You are on page 1of 56

HTTP://WWW.SCRITUBE.

COM/TEHNICA-MECANICA/MATERIALE-
SI-APARATE-ELECTRICE33354.PHP

MATERIALE SI APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Retelele electrice de joasa tensiune , analizate din punct de vedere a structurii lor , în
capitolele anterioare, sunt executate cu materiale si aparate electrice adecvate.

Materialele electrice reprezinta în primul rând, caile de curent, respectiv


conductoarele electrice , dar si accesoriile de montaj ale acestora ( tuburi
izolante, cutii de derivatie, mansoane ,etc.) ..

Aparatele electrice, pe lânga functia naturala de cale de curent au si un rol


functional bine definit ( conectare, protectie, masura. etc. ).

11.1. MATERIALE ELECTRICE .

11.1.1. Conductoare si cabluri electrice .

Definitii ; simbolizari ; tipuri .

Conductorul electric este un corp metalic , care constituie o cale unica


de curent, formata din unul (conductor unifilar ) sau mai multe fire (conductor
multifilar). In functie de forma sectiunii, conductorul poate fi rotund sau sector ,
obtinut prin presare .

Conducta electrica, este o notiune complexa, cu care este definita o cale


de curent formata din conductoare ( unul sau mai multe ) , izolate , cu sau fara
învelisuri sau mantale .

Cablul electric este un ansamblu format din unul sau mai multe
conductoare izolate înfuniate dupa un anumit sistem, având mantale individuale
sau comune , cu eventuale învelisuri de protectie, armaturi sau ecrane .
Daca materialul din care este confectionat conductorul, este aluminiul,
atunci prima litera este Ap .

Simbolurile conductoarelor si cablurilor trebuie sa cuprinda, în ordine cel


putin:

- litera sau grupul de litere de mai sus ;

- simbolul învelisurilor ce le contine, solutia de realizare a acestora ( de la


conductor spre exterior ) ;

Simbolizarea cablurilor electrice de energie se face astfel :

- C - cablu de energie la începutul simbolului sau cauciuc pentru litera a


doua din simbol ;

- H - hârtie impregnata ;

- M pentru instalatii mobile ;

- I - iuta ;

- E - ecran ;

- A - aluminiu la începutul simbolului si armatura la sfârsit ;

- Y - material plastic pentru izolatie sau manta ;- P - plumb .

Exemplu : simbol ACYY 3 x 25 + 16 - cablu de energie cu izolatie si


manta din pvc, cu trei conductoare , din aluminiu cu sectiunea de 25 mm2
si un conductor cu sectiunea 16 mm2 .
Invelisul exterior al cablului se alege în functie de mediul în care se pozeaza,
respectiv PVC în cazul mediilor agresive , cauciuc pentru receptoare mobile,
plumb pentru medii cu vibratii, etc.

Fig11.1. 1-conductor d cupru sau aluminiu ;2-izolatie de cauciuc ;3-banda cauciucata ;-4-
împletitura de bumbac impregnat în amestec bitumin 333f53d os;5-împletitura din fibre metalice;6-
izolatie de hîrtie;7-izolatie de PVC;

a)-cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciuc;b) cablu cu conductor
din cupru armat;c) cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciucsi
rezistent la intemperii;d)- conductor în manta de cauciuc cu execusie mijlocie; e)-
conductor plat pentru corpuri de iluminat;f)-conductor punte cu izolatie din PVC.
Fig.11.2

De regula, se folosesc cabluri nearmate, cele armate folosindu-se în tunele,


canale, poduri, în exterior, sub pamânt, în apa si în încaperi cu pericol de
explozie sau incendiu, precum si în medii puternic corozive .

Cablurile de masura, comanda, semnalizare se executa cu un numar de 2


- 51 conductoare de cupru , izolate individual si cu sectiuni cuprinse între 0,75
- 6 mm2. Pentru aceste cabluri, se utilizeaza urmatoarea simbolizare :

- C - cablu la începutul simbolului, respectiv comanda pentru a doua


litera din simbol ;
- S - semnalizare, centralizare, blocare ;

- B - armatura din banda ;

- M - masura ;

- Y - material plastic ;

- I - protectie cu iuta sau izolant ;

- T - telefonie .

Cablurile pentru teletransmisii se realizeaza cu un numar de 6 - 1224


perechi de conductoare din cupru, cu sectiunea de ( 0,6 - 0,9 ) mm2, fiind
prevazute cu izolatii si protectii, eventual armaturi, ca în cazul cablurilor de
energie .

11.1.2. Tuburi izolante si de protectie .

Pentru protejarea împotriva loviturilor mecanice si actiunii mediului


ambiant, conductoarele se trag în tuburi de protectie alese în functie de
numarul si sectiunea conductoarelor si de gradul de protectie pe care trebuie sa-
l asigure . Intr-un tub se introduc un numar de 1-7 conductoare izolate

Tuburile se monteaza îngropat sau aparent, pe suporti necombustibili si la


distanta de sursele de caldura.

Din punct de vedere constructiv, tuburile pot fi cu manta rigida si


respectiv tuburile flexibile .

Utilizarea tuburilor de protectie la realizarea retelelor electrice necesita


si o serie de accesorii cum ar fi mansoane de legatura, coturi, curbe, doze de
ramificatie, de trecere sau de aparat.
a) - Tuburile cu manta rigida sunt realizate din metal sau PVC si se
folosesc urmatoarele tipuri :

- Tubul de protectie ( P ) este realizat din tabla de otel laminat la rece


(îmbinat prin suprapunerea marginilor si lacuit în interior si exterior împotriva
coroziunii. Asigura numai protectia mecanica a conductoarelor. Se monteaza
numai aparent în încaperi uscate, fara praf sau agenti corozivi. La montare se
utilizeaza o serie de accesorii : doze de ramificatie din fonta sau tabla de otel,
curbe , coturi si mansoane de legatura, scoabe .

- Tubul izolant usor protejat (IP) este realizat din tabla de otel
plumbuita cu grosime de 0,15 - 0,22 mm si îmbinata prin faltuire. In interior se
introduce un tub izolant din carton impregnat cu bitum industrial. La montare se
folosesc ca accesorii dozele tip IP , coturi , mansoane.

- Tubul izolant , de protectie, etans ( IPE ) este realizat din tabla de


otel laminat la rece , îmbinata prin sudare pe generatoare asigurând o buna
protectie mecanica si etanseitate. La exterior , aceste tuburi se lacuiesc cu lac
protector contra coroziunii, iar în interior se introduce o izolatie din carton
impregnat cu bitum. Pentru ansamblare se utilizeaza mansoane si coturi filetate,
precum si doze din fonta cu garnituri din cauciuc pentru etansare. Se monteaza
aparent sau îngropat , în încaperi cu pericol de explozie sau incendiu, unde nu se
pot folosi tuburile P si IP .

- Tevile de otel se utilizeaza în instalatiile electrice în locurile care


necesita o protectie mecanica superioara sau o executie perfect etansa, ori atunci
când este nevoie de diametre mai mari de 35 mm.

- Tubul de protectie etans, lacuit ( PE ) se realizeaza din banda de otel


laminata la rece si îmbinata prin sudura pe generatoare, asigurând astfel
protectie mecanica si etanseitate . La exterior se lacuieste pentru protectia
anticoroziva. Imbinarile se realizeaza cu mufe filetate sau nefiletate prin lipire.

- Tuburile din PVC rezista la actiunea coroziva a principalilor agenti


chimici si a materialelor utilizate în constructii ( var, ciment , ipsos, etc.), ard
numai la flacara întretinuta, nu absorb apa si suporta îndoiri de 900 cu o raza
minima de trei ori diametrul exterior . Se monteaza îngropat sau aparent, dar
numai pe suporturi necombustibile . Nu se utilizeaza la instalatii cu siguranta
marita în functionare, precum sunt : iluminatul de siguranta, alimentarea si
comanda pompelor de incendiu, instalatiile de semnalizare a incendiilor.

- Tubul izolant, usor protejat ( IPY ) se foloseste în locul tubului IP în


încaperi U0 sau U1 , fara pericol de incendiu sau explozie si cu temperaturi
cuprinse între - 25 - + 400 C.

- Tubul izolant , de protectie, etans ( IPEY ) se foloseste ca si tubul


IPY.

b) - Tuburile flexibile se utilizeaza pe traseele sinuase si expuse


vibratiilor.

- Tubul izolant, usor protejat, flexibil ( IPF ) este realizat din banda de
otel plumbuita, înfasurata în elice si prevazut în interior cu captuseala izolanta
din banda de hârtie impregnata în doua straturi în elice .

- Tubul izolant si de protectie, flexibil, cu rezistenta mecanica (IPFR)


este confectionat din doua fâsii de tabla din otel plumbuit, înfasurate elicoidal si
prevazute la interior cu un strat de hârtie izolanta înfasurata tot elicoidal.

Se foloseste în conditii similare ca si tubul IPF în locurile unde este


necesara o rezistenta mecanica sporita.
- Tubul de protectie, flexibil, cu rezistenta mecanica ( PFR ) are doua
învelisuri flexibile din banda de otel plumbuit , înfasurat în elice, între care se
dispune o banda de hârtie impregnata.

Se utilizeaza în medii umede , dar necorozive, pe trasee su solicitari


mecanice de pâna la 3 daN/cm2 .

11.2. APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE .

11.2.1. Consideratii generale . Tipuri de aparate .

Din definitia retelei electrice [15] , " ansamblu de linii si instalatii


electrice conectate între ele , care folosesc la transmiterea energiei electrice de
la producere la consum ", rezulta ca aceasta este formata din elemente care
asigura transmiterea propriu -zisa a energiei electrice - liniile electrice - si
puncte de conexiuni - " un ansamblu unitar de dispozitive, aparate si
echipamente care asigura exploatarea retelei, în sensul conectarii liniilor
electrice, a surselor si receptorilor, a protejarii acestora si a masurarii marimilor
ce le caracterizeaza functionarea în regim normal si de defect ".

Respectiv, daca reteaua electrica este în primul rând o cale de curent, prin care energia este
transmisa de la surse la receptori, pentru asigurarea acestei functii obiective,

( asigurarea parametrilor de calitate [11] ) , în contextul larg al activitatii de exploatare a unei


retele electrice, este necesara si o activitate de conducere si deservire operativa [12] , care se
bazeaza pe posibilitatea de coordonare, control si observare a acesteia [19] .

Pentru ca o retea electrica sa poata fi controlata sunt necesare


echipamente electrice cu care sa se închida ( conecteze ) si sa se deschida
(deconecteze) circuite electrice ( surse, linii electrice, receptori ), când acestea
sunt parcurse de curenti normali sau de defect . Echipamentul electric cu care se
asigura aceasta activitate este diferit ca : aparate electrice de conectare si
separare [15].

Însa , conectarea si deconectarea unui circuit, respectiv controlul sau,


este necesar în regim normal ( când este expus unor marimi electrice ce au valori
în limite normale) dar si în regim de defect ( când marimile electrice au valori
diferite, respectiv solicitarile sunt mult mai mari.

Datorita solicitarilor diferite, corespunzatoare celor doua regimuri si


aparatele electrice necesare activitatii de control, trebuie sa aiba caracteristici
diferite . Ca urmare , în practica exploatarii unei retele electrice, aparatele
electrice cu care se asigura controlul acestora în regim normal, sunt diferite ca
aparate electrice de conectare si separare, iar cele cu care se asigura controlul în
regim de defect sunt definite ca aparate de conectare de protectie .

Evident, un aparat de conectare poate asigura atât controlul în regim


normal cât si în regim de defect, daca are caracteristicile electrice
corespunzatoare .

La rândul sau, activitatea de control poate avea scopuri diferite în functie


de natura elementului retelei electrice , la care se refera. Astfel, controlul unui
receptor consta în comanda acestuia în scopul pornirii , opririi, inversarii
sensului de rotatie, etc., în conformitate cu o anumita functie scop determinata
de rolul functional al acestuia. Evident , pentru un receptor este necesar si
controlul în scopul protejarii lui.

Activitatea de control a unei linii electrice (latura a retelei) nu are ca scop


o anumita functie de comanda , ci doar punerea si scoaterea ei de sub tensiune,
în scopul asigurarii tensiunii la consumator .
Din acest motiv, aparatele electrice cu care se asigura controlul
elementelor unei retele electrice, are, de regula, caracteristici diferite de cele
cu care se asigura controlul ( comanda ) receptorilor .

In scopul asigurarii activitatii de exploatare a unei retele electrice,


respectiv a coordonarii si controlului, aceasta trebuie sa aiba si posibilitatea de
a fi supravegheata ( observata).

Multimea marimilor ce trebuie observate ( supravegheate ) în timpul


activitatii de exploatare a unei retele electrice, este formata din valorile
marimilor electrice ( în regim normal si de defect ), din pozitia aparatelor
electrice de conectare, separare si protectie, precum si din marimi ce evidentiaza
cauzele ce au determinat un anumit eveniment ( de ex. actiunea unui aparat de
conectare, de protectie ).

Ca urmare, o retea electrica trebuie sa fie prevazuta cu aparate si


instrumente electrice de masura, semnalizare si protectie .

Aparatele electrice de protectie,(denumite RELEE) cu care se asigura


observarea unei retele, sunt cele care au rolul de a sesiza, indentifica si localiza
un regim de defect si de a transmite aceasta informatie unui aparat capabil sa
actioneze în scopul protejarii retelei ( sau unui element al acestuia ), respectiv
unui aparat de conectare de protectie.

Pe seama celor de mai sus , aparatele electrice de joasa tensiune utilizate


în realizarea retelelor electrice, respectiv a punctelor de conexiuni (nodurilor ) si
care asigura conducerea si deservirea operativa a acestora, se clasifica astfel:

a) aparate electrice de conectare si separare ;

b) aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice ;


c) aparate electrice de conectare de protectie ;

d) aparate electrice de masura ;

e) aparate electrice diverse .

11.2.2. Caracteristicile aparatelor electrice .

Datorita solicitarilor electrice, mecanice si de mediu la care este expus un


aparat electric, acesta trebuie sa aiba caracteristici corespunzatoare locului din
retea în care va fi montat.

Pe seama solicitarilor electrice prezentate în cap.11 si a caracteristicilor


mediului ambiant , rezulta ca un aparat electric este necesar sa fie caracterizat
prin urmatoarele trei tipuri de caracteristici :

I. Caracteristici electrice :

a) curentul nominal ( In ) , este valoarea maxima de durata pe care o poate


suporta calea de curent a aparatului electric, respectiv valoarea curentului ce
asigura stabilitatea termica în regim de lunga durata ( 11.36.) Aceasta valoare
este indicata de producator pentru anumite conditii de mediu ;

b) tensiunea nominala ( Un ) este determinata de nivelul de izolatie al


aparatului, dimensionata sa asigure protectia împotriva atingerilor indirecte ( a
carcasei ) ;

c) rezistenta de izolatie , caracterizeaza calitatea izolatiei si determina


pierderile de energie electrica transversale, limiteaza posibilitatile de
electrocutare în cazul unei atingeri directe sau indirecte în retele cu neutrul
izolat . Normativele impun ca valoarea acestei rezistente sa fie de cel putin 10
MΩ în stare uscata si de 2 MΩ în cazul starii umede a izolatiei aparatului ;
d) capacitatea de rupere , reprezinta valoarea maxima a curentului pe care
îl poate întrerupe aparatul de conectare . Valoarea capacitatii de rupere este
cuprinsa între : zero ( în cazul aparatelor de conectare de separare ) ; In , în cazul
aparatelor de conectare care au rolul de comanda si punere sub tensiune
(întrerupatoare cu pârghie ) si ( 5 - 40 ) In , în cazul aparatelor de conectare de
protectie ;

e) curentul limita termic ( Ilt ) , reprezinta valoarea maxima a curentului pe


care o poate suporta aparatul în regim de scurta durata, un timp tlt , respectiv,

care asigura conditia :


(11.1.)

Daca aceste valori nu sunt indicate de producator se considera :

Ilt = 10 . In si tlt = 1 sec .

f) curentul limita dinamic ( Ilt ) este valoarea maxima a curentului pe care


o poate suporta aparatul fara a se deteriora , datorita solicitarilor
electrodinamice produse de curentii ce-l strabat, respectiv se impune conform
(7.611.) :

Ilt
≥isoc (11.2.)

g) rezistenta nominala la uzura electrica, reprezinta capacitatea pieselor cu care se realizeaza


contactele electrice , fig. 11.7.b., de a rezista actiunii curentului si a arcului electric . Se
exprima în procente din rezistenta la uzura mecanica si exprima câte comutatii suporta
camera de stingere a aparatului.

II. Caracteristici mecanice .


a) Rezistenta nominala la uzura mecanica, reprezinta numarul de actionari
pe care-l suporta aparatul, în gol. Aceasta este o caracteristica a mecanismului
de actionare a aparatului ;

b) Durata relativa nominala de conectare, exprima în procente durata


trecerii curentului (Δt conectat , fig.11.4. ) pe parcursul unui ciclu ( Δt ciclu, fig.11.4)

si este specifica , asa cum s-a aratat în paragraf 11.2.2.1., aparatelor de


conectare cu functionare ciclica.

III. Caracteristici constructive , caracterizeaza aparatul din punct de


vedere a conditiilor de mediu în care poate functiona, a asigurarii securitatii
personalului ce îl deserveste, precum si protectia sa intrinseca .

Codul utilizat este IP, ca si în cazul tuburilor izolante si de protectie ,


urmat de doua sau trei cifre , având urmatoarea semnificatie [33] :

- prima cifra cu valori cuprinse intre 0-6 , caracterizeaza :

a) Gradul de protectie împotriva accesului la partile periculoase interioare,


de exemplu :

0 - neprotejat ;

1 - protejat împotriva accesului cu dosul palmei ;

2 - idem, cu un deget ;

6 - idem, cu o sârma .

b) Gradul de protectie împotriva patrunderii corpurilor straine, inclusiv


praf , de exemplu :
0 - neprotejat ;

1 - protejat împotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare de 50 mm;

2 - idem, cu diametrul mai mare de 12,5 mm ;

5 - protejat împotriva prafului ;

6 - etans la praf .

- a doua cifra , cu valori între 0 - 8, indica gradul de protectie asigurat, prin


carcasare împotriva efectelor daunatoare asupra aparatului datorate patrunderii
apei, de exemplu :

0 - neprotejat ;

1 - protejat impotriva caderilor verticale ale stropilor de apa ;

3 - protejat împotriva apei pulverizate ;

7 - protejat impotriva efectelor unei scufundari temporare în apa ;

8 - idem, prelungite în apa.

- a treia cifra, cu valori cuprinse intre 0 - 5 , caracterizeaza gradul de protectie


mecanica
În cazul asigurarii protejarii prin carcasare pe lânga primele doua cifre,
codul poate contine una sau doua litere dintre care prima se considera aditionala
( A,B,C,D), iar a doua suplimentara (H, M, S, W).

Litera aditionala arata gradul de protectie a persoanelor împotriva


accesului la partile periculoase.

Literele aditionale se utilizeaza numai :

- daca protectia reala împotriva accesului la partile periculoase este mai


ridicata decât cea indicata prin prima cifra caracteristica ;

- sau daca este mentionata numai protectia împotriva accesului la partile


periculoase, prima cifra caracteristica fiind înlocuita printr-un X.

Exemplu :

- A - protejat împotriva accesului cu dosul mâinii ;

- B - idem, cu un deget ;

- C - idem, cu o scula ;

- D - idem, cu o sârma .

In [33] sunt indicate calibrele de acces, considerate în mod conventional


ca parti reprezentative ale corpului uman, sau a obiectelor tinute în mâna de
catre o persoana, cu care se verifica un anumit grad de protectie .

Litera suplimentara, permite ca în standardele specifice de produs sa se


poata adaoga o informatie suplimentara si se amplaseaza dupa a doua cifra
caracteristica sau dupa litera aditionala.

Exemplu :
- H - aparat de înalta tensiune ;

-M - încercare de verificare a protectiei împotriva efectelor daunatoare


datorate patrunderii apei , efectuata la echipamente care au parti mobile în
miscare ( de ex. rotorul unei masini electrice );

- S - idem, cu parti mobile stationare ( de ex. statorul unei masini


electrice) ;

- W - echipament conceput sa poata fi utilizat în conditii atmosferice


specifice si unde sunt prevazute masuri sau procedee suplimentare de protectie.

Pentru aparatele care lucreaza în medii cu gaze sau vapori explozivi s-au
stabilit grade speciale de protectie.

Pentru aparatele electrice folosite de publicul larg, din punct de vedere a


modului în care se asigura protectia împotriva electrocutarii, exista o clasificare
speciala .

Marcarea bornelor.

- Bornele unui aparat electric se marcheaza cu litere si simboluri pentru a usura efectuarea
legaturilor .

- Bornele aparatului electric care se leaga la sistemul trifazat al sursei de


alimentare se marcheza cu literele R,S,T.

- Începutul înfasurarilor unui motor electric, sau bornele aparatului ce se


leaga la acestea se marcheza cu literele A,B,C.

- Sfârsitul înfasurarilor unui motor electric sau bornele aparatului electric


ce urmeaza sa se lege la acestea se marcheaza cu literele x,y,z fig. 11.9.c.
- Borna aparatului electric sau a unui receptor , care se leaga la pamânt

sau la conductorul de nul de protectie ( PE ) se marcheza cu simbolurile ┴ ,┴ .

11.2.3. Aparate electrice de conectare si separare .

Asa cum s-a aratat , aceste aparate au rolul de a conecta si deconecta


( controla ) circuite electrice parcurse de curenti cu valori de regim normal,
inclusiv de suprasarcina si au urmatoarele caracteristici specifice :

- sunt comandate manual, de pe aparat sau de la distanta, în sensul ca ,


actionarea lor este determinata de actiunea voita a unui operator uman
( deoarece nu sunt prevazute cu dispozitive de comanda automata ) ;

- frecventa de manevra este relativ redusa .

a) Prize cu fise , au rolul de a alimenta receptori debrosabili, mono sau


trifazati, de regula electrocasnici . Prin introducerea fisei receptorului electric în
priza, se realizeaza , de regula, numai conectarea la reteaua electrica nu si
comanda receptorului respectiv.

Comanda propriu -zisa ( controlul ) , se asigura cu aparate electrice de


comanda montate pe receptorul electric.

Prizele cu fise pot fi fara , sau cu contact de protectie în care caz,


contactul de protectie se realizeaza înaintea celor de alimentare cu energie
elctrica.

Prizele bipolare necesare alimentarii receptorilor monofazati, au curentul


nominal ( de conectare, deconectare ) de 10 A. Ca urmare, receptorii electrici
monofazati, destinati a fi alimentati prin fise, de la prize bipolare, nu au ( sau
nu trebuie sa aiba) o putere mai mare de 2 kVA .
Fisele bipolare se fabrica pentru doua game de curenti 6 A, respectiv
10A.

Prizele cu fise pentru alimentarea receptorilor electrici trifazati au o gama


de

curenti nominali mai larga ( 6 - 63 A ).

O solutie particulara de realizare a unei prize cu fise o reprezinta cuplele,


necesare alungirii unui curent electric .

Prizele cu fise , reprezentând contacte ce se realizeaza prin " introducere"

nu au practic capacitate de rupere. Curentul nominal reprezinta curentul


admisibil al caii de curent, îndeosebi cel suportat de contactele electrice .

b) Intrerupatoare si comutatoare pentru comanda receptorilor de iluminat.

Întrerupatoarele electrice pentru comanda receptorilor de iluminat , pot fi


mono , bipolare sau duble si comanda individual unul ( mono sau bipolare ) sau
doua receptoare de iluminat .

Comutatoarele electrice asigura posibilitatea unei comenzi mai ample a


unuia sau mai multor receptoare de iluminat.

Aceste aparate au tensiunea nominala de 250 V, curentul nominal de 10


A si o frecventa de conectare( comutatie electrica ) de 30 conectori /ora.

Fiind destinate uzului general, se impune montarea lor numai pe partea


dinspre faza, pentru a sigura protectia impotriva electrocutarii în cazul
interventiei la receptorul de iluminat. Capacitatea de rupere, egala cu valoarea
curentului nominal, este asigurata pe seama unei anumite viteze de deplasare a
contactului mobil, determinata de energia acumulata într-un resort, tensionat de
actiunea operatorului uman.

a) Intrerupatoare cu pârghie , bi sau tripolare , acopera gama de curenti


nominali

( 25 ÷ 1000 A) si se folosesc pentru punerea si scoaterea de sub tensiune a


tablourilor electrice, pentru comanda în grup a unui numar mare de receptoare
de iluminat, precum si pentru alimentarea unor receptori de forta . Capacitatea
de rupere egala ca valoare cu valoarea curentului nominal este asigurata pe
seama vitezei de deplasare a contactului mobil , actionat de energia acumulata
într-un resort.

b) Intrerupatoare si comutatoare pachet .

Aceste aparate electrice de conectare au o forma speciala de realizare,


prin suprapunerea pe un ax ( care le si actioneaza) a unor elemente identice .
Contactele electrice fixe sunt amplasate pe un disc izolator din bachelita, iar
cele mobile, din bronz fosforos , sunt solidare cu axul central. Intre maneta de
actionare si axul central se monteaza un dispozitiv de sacadare cu resort care
asigura si capacitatea de rupere nominala.

Prin realizarea unor legaturi exterioare, între contactele diferitelor pachete


se poate obtine un comutator pachet, respectiv un întrerupator cu o functie mai
complexa ( de ex. comutatorul stea - triunghi manual ).

c) Intrerupatoare si comutatoare cu came .

Constructiv, sunt similare cu cele pachet, însa axul central actioneaza o


cama , care în functie de geometria contorului realizeaza o anumita succesiune
de conectare a contactelor. Au tensiunea nominala de 220/380 V , o gama de
curenti nominali de ( 16 ÷ 200 A ) si se folosesc în special pentru comanda
receptorilor electrici. Capacitatea de rupere egala cu valoarea curentului nominal
se asigura tot pe seama vitezei de deplasare a contactului mobil .

d) Separatoare electrice tripolare , sunt singurele aparate electrice care au


rol numai de separare electrica, nu au capacitate de rupere , întrucât deplasarea
contactului mobil se face cu viteza de manevrare a operatorului.

Se construiesc pentru curenti nominali de ( 200 ÷ 1000 A) si se monteaza


numai în pozitie verticala, astfel încât sa se evite închiderea accidentala a
contactelor .

11.2.4.Aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice .

Comanda unui motor electric necesita doua sau mai multe din urmatoarele

operatii : pornirea, limitarea curentului de pornire, reglarea vitezei, inversarea


sensului de rotatie, oprirea .

Un motor electric este alimentat de la un tablou electric secundar ( TS),


fig.11.3., printr-un circuit electric. In TS , circuitul electric poate avea numai
aparate de protectie, daca legatura este fixa ( nedebrosabila) , sau /si o priza cu
fisa în caz contrar. Realizarea unei anumite functii de comanda, pentru utilajul
antrenat de motorul electric, se asigura cu aparate electrice pentru comanda .

( AEC) montate pe utilaj direct accesibile celui ce exploateaza respectivul utilaj.


Fig.11.3

Datorita complexitatii utilajului, de regula ,acesta nu contine numai


motorul electric ( sau motoarele electrice ), ci si alti receptori electrici si , ca
urmare , pe utilaj se realizeaza un tablou electric aferent acestuia ( TU ) si care
contine si aparate electrice necesare functiei de comanda .

Fig.11.4
Aparatul electric conceput si realizat pentru a permite comanda unui
motor electric este contactorul electromagnetic, fig.11.4. Acesta închide sau
deschide o serie de contacte de lucru ( CL - care au capacitate de rupere ) sau
auxiliare (CA) , datorita deplasarii unei armaturi mobile Am, parte componenta a
circuitului magnetic .

Armatura mobila, în mod normal, este tinuta departat de partea fixa a


cicuitului

magnetic, datorita unui resort ( R) . Pentru a o atrage este necesara o forta


electromagnetica Fem . Fx , produsa de câmpul magnetic determinat de curentul
ce strabate bobina B . Evident, spre deosebire de celelalte aparate de conectare,
contactorul

electromagnetic are numai o pozitie stabila, cea corespunzatoare lipsei


curentului prin bobina. Mentinerea pe pozitia excitat, respectiv Am atrasa, se
face numai daca Fem (I) > Fx, deci numai daca bobina B este conectata la o
tensiune U > Ux, unde Ux este tensiunea ce determina prin B un curent Ix , care
asigura conditia Fem ( I ) > Fx .

Pe seama celor de mai sus rezulta urmatoarele caracteristici ale unui


contactor electromagnetic :

- actionarea se asigura prin încadrarea bobinei sale într-o schema electrica


de alimentare si comanda ;

- mentinerea pe pozitia actionat are loc numai daca Ubobina > Ux = Ulimita -
în functie de tipul schemei de comanda, la revenirea tensiunii cu valori peste
Ux , bobina se poate repune sub tensiune, fig.11.5.a., sau nu, fig.11.5.b.
Varianta din fig.11.5.a. se poate utiliza în cazul în care contactorul
alimenteaza receptoare care nu pornesc, iar cea din fig.11.5.b. în cazul în care se
foloseste la comanda unui motor electric, deoarece asigura blocarea autopornirii
la revenirea tensiunii, cerinta impusa schemelor electrice pentru alimentarea
receptorilor de forta.

In acest scop s-a realizat si butonul special PO, dublu, cu un buton normal
deschis ( P) si altul NI ( O), fiind necesara automentinerea comenzii P, cu un
contact auxiliar ( CA ) al contactorului electromagnetic ;

- asigura inclusiv protectia la minima tensiune, necesara atât în reteaua


electrica , cât si , îndeosebi , la receptoare .

In fig.11.6. se prezinta circuitul electric de alimentare a unui motor


electric trifazat si schema electrica de comanda a contactorului electromagnetic,
cu care se asigura pornirea si oprirea motorului, protectia la autopornire sau la
reducerea tensiunii de alimentare sub valoarea Ux ( prin alimentarea schemei de
comanda de la tensiunea de servici, din amonte de CL ) .

Pentru inversarea sensului de rotatie se foloseste schema de comanda din


fig.11.7.b. aferenta circuitului de alimentare din fig. 11.7.a. si se bazeaza pe
inversarea a doua faze
Fig.11.5

a sistemului electric trifazat de alimentare.

Reglarea vitezei motoarelor de curent alternativ se poate realiza în limite


restrânse sau mai largi, în functie de tipul motorului [23] . Pentru motoarele
asincrone, cu rotorul în scurtcircuit, utilizate pe scara larga în actionarile
electrice, nu este posibila reglarea vitezei, decât în limitele variatiei alunecarii
cu sarcina la arborele motor.

Limitarea curentului de pornire pentru un motor electric trifazat asincron,


este necesara atunci când nu se asigura tensiunea minima la bornele altor
motoare aflate în sarcina, fig.11.8., datorita caderii mari de tensiune
determinate, pe reteaua electrica de alimentare, de catre curentul de pornire al
respectivului motor, cumulata si cu caderea de tensiune determinata de curentii
de sarcina ai motoarelor aflate în functiune ( mai mare de 12 %) .

Într-o asemenea situatie, daca cresterea sectiunii retelei nu este


avantajoasa

Fig.11.6
Fig. 11.7.

economic, atunci se reduc caderile de tensiune prin reducerea curentului de


pornire al respectivului motor electric ( MP1 , MP2 ).

In principiu, reducerea curentului de pornire pentru un motor electric


trifazat asincron cu rotorul în scurtcircuit este posibila , fie prin introducerea
unor impedante de pornire ( Zp ) fig.11.8.a, fie prin reducerea tensiunii aplicate
înfasurarilor. Reducerea tensiunilor aplicate unui autotransformator, fig.11.8.b.,
fie prin conectarea înfasurarilor la pornire si pentru o durata Δt, în stea, iar apoi
în triunghi , fig.11.9 c,d.

În fig.11.9.c., conectarea celor trei înfasurari în stea , fig.11.10.b. si apoi în

triunghi, fig.11.10.c., se realizeaza cu un comutator stea triunghi manual,


executat
Fig. 11.8

a) b) c) d)

Fig. 11.9
a) b) c)

Fig.11.10

Fig.11.11

dintr-un întrerupator pachet pe care se executa si o serie de legaturi


suplimentare. Trecerea din conexiunea stea în cea triunghi dupa un Δt ( necesar
reducerii curentului de pornire pâna la valoarea ce determina reducerea
caderilor de tensiune la valorile admisibile) în cazul comutarii manuale nu
asigura o apreciere judicioasa a valorii lui Δt .Din acest motiv, se foloseste
comutatorul stea - triunghi realizat cu trei contactori electromagnetici, fig.11.9.d.
In acest caz, este necesara o schema de comanda pentru cei trei contactori
electromagnetici, fig.11.11., care , cu ajutorul releului de timp Rt , asigura
aprecierea corecta a lui Δt . La apasarea butonului P , se pune sub tensiune 3CL ,
iar prin închiderea contactului sau 3CL1 se pune sub tensiune 1CL si Rt , si ca
urmare, motorul porneste în stea , fig.11.9.d, simultan începe masurarea timpului
de conectare în stea , de catre contactul Rt1 normal închis cu temporizare la
deschidere. Dupa Δt, Rt1 se deschide, scoate pe 3CL de sub tensiune, iar prin
3CL2 si 1CL1 se pune sub tensiune contactorul

electromagnetic 2CL , care conecteaza înfasurarile în triunghi.

Prin contactele 3CL2 si 2CL1 se asigura interblocarea între 3CL si 2CL


pentru a evita punerea simultana a lor sub tensiune , ceea ce ar produce un
scurtcircuit trifazat la bornele motorului, fig.11.9.d.

Schema de comanda din fig.11.11. se foloseste si în cazul utilizarii


autotransformatorului de pornire, fig.11.9.b.

Se impune , însa , o precizare foarte importanta : limitarea curentului de


pornire prin conectarea înfasurarilor în stea si apoi , pentru functionarea în
regim normal ( de durata ), în triunghi , este posibila numai la motoarele care
sunt proiectate sa functioneze în regim normal cu înfasurarile conectate în
triunghi .

Autotransformatorul de pornire se poate utiliza atât în cazul pornirii


motoarelor electrice a caror înfasurari sunt conectate în regim normal în stea ,
cât si în triunghi.

Diminuarea tensiunii aplicate unei înfasurari, utilizând comutatorul stea -

triunghi sau autotransformatorul de pornire este de ori , ( 0,6 U ) aceasta


fiind si tensiunea minima de mentinere a armaturii unui contactor
electromagnetic.

11.2.5. Aparate electrice de conectare de protectie .

Aparatul electric de conectare de protectie are rolul de a deconecta un


circuit sau coloana electrica când acestea sunt parcurse de un curent de
suprasarcina sau de defect care ar depasi limita stabilitatii termice sau
electrodinamice a elementului de retea aflat în aval de locul sau de montare si în
amonte de un eventual alt aparat de conectare de protectie fig.11.12.

Fig. 11.12

Aparatele electrice de conectare de protectie utilizate în retelele electrice


de joasa tensiune sunt :- sigurantele fizibile ;

- întrerupatoarele automate .

Sigurantele fuzibile , reprezinta un punct slab creat în mod intentionat ,


care asigura protectia împotriva suprasolicitarilor termice prin autodistrugerea
lor, prin fuziune termica. Elementul care se autodistruge termic este fuzibilul,
care reprezinta calea de curent a sigurantei si se caracterizeaza printr-un anumit
curent nominal. Prin introducerea fuzibilului într-un port-fuzibil ( patron ,
fig.11.13.a)., respectiv o camera de rupere a arcului electric, se asigura o
anumita capacitate de rupere.

Fig.11.13.a

Datorita diversitatii mari a receptorilor electrici de joasa tensiune, caracteristicile


sigurantelor fuzibile sunt foarte diverse, ceea ce a impus clasificarea lor din mai
multe puncte de vedere si anume :

a) dupa domeniul de utilizare : - de uz casnic ; - semiindustriale ; -


industriale.

b) solutia constructiva :- auto ; - mignon ; - cu filet ( normale ); - cu


furci .

c) dupa capacitatea de rupere :

- mica ( auto, mignon ) ;


- medie (cu filet, casnic si industrial) ;

-cu mare putere derupereMPR(de uz industrial ).

d) dupa caracteristica de topire ( fuziune ) : - lente, fig.11.13.b(1)

- rapide, fig.11.13.b( 2)

- ultrarapide , fig.11.13.b(3).

Sigurantele fuzibile cu caracteristica de topire lenta , se folosesc pentru


protectia circuitelor si coloanelor care pot fi parcurse de sarcini cu socuri
(pornirea motoarelor) ; cele rapide în cazul unor sarcini constante si cu
probabilitatea redusa de defect, iar cele ultrarapide în cazul protejarii unor
receptori care practic nu au inertie termica ( elemente semiconductoare ).
Fig.13.13.b

Pentru sigurantele fuzibile se defineste curentul limita ( Il ) a carui valoare


este : Il = ( 1,3 ÷ 1,6 )
Inf ( 11.3.)
si pe care fuzibilul trebuie sa-l suporte cel putin o ora .

Capacitatea de rupere a sigurantei fuzibile depinde de performantele


camerei de stingere ( patron) respectiv de natura materialului de umplutura, în
conditiile în care arcul electric se initiaza în centrul de greutate al patronului.
Pentru asigurarea acestei conditii se impune stabilirea punctului de initiere a
arcului electric astfel :

- în cazul fuzibilelor cu diametre mici, se depun pe acesta, în centrul de


greutate al patronului o pastila de aliaj eutectic, care în stare calda se topeste si
devine agresiv pentru materialul din care este realizat fuzibilul, reducându-si
astfel sectiunea, fig.11.13.a;

- în cazul fuzibilelor cu sectiune mai mare , se realizeaza o sectiune


variabila, respectiv mai mica în punctul în care se doreste initierea arcului .

O problema specifica comutatiei circuitelor electrice care au sarcini


inductive o reprezinta limitarea supratensiunilor de comutatie, care sunt cu atât
mai mari cu cât variatiile de curent sunt mai mari si mai rapide ( Ldi / dt ) .

Ca urmare, în cazul deconectarii sarcinilor inductive cu sigurantele


fuzibile, se pune problema vitezei cu care se întrerupe a curentul electric.
Aceasta depinde de caracteristicile materialului de umplutura din camera de
stingere a arcului ( patron ), fig.11.13.

In cazul unui material de umplutura greu fuzibil, acesta nu se topeste


odata cu fuzibilul, iar vaporii metalici ai arcului electric se împrastie printre
granulele materialului de umplutura si se racesc, determinând stingerea rapida a
arcului electric.

Daca materialul de umplutura este usor fuzibil, acesta se topeste odata cu


fuzibilul,
stare în care devine bun conducator de electricitate, asigurând trecerea
curentului si , ca urmare, stingerea arcului electric . Prin stingerea arcului
electric, dispare sursa de caldura, materialul se raceste redobândindu-si calitatile
electroizolante si ca urmare întrerupe lent curentul din circuit si reduce
substantial supratensiunile .

Pentru reducerea supratensiunilor , unele sigurante fuzibile folosesc doua


fire fuzibile în paralel, unul cu o rezistenta electrica de 30 de ori mai mare decât
fuzibilul normal, ceea ce determina întreruperea curentului în doua trepte.

Evident, în urma actionarii unei sigurante fuzibile, se impune înlocuirea


elementului sau fuzibil, împreuna cu patronul. Topirea elementului fuzibil este
indicata cu un semnalizator, ce se poate îndeparta când fuzibilul este topit .

Intrerupatorul automat reprezinta aparatul de conectare de protectie


propriu-zis, deoarece asigura protectia la suprasolicitari termice sau
electrodinamice prin deconectarea circuitului, cu un aparat de conectare cu
capacitate de rupere corespunzatoare, iar reconectarea se poate face practic
imediat si de mai multe ori .

Pentru ca aparatul de conectare cu capacitate de rupere adecvata sa


se deschida automat, trebuie sa primeasca o comanda de la un aparat electric de
protectie, (RELEU) care are rolul de a sesiza, indentifica si localiza un regim de
defect si de a transmite comanda aparatului de conectare.

Aparatele electrice de protectie (RELEELE) cu care sunt echipate


întrerupatoarele automate de joasa tensiune sunt : - releele termice ( RT ) ;

- releele electromagnetice ( REM ) ;

- releele de minima tensiune ( RU ) .


Aparatul de conectare al unui întrerupator automat ( IA ) este astfel
realizat încât ramân stabil pe ambele pozitii ( închis/deschis ) prin zavorâre
mecanica.

Comanda de închidere sau deschidere se transmite asupra macanismului


de zavorâre ( MZ ) al dispozitivului de actionare. Energia necesara actionarii
contactului mobil ( cu o foarte mare viteza de deplasare ) se înmagazineaza
într-un set de resoarte care sunt armate manual sau cu un motor electric ( M ).

Fig. 11.14.

Schema electrica de principiu a unui întrerupator automat, în varianta cea


mai complexa, este prezentata în fig. 11.14 în care cu AC s-a marcat aparatul de
conectare, cu linie întrerupta actiunea mecanica a RT , RU si REM asupra
mecanismului de zavorâre, cu DA dispozitivul de actionare, iar cu ED si Ei,
electromagnetii cu care se asigura comanda de la distanta a IA , cu ajutorul unor
butoane de comanda ( BD, Bi ).
Comanda manuala, de pe întrerupatorul automat a aparatului de conectare
( AC ), este posibila prin intermediul câte unui buton care actioneaza direct
asupra Mz .

Caracteristica de actionare a unui întrerupator automat, fig.11.15. , rezulta


din suprapunerea caracteristicii releului termic cu cea a releului electromagnetic,

Releul termic ( RT ) are o caracteristica de actionare dependenta de curent


( similara cu cea a unei sigurante fuzibile ), iar REM are o caracteristica de
actionare independenta , respectiv actioneaza daca :

I > Ip REM

( 11.4.)

unde Ip REM este valoarea la care a fost reglat sa îsi atraga armatura mobila.

In domeniul de actionare al REM, RT nu actioneaza deoarece are un timp


de actionare mai mare decât cel al REM , fig.11.15.

Intrerupatoarele automate pot avea sau nu releu de minima tensiune


astfel :

-cele destinate protejarii motoarelor electrice au RU , pentru a asigura evitarea


autopornirii ;

- cele destinate protejarii coloanelor electrice si in special RED nu au RU , sau


este blocat,deoarece nu trebuie sa se întrerupa calea de alimentare cu energie, la
disparitia protejat.

Intrerupatoarele automate se produc într-o gama larga de variante care


tensiunii si eventuala ei reaparitie, din motive ce nu sunt proprii elementului
acopera în primul rând gama de curenti nominali de la ( 6-4000 ) A, precum si
diferite echipari cu relee si dispozitive de actionare .
Fig.11.15

Releele termice cu care se echipeaza un IA are urmatoarele caracteristici:

- curent de serviciu, valoare ce parcurge elementul bimetal în regim normal de


functionare ;

- curent de reglaj (Ir) care tine seama de suprasarcinile din circuit si asigura
urmatoarele cerinte :

- la o valoare de 1,05 Ir a curentului de sarcina nu trebuie sa actioneze timp de


doua ore , pornit din starea initiala rece ;

- la o valoare de 1,2 Ir , actionarea se produce dupa 2 ore pornind din starea


initiala rece

- la o valoare de 1,6 Ir actionarea se produce dupa cel mult 2 minute, pornind


din starea calda;
- la o valoare de 6 Ir ( specific pornirii motoarelor electrice ) actionarea se
produce dupa ( 2 ÷ 5 ) secunde .

Intrerupatoarele automate cele mai des utilizate sunt :

- Intrerupatoare automate USOL ( ISOL ) care acopera gama de curenti


( 100 - 800 )A ;

- Intrerupatoare automate OROMAX pentru ( 500 - 4000 )A si care au o


mare capacitate de rupere , fiind utilizate pentru protectia liniilor ,
transformatoarelor si a generatoarelor electrice .

Contactoare cu relee .

Prin asocierea unui contactor electromagnetic cu relee termice sau


electromagnetice , se obtine un aparat de conectare de protectie , dar care
asigura doar partial caracteristicile unui întrerupator automat . In primul rând,
contactorul cu relee

nu este un aparat de conectare bistabil, aparatele de protectie actionând asupra


aparatului de conectare la nivelul schemei de comanda , fig.11.16. In al doilea
rând, contactorul electromagnetic fiind conceput pentru comanda unor
receptoare, nu are capacitatea de rupere necesara întreruperii unor curenti de
scurtcircuit . Din acest motiv, pentru a asigura cerintele unei IA, se asociaza
contactorul electromagnetic echipat numai cu relee termice cu o siguranta
fuzibila tip MPR, fig.11.17 a, contactorul cu relee asigurând conectarile de
regim normal si de suprasarcina, în domeniul de actionare al

RT, fig.11.17 b, iar siguranta fuzibila cu mare capacitate de rupere asigura


ruperea curentilor de scurtcircuit.
a) b)

Fig.11.17.

11.2.6. Aparate electrice de masura .


Cunoasterea de catre personalul de conducere si deservire operativa ,
precum si de catre consumatorii de energie electrica a valorilor marimilor
electrice ce caracterizeaza regimul normal sau de defect al unei retele electrice
este absolut necesara.

Marimile de baza necesare în conducerea operativa si controlul sarcinii


sunt :

- tensiunea electrica în anumite puncte ale retelei ;

- curentul electric ce strabate anumite elemente ale retelei .

Prin interpretarea si combinarea acestor marimi se obtin valori ale altor


marimi

( puteri, impedante, defazaje, etc.)

Determinarea, ( masurarea ) nemijlocita a acestor marimi se asigura cu


instrumente sau echipamente de masurare. Pe seama principiului de functionare,
a cerintelor ergonomice si de design al camerelor de comanda aceste
instrumente si echipamente de masura sunt parcurse de curenti cu valoare
limitata sau sunt expuse la tensiuni cu valoare redusa si cu dimensiuni relativ
mici .

De regula, marimile electrice de masurat ( U, I ) nu sunt accesibile în


camerele de comanda, sau au valori mari, ce nu pot fi direct accesibile unui
instrument de masura.

Ca urmare, este necesar ca între instrumentele electrice de masura


amplasate în puncte sau camere de comanda si marimile electrice de masurat
cu valori mari si
existente în retelele electrice ( interioare sau exterioare ) este necesar sa se
introduca aparate electrice de masura. Acestea au rolul de a modifica valorile
reale ale marimilor electrice, neaccesibile direct instrumentelor electrice de
masura si nici supravegherii directe ( la fata locului ) la valori direct masurabile
si accesibile în puncte si camere de comanda.

Ca urmare, se impune o conditie axiomatica pentru un aparat electric de


masura , care în sens figurativ ar însemna, sa existe, dar sa se comporte ca si
cum nu ar fi , iar în sens tehnic, " sa nu introduca erori ".

Aparatele electrice cu care se pot modifica valorile marimilor electrice,


tensiune si curent, asa cum este cunoscut, sunt transformatoarele electrice [23].

Însa, transformatorul electric de forta , fig.11.18, transforma valorile


componentelor puterii, de la U1 , I1 , în primar, la U2 , I2 , în secundar, cu
conditia conservarii puterii tranzitate S.

S = U1 I1 = U2 I2
( 11.5.)

Se poate considera ca tensiunea U1 , cu valori mari , poate fi masurata prin


intermediul tensiunii :

U2 = U1 I1 / I2 = U1 / k
( 11.6.)

unde k este raportul de transformare, însa , datorita caderilor mari de tensiune


între
Fig.11.18.

U1 si U2 , aceasta egalitate aproximativa nu este acceptata în domeniul masurarii


unor marimi electrice. Pentru a masura curentul electric, care în distributia la
tensiune

constanta este specific fiecarui element al unei retele sau receptor electric,
masurarea lui I2 prin intermediul lui I1 este cu atât mai putin posibila.

Ca urmare, a fost necesar sa se conceapa transformatoare electrice cu care


sa se reduca valorile marimilor electrice, tensiune si curent, la valori direct
accesibile instrumentelor de masura, reducere afectata, însa, de erori în limitele
acceptate în domeniul masuratorilor electrice, respectiv, acestea sa aiba clase de
precizie similare cu ale instrumentelor de masura.

Transformatorul de masura de tensiune

Acest transformator, în principiu, este similar cu un transformator de


forta, fiind expus, în primar, la tensiunea retelei, însa în secundar nu are ca
sarcina receptori propriu-zisi, ci instrumente de masura a tensiunii ( numite tip
voltmetru) .
Pe seama schemei electrice echivalente tip cuadripol (T), fig.11.19, si a
cerintelor de calitate privind valoarea tensiunilor U2V1 , U2V2 , în raport cu
tensiunile de care sunt determinate ( U1 , U2 ) rezulta :

U2V = U1 - ( z1TT ( I1TT + IμTT ) + z2TT I2TT ) (


11.7.)

Pentru ca U2V sa reproduca cât mai exact valoarea tensiunii U1 , este


necesar ca :

z1TT ( I1TT + IμTT ) + z2TT I2TT = 0


( 11.11.)

ceea ce impune ca : - I2TT sa aiba valori cât mai mici, respectiv impedantele de

intrare ale instrumentelor de masura sa fie cât mai mari având în vedere ca
acestea se conecteaza în paralel ;

- IμTT sa aiba valori cât mai mici, deci zμTT sa fie cât
mai mare ; - z1TT , z2TT - sa aiba valori cât mai mici .

Din aceste conditii rezulta ca asigurarea unei anumite clase de precizie


pentru un transformator de masura de tensiune ( TT) , depinde de doi factori :

- caracteristicile proprii ale TT, ( z1TT , z2TT, foarte mici si zμTT foarte
mari) ;

- caracteristicile instrumentelor electrice de masura conectate în


secundar, respectiv, valoarea echivalenta a impedantei de sarcina zSTT .
Practic STT, va functiona la o anumita clasa de precizie , în functie de valoarea
impedantei de sarcina, impunându-se conditia :
0,25 zCP < zSTT < zCP
( 11.9.)

unde zCP este impedanta corespunzatoare unei anumite clase de precizie.

Fig.11.19.

Particularitati în exploatarea TT .

Fiind un transformator electric special, respectiv cu o putere nominala foarte mica ( de


ordinul VA ) , sunt necesare unele restrictii în exploatarea acestuia :

- mentinerea unui regim de încarcare care sa tinda catre functionarea în


gol, pentru a asigura, pe de o parte functionarea într-o anumita clasa de precizie,
iar pe de alta parte, evitarea distrugerii datorita suprasolicitarilor termice ;

- evitarea producerii unui scurtcircuit în secundar, care ar echivala practic


cu distrugerea instantanee a acestuia .

Valoarea tensiunii din secundarul transformatoarelor de masura de


tensiune este de 100 V, indiferent de valoarea tensiunii nominale din primar,
ceea ce permite utilizarea unei game restrânse de instrumente de masura.
Evident,în functie de raportul de transformare al TT, scala instrumentului de
masura se marcheza corespunzator.

Transformatorul de masura de curent


Acest transformator, trebuie sa asigure modificarea (reducerea) valorii
unui curent

(din primarul sau) la valori direct accesibile instrumentelor de masura în


urmatoarele conditii :

- valoarea curentului din primarul sau (I1 ) , fig.11.18. nu este determinata


de valoarea curentului din secundarul sau ( I2TC ) ;

- valoarea curentului din secundar, ( I2TC ), nu trebuie sa depinda de


valoarea impedantei instrumentelor de masura conectate în serie ( pentru a fi
parcurse de aceeasi valoare a curentului ) ;

- impedanta echivalenta a transformatorului de masura de tensiune (TC),


montat în serie pe un element al retelei electrice trebuie sa fie practic nula pentru
a nu modifica valoarea curentului pe care trebuie sa-l transforme în scopul
masurarii acestuia ;

- primarul TC, nu este conectat la una din tensiunile retelei electrice,


respectiv, fiind conectat în serie, pe el rezulta o cadere de tensiune ΔUTC = zTCI1.

- fiind un transformator coborâtor de curent, rezulta ca este simultan si


ridicator de tensiune, conform ( 11.5.), valabila pentru orice tip de transformator.

Pe seama acestor conditii si a schemei echivalente ( cuadripol T ),


fig.11.20, rezulta ca parametrii echivalenti ai unui TC trebuie sa îndeplineasca,la
rândul lor, anumite conditii .

In valori raportate la primarul TC :


I1 = I2TC + IμTC = ct (
11.10.)

însa cu mentiunea ca indiferent de valorile lui I2TC , I1 are aceeasi valoare


determinata de zsarc. (fig.11.11.), si ca urmare, daca TC este în gol :

I1 = IμTC (
11.11.)

dar nu în sensul cunoscut la celelalte transformatoare, respectiv I1 va avea o


valoare mica, egala cu IμTC , ci în sensul ca tot curentul I1 , cu valori determinate
de zsarcina, fig.11.18, devine curent de magnetizare, ceea ce determina o
suprasaturare magnetica a circuitului magnetic, al TC, echivalenta cu distrugerea
acestuia . Din acest motiv, în exploatarea TC trebuie exclusa ramânerea în gol
a secundarului acestuia .

Fig.11.20.

Din egalitatea :
z 'TC I1 = IμTC zμTC = I2TC ( z2TC + zSTC )
(11.11.)

rezulta : I2 = I1
(11.13.)

Deci pentru ca I2 = I1 este necesar ca :

z2TC + zSTC = 0
(11.14.)

iar din (11.10.) este necesar ca :

IμTC = 0 zμTC →∞
(11.15.)

Din expresia impedantei echivalente a TC :

zTC = z1TC +
(11.16.)

rezulta si pentru z1TC ≈ 0


(11.17.)

Deci pe lânga parametrii de calitate ai transformatorului de masura de


curent

( z1TC , z2TC = 0 , zμTC ≈∞ ) , pentru o transformare cât mai exacta a curentului


din primar, este necesar ca instrumentele de masura montate în serie, în
secundarul unui TC sa aiba impedante de intrare cât mai mici ( sa fie tip
amper ).
Ca urmare, si în cazul TC , fiecarei clase de precizie îi este specifica o
anumita impedanta ( ZCP ), respectiv conditia ( 11.9.) pentru încadrarea în
respectiva clasa de precizie

Particularitati în exploatare .

- asa cum s-a demonstrat , este exclusa ramânerea în gol a secundarului


unui TC ; aceasta eventualitate este cu mult mai posibila în cazul TC, decât , de
exemplu, în cazul TT, deoarece în secundarul TC, distributia fiind în serie,
înlocuirea unui instrument echivaleaza cu întreruperea circuitului.

Pentru a se evita aceasta eventualitate, TC de interior ( usor accesibile )


sunt prevazute cu posibilitatea scurtcircuitarii secundarului, înainte de a se
interveni în circuitul alimentat de acesta .

Deoarece, zSTC = 0, regimul de scurtcircuit al unui TC, nu determina o


suprasolicitare termica semnificativa a acestuia.

In cazul TC, montate în exterior sau în locuri greu accesibile se recurge la


blocuri de încercare Bi, fig.11.21, care permit scurtcircuitarea secundarului, când
se intervine la instrumentele de masura.

- corelarea permanenta a clasei de precizie a instrumentelor de masura cu


clasa de precizie a TC , care depinde de valoarea impedantei sale de sarcina.

- la ramânerea în gol a secundarului TC, la bornele acestuia se se


regaseste tensiunea , fig.11.21, :

U2 0 = k ΔUTC = I1 / I2TC ΔUTC


(11.18.)
Fig.11.21.

care poate avea valori de ordinul zecilor de volti, devenind periculoasa, ( în


conditiile în care , în regim normal este practic nula, ceea ce permite interventia
directa si fara riscuri a personalului de întretinere) .

Aceasta tensiune (11.18.), este cu atât mai mare cu cât curentul nominal al
secundarului este mai mic ( raport de transformare mai mare ).

- curentul nominal al secundarului transformatoarelor de masura de curent


este de regula 5A ; în cazul unor circuite mai lungi în secundar se aleg TC cu 1A
,dar care au dezavantajul mentionat mai sus.

11.2.7. Aparate electrice pentru control si observare .

Asa cum s-a subliniat în paragraful 11.2.1, în scopul asigurarii exploatarii


unei retele electrice, considerata ca element primar, sunt necesare activitati de
control si observare a acesteia. Aceste activitati se realizeaza atât cu aparate
electrice montate direct în circuitele primare, cât si cu o serie de scheme
electrice de control, semnalizare, automatizare, masura, denumite ca secundare,
în sensul ca nu fac parte din reteaua electrica primara , dar asigura buna
exploatare a acesteia.
In cadrul acestui paragraf se prezinta aparatele electrice cu care se
realizeaza aceste scheme electrice secundare.

Din punct de vedere a rolului functional, aceste aparate electrice se pot


grupa astfel :

a) - aparate electrice de control, care permit darea unei comenzi, manuale


sau automata care , urmarind valoarea unei anumite marimi, transmit o comanda
la depasirea unei valori de prag de catre aceasta ;

b) - aparate electrice de executie, care realizeaza legatura între o schema


secundara expusa la curenti de valori mici, si un circuit de executie ( actionarea
unui aparat electric de conectare sau protectie ). In unele situatii au caracter de
servomecanisme;

c) - aparate electrice de amplificare, care permit multiplicarea unei


informatii

( pozitia unui aparat electric ) sau a unei comenzi ;

d) - aparate electrice de semnalizare si avertizare ;

e) - instrumente electrice de masura .

a) Aparate electrice de control

- butoane de comanda se folosesc pentru comanda manuala a unor aparate


electrice de conectare,. Reprezentativ este butonul dublu de pornit (P), oprit (O)
adecvat comenzii contactoarelor electromagnetice, care sunt fara retinere,
respectiv comanda este scurta, egala cu durata mentinerii în pozitia apasat.
Pentru comenzi permanente se folosesc butoanele cu retinere eventual si cu
lampa inclusa care sa " memoreze " ultima comanda efectuata .

- chei de comanda , se folosesc pentru transmiterea de comenzi


complexe, specifice întrerupatoarelor automate, având avantajul memorarii
ultimei comenzi si a unui numarului mare de contacte. Pentru o cheie de
comanda ( asemanatoare constructiv cu un întrerupator cu came ), se elaboreaza
si diagrama de comanda ce reda dependenta dintre pozitia mânerului de
actionare si pozitia contactelor. Unele chei de comanda au inclusa o lampa de
semnalizare cu mânerul de actionare .

- microîntrerupatoare, limitatoare de cursa , se folosesc pentru închiderea


si deschiderea unor circuite ( cu scopul de comanda a unui aparat de executie)

când este depasita limita a unei coordonate ( distante ).

Contactul mobil al unui microîntrerupator, este actionat de un mecanism


cu resort sau lamela elastica, actionata direct sau cu elemente cinematice ( rola,
pârghie, bila ).

- relee electrice , fac parte din categoria aparatelor cu caracteristica


discontinua

( tip releu ) , deoarece variatia marimii electrice de intrare determina doar o


variatie în salt a marimii de iesire ( totul sau nimic ) Fig. 11.22.
Fig 11.22.

Valoarea marimii de intrare pentru care se produce actionarea ( pornirea


releului ) xip este mai mare decât valoarea lui xi , pentru care are loc revenirea xir
în starea neactionat .

Datorita gamei foarte largi de relee electrice, este necesara o grupare a lor
astfel :

- dupa natura marimii de intrare - de tensiune

- de curent

- de putere

- de timp .

- dupa caracterul marimii de intrare - de curent continuu

- de curent alternativ

- dupa caracteristica de actionare - dependente de curent

- independente de curent

Cu exceptia releului termic cu bimetal, la care contactul mobil este


actionat de sageata determinata de temperatura la care este încalzit un element
bimetal de care caldura produsa de curentul supravegheat, celelalte relee
electrice au o functionare asemanatoare cu a unui contactor electromagnetic.

Ca urmare, releul de curent cu bimetal va avea o caracteristica de


actionare dependenta de curent, asemanatoare cu a unei sigurante fuzibile,, iar
cele a caror actionare este determinata de forta electromagnetica, vor avea o
caracteristica de actionare independenta, de tipul, totul sau nimic , fig.11.22.

Releele de tensiune, au bobina de actionare de tip volt, dar sunt actionate


tot de o forta electromagnetica determinata de un curent, strict determinat de
valoarea tensiunii ce se aplica bobinei releului.

Releele de curent au bobina de actionare tip amper, montându-se în serie,


pentru a fi expuse curentului, marime de intrare ce determina actionarea.

Releele electrice de timp, au ca marime de intrare un curent sau o


tensiune sau combinatii ale acestora, iar actionarea contactelor lor se produce cu
o anumita întârziere ( temporizare ). Acestea sunt de regula, relee intermediare
necesare în asigurarea selectivitatii actionarii unor aparate electrice de conectare
de protectie sau a desensibilizarii fata de anumite perturbatii ( socuri de sarcina).

b) Aparate electrice de executie .

- electromagneti de actionare , sunt folositi în scheme secundare de


comanda , semnalizare, ca elemente de actionare în scopul transmiterii unei
comenzi manuale, sau a amplificarii unei marimi de comanda
( servomecanism ).

În acest caz, curentul suportat de bobina electromagnetului (element de comanda


) este mult mai mic decât cel suportat de contactele electromagnetului(element
comandat ).

O forma speciala de realizare a electromagnetilor, o reprezinta


electroventilele, utilizate în controlul unor circuite parcurse de fluide sau de
gaze.
c) Aparate electrice de amplificare ; pe lânga amplificarea curentului
(sau a puterii ) de comanda ( în cazul servomecanismelor ) este necesara si
multiplicarea unor informatii sau comenzi. Este cazul folosirii unor relee
intermediare care au mai multe perechi de contacte ce permit multiplicarea
pozitiei unui aparat electric de conectare, fig.11.23.a, sau a unei comenzi,
fig.11.23. b.

d) Aparate electrice de semnalizare si avertizare .

- lampi de semnalizare, utilizate pentru semnalizarea optica a pozitiei


unor aparate electrice de conectare, actionarea unor aparate electrice de
protectie, etc.

- hupe de semnalizare , folosite pentru avertizarea acustica a unor regimuri


anormale sau de defect. In urma avertizarii acustice, generale, operatorul uman
va indentifica

semnalizarea optica locala realizata cu lampi de semnalizare.

- indicatoare de pozitie , se folosesc pentru semnalizarea pozitiei


aparatelor electrice de conectare cu doua stari. Este cazul separatoarelor
electrice , care fiind comandate numai manual, au doar doua stari
corespunzatoare pozitiei închis sau deschis a contactului mobil. Intrerupatoarele
automate se pot afla în aceeasi pozitie ( de ex. deschis ) ca urmare a doua tipuri
de comenzi : manuala ( deconectat manual ) sau automata ( deconectat
automat),fiind necesara semnalizarea distincta a fiecarei stari .

Indicatorul de pozitie , fig.11.24.a, are doua bobine, care actioneaza


fiecare o aceeasi lamela indicatoare : una dintre ele o mentine permanent într-o
pozitie, iar cealalta într-o

Fig. 11.24

pozitie perpendiculara pe prima, fig. 11.24.b. Când nici o bobina nu este sub
tensiune lamela indicatoare se pozitioneaza la 450 , fig. 11.24.c.

e) Instrumente electrice de masura , folosite la masurarea nemijlocita a


marimilor electrice, direct sau prin intermediul aparatelor electrice de masura
( transformatoare electrice de masura ).

Principiul de functionare si caracteristicile instrumentelor electrice de


masura se prezinta în [35] .