prof. dr. ing. SERGIU CALIN conf. dr. ing.STELIAN POPESCU

AUTOMATIZARI 51 PROTECTIA PRIN RELEE
.

.

o

0

.

MANUAL PENTRU L1CEE INDUSTRIALE CU PROFIL DE ELECTROTEHNICA. CLASA A XII-a (SPECIALIZAREA: ELECTRICIAN PENTRU CENTRALE ~I RETELE ELECTRICE). ~I ~COLI DE MAIFRI

EDITURA

DIDACTIC.!.

~I PEDAGOGIC.!. BUCURESTI 1977

Manualul a fost revizuit pe baza programei scolare aprobate de Ministerul Educatiei ~i invatamintului

Materialul a fost elaborat asHel: Prof. univ. dr. ing. SERGIU CALIN: cap. 1, 2, 4, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 Coni. dr. ing. STELIAN POPESCU: cap. 3, 5. 6

Referent: ing. PETRE

COLUMBEANU

Redactor: ing. RODICA DUMITRA~CU Tehnoredactor: ELENA PETRICA Grafician: VICTOR WEGEMANN

CAPITOLUL

1

INTRODUCERE

A. OBIECTIVELE PROTECTIEI PRIN RELEE

Protectia prin relee a unei instalatii electrice este format a din ansarnblul apara telor si dispozitivelor destinate sa comande in mod automat deconectarea instalatiei in cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anormal de functionare, periculos pentru instala tie; in cazul defectelor ~iregimuriloranormale care nu prezinta pericol imediat, protectia prin relee nu comanda deconectarea instalatiei, ci semnalizeaza aparitia defectului sau regimului anormal. Pentru deconectarea instalatiei, protectia prin relee comanda declansarea intrerupatoarelor care leaga instalatia protejata de celelalte elemente ale sistemului electric. Separarea automata a instala tiei-defecte de restul elementelor sistemului urrnareste trei obiective: • Sa impiedice dezvoltarea defectului, respectiv extinderea ~i agravarea efectelor acestuia, asupra altor instalatii din sistemul electric si eventuala transformare a defectului intr-o avarie de sistem. • Sa preintimpine distrugerea instalatiei in care a aparut defectul, prin intreruperea tuturor posibilitatilor de alimentare a defectului, • Sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric si sa asigure astfel continuitatea alimentarii consumatorilor cu energie electrica, Protectia prin relee are deci rolul de a controla permanent regimurile de functionare ale instala tiilor din sistemele electrice si de a asigura Iichidarea automata a defectelor si a regimurilor anorrnale periculoase. Astfel, protectiile prin relee au 0 functionare automata. Ele ocupa un loc deosebit de important in ansamblul echipamentelor de automatizare cu care sint prevazute sistemele electrice.

B. NECESITATEA

LlCHIDARil A DEFECTELOR

AUTOMATE

Lichidarea automata a defectelor este impusa de anumite particularitati ale functionarii sistemelor energetice, in care au loc procesele de productie, transport si distributie a energiei electrice, 3

Ccle mai importante

particularitati

sint urmatoarele :

• Aparitia unor defecte, cum sint de exemplu scurtcircuitele, determina efecte care se pot propaga cu foarte mare rapiditate asupra unor mari parti ale sistemului electric si pot determina perturbarea alimentarii cu energie a unui mare numar de consumatori. Scurtcircuitele au efecte electrodinarnice si termice care pot deteriora parti din instalatiile prin care circula curentii de defect, precum ~i efecte de perturbare a sincronismului generatoarelor care functioneaza in paralel 111 sistemul electric si deci pot conduce la iesirea din sincronism. • Intrucit pina in prezent nu exista posibilitatea de a se crea rezerve de energie electr ica la scara necesara unui sistem electric, grupurile generatoare trebuie sa urmareasca in permanenta varia tiile puterii cerute de consumatori. Dad. defectele aparute nu sint lichidate corect si foarte rapid, atunci poate fi afcctata alimentarea unui numar important de consumatori ~i deci functionarea accstora. • Consumatorii alimentati de sistemele electrice sint reprezentati de intreprinderile industriale din diverse ramuri de productie, de transportul electric, de telecomunicatii, de iluminat si de alte utilizari si ca urmare intreruperile in alimentarea cu energie electric a pot conduce la mari pierderi pentru cconomia na tionala, . • Diferitele elemente componente ale sistemelor energetice (centrale si sta tii electrice, consumatori etc.) se gasesc la distante mari, uneori de zeci sau sute de kilometri, si ca urmare lichidarea corecta a defectelor poate necesita coordonarea comenzilor de declansare a unor intrerupatoare situate la mari distante. Aceste particularitati impun 0 siguranta foarte ridicata de functionare a sistemelor electrice, mentinerea continuitatii alimentarii consumatorilor, lichidarea corecta a defectelor in fractiuni de secunda. In stadiul actual de dezvoltare a sistemelor electrice, interventia personalului de tura pentru lichidarea defectelor (prin comanda manuala a declansarii intrerupatoarelor) nu se poate efectua in nici un caz cu rapiditatea si precizia necesara, Datorita acestui fapt este neaparat necesara lichidarea automata a defectelor ~i deci introducerea echipamentelor de protectie prin relee, fara acestea nefiind posibila functionarea sistemelor e1ectrice.

C. STRUCTURA

ECHIPAMENTELOR PRIN RELEE

DE PROTECTIE

Pentru a asigura controlul permanent al regimurilor de functionare ale instalatiilor electrice si lichida rea automata a defectelor si regimurilor periculoase, protectia prin relee trebuie sa includa anumite clemente in structura sa, descrise in cele ce urmeaza. • Un prim grup de elemente este reprezentat de elementele de intrare, care primesc de la transformatoarele de curent si de tensiune inforrnatii asupra regimului de functionare al instala tiei protejate; aceste informatii sint continute in valorile si defazajele curentilor si tensiunilor masurate de transformatoarele de curent si de tensiune. Elcmentele de intr~re indeplinesc functiuni de filtrare, amplificare sau determinare a unor marimi suplimentare, obtinute eu ajutorul curentilor si
4

ca si in celelalte ramuri ale economiei noastre nationale. efectuind operatii logice si de calcul pentru a stabili dad in instalatia protejata exista sau nu un defect.tensiunilor primite de la transformatoarele de masura. Intreprinderea Electromagnetica producerelee de curent RC. nota t prin BE in figura 1. si in cincinalele urmatoare au fost continuu perfectionate protectiile prin relee ale generatoarelor. Folosind aceasta reprezentare in figura 1. pentru protectia unci linii L. blocul de intrare (aliment at de transformatoarele de curent TC si de tensiune TT) este notat cu BI . Elementele acestui bloc au rolul de a asigura 0 putere suficienta pentru comanda declansarii intrerupatoarelor instala tiei protejate si a transmiter ii semnalizarilor necesare. Astfel.1. • Al treilea grup de elemente este reprezentat de elementele de iesire. 1. liniilor de transport si distributie.fiecare bloc este reprezentat printr-un dreptunghi. formindblocul de iesire. iar semna1ele transmise intre blocuri sint reprezentate simbolic prin sageti. Dad rezulta prezenta unui defect. relee de timp RTp. transformatoarelor. analizate in capitolele urmatoare. fiind elaborate si fabricate la noi in tara numeroase tipuri de protectii si de relee. Schema Iunctionala a protectiei curent si de tensiune. datorita politicii partidului ~i guvernului privind asigurarea bazei tehnicomateriale a construirii socialismului in tara noastra. relee de curent cu actiune "temporizata RTpC. au fost create in anii regimului democrat-popular. In prezent. alimentat de transformatoarele de Fig. pe perioada 1951-1960. relee de tensiune RT. necesare functionariicorecte a anumitor tipuri de protectii. DEZVOLTAREA TEHNICII PROTECTIEI " PRIN RELEE LA NOI iN TARA Conditiile pentru introducerea si dezvoltarea automatizarii in energetica.l.1. industria noastra electrotehnica produce 0 gama larga de relee si de echipamente de protectie. barelor colectoare. elementele de prelucrare ~i decizie (alcatuind blocul de prelucrare si decizie) transmit e1ementelor din blocul urmator decizia de declansare a intrerupatoarelor instala tiei proteja teo In figura l. odata cu dezvoltarea in ritm rapid a industriei. In unele tipuri prin relee. In exemplul din figura l. D. de scheme . L Elementele de intrare pot fi reunite intr-un bloc denumit blocul de intrare. de exemplu. In decursul primului plan de electrificare.l blocul de prelucrare si decizie este notat prin BPD . relee de semnalizare RdS.denumite scheme functionale . I elementele de intrare pot contine filtre de componente simetrice sau filtre de armonici superioare. • Un a1 doilea grup de elemente este reprezentat de elementele de prelucrare si decizie. blocul BE comanda declansarea intrerupatorului I.1. Asdel. relee intermediare RI. Dezvoltarea productiei de relee este ilustrata de faptul di pro- 5 . care primesc anumite marimi de la blocul de intrare si le prelucreaza.

blocuri de alirnentare in curent continuu BA cc. clemente • In structura eehipamentelor de protectie prin relee sint incluse de intrare. relee diferentiale cu saturatie RDS-l. relee de dubla punere la parnint RDPP. relee de sernnalizare RdS. relee de punere la pamint RP P cu filtre de armonici superioare. re1ee diferentiale tranzistorizate en frinare functie de armonica a dona RDS-4. indicatoare selective de punere la parnint ISP. aeest ritm ridicat de dezvoltare impunind perfectionari importante ale echipamentelor de protectie prin relee. relee de curent eu actiune temporizata RTpC. relee directionale actionind in regim tranzistoriu RDT. REZUMAT • Protectia prin relee este fermata din ansarnblul a paratelor si dispozitivelor destinate sa comande automat deconectarea instalatiei electrice protejate in cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anor. relee diferentiale tranzistori- 6 . clemente de prelucrare ~i decizie. lichidarea corecta a defectelor poate neeesita coordonarea comenzilor de declansare a unor intrerupatoare situate la mari distante. L~ Institutul de cercetari pentru' modernizarea instalatiilor energetice (ICEMENERG) au fost elaborate ~i produse relee de simpla punere la pamint in rotorul generatoarelor RSPP. protectii de distanta tranzistorizate PD. Dircctivele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Roman cu privire la planul cincinal 1976-1980 ~i liniile directoare ale dezvoltarii economicosoc iale a Romaniei pentru perioada 1981--1990 prevad atingerea unei productii annale de energie electric a de 75-80 miliarde kWh in anul 1980 ~i a unei productii de 130-140 miliarde k\Yh in anu1 J990. relee diferentiale pentru linii RDL. relee de timp RTP. relee diferentiale eu saturatie RDS-l.ductia de relee a Intreprinderii Electromagnetica a crescut de la 40 000 de bucati in anul 1960 la 625000 de bucati in anul 1975. RDS-2. relee de tensiune RT. • Lichidarea automata a defectelor este impusa de particularitatile de functionare ale sistemelor energetice. • Industria noastra electrotehnica produce 0 garna larga de relee si echipamente de protectie. relee de simpla punere la parnint RSPP. cele mai importante particularitati fiind urmatoarele : defectele pot perturba alirnentarea unui mare numar de eonsumatori ~i pot astfel conduce la mari pierderi pentru economia na tionala. grupurile genera toare trebuie sa urrnareasca in permanents variatiile puterii cerute de consumatori. RDS-J.filtre-re1ee de eomponente inverse ale cur entului FRC-2A si ale tensiunii FRT-2. RDS-3. relee intermediare RI (fabricate la Intreprinderea Electromagnetica). sa preintimpinexiistrugerea instalatiei protejate si sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric. relee intermediare de curent alternativ RICA . relee directionale tranzistorizate RDc. RDS-2. relee de dubla punei e la pamint in rotorul generatoarelor RDPP.dispozitive de protectie in curent alternativ ]jPCA. • Deeonectarea instalatiei detecte urmareste trei obiective: sa impiedice extinderea defectului. printre care se numara: relee de curent RC. elemente de iesire. mal periculos.

filtre-relee de componente inverse FRC-2A si F RT-2. relee intermediare de curent alternativ RICA. La ce intreprindere sint fabricate releele RC. RTp. Care sint elementele incluse in structura echipamentelor de protectie prin relee? a) elemente de intrare. de prelucrare ~i decizie ~i de iesire P b) elemente de convertire si afisare r c) elemente de mregistrare j 4. Care sint obiectivele deconectarii instalatiei electrice defecte? a) s~ determine reduced ale consurnului de energie? b) sa micsoreze prejul de cost al energiei? . relee directionale actionind In regim tranzistoriu RDT. RT. relee directionale tranzistorizate RDc. Care este rolul protectiei . dispozitive de protectie In curent alternativ DPCA (produse la ICEMENERG). relee diferentiale pentru linii RDL. VERIFICAREA CUNO~TlNTELOR prin relee ? a) sa asigure pornirea automata a instalatiilor electrice? b) sa asigure schimbarea automata a regimurilor de sarcina ale instalatiilor electrice? c) sa asigure comanda automata a deconectarii instalat iei electrice protejate in cazul defec telor sau regimurilor anorrnale periculoase? 2. RTpC? a) Electromagnetica·? b) ICEMENERG? c) Electroaparataj P 1.zate RDS-4. relee de pun ere la pamint RPP. blocuri de alimentare BACC. protectii de distanta PD. indicatoare selective de punere la pamint ISP. c) sa impiedice extinderea defectului si distrugerea instalatiei protejate si sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric? 3.

Scurtcircuitele monofazate apar 'in retele de tensiuni ridicate.CAPITOLUL 2 CONSIDERAT" GENERALE PRIVIND PRIN RELEE PROTECTIA A. tot din motivul micsorarii considerabile a impedantei circuitului in care a aparut defectul. deoarece la acest e tensiuni neutrele transformatoarelor sint legate direct la pamint si datorita acestui fapt strapungerea izolatiei intre 0 faza si pamint provoaca micsorarea considerabila a impedantei circuitului si circulatia unor curenti de valori foarte mari. Diversele generatoare din sistem debiteaza curenti de scurtcircuit spre locul defectului. La noi in tara retelele de inalta tensiune in care neutrele transformatoarelor sint legate direct la pamintsi deci pot aparea scurtcircuitele monofazate sint retelele de 110 kV si mai mult. 8 . Valori foarte mari ale curentilor apar ~i la scurtcircuitele intre faze. DEFECTE SI REGIMURIANORMALE iN SISTEMELE ELECTRICE 1. In primul caz rezulta scurtcircuitele polifaza te. scurtcircuite monofaza te pot aparea ~ila tensiunile de functionare a consumatorilor (tensiuni de 380/220 V ~i 208/120 V). mult mai mari decit curentii de sarcina norrnala. strapungerea izolatiei unei faze in rapor t cu parnintul este insot ita de circulatia unor cur en t i mici. De asemcnea. Ca urmare. intrucit si in aceste retele punctele neutre ale transformatoarelor sint legate direct la pamint. iar neutrele generatoarelor sint de regula izolate. care are 0 impedanta redusa. deci prin impedan te foarte marl. Scurtcircuitele. In uncle cazuri pot aparea si scurtcircuite farii arc (denumite scurtcircuite directe sau nete) de exemplu dnd doua faze sint scurtcircuitate printr-un conductor neizolat. intrucit reprezinta un punct de impedanta minima al sistemului. in functie de tensiunea retelei si de modul de tratare a neutrului retelei. aceste defecte nu sint denumite scurtcircuite monofazate. Avind in vedere valorile mici ale curen tilor la stra pungerea izola tiei dintre o faza ~i pamint in retelele cu tensiunea sub 110 kV. In retelele Cll tensiuni sub 110 kV neutrele bobinajelor in stea ale transformatoarelor sint legate la pamint prin bobine de stingere sau sint izolate. De cele mai multe ori strapungerea izolatiei dintre faze sau dintre 0 faza ~i pamint este insotita de aparitia unui arc electric. iar in al doilea caz rezulta scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint. care este alimentat de toate sursele. ci puneri la pamint. polifazate sau monofazate. reprezinta perturbari grave ale functionarii sistemelor electr ice. Defecte Scurtcircuitele sint defectele cele mai frecvente in sistemele electrice si apar cind este strapunsa izolatia intre faze sau in raport cu pamintul. intrucit curentii de defect se inchid prin bobinele de stingere sau prin capacitatile dintre celelalte faze ~i pamint.

reprezent ind doua puneri la pamint pe faze diferite.: in cazul scurtcircuitelor trifazate prin arc . scurtcircuitele pot provoca iesirea din sincronism a generatoarelor care functioneaza in paralel in cadrul unui sistern electric. intrucit sint insotite de curenti mici de defect si ca urmare nu este necesara 0 actionan. Pe ling a scurtcircuitele polifazate ~i detectele monofazate (scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint monofazat e). Intrucit gravitatea efectelor unui scurtcircuit creste cu durata (de persistenta) a acestuia. respectiv scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint monofazate. Ioarte rapida a 'protectiei. Rezulta astfel ca scurtcircuitele pot avea urmar i foarte grave. aparate ~i instala tii. prezentind si per icol de incendiu. este neaparat necesar ca lichidarea defectului sa se faca intr-un interval de timp cit mai scurt. iar fenomenele care 0 insotesc sint denumite penduldr'i. fie 0 semnalizare. in unele cazuri apare dubla punere la pamint.exista totusi un regim nesimetric in perioada initiala a defectului (intrucit intervin arcuri electrice numai intre doua faze) si ca urrmre in aceasta perioada apar componente de secventa inversa. In cazul detectelor monofaza te. In bobinajul statoric al unui generator etc. apar componentele de secventa homopolara ale tensiunilor si curentilor. Astfel. fara ca in instalatia protejata sa existe vreun defect. Intrucit apar itia unor componente de anumite secvente poate caracteriza tipul defectului. in cazul scurtcircuitelor bifazate apar componentele de secventa inversa ale tensiunilor si curentilor. Diferitele tipuri de defecte pot fi insotite de aparitia anumitor componente simetrice. In functie de locul aparitiei unci puneri la pamint (pe 0 linie. cele trei faze nu se mai gasesc In regim si~etric. Regimuri anormale Supraintensitatile reprezinta regimuri anormale frecvent irrtilnite. in cazul unui scurtcircuit direct. Astfel. deci un scurtcircuit bifazat prin intermediul parnintului. tensiunea este nula in punctul defectului ~i tensiunile remanente la barele apropiate au valori mult reduse in comparatie cu valorile din regim normal de functionare. Supraintensita tile pot fi provocate fie de scurtcircuite aparute in afara instalatiei protejate (denumite scurtcircuite exteri9 . lns3. Astfel. Aceasta iesire din sinoronism este denumita si pierderea stabihtafii sistemul ui electric. deci protectiile trebuie sa actioneze foarte rapid. ' .Curentii de scurtcircuit.) protectia comanda fie declansarea Intrerupatorului. Punerile la pamint monofazate nu prezinta un pericol imediat. datorita faotului cil. 2. Un alt tip de defect este constituit de intremperea unei faze. in rnulte scheme de protectie sint introduse filtre de cornponente inverse sau homopolare. au import ante efecte electrodinamice si termice ~i pot provoca deteriorari sau distrugeri ale unor conductoare.care sint cele mai numeroase . ' ~ Scurtcircuitele trifazate sint scurtcircuite simetrice. constind din cresteri ale curentilor peste valoarea nominala. fara arc. da tor ita valorilor mari. Datorita faptului ca determina varia tii importante ale curentilor ~i tensiunilor. in sistemele electrice pot aparea ~i alte defecte. Scurtcircuitele provoaca ~i scaderi importante ale tensiunilor in zona defectului.

La scaderea frecventei se modifica regimul de functionare a anumitor mecanisme si utilaje antrenate de motoarele electrice alimentate la 0 frecventa scazuta. cu cit creste durata de existenta a defectelor. Rapiditatea actionarii protectiei se impune indeosebi in cazul scurtcircuitelor in genera toare ~i transformatoare (pentru a evita deteriorari grave) si in cazul scurtcircuitelor pe linii cu tensiuni ridicate. capitolul 14).se pot prevedea in schemele de protectie dispozitive de blocare impotriva actionarilor gresite in timpul regimurilor anormale de pendulari. care pot provoca actionari gresite ale anumitor tipuri de protectii. . Pendularile sint regimurile anormale care apar la pierderea stabilitatii functionarii in paralel a generatcarelcr dinsistemul electric. • Selectivitatea. respectiv de suprasarci_ni. care pot periclita stabilitatea sistemului electric .Intructt efectele scurtcircuitelor se agraveaza si se extind cu atit mai mult.Aceste protectii trebuie sa functioneze in asa fel incit. pentru a fi preintimpinate asemenea actionari gresite=. De aceea protectiile impotriva supraintensitatilor transmit comanda de declansare sau de·semnalizare numai dupa trecerea unui interval de timp stahilit. rezultind apoi dificultati pentru pornirea motoarelor la revenirea tensiunii ca urmare a lichidarii defectului exterior. cum sint de exemplu protectiile de distanta (v. Instalatiile componente ale unui sistem electric sint prevazute eu protectii-prin relee. Condltll impuse func~ionarii protectlel • Rapidita. Scaderile de tensiune reprezinta regimuri anormale provocate de scurtcircuite exterioare instalatiei protejate. dar timpul admisibil de persistenta al acestor regimuri anormale este limitat. pentru a preintimpina deteriorari provocate de efectele termice ale curentilor. De exemplu. functionarea rapida a protectiei reprezinta 0 conditie deosebit de importanta. determinata de scurtcircuite exterioare instalatiei protejate.oare}. fie de cresteri importante ale sarcinii alimentate de instalatie. rezultind astfel 0 desfasurare anormala a proceselor tehnologice in care intervin mecanismele ~i utilajele respective. important parametru de calitate al energiei electrice. s~ fie comandata numai deconectarea acelei instalatii (separarea instalatiei defecte de restul sistemului este efectuata prin eomanda declansarii intre10 .tea. . Cresterile de tensiune sint periculoase prinsuprasolicitarea izolatiei. in cazulaparitiei unui scurtcircuit intr-o anumita instalatie. CONDITII IMPUSE PROTECTlllOR PRIN RElEE 1. Aparitia supraintensitatilornu impune 0 deconectare imediata a instalatiei protejate. Aceste regimuri anormale sint lnsotite de variatii importante ale curentilor si tensiunilor. In aceste regimuri motoarele electrice alimentate cu tensiune redusa Isi micsoreaza turatia sau se pot opri. in cazul cresterii turatiei unui hidrogenerator (ea urmare a scaderii importante ~i bruste a sarcinii) are loc cresterea tensiunii la borne. Un alt regim anormal este reprezentat de scaderea frecventei. Cresterile de tensiune sint regimuri anormale care apar rar in sistemele electrice. denumit temporizare.care ar intrerupe alimentarea unor consumatori far a ca in instalatia protejata sa existe vreun defect . B.

In cazul unor tipuri simple de protectii. Selectivitatea consta deci in proprietatea protectiilor prin relee de a alege (selecta) instalatia defect a . Aprecierea cant itativa a sensibilitatii unei protectii se exprima printr-un coeficient numit coejicient de sensibilitate . Avind in vedere urmarile grave ale intirzierii lichidarii unui scurtcircuit. rezultind pagube suplimentare pentru economia nationala. in cazul protectiei considerate. Asigurarea unei functionari selective a protectiilor prin relee are 0' importanta deosebita pentru continuita tea alimentarii consuma torilor dintr-un sistem electric. este necesar ca in fiecare caz sa se aprecieze care dintre cele doua conditii este mai importanta. de exemplu. intrucit in acest mod rezulta intreruperea alimentarii unui numar minim de consumatori. cu cit este mai mica cresterea curentului (peste valoarea normala) care provoaca actionarea protectiei respective. precum . respectiv de posibilitatea unei utilizari indelungate a echipamentului. [pp (2. Avind in vedere caracterul eontradictoriu al conditiilor de rapiditate ~i selectivitate. si numai cind estc necesar (deci nu are actionari false in absenta unor clefeete in instalatia protejata).este 0 conditie impusa realizarii ~i constructiei dispozitivelor si a para telor de protectie. fie aparitia unei suprasarcini. Functionarea unei protectii este sigura daca protectia actioneaza intotdeauna cind este necesar (deci nu are refuzuri in functionare). Protectia este cu atit mai sensibila. • Sensibilitatea. in comparatie cu orice alta varianta de lichidare a defectului. conditia de siguranta are 0 importanta primordiala . ' . ca urrnare a unui refuz in functionarea unei protectii. pentru a i se da prioritate . Sensibilita tea functionarii unci protectii este lega ta de sensibilita tea aparatajului folosit. coeficientul de sensibilita te ksens are expresia : /semi" k sms = ---. Pentru ilustrarca conditiei de sensibilitate se consider a o protectie care actioneaza la cresterea curentului din instalatia protejata (realizata. cu relee maximale de curent).si de a comanda numai deconectarea acelei instalatii.denumita si fiabilitate .. fara ca acesta sa se defecteze. in cazul unei actionari neselective. protectia prin relee trebuie sa comande declansarea eelor mai apropiate intrerupatoare de punctul in care a aparut scurtcircuitul.1) 11 . cind protectia prin relee ar comanda deconectarea unor instalatii tara defecte. deci aparataj sensibil. fiind necesar aparataj care sa consume 0 putere cit mai redusa pentru actionare. respectiv a unor intirzier i (cu ajutorul unor relee de timp) in functionarea protectiei : prin aceasta masura nu mai poate fi tnsa asigurata conditia de rapiditate. Siguranta echipamentului . Siguranta functionarii unei protectii se obtine prin proiectarea corecta a schemelor si ansamblelor.rupatoarelor instala tiei respective). crestere care indica fie prezenta unui scurtcircuit. ar fi intrerupra in mod inutil functionarea consumatorilor alimentati de acele instalarii. • Siguranta. Pentru a actiona select iv. selectivitatea poate fi asigurata prin introducerea unor ternporizari. Astfel. iar restul instala tiilor din sistem sa ramina in functiune : 0 asemenea functionare a protectiilor se numeste [unctionare selectiud.i prin utilizarea unui echipament de calitate ridicata. Siguranta prot ectiei depinde deci ~i de siguranta echipamentului folosit. .din cadrul ansamblului tuturor instalatiilor sistemului .

prin instalatia respectiva. Notind cu nTC raportul de transformare al transformatoarelor de curent. da torita posibilita tiler importante de miniaturizare. In sistemele eleetrice au loc diferite regimuri de exploatare: cu toate generatoarele in functiune sau numai cu 0 parte din e1e. Condltll impuse reallzarll ~i constructlel echipamentului de protectle • Eficienta economica. Pentru asigurarea respectarii conditiei de independenta fata de regimul de exploatare. de vedere tehnic. dcci de micsorare a gabaritelor. Functionarea protectiei trebuie sa fie independenta de regimul momentan de exploatare. Regimul maxim pentru 0 anumita instalatie este acel regim de functionare in care aparitia unui scurtcircuit determina circulatia unui curent maxim. Realizarea echipamentului de protectie din subansamble tipizate permite ca opera tiile de montaj. in general. 2. functionarea corecta a unei protectii trebuie verificata la defecte aparute in regimul minim si in regimul maxim al instalatiei protejate. Pentru fiecare instalatie componenta a sistemului se poate determina un regim maxim si un regim minisn de funetionare. verificare. ' .in care: I. a spa tiilor afecta te protectiilor prin relee este necesar ca gabaritele echipamentului de protectie Sa fie cit mai reduse. intre curentul de pornire al protectiei 11'1' (curent primar) si curentul de pornire al releului Ipr (curent secundar] exista rela tia : 11'1' = nTC' I1'r ( 2. • Tipizarea subansamblelor. ceea ce inseamna ca protectia trebuie sa actioneze corect independent de regimul de functionare in care segaseste instalatia protejata in momentul aparitiei defectului. Curentul de pornire al protectiei reprezinta valoarea curentului primar (care circula prin bobinajul primar al transformatoarelor de curent montate in circuitul instalatiei protejate). cu un numar mai mare sau mai mic de consumatori conectati etc. in funetie de faetorii mentionati mai in~inte. 12 . la defecte aparute in limitele unor anumite zone stabilite.2) Normativul in vigoare la noi in tara prevede valorile minime pentru coeficientii de sensibilita te ai diverselor tipuri de protectii. Pentru reducerea dimensiunilor panourilor de protectie si. cu diverse configuratii ale retelei de transport ~i distributie. mai economica. • Gabarite reduse . curentul de pornire al protectiei. Din acest punct de vedere. care pot trebuie aleasa varianta cea solutie din punct de vedere Dintre toate solutiile echivalent e din punet rezulta la proiectarea unei protectii prin relee.. rezultind astfel cea mai buna tehnico-economic. In mod analog se poate defini si regimul minim. releele e1eetronice prezinta avantaje deosebite. in comparatie cu toate celelalte regimuri posibile..e min 11'1' este valoarea minima posibila a curentului de scurtcircuit prin instala tia protejata. • Independenta fata de regimul momentan de exploatare. pentru care releele de curent i~i inchid contactele.

Pentru ca functionarea corecta a unei protectii sa poata fi asigurata pentru 0 perioada de utilizare suficient de indelungata.3) (curent primar).incercare sau reparatii sa se efectueze in conditii mai usoare.4) Ipp > In. actionind la cresterea curentului pina la atingerea sau depasirea unei valori stabilite (curent de pornire al protectiei Ipp). • Invariabilitatea parametrilor. Conditia de actionare are deci aspectul: I ~Ipp. cind curentul I are valoarea nominala IA sau valoarea curentului maxim de sarcina Isarcmax prevazut pentru instalatia respectiva. (2. crestere care indica prezenta unui scurtcircuit sau a unei suprasarcini. c. temperatura) asupra parametrilor releelor realizate . Masuri pentru obtinerea conditiei de invariabilitate sint necesare indeosebi in cazul protectiilor electronice. rezultind deci rela tiile : (2. care actioneaza la scaderea tensiunii indica prezenta unui scurtcircuit). tipizarea subansamblelor reprezinta un obiectiv care este urmarit cu insistenta din ce in ce mai mare In constructia echipamentului de protectie . unde I este curentul din instalatia protejata Pentru ca sa nu existe posibilitatea unei actionari gresite in regimuri normale ale instalatiei protejate. este necesar ca parametrii elementelor componente sa nu sufere variatii. pentru e1iminarea influentei unor factori exteriori (de exemplu. PRINCIPALELE TIPURI DE PROTECTII PRIN RELEE 1. care se inc hid la cresterea curentului peste valoarea de pornire. Protectil de tensiune Protectiile de tensiune pot fi protectii minima le sau protectii maximale . Datorita acestor avantaje. celelalte subansamble raminind dupa aceea III functiune.cu elemente semiconductoare. (2. aceasta conditie de invariabilitate a parametrilor este deosebit de importanta pentru asigurarea sigurantei si selectivitatii In functionarea protectiei.5) Protectiile maximale de curent se realizeaza cu relee de curent cu contacte normal deschise. I pp > Isarc ma". (ceea ce 13 • Protectiile minimale. In cazul unui defect aparut intr-un echipament de protectie poate fi inlocuit numai subansamblul defect. De asemenea. 2. sint cele mai frecvent utilizate. Protectlt de curent Protectiile de curent sint de regula protectii maximale. valorile lor fiind mentinute constante cu un grad ridicat de precizie . . este necesar ca va loa rea curentului de pornire Ipp sa fie aleasa mai mare decit curentul nominal si decit curentul maxim de sarcina.

4): (2. care se inchid la cresterea tensiunii pest valoarea de pornire.3): U ~ U1>P' (2.armatura este eliberata ~i contactele se inchid . cind tensiunea are valoarea nominala U'. Tensiunea secundara (tensiunea cu care bobinajul secundar al transformatorului de tensiune alimenteaza releele) la care are loc inchiderea contactelor releelor. < Umine:<pZ.sau sub aceasta valoare .6) U~ Upp. care actioneaza numai in functie de valoarea efectiva a curentulc: din instalatia protejata.. din punctul de instalare a protectiei : tensiunea de porn ire a protectiei. la hidrogeneratoare."pl. iar la scaderea tensiunii pina la valoarea de pornire . este necesar ca valoarea tensiunii de pornire sa fie aleasa mai midi decit valorile mentionate. 14 . respectiv valoarea tensiunii primare (aplicata bobinajului primar al transforrnatorului de tensiune care alimenteaza releele protectiei) la care are loc actionarea protectiei. (2.11) Protectiile maximale de tensiune se realizeaza cu relee maximale de tensiune cu ~ontacte normal deschise. Pentru ca protectiile minimale de tensiune sa nu actioneze gresit in regimuri normale ale instala tiei protejate.» tr. deci inchiderea contactelor releelor. maximale directlonale Spre deosebire de protectiile de curent.10) iar intrc tensiunea de pornire a protectiei U PP si tensiunea nominala Un exista o relatie asemanatoare cu relatia (2. este tensiunea controlata.7) in care nTT este raportul de transform are a transformatorului de tensiune. conditia de actionare are un aspect analog cu eel din relatia (2.9) Protectiile minimale de tensiune se realizeaza cu relee minimale de teusiune.2): U --pp = nTT. rezultind deci rela tiile : (2. protectiile maximale directionale actioneaza a tit in tunctic de valoarea efectiva a curentului. • Protectiile maximale de tensiune actioneaza la cresterea tensiunii ~i au 0 utilizare r estrinsa (de exemplu. La aceste protectii. se numeste tensiune de pornire a releului ~i se noteaza cu Upro Intre tensiunile Upp ~i Upr are loc 0 relatie analoga cu relatia (2. deci actionarea protectiei. avi~d contacte normal inchise : dnd tcnsiunea are valori cores punzatoare regimurilor norrnale de Iunctionare ale instalatiei protejate.. armatura mobila a releelor este atrasa si contactele sint deschise.Conditia de actionare in care: a acestor protectii este: (2. la linii de tensiuui tnalte). sau valoarea minima de exploa tare U min . 3.8) u. Protectll o. upr ( 2.

b . in cazul re1eelor electronice). Protectll dlferentiale Protectiile diferentiale actioneaza in functie de diferenta curentilor din doua puncte ale instalatiei protejate (curenti considerati 'pe aceeasi faza) si sint de doua tipuri: protectii diferentiale longitudinale si protectiile diferentiale transversale . aceste sensuri corespund valorilor instantanee (pozitive sau negative) ale curentilor din punctele mentionate.to regim normal. si deci dupa terminarea fiecarei semiperioade a curentilor alternativi sensurile respective se inverseaza. intrucit acesta reprezinta un punct de irnpedanta minima in sistem (datorita strapungerii izolatiei }. 6-. Daca apare un scurtcircuit pe linia L-l in punctul K. Fig. Ilustrarea circulatiei puterilor pe linii en alimentare bilaterala: cit ~i in functie de defazajul dintre eurentul ~i tensiunea din punctul de instalare a protectiei.1. Schimbarea sensului de circulatie a puterii implica 0 schimbare importanta (cu aproximativ 180°) a defazajului dintre curentul si tensiunea de la capatul respectiv al liniei defecte. circulatia puterilor pe linii are sensurile indicate prin sagetile din figura 2. 2.1. a. In mod analog. Se constat a ca la unul din capetele liniei defecte L-l are loc schimbarea sensului de circula tie a pu terii atunci cind se trece de la regimul normal la regimul de scurtcircuit pe linie.1. in cazul unei linii eu 15 . se presupune ca generatoarele ambelor centrale alimenteaza in regim normal consumatorii principali racordati la barele statiei B si. Astfel. b. 4.in acest scop . atunci toate generatoarele alimenteaza punctul de defect. • Protectiile diferentiale longitudinaie actioneaza in functie de diferenta curentilor de la capetele zonei protejate. dar notarea sensurilor conventionale este utilizata frecvent. care controleaza defazajul mentionat ~i care . Pentru studiul protectiilor prin relee se obisnuieste in mod curent ca in scheme sa fie notate conventional !?isensuri ale curentilor din diferite puncte. Protectiile maximale directionale controleaza defazajul dintre curent si tensiune. Astfel. in cazul unui scurtcircuit pe linia L-2 apare 0 schimbare a sensului de circulatie a puterii la unul din capetele acestei linii. actionind in cazul unor variatii mari ale acestui defazaj. ca urmare.10 cazul unui scurtcircuw. in realitate. in locul sensurilorconventionale ar trebui definite defazajele dintre curenti si tensiuni.a a . ca urmare. circulatia puterilor pe linii este indicata prin sagetile din figura 2. deoarece ilustreaza u!?or functionarea sistemului electric ~i a protectiilor intr-un anumit moment.sint prevazute cu bobine de curent si de tensiune (sau eu circuite de curent si de tensiune.1. In mod riguros. tn componenta protectiilor maximale directionale intra relee directionale. ceea ce indica aparitia unui scurtcircuit in instalatia iprotejata. considerind eazul celor doua linii eu alimentare bilaterala din figura 2.

2.d 1" f C- c 1" 2 pe Iinia protejata. 2. 2.2. res~i. cur entii 11 si 12. 2. curentii II ~i 12. In cazu I unui scurtcircuit aliment are bilaterala (fig. I{ . nu mai sint egali. 2. a) sau de scurtcircuit exterior.in cazul unui scurtcircuit Pe una din liniile paralele. b).13) unui scurtcircuit pc linia punctul K" (fig.2). datorita irnpedantelor egale ale eelor doua linii paralele.12 = 0.3. In regim normal (fig. 16 .1.Ls) si (2. sin t egali si diferenta lor este nula. 2. A L-l B (2.in cazul unui scurtcircuit exterior. b . = o. ceea ce asigura selectivitatea functionar ii acestor protectii.I. c). b.2. 2.-2.3. 2.in cazul unui scurtcircuit exterior.in regim normal. c .14) se constata di protectiile diferentiale longitudinale se pot comporta in mod diferit la defeete extcrioare si la defecte in zona.1 B L-2 Din relatiile fz. I. • Protectiile diferentiale transversale in functie de diferenta curentilor din doua circuiteparalele. deci diferenta acestor curenti este nula in regimurile mentionate: II . a) sau de scurtcircuit exterior in punctul K' (fig. 1. 2. in punctul K'(fig. L-2 a A L. ca urmare: Ii-I'2#O. respectiv Ii si I~ (circulind prin cele doua linii paralele la capetele dinspre sta ria A). in curentii Ii si pectiv Ii # j.14) 1n cazul protejata. L-1. respectiv I{ ~i I~ sint egali in regim normal (fig.12) (2. avind aceeasi lungime si aceeasi impedanta specifica (pe unitatea de lungime). Fig.' In figura 2. (2. b). actioneaza b 13 c Fig.3.. Reprezentarea circulatiei curentilor pentru ilustrarea principiului de Iunctionare a protecfiilor diferentiale longitudinale: a . Reprezentarea circulatiei curentilor pentru ilustrarea principiului de func tionare a protectiilor difererrtiale transversale: a-in regim normal.2. principiul de functionare al acestor protectii este ilustrat pentru cazul a doua linii paralele.

16) 9i (2. 2. O. curcntul I creste 9i tensiunea U scade. Din relatiile (2. ' Valoarea irnpedantei Z contr olata de protectie este proportionala . de exernplu (fig. Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanra.15). Tn figurile 2.cu distanta dintre defect ~i locul de instalare a protectiei.4).in anumite conditii -.deci: I.20) UremA 1. la distanta 11 de statia A..15) (2. in care se gase~te instalata protectia de distanta. Astfel . care reprezinta impedanta Z a circuitului protejat: Z=-· I u (2. c). de exemplu. conform celor mentiona te la protectiile directionale.e' deci: (2. care au 0 bobina de curent si 0 bobina de tensiune (sau un circuit de curent si un circuit de tensiune.Reprezentarea unui scurtcircuit pe linia protejata pentru ilustrarea functionarii protectiilor de distanta. Asemenea nota tii sint folosite si In continuare. rezultind 0 scadere importanta a impedantei Z. 1226 17 . Protectiile diferentiale se realizeaza en relee de curent sensibile. J 7) rezulta ca protectiile diferentiale transversale pot deosebi un scurtcircuit exterior de un scurtcircuit In zona protejata.3 sint notate prin sageti sensurile conventionale ale curentilor. 2.17) I~ . 2.=1-0. (2. Protectll de distanta In cazul eel mai simplu..2 si '2. ca urrnare rezulta : 1'.':1. conditia de actionare avind un aspect analog cu eel din relatia (2.18) In cazul unui scurtcircuit.6): Z~ZPP' (2. Ii .3. selectivitatea fiind astfel asigurata. (2. in ~azul releelor electronice). in cazul unui scurtcircuit direct (fara arc) in punctul x 1 (fig.12 - = 0. impedanta portiunii liniei L-1 intre statia A este difer ita de impedanta care intervine intre bar ele A si calea fermata de linia L-2 ~i por tiunea liniei L-1 dintre statia defect. protectiile de distant a sint deci protectii minimale. actionind in functie de valoarea acestui raport.1 fi) In punctul E" si punctul K" punctul K" pe B ~i punctul (2. protectiile de distanta controleaza raportul valorilor efective ale tensiunii U 9i curentului I din punctul de instalare a protectiei. 2- Automatizari - c.=1-1.19) unde Zpp este impedanta de pornire a protectiei. 5. . curentul I prin linie are valoarea de scurtcircuit I.1.I~ = In cazul unui scurtcircuit pe una din linii. Fig.

21) ~i (2. • 6. 18 . fie pr in radio. Protectll term ice In cazul scurtcircuitelor ~i al suprasarcinilor are loc cresterea temperaturii conductoarelor si anumitor piese. iar un pro cent ridicat de defecte (circa 8. Semnalele de inalta frecventa pot fi transrnise fie chiar printr-un conductor al liniei de InaIta tensiune.21) Intrucit defectul este direct si tensiunea in punctul Kl este nula. se obtine: U _ UremA.are expresia: Urem ZA. cum sint.22) In relatia (2. • Filtrele de componente simetrice sint frecvent utilizate. = I'CZ8l!. deci sint Insotite de aparitia componentelor de secventa inversa ale tensiunilor si curentilor. este considerata tensiunea pe faza .c prin portiunea de linie dintre A ~i K]. ~i distanta 11 pina la defect.18).l1 Isc I (2. respectiv: de ten- U = Urem.22) 1 -Zsl. controlata de protectie. De regula.1%) sint insotite si de contact cu pamintul .4' (2. intrucit marea majoritate a scurtcircuitelor (aproximativ 95%) sint nesimetrice. ceea ce permite liehidarea rapid a a defectelor aparute pe intreaga lungime a liniei protejate.iar tensiunea U (cu care este alimentata protectia) este reprezentata siunea remanenta UremA. punerile la parnint monofazate. • Filtrele de armonici superioare au inca 0 utilizare relativ restrinsa in realizarea protectiilor: folosirea lor se bazeaza pe prezenta unor armonici superioare ale curentului in cazul anumitor defecte. Prctectll cu filtre Multe defecte sint insotite de aparitia unor componente simetrice sau de aparitia unor armonici superioare: pe aceasta baza au fost realizate protectiile cu filtre de componente simetrice si cele cu filtre de armonici superioare . 7. (2. denumirea protectiilor de distanta se datoreste acestei proportionalitati. Notind cu Z8 impedanta specifica (pe unitatea de lungime) a liniei. _ (2. ceea ce permite folosirea unor protectii termice. 8. impedanta portiunii de linie dintre A si Kl are valoarea z.23) 18C ceca ce confirma proportionalitatea dintre impedanta Z. tensiunea remanenta la barele statiei A este egala cu caderea de tensiune determinata de circulatia curentului I.cz. . - Inlocuind expresiile (2. de exemplu. protectiile termice se folosesc pentru motoare electrice.in ipoteza d\. actionind in functie de valoarea temperaturii pieselor respective.20).ll' iar tensiunea UremA. Protectll prin semnale de inalta frecventa Pentru protectia liniilor de inalta si foarte inalta tensiune se pot utiliza semnale de lnalta frecventa transmise intre dispozitivele de protectie de la cele doua capeteale liniei protejate. --------- I. la barele statiei A. deci de aparitia componentelor de secventa homopolara ale tensiunilor si curentilor.

denumite dispozitive de rezerva la refuzul intrerupatorului [)RRI . Protectia de rezerva trebuie sa actioneze cu temporizare.rele= de timp.acest caz este f010sita denumirea de rezerod lacala). Aceasta din urrna comanda declansarea intrerupatorului instala tiei vecine si scoa. relee intennediare . In consecinta. PROTECT" DE BAZA. P" aceasta baza sint realizate protectiile cu relee de gaze pentru transformatoare. • Protectia auxiliara se instaleaza in cazul cind protectia de baza are zone moarte. DE REZERVA ~I AUXILIARE sa • Protectia de baza a unei in~latii electrice este protectia lichideze rapid defectele aparute in instalatia r espectiva . respectiv nu poate asigura lichidarea defectelor pe intreaga lungime a instalatiei protejate. in schema protectiei unei instala tii sint incluse dispozitive suplimentare . in cazul actionarii corectc a acestei protectii.si a bobinelor de declansare ale mtrerupatoarelor (releele de curen+ OP tensiune ~i directionale sint alimentate de transformatoarele de curent si de tensiune). rezerva de la distants asigura lichidarea defectelor si in cazul cind un intrerupator ramine blocat (desi protectia de baza a transmis semnalul de declansare) . D. care dubleaza protectia de baza (in .terea ei din functiune.este indeplinit uneori de protectia de rezerva. aparitia unui defect in bobinaje1e din interiorul cuvei determina degajarea unor gaze. intrucit comanda declansarea intrerupatorului instalatiei vecine. Curentul debit at de sur sa mentiona ta.9. spre deosebire de rezerva locala. racordate la aceleasi bare colectoare . ALIMENTAREA SCHEMELOR DE PROTECT'E In schemele de protectie este necesara 0 sursa de alimentare a anumitor relet' . rolul protectiei auxiliare . poate fi curent continuu sau curent alterna tiv. pentru a da intli posibilitatea protectiei de baza sa lichideze defectele. Protectia de rezerva a unei instalatii poate fi reprezentata de 0 a doua protectie a instalatiei. In acest caz. numit curent operatio. sau poate fi asigurata de 0 protectie a unei instala tii vecine (in acest caz fiind folosit terrnenul i'ezerva de la distanfa). destinata • Protectia de rezerva a aceleiasi instalatii este protectia destinata sa asigure lichidarea defectelor in cazul in care a avut loc un refuz de Iunctionare a protectiei de baza sau in cazul cind aceasta se gase~te in revizie.de a lichida defectele aparute in zonele moarte ale protectiei de baza .care comanda (daca intr-un anumit interval de timp de la actionarea protectiei nu a avut loc declansarea intrerupatorului instalatiei. E. deci daca acesta a avut un refuz de functionare) declansarea unor intrerupatoare ale instalatiilor vecine. 19 . Protectll cu relee de gaze La transformatoarele in cuva cu ulei. daca intr-un anum it interval de timp defectul nu a fost lichidat de protectia de baza a instalatiei in care aaparut defectul. o solutie intermediar a intre rezerva locala si rezerva de la distanta este reprezentata de rezerva prin intrerupator.

energia acumulata in baterii asigurind continuitatea alimentarii circuitelor protectiei independent de regimul in care se gaseste instalatia protejata ~i sistemul electric in ansamblu (regim normal sau regim de avarie). Scurtcircuitele polifazate pot fi bifazate sau trifazate. alimentarea cu energia inmagazinata in condensatoare incarcate in prealabil. sensibilitatea si independenta fata de regimul momentan de exploa tare. iar dispozitivul DCA (dispozitiv cu condensator in curent alternativ) functioneaza cu ajutorul energiei inmagazinate Intr-un condensator incarcat in prealabil. cum ar fi: cost ridicat.• Sursele de curent operativ continuu sint reprezentate de batcriile de acumulatoare. rnsa contine si elemente de stabilizare si de redresare. bateriile de acumulatoare sint. gabarite recluse. • Regimurile anormale cele mai frecvente sint supraintensitatile (provocate de scurtcircuite exterioare sau de suprasarcini). In prezent. necesitatea unei exploatari foarte ingrijite ~i relativ complicate. necesitatea unei retele locale de curent operativ pentru alimentarea protectiilor si a bobinelor de declansare ale lntrerupatoarelor. La noi in tara se fabric a. invariabilitatea parametrilor. • Conditiile impuse realizarii si constructiei echipamentului de protectie sint eficienta economica. care au avantajul di prezinta un grad ridicat de siguranta. la Institutul de cercetari ~i modemizari energetice (ICEMENERG). Sursele de curent operativ alternativ sint mai ieftine decit bateriile de acumulatoare ~i permit 0 simplificare a circuitelor de curent operativ ~i a exploatarii lor. e REZUMAT • Principalele defecte care apar in sistemele electrice sint scurtcircuitele (polifazate sau monofazate) si punerile la pamrnt. utilizate ca surse de curent operativ in centrale electrice sl in statii electrice mari. Astfel. 20 . de regula. bateriile de acumulatoare au 0 serie de dezavantaje. Pe de alta parte. printr-un dispozitiv de incarcare conectat la transformatoarele de tensiune. dispozitivul DPCA (dispozitiv de protectie in curent alternativ) foloseste alimentarea directa de la transformatoarele de curent. • Conditiile impuse Iunctionarii protectiei prin relee slnt rapiditatea. Datorita dezavantajelor mentionate. toate variantele prezentate de alimentare cu curent operativ alternativ. dispozitivul BA CC (bloc de alimentare cu curent continuu) utilizeaza alimentarea de la transformatoarele de curent si de tensiune. selectivitatea. In cadrul capitolelor destinate protectiilor diferitelor instalatii din sistemele electrice sint descrise unele din variantele mentionate. alimentarea de la transformatoarele de curent si de tensiune prin intermediul unui bloc de redresare cu diode semiconductoare. dintre care pot fi mentionate : alimentarea direct a de la transformatoarele de curent. tipizarea subansamblelor. Exista m ai multe variante de aliment are cu curent operativ alternativ. siguranta. sursele de curent operativ alternativ sint utilizate de regula in statii cu tensiunea pina la 35 kV. scaderile de tensiune si pendularile.

Care protectii act ionea za cu cea mai mare rapiditare pentrulichidarea unui defect aparu t in instalat ia protejata P a) protectii de baza ? b) protectii de rezerva locale? c) protectii de rezerva prin intrerupator ? 8. • Alimentarea schemelor de protectie se poate face de la surse de curent operativ continuu (baterii de acumulatoare) sau de la surse de curent operativ alternativ sau redresat (transformatoare de curent. protectiile de tensiune. condensatoare incarcate in prealabil de la transform atoare de tensiune). In cazul carer defecte apar cornponentele de secventa homopolara a) Scurtcircuite bifazate? b) Scur tcircuite trifazate P c) Scurtcircuite monofazate si puneri la pamint ? ? 4. protectiile directionale. protectiile diferentiale (longitudinale si transversale). transformatoare de tensiune. protectiile prin relee se impart in protectii de baza. rezerva de la distanta. si p1i- parnint reprezinta un scurtcircuit in care un defect intre 0 Iaza si "3. protectii de rezerva (rezerva Iocala. protectiile prin sernnale de inalta frecventa. protectiile termice ~i protectiile cu relee de gaze.nsformatoarelor din retelele rnonofazat? a) Legate la parnint prin bobina de stingere ? b) Legate direct la parnint P c) Legate la parntrrt prin reziat en ta? faza. rezerva prin intrerupator] ~i protectii auxiliare. Care sur sa de al imentare a schemelor de protectie asigura alimentarea circuitelor prctectiei independent de regimul (normal sau de avarie) in care se gaseste instalatia protejata si sisternul electric? a) bateriile de acurnulatoare? b) transformatoarele de curent? c) transforrnatoarele de tensiune? . Care sint retelele de inalta tensiune in care strapungerea mint reprezinta un scurtcircuit monofazat? a) 6 kV? b) 20 kV? c) 110 kV si rnai mult? 2. protectiile de distanta. Care tip de protcc tic controlca za dcfazajul dintre curerrt lii tensiune? a) protectia de curent? b) protectia directionala P c) protectia de filtre? 6. Care tip irnpedanta de protectie controleaza dintre locul defectului 0 marirne proportionala (in anurnite si IOC111 e instalare a protectiei ? d conditii) cu a) protectia directionala ? b) protect ia difererrtiala ? c) protectia de distant a ? 7. Cum se nurneste proprietatea protectiei prin relee de a stabili care este instalatia defecta si a cornanda numai deconectarea aeestei instalatii din ansamblul instalat iilor sistemului electric? a) sensi bilitate ? b) selectivitate P c) sigurarrta ? 5. Cum sint neutrele tra. protectiile cu filtre (de componente simetrice sau de armonici superioare}.• Principalele tipuri de protectii prin relee sint : protectiile de curent. • Dupa rolul pe care 11indeplinesc. VERIFICAREA CUNO~TlNTELOR izolatiei dintre 0 1.

este relativ mic armatura rnobila M este atrasa. rezistenta resortului este invinsa si armatura mobila fiind atrasa produce inchiderea contactului C r. Releu electromagnetic. acesta cuprinde o armatura fixa F pe care este infasura ta bobina B parcursa de curentul de intrare I. r. Pentru exemplificare si in scopul definirii ulterioare a unor marimi spccifice releelor. Cind curentul de intrare atinge 0 anumita valoare lie numita valoare de excitare. J. Cind curentul de intrare I. in figura 3. si 0 armatura mobila M. variind in mod continuu. NOTIUNI GENERALE 1.1.---. prevazuta cu 0 punte de contact P ~i care este mentinuta intr-o pozitie indepartata (contactul C1.1 s-a indicat intr-o forma principiala tipul eel mai reprezentativ de releu si anume releul electromagnetic.Se spune in acest caz ca releul s-a excitat. deschis) datorita resortului antagonist A. Introducere In acceptiunea cea mai generala releele reprezinta elemente de automatizare la care marimea de iesire variaza brusc (in salt) atunci cind marimea de intrare. atinge 0 valoare prescrisa numita ualoare de aciionare. insa resortul antagonist A se opune deplasarii acesteia.-. 22 .CAPITQlUl3 CONSTRUCTIA ~I FUNCTIONAREA RELEELOR CU CONTACTE A.---<$-------F 8J I Fr=ABSI ¢ Fig.. Structural.

fapt care reclarna un curent (It) mai mic care sa asigure acelasi 'flux magnetic (<I» deci .. peste valoarea de excita tie curentul Z. armatura rnobila nu este eliberata chiar daca curentul respectiv scade putin sub valoarea It/. = o. I. devine nul. Contactul C}I care este deschis in starea dezexcitata a releului (starea nOli mala}se numeste contact normal deschis. > ltd ~ releu excitat ~Cl inchis ~Ie = reo I.-1-~ -~ -- f~ in care prin R8 s-a notat rezistenia de sarcina din circuitul de iesire. = lid numita oaloare de dezexcitare care este mai mica dedt cea de excitare (lid < lie) armatura M se desprinde. ramine la aceeasi valoareconstanta (1.2) 1.la care rnarimea de intrare variaza continuu (analogic). se poate conchide ca. Daca cele doua contacte C1 si C2 au 0 born a cornuna de legare ele constituie impreuna un contact comutator. " lid ~ releu dezexcitat =C1 deschis ~ I.1 s-a prevazut ca exemplu 9i un contact C2 care este tnchis in starea dezexcitata a releului. in ambele stari ale re1eului..Ca urmare in circuitul de iesire va lua nastere un curent de iesire 1. La 0 anumita valoare a curentului I. 3.0 a dirui valoare depinde ex~lusiv de parametrii circuitului respectiv : 1= (3. contactul C1 se deschide.. Deci dezexcitarea releului poate fi definita astfel (fig. insa se inchid pentru un scurt timp in trecerea ("pasager") de la. lil figura 3. din punctul de vedere al comportarii sale. Uneori releele sint prevazute cu contacte alunecdtoare ' (Pasagere) adica contacte care sint. ' Pe baza celor aratate. in timp ce marimea de iesire variaza disconiinua sau discret (logic) capatind numai doua valori posibile carora l~ putem asocia semnele logice 0 sau 1 (Ie = 0 sau Ie = leo = 1). deschise. deci L.. Datorita acestui mod de comportare. 0 stare la alta (contact alunecdtor normal deschis). un releu constituie un eleinent.perrnita ~eIltinerea atrasa a arrnaturii (<I> = n~i). I. leo~/r. ~ lie ~ releu excitat ~Cl = inch is ~Ie = leO' Observatie. 3. Deci excitarea releului poate fi definita prin urmatoarele rela iii simple (fig.Arrnatura fiind atrasa deci intrefierul devenind practic nul.2. Oricit de mult ar creste curentul L. .. de exemplu. se poate folosi unCQntact aluneoitor normal inchis.sa . reluctanta magnetica (R) a circuitului scade fata de starea initiala. Similar. 23 . 3.1) eO R8 v. Caracteristica de funcjionare a releului. 'fapt pentru care se numeste contact normal tnchis. adica inchis in ambele stari ale releului si care se deschide pasager.2): Fig.. in autornatica se spune ca releul este un element analogo-logic sau hibrid * . = leO)' La scaderea curentului I. < lie ~ releu dezexcitat ~Cl = deschis ~ Ie = 0.

mecanice. • Din punctul de vedere al naturii marimii de intrare releele se clasifica in doua grupe mari: . de impedanta etc. iar dad este folosit ca element minimal.relee minimale (de minimum) a caror actionare se produeeatunci cind marimea de intrare (de exemplu teusiuriea) scade sub 0 valoare minima.relee maximale (de maximum) • Dupa sensul de varia tie al rnarirnii de intrare in momentul actionarii.relee de mdrimi electrice. Observatie. Observatie. actioneaza prin dczexcitare. .relee c:t contacte ce vor fi prezenta te in continuare in acest capitol. de freeventa. fapt care impune 0 clasif icare specifica. relcele se clasif ica in: . de exemplu ica daca releul =electromagnetic respectiv este folosit ca element maximal.relee lara contacte (stat ice) ce vor fi prezentate in capitolul urrnator. este posibil ca acelasi releu sa fie folosit simultan ca element maximal si minimal. magnetoelectrice. In cdc ce urmeaza se va face 0 clasificare pe baza diverselor criterii de definire. Desi protectia prin relee apartine domeniului automaticii. el actioneazii prin excitare. .2. de exemplu : . Numarul mare de tipuri si domeniile vaste de aplicare face dificila 0 clasiIicare cuprinzatoare a releelor. Clasificarea releelor . electrodinamice.1). • Desi realiza te pe aceleasi principii de functionare releele au fost construite in mod special pentru diverse domenii ale tehnicii.relee de protectie : . motiv pentru care releele de protectie constituie 0 categorie aparte..1 si 3. De exemplu. de debit etc.de eurent. de temperatura. • In functie de modul de realizare al saltului in circuitul de iesire releele se impart in doua grupe structural distincte: ' . manometrul eu contacte reprezinta un releu de presiune avind contacte de maxima ~i de minima presiune ce pot fi reglate independent. Observatie. • Din punctul de vedere al principiului de functionare releele de marimi electrice se impart in urm itoarele categorii: electromagnetice (fig.relee telefonice etc.relee de automatizare : . ea a luat fiinta si s-a dezvoltat cu mult timp inaintea altor tipuri de sisteme automate. de exemplu: .2 se constata . de inductie. de putere. a caror actionare se produce atunci cind marimea de intrare (de exemplu cur entul) depaseste 0 anumita valoare maxima.de presiune.relee direciionale (de sens) a caror actionare se produce atunci cind marimea de intrare (de exemplu puterea) are un anurnit sens de circulatie (pozitiv sau negativ). La toate tipurile de relee. inclusiv la cele de marimi neelectrice (care sint prevazute la iesire Cll contacte electrice) marimea de iesire este intotdeauna de natura electrica. 24 .rclee de mdrimi neelectrice. 3. . astfel: . Din figurile 3. . electrotermice etc. de tensiune. Evident.

Deschiderea unui circuit alimentat in curent continuu este mai dificila decit a unui circuit in curent alternativ la care trecerea periodica a curentului prin valoarea zero favorizeaza procesul de stingere a arcului format la deschiderea contactului. la care acest interval de timp este realizat intentionat la 0 anumita valoare (de exemplu 0. Circuitele capacitive si in mod analog cele cu larnpi cu incandescenta ** pre~ zinta dificultati la inchiderea contactelor cind curentul absorbit este mult mai mare decit in regim permanent.) ce vor fi prezentate in cadrul acestui capitol. inch iderea unui circuit inductiv este mai usoara decit.curentul de inchidere (de exemplu 10 A) adica curentul maxim pe care contactul poate sa-l stabileasca in circuit fara a se deteriora. •• schimbarea pozi. Aceste tipuri de relee sint realizate cu ajutorul unor dispozitiue de iem porizare (mecanice. Aceasta • Curentul (puterea) admis de contacte in circuitul de iesire.a . datorita aceluiasi fenomen. . un circuit rezistiv la care valoarea permanenta de regim se stabileste in momentul ini tial. 3. pneumatice etc. .5-10 s). . electrice. urrna- • Natura f'izica si parametrii marimii de intrare (de excitare). • Puterea absorbita la intrare pentru ca releul putere variaza de obicei intre 0. de exemplu.tiei releului Cll adica din dezexcitat - excitat Dupa cum se stie. Dintre aceste caracteristici cea mai mare atentie se acorda curentului (puterii) de riipere a contactului numit uneori si cureni (putere) de comutare . Caracteristic iIe releelor Marirnile care caracterizeaza toarele: un anumit releu sint.ncipal. Pentru un anumit contact curentul de rupere este dictat de natura tensiunii si a circuitului in care se produce comutarea.relee instantanee. la care intervalul de timp considerat este practic nul. adica de factori externi releului. * Prin basculare se intelege sau invers .cureniul de durata (de exemplu SA).5-10 A. sa actioneze.5 ~i 30 \Y. care este curentul maxim admisibil ce poate strabate contactul in stare inchisa un timp nelimitat. 111 pr.relee teniporizate. Se deosebeste : . De exemplu: releu de curent 2. magnet ice.• Din punetul de vedere al marimii intervalului de timp intre momentul atingerii valorii de actionare si momentul bascularii" releului se disting urrnatoarele tipuri de relee: .cureniul de ru pere (de exernplu 2 A) care este curentul maxim admisibil pe care contactul poate sa-l intrerupa in circuitul de iesire. rezistenta unei lampi incandescenta este de circa 10 ori mai mica In stare rece de cit dupa ce a fost alimentatiL 25 . Circuitele inductive prezinta dif'icultati la intrerupere datorita energiei magnetice inmagazinata in inductanta (bobina) care datorita tensiunilor electromotoare de autoinductie tind sa mentina un arc electric pe contact ~i dupa deschiderea acestuia. c. In schimb.

3. . in cataloagele de relee se specified. 3.3) In concluzie [actorul de revenire al releelor maximale este subunitar. de exemplu.. b) ~i admitind ca acesta se afla permanent sub tensiunea nominala U'. b -la releele mlnimale. Ca urmare.2. Dupa ce un releu a actionat la 0 anumita valoare a marimii de intrare.2) se poate serie expresia factorului de revenire pentru releele maximale: (3.-••• I I -4r8A t ~ c t votoare nommatd I Ie ~ ~oI It'e=IOA1i 0 4d=48V f1e=OOV 0iJ=IOOV A B 26 ~(rev(max) I = t tI <: I e-~ E..a..marimii de intrare numita ualoare de revenire. el poate reveni in starea initiala la 0 alta valoare a . = 100 V.xa) a marimii de intrare se numeste factor sau coeficient de revenire (Kr): (3.5 A.tensiunii) prin excitare. >1 4'e Fig.3.c.In concluzie. Caracteristica de definire a factorului de revenire: a -la releele maximale . un releu maximal de curent cu un contact normal deschis a carui caracteristica de functionare este prezentata in figura 3. pe 0 sarcina inductiva . se pot constata urmatoarele : Releul fiind maximal va actiona (la cresterea curentului) prin excitare si va reveni (la scaderea curentului) prin dezexcitare. • Factorul de revenire. se dezexcita la U = 48 V ~i se excita la U = 60 V (contactul sau normal inch is este deschis in functionarea norrnala a instalatiei) se pot consta ta urma toarele : Releul fiind minimal va actiona (la scaderea tensiunii) prin dezexcitare ~i va reveni (la cresterea . valoarea de revenire (dezexcitare) lid este diferita de cea de actionare (excitare) lie' Raportul dintre valoarea de revenire (Xr) si cea de actionare (.2) Considerind. Considerind similar un releu minimal de tensiune cu un contact normal inchis (fig. se excita la lie = 10 A si se dezexcita la lid = 8 A. de exemplu. a) ~i admitind ca acesta se afla permanent sub curentul nominal In = 5 A.J - I I • Ui rev(min) =u. jd je Ie vo/oare nominaki ! ~-----~-- --d'f'"0a I I Ie -t ~ Id Ie 1 c b _ ~n=5A . Dupa cum a rezultat din exemplul din figura 3.3. Ca urmare. di un contact poate rupe eel mult 2 A la maximum 200 V curent continuu.3.revenirea . sau 3 A la maximum 220 V curent alternativ pe 0 sarcina rezistiva si respectiv 1. sau 2 A c. c. tinind seama de relatia (3.

a. releul minimal de tensiune. Observatie. Contactele pot fi: instantanee (netemporizate). • Numarul de actionari ale releului fara ca acesta sa se defecteze. Precizia unui releu reprezinta diferenta dintre valoarea Xa a parametrului electric la care se produce actionarea si valoarea Xr a parametrului la care este reglat releul sa actioneze: (3. acest numar este incomparabil mai mic. cos cp = 0.4. factor ul de reuenire al releelor minimale este suprauniiar. De exemplu fabricile constructoare garanteaza pentru un releu un numar de 1 000-1 000000 actionari indicind frecventa de actionare precum si sarcinile admisibile. 4. .4. 220 V c. sau tem porizate.Xr· Precizia se exprirna.. cu frecventa de 10 actionari pe ora. un releu temporizat poate avea dona contacte instantanee comutatoare.a. cos 9 = 0. in conc1uzie. adica i~i schimba pozitia dupa un timp prestabilit. in practica. • Nurnarul.4) = -Utd ui• > 1 . cos cp = 0.2 A are 0 precizie de actionare: p= 10.numarul maxim de actionari electrice: 1000 actionar i la un curent de rupere de 3 A. De exemplu pentru releul de timp rom anesc RTp-7 se specifica in prospect: . .numarul maxim cle actionari mecanice (curentul pe contacte neglijabil): 1 000 000 actionari cu frecventa de 1 000 actionari pe ora.2) se poate scrie expresia fa ctorului pentru releele minimale: £\. in procente din valoarea reglata: t:> Xa.2 - 10 10 • 100 = 2°1. Functllle releelor Independent de domeniul in care se folosesc. 100000 actionari la 1 A. de obicei. < Xr • 100 r [%] (3. Releele temporizatepot avea pe linga contactele lor temporizate ~i anumite contacte cu actiune instantanee. 220 V.6) De exernplu. 27 . c.5) p = Xa . tipul ~i pozitia contactelor. 10 000 actionar i la un curent de rupere de 2 A.. relee folosite in principal in protectia prin relee. cu 50 actionari pe ora.tinind searna de relatia (3. cu 20 actionari pe ora.rev (min} 7:- de revenire (3.4. adica i~i schimba practic pozitia in momentul actionarii releului. un releu maximal de curent reglat la 10 A care actioneaza la 10. revizia releelor facindu-se la anumite intervale de timp.0. functiile obisnuite ale rei eelor de diverse tipuri sint urmatoarele : • Functia de masurare sau control se intllneste in special la releele de protectie (de exemplu: releul maximal de curent. • Precizia de actionare reprezinta 0 caracteristica a releelor cu Iunctie de masurare (control).. un contact normal deschis alunecator temporizat si un contact normal deschis temporizat (la Inchidere). De exemplu.a. 220 V c.

) acestea avind rolul de a controla anumiti parametri (curent.releul de impedanta. -\"" B. 0 intirziere intre momentul aplicarii unui impuls (excitarea releului) si momentul inchiderii contactelor. RI-5.releu maximal de tensiune. Aceasta functie se intilneste in special la releele intermediare (tipurile romanesti RI). RELEE ELECTROMAGNETICE 1. In schemelede protectie prin relee. Observatie. RT-3 . RTpa-5 si RTp-7.1 000 W). Releu I electromagnetic neutru In figura 3. • Functia de scmnalizare se realizeaza eu ajutorul unor relee speciale. numite uneori ~i relee clapeta si este materializata printr-o indica tie optica sau (si) acustica atunci cind intr-un circuit apare un curent (clapete tip serie) sau 0 tensiune (clapete tip derivatie).7) 28 . de semnalizare. In cele ce urmeaza vor fi prezentate diverse tipuri de relee electrice. impedanta etc. RI-l0. . RI-7. Releele cu functii de masurare se caracterizeaza prin precizie buna si consum redus de putere. a~a cum s-a ararat anterior. De exemplu un releu intermediar absoarbe la excitare un curent de 15 rnA (-. Aceasta functie se intllneste la releele de timp. tensiune. La Intr eprinderea Electromagnetica se fabric a relee interrnediare de tipurile: RI-3. • Functia de amplificare (in put ere) care permite sa se alimenteze un circuit electric ce necesita un curent (putere) mai mare cu ajutorul unui curent (putere) relativ mai mic. Se precizeaza ca a controla inseamna a masura in permanenta un anumit parametru in scopul sesizarii faptului cii parametrul respectiv a atins 0 anumita valoare. • Functia de multiplicare a numarului de circuite comandate de la un singur circuit se realizeaza datorita faptului ca un releu posedind mai multe contacte poate asigura inchiderea (deschiderea) mai multor circuite independente. RI-8. clasificate pe baza principiului lor de functionare precum si unele tipuri de relee de marimi neelectrice care se intilnesc in instalatiile electroenergetice.3 W) si comanda prin contactul sau un circuit care necesita 5 A (-.. ea da nastere in miezul magnetic la 0 tensiune magnetomotoare s. (3.3.releu minimal de tensiune etc. Ca relee cu functii de masurare industria rornaneasca (Intreprinderea Electromagnetica) fabrica urmatoarele tipuri de relee : RC-2 . releul directional etc. RT-4 . Industria romaneasca fabrica relee de timp de tipurile RTp-4.releu maximal de curent. Rcleele romanesti de semnalizare sint tipurile RdS-2 si RdS-3. RI-13 etc.1 a fost prezentat ca exemplu ~i intr-o forma principiala un releu electromagnetic. Cind bobina de excitare B avind un numar de spire n este parcursa de curentul I.). • Functia de temporizare permite. RI-9. Aceasta valoare se numeste oaloare de reglare sau de consemn a releului. releele cu functii de masurare sint in principal acelea care se leaga la transformatoarele de curent si de tensiune. RI-4.

bineinteles prin intrefier.. + lungimea. Reprezentarea grafica a relatiei (3. I~ ~2 in care s-a notat K3 = ](2' Iq. Ill' 51 fla.11) rezulta : F a 0 constanta de proportionalitate. el t. este determinat de relatia : (3.9) poate fi neglijat.4) care se departeaza de origine pe masura cresterii cur entului Ii' In figura 3. permeabilitatea magnetic a si sectiunea fierului in diversele tronsoane ale miezului magnetic* . s flaSa (3. > 0) totusi. = f(&) releul electromagnetic.a' Sa reprezinta cum se cunoaste din electrotehnica._~---_ Fig. Desi lungimea lini'ilor de forta magnet ice este mai mare in fier decit in aer (~l.12) = K 2 .9) = -.11) in care K1 = n : fJ. Dupa forta electromagnetica Fa' ce se mani¢ de fluxul magnetic este proportionala cu (3. 0.sa ~ (3.4 s-a not at prin omax si Omin valorile ma* Corespunzatoar e diverselor (3..-.lit in care: 11. in care inductia la sectiuni rnagnetica ale miezului respectiva. ale curentului Ii(Iil < Ii2 < 113 ••• ) defineste o serie de hiperbole (fig. B variind (B = ~) se rnodifica si permeabilitatea 29 .7) ~i (3._i___ _ -----.10) In aceste conditii inlocuind (3..8) in care JJt este reluctanta totala a circuitului magnetic ~i este data de expresia: &t = ~ _l. ¢=-=-fJ. 3. astfel ca aceasta relatie capata forma: .10) in (3. 13) I L___. deoarece permeabilitatea magnetica in fier este incomparabil mai mare decit cea in aer (Ill ~ Ila) primul termen al relatiei (3._ flf"s. festa intr-un intrefier strabatut patratul marimii respective: sau tinind seama de (3. Ila' Sa lungimea. 1 n ~2 = K 3. -~ . permeabilitatea magnetics in aer ~i respectiv sectiunea intrefierului.. 3. s ~ (3.13) intr-un plan Fa = = Ja(o) pentru diverse valori Iil> 1.2' 113 .Fluxul magnetic III ce strabate miezul magnetic ~i se inchide.a'Sa=K1. Caracteristicile Fa = £(3) si F.4. K2.8) se obtine expresia fluxului magnetic ce straba te releul: gr n L.

si armatura releului este eliberata pina la valoarea omax a intrefierului (punetu12). iar ordonata la origine egala cu A.4) avind panta . 30 . ~i arrnatura releului este atrasa pina la valoarea ~min a intrefierului (punctul 4').14) si va fi reprezentata in planulF.4 unui ciclu inchis determinat de punctele 2~4-4'-2'-2. 3.in pozitia dezexcitata intrefierul are valoarea omax ~i la valorile Iil. .. . 1. . apare 0 forta de accelerare boF a armaturii mobile: (3. ci numai in punctul 2. Observatie.B.pentru valorile lui I. Din aceeasi diagrama se observa si urmatoarele : -.pentru Ii ~ 1£4 (punetul 4) este indeplinita conditia Fa = F a4~ F. (dreapta). Pentru simplificarea expunerii s-a presupus ca cele doua forte activa Fa ~i rezistenta F. .4) de exernplu pentru It3 armatura poate fi atrasa sau neatrasa corespunzator pozitiei anterioare. opusa fortei Fa.4 are loc in felul urmator : .0 de 0 dreapta (fig. Observatie. Se observa ca unui ciclu de Iunctionare a releului corespunde in diagrama din figura 3.16) care face ca armatura sa nu se opreasca pe pareurs. Observatie.1) produce 0 forta rezistenta r.daca pentru un ~max dat se considera 0:". cuprinse intre curentul de excitare 114 si eel de dezexcitare Ii2 (Ii2 . Pe de alta parte resortul antagonist A (fig.11 < Omin punctul 4' se deplaseaza in 4/1 deci dezexcitarea are loc pentru un curent IiI < Ii2 (punetul 1"). arrnatura nu este atrasa : . va varia liniar cu alungirea astfel di va fi definita de 0 rela tie de forma: (3. Similar se constata ca apare invers: 0 fort a de accelerare boF in sens (3. fiind data de un resort. armatura continua sa fie atrasa : . In realitate ins a resortul antagonist poate fi amplasat in diverse puncte.la scaderea curentului prin bobina la valoarea 1£3 (punctul 3') deoarece Fa3 > F.15) care nu permite arrnaturii sa se opreasca intr-o poz itie intermediara ci numai la sfirsitul cursei (~ = ~min). ceea ce are ca efeet inrautatirea faetorului de revenire (scade la releele maximale si creste la cele minimale).pentru Ii ~ Ii2 (punetul 2') este indeplinita conditia Fa = Faz ~ F. 3. Forta Fr. Dezexcitarea releului explicata pe baza aceleiasi diagrame are loc astfel: . 2 ~i 3) deoarece Fa < F.. . actioneaza asupra arrnaturii mobile M in acelasi punet.deoarece Ii2 < Ii4 rezulta ratiunea pentru care factorul de revenire este diferit de valoarea 1. Excitarea releului explicata pe baza diagramei din figura 3. pe de alta parte forta boF asigura apasarea pe contacte.. Ii2 ~i 1£3 (punetele 1. astfel ca actionarea releului are loc pe baza egalizarii unor cupluri mecanice. Deoarece in intervalul de excitare (~max'" ~min) Fa4 variaza mai repede (hiperbola) decit F.xime si minirne ale intrefierului in pozitia dezexcitat (arrnatura libera) respeetiv excitat (arrnatura atrasa) a releului.

aceasta forta i~ipastreaza sensul de atragere independent de sensul curentului L. Ca urmare. cu functii de temporizare . . releul descris functioneaza atit in curent continuu cit si in curent alternativ. si RT-4 -cu functii de amplificare .7. 3.6. 3 RI-13.!-cos2cJt ) Fig. modificarea intervalului de variatie a intrefierului (~~ = ~max . Fig. 3.7) folosit numai in curent continuu. de tensiune RT . Fluxurile <1>1 ~i <1>2 care strabat cele doua sectiuni ale intrefierului fiind defazate in acest caz *. a (releul polarizat cu magnet in forma de potcoava).. o armatura mobila M avind doua intrefieruri de valorile ~l si ~2 si 0 bobina B parcursa de curentul Ii' Magnetul permanent produce fluxul permanent <1>p care are. Daca curentul de intrare I.releul RT pa-5 etc.relee de curent RC-2. Releu I polarizat Este tot un releu electromagnetic de 0 structura speciala realizabila in diverse variante constructive (fig.. el va produce un flux magnetic <1>i care se ramifica prin cele * Datorita curentului indus in spira in scurtcircuit acesta produce un flux suplirneritar de reactie care modifica faza fluxului cll1 in raport eu cll2. 3.6). . 2. insa produce 0 vibratie ~i un biziit specific.. Elirninarea vibratiilor la releul electromagnetic de curent alter nativ. a. Acest neajuns poate fi eliminat prin realizarea unei spire in scurtcircuit pe 0 parte din miezul magnetic fix (fig. Releele electromagnet ice de tipul celor descrise sint cele mai raspindite.~min) constituind 0 metoda de reglare a factorului de revenire. Acelasi efect se obtine prin sporirea intrefierului maxim.relee clapete RdS-2 ~i RdS-3. (fig. c) releul polarizat cuprinde ca si releul electromagnetic neutru 0 armatura fixa F prevazuta cu un magnet permanent N-S. 31 . motiv pentru care' el se mai numeste si releu electromagnetic neutru.IFa =1(01/ I k f'Zli I = Sin CJt Fa max( Fa = -2 .13) se constat a ca deoarece forta de atragere variaza proportional cu patratul curentului (Ir) ce strabate bobina.5. 3. Trebuie remarcat faptul di in curent alternativ forta de atragere Fa va trece prin zero simultan cu trecerile prin zero ale curentului I. forta de atragere nu va mai trece niciodata prin zero. cu functii de semnalizare . are sensul (polarita tea) din figura. sensul de circulatie din figura 3. b.relee intermediare RI-3 . 3. Datorita inertiei mecanice armatura mobila ramine atrasa.fiind folosite ca relee cu functii de masurare . In toate variantele (fig. de exemplu. Din relatia (3.7. Variatia in timp a fortei de atractie a releului electromagnetic in curent alternativ.5). 3.

17) iar in intrefierul de valoarea un flux <l>r2: Deoarece: ~1 cele doua flux uri se vor insuma si va rezulta ffi ffi '!'r2 = '!'p + <!Ii -2 (3.20) ~l (3. in intrefierul de valoarea ~2 cele doua fluxuri magnet ice se vor scadea.17) ~i (3. c (releu polarizat cu circuit magnetic in punte).18) (3. Releul polarizat din figura 3. adica poate fi Iacut sa reactioneze la Observatie. ~i in figura 3. Ca urmare.7. poate fi folosit ca releu diferential. Relee polarizate : c bifurcat .18) devin: (3.21) deci (3. 3.7. relatiile (3.22) deci fortele de atractie din intrefierurile Fal> Faz vor plasa armatura mobila pe pozitia 1 inchizind contactul Cio Iunctionare identic a 0 au si releele polarizate indicate in figura 3. b (releu polarizat cu un pol al magnetului bifurcat). fluxul <l>j i~i modifica semnul. b avind doua bobine B. si semnul diferentei curentilor in cele doua bobine.eu magnet In forma de potcoava : b . deci fluxul rezultant va avea 0 valoare <l>rl: <l> 1 r = <l>p _ <!II .7. In consecinta. B2. 2 (3.7.19) in cele doua intrefieruri vor rezulta tortele de atractie Fal < Fa2. 32 .L I I I I _j I a b Fig. doua coloane laterale.eu un pol al magnetului magnetic in punte. care vor plasa armatura mobila pe pozitia 2 inchizind contactul C2• Daca polaritatea curentului in bob ina este inversa celei din figura. c -ell circuit a .

Timpul de actionare este de ordinul 1-5 ms. In sfirsit.ele polarizat_: deserise mai sus pot fi folosite ea relee eu doua pozitii (blpozltlOnale). 1226 33 .o \~ /1 r1 ® d 1 o ([) L2J b I c.tripozitlonal • . 1 .monostabil . In practica. a .. ar:nat_?ra l?r~ raminind in . in eonformitate eu cele aratate mai sus. p . ..8. 3Automatizari c.. respectiv la puteri de 1-5 mW. a). actionind la tensiuni magnetomotoare de 2-10 ASp. Printr-o constructie-speciala (de ex emplu . 1 ~i 2). de distanta etc. tripozitional (pozitiile 0. Re~e.releu dezexcitat). adica ambele pozitii smt stabile (bistabiler. releul polarizat a devenit monostabil (pozitia 0). Releele polarizate prezinta 0 sensibilitate mare. Releul actioneaza nu pe baza valorilor absolute ale celor doi curenti ci in functie de semnul raportului lor. releului polarizat i se poate da 0 anumita pozitie stabila. fa ~~ .1. daca releul este prevazut eu un resort antagonist A ca in figura 3. bipozilional.).~?zi1ia core~punz~toare polaritatii de excitare antenoara. pentru un curent de sens invers releul este insensibil. de exemplu pozitia 1 cind se inchide eontaetul C1• El i~i schimba pozitia numai la un anumit sens al eurentului (cind se inchide eontactul C2) si revine in pozitia stabila la dezexeitare. de exemplu in structura releului de distanta RD-7 se folosesc relee magnetoelectrice avind doua bobine plasate pe acelasi eadru mobil si pareurse de curenti diferiti. La treeerea eurentului Ilprin bobina cadrul mobil se roteste antrenind pirghia P in sensu I pozitiv (+) sau negativ (-) in functie de polaritatea curentului.JofI'bL. Relee polarizate speciale . care mentine armatura mobila intr-o pozitie mediana (pozitia 0) se constata ca.2 .xv releele neutre care sint bipozitionale insaroQnost. b .9). Releele polarizate se intilnesc in special instruetura releelor complexe de protectie (directionale. RELEE MAGNETOMOTOARE Aceste tipuri de relee se eonstruiese pe principiul aparatelor de masura magnetoelectrice (fig. inehizind eontactul C1 eventual C2' . Acesta este deci un releu polarizat.!T1a .monostabil . Din aceasta cauza acest tip de releu se mai numeste ~i releu balanja. 3. adica pe baza actiunii cuplului ee se exercita asupra unei bobine B plasata pe un cadru mobil M parcursa de curentul Ii de catre dmpul magnetic al unui magnet permanent N-5.bipozijlonal . b.:.8. C. monosiabil. prevazindu-i-se un resort antagonist A ca in figura 3. I I b Fig.8. 3.

cu observatia ca in afara bobinei Bl plasata pe cadrul mobil M ~istrabatuta de curentul IiI (fig.23) si va fi pozitiv sau negativ asigurind inchiderea contactelor C1 respectiv C2 in functie de polaritatea curentilor. Cuplul de rota tie Ca are 0 valoare proportionala cu produsul celor doi curenti: (3.:. 34 .!n aceste conditii releul poa te fi folosit si in curent alternativ.en1iatternativi In si c avind intre ei un unghi de defazaj cp.~ . cuplul activ capata forma: (3.D.27) in care s-a notat: Kp = p = tc. . deci releul va avea acelasi sens de rot ire independent de sensul curentului de lIrm'l.26) cp = Kp P. (3. 3.25) In sfirsit.. -"' ": "--. 3. Releu electrodinarnic.24) eXC~l~o.!. Fig. cpo U· locos . ~." .re.9. acestea sint asemanatoare releelor magnetoelectrice .. Releu magnetoelectric. expresia cuplului de rotire devine: Ca = K K10 K20 U locos cp 0 0 = Kp U locos 0 0 (3. Daca cele doua bobine sint legate in serie..~ . Ii2 Daca cele doua bobine sint alimentate cu 'd~'i u. cuplul de rotatie al echipajului mobil va fi: (3.10) exista 0 a doua bobina B2 plasata pe miezul magnetic fix F si strabatuta de curentul Ii2 care produce un cimp magnetic echivalent cimpului magnetic permanent din cazul precedent.2 = 0 K2• I.10. 3.---------+ Fig. dad cei doi curenti sint propor tionali cu tensiunea U respectiv cu curentul I aferenti unui circuit (de exemplu 0 linie electrica}: IiI = K1• U ~i 1.:.K10 K2. RELEE ELECTRODINAMICE Principial. Releele electrodinamice se construiesc atit pentru curent continuu cit si pentru curent alternativ.

Relee de lnductle cu 0 infa~urare Aceste tipuri de relee se folosesc atunci clnd este necesar ca miscarea rotorului sa fie functie de 0 singura marime electrica .. de sus. Constructiv. fluxul magnetic <I> produs de curentul I. Deoarece pe 0 portiune a polilor magnetici ai miezului.::.29) in care s-a notat: Q = U' I· sin cp puterea reactiva aplicata releului. Releu a . in perspectiva j b . ~sr'na~~I[l Fig. asemenea tipuri de relee se realizeaza pentru un cuplu activ dat de expresia: (3. 3. ' 1.vedere lea = C".curent sau tensiune. Principial releul cuprinde 0 bobina B pe un miez magnetic fix F in intrefierul caruia se poate roti discui D (fig. In acest caz s-a obtinut un releu directional de putere reactiua. + in care a depinde de caracteristicile constructive si se numeste unghi interior al releului. a). 11.Deci releul reactioneaza pe baza sensului (directiei de circulatie) al puterii active P prin circuitul respectiv. RELEE DE INDUCTIE Releele de inductie se realizeaza pe principiul aparatelor de masura de inductie (contoare) adica pe baza interactiunii Intre doua fluxuri magnet ice alternative si a curentilor reciproci indusi de aceste fluxuri intr-un rotor.z -cazr cu 0 I" de inductie infa~urare.vedere 35 .28) Ca = /{p' U· I cos (cp a). S-a obtinut astfel un releu directional de putere activii. in zona intrefierului se prevad spirele de cupru in scurtcircuit 5.. se ramifica in dona fluxuri <1>1 ~i <1>2 decalate in spatiu : <1>2 este in faza cu <I> iar <1>1> defazat in timp cu unghiul 0:: fata de <1>2' deci fata Ie.11. Pentru a = 0 se obtine un releu directional de put ere activa iar pentru a = _. E. -Kg'. 3. relatia (3. disc sau tambur (pahar) din aluminiu.28) devine: 2 (3.

(3. 8 * ** 36 For tele de irrteracti une intra un cimp magnetic Presupunind ca miezul magnetic functioneaza si uncurent.---~-:-::-----. 3.12 + K21 ·<1>2' I1J sin IX. = -= [K12 .30) Similar. 3.31) Ca21 = K21• sin «. = Ka·<I>l·(P:isincc. <1>2' II cos (90 <1>2': II + rx) . 3.Cadrul J este impins impreuna cu discul 2 spre partea din spate a figurii datorita resortului 5 si estelimitat intr-o pozitie convenabila prin surubul reglabil 4. Interactiunea dintre fluxul <1>1 si curentul 12 (fig. va fi dat de expresia: (3. Releul este prevazut cu un sector dintat 7 ce se poate roti intr-un plan vertical in jurul axei 03 si care este solidar cu pirghia 8 care i~i limiteaza cursa in partea de jos pina hi._5. A.12) produce un cuplu Ca12 dat de relatia * : C = K . interactiunea Ca21: Ca12 dintre fluxul si curentul 0 II produce cuplul = K2l .11. de <I>(fig.11. Deoarece cele doua cupluri au semne opuse. opritorul 9. care la rindul sau se poate roti in jurul unei axe fixe 02-0i. cuplul rezultant Ca va Ii dat de expresia : c. 3. a) Intrc polii caruia se roteste discul de aluminiu 2.33) Deoarece cele doua fluxuri sint la rindul lor proportionale ** cu curentul de excitatie Ii iar pentru tin releu dat unghiul C1. Discul este asezat pe un ax cu surub fara sfirsit care se poate roti in lagarele 01 si O~ situate pe cadrul mobil J. fz ¢. Cele doua fluxuri indue in discul de aluminiu doua tensiuni electromotoare E1 si E2 (fig. <1>2 21 1 2 - (3.:::~o~ ICC112~1<12¢. nesaturat.34) Pe baza acestui principiu in tara noastra se realizeaza releul maximal de curent cu caracteristica dependent a tip RTpC (fig.32) Deoarece cei doi curenti II si 12 sint proportionali rezulta in definitiv: C. cu fluxurile respective ** (3. _+ K2l• <1>2' II sin a. Diagrama marimilor electrice la releul de inductie cu 0 infiI.~urare.<1>1.12. defazate cu 90° in urma fluxurilor corespunzatoare. rezulta in definitiv ca cuplul C. 3.12).12cos(9D-a')1 ICa21~1<21¢2IfCOS(9D°i"a)1 Fig. 3. . respectiv curentii de inductie I 1 si 12 in faza cu tensiunile corespunzatoare (fig.Ca21 = K12• <1>1• 12 sin ct. . b). = Ca12 . 3.>c---r----r---¢2 12 £. (3.13) care reprezinta de fapt 0 combinatie dintre un releu de inductie si unul electromagnetic.12).s. Circuitul magnetic 1 este magnetizat de catre bobina de excitatie 11 prevazuta cn prize reglabileipentru curenti de excitatie de 2.3. 5. Sistemul de inductie este format dintr-un circuit magnetic 7 (avind 0 spira in scurtcircuit ca in fig. In rotirea sa (care se face in sensul de retire a acelor unui ceasornic) dis cul 2 este supus actiunii de Irinare a magnetului permanent 6.) = 0 a21 = K12·<I>I· 12 sin a. 0. actiune de frinare care creste proportional cu viteza de rota tie a discului respectiv (frecare "viscoasa" prin curenti turbionari). <I>• I cos (90 a. este constant.

3.Fig. Dupa un anumit timp (care depinde de pozitia initiala a suportului g) pirghia 8 atinge tija 10 si micsorind intrefierul arrnaturii mobile 12 aceasta actioneaza brusc inchizind contactul 15. 3. Functionarea releului are loc in felul urmator : datorita euplului activ de inductie produs de curentul de alimentare 31 releului (v. Pentru un anumit eurent. Intrefierul in care se produce atragerea armaturii electromagnetice 12 este limi ta t prin ~urubul 74. din curentulde excita tie fara ca releul sa actioneze. Sistemul electromagnetic mai cuprinde 0 armatura mobila 12 prelungita prin tija 70 si care poate oscila in [urul axei 04 de pe suportul 13. rezulta ca pe masura cresterii curentului timpul de actionare scade. invingind rezistenta resortului antagonist 5. 6 si 2 s din figura 3. fig. Se obtine astfel o caracteristica d'e ternporizare dependenta de' curent (fig.' Cele trei caracteristici de ternporizare 70.cu ajutorul surubului 14 sistemul electro- 37 .11) diseul incepe sa se lnvirteasca chiar la valori de 15-20%. viteza de rota tie se mentine la 0 turatie corespunzatoare datorita limitarii produse de catre magnetul permanent 6. Obsrvatie. Daca intensitatea curentului atinge valoarea de reglare rturatia creste intr-o asemenea masura incit reactia fortei de frecare viscoasa produsa de magnetul permanent 6 impinge diseul de aluminiu 2 impreuna cu cadrul mobH3. si 10 A. Vedere de ansamblu a releului de inductie eu 0 infa~urare (RTPC). Deoarece viteza de rotire a discului deci viteza de deplasare a pirghiei 8 depinde de valoarea curentului real ce strabate bobina.) Pentru anumite valori ale factorului de multiplicare a curentului reglat. (Pentru timpi mai mari opritorul respectiv este mai coborit.14 se realizeaza pentru trei pozitii de reglare a opritorului g. 3. In acest mod surubul fara sfirsit al axei 01-01 angreneaza cusectorul dintat 7 astfel ca pirghia 8 incepe sa se deplaseze in sus.14). modificabile .13.

magnetic actioneaza instautaneu (fig. 3.14), realizindu-se astfel 0 treapta rapida (instantanee) a f2 1\ protectiei, ts - -Temporizarile obtinute cu acest Trcaptu rupidii tip de releu sint regla bile continuu r-, a pro/ce,tie; r;;;:::: intre 2 si 10 s. 65 -- -7 Avantajele acestui tip de releu sint urmatoarele: r-. 25 -- fa ptul di discul se roteste permanent chiar in functionare 12 3 4 5 6 7 8 9 fQ xIrlfl. normala permite sa se controleze Oro'i/lll/ de mull/pi/care a/ ellrenllllll; reg/a! permanent starea releului; deale altfel capacul releului este prevaFig. 3.11. Caracterisiticile de temporizare releului RTpC. zut cu 0 fereastra cu sticla ce permite vizualizarea discului; - releul asigura 0 functie complexa= un element rapid si unul temporizatsi este prevazut si cu 0 clapeta de indicare a semnalizarii : de asemenea contactele sale sint robuste si pot comanda direct declansarea intreruptorului; - coeficientul de revenire al sistemului de inductie este relativ bun (0,75 ... 0,85). ' Dezavantajul principal al releului descris rezida in sistemul electromecanic destul de complicat care face ca precizia sistemului sa fie relativ redusa : de asemenea 'precizia elementului electromagnetic (rapid) este redusa. 1n sfirsit un dezavantaj esential consta in consumul de putere relativ mare (circa 30 VA).
Treapta tel11pl¥lil1lti
11

s

pro/eelie;

\

'"

,

,

2. Releu de inductle

cu doua infa~urarj

Acest tip de releu serveste pentru realizarea elementelor directionale sau de impedanta. fiind alimentate cu doua marimi: tensiunea si curentul. In figura 3.15 este reprezenta t un releu directional de inductie cu rotorul din aluminiu realiza t in forma de pahar. Miezul magnetic M cuprinde patru poli decalati in spatiu la 90°. __ :.. Bobinele Bll si Bi2 sint legate in serie ~i strabatute de curentul Ii, producind fluxul inductor <Pi' iar bobinele Bul, Bu2, BU3 si RU4 sint legate de asemenea in serie si alimentate de tens iI unea U producind fluxul <Pu' I Cele doua marimi de alimentare reprezinta tensiuI nea si curentul aferente unui circuit (consumator) electric ~i ele vor fi defazate cu un unghi cp (fig. 3.16). Notind cu y unghiul de impedanta al bobinei de Fig. 3.15. Relen de inductie eu dona lnfasurari.

1_

38

tensiune rezulta ca aceasta va fi strabatuta de un curent Iu defazat cu ungbiul y fata de tensiunea U care l-a produs. Considerind ca fluxurile <Pi si <Pu sint aproximativ * in faza cu curentii care le-au produs, defazajul ~ intre ele va fi (v. fig. 3.16):
~= y -

I

q;

(3.35)

In conformitate cu cele aratate anterior valoarea cu plului activ al releului va fi:
(3.36)

Fig. 3.16. Diagrama marimilor electrice la releul de induetie cu doua infasurari.

Notind cu ~i inlocuind

IX

unghiul complimentar
'(= 90
0

al lui 'Y adica:
-

IX,

(3.37)

relatia

(3.37) in (3.35) rezulta : ~= 90
0 -

(IX

+ tp)

(3.38) (3.36)J devine: (3.39)

Pe baza acestei relatii expresia cuplului activ [relatia

Tinind seama de faptul ca fluxurile sint proportionale produs, expresia (3.39) devine:

cu curentii care le-au
(3.40)

In concluzie se observa ca cuplul activ al releului respectiv este proportional cu puterea circuitului considerat. Unghiul IX se numeste unghiul intern al releului. Releul este prevazut cu un resort spiral antagonist ce prezinta un cuplu rezistent Cr, practic constant, astfel c5. conditia de functionare a releului se poa te scrie Ca = Ko' U· 1·cos
(tp

+

IX)~Cr'

(3.41 )

Din rela tia (3.4 1) se cons ta ta di pen tru :
tp =
-IX

='tpo,

(3.42)

rezul t5. valoarea

maxima cos
(tp

a ex presiei :

+ IX) =

cos

(tpo

+ IX) =

I,

(3.43)

deci releul functioneaza la cea mai midi. valoare a produsului U' I. Ca urmare pentru tp = -IX releul va prezenta cea mai mare sensibilitate (fig. 3.17) unghiul (respectiv) tpo fiind numit unghiul de sensibilitate maxima a releului. Similar, se observa ca in cazul in care:
? = 90
0 -

IX

sa u

tp

= - 90

0 -

IX

(3.44)

* In realitate fluxurile <1>i si <1>u un mic defazaj S fata de curentii corespunzatori, datoau rita. pierderilor in fierul circuitului magnetic. 39

rezulta :
Zono de f'un~llonare

cos (tp

+ IX) = 0,

(3.45)

adica cuplul activ este nul ~i releul (fig. 3.17). Zona de Din figura 3.17 se observa ca rela~r;r--t-+~_~~U \ o/ocare tiile (3.44) reprezinta 0 dreapta care separa pIa nul fazorilor tensiune (curent) in domeniul de functionare a releului cuprinzlnd directia (unghiul), de sensibilitate maxima si do, meniul de blocare a releului pentru care cuplul activ este negativ adica Fig. 3.17. Diagrarna de Iunctionare a releului rotorul tinde sa se roteasca in sens directional de inductie. invers (bate in opritor). Releele de inductie cu doua infa~urari se construiesc ca relee: directionale, diferentiale, de distanta, de frecventa etc.

n"

nu functioneaza

T

F. RELEE TERM ICE Releele termice sint elemente care functioneaza pe baza varia [iei unei marimi neelectrice ~i anume temperatura. Datorita faptului ca circulatia curentiler in instala tiile electroenergetice : genera toare, transforma toare etc. produce caldura prin efect Joule-Lenz, necesitatea releelor de temperatura prezinta 0 importanta deosebita, Releele termice sint realizate in diverse variante constructive: cu bimetal, termometrice cu mercur sau cu gaz, cu termoouplur; C1t termorezistente etc.

1. Relee term ice cu bimetal Aceste tipuri de relee cuprind 0 lama plata (fig. 3.1R) fermata din doua clemente metalice 1111 si 1112 sudate impreuna avind coeficientii de dilatare dl si d2 cit mai diferiti, Prin incalzire de la 0 sursa S lamela respectiva, care are un capat incastrat, se incovoaie (se curbeaza) in sensul metalului cu coeficient de dilatare mai mic datorita dilatarii diferite a celor doua metale. La 0 anurnita temperatura de reglare, deoarece dilerenta de alungire creste cu p temperatura, pun tea P solidara cu lamela bimetalica stabileste 100 contactul C. Pozitia contactului C poate fi modificata si fixata de-a lungul unei scari gradate (t DC) 4000C cu ajutorul unui surub de fixare (nefigurat) modificind astfcl valoarea temperaturii de consemn. Fig. 3.18. Releu termic cu bimetal.

40

f

-[

Fig. 3.19. Releu electroterrnic bimetal.

eu

semnat

+

~~~==============~(coatact)

C

La unele tipuri de relee sursa de incalzire 0 constituie 0 bobina B spiralata pc bimetal (fig. 3.19), eaz in care releul se mai numeste ~i electrotermic.
2. Relee termometrice cu mercur

Releul termometrie eu mercur este asemanator eu un termometru obisnuit (fig. 3.20) fiind format dintr-un tub T avind un rezervor eu mercur R situat in zona sursei calde S. In tub se afla inclusi doi (sau mai multi) electrozi metalid £1 si £2 care constituie de fapt bornele contactului C. Sub influenta temperaturii WC) mercurul se dilata si la: 0 anumita temperatura de reglare inchide contactul C. Releele respective se mai numese ~i termometre cu contact.
3. Relee termometrice cu gaz

.Aceste tipuri de relee se bazeaza pe cresterea presiunii unui gaz sub influenta temperaturii. Releul este compus din rezervorul A (fig. 3.21) situat sub influenta sursei S de temperatura t'C, tubul de legatura T si un tub (burduf)

T

R

Fig. 3.20. Releu termometrie eu rnercur.

Fig. J.12. Releu termometrie eu gaz.

41

circular elastic B numit si tub Bourdon. In rezervor se afla 0 substanta volatila - de exemplu clorura de etil - care are punctul de fierbere coborit. La cresterea temperaturii substanta respectiva se volatilizeaza, presiunea in tubul Bourdon creste ~i acesta se destinde (figurat punctat) antrenind prin pirghia P cremaliera K ce angreneaza roata dintata R. Solidar cu roata respect iva .se deplaseaza bratul D care la 0 anumita temperatura stabileste contactul C. Pozitia contactului C este bineinteles reglabila, Pe axul tubului Bourdon se poate fixa un ac indicator care sa perrnita citirea ternperaturii. Releele term ice mai pot fi realizate cu ajutorul unor traductoare de temperatura, de exemplu termocupluri sau termorezistoare, a carer marime electrica de iesire (tensiune sau rezistenta electrica) este amplificata prin circuite electrice si aplicata unui releu electromagnetic.

G. RELEE PRIMARE Aceste tipuri de relee sint unele dintre primele forme de elemente de protectie, marcind 0 etapa istorica de trecere de la sigurantele fuzibile la actualele tipuri de relee - releele secundare - care, dupa cum s-a aratat, sint racorda te Ia transforrnatoarele de curent si tensiune. , Denumirea de relee primare se datoreste faptului ca ele sint alimentate direct din circuitul primar (principal) al instalatiilor de inalta sau joasa tensiune. in general releele primare sint relee maximale de curent de tip electromagnetic sau termic. De obicei releele primare actioneaza direct prin tije sau pirghii asupra dispozitivelor de declansare ale intreruptoarelor : rareori se Intilnesc relee primare indirecte care comanda declansarea intreruptorului propriu prin intermediul unui contact electric si al unei bobine. Ca regula generala releele primare se monteaza direct pe bornele izolatoare ale intreruptoarelor. Releele primare prezinta avantajele eliminarii transformatoare1or de curent precum si a surselor auxiliare de alimentare (baterie de acumulatoare etc.), tnsa ele au dezavantajele de a avea 0 functie limitata (protectia maximala de curent), a fi mai putin sensibile fata de releele secundare ~i a nu permite reglaje ~i verificari cu elementul proteja t in functiune,

H. DISPOZITIVE

DE TEMPORIZARE

Dispozitivele de temporizare sint elemente sau circuite electrice care permit obtinerea functiei de intirziere a semnalelor electrice, adica realizarea construetiva a releelor de timp. In structura releelor de timp se afla de obicei un element electromagnetic (v. fig. 3.1) asociat cu un dispozitiv (circuit) de temporizare in functie de care se stabileste si denumirea releului de timp respectiv. Astfel se deosebesc relee de timp cu: - mecanism de ceasornic (or1ogerie); - circuit electric special (cu condensator); - circuit magnetic special (cu spira in scurtcircuit); - motor electric.

42

la bornele releului E (neglijind parametr ii releului respectiv) va varia in timp dupa 0 relatie de forma: v c _.5 s.Fig. T T __ vo Tr (I _ eRG) -/ ' (3.5-9 s ~i 2-20 s.1. La intreprinderea Electromagnetica se realizeaza un asemenea releu de timp (tipul RTpa-5) pentru tensiunile de alimentare de 24.46) a carei reprezentare grafica este prezentata in figura 3. Un clichet (nefigurat) plasat pe roata B permite revenirea rapida a sectorului sub influenta resortului spiral R at unci cind electromagnetul E se dezexcita. in care releul electro'magnetic E este legat in paralel cu condensatorul de capacitate C.ii 220 V c. Asupra sectorului dintat mai actioneaza ~i resortul spiral antagonist R.3 s. 43 . Cea mai folosita schema este cea din figura 3. 110 !. In acest mod sectorul D se deplaseaza cu 0 viteza precis determinata astfel ca. si cu domeniile de reglare de: 0. in final. Prin inchiderea contactului K. Releu de timp eu mecanism de ceasornic. 0. a.23. ambele elemente fiind inseriate cu rezistorul de rezistenta R. releul de timp RTpa-5 mai poseda un contact normal deschis alunecator reglabil la un timp intermediar intre valoarea minima si timpul final de reglare. prin puntea G se stabileste dupa un timp bine definit contactul C. Sub actiunea electromagnetului E cind acesta este parcurs de curentul Ii. deci prin aplicare brusca a tensiunii Uo tensiunea U.c. Relee de timp cu condensator Prin conectarea unui releu electromagnetic intr-un circuit electric RC (rezistor-condensator) se poate obtine un releu de timp.23. Relee de timp cu mecanism de ceasornic Principial.22) a carui armatura M este legata prin pirghia P cu o sectorul dintat D care se poate o roti in jurul punctului O. 3. roata B iar aceasta mai departe roata K. 48.25-3. b. In afara de contactul final al releului care ramine inchis atit timp cit bobina ramine excitata. torul dintat tinde sa roteasca in sensu1 indicat de sageata. un asemenea releu este compus dintr-un electromagnet (solenoid) E (fig. sec. Miscarea acesteia este insa incetinita datorita ancorei A si a balansierului F (simiIare celor de la ceasornic) care incep sa oscileze permitind rotirea dinte cu dinte a rotii K. / I 2.22. 0. 3.1-1. 60. Contactul C poate fi plasat in diverse pozitii pe 0 scara gradata astfel ca sa se permita reglarea precisa a diverselor valori ale timpului de actionare.

Observatie.schema electrica .46) se va obtine valoarea t. Din aceste cauze precizia unui asemenea tip de releueste redusa. In realitate timpul de actionare este influent at si de variatiile tensiunii de alimentare Uo precum si de parametrii R si L ai bobinei releului.24) plasata pe miezul magnetic al unui releu electromagnetic E.24.[ b Fig. (3. Releu de timp eu condensator : a . Relee de timp cu spira in scurtcircuit Realizarea temporizarilor cu ajutorul modificarii circuitelor magnetice se obtine de obicei cu 0 spira in scurtcircuit 5 (fig. deci prin modificarea unuia dintre parametrii R sau C se obtine timpul de reglare dorit. 44 .caracteristlci de functlonare. se opune cresterii fluxului inductor. 3.47) si explicitind relatia (3. 3.48) Din relatia (3. a timpului de functionare a releului de timp astfel realizat : t = tT = R· C In (1 - ~:).48) se constat a ca timpul de actionare este proportional cu constanta de timp -r = RC a circuitului electric. b . Releu de timp eu spira in seurtcireuit. 'In acest mod timpul de stabilire a curentului in circuit creste datorita curentului de autoinductie in spira in scurtcircuit. 3. a tr t Produsul RC se noteaza de obicei cu -r(-r = RC) si poarta numele de constantei de timp. Presupunind ca releul se excita la 0 tensiune U.23. rezulta ca el va actiona atunci cind: (3. deci a fluxului de reactie (indus) care Fig. in schimb mareste 9i inductanta proprie a bobinei respective. Spira in scurtcircuit reprezinta de fapt un tub (inel) din cupru masiv numit 9i tub amortizor care mareste dimensiunile releului. 3.

. In tara noastra se fabrica releul de timp (intermediar) cu tub amortizor de tipul RI-15 avind trei contacte comutatoare.C. • Releele se clasifica in functie de: .3 si 6 s (50 Hz) sau 0. 110.modul de realizare al saltului la iesire (relee cu contacte ~ifadi contacte) . variind in mod continuu.25. 45 .. SO Hz in trei variante ale domeniului de reglare: 2-25 s.Cz'" coatacre lemponzole Co ~ contact de I'omire I / excilalle """". Relee de timp cu motor electric Aceste tipuri de relee cuprind In principiu un motor M de curent continuu sau alternativ (motor sincron) (fig. 220 ~i 380 V c.3-6 ore (50 Hz) sau 0. 3.a. Temporizarile obtinute cu asemenea tipuri de relee slnt nereglabile ~i au valori mai mid de 0 secunda.25) care antreneaza printr-un mic reductor de turatie R un brat mobil B care poate stabili unul sau mai multe contacte e1> C2 ••• a carer pozitie este reglabila. 4.natura marimii de intrare (relee de marimi electrice ~i de marimi neelectrice) .25-5 s (60 Hz) si 0.. Releu de timp cu motor electric.. 3. Industria romaneasca fabrica releele de timp cu micromotor sincron tipul RTp-4 pentru: 24.+~-. 8-100 s si 48-600 s ~i avind un comutator precum si tipul RTp-7 pentru aceleasi tensiuni insa la SO Hz sau 60 Hz si cu patru domenii de reglare cuprinse intre 0. REZUMAT • Releele sint elemente de automatizare cu 0 structura analogologica (hibrida) adica prezentind 0 varia tie in salt la iesire atunci cind marimea de intrare.--~ -ie Fig. In instala tiile energetice se intilnesc asemenea tipuri de relee folosind motor de curent continuu ca organe componente ale protectiilor de distant a si avind contacte multiple. atinge 0 anumita valoare numita oaloare de aciionare.25-5 ore (60 Hzjsi avind patru contacte comutatoare cu posibilitatea de a le alege pe toate temporizate.

temporizate etc . . • Marimile caracteristice principale ale unui releu sint urmatoarele : natura fizica si pararnetrii de reglare ai marimii de intrare.). intermediare. Scotind spira in scurtcircuit a) se invirteste b) se irrvirteste mai repede? mai incet? de frinare de la releul de lnductie sau mai scurta P RTpC.timpul de [unctionare (relee instantanee 9i temporizate). Releele de inductie in curent in curent continuu pot fi folosite: a) numai b) numai continuu? alternativ? c) in curent .). • Releele de marimi electrice care sint cele mai raspindite se realizeaza ca relee: maximale de curent.sensul de varia!ie al marimii de intrare la aciionare (re1ee maximale. puterea de comutare a contactelor in functie de natura sarcinii si felul curentului. Releele electromagnetice pot fi Iolosite : a) numai in curent continuu? b) nurnai in curent alternativ? c) in curent continuu si aIternativ? 5. VE. telefonice etc. Scotind magnetul permanent a) acjioneaza instantaneu? b) actioneaza CU 0 temporizare c) nu mai actioneaza? mai Iunga 46 . term ice etc.principiul de [unctionare (relee electromagnet ice. de inductie. puterea absorbita. directionale.. acesta: 6. diferentiale. numarul 9i tipul contactelor. acesta : c) se opreste P 7. magnetoelectrice. minimale.LOR 1. . Factorul de revenire reprezinta: a) rapor tul dirrtre valoarea de actionare si cea de revenire ? b) raportul dintre valoarea de revenire si cea de excitare? c) valoarea maxima a timpului de revenire? 4.RIFICAREA CUNO~TINTE. minima le de tensiune.i alternativ? de la releul de inductie tip RTpC. . electrodinamice. de automatizare. Actionarea anumit sens a valorii releu se poate a) numai b) numai la excitare? la dezexcitare? c) la excitare sau la dezexcitare? 3.domeniul de aplicare (relee de protectie.. de semnalizare. Functionarea a) inchiderii b) deschiderii unui releu are loc in cazul: normal normal deschise? contactelor contactelor intr-un unui inchise ? marirnii de intrare ? produce: c) depasirii 2. directionale}. timpul propriu de actionare etc. de impedanta.

1. deci raportul dintre Uinll ~i iinv (reprezentind rezistenta inversa) are valori foarte mari. Se constata di pentru valori mici ale tensiunii Udir (fractiuni de volt) curentul idir are valori relativ importante (de ordinul sutelor de miliamperi sau de ordinul amperilor) deci dioda se gaseste in conductie : uneori se spune ca dioda AO------~~~-----08 este "deschisa". respectiv nu conduc (uneori se spune ca diodele sint "inchise").2. Daca diodei i se aplica 0 tensiune de asemenea polaritate incit potentialul bornei A este mai ridicat decit al bornei B. 4. de ordinuI4i1l~!40D 300 200: roo zecilor de microamperi. redresoare. In cadranul I din figura 4. cit ~i in schemele releelor electronice cu dispozitive semiconductoare.dependenta dintre cur entul iin" si tensiunea Uinv la polarizarea inversa.CAPITOLUL .. 3). CONSTRUCTIA ~I FUNCTIONAREA RELEELOR ELECTRON ICE A. se considera ca la polarizari inverse diodele stnt blocate. prin diodele polarizate invers circula Fig. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE iN CONSTRUCTIA UTILIZATE RELEELOR ELECTRON ICE 1. neglijabili. dresoare. denumite si . Datorita acestui fapt. specifice releelor electromecanice.2 este reprezentata dependenta dintre curentul prin dioda idir si tensiunea la bornele diodei Udir in cazul polarizarii directe. Caracteristica statica a diodei recurenti extrem de mid. In cadranul IV din figura 4. Se constata ca pentru tensiuni Uinv de ordinul sutelor de volti rezulta 0. Simbolul folosit pentru diodele redresoare este reprezentat in figura 4.8 curenti iinv foarte mid. virful cu bara al triunghiului indicind sensul de conductie al diodei. dioda este polarizata myers.relee statice" din cauza absentei unor elemente in miscare.1.cu alte scari pe axele de coordonate . 4. ' Diodele redresoare sint utilizate pentru ca din tensiuni alternative (respectiv curenti alternativi) sa fie obtinute tensiuni continue (respectiv curenti continui). Simbol pentru diode are valori foarte mici. atunci dioda este polarizata direct ?i se gaseste in regim de conductie : in caz contrar.2 este reprezentata . Diode redresoare Diodele redresoare sint larg utilizate atit in schemele unor protectii cu relee electromecanice. 47 . Raportul dintre Udir si idlr reprezinta rezistenta directs si Fig. de fapt. cap. cum sint de exemplu schemele cu relee polarizate sau magnetoelectrice (v.

5 I 1. 4. bateria EB asigura o polarizare a bazei . c~eldeie. avind aeeeasi caracteristica in eadranul 1.iul tensiunilor uinv de polarizare inversa apare 0 zona in care tensiunea inversa Uinv ramine praetic constants (zona AB din figura 4. Functionind in aceasta zona.. diodele stabilizatoare asigura stabilizarea tensiunii. KS.v[V] A 0. La noi in tara se fabrica. F. Diode stabillzatoare (diode Zener) Diode!e stabilizatoare (Zener) sint folosite pentru obtinerea unei tensiuni stabilizate. Z' 3.R.S.5 In schema echivalenta din figura 4. iar aspeetul caracteristicii statice este prezentat in figura 4.S. b 1 nu mai sint reprezentate bateriile si bor1. In cazul polarizarii directe diodele stabilizatoare conduc curentul ca si diodele redresoare cu siliciu.3. Diodele eu siliciu sint mai avantajoase.3. Sim(intre ele se aplica semnalul de intrare). Aprecierea calitatii unei diode redresoare se poate face prin raportul M dintre rezistenta inversa si rezistenta directa.5 i. obtine semnalul de iesire). deoarece au un rap?rt 114" mai mare si admit tensiuni inverse mai ridicate ~i temperaturi mal man. RA. b este reprezentata schema echivalenta.5 Udir[v] in. diode stabilizatoare de tip DZ. la I.'nv nele l' si 2'. Bornele 1-1' sint bornele de intrare Fig. 2.R. se poate conFig. in conditiile unor variatii importante ale curentului. diode redresoare cu germaniu tip EFD ~i EFR. borbol pentru diode stabilizanele 2-2' sint bornele de iesire (de la ele se toare.5.5. Simbolul utilizat pentru aceste diode este reprezentat in figura 4.. KU.4. Intrucit rezisten tele interne [AJ B ale bateriilor sint neglijabile. diode redresoare eu siliciu tip DRR. la I. caracteristicile aeestor diode sint prezentate in cataloage. a este reprezentata schema simplificata a unui tranzistor pnp in conexiune cu emitor comun (care este cea mai utilizata in protectiil eelectronice). avind valoarea u iar curentul invers iinv variaza in limite foarte largi.i lJi.i~e. Tranzlstoare In figura 4. 4. de aceea" schema este denumita "cu emitor comun .-30 20 '·10 .. Baneasa. 0.4. cu cit raportul M este mai mare. avind caracteristicile expuse in cataloage.analoaga cu negativarea grilei la triodele cu vid .Dependenta dintre curenti si tensiuni din figura 4. Caracteristica statica a sidera di semnalul de intrare este aplicat diodei stabilizatoare.P. Baneasa.4). torul intervine si in circuitul de intrare . Cele mai utilizate diode redresoare sint cele realizate din monocristale de germaniu sau siliciu. tn domeiJ. ---+J--- 48 . PL.iar in cirUz 10 cuitul colectorului se gasesc bateria de colector Eo si rezistenta de colector Reo Emi5 .5. denumita zona tensiunii inverse de strapungere. La noi in tara se fabrica. 1N. iar in figura 4.2 constituie caracteristica sta tid a diodei.P. calitatea diodei fiind cu atit mai buna.

4. 1226 o 2 4 Fig. In figura 4. 4.6 sint trasate ~i dreptele de sarcina (a) si (b). Caracteristicile statice ale tranzistorului. rezultate din aplicarea teoremei lui Kirchhoff la circuitul de iesire din figura 4.schema de principiu .1) Pentru: din relatia (4.6. rezultind relatia : (4. iar semnalul de iesire este obtinut intre borna 2 si masa.5.1) se obtine : iar pentru: UeE = 0 rezulta : 2e .schema echivalenta. =-. Ee Re Cele doua drepte ~i (b) au fost trasate diferite. 49 . Aspectul acestor caracteristici este ilustrat in figura 4. Tranzistor pnp: a .6. ReG ~iReb' tei de colector Rc. pentru diferite valori ale curentului de baza iB' constituie caracteristicile statice de iesire ale tranzistorului in conexiunea cu emitor comun. a. ?i deci: de sarcina (a) pentru valori ale rezistencu RCb> ReG Ee Ee --<--.5. b . Reb RCa Caracteristicile statice de iesire si dreptele de sarcina permit 'delimitarea regiunilor de blocare si 4Automatizari c. Ca semnal de intrare poate fi considerat curentul de baza iB sau tensiunea baza-emitor UBE' Dependentele dintre curentul de colector ic (considerat ca semnal de iesire) si tensiunea colector-emitor UeE. intre borna 1 ~i punctul de potential nul (masa).b Fig.

in cireuitul de emitor este introdusa dioda Zener DZ. deci este necesara 0 anumita polaritate a tensiunii baza-emitor UBE' La schimbarea polaritatii acestei tensiuni rezulta iB = 0 si tranzistorul se blocheaza. iar baza tranzistorului este legata la eursorul C al potentiometrului P.7. cu un curent de iesire ie de circa 2. 4. EFT si tranzistoare cu siliciu de tip Be.S. tranzistoare cu germaniu de tip AC. Tranzistorul Teste conectat in schema eu emitor comun. 50 . ASZ. = 0. Aplicind un curent de intrare iB = 60 !lA. In primul eaz este realizat eu elemente electroniee ~i blocul de iesire BE din figura 1. Pentru ca curentul de baza iB sa fie diferit de zero ~i tranzistorul sa se gaseasca in conductie este necesar ca jonctiunea emitor-baza sa fie polarizata direct. respectiv este blocat. Baneasa. AstfeL. AD.6 rnA. BF. punctul A4 apartine regiunii de functionare in saturatie. Daca se continua marirea curentului iB' de exemplu pina la iB = 160 f1. eontinuare. Schema simplificata a unui releu de eurent sau de tensiune este reprezentata in figura 4. ea va fi prezentata in '+ T B p ""c--+--"9 A Fig. punctul de functionare trece in A2 ~i tranzistorul se va gasi in conductie. intrucit prin cresterea curentului de intrare iB nu se mai poate obtine o crestere a curentului de iesire ie.de conductie in functionarea tranzistorului.6) se constata ca dad iB = 0 punctul de functionare se gase~te in AI' la intersectia caracteristicii pentru in = 0 cu dreapta b. Schema analizata pune in evidenta functia de amplificator al tranzistorului.se constata ca punctul de functionare ramine in A4 si deci curentul de iesire ie nu mai creste. ~i rezultas.. punctul trece in A3 ~i curentul de iesire ie creste pina la circa 3.4 rnA. In al doilea caz. tranzistorul nu conduce. cu un curent ie de circa 5. Intrucit aceasta variant a este 2 + cea mai utilizata.A punctul trece in A4.7. de exemplu. ale carer caracteristici se gasesc in eataloage. Ca urmare. B. AUY.A. iar pentru iB = 120 f1. BD.R. in loeul rezistentei de eoleetor este conectat a bobina rel~ului electromagnetic RL. curentul de iesire ie avind valori de peste 40 de ori mai mari decit curentul de intrare iB' La noi in tara se fabrica. la I.2 rnA. Releu electronic de curent sau tensiune. Marind curentul de intrare pin a la valoarea iB = 80 !lA. care transmite comanda de declansare intrerupatorului.P. elementele de iesire sint realizate prin intermediul unor relee electromecanice. RELEE ELECTRON ICE 1. Relee de curent ~i de tensiune In schemele protectiilor electronice pot interveni numai elemente electronice sau pot interveni elemente electron ice si relee electromecanice. pentru Re = Reb (dreapta b din figura 4.1.

Dupa cum s-a specificat in capitolul 2. Modificarea valorii de pornire se obtine prin modificarea pozitiei cursorului potentiometrului P. 4. care circula prin bobina releului electromagnetic RL are 0 valoare neglijabila si acest releu rarnine in stare de repaus. In multe scheme de protectie.La bornele extreme 1-2 rezistenta potentiometrului Peste alimentata cu tensiunea continua Ur. creste si depaseste valoarea de pornire. atunci creste curentul prin potentiometrul P si caderea de tensiune in portiunea AC a potentiometrului. 51 . Aceasta tensiune poate fi obtinuta prin redresarea tensiunii secundare a unui transformator de tensiune conectat in circuitul instalatiei electroenergetice protejate (in acest caz releul fiind un r eleu de tensiune) sau prin redresarea curentului secundar al unui transformator de curent (In acest caz releul fiind un releu de curent). Releul analizat indeplineste Iunctiunea de detector de nivel critic. controlul unui defazaj in raport cu valoarea de 90° se efectueaza prin intermediul compararii unor amplitudini. actionind la cresterea marimii controlate peste valoarea de pornire.8.> 90°. tranzistorul T intra in conductie.7 este deci un releu maximal (de tensiune sau de curent). atunci potentialul cursorului C (~i al bazei tranzistorului) este mai ridicat decit al punctului D si al emitorului. Ca urmare. curentul de colector capata 0 valoare importanta si releul RL actioneaza. potentialul punctului D (si al ernitorului) este mentinut constant. Ca urmare. Dad tensiunea U. controlind valoarea tensiunii sau curentului si actionind cind a fost atins sau depasit un nivel critic reprezentat de valoare~ de pornire stabilita. la valoarea tensiunii Uz• Dad tensiunea U. curentul de colector. cu contactele deschise. Releul electronic din figura 4. fiind deci alimentate cu 0 singura marime (tensiunea sau curentul). Diagrame fazoriale pentru ilustrarea centrolului unui defazaj prin intermediul compararii unor ampli tudini : II - cazul ql < 90°. tn serie cu dioda DZ este conectata rezistenta Rv circuitul format fiind alimentat tot cu tensiunea Ur. potentialul cursorului (~i al bazei) scade ~i jonctiunea emitorbaza va fi polarizata direct.8. se gase~te sub valoarea de pornire. a b Fig. Aceasta posibilitate este ilustrata eu ajutorul diagramelor fazoriale din figura 1.cazul '" . jonctiunea emitor-baza este polarizata invers si tranzistorul T este bloca t. b . care reprezinta marimea controlata de releu. deci trebuie alimentate cu doua marimi. ' 2. dlferentlale ~i de impedanta Releele de tensiune sau de curent controleaza amplitudinea tensiunii sau curentului. releele directionale controleaza defazajul dintre tensiuni si curenti. Datorita diodei stabilizatoare DZ. Relee dlrectlonale.

7) atunci primul tranzistor se blocheaza.9. deci: I~I <IDI· (4. 4. 4. Tensiunea UI este obtinuta prin tnsumarea fazoriala a unor marimi si deci corespunde sumei ~ din figura 4. acest tranzistor se gase?tein conductie si restul schemei se afla in repaus. Schema simplificata a acestui releu este reprezentata in figura 4.2) Yt Fig. atunci modulul sumei 5 este mai mic decit modulul diferentei D. Daca intre curentii redresati are loc relatia : (4. Puntea PI debiteaza curentul redresat Iv iar puntea P2 debiteaza curentul redresat 12. transmitind un semnal spre elementele urmatoare ale protectiei.5) atunci jonctiunea emitor-baza a primului tranzistor al amplificatorului ADP este polarizata direct. Puntile de redresare PI si P2 sint realizate cu diode redresoare si realizeaza redresarea ambelor alternante (pozitive ~i negative) ale marimilor alternative UI si U2 cu care sint alimentate. fiind inlocuite cu simbolul unei diode reprezentat in centrul puntii. atunci modulul sumei fazoriale ~ = Nl N2 este maimare decit modulul diferentei fazoriale D = Nl . Releu directional static.8. (4. redresarea realizata de punti este denumita "redresare dubla alternanta". Amplificatorul ADP are 5 tranzistoare ~i un releu electromecanic la iesire. a).8.8. b). 52 . Uneori diodele din cele 4 brate ale puntii nu mai sint reprezentate.9.N2. 4. daca defazajul cp dintre fazorii Nl ?i N2 este mai mic dedt 90° (fig. Acest principiu este folosit in functionarea releului directional static RDc. reprezentat simbolic printr-un dreptunghi in figura 4. datorita acestui fapt.urrndloare ale profec!lei Spre e(emenfe(e Astfel. releul electromecanic de la iesire avind contactele deschise. deci: + + I~I> IDI· 0 (4. simbol care indica sensul curentului redresat de punte (fig.4) ceea ce corespunde relatiei: lUll> I U21. toate celelalte elemente ale schemei i?i modifica starea anterioara ~i releul electromecanic i?i inchide contactul. 4. daca defazajul cp este mai mare decit 90 (fig.9). elaborat ?i fabricat la ICEMENERG.3) Controlul defazajelor poate fi astfel efectuat prin compararea unor amplitudini.6) corespunzatoare relatiei: (4. Dimpotriva.9. Daca intre curentii II si 12 are loc relatia : (4. iar tensiunea U2 este obtinuta prin scadere fazoriala ~i corespunde diferentei D din figura 4.8. Acesti curenti circula in sensuri opuse prin rezistenta de intrare a amplificatorului electronic detector de polaritate ADP.

deci micsorarea erorilor care pot interveni in functionarea protectiei. folosirea releelor electronice este indicata mai ales In cadrul protectiilor complexe. indeosebi in cazul controlului unor defazaje. C. De aceea folosirea releelor electronice este indicata lndeosebi in cazurile in care rapiditatea de actionare are un rol important. • Folosirea componentelor electronice In constructia releelor a condus la elaborarea unor noi principii de realizare a protectiilor. schemele cu tranzistoare cu siliciu avind 0 stabilitate mai ridicata a performantelor in conditiile variatiei temperaturii ambiante. Avantajele releelor Printre avantajele urma toarele : mai importante ale releelor electronice se numara • Releele si protectiile electronice permit obtinerea unei rapiditati superioare celei atinse de releele electromecanice ~i de protectiile realizate cu aceste relee. • Vecinatatea dintre instalatiile electroenergetice protejate. constituie 0 dificultate in utilizarea releelor electronice. in cadrul releelor electronice diferentiale si al releelor electron ice de impedanta. prin care circula curenti de ordinul microamperilor. • Prill utilizarea releelor electronice se asigura 0 reducere importanta a consumului de la transformatoarele de curent. in special la efectuarea unor comutari in circuitele primare.9 sint utilizate. Datorita acestui fapt. conducind la reducerea dimensiunilor panourilor ~i a camerelor In care sint instalate. ceea ce permite evitarea functionarii in saturatie a circuitelor magnetice ale acestor transformatoare. prezentate In capitolele 9 ~i 14. 2. Dificultatea este determinata de faptul ca supratensiunile induse in circuitele electronice (din cauza variatiei curentilor din instalatiile protejate. 53 . COMPARATIE l~1 RELEELE iNTRE RELEELE ELECTROMECANICE ELECTRONICE electronice 1.Comparatoare de amplitudini analoage cu eel reprezentat simplificat in figura 4. alimentate cu doua sau mai multe marimi. Trecerea de la tranzistoarele cu germaniu la tranzistoarele cu siliciu a micsorat acest dezavantaj. • Releele ~i protectiile electronice au gabarite mai mici decit cele electromecanice. prin care circula curenti de ordinul kiloamperilor. de asemenea. de inalta tensiune) pot conduce la deteriorarea tranzistoarelor. • Releele electronice permit obtinerea unor caracteristici de actionare superioare celor asigurate de releele electromecanice. Dezavantajele releelor electronice • Releele ~i protectiile electronice sint influentate de factori perturbatori (in special de variatiile temperaturii mediului ambiant) in masura mult mai mare decit releele electromecanice. si schemele electronice de protectie. fiind imbunatatite in special performantele de selectivitate ~i sensibilitate.

Din acest punet de vedere. Pentru micsorarea valorilor supratensiunilor induse este necesar ca echipamentele eleetronice de protectie sa fie judicios amplasate in raport cu circuitele primare protejate. 54 . protectiile electronice necesitind inca verificari indelungate in exploatare si ample incercari de laborator. • In cazul polarizarii direete. este justificata economic. REZUMAT • Diodele redresoare sint caracterizate de rezistente direete foarte mici (in cazul polarizarii direete. iar in cazul polarizarii inverse diodele stabilizatoare sint caracterizate de prezenta unei zone in care tensiunea la borne ramlne practic constanta in conditiile unor variatii importante ale curentului prin dioda. care le dubleaza pe cele electronice. ci chiar in dublarea protectiilor de baza. Pentru redresarea dubla ralternanta se folosesc punti formate din diode redresoare. cu relee electromecanice. sa fie folosite cabluri ecranate. In acest mod. cind sint blocate. marea responsabilitate a protectiei unor importante instalatii electroenergetice nu este in intregime incredintata unor echipamente de protectie cu totul noi. fiabilitatea echipamentelor electronice de protectie este inferioara fiabilita tii echipamentelor cu relee electromecanice. respeetiv sint deschise) si de rezistente inverse foarte mari (in cazul polarizarii inverse. • In exploatarea releelor electronice intervin unele dificultati determinate de faptul ca utilizarea acestor relee se gase~te inca intr-o perioada de inceput. intrucit pentru instalatiile eleetroenergetice importante linia actuala consta nu numai in dublarea protectiilor de baza prin protectii de rezerva. Perspective Una dintre solutiile care se contureaza in prezent consta in folosirea in paralel a noilor protectii electronice cu protectiile clasice. 3. diodele stabilizatoare (Zener) se comporta ca diodele redresoare. Folosirea circuitelor integrate va perrnite extinderea utilizarii protectiilor electron ice. cind se gasesc in conductie. sa se realizeze in bune conditiuni legaturile la pamint. Prezenta acestei zone (denumita zona tensiunii inverse de strapungere) perrnite f~losirea diodelor stabilizatoare pentru stabilizarea tensiunii. pentru cresterea sigurantei in functionare. Aceasta dublare. respectiv fnchise). De asemenea. ci este impartita intre acestea ~i echipamentele indelung verificate cu relee eleetromecanice. datorita avantajelor acestor circuite din punct de vedere al fiabilitatii. influenta comutarilor din circuitele operative de curent continuu ale sta tiilor electrice asupra functionarii releelor electron ice constituie un dezavantaj al acestei categorii de relee . care permite veri fica rea indelungata in exploatare a protectiilor electronice far a riscuri in privinta securita tii instala tiilor protejate. perforrnantelor si miniaturizar ii.

cu un potentiometru si cu un releu electromecanic. • Avanta jele releelor electronice constau in actionare mai ra pida.isensibilitate :. tranzistorul se blocheaza. posibilitatea obtinerii unor caracteristici cu performante superioare de selectivitate :. curentul de colector ic (reprezentind semnalul de iesire) avind valori de zeci de ori mai mari decit curentul de baza iB (reprezentind semnalul de intrare) in cazul polarizarii directe a jonctiunii emitor-baza.ia elaborarii unor noi principii de realizare a protectiilor. • Dezavantajele releelor electronice constau in influenta exercitata de variatiile temperaturii mediului ambiant.. in fiabilitatea mai redusa din cauza pericolului de deteriorare a tranzistoarelor ca urmare a supratensiunilor induse in schemele electronice de variatiile curentilor primari din instalatiile protejate. este mai mare? c) Cele doua rezistente au valori apropiate? 2. reducerea consumului de la transformatoarele de curent :. Cum variaza tensiunea si curentul in zona tensiunii inverse de strapungere a caracteristicii diodelor sta bilizatoare (Zener)? a) Tensiunea si curentul au variatii importante? b) Tensiunea este constanta si curerrtul are variatii importante ? c) Curentul este constant si tensiunea are variatii importante? 55 . Comparatoarele de amplitudini sint formate din doua punti de redresare dubla alternanta care alimenteaza cu curenti de sensuri opuse un amplificator electronic detector de polaritate. Care este raportul dintre rezistenta directa si rezistenta inver sa a unei diode redresoare ? a) Rezistenta inversa este mult mai mare? b) Rezisterita direct a. • Releele electronice directionale pot fi realiza te prin intermediul compararii unor amplitudini.igabarite mai mici decit in cazul releelor electromecanice. Cind tensiunea (sau curentul) depaseste valoarea de pornire. Potentialul emitorului este mentinut constant cu ajutorul diodei Zener. In cazul polarizarii inverse a acestei jonctiuni. jonctiunea emitorbaza este polarizata direct. potentialul bazei devine inferior potentialului emitorului.. potentialul bazei (legata la cursorul potentiometrului) variaza in Iunctie de valorile tensiunii sau curentului controlat. avind in vedere stadiul de inceput in care se gasesc inca protectiile electronice.. prin schimbarea polaritatii tensiunii baza-emitor UBE. VERIFICAREA CUNO~TINTELOR 1. in necesitatea unor verificari indelungate in exploatare ~i a unor ample incercari de laborator. tranzistorul intra in conductie si releul electromecanic din circuitul de colector i~i inchide contactele.• Conexiunea tranzistorului in schema cu emitor comun pune in evidenta Iunctia de amplificator al tranzistorului. iar bobina releului electromecanic este conectata in circuitul de colector. cu 0 dioda Zener. • Releele electronice maximale de curent sau de tensiune (care sint alimentate cu 0 singura marime electrica) pot fi realizate prin intermediul unei scheme cu un tranzistor. Comparatoarele de amplitudini pot fi utilizate ~i pentru realizarea releelor electronice diferentiale si de impedanta.

en curenti eu curenti c) De doua punti de redresare. Cum trebuie lizarea unui 0 unei diode redresoare ? unei diode alimentat comparator punte arnplificatorul de arnplitudini de redresare ? P de acelasi sens? de sensuri opuse? In raport cu cele electromecanice? a) De b) singura De dona punti de redresare. tranzistorul sa.3. lipseasca polarizarea ? 4. Ce perforrnanta este inferioara la releele electronice a) Fiabilitatea? b) Rapiditatea? c) Sensibilitatea? . fie polar izata jouctiuuea enutcr-baza pentru ca. se in cond uctie ? a) Polarizare directa ? b) Polarizare inversa? c) sa. 6. Cum este merrtinut nice maximale constant potentialul ernitorului tranztstorului din releele electrode tensiune unei sau curen t ? rezistente? stabilizatoare electronic r detector de polaritate pentru rea- a) Prin interrnediul b) Prin intermediul 'C) Prin intermediul 5. Cum trebuie gaseasca sa.

In instalatiile electrice de joasa tensiune (de' exemplu 220/380 V) si de curenti de valori relativ reduse (de exemplu 100-200 A) masurarea parametrilor electrici se poate efectua in mod direct in circuitele respective. in sfirsit. tensiune. ampermetre. Introducere In dirijarea sistemelor electroenergetice adica in conducerea proceselor de producere. ea se poate efectua pentru urmatoarele scopuri: . 'In ceea ce priveste informarea cantitativa asupra marimilor electrice din proces. putere. practic. faza etc. caz in care marimile electrice sint aplicate altor dispozitive de automatizare (de exemplu sincronizare automata. contoare de energie electrica etc. distribu tie si utilizare a energiei electrice. 1). cap. . . Aceste doua marimi de baza pot fi folosite fie sub forma lor primitiva. wattmetre. de obicei. . cu ajutorul carora se pot obtine toate celelalte marimi. cu ajutorul carora ele sint afisate. Desi numarul acestor parametri (marimi) electrici este destulde mare (intensitate. al manmilor electrice constituie in acest caz 0 parte component a a functiei de protectie prin relee deoarece este insotit. cosfimetre. tensiunea de secventa homopolara etc. admitan ta. iar uneori de semnalizarea automata a unor regimuri anormale. reanclan~area automata etc. si de comanda automata de declansare a intreruptoarelor.). transport. 57 .). impedan ta.) el se reduce.CAPITOLUL 5 TRANSFORMATOARE DE MASURA A.masurarea propriu-zisa. integrate etc. Procesul de masurare. caz in care marimile respective sint aplicate unor aparate de masura (voltmetre. Pe baza acestei Iunctii de masurare se asigura exploatarea optima in conditii normale a sistemului energetic.). Observatie. frecventa. inregistrate.) fie. CONSIDERATII GENERALE 1. de fapt de control automat. un rol determinant revine informarii cu caracter cantitativasupra parametrilor electrici din procesul respectiv.protectia prin relee. care sa asigure obtinerea altor marimi ce intereseaza (de exemplu raportul intre tensiune ~i curent defineste impedanta circuitului in care s-a efectuat masurarea etc. sub forma unor combinari adecvate intre curent si tensiune. situatie in care marimile sint aplicate releelor ~i sistemelor de protectie care asigura exploatarea optima in conditii anormale (de avarie) a sistemului energetic (v. numai la doi si anume: curentul (intensitate) $i tensiunea. fie ca componente simetrice ale acestora (de exemplu: curentul de secventa inversa. opera tie denumita in general mdsurare.automatizari energetice.

.. adica folosind miezuri magnet ice ~i cupla je inductive intre infasurari : in plus pentru tensiuni foarte Inalte se construiesc transformatoare de tensiune capacitive. Se deosebesc transformatoare de curent. respectiv de 100 V. Partlcularltarile . parametrii electrici nu mai pot fi masurati direct ci prin intermediul transformatoarelor de masura.. respectiv de tensiune denumite uneori ~i reductoare de curent (de tensiune) datorita faptului ca valorile marimilor obtinute sint intotdeauna mai mici (reduse) decit cele reale. releelor de protectie si de autotransformatoarelor de masura se obtin valori sau 1 A. 20-220. .reducerea curentului si nabile alimentarii aparatelor matizare etc. .izolarea galvanica a aparatelor de masurare. Astfel.) si la care curentii ating intensitati de ordinul a mii sau chiar zeci de mii de amperi. 400 kV etc. a releelor de protectie si a dispozitivelor de automatizare fata de tensiunea lnalta din circuitele primare inclusiv adoptarea unor masuri supIimentare de protectie (de exemplu legarea la pamint) ceea ce asigura implicit protectia personalului de exploatare fata de instalatiile de inalta tensiune (v. la secundarele standardizate nomina le de 5 tensiunii de la valorile lor reale la valori convede masurare.In instalatiile de curent alternativ de lnalta tensiune (de exemplu 6 . Observatie. 3. bineinteles intr-un anumit raport de transformare.. Desi toate transformatoarele de masura au aceleasi principii de functionare si constructive.posibilitatea conectarii prin montaje speciale a infasurarilor secundare de curent l?itensiune in scopul obtinerii unor marimi care reflecta tntr-o masuramai exacta 0 anumita stare de avarie. toate ampermetrele folosite in instalatiile electroenergetice au bobina lor construite numai pentru 5 A (sau 1 A) chiar dad indicatiile de pe scara acestora sint.. de exemplu conectind in: paralel infa~urarile secundare ale transformatoarelor de curent de pe cele trei faze se obtine component a homo polar a de curent a carei aparitie evidentiaza 0 punere la pamint a unei faze. Unificarea valorilor secundare nominale ale transformatoarelor de masurare prezinta marele avantaj al unificarii tipurilor aparatelor de masurare ~i protectie.. Functlunlle transformatoarelor de masura Pe baza celor aratate mai sus pot fi definite urmatoarele functiuni pe care le indeplinesc transforma toarele de masura Intr-un sistem electroenergetic: . ele se deosebesc prin fa ptul di regimullor de functionare 58 . paragraful E). de exemplu. pentru transformatoarelor de protectla prin relee masura Pentru automatizari in general ~i pentru protectia prin relee in special. de sute sau mii de amperi . Transformatoarele de curent construite in tara noastra precum ~i majoritatea transformatoarelor de tensiune sint de tipurile inductive. folosind de fapt divizoare capacitive de tensiune. 2. transformatoarele de curent si tensiune prezinta unele particularitati fata de cele utilizate exclusiv pentru masurarea propriu-zisa.

1. transformatoarele utilizate in protectia prin relee trebuie sa corespunda regimurilor de avarie adica. 5. cind se prevede un singur izolator si pentru intrare si pentru iesire. in timp ce transforrnatoarele folosite la masurare functioneaza in regim normal de exploatare. de exemplu. transformatoarele de curent trebuie sa Iunctioneze cu precizie buna si la valori ale curentului de scurtcircuit care ating 20-30 de ori valorile nominale.2. rasina. 20 si 35 kV) si in special la statiile interioare. 5. rnfa~urarea prirnara se leaga in serie pe circuitul principal ~i este strabatuta de curentul I (fig. a) permite folosirea transforma toarelor ca elernente de trecere a circuitului dintr-o incapere in alta.2. 5. B. b). a). Transformator de curent : /J - o structura constructiva : & .lcordare. prevazuta cu izolat~arele de r. b). caracteristlct • Constructla. ulei mineral sau bachelita. unde izolatoarele sint mai scumpe. 59 . 220. 5. sau releele R1. Miezul magnetic si cele doua infasurari sint inchise intr-o carcasa izolata. R2 ••• (sarcina secundara) legate in serie. Pentru izolarea infasurar ilor se poa te folosi: portelan. iar infasurarea secundara debiteaza curentul i pe aparatele de masurat Av A2 .. de obicei la statiile exterioare (llO. Un alt tip constructiv este tipul suport (fig.difera de la un caz la altul.1. 0 infasurare prirnara B caracterizata printr-un numar de spire N relativ mic si 0 infasurare secundara b. TRANSFORMATOARE DE CURENT 1.. 400 kV etc. adica la valori ale marirnilor variind in jurul celor nominale. Constructle. Transformatorul de curent cuprinde un miez magnetic M (fig. l. Solutia se aplica la tensiuni inalte. Solutia se adopta in specialla medie tensiune (lO. Constructia cu izolatoarele in sensuri opuse (fig. motiv pentru care ele se si numesc transformatoare de trecere.schema simbolica. a Fig. 5.). cu un numar de spire n relativ mare. de exemplu. Altfel. functlonare.

5. • N 60 .1) in care s-a nota t : 10 este curentul n7'C - de mers in gol.L2 I ~r a Fig. urmate de un numar ce indica tensiunea nominala: 1EPRUtransformator de curent. de tip suport (5) cu tensiunea nominala de 110 kV (110). cu izolatie de portelan .inclus In izolatorul transformatorului de fort3. • Functionarea. C- 5 T H Sr TF - tip suport. n7'C ra portul de transformare = _!:. pentru componenta homopolara .de trecere. Observatie.2. b . Relatia dintre curentul masurat 1 si curentul secundar i se exprima la transformatoarele de curent astfel: (5. tija de trecere a curentului 1 constituind Infasurarea primara a transformatorului de curent. 5. cu saturatie rapida : pentru montaj in izolatoarele transformatoarelor de forta. cu izolatie de rasina : cu izolatie de ulei. c) cu infa?urarile secundare b introduse in izolatorul (borna) transformatorului de forta. Tipuri de transformatoare de curent: " . pentru montaj interior.cu izolatie de bachelita . c . In Iunctie de caracteristicile lor constructive.2. In acest ultim caz (TF) transformatoarele nu au 0 izolatie proprie. Exemplu de notare: CEPS-ll0 = transformator de curent (C) pentru montaj exterior (E) cu izolatie de por telan (P). tip de trecere . ci sint constituite din torurile de fier F (fig. R . transformatoarele de curent de fabricatie romaneasca se noteaza de obicei cu patru simboluri literale avind semnificatiile de mai jos. pentru montaj exterior.suport .

Consecintele unui flux magnetic foarte mare sint urmatoarele: . Atentie! Deoarece prezinta pericol pentrusecuritatea personalului deexploatare.3. 6'1 . a. in figura . operatiile in seeundarul transformatoarelor decurent TC (reprezentate simbolic ca in figura 5. 5. 5. c). Uneori infasurarea primara treee 0 singura data prin interiorul miezului magnetic (fig. la functionarea in gol (eu infasurarea secundara deschisa) eurentul secundar este nul (i = 0) si conform relatiei (5. b. iar eel secundar i avind 0 valoare bine definita determinata din relatiile (5. e sint indicate cinci moduri de simbolizare pentru transformatoarele de curent. de exemplu inlocuirea iaparatului (releului) Rl se scurtcircuiteaza transfermatorul de curent prin puntea (scurtcircuitor) P (fig.3. d). paragraful E). ~urentul de magnetizare 10 fiind practic neglijabil. 5. ceea ee are ea efect aparitia in miezul magnetic a unui flux magnetic exagerat de mare.2) ~i (5.Dad se neglijeaza eurentul 10. ceea ce inseamna de fapt ca infasurarea respect iva are numai 0 jumatate de spira.5. Datorita impedantei mari a infasurarii secundare functionarea in scurtcircuit reprezinta un regim normal.3) se efectueaza astfel: in raport cu situatia norrnala de functionare (fig. Se precizeaza ea simbolul din figura .1) devine: 1= nToi.5. Ca la orice transformator si la eel de curent se deosebesc doua regimuri limit a de functionare . c. b) se deconecteaza aparatul R.4) Dimpotriva. atunci cind se conecteaza sau se deconecteaza aparatele in circuitul secundar.1) rezulta 1=10.inducerea in infasurarea secundara a unei tensiuni electromotoare mari (de ordinul miilor de volti) care este periculoasaatit pentru aparate. d.4. nTO n (5.2) (5. a este eel standardizat.3. dar mai ales pentru personalul de exploatare (v.2. curentul primar devine in intregime curent de magnetizare. .3): i =_I_= N . 5.incalzirea inadmisibila a miezului magnetic datorita sporirii considerabile a pierderilor prin curenti turbionari (Foucault) si prin fenomenul de histerezis (se produce .1. . rezulta di numarul de spire at tnfasurarii seeundare este mult mai mare decit eel al Infasurarii primare. c)~iapoi se seoate puntea P (fig. a) daca se doreste. Asadar. Rezulta deci ca infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent nu trebuie lasate in gol nici chiar pentru un limp scurt.3. '. relatia (5. .arderea fierului"}. si se conecteaza aparatul R2 (fig. deci ra portul de transformare se poa te serie: nTO= i=]i' I n (5.3) Deoareee eurentul primar este mult mai mare (sute sau mii de amperi) fata de eel seeundar (i = 5 A sau i = 1 A). cu infasurarea secundara legata in scurtcircuit ~i cu infasurarea secundara in gol.5A.

Un transformator de curent arede obicei doua. 5. • Curentul secundar nominal. Diverse moduri de simbolizare C.5. b . 300. transforrnatoarele de curent mai sint definite ~i pe baza urmatoarelor caracteristici principale . l.4. 12 L2 L2 a b c d ale transforrnatorului e de curent. Se construiesc transformatoare pentru 0 mare varietate de valori nominale ca.sccaterea scurtcircuitarii. 6000 A. • Numarul infa~urarilor secundare. 400. 220 ~i 400 kV. 20.3. trei sau patru infa?urari (bobine) secundare. bobinate pe tot atitea miezuri magnet ice individuale realizate ca in figura 5. CARACTERISTICI In afara caracteristicilor constructive prezentate. 100. 1 250. 1 500 . Dupa cum s-a aratat acest parametru are valoarea standardizata de 5 A pentru tensiunile de pina la 110 kV inclusiv si de 1 A pentru tensiunile mai Inalte: 220. 35. In tara noastra se construiesc in productie de serie transformatoare de curent pentru urrnatoarele tensiuni nominale: 10. a Fig. 5.5. Fig. lnlocuirea a .se intrDduce ) r L. de exemplu: 50.. a si simbolizate ca in figura 5..functionare normala .scurtcircuit area transformatorului d . • Curentul nominal primar. 600. 110. Tensiunea nominata. 1000. c . 200. 800. I. b. • Raportul de transformare.4) 62 . b aparatelor in circuitele c transforrnatoarelor . 500.Inlocuirea d de curent: aparatelor . 400 kV etc. Este definit ca raportul nTC al curentilor nominali primar In respectiv secundar in: (5.

1) care are faza diferita de ceilalti curenti. (5. adica la sarcina nominala.) sau sarcina secundara 5 (VA) intre cele doua marimi existind relatia : 5 = Z. Transformator de eurent eu infasurari secundare a . 100(%). pin a la limita superioara a domeniului de masurare poarta numele de clasa de precizie. multiple: difere~ti{]/o b Fig. va avea 0 sarcina secundara : 5 = 1.simbol. Observatie. (5 = 15 VA) sau 1 pentru Z.7) 63 . 0. In realitate datorita curentului de magnetizare 10 (v. b . Transformatoarele de curent nu sint transformatoare ideale. = 20. De exemplu. (5 = 50 VA) etc .2.5) Eroarea de curent se defineste in raport cu impedanta secundara Zs( 0. max/molo 31.L. transforma torul respectiv corespunzind unei clase de precizie mai slabe.· i. = 10.6) De exemplu. De exemplu: transformator CESU220-4 X 300/5 A sau CESU-220-300/5/5/5/5 A.2) fiind aproximativa. Observatie. Valorile standardizate ale clasei de precizie sint : 0. (5 = 25 VA) sau 3 pentru Z.5. CtSU-220 /1/ fl2 300/S/S/SA 21/ 212 1-I ~'k<i". 0. ~I L2 312 }-". 5 ~i 10.20.1) prin urmatoarea expresie: €[ = nTC i I - I. Odata cu indicarea raportului de transformare se evidentiaza si numarul infasurarilor secundare. 5.5 pentru Z. 3. (5.1. un transformator de curent de 5 A avind impedanta secundara de 1.realizare constructiva . = 0. ~ • Eroarea de curent. relatia 5. acelasi transformator de curent poate avea clasele de precizie: 0.60. fiind definit pe baza relatiei (5. curentul secundar i' ra porta t la primar: (5. 1. Dad sarcina secundara depaseste valoarea nominala erorile de masurare cresc. relatia (5.5. • Eroarea de unghi.(VA).2 X 52 = 30 VA. Se noteaza cu €[ ~i reprezinta eroarea de transformare a valorilor efective (module) ale curentilor primar ~i secundar. Eroarea de curent admisa in conditii nomina le de functionare.

Fig. .. Eroarea de unghi 1. caracteristicile de functionare ale unui transformator de curent sint eel mai bine ilustrate prin curba care reprezinta variatia curentului secundar i in functie de raportul dintre curentul primar real I si curentul primar nominal In (fig.7.8) Cu ajutorul notiunii de eroare compusa se defineste indicele de clasa (sau clasa de precizie) a transformatoarelor de curent pentru protectie urmat de litera P (P = protectie). 'rnax.. In domeniul supracurentilor adica al curentilor ce depasesc valorile nominale. Clasele normale de precizie ale transformatoarelor de curent pentru protectie sint 5 P sau 10 P.."£ II=[o+(-I7 Tc .c·i vafi diferit in raport cu Inu numai ca modul (marime) (v.2' si 1°..2..6. practic. specifica transformatoarelor de curent destinate alimentarii releelor si se defineste in regim permanent ca valoarea eficace * a diferentei dintre valorile instantanee ale curentului secundar i. 5. (raportat la primar) si ale curentului primar Ii' Eroarea compusa ec este exprimata in general in procente din valoarea eficace a curentului primar I.7). peste 0 anumita 67 5 2 D 34 valoare a ra portului 1/1n curentul secundar 1/117 real i se abate de la valoarea teoretica I/nxe. f =-nrc i eroaret vnghi' --.6) ci va avea un mic unghi a] numit eroare de unghi. acestea corespunzind deci erorii compuse de 5% respectiv 10%. * Se rearninteste ca valoarea eficace Ie a unui curent alternativ de valoare instantanee i si perioada Teste data de expresia : i. 5. 5 . deci in definitiv..ol ~~.. 5. de exemplu. Un transformator de curent ideal artrebui sa aiba caracteristica 1. exprimat in unitati relative) arata de fapt valoarea multiplului curentului nominal. curerit.. ~>--:-: . 5.~n~~l~~~~sf:~~ s~~~~:t adica rotit cu 180° el nu va fi in faza cu curentul I (fig.:-~r. = V ~~: i 2 • dt • 64 . rezulta din formula: (5. dar in realitate caracteristica de supracurent are forma 2 la care. .7).::::... • Caracteristica de supracurent. Erorile nominale de unghi sint de obicei cuprinse intre 0. Aceasta curba avind aceeasi forma ca si caracteristica demagnetizare [B = f(H)J se numeste caracteristica de supracurent si este valabila pentru 0 anumita sarcina secundara.. 10 (numit uneori si curent primar.. raportul I/In = 1.~i __ Er= ¥ xfOO(%) Fig.:>---t. re~~. adica 0 dreapta trecind prin originea axelor (fig.1 Ia transformatoruI de curent.. ~~~~ IO~.r-_. Astfel. 5.. Caracteristica de supracurba prezentind un fenomen de saturatie. e Eroarea compus a este 0 manme caracteristica.

dupa cum s-a aratat.. Tinind searna de caracteristicile prezenta te indicativul complet al unui transforrnator de curent poate fi de exemplu: CESU -110-600/5/5 A-O. 10.5/D/3-15/60/30 VA. in Iunctie de impedanta secundara Z. 1226 Fig. de exemplu. 5. > 20 . 30. la sarcina nominala a transforrnatorului.Aceasta abatere nu reprezinta altceva decit eroarea de eurent E] definita mai inainte si care creste brusc in zona de saturatie a miezului transformatorului. Caracteristica erorilor de 10% la un transformator dinc1asa lOP. Valoarea curentului i real i va fi: (1 - = Ec) £0 = (1 - _5_) 40 = 38 A. _ I max '0- de saturatie ideal va fi: _ n-rc - 3 200 400/5 _ - 40 A . '/.5 sau 3.8 f (n) Pentru legarea corecta a transformatoarelor de curent in circuitul primar precum si pentru legarea la bornele circuitelor secundare a apa5Automatizari c. < 5 si clasa de precizie 0. pentru care transformatorul respect a limitele privind eroarea compusa se numeste coejicient de saturaiie sau factor limita de precizie si se noteaza eu n: Exemplu. 100 Valorile normate ale coeficientilor de saturatie sint : 5.2 0.. Transformatoarelc de curent pentru masurare se construiese de obicei pentru n. Cc :>-10% ratie n. ca E] < 10 si n. curentul pnmar va fi: Imax = n. Unele transformatoare de eurent destinate protectiilor diferentiale sau numai unele infasurari din cadrul unoI' asemenea transformatoare posed a indicativul special D. I 1/'/.).." . ceea ce indica. 30.8 se prezinta curb a erorilor de 10% pentru un transformator din clasa D (de n /. 5 1.4 0. Care este valoarea minima a curentului secundar al unui transforrnator de curent de 400/5 A avind coeficientul de saturatie n = 8 ~i 0 eroare compusa c. Valoarea maxima a raportului Ill . Marcarea borne lor transforrnatoarelor curent de 0. Valoarea curentului secundar . 65 . • Coeficientul de saturatie..6 0. In figura 5./.In = 8 X 400 = 3200 A. 15.. iar clasa de precizie este. in timp ce transformatoarele de curent destinate protectiei se realizeaza pentru n = 10 .8. 20 ~i 30. = 5%? RaSpl£1ts: Curentul nominal pnmar fiind In = 400 A. /://. 10 /.////fapt curba de varia tie a coeficientului de satu/. /. curb a ce se indica prin cataloagele de fabrica. 5 P sau 10 P.

b). 5. 4 in functie de numarul infasurarilor (fig. Marcarea a . In cazul in care transformatorul are mai multe infasurari secundare. prin inchiderea intrerup*l.10. 5.eu mai multe Infasurari de asociere a bornelor polarizate. La transformatoarele de curent la care nu se cunosc bornele polarizate. in timp ce curentul secundar i circula prin infasurarea secundara de la l2 spre II (iese prin borna polarizata) sau altfel spus. c .10. c Fig. Ij'r \ II I II ___ . iar bornele infa~urarii secundare. un intreruptor T si un miliampermetru (galvanometru) de curent continuu A. bornele infa~urarilor transferma toarelor de curent sint marcate pe baza unei anumite conventii.9.'l~b_ 1 12 (S2) L2 (Pz) [nrc= a fJ b infasurartlor secundara : b .ell 0 tnfasurare transforrnatoarelor de curent: secundare . Inceputul Infasurarilor se mai numeste uneori si borna polarizata ~i se noteaza cu 0 steluta (*) (fig. cu II sau 51 (inceputul infasurarii) si cu l2 sau 52 (sfirsitul infa~urarii).). folosind 0 sursa de tensiune continua E.) de la II spre l2' Pentru determinarea sensului de circulatie a curentilor se poate recurge la urrnatoarea regula simpla (fig. Curentul primar I circula de la borna L. '>'t-I! I . 'relee directionale etc. inaintea literelor respective sint scrise cifrele 1 .9. Aplicind brusc curentul continuu.9.regula ratelor de masurare si a releelor la care are importanta sensul de circulatie al puterii (contoare.. acestea pot fi determinate cu ajutorul unui montaj ca eel din figura 5. t - 66 . torului T. tnfasurarilor secundare. Schema pentru determinarea polaritatii dara respectiva. La transformatoarele de curent de fabricatie romaneasca.9. circula prin sarcina exterioara Z. astfel incit sensu I de circulatie a curentului prin bobiI_la aparatului sa fie acelasi ca si cum acesta ar fi legat direct in circuitul pnmar. spre L2 (intra prin borna polarizata). (releu etc. a). astfel ca curentul I + sa intre prin borna Lv borna coA respunzatoare secundara 11 va fi -[ Z2 aceea pentru care acul galvanometrului va devia spre dreapta daca borna de plus (+) a aparatului va fi legata la borna secunFig. 5. 5. 5. c) : aparatul sau releul se leaga la bornele infasurarii secundare.. bornele infasurarii primare se noteaza cu Ll sau PI (inceputul lnfasurarii) si cu L2 sau P2 (sfirsitul Infasurarii}.

prin re1ee nu circula decit componenta directa si inversa a curentului de scurtcircuit. Curentul de secventa homopolara ill.T- inl = V3i.9) In aceasta schema releele legate pe faze sint sensibile la toate felurile de defecte (scurtcircuite).11. 750 kV). din aceasta cauza schema respectiva este folosita in retelele cu punctul neutru legat direct la pamint (110. Observatie.11. liel = Ii. dupa cum se stie. E). b) foloseste tot trei transformatoare de curent. liBI =I. a) Ioloseste trei transformatoare de curent lTC.11). c).Observatie. secundare ale transformatoarelor de curent • Schema de conectare in stea completa a transformatoarelor de curent ~i a releelor (fig. Pe circuitele nu se 1nont~aza siguranie. se realizeaza cu 67 . reprezinta triplul curentului homopolar ill.fi. Aceasta schema se foloseste la protectia diferentiala sau la protectiile maximale de curent atunci cind se doreste marirea sensibilitatii protectiei la defecte dupa transformatoare de putere cu conexiunea stea-triunghi.12): liAI=liR- isl=V. atunci borna polarizata este aceea legata la minusul (-) aparatului de masurare. par.£s- iTI=V. RB si Re sint parcurse de curentii iA' iB ~i i. 400.f ori mai mari decit curentii prin transformatoare.: (5. 5. 220.11. Din fig. Releele RA. Prin bobinele releelor R A' R B si Re circula cur en ti secundari de faza : iar prin conductorul de nul circula suma fazoriala (vectoriala) a celor trei curen] i de faza care. 5. • Schema de conectare a transformatoarelor de curent in filtrul de curent de secventa homopolara . is si iT conform relatiilor (fig.filtrul Holmgreen (fig. 5. 5. iar releul Ro montat pe conductorul de nul sesizeaza numai scurtcircuitele monofazate.e care depind de curentii de faza iR. 2TC si 3TC.11 sint indicate si punctele in care trebuie efectuata legatura de protectie la pamint a infasurarilor secundare (v. Observatie. miliampermetrul deviaza spre dreapta la deschiderea intreruptorului T. Dad. 5. 3. dintre care se descriu pe scurt cele mai uzuale. se inchide prin infasurarile legate in triunghi. In figura 5. • Schema de conectare in triunghi a transformatoarelor de curent si in stea a releelor (fig. 5.12 se constata ca curentii prin relee sint nu numai cu V.fi. ci ~i defazati cu 30° inainte fata de acestia. astfel ca la scurtcircuitele monofazate. Schemele de conectare ale transformatoarelor de curent Pentru conectarea releelor si a altor aparate de masurare infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent se pot conecta in diverse scheme (fig.

in filtru Holmgreen. e . c .cu doua transformatoare in paralel . Scheme de conectare ale transformatoare1or de curent: in stea completa .in stea incornpleta a transformatoarelor de curent si In stea completa a releelor . I in montaj diferentlal : g . d .in stea incompleta a transfermatoarelor de curent ~i a releelor .11.in triunghi.a b c d Inrc 2nrc g Fig. h .cu doua transtormatoare in serie. 5. II > 68 . b .

grama Iazoriala a curentilor din transforrnatoarele de curent Ia conectarea in triunghi.] In cazul scurtcircuitului bifazat curentul ce strabate schema va fi: . e) este similar a celei precedente.i. 35 kV). 69 .11) Dupa cum rezulta din figura 5. "TC (5.infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent de pe cele trei faze legate in paralel si cu releul de curent Ro inseriat pe conductorul care uneste bornele lor. Schema ** se foloseste de obicei la protectia motoarelor impotr iva scurtcircuitelor polifazate. RB ~i Rc' 'A -!w-fs t. • Schema de conectare in stea incompleta alimentind trei relee legate in stea completa (fig. In (azul punerilor la pamint sau al scurtcircuitelor monofazate. Aceasta schema este de fapt identid cu cea din figura 5.11. Curentul prin releul R este (v. !:..os=--1 "TC Fig.n .!:s . r elatia 5. 5.10) Aceasta schema se aplica la retele cu neutrul izolat sau legat la pamint prin bo bina de stingere (10. 5.la scurtcircuit R-S sau S-T: . 5. In regim de functionare normala ~i incazul scurtcircuitelor polifazate suma curentilor pe cele trei faze este teoretic * nula. * * Circuitul format din cele doua infa~urari secundare irnpreu na ell legaturi le lor este asemanator cifrei 8.11. fig. 5.la scurtcircuit R-T: • In rcalitate circula nn curent de dezechilibr-u datorat neidentitati i celor trei transformatoare. cu observatia ca pe conductorul de intoarcere pe care circula curentul is se monteaza eel de al treilea releu. d) se realizeaza cu doua transformatoare si cu relee pe doua faze (de obicei fazele R si T). = in - iT = _1_ nTC (In -IT)' (5. RB• • Schema deconectare a doua transformatoare in montaj "diferential transversal" nurnita uneori si schema de legare "in opt" alimentind un singur releu (fig.9) care strabate releul Ro.12.T este de V3 ori mai mare decit curen tul pe faza [I iR . 20.~'T-1:R • Schema de conectare in stea incom pleta a transformatoarelor de curent si a reIeeIor (fig.iT I = V 3'i. f). Prin conductorul de (1 _nl_TI) r Is =--=.12 c): i. Observatie.B=J:S-ir iC. 5.12.12): . Dia. in regim normal de functionare precum si la scurtcircuit trifazat diferenta fazoriala i. a din care s-au eliminat (suntat) releele de faza R4. apare un curent de secventa homo polar a (v. intoarcere circula curentul (fig.11. 5. ..11.

" (de exemplu pentru un anumit transformator de curent la ec = 5 si n = 20. h) asigura 0 reducere la jumatate a raportului de transforrnare (nTC/2). 5. b . lncarcarea transformatoarelor de curent Dupa cum s-a aratat.) raportul de transformare raminind acelasi (nTC) cu al fiecarui transformator. eire po!Jfozol =. impedanta secundara efectiva a transformatoarelor nu mai rezulta asa de simplu. Z8n' (5. 4.. Intre coeficientul de saturatie normal n garantat la sarcina nominala Z8" ~i coeficientul de saturatie n' la alta sarcina secundara Z. in schimb prezinta dezavantajul reducerii la jumatate si a sarcinii secundare (Z8/2). a) notind cu ZA irnpedanta releelor si cu ZL impedanta unui conductor de legatura. g) asigura 0 dublare a sarcinii secundare (2Z.• Schema cu doua transformatoare de curent identice legate in serie (fig. se admite Zsn = 1.la scurtcircuit monofazat: Zs = 2ZL ZA Zo etc.13. pentru schema din figura 5. de exemplu.11.eu trei transformatoare. Astfel.13. 70 . 5.ls = 2 ZL+~ +Zo a II - b Fig.11. Z. respectiv 0 putere de 30 VA).. pentru a se asigura aceeasi clasa de precizie... Schema de incarcare a transforrnatoarelor de curent: eu un singur transformator. . pentru asigurarea unei anumite clase de preClzle la un anumit coeficient de saturatie n este necesar sa nu se depaseasca 0 anumita valoare nominala a impedantei de sarcina Z. + + + Observatie. 2 n.ls = ZL +l~ ere. 5.13) s T TC SC. • Schema/en dona transformatoare de curent identice legate in paralel (fig.13. 5. In cazul folosirii unui singur transfonnator de curent TC (fig. R = n . impedan ta de sarcina rezulta : (5. b sarcina secundara la bornele unui transformator este : -'-la scurtcircuit polifazat: Zs = ZL ZA. sc. mono/oro) =. ci se stabileste pentru fiecare schema in parte. Instructiunile de proiectare prevad schemele de calcul al impedantelor de sarcina a transformatoarelor de curent pentru diverse montaje s i diverse tipuri de defect. exista relatia : n' .12) Pentru alte scheme de legare a transfonnatoarelor de curent ~i a releelor.

Zsn n' = 10 x 1. 5. De exemplu. avind izolatia de ulei sau rasina si prevazuta cu izolatoare de racordare. (relatia 5.transformator de tensiune (inductiv) * . M . cu conditia reducerii sarcinii secundare la valoarea Z. I . iar infasurarea secundara alimenteaza eu tensiunea uaparatele de rnasurare VI> V2 .14. Transformatorul de tensiune inductiv cuprinde un miez magnetic M (fig. Infasurarea primara se leaga in paralel cu circuitul primar fiind racorda ta la tensiunea U...13): Z. Constructie.~-~::::= M Fig.j .pentru montaj exterior. 5.. Constructiv. urmate de un numar ce indica tensiunea nominala : T .eu izola tie de ulei.bipolar. R . bipolare sau tripolare prevazute deci cu 1.2 12 ID C. In functie de earacteristieile lor constructive transformatoarele de tensiune inductive de fabricatie romaneasca se noteaza de obicei eu patru simboluri literale.. U . daca se dispune de un transformator de curent avind n = 10 in clasa de precizie 1 pentru Zsn = 1. 20. caracteristici • Constructie. Miezul magnetic si cele doua infasurari sint introduse . (sarcina secundara) legate in derivatie. 110. 2 sau respectiv 3 izolatoare si pentru diverse tensiuni nominale (10.cu izolatie de rasina : T .Aceasta relatie permite sporirea coeficientului de saturatie prin reducerea corespunzatoare a sarcinii secundare. * Acest simbol T apare la inceputul notattei spre deosebire de sirnbo1u1 T = tripo1ar 71 . =~-3~:-~:. Transforrnator de tensiune inductiv. 35.2 D. sau releele Rv R2 . = n. functlonare. B . 400 kV).14) 0 infasurare primara B avind un numar de spire N relativ mare si 0 infasurare (sau mai multe) secundara cu un numar de spire n relativ mic. E . 220.pentru montaj interior. avind semnificatiile de mai jos.monopolar . el poate fi folosit intr-o instalatie in care curentul de scurtcircuit este de 12 ori mai mare ca eel nominal (n' = 12).tripolar. transformatoa~ele de tensiune inductive pot fi: monopolare.intr-o carcasa. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE INDUCTIVE 1.

respectiv secundara Un: nTT = -. 10. 4000) . 1O/l3kV . 20. 400 ~i 750 kV). 60 .prima infasurare secundara (infasurarea principal a) pentru obtinerea tensiunilor de masurare pe faza si intre faze. Un transformator de tensiune are de obieei doua infasurari (bobine) secundare: . Raportul de transformare. Tensiunea nominala secundara. tensiunea acestei infasurar i este de 100/3 V la transformatoarele de tensiune aferente retelelor cu nulul izolat sau compensat (6. un transformator de tensiune functioneaza cu miezul nesaturat si cu 0 inductie foarte redusa adica. 15.a doua infasurare secundara (Infasurarea auxiliara) necesara realizarii "triunghiului deschis" care asigura filtrarea componentei homopolare de tensiune (3 Uo). In afara caracteristieilor constructive. intotdeauna raportul de transformare are de obicei valori ridicate = 100 V).400j-/3kV. (5. constructiv. practic. Deoareee tensiunile nominale indicate mai sus sint cele intre faze. acest parametru are valoarea standardizata de 100 V intre faze.transformator de tensiune (T). rezulta ca ele sint valabile pentru transformatoarele bipolare (care se leaga intre faze). 220 si 400 kV. pentru montaj interior (I) cu izolatie de ra~ina (R). Este definit ca raportul nTT al tensiunilor nomina le primara U'. 10. transformatoarele de tensiune functicneaza. 'Un Un N 1'1. Considerind transformatorul de tensiune ideal.. functionind in gol eu un curent de magnetizare 10 neglijabil. 15. in regim de mers in gol deoarece impedantele de sarcina din secundar au valori foarte mari. 3x 15j-/3kV. avind de exemplu sarcina secundara de 150 VA. Dupa cum s-a aratat . • Functionare. Acest lucru este posibil de realizat prin faptul ca. 35. practic. 220.respectiv3x6/V3kV .: In tara noastra se construiesc in productia de serie transformatoare de tensiune pentru urmatoarele valori nominale: 6. tensiunea acestei infasurari este de 100 V la transformatoarele bipolare ~i de 100N3 V la cele monopolare si tripolare. transformatoarele de tensiune mai sint definite si pe baza urrnatoarelor caracteristici principale: Tensiunea nominala primara. Observatie. De exemplu: 6//3.. Prin opozitie cu transformatoarele de curent care functioneaza practic in regim de scurtcircuit. Numarul Infasurarilor secundare. respectiv 100/f3V pe faza.. 110. Un Un 72 .Exemplu de notare: T1RM-20 . mono polar (M) cu tensiunea nominal a de 20 kV (20) . poseda un miez magnetic corespunzator unui transformator de putere de 2000-3000 VA.14) 100 V (U (1ITT = Intrucit tensiunea secundara este. se defineste raportul de transformare 1ITT ca raportul tensiunilor nominale primare Un ~i respectiv secundara Un: 1ITT = -~-.. 20 si 35 kV) ~i de 100 V la transformatoarele din retelele cu nulul legat direct la pamint (110. . 11 • Caracteristici. in schimb pentru transformatoarele monopolare sau tripolare (care se leaga intre faza si pamint) tensiunile sint cele pe faza.

In prospectele transformatoarelor de tensiune si pe eticheta de fabricatie este indicata pentru fiecare clasa de precizie si puterea maxima admisibila de sarcina.. 0. pentru care este garantat transformatorul. sau TEMU 110 . La transformatoarele 73 .. La infasurarile alocate pentru protectie. Transformatoarele de tensiune se construiesc pentru urrnatoarele clase de precizie: 0.5 ii corespunde puterea de 90 VA. Din rela tia de calcul a impedantei secundare: z.5.Observatie.15) Ca Sl in cazul transformatoarelor de curent. De exemplu: transforma torul T I RB . 1 si 3.2 ~i 0. rezulta ca impedanta secundara echivalenta a tuturor aparatelor de masurare si a releelor montate in paralel nu poate scadea sub valoarea: Z 8 = 100 2 90 = 1 100 Q = 1 1 kQ ' 0 Eroarea de unghi reprezinta unghiul de defazaj intre fazorul tensiune primara U si fazorul tensiune secundara 1£ rotit cu 180 si se noteaza cu La transformatoarele de tensiune erorile de unghi uzuale au valorile 0u = ou' = 10 . 2. de exemplu: 3P.16) tensiunea secundara u Hind exprimata in volti iar puterea 5 in volt ampei i (VA). 0. 40'. adica la sarcina nominala ~i in domeniul de 5-120% U'. similar.1 kV indica. la transformatoarele TEMU 20 sau 35 clasei 0. Eroarea de tensiune. Se noteaza cu eu ~i reprezinta eroarea de transformare a valorilor efective (module) ale tensiunilor primare U si secundare u.202010. De exemplu pentru un transformator de tensiune avind 1! = 100 V ~i 5 = 90 VA. urmata de litera P (protectie}.3 X 11()_ o~ (0. clasa de precizie se indica prin eroarea maxima admisibila exprimata in procente. eroarea de tensiune admisa in conditii nominale de functionare. Clasele de precizie 0. De exemplu. fiind definita pe baza relatiei urrnatoare: (5. Odata cu indicarea raportului de transformare se evidentiaza si tipul transforma torului respectiv. se adopta marcarea bornelor infasurarilor primare si secundare pe baza unei anumite conventii. 0. rezulta ca pentru 0 putere maxima admisibila rezulta 0 impedanta secundara minima admisibila.5 sint destinate in special aparatelor de masurare iar clasele 1 si 3 se folosesc pentru releele de protectie. ci si din faptul ca raportul de transformare este indicat de tensiunile intre faze.1.2.1 kV arata ca este yorba de un transformator bipolar nu numai din indicativul B. Marcarea borne lor transformatoarelor de tensiune inductive In scopul legarii corecte a transformatoarelor de tensiune la circuitul primar precum ~i pentru legarea corecta la bornele secundare ale aparatelor de masurare inclusiv ale releelor.1. clasei 1 puterea de 180 VA. iar clasei 3 puterea de 300 VA. = 1~ (Q) (5. ca sint trei transformatoare monofazate constituind V3 IV un transformator 3 trifazat. se numeste clasa de precizie.

. 5.. in functie de riecesitatile energetiee. - -3 X IIO'!4!-IOfkV VJ V3/ .10. o r s (1.. Fig.15). T A " R~~~~~~~~ S~~~5IijlI"""'~~. s . toare monopolare . b . Scheme1e de conectare ale transformatoare1or de tensiune: " . RE!2!l!!!!!!i!Qi!i!!!!!!!!S= SEiiiiiI::l!$_a TIiiiiiiilI"'IIi!iiiiI_ .Biiiil nTT ::b6 . 5. In eazul a doua infasurari seeundare acestea se noteaza : infasurarea principala eu a1 si Xl> iar eea auxiliara eu a2 ~i x2 (fig.sfirsitul infasurarii.CU un transformator bipolar.16. I' x a: t F T~~~~~~ii!iiI. 1 ..A * U - 0 0. d . respectiv eu x . aeestea pot fi determinate eu acelasi montaj ea eel din figura 5.ell un transformator de tensiune trifazat ~i miez magnetic ell trei coloane . eu observa tia ca in loeul miliampermetrului de eurent eontinuu se poate folosi nn voltmetru. >- \ 3.. firT.·10. x .lkV R~~gg=--=~ __ . 74 .1 kY r b a~a r F 't. 0 I 2 de tensiune de fabrieatie romaneasca bornele infasurarii primare se not~aza eu litera A -ineeplitul infasurarii (borna polarizata) si eu litera X . R~iIIml~~S~~~~= TIiliIi:'I:!I~iIiIiIia.jO.16). iar bornele infasurarllor secungare corespunzatoare eu litera a..._ R s -.. s~~~~~~-=~ Tmm~~~~~~&a F o e r {ITT s =3x t ~f kV kl .. Fig.. X a':n~~g: s nrr = 6. La transformatoarele de tensiune la care nu se eunose bornele polarizate. 5.cu un transformator monopolar.·.15.ell trei transforma .. c .Marcarea bornelor la transformatoarele de tensiune inductive. 5. Scheme Ie de conectare ale transformatoarelor de tensiune In practica transformatoarele de tensiune pot fi folosite in diferite scheme de eonectare (fig.ell dona transformatoare bipolare (montajul in V). e .

Diagrarna fazoriala a tensiunilor la punerea monofazata la parnint : a . Fig. protectie sau automatizare este necesara o singura tensiune intre faze. Justificarea tensiunii adoptate pentru infasurarea auxiliara (triunghiul deschis) rezulta din figura5. 5. Observatie. 5. de exemplu.1 V3 ~'l kV (retea cu neutrul izolat) kV (retea cu neutrullegat .in retea eu neutrul Iegat la p~mlnt. 5. a) faza respectiva capata potentialul pamintului. 5. de exemplu: nTT sau : nTT = 3 X = 3 X ~I~j11 22~/~/O. Astfel.17). y3 la pamint). • Schema cu un singur transformator de tensiune bipolar (fig.18. Aceasta solutie se adopta de obicei pentru generatoarele de puteri relativ mid (2-12 MVA) care debiteaza direet pe barele coleetoare. intreruptorul propriu fiind deschis. \---~V. iar tensiunile de pe fazele R ~iT cresc la valoarea tensiunii compuse (Intre faze). cu mentiunea cii rapoartele de transformare vor fi.:: // / / 1// 13 Yo =!/R + fls . Denumirea de conexiune in V rezulta din pozitia relativa a fazorilor tensiunilor primare si secundare de pe cele doua transformatoare (fig. c) se aplica la orice categorie de retea din punetul de vedere al tratarii neutrului. tOO V ) Fig. 5. care constituie litera V. • Schema cu doua transformatoare de tensiune bipolare (fig. 5. 5.12.18.-------~I\/I uR / / / I I I I I a / . 75 . in cazul unei puneri la pamint a fazei S intr-o retea cu neutrul izolat (fig..18.16. b) cunoscuta si sub numele de conexiune (montaj) in "V" se aplica de asemenea numai la retelele cu neutrul izolat cind sint necesare toate cele trei tensiuni intre faze. b .17. UT---------~-..In figura 5.in retea eu neutrul izolat. Diagrarna fazoriala a tensiunilor la montajul in v. a) se aplica numai la retelele cu punetul neutru izolat (6-35 kV) cind pentru masurare.16 sint indica te si locul de plasare a sigurantelor fuzibile F precum si modul cum trebuie executata legatura de protectie la pamint a Infasurarilor secundare. fir . Solutia respectiva se adopta de obicei pe linii sau cabluri cind este necesara verificarea prezentei tensiunii pe linia respectiva.16.. • Schema cu trei transformatoare de tensiune monopolare (fig.

Infa~urarile primare precum si cele secundare principale sint amplasate pe cele trei coloane centrale si conectate in stea.19. adica asa cum se observa din figura 5. ea va avea va loa rea tripla a tensiunii pe faza (3Uf). cu observatia ca se utilizeaza un singur transformator trifazat.16. de exemplu a fazei 5 (fig. In acest Fig. b.18.18.18. 10 si 15 kV. tensiunea 3Uo obtinuta valoarea maxima: 3UO = la bornele triunghiului deschis va avea URS +U ST = 3Uf. b). Potentialul punctului neutru i~i pastreaza aceeasi pozitie. Aceste tipuri de transformatoare se construiesc pentru tensiuni primare de 6. 76 . acesta reprezinta de fapt un scurtcircuit monofazat. 5.16. Intrucit se doreste ca tensiunea maxima obtinuta sa aiba valoarea standard de 100 V.> infasurare auxiliara sa fie de 100/3 V. c). Constructia transformatorului de tensiune mod tensiunile U01 si U02 induse trifazat cu miez magnetic cu cinci coloane. adica pentru retele cu neutrul izolat. in centrul triunghiului fazorilor de tensiune. ea va avea valoarea tensiunii pe faza U. 5. tensiunea minima a fazei 5 devine nula. • Schema cu transformator de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu treicoloane si lnfasurari auxiliare (fig. 5. a. iar infas~rarea auxiliara cuprinde doua bobine Bot B02 amplasate pe coloanele laterale ~i coneeta te in serie.19.Ca urmare. Construct iv. Ratiunea unui asemenea mod de obtinere a tensiunii homopolare rezulta din faptul ca fluxul homo polar 3 <1>0 de pe cele trei coloane centrale se ramifica sub forma a doua fluxuri 3/2 <1>0 care se rnchid prin coloanele laterale. iar tensiunea 3Uo obtinuta la bornele triunghiului deschis va avea valoarea maxima: 3UO = URO +U TO = u. d) este similara din punet de vedere electric cu schema precedenta (fig. In cazul unei retele cu neutrul legat la pamint. 5. rezulta ca este necesar ca tensiunea obtinuta pe c:. • Schema cu un transformator de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu cinci coloane ~i infasurari auxiliare amplasate pe coloanele laterale se realizeaza de asemenea pentru retele cu neutrul izolat avind tensiunile primare de 6. adica asa cum se observa din figura 5. la 0 punere la pamint. transforma torul de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu cinci coloane se prczinta ca in figura 5. (100 V) . 10 si 15 kV.

Alimentarea din transformatoarele de tensiune ale barelor colectoare simple (fig. • Schema cu un transformator de tensiune monofazat (fig.20. d) functionind bloc cu transformatorul de Iorta. a) se aplica in cazul statiilor mai putin importante prevazute cu sistem simplu de bare. se aplica in special pe liniile sau cablurile de tensiune medie aferente retelelor cu neutrul izolat sau compensat (6.de la doua transforrnatoare de tensiune bipolare montate in V (fig. 5. d ~i 5. folosind lit ere mar i pentru Infasurarile primare. In cele ce urrneaza sint prezentate cele mai uzuale scheme de alimentare cu tensiune alternativa. 77 . si litere mici pentru cele secundare.20. Observatie. se aplica la generatoarele debitind direct pe barele colectoare. y. b. c).21.16. 35 kV). Executarea clrcuitelor transformatoarelor de tensiune Independent de schema de conexiuni adoptata pentru transforrnatoarele de tensiune. 20. a). 4. S. sau in cazul retelelor de 6. b). 400 si 750 kV) infasurarea prirnara fiind conectata la tensiunea pe faza adica intre 0 faza si pamint. astfel incit ten- 3uO + U02' cu fluxul homopolar total 3 <1>0.750 kV) atunci cind intreruptorul liniei respective este deschis. Alimentarea din transformatoarele de tensiune ale elementului protejat (fig. 220.20) se aplica in urrnatoarele variante: . Din figurile 5. . C si a. Bornele punctelor neutre sint marcate cu N respectiv n.16. 5. Z si x. Intrucit sumele fluxurilor de secventa directa si a celor de secventa in~ersa sint nule rezulta ca pe coloanele laterale va 'ci~cula exclusiv fluxul de secventa homopolara. Y.20. 5. 400 si 750 kV). . Solutia se aplica in special la generatoarele mari (fig. Aceasta solutie se adopta pentru masurarea (sau sesizarea prezentei) tensiunii pe liniile de inalta tensiune (110. 5. 5. executarea circuitelor secundare de la transformatoarele de tensiune pentru alimentarea releelor de protectie si automatizare (PRA) se executa in mai multe moduri in functie de schema circuitelor primare ale statiei si de necesitatile protectiei sau automatizarii respective.de la trei transformatoare de tensiune monopolare. 10. 220. B.20.de la unul sau doua transforrnatoare de tensiune bipolare (fig. 5. iar bornele infasurarii secundare auxiliare cu al si Xl sau cu da s i dn . z pentru sfirsiturile infasurarilor. se aplica de obicei pe liniile de inalta tensiune aferente retelelor cu neutrul legat la pamint (110.in bobinele BOl si respectiv siunea homopolara: va fi proportionala B02 se insumeaza = UOl prin inseriere. .de la unul sau trei transformatoare monopolare (fig. 220. f) se aplica numai la retelele cu neutrul legat la pamint (110. c pentru inceputurile infasurarilor (bornele polarizate) respectiv: X. 10 si 15 kV de la un transformator de tensiune tripolar (trifazat). e se observa ca marcarea bornelor la transformatoarele de tensiune trifazate este urmatoarea : A. 15.400.16.

3 rr mooopotarc a r.. fie dintr-unul tripolar (trifazat). circuitul de tensiune este trecut prin contactele auxiliare normal deschise ale separatoarelor corespunzatoare de bare..20. Arderea unei sigurante. 20 ~i 35 kV se conecteaza la reteaua de inalta tensiune prin separatoare ~i sigurante Iuzibile si daca este necesar si prin rezistente limitatoare. de Ia un transformator monopolar .de monopolare (un Alimentarea din transformatoarele de tensiune a barelor colectoare duble (fig. 10. blpolar .16.de Ia un transformator la doua 'transformatoare bipolare . 400 ~i 750 kV) conectarea acestora se face numai prin separatoare. 220. c . Pentru protectia transformatoarelor de tensiune pe circuitele Infasurarilor secundare se prevad sigurante sau intreruptoare automate cu contacte auxiliare pentru semnalizarea declansarii acestora. Infasurarile primare ale transformatoarelor de tensiune pentru 6. 5. Transformatoarele de tensiune montate pe bare sint intotdeauna formate fie din trei elemente monopolare. 0 intrerupere sau orice alta defectiunecare apare in circuitele 78 . La transformatoarele de tensiune de pe bare se prevad in plus sigurante fuzibile ~i pe circuitele secundare derivate spre Iiecare consumator. Fig. Schema de alimentare eu tensiune de la transformatoarele elementului protejat: Q. b .21. 5. b). d . Pentru tensiuni mai inalte (110.de Ia trei transformatcare transformator trifazat). Locul de plasare a sigurantelor in circuitele infasurarilor primaresi secundare este aratat in figura 5. solutie ce se aplica in cazul statiilor mai mario Se constata di pentru a primi tensiunea aferenta barei pe care este conectat circuitul primar al elementului considerat. 15. 1.

Schema 2L . Aceastaputere este tnsa impusa la 0 anumita valoare a factorului de putere (cos cp) (de obicei cos CPo = = 0.simple. De exemplu. respectiv 0 valoare maxima a puterii aparente debitata 5 (VA). 5 P z.-'::::::::~t::t::::~~~~~:::~ C . 79 . secundare ale unui transformator de tensiune are ca efect reducerea sau disparitia tensiunii care alimenteaza protectia sau automatizarea elementului respectiv. cos cp =-=-.. (0). I I 1 2L IL ~ l Sis/em i j I 3d l bare.-A/dsurou.. rezistenta de sarcina. -I!iiI.9 -Masuraul = contocte oootiare (bloc contocte) w ITT 21 ~ Fig. se prevad relee de blocare a protectiei de distanta la arderea sigurantelor. I I a . ~ de alimentare cu tensiune de Ia transformaji toarele barelor colectoare : a . 5. 120% Un) este recomandata 0 valoare minima a impedantei de sarcina Z. 5. lndi.rcarea transformatoarelor de tensiune Pentru asigurarea unei anumite clase de precizie EU in limitele de functionare normala a transformatoarelor de tensiune (de obicei. b .21.. R... in care Peste R.'r ~ -~ I II p'rc/~(/Ie Ie 1 2I! L+J . tn circuitele secundare de tensiune se prevad sernnalizari speciale prin care se controleaza integritatea circuitelor sau chiar elemente speciale de blocare ale protectiei sau automatizarii respective. u = 5% .1- -t-j=. - puterea act iva (W). In scopul evitarii posibilitatii unei functionari gresite a releelor de protectie si automatizare in astfel de cazuri.8).duble.. Deoarece factorul de putere este dat de relatia: ....

sin cP.8.rezulta ca este necesar sa se res pecte valori limita 9i pentru puterea activa P si pentru cea reactiva Q. Re K. PST j QST. Exemplu de schema pentru consumatoare se introduc (dad.acelasi element foloseste atit pentru masurare (protectie. este cazul) deterrninarea Incarcarii transforrnatoarelor de tensiune.YJQTR 2 + 3P . 220. 5. T = Z. Ca exemplu. P TR j QTR 9i a unor sarcini identice in stea: P j Q. fiind date de relatiile : ~-I~--------~ r i + + + + + + PI P2 QI Q2 = PRS+ = PTR . rezistente sau reactante aditionale pina la obtinerea valorilor necesare. 400 si 750 kV au inceput sa fie realizate transformatoare de tensiune capacitive (fig._ in cataloagele de proiectare sint date formule de calcul pentru diversele moduri de conectare a transformatoarelor 9i a sarcinilor. 2 ' 2 ' = QRS = QST- V3 PTR + QTR +YJP+3Q• V3PTR . = Z s cos cP. respectiv pentru calculul puterilor active si reactive ce sint absorbite de la aceste transformatoare.22. Pentru respectarea valorii impuse a factorului de put ere in circuitele Fig. automatizare) cit si ca condensator de cuplaj la linia de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii prin inalta frecventa (prin curenti purtatori de IF). incarcarile PI j QI si P 2 j Q2 aferente transforrnatoarelor ITT si 2TT. Rezulta asadar : P R = 5 cos cP. s Q = 5 sin cP. sin CPo = 330'0. X.8 = 264 n. se impune: Z R. Valorile rezultate sint cele minime admisibile. 5.6 = 198 n.V3Q • 2 _l_ I ' PST + + PTR + V3QTR 2 2 3P + V3Q . cos CPo = 330· 0. in figura 5.23) care prezinta urmatoarele avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: . prin Xs notindu-se reactanta de sarcina.3Q 2 D.22 este aratata schema de conectare a unor sarcini in triunghi (intre faze): P RS j QRS. De exemplu pentru un transformator de tensiune avind 5 = 300 VA si cos CPo = = 0.QTR 2 V3P . =~ s 5 = 100 300 2 --:- 330 n· ' = Z. = Z. 80 . Pentru determinarea incarcari i transformatoarelor de tensiune. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE CAPACITIVE Pentru tensiunile de 110.

1226 tectie impotriva supratensiunilor. Transformatorul de tensiune capacitiv se compune dintr-un divizor de tensiune capacitiv si un circuit inductiv de 0 tensiune mai joasa decit cea a retelei.X IJ.1 kV. Primele doua infasurari secundare (ua .. Transformatoarele de tensiune capacitive prezinta dezavantajul ca sint influentate de regimurile tranzitorii aparute in cazul unor perturbatii care au loc pe partea primara (scurtcircuite.i.xa.i. Ub ~i e fiind bornele polarizate).) sau pe partea secundara (scurtcircuite sau variatii bruste de sarcina). Datorita acestor cauze in timpul regimurilor tranzitorii apar In circuitul inductiv de rnasurare oscilatii de ferorezonanta cu frecvente de armonici superioare (150 Hz sau 250 Hz).ii.. 8t .5. Clasele de precizie ale transformatoarelor de tensiune capacitive sint aceleasi ca ~i la transformatoarele inductive (0.5% pentru masurarea ~i 1:1/= ±3% pentru protectie) si nedepasirii sarcinilor secundare admise.iiar cea de-a treia (e .1/V3. Transformator de tensiuneductiv de tensiune TT avind infasurarea capacitiv.. Intre 0 pr iza a acestui divizor ~i pamint este conectat circuitul inductiv realizat de fapt dintr-un transformator in..n) pentru obtinerea tensiunii homopolare. Aceste erori sint respectate insa cu conditia mentinerii frecventei / = 50 Hz intre anumite limite (de exemplu: 1:1/= ±1.2. Un criteriu de calitate al transformatoarelor de tensiune 6Automatizarl c. ~i e-n (ua.l/VJ ~i 0.ii1'50iik.xb) sint folosite pentru obtinerea tensiunii polifazate de alimentare a aparatelor obisnuite de masurare ~i protectie..···i.'Oi. Pentru transformatoarele de tensiune capacitive construite pina in prezent sarcinile secundare sint cuprinse intre 60 VA si 200 VA. Se prevede in plus 0 bobina de soc Lo precum ~i un circuit antirezonant format din inductantele Iv 12. Ub .. supratensiuni etc.Fig.i. iar cele trei infasurar i secundare pentru tensiunile de 0.datorita repartitiei foarte uniforme a R e~~o. 1 ~i 3). Observatie.7.. Indicatorul transformatoarelor de tensiune capacitive fabricate in tara noastra este litera C. 5. Divizorul capacitiv este format dintr-o serie de condensatoare Cv C2 ••• Cn (al carer numar este in functie de tensiunea nominala a transformatoruluij legate intre faza activa si pamint.23.. De exemplu: T ECU-400 reprezinta : transformator de tensiune (T) pentru exterior (E) de tip capacitiv (C) izolat in ulei (U) pentru tensiunea nominala de 400 kV (400).. puneri la pamint.!~. fiind realizate pentru tensiunile primare de 110/VJ.i. O. 220/f3 si 400/VJ kV. . 0. primara marc ata prin bornele U ~i' X (U fiind borna polariza ta) si trei infasurar i secundare: Ha .··i. capacitatea Co si rezistenta r care impreuna asigura protectia impotriva supracurentilor : de asemenea descarcatorul F si inductanta L sint elemente de pro- :::::========:::::= Transformatoarele de tensiune capacitive fabricate in tara noastra sint de tip monopolar.xa si Ub .Viil ~ tensiunii in lungul divizorului de tensiune capacitiv... aceste tipuri de transformatoare S se comport a foarte bine la undele de ~oc de Tsupra tensiune.1. 0.

Desfacerea separatorului este obligatorie ~i atunci cind barele sint scoase de sub tensiune. • Se vor prevedea legari la pamint in circuitele secundare ale transformatoarelor de tensiune. la verificari si revizii periodice circuitele transformatoarelor de curent nu se vor deschide niciodata nici chiar pentru un timp scurt. MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE MASURA In afara rnasurilor generale de protectie a muncii care se prevad in instalatiile electroenergetice de inalta si joasa tensiune la exploatarea transformatoarelor de masura se vor avea in vedere ~i urmatoarele : • Toate infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent vor fi legate la pamint insa intr-un singur punct.capacitive 11 constituie tocmai 0 comportare bun a in regimul tranzitoriu.De asemenea. In exploatare.. In acest scop blocurile de incercare din circuitele de curent vor fi prevazute cu ~ina (banda) de scurtcircuitare. E. adica asigurarea in acest caz a unei precizii minime de masurare. la transformatoarele de tensiune capacitive fabricate in tara noastra oscilatiile care insotesc fenomenele tranzitorii sint astfel amortizate incit dupa 20 ms eroarea de masurare scade sub 5%. scurt-circuitarea transforrnatoarelor de curent etc) 82 . 3000 V). • Transforma toarele de masura se clasifica in: transforrna toare de curent care reduc curentul de la valori de sute sau mii de amperi la valorile standardizate de 5 A sau 1 A si transformatoare de tensiune care reduc tensiunea de la valori de zed sau sute de kilovolti la valoarea standard de 100 V. Astfel. Se va avea in vedere ca prin arderea oricarei sigurante din circuitele transformatorului de tensiune sa nu se intrerupa legatura la pamint. blocurile de Incercare * vor fi prevazute cu 0 borna de legare la mas a care se introduce automat in circuit la scoaterea fisei blocului respectiv. • La transformatoarele de curent se va lucra numai cu instalatia scoasa de sub tensiune. • Oportunitatea folosirii transformatoarelor de masura rezulta in primul rind din faptul ca se asigura separarea galvanica fata de tensi* Blocurile de Incercare sint elemente electrice cu contacte. functionarea in gol a transformatorului de curent prezentind pericol de electrocutare (2000 . In acest scop pe conductorul neutru nu se vor monta sigurante.£ZUMAT • Transformatoarele de masura sint aparate electrice de inalta tensiune care transforma (reduc) curentul ~i tensiunea intr-un anumit raport de transformare. cu separatorul de racordare deschis vizibil.relee care perrrrite iriterverrtia in circuitul respectiv (de conectarea. e R. iar la cele de tensiune. introduse pe circuitul transforrnator de curent ..

mta. triunghi etc. • Transformatoarele de masura sint caracterizate prin parametrii lor nominali: curent. raport de transformare. Sarcina b) prin secundara transforrnator a intasuranlor a infasurarilor a infa. Cu ajutorul a) c) a) b) c) 0 a doua transformatoare in tre faze? de tensiune monopolare se poate obtine : tensi une in tre faze? b) doua tensiuni 6. Transforrnatoarele de tensiune impedarrta dubla fata de cea norni- nala : a) b) c) a) c) cit i~i maresc er oarea de masurare ? i~i reduc i~i maresc prin prin Iegarea legarea legarea eroarea de masurare P puterea debitata ? de curent secundare? secundare? secundare ? este cu atit mai mare cu de curent se poate reduce: a unui in serie in paralel in triunghi nominale: 3.unile lnalte si in al doilea rind pentru di permite unificarea aparatelor de masurare (5 A sau 1 A si 100 V) . Transforrnatoarele a) b) c) i~i maresc i~i maresc i~i reduc de curerrt functionind la borne? debitata? functionind pe 0 pe 0 irnpedanta dubla fata de cea nominala : tensiunea curerrtul ? puterea 2. Coeficientul a) inductia de saturatie al unui transformator in conditii este mai mica? b) inductia este mai mare? c) eroarea cornupsa este mai mare? 5. eroare de masurare (clasa de precizie) sarcina secundara. domeniul de functionare etc . tensiune. Din punctul minara de vedere al protectiei operatic preli- sa deconectezi de la transformatoarele de masurare : a) un releu de tensiune? b) un releu de curent? c) un releu de Irecventa ? . • Transformatoarele de masura se asociaza in unul.LOR 1. VfRlFICAREA CUNO~TlNTE.rilor 4.) in functie de necesitatile energetice. doua sau trei elemente conectate in diverse moduri (stea. Cu ajutorul 0 trei tensi uni illtre faze? a doua transformatoare intre intre faze? faze? faze? muncii este interzis ca fara nici 0 de tensiune bipolare se poate objine : tensiune doua tensiuni trei tensiuni intre 7.

tiristoare etc. Pe de alta parte. in capitolul 5 s-a aratat ca transformatoarele de curent si tensiune permit obtinerea din sistemul energetic al valorilor totale de curent si de tensiune aferente celor trei faze (eventual numai de la una sau doua dintre faze).alternative (de aceeasi frecventa) Insa de valori (module) diferite. tensiuni etc. . este destul de dificila 0 clasificare exacta precum ~i 0 definire precisa a domeniilor de aplicare a diverselor tipuri de elemente 84 . . deci a unei adaptari intre marimile primitive obtinute de la transformatoarele de masurare si marimile necesare a fi aplicate diverselor tipuri de relee. invers (invertoare). apare oportuna fol~sirea unor elemente intermediare care. . bobine si condensatoare precum si (eventual) componente electronice ca: diode. in tehnica protectiei prin relee si a automatizarilor energetice sint realizate 0 serie de elemente de adaptare avind una sau mai multe dintre functiile enumerate mai sus. 2.amplificarea sau divizarea marimilor electrice continue sau alternative. marimi care variaza de asemenea intre anumite limite.CAPITOLUL 6 ELEMENTE DE ADAPTARE UTILIZATE iN PFOTECTIA PRIN RELEE A. Trebuie precizat ca in structura unor asemenea tipuri de elemente se intilnesc in principal 0 serie de componente electrice pasive: rezistoare.modificarea fazei marimilor electrice alternative. In scopul realizarii diverselor scheme de protectie prin relee sau automatizare. eventual.separarea (filtrarea) dintr-o rnar ime electr ica a unei anumite parti componente. . CONSIDERAT" GENERALE 1. Clasiflcarea elementelor de adaptare Datorita varietatii mari a componentelor structurale precum si a complexitatii functiilor indeplinite. in cele ce urmeaza se vor defini prin denumirea generala si conventionala de elemente de adaptare.convertirea marimilor electrice alternative in marirni continue (redresoare) sau. tranzistoare. Corespunzator acestor procese fizice. Procesele fizice care au loc in aceste elemente speciale pot fi considerate in linii mari urmatoarele : .) care pot fi modificati ca marime (modul) intr-un anumit domeniu limitat.transformarea marimilor electrice alternative tot in marimi electrice . Introducere Dupa cum a rezultat din capitolele 3 si 4 releele de protectie se realizeaza pentru anumiti parametri nominali (curenti.

In ce priveste protectia prin relee si automatizarile energetice.amplificatoare.defazoare. elementele de adaptare pot fi clasificate astfel: .0 marime neelectrica in alta marime neelectrica (de exemplu convertor for ta-deplasare sau convertor presiune-deplasare sau deplasare-presiune). In acest sens 0 schema generala de convertire a marimilor electrice poa te fi considerata cea din figura 6.filtre. In ce1e ce urmeaza vor fi prezentate pe scurt fiecare dintre tipurile de elemente enuntate. Ea defineste 0 transformare (convertire) a unei marirni intr-o alta marime pe baza unei legi (sau a unui raport de convertire) bine definite intre parametrii celor doua marimi. in cele ce urrneaza vor fi evidentiate in exclusivitate aceasta ultima categorie de convertoare.1. . exemplificindu-se numai cu unele elemente specifice domeniului ce ne intereseaza. Clasiflcare Notiunea de convertor este foarte generala extinzindu-se ~i asupra man milor neelectrice.transformatoare : . intrucit marimile care intervin sint aproape in exclusivita te marimi eledrice. . CC2 si CCa. 0 marime electrica de anumiti parametri intr-o alta marime electric a de alti parametri.convertoare. .0 marime electrica intr-o marime neelectrica (de exemplu convertorul curent-presiune tip ELA 104 fabricat lEA). CONVERTOARE 1. totusi tinind seama de functiile indeplinite in schemele de protectie prin relee sau de automatizare.0 marime analogies continua intr-o marime numerica discontinua (de exemplu convertorul analog-numeric).(CC2)· 85 . B. Convertirea energiei electrice de la 0 forma la alta sau de la anumite valori ale parametrilor la altele este asigurata cu ajutorul urmatoarelor elemente fizice: • Redresorul asigura transformarea energiei electrice de curent alternativ de frecventa 1=11 (CAl) in curent continuu 1= 0-(CC1)· • Invertorul permite obtinerea curentului alternativ la 0 frecventa 1= 12(CA2) folosind curentul continuu 1= 0 .0 marime neelectrica intr-o marime electrica (de exemplu adaptorul deplasare-curent tip ELT 370 fabricat lEA). . respectiv prin CAl' CA2 si CA3 cite trei retele distincte de curent continuu (CC). in structura unor elemente de automatizare se intilnesc asemenea convertoare (elemente de adaptare) care transforma : . De exemplu.de adaptare. in care s-a notat prin CC1. . respectiv alternativ (CA) avind fiecare parametri electrici diferiti. .

Fig. Din analiza figurii 6. • Divizorul de curent continuu sau de curent alternativ reduce intr-un anumit raport valoarea unui parametru (curent sau tensiune) apartinind unor retele de aceeasi frecventa. 86 . In cele ce urmeaza vor fi prezentate exemple de convertoare intilnite in domeniul ce ne intereseaza. Schema generala de convertire a marirnilor electrice.Daca invertorul are in vedere aspectul energetic * (de putere) al convertirii el se numeste ondulor.inuertor (f2). 6. tensiune (8'0'0kV) se folosesc ondulatoare care produc energia electrica la frecverrta de 5'0 Hz. • Transformatorul poate fi considerat ca un convertor intre dona retele de curent alternativ de aceeasi frecventa (fl = 12) si fara sursa de energie suplimentara.1 ~i pe baza celor aratate se poate observa ca pentru realizarea unui convertor de frecventa de la 0 valoare lIla alta 12 este necesar sa se foloseasca succesiv urmatoarele elemente: (fl) -+ Redresor ~amplificator ce. = • StabiIizatorul de curent alternativ sau de curent continuu asigura mentinerea la 0 valoare constanta a unuia dintre parametrii care intereseaza in mod special (tensiune.. • Amplificatorul poate fi de asemenea considerat ca un convertor intre doua retele de curent continuu (CCl ~ CC2) sau de curent alternativ (CAl~CA2) de aceeasi frecventa (fl = 12) insa cu sursa de energie suplimentara (Sa sau SA). 500 MHz).). curent etc. .1. frecventa.. De exemplu pentru folosirea energiei electrice transportate la inaltll. iar daca este utilizat pentru obtinerea unor semnale purtatoare de inforrnatie (de exemplu in electronics sau telemecanica) el se numeste oscilator (de exemplu 1 10 kHz .. (divizor) -s..

2. 6.schema de redresare in punte Graez cu patru diode (fig.UBb). • Redresoarele bialternanta asigura redresarea ambelor alternante (fig. b . Redresor mouoal ter narrta : a . 3. • Baretorul este un element stabilizator cu rezistenta neliniara construit dintr-un tub special cu un filament de fier in atmosfera de hidrogen (lampa F. .schema. 87 . Baretorul B (fig. 6:3. c).schema de redresare in punte Graez cu doua diode (Dl si D2) si doua rezistoare (Rl ~i R2) (fig. 6.2. 6.4. a). .4. feromagnetice. cu germaniu sau siliciu. Ca elemente redresoare in protectia prin relee se folosesc diodele semiconductoare. 62. b). Din figura 6. si asigura mentinerea aproape constanta a curentului 1 (fig.3. ~ 0 . cele negative fiind suprimate (fig. . Stabilizatoare Dintre tipurile principale de stabilizatoare: cu rezistente neliniare.diagrama curentului redresat . punctul de functionare f variind Intre punctele limita a si b la valoare U \ \ \ \ \ ..3.H).pentru un domeniu larg de varia tie a caderii de tensiune UB pe tub (UBa . precum ~i la unele protectii de distan tao Redresoarele trifazate (mono. la releele directionale stat ice (de exemplu RD c-3) . a) asiguraun curent redresat continind numai pulsurile (alternantele) pozitive. b) si se realizeaza in trei variante constructive: . 6.10. Schemele de redresoare in punte sint folosite frecvent la unele tipuri de relee diferentiale (de exemplu RDS-4). b) : 111= 1b .3. 6. • Redresoarele monoalternanta (fig.4.2.si bialternanta) se utilizeaza mai putin in protectia prin relee. Gbservatie. 6. ferorezonante ~i electronice in protectia prin relee. Aceasta schema se intilneste destul de rar. apoi cele cu cuproxid sau cu seleniu etc. Redresoare Redresoarele sint elemente cu proprietatea de conductie unidirectionala a curentului alternativ pe care-I transforma in curent continuu. b se constat a caracterul neliniar alrezistentei tu bului B. de fapt in curent pulsatoriu.schema de redresare cu doua diode (Dl si D2) si transformator (T) cu priza mediana (fig. / I I I I b Fig. 6. a) se monteaza in serie cu rezistenta de sarcina R. eel mai frecvent Intilnite sint cele din prima si ultima categorie. d).

c . d .caracteristica de funcjionare.'1. 88 . I c.UI I \ '0 -12 " . / I \ \ \ b <:.: d . b .schema in punte Gra ez ell dona diode.3.lter nanta. 6. 6.a .schema in punte Graez ell paten diode.diagrama curentului redresat. / . Redresor bia. b .. Baretor: schema principlala . . II - Fig.t Of + If c Fig.schema eu transformator cu priza mediana .

5. In consecinta tensiunea de iesire U.6. Denumirea de baretor rezulta din faptul ca in domeniul a-b desi UR creste. practic.U R a caderii de tensiune pe rezistenta de balast R. cresterea curentului 1.6. la valoarea constanta Uz numita "tensiune Zener". iar potentialul bazei b al tranzistorului devine mai pozitiv *.Cind Ui creste.>-UR scade -+U. b cuprinde tranzistorul T conectat in serie cu rezistenta de sarcina R •. a dioda Zener Z si rezistenta ca pozi tie in schema. Ro fiind inversate 89 . Similar cazului precedent. 6. Schema din figura 6.caracteristica de functionare. Stabilizator a . • Stabilizatoarele electronice S-au realizat cu tuburi electronice. b). pornind de la 0 stare normala de functionare 9i presupunind 0 crestere a tensiunii U.) datorat cresterii tensiunii de alimentare Ui. in prezent ele se construiesc aproape exclusiv cu diode Zener si tranzistoare. 6. Dioda Zener Z are proprietatea de strapungere nedistructiyj. ceea ce arc ca efect scaderea curentului din baza (Ill)' respectiv. Sch'ema din figura 6. se observa ca curentul Iz va creste. Baretorul este folosit intr-un anumit tip de protectie contra punerilor la pamint statorice la generatoare) (protectia Butow) .La scaderea tensiunii U. cresterea + 0. In figura 6. Aceasta va avea ca efect scaderea rezistentei de trecere emitor-colector.~RJS Ui . curentul Iz va creste 9i deoarece potentialul bazei tranzistorului T (punctul b) ramine neschimbat in raport cu borna "minus" (Uz = const) inseamna ca Ull• va creste. 1---' . practic constanta a curentului I. In figura 6. Pornind de la 0 anumita stare de echilib~u stabilizarea are loc in felul urmator : . a se prezinta cea mai simpla schema de stabilizare cu dioda Zener.6. la 0 valoare U'.schema b cu 0 dioda Zener: electrica . curentul este "barat" (oprit) sa creasca. de la bornele rezistentei de sarcina Rs este mentinuta constanta (stabilizata).1. a cuprinde tranzistorul T conectat in derivatie pe rezistenta de sarcina Rs. In acest mod tensiunea de iesire U.5. Uz u( o U + \ a Fig. = const). procesul are loc in sens invers (Ui scade -+Iz scade -+UIl• scade -+10 scade -.5. .6 sint prezentate doua scheme de stabilizatoare cu diode Zener si tranzistoare. b . se mentine. deci cresterea curentului de colector 1 Totul este proiectat astfel incit cresterea curentului I (I = 10 Iz) sa produca 0 sporire a caderii de tensiune U R (pe rezistenta R) care sa compenseze cresterea tensiunii de intrare U'. a tensiunii inverse (fig.(6. producind o crestere suplimentara 6. '" Este exact invers decit In schema 6. deci baza b devine mai negativa in raport cu borna "plus".

. Convertor curent tensiune: a .(J b (de tensiune). asadar. Fig. 6. a) obtinut prin parcurgerea unei rezistente etalon R. Convertoare curent-tensiune In realizarea unor protectii de distanta. Stabilizator eu dioda Zener si tranzistor: atip derivatie rezistentei interne (emitor-colector) a tranzistorului T.eu transformator de adaptare. = 5 V. a unor relee directionale sau chiar diferentiale apare necesara compararea valorilor masurate ale unor curenti si tensiuni. Este evident ca 0 asemenea opera tie implica convertirea uneia dintre marimi la dimensia celeilalte. 6.=Rsi I ti l2 II: Lf . Observatie.6. adica 0 debitata de transformatorul F8 = R. I nrc =T TI nn=f b a Fig. = 1 Q produce o tensiune U. Rezulta. La scaderea tensiunii U. de obicei convertirea curentului i intr-o tensiune U.. 90 .i2 = 1 X 52 = 25 VA. astfel ca Ue este stabilizata. . b . Puterea de curent este: Lf l. btip serie (de curent).tip rezistiv. eel mai simplu convertor curent-tensiune este eel rezistiv (fig. 6. de catre cuerntul I(U. procesul descris este invers (Ui scade -+Iz scade -+UIJ~ scade--'?Ree scade -+Ue = canst).= R" s' nTI = nu Rs·i r Rs 11 L2 Rs II L2 U.7. 0 crestere a caderii de tensiune pe tranzistorul T care compenseaza cre~terea tensiunii de intrare U. I~.7. De exemplu: un curent I = 5 A parcurgind 0 rezistenta R. valoare apropiata de cea reala. 4. proportionala cu curentul si care poate fi comparata cu tensiunea U.= RBI).

1. b) in secundarul caruia se monteaza rezistenta de sarcina R De exemplu. 6.transforma torul suma tor (de amestec).7.transformatorul cu saturatie rapida : . 6. Transformatoare in protectia prin relee vor de egal izare Este un transformator de tipul curent-curent realizat frecvent sub forma de autotransformator trifazat (fig. 91 . daca se considera raportul de transformare nTI = 510. 6. R 5 1 c Fig. raportul de transformare fiind apropiat de 1 (de exemplu nTE = 514 A). atunci convertorul este prevazut cu un transformator de curent intermediar de adaptare TI (fig. T. 6. ceea ce inseamna ca.52 25 VA. = = O.5 A ~1 R8 = 100 Q se obtine: 8• U.8). Curentii nominali sint cuprinsi de obicei in domeniul 3-8 A. 6. 100 x 0. de exemplu. Tensiunea magnetomotoare este de obicei de 100 As. 0 Rezulta ca fata de exemplul precedent.8.Daca se doreste obtinerea unei tensiuni mai mari pentru curentul nominal.Sx 100 = = SOV. pentru transformatorul de 514 raportul numarului de spire este de 20/25 (fig.~ Fig.9) prin legarea in triunghi a infasurarilor secundare. desi s-a obtinut ori mai mare. Realizat sub forma de transformator acesta poate fi folosit si pentru egalizare si pentru rotirea fazelor (fig. puterea absorb ita a ramas neschimbata. Transformator de egalizare.9. TRANSFORMATOARE Dintre transformatoarele de adaptare utilizate fi prezentate cele mai importante si anume: . fiind folosit de obicei in circuitele protectiei diferentiale.transformatorul de egalizare. . 6. Transforrnator de egalizare si de modificare (rotire) a fazelor.8). tensiune de zece C. P.

...10.'Rolul sau este de a elimina componenta aperiodica de curent la producerea unui scurtcircuit. b se constat a urrnatoarele : . b· caracteristica de t~ / To Fig. Ca urmare curentul I.II. = Ii" desi acesta are aceeasi amplitudine cu curentul precedent.10.dB J. = Ii" deoarece ambele alternante sint simetrice in raport cu axa timpului t. Folosind. 6. variatia inductiei magnetice !1B in fierul transformatorului va avea 0 valoare maxima !1B1• Intrucit curentul L. va avea 0 valoare minima Ie. care este mult mai mica decit in lipsa componentei aperiodice. 6. a) Este numit astfel deoarece in conditii de functionare normala miezul sau magnetic se afla la limita de saturatie (fig.schema I I I I a elect ricA . ~i in sfirsit fluxul magnetic este proportional.tn lipsa componentei aperiodice Ia la 0 perioada completa a curentului de intrare I. b). se va obtine in final un transformat or trifazat de egalizare cu raportul de 5/4VI A si de rot ire cu 30°. proportionala cu !1B2 ~i releul R nu va functiona.10. de exemplu.10. = Ee . \ 0> .2' 2 \" R .. = . Transformatorul cu saturatle rapida (TSR) (fig. (II. I . ~---- ll~--------" .c:::J.) si va face sa functioneze releul R. Din figura 6. r 00 t.:' S(cmZ) . I) insa fiind deplasat cu componenta apcr iodica fata de axa timpului.J. .Observatie.ne :~ . i jj . cu variatia inductiei (!1<l> = !1B' S. Re iar aceasta este propor tionala cu var iatia fluxului magnetic in fier E. I I I I I '// t.In prezenta componentei aperiodice Ia la 0 perioada completa a cur entului de intrare I. trei transformatoare monofazate de 5/4 A legate in triunghi pe partea secundara. 92 . produce 0 varia tie a inductiei in miezul transformatorului !1B = = !1B2. in secundarul transforrnatorului este proportional cu tensiunea electromotoare indusa L. S fiind sectiunea mie- zului magnetic) rezulta in definitiv ca curentul Ie in secundar va avea 0 valoare maxima Ie. 2. t a .. Transforrnator eu saturatie rapida : functionare. proportionala cu !1Bl (Ie = I. 6. ne fiind numarul de spire al infasurar ii secundare. Re -'! i IIe=k.

T ransformatoru I su mator (de amestec) Acest transformator perrnite obtinerea unui curent monofazat printr-o combinare adecvata a mai multor curenti. avind mai multe infasurari primare racordate l'!. 6. 6. 6.ell inf3.11. a este aratata schema unui transformator de amestec a carui infasurare primara contine trei sectiuni cu numar egal de spire n1 = = 112 = n3 = no' Considerind. b) R. prin constructia diagramei fazoriale (fig. Transforrnator de amestec: primare. = V3iR.JraIlsfQ[Ill'ltQaIele de curen]. pentru simplificare.1) Pornind de la aceasta rela tie. a) ca si in regim normal de functionare -.1). in care se folosesc trei rnfasurari primare cu numar diferit de spire: ttl = 3no. tn figura 6.T.11.3. 11. iar pentru un scurtcircuit bifazat (fig. n2 = 2no ~i n3 = no.cu trei infa~urari 93 . infasurarea secundara avind acelasi numar de spire 110. 6. 6.12. b. b .12. I _im I = 13iR _iT I = 2iR· o solutie echivalenta este indicata in figura 6. De exemplu pentru un scurtcircuit trifazat (fig. si 0 infasuraresecundara pentru alimentarea unui releu (fig. ca si infasurarea secundara contine acelasi numar de spire no si observind circulatia celor trei curenti iR' is si iT prin bobinele primare se poate conchide ca curentul im prin releul 1m va fi: (6.12) se poate determina u~or va loarea curentului i. + a b Fig. Curentul secundar im este si in acest caz da t de rela tia (6.11). a .n in marime ~i directie.~urarca primara ell trei secjiuni .

21's

Fig. 6.12. Diagrama Iazoriala a curentilor la transformatorul de arnestec :
a - pentru scurtcircuit trifazat; b - pentru scurtcircuit bifazat,

D. AMPLIFICATOARE 1. Clasificare

Amplificatoarele sint elemente la care marimea de intrare Xi (fig. 6.13, a) de 0 putere relativ mica poate comanda in mod continuu 0 marime de iesire X, proportionala cu cea de intrare, lnsa de 0 putere mult mai mare. Este evident ca obtinerea unui factor de amplificare supraunitar este posibila numai prin folosirea unei surse auxiliare de energie S. In figura 6.13, b este prezentata caracteristica statics a amplificatorului Xe = f(X,). Amplificatoarele se clasifica in doua categorii mari: • Amplificatoare de marimi electrice (electronice, magnetice, electromecanice, rotative etc.) . • Amplificatoare de marimi neelectrice (mecanice. pneumatice si hidraulice). . In protectia prin relee ~i automatizarile energetice sint utilizate amplificatoarele electronice cu semiconductoare (care au de obicei structuri normalizate) si amplificatoarele magnetice.

x,

IXe =K,ft +Xto

I
Xi

Xeo

tgcx =K

a

0

b Fig. 6.13. Amplificator (in general):
II -

schema bloc; b - caracteristica statica,

94

2. Amplificatorul

magnetic

Functionarea amplificatoarelor magnetice se bazeaza pe variatia induetantei L a unei bobine cu miez de fier (magnetic) datorita variatiei permeabilitatii magnetice a miezului respectiv, sub influent a unui cimp magnetic continuu. Pe un miez magnetic inelar (fig. 6.14, a) se afla 0 bobina Be numita bobinade comanda, careia i se aplica curentul continuu de comanda Ie ~i bobina de lucru B, legata in serie cu rezistenta de sarcina R. si alimentata cu tensiunea alternativa U. Aceasta constituie schema principiala a unui amplificator magnetic. Milrimea de intrare a amplificatorului este curentul de comanda L; (curent continuu), iar cea de iesire este curentul de lucru I. (curent alternativ). Prin varierea curentului L, se modifica si cimpul continuu He produs de bobina Be: H
e

=

Hele,
1

(6.2)

in care: ne este numarul de spire al bobinei de comanda Be; l - lungimea circuitului magnetic al miezului.

ca

Tinind seama de curb a de magnetizare B = f (H) (fig. 6.15) se constata permeabilitatea magnetica fJ. a fierului se modifica in functie de cimpul continuu He. Astfel, de exemplu, "pentru IHe = Hcl, permeabilitatea magnetica este: (6.3)

notind prin aceasta derivata similar:

in punctul 1 (fig. 6.15), iar pentru fJ.z = -dBz

He = He2 (6.4)

dH2

= tg

IXZ•

Se observa

ca permeabilitatea

magnetics

fJ. scade cu cresterea cimpului He: (6.5)

-Ie b

Fig. 6.14. Amplificator magnetic:
a - schema
electrica : b - caracteristica staticil..

95

I

I

Variatia permeabilitatii magnetice iJ. produce variatia proportionala a inductantei L a bobinei de lucru 131: r L=--!!.S·" l in care: n, este numarul de spire al bobinei de lucru, B1; S sectiunea miezului magnetic.
He (A Sf)

I I I.f'f=t;rif
I

n2

r'

(6.6)

I
I

I I
I

Ca urmare se va produce si variatia impedantei Z a circuitului de ie~ire: Z
=

Fig.

6.15.

Curba de magnetizare B = £(H).

VR; + (,)2L2 = VR~ +A2iJ.2,

(6.7)

in care s-a notat prin A constanta (v. rel. 6.6): A
=

co

2 12e

S.

l

Curentul Is din circuitul de iesire se va modi fica si el in consecinta :
(6.8)

Tinind seama de relatiile (6.2) ... (6.8) se poate constata ca curentul de lucru Is (de iesire) variaza proportional cu curentul de comanda L, (de intrare) relatia de dependents fiind definita astfel: (6.9) in care: K este factorul de amplificare (panta) : Iso - valoarea de gol. Expresia grafica a relatiei (6.9) reprezinta caracteristica statica a amplificatorului magnetic (fig. 6.14, b).

til

E. CIRCUITE

DEFAZOARE

tn circuitele protectiilor de distants sau dircctionale apare uneon necesitatea defazarii cu un anumit unghi a un or tensiuni sau curenti.
1. Circuit defazor de tensiune

tn figura 6.16, a se prezinta un element defazor de tensiune cuprinzind doua circuite paralele alimentate de tensiunea de intrare Ui• e - Primul circuit este format din doua rezistoare avind rezistente identice Ro si parcurse de curentul 10: ' (6.10)
96

Observatie. Curentul 10 este constant ca modul si invariabil ca faza fata de U, (in faza cu Ui). fJ - Cel de al doilea circuit cuprinde un condensator fix de capacitate C1 si un rezistor de rezistenta variabila R1. Curentul II variaza in functie de R1: - ca modul: I

1=11 Ri + -'-C1;
Ui
(,l

(6.11)

21

-

ca faza

(fig. 6.16, b): (6.12)

Deoarece caderile de tensiune pe rezistenta R~) ~i pe capacitatea ClUle,) sint in permanent a in cuadratura (fig. 6.16, b), rezulta ca pentru orice valoare a lui Rl punctul c se va deplasa pe un semicerc intre punctele a ~i b. De asernenea, deoarece cele doua rezistente Ro sint egale, caderile de tensiune pe acestea vor fi egale (U Ro), adica : (6.13) deci punctul d se afla in centrul semicercului (fig. 6.16, b). - Tensiunea de iesire UB obtinuta intre punctele c ~i d (v. fig. 6.16, a) este: - constanta ca modul:
[T
'e

=

C cd-

U0-_,
2

Ui.

(6.14)

- varia bila ca faza: Tie = 20:.
(6. [5)

Asadar, prin varicrea rezistentei Rl se obtine la iesirea circuitului defazor o tensiune Ue pe jumatate din valoarea tensiunii de intrare U, (raport de transformare 2) si cu 0 faza variind intre - 180° (cind R 1 = 0) si 0° (C = 0).
I,

-Io ~' 0-----'

Vi =U,!2° a
Fig. 6.16. Circuit defazor de t ensi uue ell raport
electrica : b - dlagrama

de t ransforrnare

2:

a - schema

f azorialii,

7-

Automatizari

-

c. 1226

97

Fig. 6.17. Circuit defazor de tensiune cu raport de transformare
a - schema electrica ; b - diagrama fazoriala.

1;

In figura 6.17, a se prezinta schema unui circuit defazor format din doua rezistoare variabile identice (Rl = R2) reglabile simultan si simetric si doua condensatoare identice (C1 = C2). Cei doi curenti I I si 12 care iau nastere cind se aplica tensiunea de intrare U, sint egali cu modul si in opozitie de faza (fig. 6.17, b) fiind definiti de relatiile (6.11) si (6.12). Observatie. Circuitul prezentat este de fapt identic cu eel precedent (fig. 6.16) insa este dublu, rezistentele Ro nernaifiind necesare, Functionarea este similara cu cea din cazul precedent cu observatia ca tensiunea de iesire U; este egala cu cea de intrare U, (raport de transformare 1), punctele c si d deplasindu-se simultan si simetric pe acelasi cere (fig. 6.17, b).
2. Circuit defazor de curent

Defazarea curentului se poate obtine ca si in cazul tensiunii, curentul respectiv fiind convert it in prealabil lntr-o tensiune. Un circuit defazor de curent irrtilnit in protectia prin relee este eel care a fost prezentat in figura 6.9 (legarea in triunghi a transformatoarelor de curent). Amplitudinea curentilor obtinuti este cu V3 ori mai mare decit cea a curentilor aplicati, iar defazajul obtinut este fix, putind fi modificat numai prin valori discrete: 'flI = 30, 90, 150, 210, 270 ~i 330°.

F. FILTRE In acceptiunea generala a cuvintului, prin filtru se Intelege de obicei un element de circuit care permite selectarea (filtrarea) dintr-o anumita marime a unui semnal de parametrii doriti (filtru de trecere), de exemplu filtru de curent homopolar sau de tensiune inversa. Exista insa ~i cazuri in care filtrul

98

deoarece : .RA. Dintre filtrele folosite in domeniul care ne intereseaza se vor aminti filtrele: de com ponente simetrice si de armonici. Dupa cum s-a aratat anterior filtrele de curent sau tensiune homopolara se obtin foarte user prin legarea in para lel a infasurarilor secundare ale transformatoarelor de curent (v.16) simetrice directa.directa: Up = K1U1.16) defineste cazul general al unui filtru combinat la care poate lipsi in unele cazuri si unul din cei trei termeni (Kl = 0 sau K2 = 0 sau Ko =0).18. tensiunea Up de la iesirea filtrului este data de rela tia : Up = K1U1 in care: referitoare U1> U2 si Uo sint componentele + £(&2 + KoUo. Filtrul a carui relatie de definitie contine un singur termen se numeste filtru simplu.RB si alimentat cu tensiunea intre faze. 6.trebuie sa opreasca un semnal de parametrii doriti (filtru de blocare) perm itind trecerea reziduului. =V3-<f1A= 300' 6. fig. b. lucru care rezulta din rela tia : umE --]. respectiv prin legarea in serie a infasurarilor secundare ale transformatoarelor de tensiune (v. .17) in care co este pulsatia curentului alternativ (c. fig.18. Filtre de components simetrice Anumite stari de defect sau regimuri anormale din retelele si masinile electrice nu pot fi detectate cu suficienta sensibilitate pe baza ~ontr~lului tensiunii sau curentului. c).19..homopolara : UF = Kolo. ceea ce asigura eliminarea componentei homopolare de tensiune. (6. Constructiv se alege: XA -= RA wCARA V3 1 ~l -_--- XB -_ wCBRn V-3 RB (6. Kv K2 si K3 .16. . schema bloc a unui asemenea filtru fiind prezentata in figura 6. inversa si homopolara la una din fazele sistemului trifazat. Lg <f1A = --=--= URA 1 UCA XAJA RAJA 1 XA -= RA Fig. In acest caz considerind un sistem de tensiuni de secventa directa UR. • Filtru de tensiune de secventa inversa. In aceste cazuri este util sa s e foloseasca filtre de componente simetrice. Schema bloc a unui filtru. .coeficienti complecsi de proportionalitate. Schema de principiu a unui filtru de tensiune de secventa inversa este prezentata in figura 6.18) ( 99 . In cazul general.inversa : Up = K2U 2. U SI ~i UTI diagrama fazoriala ]a caderilor de tensiune va rezulta ca in figura 6. Astfel avem filtre pentru componente de secven ta: . respectiv CB . c) . 5. . 5.___f_I_U_R_U. Acest filtru este format din doua brate capacitate-rezistenta CA .11. _ 1.19. a.curentul IA va fi defazat cu unghiul <f1A = 30° inaintea tensiunii USR1. Relatia (6..u = 2n!).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful