu mai p`streaz` sentimentul c` lucrurile nu s\nt [i nu pot fi dec\t par]ial exprimate… La Hegel. Unealta este \ns`[i dialectica. voi face abstrac]ie de sentimentele pe care le am eu pentru Hegel. exist` sistematizare [i la Paracelsus. de[i recomand c`lduros paginile despre Georg Wilhelm Friedrich scrise de Kierkegaard. dar sistematizarea la Hegel. exist` sistematizare [i la Paracelsus. s` nu mai vorbim… {tii. 34. [i \n filosofia spiritului etc. 97. chiar dac` are certe afinit`]i cu anumi]i filosofi. mul]i n-au scris nimic. demni de stima noastr`. 67. s-au pierdut. a[a cum s-ar putea \n]elege. oricare ar fi aceasta: „Vai. delirant. ferindu-ne de capcane… |i apreciez. nici ultimii. pentru c` la Pitagora nici nu poate fi vorba…). 35. care este singurul poet pe care \l iubesc. apreciez faptul c` n-au l`sat scris mai nimic (m` refer. [i \n filosofia dreptului. |n armonia contrariilor a lui Heraclit se afl` germenii delirului dialectic al lui Hegel. nu mai p`streaz` sentimentul c` lucrurile nu s\nt [i nu pot fi dec\t par]ial exprimate…“ 32. p. 129 . Nu s\nt nici primii. 31. p. [i \n filosofia istoriei.

40. cu excep]ia lui Lysis [i Archippos). de care Hegel s-a folosit pentru a-[i construi doctrina sa r`zboinic` (vezi nota 30). 357). nu [tiu dac` s\nt ei r`spunz`tori. Gellu Naum nu crede. mai ales. vina de a p`c`tui \mpotriva religiei [i a moralei. Gellu Naum nu \i poate trece cu vederea acest lucru: Cum s` te fac s` nu-]i fug` din nou g\ndul la Platon? {tii. Filosofia ca mod de via]` are. regele tuturor. Platon e du[manul40 de moarte al poe]ilor (nu numai al versifi36. de a se bizui pe partea cea mai pu]in ra]ional` a sufletului [i de a st\rni pasiunile 130 . 37. [i Heraclit [i Pitagora ne-au l`sat intact gustul miracolului – s` nu crezi c` Pitagora mai mult dec\t Heraclit… De rest. 39. c` Heraclit. Capetele de acuzare pe care le ridic` Platon. [i pe bun` dreptate. \ntr-adev`r. iar despre Pitagora se spune c` fidelitatea fa]` de propria doctrin` a fost aceea care i-a adus moartea (deoarece a refuzat s` treac` printr-un c\mp cu bob. vina. poate fi f`cut r`spunz`tor pentru fragmentul: „R`zboiul este p`rintele tuturor. PMA. 54-56. Heraclit a renun]at la orice demnit`]i [i onoruri publice. Deoarece Platon [i-a atras celebra etichet` de „filosof care d` poe]ii afar` din cetate“.38 Gellu Naum are o rela]ie ciudat` cu Platon. pp. poate la fel de ciudat` ca [i rela]ia pe care o are cu Agrippa39. aceia[i care puseser` la cale incendiul [i masacrul din Crotona. 39-40. pe al]ii liberi. accesibil` numai filozofiei. \n total acord cu doctrina… {i apoi. De asemenea. datorit` lui unii apar zei.“ (fr.AT H A N O R pentru comportamentul lor str`lucit36. \n sf\r[it. 53. pitagoreicul din Gellu Naum nu pare dispus s`-l fac` r`spunz`tor pe maestrul din Samos pentru matematizarea excesiv` a g\ndirii. chiar declan[\nd ce au declan[at37 pentru o lume de bolnavi. pp. pe unii \i face sclavi. pentru a se izola [i a se cerceta pe sine. \n Republica. fiind. \n Pitagora [i. ci umbra palid` a acesteia. Mai degrab` pe Platon… 38. p. \mpotriva poe]ilor s\nt acestea: „vina de a nu exprima lumea «ideal`». \nf`]i[\nd pe zei \ntr-o lumin` defavorabil` [i pe unii muritori ferici]i \mpotriva drept`]ii [i a evlaviei. de pild`. de[i era mo[tenitor de drept al func]iei de rege-basileu al Efesului. pp. al]ii oameni. c`rora le-au c`zut victime to]i membrii Ordinului. DI-E. \n FGP-2. ucis de cei care \l urm`reau. Detalii despre moartea enigmatic` a lui Pitagora: DL. Vezi capitolul „Strania rela]ie a lui Gellu Naum cu Heinrich Cornelius Agrippa“. 77-78. VIII. astfel. 405-406. care e realitatea \nconjur`toare. \n Heraclit doi reprezentan]i ai genului.

\mp`r]ind lacrimi \n dreapta [i-n st\nga. care fac „spectacolul nelegiuirii“. DI-E. \n somn. fa]` de care Platon [i-ar fi dorit ca poe]ii s` aib` un religios respect – poezia \[i are propria teologie [i propriile credin]e. c` \n dualitatea lui se mai simte m`car orfismul…42 |ntr-adev`r. ci alunga]i. „Poe]ii au fost victimele mijloacelor lor. p. Platon \i judec` pe poe]i dup` ni[te criterii care nu au nici o leg`tur` cu poezia. ceea ce ]i-l poate face mai simpatic e faptul c` nu a sc`pat total de ceea ce vrea s` distrug`. 20) exist` aceea[i acuz`. poezia lucreaz` cu imagina]ia. de atunci [i de mai apoi… Du[man al poeziei? Foarte bine. absurd. dec\t pove[ti care respect` anumite reguli. „du[manul de moarte al poe]ilor“. Nu trebuie s` fii poet (\ns` Gellu Naum era [i este!) pentru a-]i da seama c` \n atitudinea spartan` a lui Platon zac germenii unui totalitarism deloc poetic. Pippidi. josnice legate de pl`cere [i durere“ (D. totu[i.“ – \n acest pasaj (din TI. [i. p. \n fine. 131 .AT H A N O R catorilor). poate. 14) 41. cu majuscul`. \n mod nenorocit. 1965. e du[manul poeziei. dac` sim]i limitele poeziei41 [i vrei s` treci dincolo de ele… Numai c` e cumplit s` \ncerci asta folosind mijloacele con[tientului (filozofia. \n Republica. Editura Academiei Republicii Populare Romåne. c`ci poe]ii nu s\nt executa]i. Cea mai mare parte dintre ei s-au m`rginit. \n Studiu introductiv la Aristotel. de pild`) [i vezi unde s-a ajuns… Ceea ce te induce \n eroare la Platon. ci poe]ii care practic` imita]ia. ca aceea din Republica. desigur. poeziei i se f\lf\ie de zeii [i dumnezeii afla]i la mod`. ceea ce este. la adresa poe]ilor imitatori. Platon. cu inspira]ia. Platon tr`ie[te momentul de pieire aproape total` a orfismului [i de maturizare a filozofiei. a[a cum [i-ar fi \nchipuit. Poetica. sau de a face vizibile Ideile Eterne. p. 77. precum [i poe]ii tragici. \n nici un caz cu explica]ia ra]ional` – e ca [i cum i-ai cere cuiva s` nu viseze. Rostul poeziei nu e acela de a exprima Adev`rul. de a reproduce o lume sau alta. Platon nu este. al g\ndirii poetice. libertinii care batjocoresc zeii (Orfeu este primul care a f`cut asta). urm\nd firul acuzelor lui Platon.M. de[i nici m`car asta nu este obligatoriu. 42. Nu to]i poe]ii s\nt alunga]i din cetatea ideal` \nchipuit` de Platon.

Ceea ce avem de distrus este poezia. 19. nici Gellu Naum nu este mai amabil cu poe]ii [i poezia. Ei au garantat chiar iluzoriul dorin]elor. Poe]ii viitorului au ca punct de plecare aceast` ne\ncredere \n poezie.44 S-a uitat prea adesea marea noastr` posibilitate de a g\ndi liber [i chiar ceea ce era de exprimat – pentru formele exprim`rii. n-ar fi exclus s` se g`seasc`. ca s` le poetizeze. gratific\nd visul cu efigia poeziei. pentru ceea ce scrie \n Teribilul interzis. Ei au decretat iluzorii dorin]ele. sini[tri profesori de pl\ns ai umanit`]ii. 44. {i. Cum lesne se poate vedea. p. ideal. confund\nd expresia cu un aspect al ei. 45. 132 . p. p. poezia este dou` lucruri bine distincte. \n profitul unei abjecte aparen]e43 de realitate.AT H A N O R |ns`. Aceasta pare s` fie [i una din acuzele lui Platon la adresa poe]ilor. „[i nu se poate s` nu [ti]i c` p\n` [i \n vechea Elad` existau cazuri 43. am continuat eu. frumos. nu poate face excep]ie. ridiculiz\ndu-i. Ceea ce avem de men]inut este poezia. Aceasta ne-ar \ndrept`]i s` ucidem poe]ii. i-a \mpins mult` vreme s` se instaleze \naintea unei dorin]e. pe un alt plan [i av\nd \n inten]ie alte lucruri dec\t Platon. \naintea unui co[mar. dar [i \n alte locuri. ca \naintea unui zid. TI. iar Platon. Ibidem. 16.45 Vanitatea poe]ilor. 46. care este imens`. visele. declar\ndu-le poetice. Ibidem.46 Gellu Naum nu pierde niciodat` ocazia de a pl`ti poli]e filosofilor. \ntr-o zi. cineva care s` spun` c` Gellu Naum este du[manul de moarte al poe]ilor: Marea majoritate a poe]ilor n-au fost dec\t m\r[avi consolatori. \naintea unui text. tocmai pentru c` este mult mai important dec\t al]ii. |n fragmentul de mai jos este vorba despre ni[te p`duchi: „Dumneavoastr` s\nte]i o femeie cult`“. 16.

este orficul Pherekydes din Syros: „Mai s\nt unii care povestesc c` a murit m\ncat de p`duchi. C\]iva filozofi. precum aici). 40. de[i. de unde reiese c` moartea i-a venit de-aici.“ (DL. VI. au pierit chiar. alegoria pe[terii. 133 . desigur. 118. 225. un accident“ este destul de platonic` [i poate fi tradus` aici prin: „Nu exist` dec\t ideile eterne. declar` c` Philon citeaz` unele proverbe care circulau despre p`duchii lui Platon. singurei) realit`]i stabilind un raport de iluzie [i neiluzie… |]i aminte[ti alegoria pe[terii? Dar m` opresc…51 47. a fi m\ncat de p`duchi). p. III. Gellu Naum este mult mai ata[at de Platon dec\t ar da de \n]eles fragmentele de mai sus. \n cartea sa Asem`n`ri. p. p. altminteri destul de cura]i. c`ci aici se afl` una dintre cheile \n]elegerii: (…) m` g\ndesc c` Platon (…) a \ncercat s`-i fac` pe ceilal]i s` simt` existen]a celeilalte (de fapt. despre care se spune c` au murit de ftiriazis. \n anumite momente. Este un indiciu important. 76. \n chip oarecum paradoxal. uci[i de boala numit` a p`duchilor47. totu[i. Umblau pe ei. Unul dintre ace[ti filosofi „altminteri destul de cura]i“. I. 214) 49. S-ar p`rea c` p\n` [i Platon48…49 {i. \ntr-un fel. Gellu Naum [tie c`.AT H A N O R asem`n`toare. unul din entuzia[tii platonismului. 50. c\nd acest studiu va fi publicat \n variant` complet`. De[i are sentimente contradictorii fa]` de Platon (altfel nici nu s-ar putea). \n urm`torul pasaj: „Myronianos \ns`. 48. \i este \ndatorat50 lui Platon (asta se va vedea alt` dat`. Sursa acestei „insinu`ri“ a lui Gellu Naum se afl`. lucrurile nefiind dec\t accidente ale lor“. lui Platon: (1) CEALALT~ REALITATE. „boala numit` a p`duchilor“ (care nu e sigur c` \nseamn`. 152). \l respinge cu violen]`. Fraza din Calea {earpelui „Nu exist` dec\t eternitatea (?) din care via]a este o form`. Exist` mai multe indicii care par s` confirme ata[amentul [i simpatia pe care Gellu Naum i le poart`. [i nu \nt\mpl`tor. Gellu Naum evoc` \n repetate r\nduri. ca ni[te cuvinte. DI-E. p. nu de pu]ine ori. 51. 20. literalmente. nu fragmentar. Gellu Naum ([i asta sigur va suna foarte ciudat) pare. Z.“ (DL.

\l hr`neam dintr-un sac cu ov`z. eu aveam un cal. C-A. 52. dac` Platon (filosoful. Acesta este un indiciu mai degrab` sentimental. Platon. [i. p. [i de Pitagora [i. 76) 55. \l ]es`lam. Printr-un ciudat mecanism al hazardului. 53. Acest lucru nu-i putea fi indiferent lui Gellu Naum. 54. Acesta este un indiciu foarte important pentru ceea ce reprezint` Musa \n/din Calea {earpelui. III. dar nu lipsit de relevan]`. Parmenide apare. Z. mi se d`duse un cal54. \ntr-un context nefavorabil. p. Este cunoscut acest detaliu: Gellu Naum i-a dat numele Platon calului pe care \l primise. cel`lalt Platon. \l ad`pam cu o g`leat` de p\nz` de la izvorul din imediata apropiere. „Uite. mai ales. se reg`se[te \n mai toate scrierile lui Platon. noaptea era frig. de Heraclit. nu calul) nu ar fi fost situat \n zona favorabilit`]ii? Tot cam pe vremea coridorului a trebuit s` locuiesc vreo zece zile \n alt` p`dure. A se vedea capitolul „Privirea care g\nde[te atunci c\nd vede“. al`turi de g\ndirea lui Parmenide53. 104. de multe ori m` trezeam cu capul pe gr`m`joara cald` de b`legar. dincolo de care m` p\ndea moartea. p. 134 . a \ncercat (…). m` culcam l\ng` el. m` g\ndesc c` Platon. toate acestea se petreceau pe un spa]iu de patru metri p`tra]i. (3) CALUL PLATON. 12. \n Tat`l meu obosit.AT H A N O R nu-i pl`cea al dracului s` i se vad` sufletul [i carnea jignite avea zone [i limite al dracului [i am discutat apoi lini[ti]i despre alegoria pe[terii sau mai [tiu eu despre ce [i eu l-am pocnit peste bot [i lui \i pl`cea52 (2) ORFEU. Spiritul acestor trei poe]i-filosofi-profe]i. PITAGORA. de vreme ce era profund ata[at [i de Orfeu. de[i nenumit. m\ncam din pu]inele merinde pe care le aveam. filozoful. pe front. HERACLIT.“ (DI-E.55 (4) PHAIDON {I MUSA. 54. spre \ngrijire. fiindc` veni vorba. De ce ar fi f`cut asta.

Faptul c` Platon este capabil. „Pe mine nu m` intereseaz` maladiile vindecate de Paracelsus. poate deschide prin ea \ns`[i o cale care te poate duce unde trebuie. 5.AT H A N O R (5) M~SLINUL LUI PLATON. p. 15) 58. doamna Gerda a mai ad`ugat: „S` [tii c` eu \]i s\nt ca o soh` pe cahe po]i conta. s` genereze o [tire poetic` nu este lipsit de importan]`: * A fost replantat la locul s`u faimosul m`slin al lui Platon care fusese dezr`d`cinat de un autobuz. p. nici teoria lui. care detest retorica…“ (DI-E. Alte texte57. care alc`tuiesc anumite moduri de via]`59. p.“60 Ce homan de Kierkegaard citea Gellu Naum? |ntr-o diminea]`. p. „Textele \n]elep]ilor m-au atras \ntotdeauna mai mult dec\t operele filozofilor…“ (DI-E. Gellu Naum are o rela]ie contradictorie cu filosofia. care poate fi foarte bun`… El este fratele meu pentru c` simte [i caut` acela[i lucru pe care \l simt [i \l caut [i eu… Acela[i lucru care nu e atr`g`tor numai prin côté-ul lui misterios (atrac]ia pentru mister poate fi bun` la \nceput. dac` o dep`[e[ti. 135 . „|mi place Xenofon din Anabasis poate pentru o anumit` limpezime moral` sau chiar pentru o anumit` retoric` devenit` mod de via]`. p. de[i s\nt 56. 81. III. Speciali[tii au confirmat c` v\rsta m`slinului dep`[e[te 2500 de ani. Altfel? „Cred c` b`tr\nii \n]elep]i [i-ar rupe toiegele pe spin`rile filozofilor `stora. A refuzat teoria58 (care stric` omenia) [i a preferat faptele. 40) 60. Mie. 88) 59. dup` dou` milenii [i jum`tate. 91. dup` ce mi-a atras din nou aten]ia asupra faptului c` este extraordinar de curat`. nu cele ale filosofilor. dup` cum te poate v\r\ \n noroi)…“ (DI-E. Una dintre [tirile poetice care apar \n Zenobia este despre Platon. altminteri destul de respectabili. cam ca Jung. Z. DI-E. dup` cum s-a v`zut [i se va mai vedea [i \n cele ce urmeaz`.56 A[adar. s\nt cele care l-au atras mai mult pe Gellu Naum. 57.

doamn`. Z. pe vremea aceea. singur. 64. A[adar. Pe vremea c\nd citea acea carte de Kierkegaard. pe coridor. pe Calea Mo[ilor col] cu bulevardul Domni]ei“63. misiunea nu va fi nici complicat`. aici. Gellu Naum? M` bucur` g\ndul c` nu [tiu62. Pentru a ajunge la o concluzie inevitabil ipotetic`. p.AT H A N O R sup`hat` pe dumneata penthu c` te-am v`zut iehi descul]. de aceea am s` v` explic: \mi d`dusem sandalele la reparat. 62. „deocamdat` citesc alt homan. al c`rei singur merit ar fi doar acela de a ne apropia mai mult sau mai pu]in de homanul pe care \l citea \n realitate Gellu Naum. nu-i fhumos. III. 92. Unde mai apare acest coridor? |nainte de a formula un posibil r`spuns. avem deja un prim indiciu: un coridor destul de lung. niciodat` la pas.“ „Bine. bine“. „discu]iile acestea matinale. 89. III. „dah tot iehi ai l`sat u[a deschis` [i ehai gol. a[a c`. va trebui s` ne folosim de c\teva indicii. de dragul jocului.“ „Citeam o carte. m` \nnobileaz`. dac` vre]i v-o \mprumut [i dumneavoastr`. de ce stai gol cu u[a deschis`. de ce umbli descul]?“ „Doamn`“. Gellu Naum a locuit „un timp. 89-90. i-am spus. 136 .“ „Mehsi. Z. mi-a spus ea. 5. pe sthad`. (…). Pentru asta va trebui s` urm`m anumite semne. {i. nici simpl`. M-PP. este important s` avem \n vedere \ntrebarea doamnei Gerda („Ce shii?“): 61. aflat la etajul cel mai de sus al unui bloc. de unul Kierkegaard. p. Aici avea o od`i]` \n care „locuiam [i primeam uneori vizitele unor fiin]e cu m\ini luminoase [i fe]e str`vezii“64. cum c`r]ile lui Gellu Naum s\nt pline de semne. p. 147. a spus ea. Cercetarea se va situa pe domeniul descriptiv al descoperirilor [i compara]iei. am putea \ncerca s` afl`m. s-ar putea r`spunde. Ibidem. pe un coridor destul de lung pe care \l str`b`team totdeauna \n fug`. 63. pp. 6.“61 Oare ce homan de Kierkegaard citea.

wikipedia. d`deam ocol mesei [i plecam imediat sau r`m\neam (…). 6. Aluzie. pp. p. 1-2-3 [121-122-123]/1971. doamn`. 69. Scriitorul [i pictorul german Peter Weiss a publicat \n 1963 o pies` de teatru intitulat` Die Verfolgung und Ermordung Jean Paul Marats dargestellt durch die Schauspielgruppe des Hospizes zu Charenton unter Anleitung des Herrn de Sade. {i piesa de teatru.org). la faptul c` tat`l lui Gellu Naum. la Medium. am s` spun doar c` la atelierul Mariei petreceam ore decente. poate. \mi aminteam adeseori deviza ]esut` pe vesta lui Marat: „Vivre libre ou mourir!“. 92-93 67. III. pp. Fire[te. m` apuc` a[a“. doamn`“. e din na[tere65. pe vremea acelui coridor. III. Jean-Paul Marat (24 mai 1743 – 13 iulie 1793) a fost una dintre figurile ilustre ale Revolu]iei Franceze.“ „Ce shii?“ m-a \ntrebat ea. c\teva fragmente din traducere fiind publicate \n Secolul 20 nr. 137 . Z. 105. M-PP. despre c\t e de r`u pe lume.69 65. c\t [i pentru marele ecran de Peter Brook. [i filmul s\nt cunoscute sub titlul Marat/Sade (sursa: http://en. Andrei Naum. Tenta]ia noastr` ar putea fi subminat` de un pasaj din Zenobia. 68. „[i de ce shii?“ „E o infirmitate. a fost poet. 147. n-am s` insist. p.66 Am putea fi tenta]i s` spunem c` Gellu Naum lucra. 221-248. vizitam [i fete. i-am m`rturisit. b`team la u[`. unde apare umbra vestei lui Marat68: Pe vremea coridorului se \nt\mpla uneori s` vizitez [i c\te un prieten. intram. Z. „scriu de m` rup. Gellu Naum a tradus \n romåne[te piesa lui Peter Weiss. 13. care a fost regizat` at\t pentru scen`.AT H A N O R Iar dup` ce a v`rsat oli]a \n chiuvet` [i a cl`tit demonstrativ usturoiul. doamna Gerda s-a \ntors spre mine [optindu-mi ca pe o tain`: „Am auzit c` [i dumneata shii…“ „Da. 66. adic` pe vremea c\nd citea acel homan. marchizul de Sade a scris pentru Marat un discurs funerar de omagiere. c`ci \n Medium g`sim aceast` propozi]ie: „|n coridoarele lungi ne purt`m umbra \n bra]e ca pe un bolnav“67. i-am spus. despre dragoste [i despre libertate. La moartea sa. \n fa]a ei monologam despre orice.

ci \n Castelul orbilor: Pe atunci. De ce? Pentru c` Marat nu apare \n Medium. nici nu conteaz`. CO-PP.72 Deocamdat` nu [tim dec\t c`. 49. ea venea voalat` printre ceilal]i vizitatori care \mi populau odaia de pe coridor. atunci c\nd citea acel homan de Kierkegaard.73 70. fie Castelul orbilor. F`ceam dragoste \mbr`cat \n aceast` vest` (…)70 Destul de greu duceam cu mine cadavrul lui Marat. Ibidem. nu-i distingeam tr`s`turile. s`rut buzele reci ale lui Marat [i [tiu s`-i apreciez t`cerea. Gellu Naum a \nceput s` presimt` existen]a Zenobiei: Pe atunci. iar Castelul orbilor. p. trebuie s` cercet`m mai departe. III. prin[i \n elegante jartiere. p. 138 . Prin urmare. Z. Gellu Naum scria fie Medium. nu-i vedeam fa]a. lungi.71 Desigur. Gellu Naum scria Medium. port ciorapi albi. am pierdut o m`nu[` alerg\nd prin ]inutul acesta. atunci c\nd shia [i citea o carte de Kierkegaard. p\n` la coapse. 114. Foarte important este c`. \n perioada iunie – octombrie 1946 (publicat \n acela[i an 1946). ceilal]i se retr`geau.AT H A N O R Apari]ia lui Marat are darul de a pune sub semnul \ntreb`rii ipoteza c`. 53. 52. g`sit \n mijlocul p`durii. 72. cu pu]in \nainte de plecarea mea \n mla[tini. p. Medium este scris \n intervalul octombrie 1940 – iunie 1941 [i publicat \n 1945. Ibidem. 19. m` \nv`luia \n c`ldura ei. 71. nu [tiam nici m`car cum se va numi). p. 73. pe vremea c\nd era vecin cu doamna Gerda. purtam faimoasa vest` a lui Marat. am \nceput s` presimt existen]a Zenobiei (n-o cunoa[tem \nc`. nu scotea o vorb`. \i spunea Isis sau altfel.

f`cea. Cartea aceasta. eram sigur. cu iubita mea care. unele date ale existen]ei mele. p. 139 . 51. p. de partea ei. 138.77 74. a[a cum par [i acum. dup` obiceiul lor. spectaculozitate [i a[a mai departe pe care mi le impunea…76 (2) Fragmentele din Medium unde s\nt evocate apari]iile Zenobiei: Acum s\nt pur [i simplu pe un mare bulevard [i nici nu [tiu m`car unde m` duc. din cauza dresajului la care s\ntem supu[i \n permanen]`. f`r` s` m` cunoasc`. Am tot timpul senza]ia vag` c` \mi voi \nt\lni iubita. 76. a con[tientului care (de[i \ncepusem de mult s` m` eliberez) \[i mai p`stra for]a de suprafa]` prin standardele de frumuse]e. m` rog. Ibidem. 53. exista undeva pe lume [i a c`rei \nt\lnire c`utam s` o gr`besc c\t mai mult. era de la bun \nceput sortit` e[ecului. esen]ialul refuza s` se exprime altfel dec\t \n fapte simple care p`reau. M-PP. foarte rudimentar. pe alocuri \mbibat` de literatur`. DI-E.AT H A N O R Despre invoca]iile mele [i despre apari]iile Zenobiei am avut pe atunci chiar naivitatea s` scriu un fel de carte pres`rat` pe alocuri cu mici teorii. Ibidem.75 Medium erau convorbirile mele cu o fantom` vie. Eram sigur c` [i iubita. ce s`-i faci…74 Faptul c` aceast` carte „pres`rat` pe alocuri cu mici teorii“ este Medium are de partea sa urm`toarele argumente: (1) Paragrafele din Despre interior-exterior \n care Gellu Naum vorbe[te despre Medium: Era \n perioada \n care scriam Medium. dar n-am recunoscut-o imediat. \ncerca s` adune. f`r` s`-mi b`nuiasc` existen]a. cultur`. 77. poate de asta am [i scris-o: \n ciuda c\torva pl`cute fragmente litherare [i a c\torva sentin]e culthurale. acelea[i eforturi… Pe Lygia am cunoscut-o atunci. p. 75. p. 115. cam trase de p`r.

s-ar putea vorbi de o mineralogie a celuilalt element al \nt\lnirei. s\nt sigur. 140 .. Lygia (pe atunci Alexandrescu) [i Gellu Naum s-au cunoscut \n 1941 [i s-au recunoscut \n vara lui 1944. care \mi acoper` fereastra \n spatele mesei mele de lucru. formeaz` o identitate pentru for]area apari]iei emblemei. Am putea crede c` ne afl`m \ntr-un mare impas dac` nu am [ti de existen]a lui Hegel \n paginile din Medium: Dac` ceea ce numim element coincide cu locul hegelian. \n c`l`toria spre or`[elul B. moment al realit`]ii \n care timpul. cu acest nume. pentru prima oar` \n opera lui Gellu Naum.. nic`ieri \n Medium. dar a l`sat amprente destul de vizibile pentru sensibilitatea unui medium. A recunoscut-o dup` ce a scris Medium. albastre. succesiunea [i spa]iul. \n faza care ne intereseaz` pen78. exuberant` [i impulsiv` \n acela[i timp. Umbra aceasta. de o fenomenal` plasticitate [i duritate. Numele „Zenobia“ apare. 140. aceea care m-a \ntov`r`[it. reclam` o mineralogie care s` ]in` seama de succesiunea [i de contiguitatea formelor cristalului exterior. Aderarea aceasta. Dar \n Medium nu e nici ]ipenie de Kierkegaard. timp de luni \ntregi. Ceea ce face posibil` o asemenea cunoa[tere a elementului \naintea obiectiv`rii.AT H A N O R |n adev`r. prin accep]ia ei violet` [i grea. Gellu Naum nu o recuno[tea (de[i o cuno[tea79) pe Zenobia. am v`zut-o ap`r\nd al`turi de perdelele lungi. \n Castelul orbilor. \n sens de contiguitate. Ibidem. noapte de noapte. Despre aceast` \nt\lnire am scris un text intitulat Poveste adev`rat` despre re\ntregirea androginului Naum. a elementului care se neag` pe sine pentru a se realiza \n obiect. sesizat` de doamna A. Toate detaliile acestei \nt\lniri & recunoa[teri mi le-a povestit doamna Lygia Naum. ci comparativ-demonstrativ`) c` ceea ce scria Gellu Naum pe vremea c\nd citea acel homan de Kierkegaard este Medium. p.78 (3) Faptul c` Zenobia nu apare. care ap`rea mai mult \n calitate de umbr`. aceea care m` \ndeamn` s` \ncerc toate mijloacele ca s`-i for]ez apari]ia. a obiectului. \n camera mea locuia o umbr`. Asta dovede[te c` \n perioada c\nd scria Medium [i \[i invoca iubita. e aceea pe care o caut. 79. a semnului. o fantom` pe care. spre orele patru. [tim cu certitudine (nu eruptiv`. A[adar.

1992.D. Popper) unul dintre cei mai vehemen]i critici ai lui Hegel. ca crea]ie a sa. C`utarea aceasta chinuitoare ne for]eaz` s` facem acte a c`ror ira]ionalitate ne uime[te. p. \n straiele lor fantastice» (…). Filosofia alchimiei. 141 . cel mai pu]in cunoscut. ca act al s`u. 74. 81. Marea Oper` [i modernitatea. Prelegeri de filozofie a istoriei. Françoise Bonardel. 83. Editura de Vest.81 Sublinierile cuvintelor dorin]a [i ira]ionalitate \mi apar]in. Ro[ca. 2000. de asemenea): Kierkegaard vede \n dorin]a hegelian` de transformare «ceva suprara]ional.W. loc favorabil rezolv`rii \n forma cea mai violent` [i mai adev`rat` a dorin]elor. Polirom. |n schimb. chinul g`sirii elementului. traducere de Beatrice Stanciu. motiv pentru care Hegel este foarte prezent \n c\teva din c`r]ile sale de tinere]e. astfel. traducere de Irina B`descu [i Ana Vancu. 43. M-PP.83 80. Editura Academiei Republicii Socialiste Romånia. prezent \n toat` evolu]ia dorin]ei. ea ne conduce cu o precizie delirant` la locul cel mai nea[teptat. Am c`utat \n biblioteca lui Gellu Naum urma vreunei c`r]i de Kierkegaard. Hegel. (b) Gellu Naum a fost sedus. 1968. prin urmare el se realizeaz` pe sine ca ceea ce este \n sine. loc magnific al apari]iei obiectului pe de o parte. traducere de D. 154. 1995 [i Hermetismul. „Ac]ionarea spiritului este de natur` esen]ial`.F. (c) |ntr-o carte de Françoise Bonardel82 am g`sit urm`torul pasaj (sublinierile cuvintelor dorin]a [i suprara]ional \mi apar]in. el \[i devine obiect. \n etapa de cristalizare mineral` \n care elementul \[i duce via]a lui de afirmare separat` [i de c`utare. Éditions du Seuil. Anthologie de textes alchimiques occidentaux. dar f`r` succes. p.AT H A N O R tru a realiza for]area apari]iei obiectului80. 82. Exist` c\teva motive care ne-ar \ndrept`]i s` presupunem c` Gellu Naum citea o carte de Kierkegaard \n care apare ([i) Hegel: (a) Kierkegaard este (al`turi de Arthur Schopenhauer [i Karl R. \ntr-o vreme. este dorin]a de a-l \nt\lni. asemenea alchimi[tilor [i vr`jitorilor. p. pe de alt` parte. am g`sit dou` volume de Françoise Bonardel: Philosopher par le Feu. de dialectica hegelian`. din chiar secunda na[terii ei.“ – G. Dorin]a \[i caut` continuu materialul pe care s` se proiecteze.

Gellu Naum nu \l pomene[te niciodat`. Este cel care a pus bazele ontologiei tari. unul dintre cei mai importan]i filosofi presocratici. OIFG. Dac` acesta este homanul de Kierkegaard pe care Gellu Naum s-a oferit s` i-l \mprumute doamnei Gerda. p. publié par Søren Kierkegaard (1846).AT H A N O R Citatul kierkegaardian este din volumul Post-scriptum definitiv [i non-[tiin]ific la „R`m`[i]ele filosofice“84. este Parmenide din Elea. Privirea care g\nde[te atunci c\nd vede „Tat`l meu obosit folosea privirea-g\ndire“ este un \nceput memorabil de poem. coeren]a [i radicalismul lui Parmenide este posibil s`-i fi fost pe plac lui Gellu Naum. |nt\mpl`tor sau nu. Poemul. Practic. Este unul dintre filosofii c`rora Platon (filosoful. prin absurd. \n ale c`rui fragmente am dat peste „privirea-g\ndire“. 368. Exist` comentatori85 care sus]in c` Parmenide ar fi intrat \n polemos (r`zboi) cu 84. printre r\ndurile acestui joc al c`ut`rii [i-al mir`rii. nota 7 la „Heraclit“. un altceva. nici cu filosofia. semnele [i hotarele Fiin]ei. 142 . nici m`car cu mama lui Hegel (presupun\nd. r`spicat. c` Hegel ar putea avea o alt` mam` dec\t propria sa dialectic`). desigur. care este un pohem. Pesemne c` mul]i din cei care au citit Tat`l meu obosit s-au \ntrebat de unde vine aceast` „privire-g\ndire“ [i cum ar putea fi ea \n]eleas`. 85. am descoperit un posibil r`spuns la \ntrebarea „De unde vine privirea-g\ndire?“ la un filosof pe care. Intransigen]a. este chiar Tat`l meu obosit. care nu are leg`tur` nici cu alchimia. nu calul!) le este profund \ndatorat. care cu siguran]` l-a studiat pe Parmenide \n facultate. din c\te cunosc. ontologia lui Platon este de extrac]ie parmenidian`. e foarte probabil c` Gellu Naum a avut acces la edi]ia francez`: Post-scriptum définitif et non scientifique aux miettes philosophiques par Johannes Climacus. \ntr-o frazare care seam`n` foarte bine cu aceea din Calea {earpelui. Misteriosul filosof. enun]\nd. C\teva cuvinte despre Parmenide. Poate c` melancolicul Søren Kierkegaard n-a fost dec\t un pretext pentru a transmite.

Intitulat Despre natur` (Perì physeos). Elogiu lui Heraclit 1. Heraclit este singurul filosof naumian al c`rui nume d` titlul unui ciclu de poeme92 scrise de Gellu Naum. vede cu g\ndul (subl. 217. FGP-2. m. Empedocle \[i intituleaz` la fel unul dintre cele dou` poeme ale sale – cel`lalt este Purific`ri (Katharmoi).) cum lucrurile dep`rtate s\nt totu[i cu adev`rat apropiate (…). 90. 55. Prive[te cu g\ndul (subl. care a tr`it nu mult dup` Anaxagoras. a[a cum \ndeamn` Parmenide \n poemul s`u90. [i \nc` [i mai mult al pythagoreilor“88. 9. 1972. VIII. a fost emulul [i apropiatul lui Parmenides. p. Editura Cartea Romåneasc`. 91. 143 . 88. Parmenide a avut \n persoana lui Empedocle (un alt filosof prezent \n scrierile lui Gellu Naum) un emul [i un imitator87. FGP-2. Gellu Naum nu uit` nici aici s`-[i ia cuvenita distan]` fa]` de filosofie: „Catastrofa rezultase din sfatul filozofilor“ (p. p. p. 86. nu se poate spune c` ar fi altceva dec\t privirea-g\ndire. Tat`l meu obosit. Ibidem.“89 A privi sau a vedea cu g\ndul. 232. care „izbea cu pr`jina \n ceva solid [i se \ntorcea spre mine cu un aer triumf`tor“91. Iat` fragmentul din Parmenide unde apare. pe care o folosea tat`l meu obosit. publicat \n volumul Athanor (1968). 89. 92. m. privireag\ndire: „Prive[te (…). pentru c` cine sper`. p. limpede. Gellu Naum. ca [i cine crede. Heraclit (1958). 69). a[a cum confirm` [i Simplicius: „Empedocles din Agrigent. 87. |nc` o observa]ie: de[i Tat`l meu obosit are un motto din Heraclit (…iat` o ap` foarte pur` [i foarte impur`). DL.AT H A N O R Heraclit (poate cel mai naumian dintre filosofi). 233.) lucrurile inteligibile [i viitoare (…). pe care \l mustr` c` „identific` contrariile“86. p. 410.

3. am avut \ntr-o vreme o mare admira]ie pentru Cornelius Agrippa [i apoi o mare deziluzie c\nd. p. 1/2004. \n FGP-2. 95. ea \i ucide. am v`zut \n ce m`sur` mai r`m`sese artificier… Asta nu mi se poate \nt\mpla cu Heraclit sau cu vreun vechi \n]elept de prin p`r]ile noastre sau din Orientul foarte \ndep`rtat. traducere de Dan Stanciu.“ (Not` introductiv` la Heraclit. p.AT H A N O R 2. \n Athanor. Caietele Funda]iei „Gellu Naum“. 89. Heraclit este titlul unui desen. doar nemul]umiri. bun` de b`ut pentru pe[ti. din 1944. 68. ea le asigur` via]a. Fragmentul complet este acesta: „Marea: iat` o ap` foarte pur` [i foarte impur`. 4. exprim\nd probabil. f`cut de Gellu Naum. de pild`. 1939. mai iremediabil nemul]umit. Heraclit este cel ce nu poate fi desp`r]it de „imaginea prezent` \n minte“: S\nii femeii cad Seva copacilor dispare becurile se sparg ostenite metalul curge Heraclit O cas` se pr`bu[e[te s\ngele pleac` imaginea prezent` \n minte Plecarea copacului94 5. m` atrage cu o irezistibil` 93. L’image présente à l’esprit (Imaginea prezent` \n minte). p. FGP-2. p. 358) 94. Gellu Naum. Poate pentru c` de la ei nu ne-a r`mas coresponden]`…95 6. 96. 61. „El este un izolat. Heraclit este unul dintre cei foarte pu]ini care nu l-au dezam`git niciodat` pe Gellu Naum ([i e pu]in probabil ca asta s` se \nt\mple \n viitor): Eu. 321) 144 . DI-E. \n variate prilejuri. Heraclit este cel ales s` scrie motto-ul la Tat`l meu obosit: „…iat` o ap` foarte pur` [i foarte impur`…“93. de neb`ut pentru oameni. citindu-i coresponden]a. Heraclit este primul din lista nemul]umi]ilor96 pentru totdeauna: Dup` acest criteriu \mi aleg c`r]ile [i prietenii: cel mai nemul]umit.“ (fr.

Z. \l v`d refuz\nd cu o plictisit` \nc`p`]\nare tot. nemul]umi]ii pe totdeauna. asemeni femeilor frumoase. Exist` un loc \n Medium unde Gellu Naum face referire la Brisset [i la o scriere a acestuia: „M` aflam \n vizit` la ni[te prieteni. lucru ciudat. au existat din toate timpurile [i c`. Jarry. Obscurul [i Melancolicul din Efes un admirabil precursor: „Cea mai frumoas` lume este ca o gr`mad` aruncat` la \nt\mplare. 20.“ (TI.“ (M-PP. inutil.98 7. iar lumea ca dicteu automat pare a-[i g`si \n Enigmaticul.AT H A N O R putere de fascina]ie. Aristotel scrie c` „fluier` tare [i d` din m\ini“ (FGP-2. p. |mi bazez preferin]a aceasta pe simpla mea certitudine c`. FGP-2. numit Heraclitoris. p. 100. a c`rui bunic` locuia pe o vale ars` de soare99 8. extrem de util. r`u.“ (fr. 102. un \ntreg cortegiu din ceea ce umanitatea a putut s` fac` de-a lungul secolelor ca frumos. „S` cretiniz`m langajul. pp. M-PP. Despre Cratylos. El a fost cel dint\i101 care a dereglat102 semnificativ limbajul. p. e mai mult ca oricare: un nemul]umit. Heraclit este cel mai suprarealist100 dintre vechii filosofi. despre «Gramatica Logic`» pe care o citisem \n ziua aceea. e ceea ce Brisset97 nume[te un inteligent. mereu nemul]umit. ei au avut \ntotdeauna dreptate. 377). p. V`d un om instalat \n catifeaua celui mai confortabil fotoliu. 366) 101. perfect. Heraclit \i [opte[te lui Gellu Naum la ureche pove[ti reale despre sculptori inexisten]i: i-am mai vorbit despre un sculptor inexistent. iar punc97. Jocurile de cuvinte erau ceva firesc pentru Heraclit. 174) 98. 375). Omul acesta. II. e Heraclit. Sade. p. prin fa]a lui trec obiectele cele mai rare. 124. acestea fiind semnalele prin care prefera Cratylos s` comunice. 99. colo. Lautréamont. Breton. sus]inea c` „vorbirea este inutil` \n procesul comunic`rii“ (FGP-2. dup` criterii de obiectivitate. tablourile cele mai fascinante. mereu dorind altceva. aleg\nd ici. 20) 145 . femeile cele mai frumoase. bun. 73. Vorbeam despre Brisset. e prietenul meu. Hegel. ceea ce Breton nume[te un indezirabil. 146-147. ur\t. p. v` asigur. Cratylos. considerat discipol al lui Heraclit. mai pu]in numero[i dec\t ele. t\rziu. Se f`cuse noapte.

pentru «gura ei delirant`» [i vorbele «f`r` mireasm` [i podoabe» (fr. 104. p. p. 103.AT H A N O R tua]ia lui Heraclit (sau mai degrab` lipsa ei) \l aducea la disperare pe bietul Aristotel: Trebuie neap`rat ca ceea ce scriem s` se poat` citi [i rosti cu u[urin]`. 107. III. 329. opera lui Heraclit. C{. 1407 b. Privindu-m` pe mine. nici nu t`inuie[te \n]elesul. Retorica. 277) |n acest stil oracular [i \n sugerarea a ceva prin altceva se afl`. ci \l sugereaz` prin semn». celui urm`tor sau celui din fa]`?103 9. despre tine PROFETUL. n-ai cum s` te l`mure[ti c`ruia din cuvinte \i este ata[at un altul. „Unul din pu]inii oameni la care <Heraclit> se refer` f`r` dispre] este Sibyla. 93): «Domnul care st`p\ne[te oracolul de la Delfi nici nu vorbe[te. A stabili punctua]ia la scrierile lui Heraclit e o adev`rat` trud`. o tr`s`tur` a stilului oracular s` sugereze un lucru printr-o imagine dec\t s`-l numeasc` direct.“ (OIFG. cum este. ceea ce \n fond este unul [i acela[i lucru. \n FGP-2. cred. adic`. 5. p. C-A. o respingea): Pentru asta am s` vorbesc despre tine oarecare. 19. 92). „(…) oamenii de [tiin]` [i \n special cei care lucreaz` \n fizic` sau \n [tiin]ele naturale continu` s`-[i \nc`lzeasc` bra]ele la ruinele fumeg\nde ale 146 . Aristotel. [i cheia de \n]elegere a ceea ce spune Gellu Naum c\nd insist` s` spun` c` vorbe[te mereu despre altceva. Heraclit. 24. p. Heraclit este principalul responsabil pentru subminarea „g\ndirii lui DA-NU“107. de pild`. de altfel. Aceast` calitate <o au> textele cu multe cuvinte de leg`tur` [i nu apare (\n textele cu pu]ine cuvinte de leg`tur`) [i nici \n cele \n care punctua]ia este greu de stabilit. 105.105 eu le vorbeam ca un profet cu studii106 10. {i mai interesant este ceea ce spune despre Apollo de la Delfi (fr. este unul dintre cei care sigur l-au determinat pe Gellu Naum s` suporte mai bine filosofia (pe care. Este. 106. cu limbajul s`u profetic104.

109. c` nimic nu e definitiv… Nu cumva s` tragi concluzia c` nimic nu e definitiv: definitiv [i nedefinitiv – iat` \nc` o mizerie ca da [i nu. care s\nt altceva dec\t copacul. Pacea [i r`zboiul nu se succed reciproc: \n lume totdeauna exist` at\t pace. copacul este [i nu este vulpea care locuie[te \n scorbura lui. pe care Gellu Naum le detesta at\t de mult). pe care cred c` le st`p\nesc f`r` s` [tie cum (…)“ (AO-PP. \n varianta \n care timpul este dispus pe vertical`.) {i apoi mai exist` [i p`r]ile invizibile ale copacului. c` atunci c\nd nu e[ti pentru nu \nseamn` c` e[ti contra. Cum e posibil ca prin ceva s` se \n]eleag` altceva? Cum e posibil ca verdele. s` se afle \n opozi]ie cu contrariul s`u aparent. s` fie [i altceva dec\t verde. chiar dac` noi nu le vedem. copacul este [i nu este [irul indian de furnici care urc` pe trunchiul s`u.110 g\ndirii lui DA-NU. s` cobor\m vreo 2500 de ani) p\n` la Heraclit. (Acesta este un posibil \n]eles al titlului Copacul-animal. 110. copacul este [i nu este pas`rea care [i-a f`cut cuib pe o creang`. juc\ndu-se ca ni[te copii sub privirile severe [i maternale ale ma[inilor. astfel. bine [i r`u. trebuie s` ne \ntoarcem (sau. \n acela[i timp. c` binele [i r`ul nu se afl` \n rela]ie de contrarietate. asta e. Pentru a \n]elege cum este posibil ca ceva s` poat` fi. Copacul este un copac (structurile g\ndirii ne \mping. OIFG. DI-E. Tensiunea nu este niciodat` rezolvat`. de exemplu. f`r` ca. pentru [i contra etc… Abia c\nd vom trece dincolo de ele vom g`si zona care m` intereseaz` [i \n care ele nu mai func]ioneaz` c` atare…108 Gellu Naum insist` c` opusul con[tientului nu este incon[tientul. 147 . 291-292. care s\nt parte a copacului.AT H A N O R Cred doar c` at\ta se poate spune. |ncetarea luptei ar \nsemna dispari]ia lumii. p. Gellu Naum vedea [i r`d`cinile. [i altceva109. p. |mi place s` cred c` atunci c\nd privea un copac. care este descoperitorul contradic]iei ca dedublare a unitarului: Heraclit a sus]inut c` orice armonie dintre elementele \n contrast implic` \n mod necesar [i \ntotdeauna o tensiune sau vrajb` \ntre contrariile din care s\nt alc`tuite. 20. Copacul este [i nu este fluturele care st` pe o frunz`. 97) 108. f`r` a \nceta vreo clip` s` fie verde? S` ne imagin`m un copac. dar copacul mai este [i alte lucruri. c\t [i r`zboi. ne[tiind ce fac. r`d`cinile s` zicem. pp. r\z\nd de nedumerire p\n` la pipi. la tautologiile acestea.

292.“): Cutezan]a lui Heraclit a fost prea mare chiar [i pentru Aristotel. pp. care „[edea mort pe b`legar \n groapa lui contemplativ`“ [i „nu spunea nimic“. 148 . plin de ur` pentru semenii s`i. 323. ci chiar a \nc`lcat legea contradic]iei. Hermippos [i Neanthes din Cyzic): |n cele din urm`. p.AT H A N O R Pe Aristotel l-a bulversat nu doar punctua]ia lui Heraclit. puterile sale excep]ionale de a g\ndi limpede [i logic111 au reprezentat pentru el \ntr-adev`r un obstacol pentru \n]elegerea unui adev`r at\t de poetic [i oracular. ci „sc\ncea ca un copil \ntr-un s\mbure“114. Heraclit p`rea c` \ncalc`112 legea contradic]iei (…)113 11. Iat` c\teva variante ale mor]ii lui Heraclit (relatate de Diogenes Laertios. cum dup` un astfel de trai s-a \mboln`vit de hydropisie115. Dar. ci [i aceast` armonie a contrariilor („Drumul \n sus [i drumul \n jos s\nt unul [i acela[i. Heraclit este acel b`tr\n. FGP-2. Cred c` tocmai g\ndirea aceasta „limpede [i logic`“ a f`cut ca pe Gellu Naum s`-l lase rece Aristotel. 45-47. din Copacul-animal. 112. 116. sus]ine c` Heraclit a \ntrebat medicii dac` cineva poate s`-i scoat` apa prin golirea intestinelor. cobor\ spre ora[ [i ispiti medicii prin enigma dac` s\nt \n stare dintr-un potop s` fac` uscat. Ceea ce nu se poate spune [i despre orficopitagoreicul Platon.116 Hermippos. s-a sf\r[it din via]` \n v\rst` de [aizeci [i unu de ani. se duse de unul singur \n mun]i unde \ncepu s`-[i petreac` via]a hr`nindu-se cu ierburi [i cu r`d`cini. 114. [i asta \nainte ca aceast` lege s` fi fost inventat` de Aristotel. p. Poemul „B`tr\nul [edea mort“. OIFG. pe de alt` parte. Neizbutind nimic pe aceast` cale. Heraclit nu p`rea c` \ncalc`. 111. Hidropizie: acumulare de lichid \ntr-o cavitate a corpului sau \ntr-un ]esut. C-A. 113. doctorii \ns` nu l-au \n]eles [i atunci s-a \nfundat \ntr-un grajd cu n`dejdea c` prin c`ldura b`legarului apa se va evapora. 115.

120. aceluia „pe care \l numesc Agrippa“120. Agrippa a fost teolog.118 Exist` \n poemul „Visam peisaje“.AT H A N O R Medicii au r`spuns negativ. Strania rela]ie a lui Gellu Naum cu Heinrich Cornelius Agrippa119 Ceea ce scrie Gellu Naum \n Zenobia despre Cornelius Agrippa este paradoxal. De occulta philosophia a fost publicat` abia \n 1533. din ciclul intitulat „Heraclit“. un vers care pare s` fac` referire direct` la enigmaticul nemul]umit pentru totdeauna: Afar`. 118. 323-324. scris` \ntre 1509 [i 1510. Spirit enciclopedic. p. [i – de nerecunoscut prin schimbarea ce o suferise – a fost sf\[iat de c\ini. 48. 119. magician.117 Neanthes din Cyzic afirm` \ns` c` \n neputin]` de a \mpr`[tia singur b`legarul. ai c`rei poli extremi s\nt Cutia maladiei 117. 149 . medic. Astfel \ntins la p`m\nt s-a sf\r[it \n ziua urm`toare [i a fost \nmorm\ntat \n Agora. Anabasis este [i titlul unei c`r]i de Xenofon. \n Calea {earpelui. 121. c\nd Agrippa avea 23 de ani. 324. un fel de anabasis121 (adic` o mi[care de jos \n sus). pp. Un lucru para-doxal este ceea ce vine \n contradic]ie cu ceva ce ]ine de eviden]`. Atunci el se a[ez` la soare [i porunci unor copii s`-l acopere cu b`legar. Opera sa de c`p`t\i este De occulta philosophia. Ibidem. astrolog. Situa]ia lumei din Calea {earpelui prezint` un scenariu grafic de purificare. alchimist [i filosof. Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim s-a n`scut pe 14 septembrie 1486 la Köln [i a murit pe 18 februarie 1535 la Grenoble. Heraclit a r`mas \ngropat sub el. Ibidem. C{. p. la care se refer` Gellu Naum \n dialogul cu Sanda Ro[escu Despre interior-exterior. Este paradoxal \n raport cu statutul pe care Gellu Naum i-l acord`. \ntr-o variant` substan]ial modificat`. jurist. soarele \mi ocrotea comorile de b`legar. ocultist.

B. Trage concluziile. Deasupra sunt jum`t`]ile. strict cronologic`. s` decad` din CENTRUL LUMEI pe o treapt` at\t de jos. Alte animale: hiene etc. 48) 123. ca \ntr-un fel de katabasis (adic` o mi[care de sus \n jos): „Ligioara [i eu / Novalis [i Gérard de Nerval / Emerson [i R. iar Zenobia \ntre anii 1980 [i 1985. [tiut fiind c` locul c\inilor. Gellu Naum a crezut de cuviin]` s`-l a[eze pe Cornelius Agrippa pe treapta cea mai \nalt` a unei anume evolu]ii spirituale. Pe acest traseu ini]iatic al eliber`rii de con[tient. Aici se face dragoste. pe c\nd cei care fie vor fi citit mai \nt\i Calea {earpelui [i apoi Zenobia. P`s`ri: bufni]ele. fie pur [i simplu prefer` s` ]in` cont de evolu]ia personal`. Urmeaz`. trebuie s` vedem ce scrie Gellu Naum \n Zenobia „despre acela pe care \l numesc Agrippa“. apoi sferturile. dac` nu sunt complect p`r`site (vreau s` spun c` pot reveni. eviden]a de care pomeneam const` \n aceasta: dintre to]i cei ini]ia]i cu care intrase \n contact p\n` la v\rsta de 33 de ani. iar Calea {earpelui \n 2002. Aici sunt r`ii [i inteligen]ii. Prin urmare. Nu-i sup`ra. av\nd \n vedere c` Zenobia a fost publicat` \n 1985. Agrippa este situat pe treapta cea mai de sus. Ace[tia sunt favorabilii. Nu au \ns` nici o putere. Aici se face istorie. \ntr-un fel sau altul.B. tocmai el. Fii milos cu ei. la fund. Cei puri \ncep s` scape. \n Calea {earpelui. adic` la polul opus CENTRULUI LUMEI? 122.AT H A N O R con[tientului122 [i CENTRUL LUMEI.“ (C{. / Eckhardt“. minerale nu. s-ar putea \ntreba: cum e posibil ca Agrippa. poate: cum se face c` acest artificier nenorocit a ajuns s` fie pozi]ionat cel mai aproape de CENTRUL LUMEI?. de fapt. Paradoxul este. cu mai mult` for]` \nc` [i trag \napoi). Gellu Naum a scris Calea {earpelui \n 1948. care „cuprinde [i determin` tot“123. \n zona liber`. Totul con[tient. Cei care vor fi citit mai \nt\i Zenobia [i apoi Calea {earpelui se vor fi \ntrebat. Pentru a \n]elege de ce avem de-a face cu un paradox. Nu te l`sa turburat de ei. dar pot oric\nd redeveni cåini. [i unul. p. Plante nu. [i cel`lalt. / Flamel [i V. este \n Cutia maladiei con[tientului. Oamenii-cåini. „Aici locuiesc oamenii [i cåinii. 150 . situa]i. Dar to]i se conduc dup` determin`rile zonei libere. \nc\t s` fie asimilat cu un c\ine. a lui Gellu Naum. Ibidem. pentru c` reziduuri con[tiente se pot p`stra p\n` sus. dublu. \n MUSA.

c\t [i aceea \n limba romån`. Editura Esoteris. 129. 128. pentru o vreme. Gellu Naum pare s` aib` o problem` cu scrisorile lui Agrippa c`tre Tritheim. Bibliothèque Chacornac. traducere de Ioana Wenger. Vroiam s`-l \nt\lnesc pe Cornélis Agrippa. a c`rui coresponden]`124 de artificier125 nenorocit (m` refer \n special la scrisorile126 lui c`tre abatele Tritheim127) mi-a c`zut \n m\ini mult mai t\rziu128 f`c\nd s`-i p`leasc` nimbul [i a[a destul de ofilit. Gellu Naum face. cu ani \n urm` (\n Calea {earpelui). Paris. ei trimiteau manuscrisul c`r]ii. |ntr-adev`r. Librairie Générale des Sciences Occultes. Dan Stanciu i-a \mprumutat lui Gellu Naum acest volum. Pentru Agrippa. Riscul era acela de a fi acuza]i de c`tre Biseric` de colaborare cu Satanitatea. fie maestrul/mae[trii care \i ini]iaser` \n ocultism. referire la faptul c` Agrippa a fost. care era fie vreun nobil de la curtea pe l\ng` care alchimi[tii \[i practicau meseria. m-am pomenit din nou umbl\nd pe str`zi. 127. Principala sa lucrare este „Steganographia sau arta de a comunica. 126. La \nceputul anilor ’70. Acest „mult mai t\rziu“ pare s` indice faptul c` Gellu Naum regret` statutul privilegiat pe care i l-a acordat. 2005. Tritheim este mai cunoscut sub numele s`u latinizat Johannes Trithemius. \nso]it de o scrisoare.AT H A N O R Urmeaz` fragmentele din Zenobia care fac referire la artificierul nenorocit Agrippa. mai ales ei. par Joseph Orsier. prin intermediul unei scrieri secrete. Urm`rile acestei lecturi se v`d mai ales \n Zenobia. c\nd Austin. De pild`. Totu[i. {i acesta este doar un exemplu minor. De occulta philosophia este scris` \ntr-o limb` latin` plin` de gre[eli. Citatele s\nt din William Godwin. mercenar \n serviciul |mp`ratului Maximilian I de Habsburg. Urmare a public`rii acestei lucr`ri. Trithemius „a fost acuzat de necroman]ie [i comer] cu demonii“. Henri Cornélis Agrippa – Sa Vie et son Œuvre – d’après sa Correspondance (1486-1535). p`streaz` aceste gre[eli. |n acest sens. Vie]ile necroman]ilor. Sf\ntul Augustin este numit de Agrippa c\nd Augustin. At\t edi]ia \n limba englez`. citat` \n acest studiu. pesemne. \n una din zilele acelea. 151 . s`-[i ia toate m`surile de precau]ie \nainte de a publica vreo carte. unui posibil protector. cu g\ndurile unei persoane absente“. 125. Aici. Era o cutum` pe vremea lui Agrippa ca scriitorii oculti[ti. Majoritatea observa]iilor [i comentariilor pe marginea acestor fragmente le voi face \n subsolul paginilor. \n leg`tur` cu o ulcic` de lut. pe care a[ numi-o vineri. disponibil` pe Internet. lui Agrippa. 1911. nutream pe atunci o oarecare simpatie: latina mea rudimentar` ad`uga latinei sale nu prea str`lucite129 c\teva tainice 124.

AT H A N O R sub\n]elesuri \n stare s`-mi declan[eze anumite resorturi imaginative. 10. 170) Agrippa nu f`cea parte dintre vechii mei vizitatori132 ai primului meu coridor. |]i trimet fotografia lui luat` \ntr’o gar`. Cuno[ti am`nuntele mor]ii? {i pasagiul: «SUNT |N |NTREGIME METAMORFOZAT |N CÅINE»…“ 132. Bucure[ti). pe alt plan. au circulat zvonuri despre faptul c` el ar fi conjurat demoni. V. ce leg`tur` ar putea fi \ntre Agrippa [i Joyce? Totu[i. pe care a scris-o \n vremea „primului meu coridor“. C\inele negru reapare [i \n numeroase legende despre Faust. |n privin]a identific`rii nu poate fi nici un fel de \ndoial`. [i cu un r\njet pe bot. |nainte de a fi fotografiat atr`sese aten]ia c`l`torilor prin tot felul de manevre ciudate. pe Valea Arie[ului. (Z. din 27 iunie 1946. [i de 130. nu ca omul. C\mpulung-Muscel. Unul dintre cele mai faimoase este c`. iar \n versiunea lui Goethe a devenit Mefistofel schwarze Pudel. Un criteriu asem`n`tor m` \ndemna. la p. am descoperit \n James Joyce. 173 a c`r]ii A Portrait Of The Artist As A Young Man (Wordsworth Editions Limited.wikipedia.org/wiki/Heinrich_ Cornelius_Agrippa) |ntr-o scrisoare c`tre Victor Brauner. Din c\te cunosc. pe patul de moarte. s` prefer textele magistrului Eckhart textelor lui Jacob Boehme sau. Ipoteza mea este c` Gellu Naum vorbe[te despre „vizitatorii“ aceia care apar ca personaje \n Medium. totdeauna sub \nf`]i[area aceluia[i c\ine r`p`nos [i negru131. de pild`. Sunt sigur c` e Cornelius Agrippa de Nettesheim. Este interesant tot acest sistem de leg`turi invizibile care exist` \ntre cei pe care \i pomene[te Gellu Naum \n c`r]ile sale. pentru c` au r`mas statornice \n rostul vie]ii lor. Gellu Naum \i relateaz` bunului s`u prieten o \nt\mplare al c`rei personaj este c\inele Agrippa: „Drag` Victor. sunt \n permanen]` urm`rit de un cåine. cumplit de uman. cu ochi l`crimo[i. urm`torul paragraf: „|i zbur` prin minte o fraz` din Cornelius Agrippa [i apoi \i zburar` \ncolo [i \ncoace prin minte g\nduri f`r` de form` din Swedenborg despre coresponden]a dintre p`s`ri [i cele ce ]in de intelect.“ (\n romåne[te de Frida Papadache) 131. råzånd \n hohote. pentru c` ele nu [i-au pervertit acel rost prin ra]iune. (Z. La o prim` vedere. |l \nt\lneam numai pe str`zi. nu exist` nici o referire la Agrippa \n Medium. Jibou. V. 169-170) Pe Agrippa \l \nt\lnisem de c\teva ori \n \mprejur`ri [i localit`]i diferite (C`l`ra[i. Agrippa ar fi dat drumul unui c\ine negru care \i fusese apropiat. \[i [tiu timpurile [i anotimpurile. extrem de expresivi. (en. vagabond\nd. 10. 1993). cum c` f`pturile v`zduhului \[i au cunoa[terea lor. s`-mi plac` lectura lui Raymond Roussel \n timp ce Joyce130 m` f`cea s` vomit. pp. Dintre 152 . p. [i spusele lui. Dup` moartea lui Agrippa.

A[ fi vrut s` fiu cu Zenobia. apare \n Z. Publicat` la \nceputul primei c`r]i a De occulta philosophia (edi]ia \n limba englez` din 1651. s\nt vizitatorii favorabili. 171) Am umblat mult. Jarry. Ulise. i-a umplut biblioteca de plo[ni]e.) 153 . (Z. Breton. \n care nu mai intrasem de c\nd g`sisem plo[ni]e \n cotorul unei c`r]i133 cump`rate de acolo. Lautréamont. Pe Agrippa nu l-am \nt\lnit. Este vorba de cartea lui James Joyce. Nu i-am r`spuns. ceva m` atr`gea acolo ca un magnet. IV. o dughean`. pp. p. s` spun c` numai din cauza ei… Spre sear` am intrat \ntr-o antic`rie. (Z. jupuit`: Cornélis Agrippa. ostenisem. 133.F. ci alte lucruri. Acesta este [i motivul pentru care reproducem aici c\teva fragmente dintr-o scrisoare134 a lui Agrippa c`tre abatele Tritheim. 2. dup` toate aparen]ele. Dan Stanciu mi-a povestit c` Gellu Naum n-a putut s`-l mai sufere pe Joyce dup` ce Ulise. c\ndva o [tiin]` de c`p`t\i. p. traducere de J. n-a[ putea spune \n ce limb` omeneasc` sau c\ineasc` dar se \nt\mpla chiar a[a [i nu altfel. „N-ai mai trecut de mult pe la noi“. 10. m-am dus direct la raftul din dreapta. spunea anticarul. 171) A[ vrea acum s` \n]elegem mai bine cum a fost posibil ca admira]ia lui Gellu Naum pentru „acela pe care \l numesc Agrippa“ s` sufere transform`ri at\t de drastice. 11. \mbr`cat \n piele ro[cat`. Agrippa \ncearc` s` \n]eleag` de ce magia. am scos din raft un tom vechi. Sade. V. s` dau vina pe ea. cei mai vizibili s\nt: Gérard de Nerval. pe care o cump`rase dintr-un anticariat. V. Hegel [i Heraclit. N-aveam bani. 123-124. „De Occulta Philosophia“ – o edi]ie princeps. Rimbaud. am pus cartea la loc [i am plecat. s\nt adev`ra]ii germeni ai dezam`girii. Ace[tia.AT H A N O R fiecare dat` vorbeam din priviri. situat \n Pia]a Roman`. care pot sau nu s` aib` leg`tur` cu aceast` coresponden]`. 134. O descriere a celui de-al doilea coridor. Ipoteza mea este c` nu coresponden]a \n sine este incriminatoare (fragmentele de mai jos par c\t se poate de corecte). (|n primul fragment. a ajuns o \ndeletnicire detestabil` [i condamnabil`:) „vechii vizitatori“.

\n timp ce este socotit` de to]i vechii filosofi ca [tiin]` de c`p`t\i [i era venerat` de \n]elep]ii din trecut. a[a cum vedem \n zilele noastre. A[adar. prea-venerat P`rinte. \n afar` de vreo b`tr\n` nenorocit` [i senil` de la ]ar`. din cauza unei fatale dec`deri a vremurilor [i a oamenilor. chiar acest nume de Magie. r`t`cite de la religia cea dreapt` [i \mpotriva naturii [i spre pierzania oamenilor [i \mpotriva lui Dumnezeu.AT H A N O R C\nd \n ultima vreme. de a stinge stelele. fie prin doctrin` sau prin fapte. a[a cum mi-o \nchipui eu. a ajuns \n ultima vreme. de a d`r\ma mun]ii. de ce magia. [i este socotit drept o crim` capital` dac` cineva \ndr`zne[te s` se declare pe sine magician. au \ntocmit foarte multe c`r]i p`c`toase [i ilegale. dup` \nceputurile Bisericii Catolice. s` fie mereu ur\t` de aceasta [i suspectat` [i apoi atacat` de sfin]ii p`rin]i [i condamnat` de Canoanele Sacre [i \n plus interzis` de toate legile [i decretele. de a-i distruge pe zei. pe care Lucan le poveste[te despre Thessala Magiciana [i Homer despre atotputernicia lui Circe. \nainte vreme onorabil. de a face lumin` \n iad (…). despre care se crede c` ar fi priceput` [i c` ar avea puterea divin` (a[a cum spune Apuleius) de a pr`bu[i cerul. am vorbit \mpreun` de unele lucruri legate de chimie. nu este alta dec\t c`. de a \mpietri pu]urile. a devenit \n zilele noastre cel mai odios pentru oamenii buni [i cinsti]i. sub numele de magicieni. Acum cauza. am conversat pu]in cu domnia voastr` \n a voastr` M`n`stire din Herbipolis. iar ace[tia. \ngr`m`dind la un loc prin numeroase feluri de r`t`ciri [i fac]iuni de false religii. pe care au pus prin furt preacinstitul nume [i titlu de Magie. care \nc` mai s\nt ascunse \n [tiin]ele [i artele secrete. din 154 . ei au sperat s` dob\ndeasc` merit pentru neroziile lor blestemate [i detestabile. prin acest titlu sacru de Magie. iar apoi s-a pus o \ntrebare mai \nsemnat` dec\t celelalte. de a ridica p`m\ntul. mul]i filosofi fal[i s-au strecurat \n`untrul acesteia. de a chema duhurile. [i anume. multe supersti]ii blestemate [i rituri periculoase [i sacrilegii p`c`toase. magie [i cabala. aceste lucruri. (Agrippa \[i declar` rezervele fa]` de ni[te scriitori mai vechi sau mai noi:) A[adar. precum [i de alte lucruri. Prin urmare.

ca Roger Bacon. (De[i erau foarte \n spiritul epocii. sau s` ne-o \nf`]i[eze curat [i cinstit. credin]e supersti]ioase [i fapte d`un`toare.AT H A N O R care eu m`rturisesc c` multe s\nt \n egal` m`sura p`reri gre[ite. ca nimic s` nu fie ascuns din ce poate fi de folos [i nimic aprobat care s` poat` face r`u. iar dac` face]i astfel cu aceste c`r]i [i cu Magia \ns`[i.) un englez. ele pot fi considerate demne de a fi publicate [i f`r` fric` de a fi judecate de posteritate. care este un titlu mai pu]in sup`r`tor. Anselme Parmensianul. pute]i s` condamna]i eroarea. pute]i s` ap`ra]i tradi]ia adev`rului. Arnoldas de Villa Nova. nu au produs dec\t amuzamente ira]ionale [i supersti]ii nedemne de oamenii cinsti]i. Vom \ncerca acum s` tragem c\teva concluzii clarificatoare: 155 . Picatrix Spaniolul. ele cred totu[i c` se pot acoperi cu venerabilul titlu de Magie. Albertus (Magnus) Teutonul. c\nd au promis s` se ocupe de magie. care c`r]i vi le trimit (domnia voastr` excel\nd \n cunoa[terea acestor lucruri) ca s` le corecta]i [i cenzura]i. dar dac` scandalul impiet`]ii poate fi rezolvat [i \nl`turat. dac` am scris ceva care poate fi de natur` ultragioas`. dac` aceste trei c`r]i vor fi trecut acest examen cu bine. am \ntocmit \n sf\r[it trei c`r]i compendii despre Magie [i le-am numit Despre Filosofia Ocult`. nepl`cut` lui Dumnezeu sau o insult` la adresa religiei. deoarece am v`zut c` scriitorii no[tri noi. Peter Apponus (adic` Peter de Abano). atunci c\nd nu s\nt arte p`c`toase. Cicclus Asculus din Floren]a [i mul]i al]ii cu nume mai pu]in cunoscute. Av\nd \n vedere c` lucrurile stau astfel. reveren]ele pe care Agrippa i le face aici lui Tritheim nu au fost pe placul lui Gellu Naum:) Dup` ce am ales p`rerile filosofilor demni de \ncredere [i i-am exclus pe cei r`i (care au recomandat cu f`]`rnicie [i [tiin]` contraf`cut` ca tradi]iile magicienilor s` fie \nv`]ate din c`r]ile foarte imorale ale \ntunericului ca [i cum ar fi institu]ii de fapte minunate) [i sco]\nd tot \ntunericul. m-am \ntrebat mult [i nu am fost mai pu]in sup`rat c` nu s-a g`sit nimeni care s` condamne aceast` disciplin` sublim` [i sacr` drept impietate. Robert (de York.

pentru ca Gellu Naum s` regrete imensa admira]ie pe care o avusese cu ani \n urm` pentru magicianul din Köln. lui Gellu Naum \i erau necunoscute multe detalii despre Agrippa. la \nceputul anilor ’70. 250): „Priveam peisajul: mai lipseau doar luntrea. 88. adic` un soldat pl`tit. (2) Gellu Naum descoper`. ca s` m` simt ca \ntr-o poezioar` a du[manului meu personal Johann Wolfgang Goethe (wurde im Jahre siebzehnhundertneunundvierzig zu Frankfurt am Main geboren. mare [i negru. 156 . plus leb`da [i v\n`torul cu pu[ca [i c\inele fidel [i moara. unui pop` care s-a \ndeletnicit cu magia neagr`. Gellu Naum \l numea pe Goethe „du[manul meu personal“ – iat` fragmentul (din Z. despre care spune: „El este fratele meu pentru c` simte [i caut` acela[i lucru pe care \l simt [i \l caut [i eu…“135 (4) La des`v\r[irea procesului de ofilire a nimbului lui Agrippa a pus um`rul. 11.AT H A N O R (1) C\nd a scris Calea {earpelui. Interesant este [i faptul c` abatele Tritheim a fost at\t mentorul lui Agrippa. DI-E. mai mult dec\t con]inutul manifest al scrisorilor lui Agrippa c`tre Tritheim. a refuzat s` trag` cu arma. Agrippa este unul dintre asem`n`torii favorabili elibera]i de con[tient.)“ (5) Dac`. Seine Eltern waren… [i a[a mai departe. lucru inacceptabil pentru un poet care. pescarul mul]umit [i c\teva r`]u[te. p. \n Zenobia lucrurile stau toc- 135. un artificier nenorocit. de fapt. \n Calea {earpelui. p. sub numele [i \nf`]i[area lui Mefistofel. eventual s`lbatice. care – fapt intolerabil pentru Gellu Naum – apare \n Faust al lui Goethe. ceea ce i-a produs o mare dezam`gire lui Gellu Naum a fost faptul c` Agrippa \i scrie. un mercenar. poate. [i legenda cu acel c\ine agrippian. \n r`zboi. plin de umilitate. \ns` admira]ia lui Gellu Naum a r`mas intact` doar fa]` de Paracelsus. dovad` c` Situa]ia lumei din 1948 ne arat` un Agrippa situat cel mai aproape de CENTRUL LUMEI. VII. c\t [i al lui Paracelsus. Acest am`nunt ar fi fost suficient. f`r` doar [i poate. (3) Probabil c`. c` Agrippa a fost.

dup` cuvinte care necesit` clarific`ri suplimentare: „Nu exist` dec\t eternitatea (?) din care via]a este o form`. {i. acest motiv ar fi. bine\n]eles. 188) Oare ce se ascunde dedesubtul acestui „semn al e[ecului“? Nu este deplasat s` presupunem c` Gellu Naum avea \n vedere admira]ia pe care o avusese \n trecut fa]` de Agrippa. 157 . fie a unui Iason136. cum este acest „exprim prost“ din: „Musa celui care a murit \n locul meu s-a alipit formei mele sau alteia sau nu e nevoie de a[a ceva – exprim prost“.AT H A N O R mai invers: \nt\lnirile cu Agrippa [i evocarea acestor \nt\lniri \l aduc pe Gellu Naum \n preajma fie a unui Joyce. r`m`seser` \n stadiu de ciorn`137. Iason. 136. 18. „Trestiile crescute \n mine“ s\nt. admira]ie care. 137. probabil. ferocitatea la fel. pe alocuri. poate. c\nd autoexplicative: „Punct de plecare: nevoie de echilibru. probabil. l-ar fi revizuit serios pe Agrippa. dac` ar fi s` numim un singur motiv pentru care Gellu Naum nu a vrut s`-[i vad` Calea {earpelui publicat`. nesigur ca toate semnele dar suficient ca s` clatine toate trestiile crescute \n mine. un accident“ sau „(…) la gradul acesta de libertate. Apoi. C\nd spun c` exist` pagini din Calea {earpelui care par a se afla \n stadiul de ciorn`. care apar.“ (Z. cu gluma lui echivoc`. \ntre timp. \ntre paranteze. 2) paranteze c\nd interogative. Ca simplu cititor m-am \ntrebat de ce Gellu Naum nu a dorit s`-[i vad` Calea {earpelui publicat`. acele certitudini eruptive pe care le tr`ia Gellu Naum pe vremea c\nd scria Calea {earpelui. libertatea ei \nseamn` mai ales emanciparea de acest determinism [i. De altfel. care „m` f`cea s` vomit“. mai ales.)“. Agrippa. [fizic? spiritual (adic` for]e)?]“ sau „Violen]a e o form` a timpului. se transformase \ntr-un e[ec cert. 3) alte nota]ii personale. p. Dou` observa]ii \n leg`tur` cu acest lucru: (a) Este limpede c` Gellu Naum nu a vrut s` publice Calea {earpelui. supunerea (?) lui“. \ntr-o egal` m`sur`. Semn al e[ecului. Gellu Naum ar fi rescris mare parte din paginile care. (Timpuri de regnuri. am \n vedere c\teva indicatoare: 1) semne de \ntrebare. ar fi putut s` fac` asta oric\nd dup` 1989. unul dintre nefavorabilii care apar constant \n Zenobia. (b) Dac` ar fi dorit s` publice Calea {earpelui. ca din \nt\mplare. „Mai \nt\i Agrippa. V. Dac` ar fi dorit s` o publice.

Aceste proze vor ap`rea \n volumul Poetiza]i. este un fel 138. este lesne de \n]eles cum se face c` Albul osului con]ine. Teodorescu [i Trost). „mama [erpilor“. de culoarea [i consisten]a fl`c`rilor“. „vulturul ple[uv acoperind oceanul“. iat` \nc` un fragment din Albul osului (care. Editura Eminescu. Paul P`un. \n 1948. o serie de proze scrise \n 1947 [i pe care Gellu Naum ar fi dorit s` le publice \n acela[i an. Naum. Cerc al iubirii absolute [i Nisipul nocturn) \n antologia |ntreb`torul. 139. Albul osului [i Calea {earpelui nu au nici o leg`tur`. 1996. 23 de ani mai t\rziu. poetiza]i…. Totu[i. Nu \nt\mpl`tor am pus Calea {earpelui \n rela]ie cu Albul osului. care le-a [i tradus \n romåne[te. dac` toate acestea nu s\nt suficiente. De asemenea. Cerne de l’amour absolu (\mpreun` cu Gherasim Luca. „maladia mortal` care Ne roade“. „mitul lui Van Helmont“ [i. Cu numai un an \n urm`. Trost). Ele comunic` numai pe planul st`rilor [i al simbolurilor. Trost) [i Éloge de Malombra.AT H A N O R Calea {earpelui [i Albul osului: asem`n`ri de familie C\nd a scris Calea {earpelui. „sinistra umbr` a C\inelui“. Gellu Naum a publicat dou` c`r]i-manifest \n acest an: L’infranoir (\n colaborare cu Gherasim Luca. „umbra lung` a C\inelui“. P`un. „a[teptarea Miracolului“. pe planul acelui altceva pe care vrea s`-l comunice Gellu Naum. La sugestia lui Dan Stanciu. Formal. „Mercurul. \n catalogul Suprarealismul \n 1947. Cum anul 1947138 este destul de apropiat de anul 1948. „puterea hienelor asupra umbrei umane“. majoritatea simbolurilor-cheie din Calea {earpelui: „clipirea senil` a ochiului bufni]ei-vultur“. \ntors pe partea cealalt` netezind norii cu aripa lui uria[`“. „[erpi[orul meu de sulf“. singurul care nu doarme (…). 158 . Preliminarii la o interven]ie supra-taumaturgic` \n cucerirea dezirabilului. 1947). „impasibilul Vultur. de[i \ntr-o frazare [i o a[ezare \n pagin` diferite139. Elogiu Malombrei. Virgil Teodorescu [i D. cenzura comunist` blocase publicarea Albului osului. Paul P`un. Gellu Naum [tia c` publicarea acestui jurnal personal al ne-muririi n-ar fi fost posibil`. Gellu Naum a publicat aceste trei texte din 1947 (Infra-negrul. a ap`rut textul Le sable nocturne (scris de Luca. Albul osului este prima carte a lui Gellu Naum refuzat` de cenzur` [i cea care a dat semnalul unei lungi perioade de t`cere. Virgil Teodorescu [i D. Expozi]ie Interna]ional` a Suprarealismului prezentat` de André Breton [i Marcel Duchamp (Editura Pierre à Feu. Paris.

\n Calea {earpelui. 29 septembrie este ziua \n care Gellu Naum a renun]at la form` pentru a se dedica \n \ntregime Musei. ]ine \n m\na st\ng` o lun` [i un soare. / Via]a ve[nic` este o realitate. |n Albul osului se afirm` (la p. legate \ntre ele). i) |n Calea {earpelui este vorba \n primul r\nd despre „libertatea de a nu muri“141.“ (Theophrastus Ph. p. eclipse…“. care \n retorta alchimistului \nseamn` aducerea \n stadiul de simpatie sau afinitate a dou` (sau mai multe) substan]e. 104. [i la miezul nop]ii [i la opt. legat de aceast` conjunctio144 a soarelui cu luna (o coincidentia oppositorum). 2005. soarele se unise cu luna. ref`c\nd unitatea [i plenitudinea |nceputului. 141. [arpele mut care p`r`se[te din c\nd \n c\nd grota ca s` urle la pietre“140. exist` un [arpe pe care-l cunosc foarte bine. se spun lucruri asem`n`toare.AT H A N O R de Calea Albului Osului sau de Albul Osului {earpelui): „nu s\nt [arpe dac` Ne frec pieptul de p`m\nt. Gellu Naum scria: „|n visul de acum c\teva nop]i. „Elixirul de via]` lung` nu este o utopie. Se poate spune. \n AO-PP): „Dorim s` \nviem f`r` a muri \n prealabil“. nu a numit-o143. „|ndr`gosti]ii“ (subintitulat „Mesagerii num`rului“). Ro[u [i Alb. |n Albul osului. 21) 144. Erau apoi eclipse. este ziua pe care. dar ceva mai grave: „[i la pr\nz am s`-]i spun: e mereu noapte145. p. Herald. c` Albul osului con]ine germenii ne-muririi din Calea {earpelui. prefer\nd s`-i al`ture c\teva puncte de suspensie. 233) 145. Paracelsus. AO-PP. \n Calea {earpelui. p. 143. 100. cere ca forma mea s` ia sf\r[it pe ziua de…“ (C{. v` mai aminti]i. „Un oarecare determinism. cred. \ntr-un text datat 29 septembrie 1948. teribil de important. traducere [i \ngriire edi]ie: Ilie Iliescu. Ars Alchimica. p. din 1943. ii) |ntocmai ca \ntr-un tablou142 de Victor Brauner (\n care vedem un om st\nd de vorb` cu un vultur a[ezat \ntr-un jil] (omul. Sulf [i Mercur) simboliz\nd unirea principiilor Masculin [i Feminin. este ziua pe care a [tiut-o sau m`car a presim]it-o. 21) 142. „|n diminea]a asta care e poate \nceputul nop]ii / la ora c\nd m` t\r\i plin de scaie]i [i mort / peste \ntinderile nes`pate ale lumii / sau c\nd stau gol [i nemi[cat \n fa]a magazinului cu articole foto / \n diminea]a asta cu soare [i cu lun` / cu arhiduci asasina]i \n limuzine de culoarea s\ngelui / aud cum f\lf\ie t`cut` / aripa corbului“ (Orb la corb) 159 .“ (C{. p\n` la ora 140. „Conjunctio – Nunt` chimic` (nuptiae chymicae) celebrat` de Rege [i Regin` (Soare [i Lun`.

Sar garduri. 146. c\nd noi [tim c` musa Gellu Naum a p`r`sit forma Gellu Naum \n ziua de 29 septembrie 2001? |n 1948. teribil de important. |ncep s` alerg. am s` fiu ucis. „Musa mea [tie <c` un oarecare determinism. |n 1947. |n poemul (n)Aum \n ploaie vine din nou vorba despre secunda c\nd soarele se une[te cu luna: „[i ei s` ne conduc` t`cu]i spre ve[nicie / c\nd vulturul \ncepe retragerea spre stele \n memorabila secund` \n care soarele [i luna se reunesc \n forma lor lichid` [i \[i continu` subtila deplasare spre un teren al ereziei \n mijlocul spiralei / ne\ntrecuta curgere lunar` pl`cuta ei p`m\ntenire / doar m\inile pot trece pe deasupra curcubeului [i r`d`cinile ne cresc pe limb` / iar hrana lor e apa [i e focul / [i ei s` ne conduc` t`cu]i spre ve[nicie“. |i opresc [i le spun: Clava. [i semnifica]ia sa. \n Albul osului. m. scria acela[i lucru. p. 21) 148. Gellu Naum scria. Am renun]at la aceast` inten]ie. Ce-ar putea \nsemna aceast` „or` 2001“. c` [tie147. „Al patrulea vis“. sunt sigur. 160 . mul]umit pentru c` acum toat` lumea e poet`.“ (C{. mai sunt [i al]ii care fug. Imediat oamenii \ncep s` spun` poeme lungi. M` voi rezuma \n acest loc s` fac doar c\teva preciz`ri \n leg`tur` cu aceste dou` cuvinte: Clava [i Musa. Acesta e cuvåntul magic al poeziei. str`bat cåmpuri. De ce Clava [i Musa nu s\nt cuvinte naumiene Inten]ionam s` divulg \n acest capitol (pe care \l intitulasem „Clavis c`tre Musa“) ceea ce (cred c`) \nseamn` Musa din Calea {earpelui.) c\nd vei \nghi]i dintr-o singur` mi[care fulgerul (…)“. E o mare mul]ime de oameni. la care se ajunge pe c`i ne-con[tiente (ceea ce ar putea \nsemna o garan]ie suplimentar`). [i sunt måndru c` l-am descoperit.AT H A N O R 2001146 (subl. cere ca forma mea s` ia sf\r[it pe ziua de…> [i nu este de acord. este aceea de cuv\nt magic al poeziei: Ajung pe o strad`. interminabile. Terorizat fiindc` am s` fiu ucis pentru c` am spus cuv\ntul magic. Primul apare \ntr-un vis148 din Medium. Sunt terorizat [i mul]umit. Ora[ul tot e populat de mii de oameni care merg declam\nd la nesf\r[it. 147. \n Calea {earpelui.

Arborele e luminos [i eu m` urc \n el ca s` m` ascund.“ (§ 268.“ (§ 272. s` atrag` aten]ia \n mod deosebit sau s` le dea o mai mare importan]` dec\t au \n realitate. „Se pot \nchide \ntre semnele cit`rii cuvintele asupra c`rora vorbitorul vrea s` insiste. „Semnele cit`rii pot exprima ironia fa]` de cel care folose[te cuv\ntul sau grupul de cuvinte reprodus. Cei care fugiser` odat` cu mine sunt ar[i la foc. To]i sunt mor]i. entuziasmat. Eu sunt mereu nemul]umit [i \ncep s` alerg. \n op. poe]ii. 5. focul arde mai tare. s` alerg. 2004. 264-265. |i v`d sub un arbore. bine lega]i. Pentru mine se caut` un fel de moarte deosebit`. „Clava“ este (ca [i MUSA din Calea {earpelui) un cuv\nt sut` la sut` „naumian“. 152. p. ibidem. \ntin[i pe p`månt. sunt aici. pentru c` sunt sigur c` au s` g`seasc` ceva frumos. 74). Gellu Naum. p\n` la picioare. \n |ntreb`torul. Asta mi se pare prea simplist [i m` nemul]ume[te. Cånd lucrul e terminat. p. p. Editura Eminescu. felii. Sunt sigur c` n-au s` m` vad` pentru c` eu sunt \n lumin` [i ei \n \ntuneric. 153. lång` gard arde un foc. 151. 1965. 74). 2) fie c` ele exprim` o ironie152 la adresa celor care folosesc cuv\ntul naumian. cuv\ntul naumian. 150. \n Clava.“ (§ 271. o metod`. la \ntuneric. \ncepånd de la degetele måinilor pe care le ]in \ntinse. ortoepic [i de punctua]ie. Ei cer s` fiu t`iat \n buc`]i cu un satår. 149. 1996. p. M`rturisesc c` nu am \n]eles rostul ghilimelelor care flancheaz`. Medium. pp.149 Despre Clava s-a spus150 c` ar fi un cuv\nt sut` la sut` „naumian“. \n propozi]ia citat`. \n |ndreptar ortografic. Editura Paralela 45. 72). 3) fie c` ni se atrage aten]ia153 asupra acelui cuv\nt [i a importan]ei extraordinare care i se acord` cuv\ntului \ncadrat de ghilimele.AT H A N O R Cei care au s` m` ucid`. Institutul de Lingvistic` din Bucure[ti. – Simona Popescu. Editura Academiei Republicii Socialiste Romånia. Arborele a disp`rut. cit. 161 . „Semnele cit`rii sau ghilimelele („…“ ori «…») s\nt semne grafice care se \ntrebuin]eaz` atunci c\nd reproducem \ntocmai un text spus sau scris de cineva. Ghilimelele „naumiene“ ar putea s` \nsemne cel pu]in trei lucruri: 1) fie c` avem de-a face cu un citat151 (dar atunci se pune \ntrebarea cui \i apar]ine paternitatea cuv\ntului naumian?). M` intereseaz` at\t de mult \nc\t propun [i eu. |ncep s` fiu t`iat felii. Dar ei m` descoper` imediat [i m` dau jos. Critific]iune cu Gellu Naum. A[tept cu ner`bdare.

„umoreau“. Quicherat. Exist` mul]i autori \n c`r]ile c`rora Zenobia. 162 . Nathaniel Hawthorne. \n Spania.) A spune despre Clava (ca [i despre Musa) c` este un cuv\nt sut` la sut` naumian e 154. Gu]u. de Jacques Vaché. Au Sans Pareil. forma „poëme“. clava este acreditat cu urm`toarele sensuri: „ciomag noduros. 155. Editura {tiin]ific`. 1962. cheie. \n al treilea (la p.A.) Clava se g`se[te \n toate dic]ionarele latine[ti. Mai exist`. [i pohet155. pentru simplul motiv c` Gellu Naum.). 156. ni[te semnifica]ii speciale. \nc\t numele ei apare nu doar \n opere literare. semnifica]ia cuv\ntului clava este aceea[i („b`] noduros. 7) nu doar cuv\ntul „poète“ ad`ug\ndu-i un h. homan. care se nume[te Zenobia. \n primul r\nd. regina Palmyrului. le imprim` acestor cuvinte o form` distinct` [i un substrat foarte personal. Dic]ionar latin-romån (complet pentru licee. [i toate aceste dic]ionare cad de acord asupra a ceea ce \nseamn`156 clava (clavae. Clava nu este un cuv\nt descoperit sau construit sau deturnat sau inventat de c`tre Gellu Naum. Dic]ionar latin-romån. avec un dessin de l’auteur et une introduction par André Breton. pohem [i pohezie \i s\nt \ndatorate \n mod evident lui Jacques Vaché. se mai afl` [i Zenobia154. Paris. seminarii [i universit`]i. este o comedie din 1939 \n care joac` Oliver „Bran“ Hardy!). Dic]ionarele pe care le-am consultat s\nt acestea: Dic]ionar latin-romån. cuv\ntul „pohète“ apare la pp. |n aceast` situa]ie. 1919. Editura {tiin]ific`. |n primele dou`. m`ciuc`. [i Musa. lucrat dup` cei mai buni lexicografi. Zenobia a exercitat de-a lungul timpului o fascina]ie at\t de mare. edi]ie rev`zut` [i ad`ugit`. m`ciuc`“. 16 [i 19. chiar dac` se folose[te \n construc]ia lor de h-ul subversiv al lui Jacques Vaché.f. Bucure[ti. |n Lettres de guerre. Vaché submineaz` hamical (p. Mühlman etc. |n plus. Gh. ca: BREAL.AT H A N O R |ns` Clava nu este un cuv\nt naumian. Editura Na]ional` MECU S. ci [i \n opere muzicale sau \n filme (unul dintre acestea. apare ca personaj. pe l\ng` Clava. [i chiar [i o forma]ie de heavy metal.): „b`] noduros. fihin]`. dezbr`c\ndu-l de h-ul ini]ial [i echival\ndu-l cu forme precum: „umour“. William Golding. Clava este confundat adesea cu clavis (care \nseamn`. toropal`“. 100). exist` [i un gen de plante care \i poart` numele. Ioan N`dejde [i Amelia N`dejdeGesticone. m`ciuc`“). s. Printre ace[tia: Geoffrey Chaucer. nathur`. ci [i cuv\ntul „humour“. la p. 1993. „umore“. dhragoste. ci este doar unul dintre acele cuvinte preexistente c`rora Gellu Naum le acord`. a[a cum s-a spus. (Cuvintele \ntr-adev`r naumiene s\nt acestea: moahte. \n anumite locuri. Cuvintele „naumiene“. pohet. neap`rat cu ghilimele. intitulat chiar Zenobia. 27.

dar nici m`car \ntru totul. p. Editura {tiin]ific`. 264. W. muz`. p. urmare a unui transfer de sens/sensuri. care \n utilizarea curent` acoperea un c\mp larg de \n]elesuri (…)“. 1993. este foarte rezonabil s` presupunem c` pohetul a sim]it \n Musa (despre care sigur [tia c` \nseamn`: 1. Ibidem. c`ci asta ar \nsemna s` anul`m. Reperele acestui museion mai mult sau mai pu]in \nt\mpl`tor nu au nici o leg`tur` cu ceea ce \nseamn` Musa pentru Gellu Naum. Semnifica]iile pe care le-am descoperit pentru acest cuv\nt s\nt multe [i dintre cele mai diverse.AT H A N O R ca [i cum am spune despre logos c` este un cuv\nt sut` la sut` heraclitean. 160. OIFG. 285. A[adar. 158. c\nt. toate celelalte semnifica]ii nenaumiene ale sale. ceea ce arat` c` Gellu Naum a ales acest cuv\nt. Dic]ionar latin-romån. edi]ie rev`zut` [i ad`ugit`. p. 163 . a nu se \n]elege c`. Gh. V. Gellu Naum spune: „latina mea rudimentar` ad`uga latinei sale nu prea str`lucite c\teva tainice sub\n]elesuri \n stare s`-mi declan[eze anumite resorturi imaginative“. pe c\teva pagini. a[ vrea s` induc ideea c` 157. 280: „C\nd el spune c` «toate se petrec pe m`sura acestui Logos» (fr. arbitrar. 286. Vorbind despre latina lui Agrippa. 170) 161. nici el. pentru a face mai limpede faptul c` nici acest cuv\nt nu este. 2. 159. 72). sim]ind c` Musa \i poate servi cel mai bine pentru ceea ce voia s` comunice \n Calea {earpelui. sau vorbe[te de «Logos-ul care guverneaz` toate lucrurile» (fr. naumian. un cuv\nt naumian. a devenit naumian. Ibidem. ceea ce a \nsemnat logos \n vorbirea curent`157 a grecilor \nainte ca Heraclit s`-i dea sensul de „lege universal` a devenirii“158 sau de „principiu guvernator al Universului“159. altele dec\t aceea din Calea {earpelui. [i este absolut necesar s` insist. enumer\nd diverse accep]iuni ale cuv\ntului Musa. 10. 1). Guthrie arat` limpede. |mi propun \n cele ce urmeaz` s` schi]ez o geografie aleatorie a Musei. ci. poezie161) acele „tainice sub\n]elesuri“ la care se refer` \n Zenobia. Cum Gellu Naum nu era complet str`in de limba latin`160.K. poate. se pare c` utilizeaz` termenul \ntr-un sens special. (Z. p. Pe de alt` parte logos a fost un cuv\nt obi[nuit. Gu]u.C. Musa nu este. \n sine. p.

\n vreun fel sau altul.).Chr.163 (4) MUSA-ALIMENTUL. Iat` c\teva Muse: (1) MUSA LUI MOISE: Musa este numele lui Moise \n limba arab`.org/wiki/Musa_of_Parthia 163.Chr.Chr. Specia Musa cre[te \ntr-o mare varietate de medii [i este folosit` \n diferite feluri.: Musa. (2) MUSA-REGINA: Musa a fost regina Partei (c. – 14 d.Chr. \ncep\nd cu 1307 (sau 1312).) regelui Phraates IV al Partei (37 \. ea a fost o sclav` italian` oferit` drept concubin` de \mp`ratul roman Augustus (27 d. cu mitologia personal` a lui Gellu Naum. pe vreun plan sau altul.Chr.wikipedia. Numit` Thermusa de Josephus.AT H A N O R aceste semnifica]ii ar avea vreo leg`tur` cu felul \n care \n]elegea Gellu Naum Musa. Musa a l`sat \n urm` un teritoriu remarcabil prin suprafa]` [i bog`]ii (el a fost acela care a cl`dit Marea Moschee din Timbuktu). acest lucru este. produce actualmente un aliment cotat al patrulea ca importan]` \n \ntreaga lume (dup` orez. MUSA-MEDICAMENTUL. zaharuri fermentabile.britannica. Musa a devenit favorita lui Phraates IV.) ca r`splat` pentru returnarea vulturilor pierdu]i de Marcus Licinius Crassus \n b`t`lia de la Carrhae. MUSA-|MBR~C~MINTEA ETC. p\n` la plantele fibroase [i ornamentale din regiunile mai reci. care a atras aten]ia lumii asupra extraordinarei bog`]ii a imperiului Mali. Musa este o surs` [i pentru b`uturi.162 (3) MUSA-|MP~RATUL: |mp`rat (mansa) al Imperiului Mali vestafrican. o familie de plante de o importan]` extrem de mare pentru societ`]ile umane. numai meritul hazardului.Chr.com/ebc/article-9372859 164 . http://www. numind-o „zei]a Musa“.Chr. medicamente. – 4 d. Dar Musa este pomenit mai ales pentru fastul pelerinajului s`u la Mecca (din 1324). http://en. \n 53 d. de la bananele [i bananele plantain comestibile de la Tropice. 2 \. 162. iar el a f`cut-o so]ia lui legitim`. gr\u [i porumb): banane [i banane plantain. desigur. C` unele dintre aceste semnifica]ii ar putea avea leg`tur`. – 2 d.

pentru mine Japonica nici nu e pisic`. Randy C.AT H A N O R arome. Un \nger-pisic`. fiind utilizat` \n numeroase practici ceremoniale [i religioase. „Eu vorbesc ca om [i. care nu s\nt numai umane [i pe care. „Musa species (banana and plantain)“. dar Musa se poate [i fuma. (7) MUSA-VILLAGE {I MUSA-RESTAURANTUL: Musa este numele unui or`[el din Pakistan. Lui Gellu Naum sigur i-ar fi pl`cut aceast` plant` cu suflet de felin`165. iar unul dintre restaurantele din Aberdeen (Sco]ia) se nume[te Musa. care apar]ine felinelor. adic` la mine s\nt mai ales \n starea de dorin]e. [i atunci… {i eu mi le doresc. [i eu [tiu c` ea [tie… Iar \n unele momente de intens` admira]ie din partea mea. vorbind ca om. 165. www. cu c\teva s`pt`m\ni \nainte de 29 septembrie 2001. nu le-am v`zut la nici un om at\t de \mplinite ca la Japonica… Mul]i trec pe l\ng` ele [i nici nu le b`nuiesc m`car… Dar ele exist`. August 2006. c` nu e numai pisic`…“ (DI-E. Publisher: Permanent Agriculture Resources. pe c\nd la ea s\nt realit`]i depline… |ntre noi fie vorba. ci s` am demnitatea ei. Interesant este [i c`. a fost lansat filmul sud-coreean Musa (un western asiatic. din Musa se fac [i fr\nghii. Japonica. dec\t \ntr-o prezen]` accidental` a principiului… Eu [tiu foarte bine asta. actorul \n rolul principal Woo-sung Jung s-a r`nit la un genunchi \n timpul unei scene de lupt`. Ploetz and Angela Kay Kepler. S` [tii c` nu glumeam. \n regia lui Sung-su Kim). dar poate fi folosit` [i ca material de construc]ii sau ca materie prim` \n industria textil`. 164. exist` ni[te calit`]i umane. nu mai face pe nebuna cu mine… Hai. 86) 165 . p. Nelson. {i ea r`m\ne pisic` numai ca s` m` conving` pe mine c` e numai pisic` [i prin asta m` convinge. c\nd simt c` s\nt foarte aproape de ea. \n mod ciudat. din ce \n ce mai mult. care se comercializeaz` [i \n Romånia. \i spun: m`i.164 (5) MUSA-PISICA: Exist` o plant` decorativ`. vorbe[te-mi… |]i spuneam. [i ea [tie la fel de bine… {i ea [tie c` eu [tiu. (6) MUSA-FILMUL: Pentru mitologia personal` a lui Gellu Naum nu este lipsit de importan]` c` pe 7 septembrie 2001. \ntr-o zi. Authors: Scott C. pe parcursul film`rilor din China. c` Japonica e \nger. \n genere… A[ dori din tot sufletul s` fiu aristocrat ca Japonica… Vezi. agroforestry. a c`rei denumire este Musa japonica.net. m` uit la pisicu]a mea Japonica… A[ dori din tot sufletul nu s` tr`iesc ca ea.

Pe parcursul lui. de[i am o b`nuial` foarte exact` \n privin]a naturii lui. (Despre ce \nseamn` Musa lui Gellu Naum n-am s` mai spun nimic \n aceste pagini. pe m`sur` ce vom p`trunde \n tot felul de abisuri concrete. timp suficient pentru ca faptele sale s` fie 166. Apollonios a fost ascet [i filosof de extrac]ie pitagoreic`. B`nuiala aceasta – [i asta e tot ce voi spune despre Musa naumian`. \ntr-un cerc cu centrul pretutindeni.AT H A N O R Except\nd Musa-pisica [i Musa-filmul.) (sau cum se face c`. Agrippa [i – culmea! – Platon. Punctul de fixa]ie al experimentului. sper. deocamdat` – are r`d`cini \nalte [i umbre ad\nci \n imediata apropiere a lui Pitagora. nici una dintre celelalte Muse enumerate mai sus nu pare s` aib` vreo leg`tur` cu Musa din Calea {earpelui. vom ajunge. Paracelsus. Nu \nt\mpl`tor Gellu Naum [i-l imagineaz` pe acest Apollonios pun\ndu-i m\na pe frunte. 166 . poate.. plec\nd din Tyana. ci [i minuni. va fi \nsu[i Apollonios din Tyana. dar nu \nainte de a ne tatua pe retine versurile de mai sus. atunci c\nd se n`[tea. F`r` nimic [i f`r`. p. \ncerc\nd s`-i lu`m urma lui Apollonios din Tyana. ajungem \n Comana) F`r` nimic [i f`r` nic`ieri iubisem c\teva lucruri derizorii c\nd m` n`[team \mi punea m\na pe frunte vreun Apollonios de Thyane P`trundeam \mpreun` \n abisuri concrete Experimentul „Apollonios din Tyana“ A[a \ncepe un poem166 al lui Gellu Naum [i tot a[a. \n C-A.Chr. va \ncepe [i experimentul nostru. c` lucrurile se leag` de parc` niciodat` nu ar fi fost desp`r]ite. despre care se spune c` ar fi f`cut nu doar filosofie. care va ar`ta cu prisosin]`. A tr`it aproximativ \ntre anii 40-120 d. 9. ora[ situat \n provincia roman` a Capadociei din Asia Mic` (\n partea central-sudic` a Turciei de ast`zi). Originar din Tyana.

iar Biserica l-a declarat du[man al cre[tinismului. Finney. {i avea [i de ce s` se team` Biserica. \n schimb. 169.“ 167 . [i nu i-a trecut nim`nui prin cap s` sus]in` c` el a fost un zeu. 1986. Marchizul de Sade. Rome. 139-141. despre care spune c` este cea mai frumoas` fiin]`. foarte probabil. pp. de vreme ce „compara]iile \ntre Apollonios [i Christos au devenit un loc comun \n secolele 17 [i 18. By the Marquis de Sade. din 1977. Muribundul \i spune Preotului: „Iisus al t`u niciodat` nu s-a descurcat \n vreo privin]` mai minunat dec\t Apollonios din Tyana. a trezit un mare interes \n Europa. strict vegetarian`.AT H A N O R \nv`luite \ntr-o aur` care rezist` [i \n zilele noastre167. Dumnezeu „nu poate fi influen]at de rug`ciuni sau sacrificii [i nu are nici o dorin]` de a fi r`spl`tit de oameni. Apollonios din Tyana apare ca personaj \n romanul-fantasy The Circus of Dr. \l compar` pe Iisus cu Apollonios170. dar s` revenim la Apollonios din Tyana care. P\n` \n Secolul Luminilor. Lao (1935). Apollonios din Tyana a fost catalogat drept un magician demonic. 168. prin gura muribundului. Ajungem acum la a doua deplasare a punctului de fixa]ie: \n Dialog \ntre un preot [i un muribund. L’Erma’di Bretschneider. 170. Ibidem. Marchizul de Sade? Parc` am mai auzit 167.m.). el poate fi atins prin demersuri spirituale care implic` nous-ul (intelectul – n. Despre sacrificii (asupra c`reia comentatorii au c`zut de acord c`. Maria Dzielska. Am avut acces la edi]ia \n limba englez`: „Dialogue between a Priest and a Dying Man“. \n contextul polemicii despre cre[tinism“169. |ntre a nu fi fixat nic`ieri [i a fi fixat pretutindeni poate c` nu e nici o diferen]` pe acest plan al coinciden]elor. punctul de fixa]ie „Apollonios din Tyana“ s-a deplasat pu]in spre un altul. Vom \n]elege mai departe de ce punctul acela de fixa]ie ar trebui [ters fiindc` nici el nu e fixat nic`ieri (Era o epoc`). este autentic`). deoarece el \nsu[i este nous pur [i tot nous este. de Charles G. de asemenea. Fidel doctrinei pitagoreice. de asemenea naumian. Apollonios din Tyana era \mpotriva sacrific`rii animalelor. \n care \[i exprim` punctul de vedere asupra lui Dumnezeu. Dieta sa era una simpl`. Fantastic Journey. 204-209. A [i scris o carte. de pe la \nceputul secolului al 16-lea. A[adar. pp. cea mai m`rea]` facultate a unei fiin]e umane“168. precum [i \n serialul de televiziune. Apollonius of Tyana in Legend and History. numit „Pitagora“.

de[i controversat`. p. A[a cum am ar`tat mai sus. \n bestiarum-ul onomastic al lui Gellu Naum. A[a am ajuns \n locul unde Gellu Naum spune urm`toarele: „Nu m-am g\ndit bine ce m` atrage at\t de mult la aventura din Anabasis. care nu se fixeaz` nic`ieri. DI-E. c`tre „Pitagora“ [i „Marchizul de Sade“. atunci c\nd orizontala tim171. Sade este pomenit. punctul de fixa]ie „Apollonios din Tyana“ s-a deplasat. 91. Xenofon? Ce leg`tur` are el cu Apollonios din Tyana? |n spiritul unei cronologii ortodoxe. 168 . p. dar cu siguran]` c` nu am`nuntul acesta magnific“174. pp. am fost condus pe c`i cunoscute [i necunoscute \n egal` m`sur`. [i \n Medium. 173. m-am mirat [i nu m-am mirat c`. respectiv „Philostratus vorbe[te despre felul \n care a reu[it Apollonios din Tyana s` alunge ciuma din Efes“173. iat` dou` exemple: „{i despre Apollonios din Tyana se spune c` a \nviat o t\n`r` fat`“172. cu admira]ie. |ncerc\nd s` deslu[esc cine este acest Apollonios din Tyana [i de ce tocmai el i-ar pune m\na pe frunte lui Gellu Naum. [i vocea ne este c\t se poate de cunoscut`: „{tii. CFO.40. Ca [i cum te-ai apuca s` cercetezi m`runtaiele str`lucitoare ale vreunui copac-animal. la Xenofon care cerceteaz` m`runtaiele p`s`rilor \nainte de a lua decizii grave. DI-E. dac` nu s\nt la fel de str`lucitori…“171 A[adar. Ibidem. 128 174. 172. \ns`. pentru mine Sade era unul din steagurile atitudinii umane \ntr-un moment de mi[care a lumii. S` mai facem \nc` un pas. cei doi nu au nici o leg`tur`. Cornelius Agrippa este o prezen]` constant`. deocamdat`. continui s`-l privesc tot a[a… {i nu-i accept pe cei de pe o pozi]ie invers`. 82-83. a c`rui spiral` te poate duce din Asia Mic` p\n` prin jude]ul Giurgiu – cam a[a te sim]i atunci c\nd \ncepi s` experimentezi virtu]ile cascadelor onomastice.AT H A N O R undeva de el. De aceea nu m-am mirat s` g`sesc \n Cartea filosofiei oculte c\teva referiri la personajul central al acestei cauzalit`]i poetice. din aproape \n departe. tocmai pentru c` ele se fixeaz` peste tot. p. un steag necesar tocmai din cauza a ceea ce \n mod obi[nuit e privit ca violen]`… Pe planul desf`[ur`rii mentalului.

296) afl`m c` Dana. azi Ghiumenet. N-am s` intru \n detaliile expedi]iei lui Cirus cel T\n`r \ntreprinse \mpotriva fratelui s`u Artaxerxe. Xenofon a fost cel care a preluat comanda armatei de mercenari greci. ora[ la poalele Mun]ilor Taurus“. Anb. \n func]ie de momentul evoc`rii [i de canalele prin care au fost ele comunicate: fie verbal. ora[ mare [i \nfloritor. [i Comana Pontica. Dintr-o alt` not` (106. al c`rei martor activ175 a fost Xenofon. Poate aceea[i cu unul dintre cele dou` ora[e cu numele de Comana din Asia Mic`: Comana Cappadociae. pe care Gellu Naum le relateaz` at\t \n Despre interior-exterior. spre sf\r[itul capitolului al doilea. cine [i-ar fi imaginat c` din Tyana vom ajunge \n Comana. C`l`toria punctului de fixa]ie. Ele nu s\nt importante pentru ce ne-am propus aici. A[adar. ajung\nd la Dana. p. c\t [i \n Zenobia. Dintr-o not` (75. nu se realizeaz` nici \ntr-o singur` zi nici \ntr-o singur` via]`. d`m peste urm`torul pasaj: „Cirus cu armata str`b`tu Capadocia. p. St`tu aici trei zile (…)“176. (Exist` chiar o poveste 175. 56. \n b`t`lia de la Cunaxa. 169 . este „cunoscut mai mult sub numele de Tyana. Dup` moartea lui Cirus. azi Kilissahissar. azi ElBostan. chiar dac` nu \n Comana din jude]ul Giurgiu?! Orice punct care i s-ar pune unui asemenea traseu pe care \l str`bate un „punct de fixa]ie“ nu poate fi dec\t arbitrar. Ele ar merita un studiu separat [i detaliat. p. pe r\ul Iris. chiar autobiografice. \n Cataonia. \n interiorul regiunii Pontus Galaticus“. f`c\nd dou`zeci [i cinci de parasange \n patru etape. 176. cum ar spune Gellu Naum. 345) afl`m lucruri uimitoare despre un loc numit Comania: „fort`rea]` men]ionat` de Xenofon. numit [i Thoana.AT H A N O R pului se ridic` \n picioare. |n Cartea \nt\i din Anabasis. fie \n scris. \n sudul Capadociei la poalele Mun]ilor Antitaurus. pentru simplul motiv c` aceste pove[ti sufer` transform`ri semnificative [i interesante. ei se pot \nt\lni f`r` nici o problem`. O sonoritate mai pu]in poetic` a hazardului obiectiv Exist` multe \nt\mpl`ri biografice.

c\nd \ncepusem s` m` refac. am ie[it am\ndoi la plimbare. |n Despre interior-exterior. Personal. Gellu Naum nu ofer` prea multe detalii despre experien]a „cartofilor fier]i. DI-E. nimic altceva. DI-E. nu vorbeam cu nimeni. 15. 170 . [i \n Despre interior-exterior. aproape [ase luni. cu burta umflat` de cartofi. f`r` sare. p. 179. a venit s` m` vad` o domni[oar` de la catedra de Filologie Clasic` a Universit`]ii din Bucure[ti. localnicii m` priveau ca pe o ar`tare.) Las \ns` \n seama speciali[tilor acest posibil studiu comparativ. 177. f`r` nimic. foarte diferite. pe l\ng` Baia Mare. Asta se \nt\mpla prin 1945. Nu este vorba de cauzalitate. p. Peste c\teva s`pt`m\ni. \ntr-un sat pe malul Some[ului. c\nd veneam \n Bucure[ti doar ca s`-mi v`d pu]inii prieteni. c`ci „s\ntem \n alt domeniu dec\t cel al cauzalit`]ii“177. nu am m\ncat dec\t cartofi fier]i. pe c\mp. unul dintre mecanismele subtile prin care se manifest` hazardul obiectiv. Una din aceste manifest`ri colective este chiar manifestul Critica mizeriei. pentru manifest`rile178 noastre colective. de la un caz la celelalte.AT H A N O R real` care apare [i \n Albul osului. deoarece evocarea ei (cea din Zenobia) ascunde. concomitent cu st`rile (acelea[i) care genereaz` acelea[i fapte [i cuvinte. m\ncam numai cartofi f`r` sare. 1945). v` rog s` re]ine]i am`nuntul acesta. m-a g`sit ultrajeg`rit. cred. m` t\ram pe uli]e sprijinindu-m` de garduri. temporar. \n Zenobia: Tot cam pe-atunci am locuit. m` voi limita aici doar la una dintre aceste \nt\mpl`ri. Formele acestei pove[ti s\nt. f`r` nimic“: Un timp a trebuit s` stau \ntr-un sat. [i \n Zenobia. |nt\mplarea aceasta mai este relevant` [i pentru modul \n care faptele [i cuvintele genereaz` st`ri. scris de Gellu Naum \mpreun` cu Paul P`un [i Virgil Teodorescu (Bucure[ti. 54. ]inea la mine. mai \n am`nunt. eram cumplit de bolnav. 178. f`r` sare. Pe atunci se pare c` mai eram \nc` foarte agresiv…179 Aceast` experien]` este descris`. pe unde se mai g`seau cartofi [i. printre r\nduri.

la lumina zilei (Apuleius. VI. m` \ntristau c\teva am`nunte ale vie]ii lor. gre[eli de comportament184. pp. p. vezi [i notele 288299.AT H A N O R printre margarete [i maci. VI. Theodor „considera bucuria [i durerea ca scopul suprem. Hipparchia nu d`du nici un semn de tulburare. a doua de prostie“. «Theodor. p. vestit pentru vi]ele de vii cultivate acolo“ (DL. 171 . III.“ (DL. 100. Theodor a fost discipol al lui Anniceris (cyrenaic din Alexandria. 325) 185. abia m` ]ineam pe picioare dar conversam ca un inteligent [i ]an]o[. «Atunci urmeaz` c` e[ti zeu». „Se pare c-a fost numit «Zeul» \n urma \ntreb`rilor urm`toare. \n ciuda opozi]iei p`rin]ilor. Theodor \ncuviin]` [i-i spuse lui Stilpon sur\z\nd: «Dar bine. 184. 185.Chr. \mi exprimam opiniile \n leg`tur` cu Theodor cyrenaicul180. care mi-a c`zut \n m\n`. p. discutam despre una [i despre alta. nu-i de dispre]uit. 97. „ora[ pe coasta de sud a Traciei. cu care s-a [i c`s`torit. II. 107-108. „Theodor era un om care respingea pe fa]` credin]a \n zei. aprox. p\n` la iarba at\t de verde \nc\t p`rea ud`.“ (DL. Nici unul dintre ele nu s-a p`strat. II. p. 185) 183. Theodor Ateul „nu g`si nici un r`spuns la argumentarea ei. supranumit Ateul181 [i mai pe urm` Zeul182. 98. (DL. Hipparchia ar fi scris o serie de tratate filosofice. stai s` vezi. S-a n`scut la Maronea. Dou` dintre gre[elile de comportament la care face referire Gellu Naum ar putea fi acestea: 1) faptul c` despre Hipparchia [i Crates se spune c` ar fi obi[nuit s` fac` dragoste \n locuri publice. 652). Stilpon continu`: «Oare spui c` e[ti zeu?» A confirmat [i aceasta. O carte a lui intitulat` Despre zei. 184) 182. a f`cut o pasiune pentru Crates cinicul. 97. dar \i ridic` \n sus rochia.“ (DL. aveam chiar unele rezerve. ce i-au fost adresate de Stilpon. Hipparchia din Maronea este singura femeie-filosof c`reia Diogenes Laertios \i dedic` un capitol (chiar dac` destul de s`rac \n detalii) \n cartea sa Despre vie]ile [i doctrinele filosofilor. pp. e[ti cu adev`rat ceea ce singur declari c` e[ti?» Theodor d\nd r`spuns afirmativ. 554-555) 181. 2) \nt\mplarea relatat` de Diogenes Laertios: l`sat f`r` replic` de un sofism f`cut de Hipparchia la un banchet. tic`losule. [i cu Hipparchia din Maronea183.185 180. Hipparchia a adoptat modul de via]` simplu al lui Crates. Florida. domni[oara n-avea nici o vin`. 300 \. Z. lucru ce ar fi fost firesc la o femeie. cea dint\i fiind produs` de \n]elepciune. II. a c`rui orientare hedonist` era ceva mai moderat` dec\t altele) [i al lui Dionysos dialecticianul (despre care nu se cunosc am`nunte). nota 280. \mi adusese ni[te c`r]i de citit. 15.. 14). p. a[a e c\nd descoperi virtu]ile salivei. \n cazul acesta vei recunoa[te [i tu c` e[ti cioar` [i multe altele de acest fel». Potrivit enciclopediei Suda. chestiuni mai mult clasice.

Nutri]ia aceasta – vom \n]elege imediat – reprezint` doar un context agravant. alesesem solu]ia sonor`. nici \ntre \n]elep]i. deoarece „aceasta nu exist`. pe un c\mp cu margarete [i maci. f`r` sare. vom vedea \ndat` de ce. 185) |n schimb. gazele datorate nutri]iei mele purificatoare dar unilaterale au \nceput s`-mi apese vezica. ambele de neconceput \n fa]a unei fete de la catedra de Filologie Clasic`. f`r` nimic. nu are nevoie de prieteni“. pe fa]`. |ntre conversa]ia despre Theodor [i Hipparchia [i „gazele datorate nutri]iei mele purificatoare“ mai exist` ceva. nu m` amesteca 186. nici \ntre pro[ti. Theodor Ateul respingea prietenia. „dac` vorbesc despre Theodor am \n vedere numai modul lui de via]` [i m` refer la st`ri. A[adar. pe care gemetele mele nu izbuteau s-o acopere. 98. cealalt`. Gellu Naum converseaz` inteligent cu o domni[oar` de la Filologie Clasic`. patimilor sale amoroase. II. ar fi existat dou` solu]ii de salvare. avea ni[te idei care nu cred c` puteau fi pe gustul lui Gellu Naum. Mai ales prezen]a Hipparchiei este important` aici. m-am tr\ntit cu fa]a la p`m\nt. se speriase. sonor`. de care Gellu Naum avusese parte vreme de c\teva s`pt`m\ni. strigam. dar nimic mai mult. gemeam c\t puteam de tare pentru c`. Acest Theodor. exist` [i se manifest` printre r\ndurile scrise de Gellu Naum: {i iat` c`. Totul se petrece pe fondul unei nutri]ii unilaterale. sim]eam c` mor. nu la idei186. iar \n]eleptul. domni[oara se uita uluit` la mine. legat` de \mpr`[tierea la fel de urgent` a gazelor. fiind \ndestulat cu sine \nsu[i. pe fondul c`ruia se manifest` hazardul obiectiv. doar cu cartofi fier]i. un ceva care. la cei dint\i. nu m` amesteca \n tagma lui sau a altuia. c` \nnebunesc de ru[ine. (DL. p. at\ta 172 . infam` [i degradant`. prietenia dispare \ndat` ce utilitatea e \nl`turat`.AT H A N O R A[ vrea s` atrag aten]ia c` \n cele ce urmeaz` avem de-a face cu Theodor Ateul [i Hipparchia din Maronea. de[i invizibil. f`r` a ]ine c\tu[i de pu]in seama de b`nuieli. una const\nd din evacuarea urgent` a lichidului din vezic`. „S` nu confunzi“. Theodor propov`duia patimile amoroase [i adulterul: „|n]eleptul va da drum liber. izbeam cu pumnii iarba. mai mult Ateu dec\t Zeu. despre Theodor Ateul [i Hipparchia din Maronea. \n pasajul de mai sus. Cur\nd.“ Argumentul lui Theodor era acesta: adulterul este ceva firesc. neav\nd \ncotro. deodat`. am sim]it c` nu mai pot.

d\nd [i Crates drumul la un v\nt. p. du-te la gar`. p. a avut \n persoana lui Theodor Ateul un teoretician [i un practicant asiduu. 38. 185) De remarcat. pp. nu uita“. \nc\t se \nchise \n cas` cu g\ndul de a se l`sa s` moar` de foame. II. [i logic. s` [tii c` eu citesc ca s` recunosc [i nu ca s` cunosc. Z. \nc\t. 108-109. III. DL. consol\ndu-l prin asem`narea faptelor.187 Acel ceva care lipse[te din scenariul vizibil al relat`rii de mai sus este o \nt\mplare care \l are ca personaj central pe Metrocle din Maronea. \l \nzdr`veni pe Metrocle. c` amorul liber. m` sufoc. VI. De-atunci \ncolo Metrocle fu elevul lui [i deveni foarte priceput la filozofie. care a fost elev mai \nt\i al lui Theofrast. peripateticianul. 15. dac` rostesc un nume din c`r]ile nenorocite pe care mi le aduci \mi [i g`se[ti o etichet`. 187. [i. chemat fiind. \l convinse \n fapt. „s` nu-mi pui etichete. \l cuprinse o dezn`dejde at\t de mare. I. La sf\r[it. so]ul (de o fermec`toare ur\]enie) al Hipparchiei. Despre Metrocle g`sim \n cartea lui Diogenes Laertios o relatare cu un parfum asem`n`tor: Era a[a de intimidat. 99. 17.188 „V` rog s` recapitula]i aceste sumare date“189. cum ar spune vreme c\t cel care \l comite nu face dec\t s` uzeze de frumuse]e.AT H A N O R \n nici o tagm`. totu[i. 188. \n m`sura \n care frumuse]ea este folositoare. dar mi-a trecut cur\nd [i ne-am continuat plimbarea ca [i cum nu s-ar fi \nt\mplat nimic. ca \n capcana voastr`“ (strigam din ce \n ce mai furios). 173 . dup` ce m\nc` mai \nainte \n mod inten]ionat o m\ncare de bob. pentru c` nu izbuteam s` acop`r totul). sc`p\nd un v\nt \n timpul unui exerci]iu de [coal`. (DL. 189. las`-m`…“ Domni[oara \ncerca s` m` ajute. 94. 323. „S` [tii c` eu s\nt \n afar` [i s` te cari de-aici. c` n-a comis nici o necuviin]`. Crates veni s`-l vad`. fratele Hipparchiei. C`ci ar fi comis un fapt teratologic dac` n-ar fi produs gaze \n mod natural. Auzind acestea. pe care unii suprareali[ti l-au adoptat [i cultivat. s` [tii c` nu tr`iesc pentru [i contra. strigam (inutil. apoi al lui Crates Cinicul. nu [tia cum. p. Z. c\t po]i de repede. pe un c\mp cu margarete [i maci. ba chiar cred c` i s-au p`rut pl`cute acele ore petrecute cu un pohet.

AT H A N O R Gellu Naum. 1968. Editura Pentru Literatur`. Athanor. T`cerea este un genunchi de aur Gellu Naum este un pitagoreic. nu vom face aici dec\t s` suger`m unul dintre planurile pe care se manifest` pitagorismul naumian. Oricum. v` invit s` citi]i cu aten]ie poemul Vulturi \n vacan]`190: |n august c\nd cerul se umple de tauri un vultur coboar` \n vecin`tate [i m` anun]` de la primul telefon c` vine s` m` vad` Admirabil piroman b\ntuit de incendii cu o senin`tate neagr` peste pene el vine tulburat de prevestirea unor fl`c`ri sigure vultur cartezian trecut prin clasele unor aspre colegii el se \mpac` greu cu t`cerile mele dar [tie c` purt`m acela[i semn sub pleoap` [i simte pe genunchi acela[i aur Noi om [i pas`re pe dou` jil]uri st`m \ndelung de vorb` pe c\nd iubita mea cu gesturi lini[tite re\nvie reconfortantul archetip al nop]ii 190. este foarte posibil ca adev`ratul responsabil pentru declan[area gazelor datorate nutri]iei mele purificatoare s` fie Metrocle. chiar dac` aceast` ipotez` ar p`rea (sau chiar este) mai degrab` fantezist`. cu sur\sul pe care ni-l induce polifonia acestei coinciden]e. r`m\nem. 174 . fratele Hipparchiei. 59-60. privitoare la disponibilitatea hazardului de a se manifesta chiar [i \n momente st\njenitoare. pp. din motive obiective. de[i c\t se poate de obiective. totu[i. Asem`narea faptelor pare s` confirme o asemenea ipotez`. Gellu Naum. Mai \nt\i. iar nu invocata nutri]ie unilateral`. Pe un anumit plan. \ns`.

Pentru a-]i dovedi f`r` putin]` de t`gad` adev`rata mea \nsu[ire. 175 . a strigat tare [i s-a prosternat cu fruntea la p`m\nt atunci c\nd l-a v`zut: – Dar e[ti Tu. {i a depus la picioarele lui s`geata magic` [i sacul de aur pe care \l ducea. desigur. Str\nsese deja mult aur. {i-a ridicat mantia [i Abaris a v`zut c` genunchiul Maestrului era de aur. i-a dat s`rutul p`cii [i i-a spus: – Nu te-ai \n[elat. \]i voi \ng`dui s`-mi vezi genunchiul. versurile „dar [tie c` purt`m acela[i semn sub pleoap` / [i simte pe genunchi acela[i aur“. fiule. \n leg`tur` cu Pitagora. pp. din poart` \n poart`. Era un scit cu p`rul ro[cat. era mai ales acest „[i simte pe genunchi acela[i aur“. C\nd a p`truns \n locuin]a Maestrului. Zeul pe care \l slujesc. a murmurat el cu respect. C` aurul acestui genunchi este c\t se poate de pitagoreic o dovede[te urm`toarea poveste relatat` de Iamblichos: |ntr-o zi a venit la Crotona un misionar ciudat. se numea Abaris [i era preot al lui Apollon Hiperboreanul. PMA. Tr`gea dup` el greaua s`geat` a Zeului [i mergea. s` cear` un obol pentru Templul s`u. De remarcat. apropo de Pitagora. a[a cum este divina lumin` a soarelui.191 191.AT H A N O R Fire[te a[ putea s`-i spun c` am \nfipt un par \n cea]` c` vidra m-a strigat din nou azi-noapte a[ putea s`-i ar`t al patrulea semn al c\rti]ei [i r`spunsul lucid al urzicilor dar locurile mele poate c` i se par o insul` necunoscut` de aceea mi[c` lent o arip` aprins` [i se refugiaz` \n geometria strict` a nelini[tei Noi am\ndoi pe dou` jil]uri st`m \ndelung de vorb` afar` noaptea \mi rugine[te c\inii A]i remarcat. Am luat \nf`]i[are omeneasc` ca s` nu-i sperii pe muritori. Pitagora l-a ridicat \ncet. Am cobor\t pe p`m\nt pentru a-i lumina pe oameni [i a-i vindeca de relele lor. 31-32.

un vultur se rotea deasupra capului s`u. din c\te se spun. era din toate punctele de vedere un mare magician. dup` ce a m\ng\iat-o. care v`zuse \n el pe (zeul) Apollon al hiperboreilor al c`rui preot era Abaris [i care se punea cheza[ c` fapta era adev`rat`. 28). \n toate locurile inaccesibile. Porphyr. doar c`. a \mpiedicat c`derea Troiei \n m\inile du[manilor s`i. nu doar despre genunchi. Herald. g`sim o coaps` de aur: Iar despre cum [i-a ar`tat coapsa de aur lui Abaris hiperboreul. unii reprezent\ndu-l ca fiind constructorul m`re]ului Palladium care. 2006. nem\nc\nd nimic \n timpul c`l`toriei sale.AT H A N O R Porphyr confirm` povestea aceasta. despre simboluri. Timpul \n care a tr`it este foarte nesigur. exist` tot felul de legende incredibile: Abaris Scitul. \n vreme ce Pitagora vorbea cu cei apropia]i despre prevestiri. [i c` era admis printre apropia]ii s`i de \ncredere. iar al]ii afirm` c` se cuno[tea cu Pitagora. 176 . 26. despre semnele venite de la Zeus. peste ]inuturi [i m`ri. 25. Al]i autori povestesc c` aceast` s`geat` \i fusese d`ruit` de c`tre Apollo [i c`l`rea pe ea prin aer. care a tr`it [ase sute de ani mai t\rziu. 193. el a f`cut pas`rea s` coboare [i. p. Ibidem. \n loc de genunchi. Via]a lui Pitagora (fr. cel c`ruia Pitagora i-a ar`tat genunchiul (sau coapsa) de aur. este o poveste r`s[tiut`. spun\nd c` toate acestea s\nt ve[ti [i voci pentru cei \ndr`gi]i de zei. fr. at\t c\t a durat. 192. a slobozit-o. traducere de Radu Duma. 27-28. cunoscut pentru vizita sa \n Grecia.193 Despre Abaris Hiperboreanul.192 {i pentru c` este vorba [i despre vulturi. Herodot spune c` a traversat toat` lumea cu o s`geat`. pp. iat` \nc` un fragment (dintr-un fragment) din Porphyr: La Olympia.

cit. „Dragostea“. uimitor [i de ne\n]eles: s` vezi un fluviu \ntreg cum se ridic`-n aer. dup` c\teva secunde de ezit`ri lichide. se pr`bu[e[te \n el \nsu[i. 177 .194 C\nd orizontala timpului se ridic` \n picioare Este dificil de spus ce semnifica]ie acorda Gellu Naum refuzului oric`rei idei de succesiune. deodat`. spunea Constantin. p. la Percep]ie. \ncremenit pretutindeni [i din totdeauna.. „constituie tema predilect` a convorbirilor noastre. Numai c`. Iamblichos. cu tot ce con]ine \n ad\nc sau mai la fa]a suprafe]ei. \n picioare. potolea furtunile [i alunga epidemiile. Nimic nu curge. E ca [i cum ne-am pomeni cu un fluviu (pe care \l [tiam a[ezat la locul lui. 51. V. profes\nd vindecarea bolilor prin virtutea anumitor cuvinte pe care le pronun]a deasupra celor bolnavi. William Godwin.AT H A N O R Se spune c` poseda facultatea de a prezice cutremurele. \ncremenit pretutindeni [i din totdeauna. se-nal]`. Ipoteza mea este c` ideea acestui refuz al oric`rei idei de succesiune face parte dintr-un scenariu al nemuririi. Z. Trebuie s` [tii mai \nt\i c` B`tr\nul refuz` cu furie orice idee de succesiune. cu t`lpile ad\nc \nfipte fie-n amonte. totul cade. Spectacolul ar fi. 182. \mp`r]ea predic]ii oriunde mergea. aici [i acum. 16. fie \n aval. (Sursele lui Godwin s\nt Herodot. [i este descris drept un desc\nt`tor.) 195. f`r` vreun motiv anume. totul cade. cum. acest prezumtiv fluviu este \nsu[i timpul.195 Sun` foarte ne-heraclitean – [i a nu se \n]elege cumva c` ar fi trebuit s` NU sune ne-heraclitean – acest nimic nu curge. iat`. dreptul la o succesiune ortodox`. Trebuie f`cut` pre194. aici [i acum. \ntr-adev`r. \ntr-o orizontal` instalat` confortabil \n propria sa curgere) c`. Iulius Firmicus [i al]ii. p. aici. c`ruia Gellu Naum \i refuz`. afirm` el. op.

AT H A N O R cizarea c`, pentru Gellu Naum, nemurirea nu este o nemurire oarecare, ci o ne-murire196. Numai \ntr-un scenariu al ne-muririi, pe aceast` vertical` a timpului, din \naltul sau din ad\ncul c`reia totul cade, \ncremenit pretutindeni [i din totdeauna, s\nt posibile – [i Gellu Naum crede c` s\nt foarte posibile – \nt\lnirile cu Empedocle, Heraclit, Pitagora, Sade, Paracelsus sau Xenofon, evocate fie \n Despre interior-exterior, fie \n Zenobia:
Mi se pare c\t se poate de real ca acolo, \n locul pisicu]ei mele Japonica, nu \n locul ei, ci l\ng` ea, s`-l vezi, real, pe Pitagora, acolo pe Heraclit, dincolo pe Paracelsus, sau pe Sade… {i, st\nd de vorb` pe un astfel de timp vertical, ai putea vedea c` s\ntem acolo unde nu intereseaz` epocile [i cu at\t mai pu]in genera]iile. Ai vedea c` fiecare dintre noi are v\rsta pe care dore[te s` o reprezinte. Dac` Pitagora ar veni \n v\rst` de 4 ani, sigur c` s-ar juca cu mingea; dac` ar fi de 44 de ani, ar fi lini[tit [i ne-ar vorbi despre importan]a actului de a m\nca sau de a nu m\nca bob, [i a[a mai departe… Ai vedea c` ei exist` [i pe vertical`, [i pe orizontal`, simultan [i desf`[ura]i; [i ai lua momentul-cheie al fiec`ruia dintre ei, momentul propriu al fiec`ruia, pe care fiecare dintre ei \l reprezint` pentru noi [i \n noi…197 St`team cu capul pe mas`, peste pohemele mele, c\nd u[a s-a deschis bi-ni-[or, credeam c` e Zenobia, [i a intrat un copil de vreo trei-patru ani, firav [i palid. Nu [tiu de ce m-am g\ndit c` ar putea fi Empedocle-copil [i mi-a venit s` r\d pentru c` anticii `[tia, c\nd vin, s\nt totdeauna solemni, n-ar z\mbi nici \n ruptul capului, [i mai s\nt [i politico[i (am mai p`]it-o odat` cu Empedocle, ]inea mor]i[ s`-mi dea sfaturi, eu m` uitam cu jind la sandaua lui de bronz, cea l`sat` la gura vulcanului, \mi pl`cea modelul, i-a[ fi cerut-o s-o port [i eu c\teva ore, i-a[ fi f`cut s` crape de invidie pe b`ie]ii de pe strada Leonida unde locuiam pe atunci cu mama [i cu cele patru surori
196. „Via]a ve[nic` este o realitate“ sau „Exist`, dac` po]i s` \n]elege prin inverse (nu prin contrarii) posibilitatea de a-mi p`stra via]a \n m`sura \n care oricine o are pe aceea de a [i-o lua.“ (C{, p. 21) 197. DI-E, pp. 39-40.

178

AT H A N O R
ale mele pe c\nd fratele meu mai mare, Andrei, r`t`cea pe undeva prin provincie; dar Empedocle m` b`tea la cap: „trebuie s` \nve]i s` g\nde[ti cu m\inile“, i-a[ fi spus s` tac` dracului din guri]a lui minunat` pentru c` pe mine \ncepuser` s` m` doar` m\inile de at\ta g\ndire…) B`ie]elul p`rea c` nu m` vede, nu-mi d`dea nici o aten]ie, se uita spre Drago[, m` [i g\ndeam s`-l \ntreb, \n ipoteza c` ar fi fost Empedocle, cum naiba de gre[ise \n privin]a modului de moarte198; a[ fi p`l`vr`git un pic cu el despre asta dar \mi era prea somn, abia izbuteam s`-mi ]in pleoapele ridicate.199 Nu m-am g\ndit bine ce m` atrage at\t de mult la aventura din Anabasis, la Xenofon care cerceteaz` m`runtaiele p`s`rilor \nainte de a lua decizii grave, dar cu siguran]` c` nu am`nuntul acesta magnific. Dac` am s` stau de vorb` cu el, ceea ce e foarte posibil, [i am s`-i spun c`-l socotesc, prin intermediul unei anumite st`ri, fratele meu, cred c` [i el mi-ar vedea limitele, ar vedea c\t pot [i c\t nu pot, ar sim]i dac` \i s\nt frate sau nu; mai mult nu l-ar interesa; adic` nu s-ar uita c` eu port bluejeansii `[tia am`r\]i [i el tog`, nu l-ar interesa c` el a fost retoric, iar eu am detestat retorica, nu i-ar p`sa c` el, poate, a fost bl\nd, iar eu violent sau viceversa. Toate astea n-au nici o importan]`…200

Scenariul ne-muririi, dedus cu necesitate din realitatea acestor \nt\lniri, presupune existen]a concomitent` a c\torva premise: (1) LINI{TEA: Eu te \nv`] esen]a miracolului, lini[tea. / Perfec]iunea este starea noastr` natural`. / Starea ta natural` este lini[tea. / Musa
198. Este bine cunoscut` povestea modului de moarte pe care Empedocle [i l-a pus \n practic`: „Hermippos poveste[te c` Empedocles a vindecat-o pe Pantheia din Agrigent, pe care medicii o abandonaser` ca incurabil` [i c` de aceea a adus el acel sacrificiu, la care num`rul invita]ilor era de optzeci. Iar Hippobotos afirm` c` Empedocles, c\nd s-a sculat de la mas`, s-a \ndreptat spre Etna [i, ajung\nd acolo, s-a aruncat \n craterul de foc [i a disp`rut \n dorin]a de-a adeveri zvonul c` s-a preschimbat \n zeu. Mai t\rziu s-a aflat adev`rul, din cauz` c` una din sandalele lui a fost aruncat` afar` de fl`c`rile vulcanului, c`ci avea obiceiul s` poarte sandale de bronz.“ (FGP-2, pp. 428-429) 199. Z, II, 22, pp. 76-77. 200. DI-E, p. 40.

179

AT H A N O R cunoa[te ceva asem`n`tor adora]iei, dar mai ad\nc, mai lini[tit. / Lini[te[te-te, reia-]i cu mai mult` d\rzenie libertatea, zdrobe[te f`r` mil` f`r\mele de con[tient (…).201 (2) LIBERTATEA: Este sinonim` cu eliberarea202 de con[tient (care nu este opusul incon[tientului, cum insist` Gellu Naum, \n at\tea r\nduri, s` atrag` aten]ia). (3) FAVORABILITATEA: |nt\lnirile \ntre muse sau \ntre formele corporale ale acestora s\nt posibile numai la un anume grad de favorabilitate. (La fel, unirea muselor are drept condi]ie iubirea. Diferen]a dintre iubire [i favorabilitate este de grad203.) Foarte important: to]i cei cu care Gellu Naum st` sau poate sta de vorb`, pe un astfel de timp vertical, s\nt numai favorabili: „|ntre muse, \n libertate, nu domne[te dec\t simpatia“204. Favorabilitatea este motivul pentru care, pe verticala timpului, Gellu Naum se poate \nt\lni cu Heraclit sau Paracelsus, iar nu cu Cezar Bolliac sau Ion BudaiDeleanu. A[adar, pe acest plan „al necesit`]ii de a fi [i a nu fi \n acela[i timp“, ca [i pe oricare plan de acela[i fel, s\nt posibile [i reale aceste \nt\lniri. Ar mai fi de observat c\teva lucruri: (A) La un grad mare de libertate [i favorabilitate, asem`n`torii exist` „[i pe vertical`, [i pe orizontal`, simultan [i desf`[ura]i“. Oare ce vrea s` spun` aici Gellu Naum? „E mai simplu [i mai complicat totodat`“, ne-ar r`spunde. Dar Einstein? Ce caut`, oare, Einstein \n Calea {earpelui? S-a \ntrebat cineva cum se explic` apari]ia lui Einstein \ntr-un jurnal personal al ne-muririi?

201. C{, pp. 27-31. 202. „Con[tientul t`u se agit` pe problema mor]ii inevitabile at\ta timp c\t nu e[ti liber. |nl`tur\ndu-l, c\[tigi nemurirea“ sau „Schimb`-]i pieile care au \mb`tr\nit. Aceasta e posibil c\nd e[ti liber, la un \nalt grad.“ (C{, p. 25) 203. Vezi C{, p. 25. 204. C{, p. 22.

180

de distribu]ia masei [i energiei \n el. Este doar o coinciden]` c` Einstein [i-a f`cut cunoscut` teoria general` a relativit`]ii \n 1915. iv) insolita apari]ie a lui Einstein \n Calea {earpelui. tot o ipotez` – s` ne afl`m \n plin` teorie general` a relativit`]ii. iii) existen]a „[i pe vertical`. Humanitas. anul c\nd s-a n`scut Gellu Naum: Einstein e emis ipoteza revolu]ionar` c` gravita]ia nu este o for]` ca celelalte for]e. Trebuie s` \n]elegi necesitatea de a fi [i a nu fi \n acela[i timp. Spa]iul [i timpul s\nt acum m`rimi dinamice: atunci c\nd un corp se mi[c`. 207. gravita]ia este la dispozi]ia spa]iu-timpului. ii) acest totul cade. (Da. el este curbat. ci este o consecin]` a faptului c` spa]iutimpul nu este plan. spa]iul [i timpul au fost considerate ca o aren` fix` \n care au loc evenimentele. \n teoria general` a relativit`]ii situa]ia este destul de diferit`. a[a cum s-a presupus anterior. dar care nu este afectat` de ceea ce se \nt\mpl` \n ea. 2005. Stephen W.AT H A N O R Aceasta este [i nu este. care nu se supune gravita]iei.206 |nainte de 1915. Hawking. aici [i acum. traducere de Michaela Ciodaru. Ibidem. dar s\nt afectate de orice se \nt\mpl` \n univers. sau „\nf`[urat“. p. Ibidem. aceasta afecteaz` curbarea spa]iului [i timpului – [i la r\ndul s`u structura spa]iu-timpului afecteaz` modul \n care corpurile se mi[c` [i for]ele ac]ioneaz`. Einstein dibuie. De la Big Bang la g`urile negre. 25. simultan [i desf`[ura]i“. Spa]iul [i timpul nu numai c` afecteaz`. 46. la pagina 25. 181 . ca s` po]i pricepe ceva. Scurt` istorie a timpului. p. ci. lui Gellu Naum nu-i pl`cea teoria!) Pe ce m` bazez c\nd spun asta? Numai \ntr-un spa]iu-timp curbat. (…) Totu[i. [i pe orizontal`.207 205. pp. s\nt posibile: i) refuzul oric`rei idei de succesiune. desigur.205 Este posibil – [i asta reprezint`. E mai simplu [i mai complicat totodat`. 206. e-adev`rat. sau o for]` ac]ioneaz`. 50-51. dimpotriv`.

52). Propun. 182 . Fiind vorba despre timp. deocamdat`. 357. 208. fr. \n Despre interior-exterior) vin la aceste \nt\lniri \n calitate de copii. este interesant c` at\t Empedocle (\n Zenobia). Gellu Naum spune un lucru straniu: „ Ai vedea c` fiecare dintre noi are v\rsta pe care dore[te s` o reprezinte“. (C) |n str\ns` rela]ie cu axioma de mai sus. este domnia unui copil“208. mut\nd mereu pietrele de joc.AT H A N O R (B) Legat de aceste \nt\lniri pe verticala orizontal` a timpului. c\t [i Pitagora (\ntr-una dintre ipostaze. p. s` consider`m aceast` fraz` ca fiind o axiom`. am putea pune acest detaliu \n leg`tur` cu ceea ce spune Heraclit despre timp: „Timpul este un copil care se joac`. FGP-2 (Heraclit.

Colec]ia suprarealist`. Teribilul interzis. 1968. • G. Editura Esoteris.D. Wordsworth Editions Limited. Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`. edi]ie rev`zut` [i ad`ugit`. 2005. traducere de Dan Stanciu. Tat`l meu obosit (pohem). Editura Academiei Republicii Populare Rom\ne.F. 1968. Calea {earpelui. • James Joyce. Dic]ionar latin-romån. traducere [i studiu introductiv de D. De la Big Bang la g`urile negre. Marea Oper` [i modernitatea. ortoepic [i de punctua]ie. Bucure[ti. • Gh. traducere de Cornelia Dumitru. Editura Herald. 1/2004. Pitagora [i Misteriile Antichit`]ii. Editura Teora. Editura Paralela 45. Hegel. Humanitas. Cartea Filosofiei Oculte.M. Editura Academiei Republicii Populare Romåne. Editura Eminescu. 1972. poetiza]i…. • W. traducere de Irina B`descu [i Ana Vancu. 1. 1999. • Françoise Bonardel. Poetica. 2000. 183 . 2006. Guthrie. edi]ie \ngrijit` [i prefa]` de Simona Popescu. Vol. • Gellu Naum. • William Godwin. 1970. Polirom. • Diogenes Laertios. studiu introductiv [i comentarii de prof. 2005. Editura Eminescu. A Portrait Of The Artist As A Young Man. traducere de Ioana Wenger. • Gellu Naum. • Stephen W. 1945. 2002. Frenkian. Aram M. • Filosofia greac` p\n` la Platon. Ro[ca. Bucure[ti. 1965. Editura Pentru Literatur`.C. Athanor. Caietele Funda]iei „Gellu Naum“. Vie]ile necroman]ilor. redactori-coordonatori Adelina Piatkowski [i Ion Banu. 1965. Despre vie]ile [i doctrinele filozofilor. Balmu[. Bucure[ti. 1963. Hawking. 1962. • Institutul de Lingvistic` din Bucure[ti. traducere de C. • Gellu Naum. 1939. • Gellu Naum. • Gellu Naum. Prelegeri de filozofie a istoriei. Gu]u. Editura {tiin]ific`. • Gellu Naum. • Aristotel. |ndreptar ortografic. 1971. traducere de Mihnea Moise [i Ioan Lucian Muntean. Editura Cartea Romåneasc`. Copacul-animal. • Jean Mallinger.AT H A N O R Bibliografie • Heinrich Cornelius Agrippa. Editura Academiei Republicii Socialiste Romånia. traducere de Alexandra Dalila Iosub. Medium.W. O istorie a filosofiei grece[ti. traducere de Michaela Ciodaru. • Gellu Naum. • Dic]ionar latin-romån. Vol. Poetiza]i. 1993. Vol. Editura Esoteris. 1993. L’image présente à l’esprit (Imaginea prezent` \n minte). traducere de D. Editura {tiin]ific`. respectiv Partea a 2-a). Editura Academiei Republicii Socialiste Romånia. 1979.I. Ia[i. Filosofia alchimiei. 2. 1945. 2005.K. Scurt` istorie a timpului. Pippidi. \n Athanor. • Gellu Naum. I (Partea 1.

Humanitas.imdb. • Platon. Herald. • Ioan N`dejde [i Amelia N`dejde-Gesticone. Editura Paralela 45. 1996.ro. Humanitas. 2004. 184 . • www. • Gellu Naum. 2003. 1985.org. seminarii [i universit`]i. Republica. 1986. Paris. Paracelsus. • Joseph Orsier. Humanitas. Lettres de guerre. Henri Cornélis Agrippa – Sa Vie et son Œuvre – d’après sa Correspondance (1486-1535). • www. traducere de Petru Cre]ia. 1994. Au Sans Pareil. Critific]iune cu Gellu Naum. avec un dessin de l’auteur et une introduction par André Breton. • Jacques Vaché. 1990.A.org.).org. • Platon. Editura {tiin]ific`. Editura Na]ional` MECU S. rezumate [i note de Maria Marinescu-Himu. Cartea Romåneasc`. Via]a lui Pitagora. Vol. • Maria Dzielska: Apollonius of Tyana in Legend and History. 1997. • Gellu Naum.agroforestry. 1964. ca: BREAL. Istoria filozofiei occidentale. traducere [i note de Francisca B`lt`ceanu. Editura Cartea Romåneasc`. Mühlman etc. • Bertrand Russell. Paris.wikipedia. traducere de Andrei Cornea. • Platon. • Simona Popescu.com. Dic]ionar latin-romån (complet pentru licee. 2005. 1919. l`muriri preliminare [i note de Manuela Tecu[an. Phaidon. Despre interior-exterior. Malul albastru. traducere [i \ngrijire edi]ie: Ilie Iliescu. Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`. 2005. Stoianovici.. • Xenofon. Editura Eminescu. II. traducere de Radu Duma. |ntreb`torul. traducere de D.AT H A N O R • Gellu Naum (\n dialog cu Sanda Ro[escu). Alte surse: • www. Editura Paralela 45. Zenobia.britannica.gellunaum. Quicherat. • www. Herald. • Marquis de Sade: Dialogue between a Priest and a Dying Man. • Theophrastus Ph. 1911. Librairie Générale des Sciences Occultes. traducere.net. Ars Alchimica. Urm`toarele surse au fost consultate \n variant` electronic`: • Apuleius: Florida. Ap`rarea lui Socrate.gutenberg. • www. • www. • Gellu Naum. Anabasis. studiu introductiv. Bibliothèque Chacornac. • Porphyr. Clava. lucrat dup` cei mai buni lexicografi. 2006.