HTTP://WWW.SCRITUBE.COM/TEHNICA-MECANICA/MATERIALESI-APARATE-ELECTRICE33354.

PHP MATERIALE SI APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
Retelele electrice de joasa tensiune , analizate din punct de vedere a structurii lor , în capitolele anterioare, sunt executate cu materiale si aparate electrice adecvate.

Materialele electrice reprezinta în primul rând, caile de curent, respectiv conductoarele electrice , dar si accesoriile de montaj ale acestora ( tuburi izolante, cutii de derivatie, mansoane ,etc.) .. Aparatele electrice, pe lânga functia naturala de cale de curent au si un rol functional bine definit ( conectare, protectie, masura. etc. ). 11.1. MATERIALE ELECTRICE . 11.1.1. Conductoare si cabluri electrice . Definitii ; simbolizari ; tipuri . Conductorul electric este un corp metalic , care constituie o cale unica de curent, formata din unul (conductor unifilar ) sau mai multe fire (conductor multifilar). In functie de forma sectiunii, conductorul poate fi rotund sau sector , obtinut prin presare . Conducta electrica, este o notiune complexa, cu care este definita o cale de curent formata din conductoare ( unul sau mai multe ) , izolate , cu sau fara învelisuri sau mantale . Cablul electric este un ansamblu format din unul sau mai multe conductoare izolate înfuniate dupa un anumit sistem, având mantale individuale sau comune , cu eventuale învelisuri de protectie, armaturi sau ecrane .

Daca materialul din care este confectionat conductorul, este aluminiul, atunci prima litera este Ap . Simbolurile conductoarelor si cablurilor trebuie sa cuprinda, în ordine cel putin: - litera sau grupul de litere de mai sus ; - simbolul învelisurilor ce le contine, solutia de realizare a acestora ( de la conductor spre exterior ) ; Simbolizarea cablurilor electrice de energie se face astfel : - C - cablu de energie la începutul simbolului sau cauciuc pentru litera a doua din simbol ; H - hârtie impregnata ;

- M pentru instalatii mobile ; I - iuta ; E - ecran ;

- A - aluminiu la începutul simbolului si armatura la sfârsit ; - Y - material plastic pentru izolatie sau manta ;- P - plumb . Exemplu : simbol ACYY 3 x 25 + 16 - cablu de energie cu izolatie si manta din pvc, cu trei conductoare , din aluminiu cu sectiunea de 25 mm2 si un conductor cu sectiunea 16 mm2 .

Invelisul exterior al cablului se alege în functie de mediul în care se pozeaza, respectiv PVC în cazul mediilor agresive , cauciuc pentru receptoare mobile, plumb pentru medii cu vibratii, etc.

Fig11.1.

1-conductor d cupru sau aluminiu ;2-izolatie de cauciuc ;3-banda cauciucata ;-4-

împletitura de bumbac impregnat în amestec bitumin 333f53d os;5-împletitura din fibre metalice;6izolatie de hîrtie;7-izolatie de PVC;

a)-cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciuc;b) cablu cu conductor din cupru armat;c) cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciucsi rezistent la intemperii;d)- conductor în manta de cauciuc cu execusie mijlocie; e)conductor plat pentru corpuri de iluminat;f)-conductor punte cu izolatie din PVC.

Fig.11.2 De regula, se folosesc cabluri nearmate, cele armate folosindu-se în tunele, canale, poduri, în exterior, sub pamânt, în apa si în încaperi cu pericol de explozie sau incendiu, precum si în medii puternic corozive . Cablurile de masura, comanda, semnalizare se executa cu un numar de 2 - 51 conductoare de cupru , izolate individual si cu sectiuni cuprinse între 0,75 - 6 mm2. Pentru aceste cabluri, se utilizeaza urmatoarea simbolizare : - C - cablu la începutul simbolului, respectiv comanda pentru a doua litera din simbol ;

- S - semnalizare, centralizare, blocare ; - B - armatura din banda ; - M - masura ; - Y - material plastic ; - I - protectie cu iuta sau izolant ; - T - telefonie . Cablurile pentru teletransmisii se realizeaza cu un numar de 6 - 1224 perechi de conductoare din cupru, cu sectiunea de ( 0,6 - 0,9 ) mm2, fiind prevazute cu izolatii si protectii, eventual armaturi, ca în cazul cablurilor de energie . 11.1.2. Tuburi izolante si de protectie . Pentru protejarea împotriva loviturilor mecanice si actiunii mediului ambiant, conductoarele se trag în tuburi de protectie alese în functie de numarul si sectiunea conductoarelor si de gradul de protectie pe care trebuie sal asigure . Intr-un tub se introduc un numar de 1-7 conductoare izolate Tuburile se monteaza îngropat sau aparent, pe suporti necombustibili si la distanta de sursele de caldura. Din punct de vedere constructiv, tuburile pot fi cu manta rigida si respectiv tuburile flexibile . Utilizarea tuburilor de protectie la realizarea retelelor electrice necesita si o serie de accesorii cum ar fi mansoane de legatura, coturi, curbe, doze de ramificatie, de trecere sau de aparat.

aceste tuburi se lacuiesc cu lac protector contra coroziunii. . asigurând astfel .Tubul de protectie ( P ) este realizat din tabla de otel laminat la rece (îmbinat prin suprapunerea marginilor si lacuit în interior si exterior împotriva coroziunii.Tubul de protectie etans. La montare se folosesc ca accesorii dozele tip IP .15 . iar în interior se introduce o izolatie din carton impregnat cu bitum. curbe . Se monteaza numai aparent în încaperi uscate. Pentru ansamblare se utilizeaza mansoane si coturi filetate.Tubul izolant . etans ( IPE ) este realizat din tabla de otel laminat la rece .0. La exterior . fara praf sau agenti corozivi.Tevile de otel se utilizeaza în instalatiile electrice în locurile care necesita o protectie mecanica superioara sau o executie perfect etansa.Tubul izolant usor protejat (IP) este realizat din tabla de otel plumbuita cu grosime de 0. mansoane. de protectie. Se monteaza aparent sau îngropat . . unde nu se pot folosi tuburile P si IP . ori atunci când este nevoie de diametre mai mari de 35 mm. . coturi .22 mm si îmbinata prin faltuire.a) . La montare se utilizeaza o serie de accesorii : doze de ramificatie din fonta sau tabla de otel. în încaperi cu pericol de explozie sau incendiu.Tuburile cu manta rigida sunt realizate din metal sau PVC si se folosesc urmatoarele tipuri : . scoabe . lacuit ( PE ) se realizeaza din banda de otel laminata la rece si îmbinata prin sudura pe generatoare. . precum si doze din fonta cu garnituri din cauciuc pentru etansare. coturi si mansoane de legatura. îmbinata prin sudare pe generatoare asigurând o buna protectie mecanica si etanseitate. In interior se introduce un tub izolant din carton impregnat cu bitum industrial. Asigura numai protectia mecanica a conductoarelor.

flexibil ( IPF ) este realizat din banda de otel plumbuita. . nu absorb apa si suporta îndoiri de 900 cu o raza minima de trei ori diametrul exterior .Tubul izolant si de protectie.protectie mecanica si etanseitate . . . Se foloseste în conditii similare ca si tubul IPF în locurile unde este necesara o rezistenta mecanica sporita.). . usor protejat ( IPY ) se foloseste în locul tubului IP în încaperi U0 sau U1 . Nu se utilizeaza la instalatii cu siguranta marita în functionare.Tuburile din PVC rezista la actiunea coroziva a principalilor agenti chimici si a materialelor utilizate în constructii ( var. instalatiile de semnalizare a incendiilor.Tubul izolant . cu rezistenta mecanica (IPFR) este confectionat din doua fâsii de tabla din otel plumbuit. ipsos. flexibil. ard numai la flacara întretinuta. etc. înfasurata în elice si prevazut în interior cu captuseala izolanta din banda de hârtie impregnata în doua straturi în elice . etans ( IPEY ) se foloseste ca si tubul IPY.Tubul izolant.+ 400 C. alimentarea si comanda pompelor de incendiu. La exterior se lacuieste pentru protectia anticoroziva. Imbinarile se realizeaza cu mufe filetate sau nefiletate prin lipire.Tuburile flexibile se utilizeaza pe traseele sinuase si expuse vibratiilor. fara pericol de incendiu sau explozie si cu temperaturi cuprinse între . înfasurate elicoidal si prevazute la interior cu un strat de hârtie izolanta înfasurata tot elicoidal. dar numai pe suporturi necombustibile . Se monteaza îngropat sau aparent.Tubul izolant. .25 . usor protejat. . precum sunt : iluminatul de siguranta. de protectie. b) . ciment .

. 11. este necesara si o activitate de conducere si deservire operativa [12] . înfasurat în elice. linii electrice.2. APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE . care se bazeaza pe posibilitatea de coordonare. a protejarii acestora si a masurarii marimilor ce le caracterizeaza functionarea în regim normal si de defect ". a surselor si receptorilor.2. daca reteaua electrica este în primul rând o cale de curent. dar necorozive. Echipamentul electric cu care se . ( asigurarea parametrilor de calitate [11] ) . Se utilizeaza în medii umede . pentru asigurarea acestei functii obiective.liniile electrice . pe trasee su solicitari mecanice de pâna la 3 daN/cm2 ." un ansamblu unitar de dispozitive. Pentru ca o retea electrica sa poata fi controlata sunt necesare echipamente electrice cu care sa se închida ( conecteze ) si sa se deschida (deconecteze) circuite electrice ( surse. Respectiv. între care se dispune o banda de hârtie impregnata.si puncte de conexiuni . când acestea sunt parcurse de curenti normali sau de defect . care folosesc la transmiterea energiei electrice de la producere la consum ". 11.1. în sensul conectarii liniilor electrice. flexibil. " ansamblu de linii si instalatii electrice conectate între ele . aparate si echipamente care asigura exploatarea retelei.Tubul de protectie. în contextul larg al activitatii de exploatare a unei retele electrice. rezulta ca aceasta este formata din elemente care asigura transmiterea propriu -zisa a energiei electrice . cu rezistenta mecanica ( PFR ) are doua învelisuri flexibile din banda de otel plumbuit . Din definitia retelei electrice [15] . prin care energia este transmisa de la surse la receptori. control si observare a acesteia [19] . Consideratii generale . receptori ). Tipuri de aparate .

asigura aceasta activitate este diferit ca : aparate electrice de conectare si separare [15]. La rândul sau. iar cele cu care se asigura controlul în regim de defect sunt definite ca aparate de conectare de protectie . conectarea si deconectarea unui circuit. pentru un receptor este necesar si controlul în scopul protejarii lui. în practica exploatarii unei retele electrice. controlul unui receptor consta în comanda acestuia în scopul pornirii . trebuie sa aiba caracteristici diferite . la care se refera. respectiv solicitarile sunt mult mai mari. Activitatea de control a unei linii electrice (latura a retelei) nu are ca scop o anumita functie de comanda . respectiv controlul sau. Însa . Evident. Astfel. Evident . Ca urmare . Datorita solicitarilor diferite. un aparat de conectare poate asigura atât controlul în regim normal cât si în regim de defect. .. aparatele electrice cu care se asigura controlul acestora în regim normal. activitatea de control poate avea scopuri diferite în functie de natura elementului retelei electrice . etc. ci doar punerea si scoaterea ei de sub tensiune. opririi. este necesar în regim normal ( când este expus unor marimi electrice ce au valori în limite normale) dar si în regim de defect ( când marimile electrice au valori diferite. daca are caracteristicile electrice corespunzatoare . sunt diferite ca aparate electrice de conectare si separare. în scopul asigurarii tensiunii la consumator . în conformitate cu o anumita functie scop determinata de rolul functional al acestuia. corespunzatoare celor doua regimuri si aparatele electrice necesare activitatii de control. inversarii sensului de rotatie.

Pe seama celor de mai sus . semnalizare si protectie . indentifica si localiza un regim de defect si de a transmite aceasta informatie unui aparat capabil sa actioneze în scopul protejarii retelei ( sau unui element al acestuia ). precum si din marimi ce evidentiaza cauzele ce au determinat un anumit eveniment ( de ex.(denumite RELEE) cu care se asigura observarea unei retele. respectiv a coordonarii si controlului. Multimea marimilor ce trebuie observate ( supravegheate ) în timpul activitatii de exploatare a unei retele electrice. separare si protectie. respectiv unui aparat de conectare de protectie. aparatele electrice cu care se asigura controlul elementelor unei retele electrice. Ca urmare. o retea electrica trebuie sa fie prevazuta cu aparate si instrumente electrice de masura. respectiv a punctelor de conexiuni (nodurilor ) si care asigura conducerea si deservirea operativa a acestora.Din acest motiv. caracteristici diferite de cele cu care se asigura controlul ( comanda ) receptorilor . aparatele electrice de joasa tensiune utilizate în realizarea retelelor electrice. de regula. actiunea unui aparat de conectare. se clasifica astfel: a) aparate electrice de conectare si separare . In scopul asigurarii activitatii de exploatare a unei retele electrice. aceasta trebuie sa aiba si posibilitatea de a fi supravegheata ( observata). este formata din valorile marimilor electrice ( în regim normal si de defect ). din pozitia aparatelor electrice de conectare. . sunt cele care au rolul de a sesiza. Aparatele electrice de protectie. b) aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice . de protectie ). are.

e) aparate electrice diverse . limiteaza posibilitatile de electrocutare în cazul unei atingeri directe sau indirecte în retele cu neutrul izolat . c) rezistenta de izolatie . b) tensiunea nominala ( Un ) este determinata de nivelul de izolatie al aparatului. acesta trebuie sa aiba caracteristici corespunzatoare locului din retea în care va fi montat. Pe seama solicitarilor electrice prezentate în cap.2. d) aparate electrice de masura . Normativele impun ca valoarea acestei rezistente sa fie de cel putin 10 MΩ în stare uscata si de 2 MΩ în cazul starii umede a izolatiei aparatului . respectiv valoarea curentului ce asigura stabilitatea termica în regim de lunga durata ( 11. dimensionata sa asigure protectia împotriva atingerilor indirecte ( a carcasei ) . caracterizeaza calitatea izolatiei si determina pierderile de energie electrica transversale. rezulta ca un aparat electric este necesar sa fie caracterizat prin urmatoarele trei tipuri de caracteristici : I.11 si a caracteristicilor mediului ambiant . Caracteristicile aparatelor electrice .) Aceasta valoare este indicata de producator pentru anumite conditii de mediu . Datorita solicitarilor electrice. mecanice si de mediu la care este expus un aparat electric.2.36. Caracteristici electrice : a) curentul nominal ( In ) . 11. este valoarea maxima de durata pe care o poate suporta calea de curent a aparatului electric. .c) aparate electrice de conectare de protectie .

. In si tlt = 1 sec .7. reprezinta valoarea maxima a curentului pe care o poate suporta aparatul în regim de scurta durata.) : Ilt ≥isoc (11. II. f) curentul limita dinamic ( Ilt ) este valoarea maxima a curentului pe care o poate suporta aparatul fara a se deteriora .b.d) capacitatea de rupere . datorita (7.) Daca aceste valori nu sunt indicate de producator se considera : Ilt = 10 . Caracteristici mecanice . reprezinta valoarea maxima a curentului pe care îl poate întrerupe aparatul de conectare .. în cazul aparatelor de conectare de protectie . In . reprezinta capacitatea pieselor cu care se realizeaza contactele electrice .1. respectiv. respectiv se impune conform g) rezistenta nominala la uzura electrica. Valoarea capacitatii de rupere este cuprinsa între : zero ( în cazul aparatelor de conectare de separare ) .611. Se exprima în procente din rezistenta la uzura mecanica si exprima câte comutatii suporta camera de stingere a aparatului. în cazul aparatelor de conectare care au rolul de comanda si punere sub tensiune (întrerupatoare cu pârghie ) si ( 5 . de a rezista actiunii curentului si a arcului electric . care asigura conditia : (11. un timp tlt .) solicitarilor electrodinamice produse de curentii ce-l strabat. fig. 11.2. e) curentul limita termic ( Ilt ) .40 ) In .

prima cifra cu valori cuprinse intre 0-6 . precum si protectia sa intrinseca . având urmatoarea semnificatie [33] : .protejat împotriva accesului cu dosul palmei .neprotejat . în gol. . cu un deget . aparatelor de conectare cu functionare ciclica..4) si este specifica . cu o sârma . de exemplu : .idem. a asigurarii securitatii personalului ce îl deserveste. b) Gradul de protectie împotriva patrunderii corpurilor straine. Codul utilizat este IP.11. fig.1. 2 .a) Rezistenta nominala la uzura mecanica. fig. ca si în cazul tuburilor izolante si de protectie . urmat de doua sau trei cifre . exprima în procente durata trecerii curentului (Δt conectat .11. 6 . reprezinta numarul de actionari pe care-l suporta aparatul. caracterizeaza aparatul din punct de vedere a conditiilor de mediu în care poate functiona. ) pe parcursul unui ciclu ( Δt ciclu. asa cum s-a aratat în paragraf 11. de exemplu : 0 . caracterizeaza : a) Gradul de protectie împotriva accesului la partile periculoase interioare. Caracteristici constructive .idem. inclusiv praf . b) Durata relativa nominala de conectare.2. 1 .4. III.2. Aceasta este o caracteristica a mecanismului de actionare a aparatului .

.protejat împotriva prafului .5 mm . 3 . indica gradul de protectie asigurat.idem. 5 .protejat impotriva caderilor verticale ale stropilor de apa .a treia cifra. 7 .8. cu diametrul mai mare de 12. 8 .5 .idem. 1 . cu valori cuprinse intre 0 . 2 .a doua cifra . .neprotejat .protejat împotriva apei pulverizate . prelungite în apa.etans la praf .protejat împotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare de 50 mm. 1 . de exemplu : 0 . caracterizeaza gradul de protectie mecanica . 6 .protejat impotriva efectelor unei scufundari temporare în apa . . prin carcasare împotriva efectelor daunatoare asupra aparatului datorate patrunderii apei. .neprotejat . . cu valori între 0 .0 .

C . cu o scula .idem. W). iar a doua suplimentara (H.B .D).C.idem. cu care se verifica un anumit grad de protectie . prima cifra caracteristica fiind înlocuita printr-un X. Litera aditionala arata gradul de protectie a persoanelor împotriva accesului la partile periculoase. cu o sârma . Litera suplimentara. . Literele aditionale se utilizeaza numai : . codul poate contine una sau doua litere dintre care prima se considera aditionala ( A.În cazul asigurarii protejarii prin carcasare pe lânga primele doua cifre. .sau daca este mentionata numai protectia împotriva accesului la partile periculoase.A . S. . permite ca în standardele specifice de produs sa se poata adaoga o informatie suplimentara si se amplaseaza dupa a doua cifra caracteristica sau dupa litera aditionala. .B. M.idem.protejat împotriva accesului cu dosul mâinii . cu un deget . Exemplu : . considerate în mod conventional ca parti reprezentative ale corpului uman.D . In [33] sunt indicate calibrele de acces.daca protectia reala împotriva accesului la partile periculoase este mai ridicata decât cea indicata prin prima cifra caracteristica . Exemplu : . sau a obiectelor tinute în mâna de catre o persoana.

.H .W ..idem. 11. Marcarea bornelor.y. .echipament conceput sa poata fi utilizat în conditii atmosferice specifice si unde sunt prevazute masuri sau procedee suplimentare de protectie. efectuata la echipamente care au parti mobile în miscare ( de ex. sau bornele aparatului ce se leaga la acestea se marcheza cu literele A. exista o clasificare speciala . rotorul unei masini electrice ). .B. cu parti mobile stationare ( de ex. . statorul unei masini electrice) .S . .Bornele aparatului electric care se leaga la sistemul trifazat al sursei de alimentare se marcheza cu literele R.c. din punct de vedere a modului în care se asigura protectia împotriva electrocutarii.z fig.Începutul înfasurarilor unui motor electric.T.încercare de verificare a protectiei împotriva efectelor daunatoare datorate patrunderii apei .aparat de înalta tensiune . .Bornele unui aparat electric se marcheaza cu litere si simboluri pentru a usura efectuarea legaturilor . -M .9. . Pentru aparatele care lucreaza în medii cu gaze sau vapori explozivi s-au stabilit grade speciale de protectie.C. Pentru aparatele electrice folosite de publicul larg.Sfârsitul înfasurarilor unui motor electric sau bornele aparatului electric ce urmeaza sa se lege la acestea se marcheaza cu literele x.S.

de regula electrocasnici .┴ .2. Comanda propriu -zisa ( controlul ) . mono sau trifazati.3. de regula. care se leaga la pamânt sau la conductorul de nul de protectie ( PE ) se marcheza cu simbolurile ┴ . Asa cum s-a aratat .. Ca urmare. receptorii electrici monofazati. se asigura cu aparate electrice de comanda montate pe receptorul electric. au curentul nominal ( de conectare. în sensul ca .sunt comandate manual.Borna aparatului electric sau a unui receptor . contactul de protectie se realizeaza înaintea celor de alimentare cu energie elctrica. Prizele cu fise pot fi fara .frecventa de manevra este relativ redusa . au rolul de a alimenta receptori debrosabili. numai conectarea la reteaua electrica nu si comanda receptorului respectiv. deconectare ) de 10 A. actionarea lor este determinata de actiunea voita a unui operator uman ( deoarece nu sunt prevazute cu dispozitive de comanda automata ) . de la prize bipolare. de pe aparat sau de la distanta. inclusiv de suprasarcina si au urmatoarele caracteristici specifice : . Prin introducerea fisei receptorului electric în priza. . . se realizeaza . sau cu contact de protectie în care caz. 11. a) Prize cu fise . Aparate electrice de conectare si separare . Prizele bipolare necesare alimentarii receptorilor monofazati. nu au ( sau nu trebuie sa aiba) o putere mai mare de 2 kVA . aceste aparate au rolul de a conecta si deconecta ( controla ) circuite electrice parcurse de curenti cu valori de regim normal. destinati a fi alimentati prin fise.

63 A ). Aceste aparate au tensiunea nominala de 250 V. respectiv 10A. Prizele cu fise pentru alimentarea receptorilor electrici trifazati au o gama de curenti nominali mai larga ( 6 . O solutie particulara de realizare a unei prize cu fise o reprezinta cuplele. Prizele cu fise . Fiind destinate uzului general. pot fi mono . necesare alungirii unui curent electric .Fisele bipolare se fabrica pentru doua game de curenti 6 A. Comutatoarele electrice asigura posibilitatea unei comenzi mai ample a unuia sau mai multor receptoare de iluminat. curentul nominal de 10 A si o frecventa de conectare( comutatie electrica ) de 30 conectori /ora. îndeosebi cel suportat de contactele electrice . se impune montarea lor numai pe partea dinspre faza. Capacitatea de rupere. reprezentând contacte ce se realizeaza prin " introducere" nu au practic capacitate de rupere. bipolare sau duble si comanda individual unul ( mono sau bipolare ) sau doua receptoare de iluminat . Întrerupatoarele electrice pentru comanda receptorilor de iluminat . este asigurata pe seama unei anumite viteze de deplasare a . Curentul nominal reprezinta curentul admisibil al caii de curent. b) Intrerupatoare si comutatoare pentru comanda receptorilor de iluminat. pentru a sigura protectia impotriva electrocutarii în cazul interventiei la receptorul de iluminat. egala cu valoarea curentului nominal.

prin suprapunerea pe un ax ( care le si actioneaza) a unor elemente identice . determinata de energia acumulata într-un resort. actionat de energia acumulata într-un resort. însa axul central actioneaza o cama . Aceste aparate electrice de conectare au o forma speciala de realizare. b) Intrerupatoare si comutatoare pachet . între contactele diferitelor pachete se poate obtine un comutator pachet. a) Intrerupatoare cu pârghie . care în functie de geometria contorului realizeaza o anumita succesiune de conectare a contactelor. iar cele mobile. respectiv un întrerupator cu o functie mai complexa ( de ex. pentru comanda în grup a unui numar mare de receptoare de iluminat. acopera gama de curenti nominali ( 25 ÷ 1000 A) si se folosesc pentru punerea si scoaterea de sub tensiune a tablourilor electrice. Prin realizarea unor legaturi exterioare. Capacitatea de rupere egala ca valoare cu valoarea curentului nominal este asigurata pe seama vitezei de deplasare a contactului mobil . bi sau tripolare . Constructiv. comutatorul stea . o gama de curenti nominali de ( 16 ÷ 200 A ) si se folosesc în special pentru comanda . tensionat de actiunea operatorului uman. Contactele electrice fixe sunt amplasate pe un disc izolator din bachelita.contactului mobil. c) Intrerupatoare si comutatoare cu came . Au tensiunea nominala de 220/380 V . precum si pentru alimentarea unor receptori de forta . sunt similare cu cele pachet.triunghi manual ). sunt solidare cu axul central. Intre maneta de actionare si axul central se monteaza un dispozitiv de sacadare cu resort care asigura si capacitatea de rupere nominala. din bronz fosforos .

. Realizarea unei anumite functii de comanda. limitarea curentului de pornire.3. inversarea sensului de rotatie. se asigura cu aparate electrice pentru comanda .4. fig.11. oprirea . daca legatura este fixa ( nedebrosabila) . In TS . pentru utilajul antrenat de motorul electric. Un motor electric este alimentat de la un tablou electric secundar ( TS). reglarea vitezei. printr-un circuit electric.receptorilor electrici. 11. ( AEC) montate pe utilaj direct accesibile celui ce exploateaza respectivul utilaj. astfel încât sa se evite închiderea accidentala a contactelor . sau /si o priza cu fisa în caz contrar.2. . nu au capacitate de rupere . Capacitatea de rupere egala cu valoarea curentului nominal se asigura tot pe seama vitezei de deplasare a contactului mobil . sunt singurele aparate electrice care au rol numai de separare electrica. întrucât deplasarea contactului mobil se face cu viteza de manevrare a operatorului. d) Separatoare electrice tripolare .Aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice . Se construiesc pentru curenti nominali de ( 200 ÷ 1000 A) si se monteaza numai în pozitie verticala. circuitul electric poate avea numai aparate de protectie. Comanda unui motor electric necesita doua sau mai multe din urmatoarele operatii : pornirea.

acesta nu contine numai motorul electric ( sau motoarele electrice ).4 . de regula .3 Datorita complexitatii utilajului.Fig. ci si alti receptori electrici si . Fig. ca urmare .11.11. pe utilaj se realizeaza un tablou electric aferent acestuia ( TU ) si care contine si aparate electrice necesare functiei de comanda .

datorita unui resort ( R) . Fx . Pentru a o atrage este necesara o forta electromagnetica Fem . care asigura conditia Fem ( I ) > Fx . în mod normal.11.5.. unde Ux este tensiunea ce determina prin B un curent Ix . .actionarea se asigura prin încadrarea bobinei sale într-o schema electrica de alimentare si comanda .11. Armatura mobila. Pe seama celor de mai sus rezulta urmatoarele caracteristici ale unui contactor electromagnetic : . .mentinerea pe pozitia actionat are loc numai daca Ubobina > Ux = Ulimita în functie de tipul schemei de comanda.Aparatul electric conceput si realizat pentru a permite comanda unui motor electric este contactorul electromagnetic. este tinuta departat de partea fixa a cicuitului magnetic. contactorul electromagnetic are numai o pozitie stabila. bobina se poate repune sub tensiune. produsa de câmpul magnetic determinat de curentul ce strabate bobina B .care au capacitate de rupere ) sau auxiliare (CA) . fig. Mentinerea pe pozitia excitat.11. Acesta închide sau deschide o serie de contacte de lucru ( CL .5. fig. spre deosebire de celelalte aparate de conectare.a. sau nu. deci numai daca bobina B este conectata la o tensiune U > Ux. la revenirea tensiunii cu valori peste Ux . se face numai daca Fem (I) > Fx. parte componenta a circuitului magnetic . datorita deplasarii unei armaturi mobile Am. cea corespunzatoare lipsei curentului prin bobina.4. fig. Evident.b. respectiv Am atrasa.

11. In fig. la receptoare . se poate utiliza în cazul în care contactorul alimenteaza receptoare care nu pornesc. cu un buton normal deschis ( P) si altul NI ( O). Pentru inversarea sensului de rotatie se foloseste schema de comanda din fig. protectia la autopornire sau la reducerea tensiunii de alimentare sub valoarea Ux ( prin alimentarea schemei de comanda de la tensiunea de servici. cu un contact auxiliar ( CA ) al contactorului electromagnetic . iar cea din fig.11. necesara atât în reteaua electrica . deoarece asigura blocarea autopornirii la revenirea tensiunii. cât si . In acest scop s-a realizat si butonul special PO.5. cerinta impusa schemelor electrice pentru alimentarea receptorilor de forta.7.7. aferenta circuitului de alimentare din fig.6. se prezinta circuitul electric de alimentare a unui motor electric trifazat si schema electrica de comanda a contactorului electromagnetic.b.a.b. si se bazeaza pe inversarea a doua faze . din amonte de CL ) .Varianta din fig.11.asigura inclusiv protectia la minima tensiune.11. fiind necesara automentinerea comenzii P. 11.a. în cazul în care se foloseste la comanda unui motor electric. îndeosebi . cu care se asigura pornirea si oprirea motorului. . dublu.5.

nu este posibila reglarea vitezei. utilizate pe scara larga în actionarile electrice. Reglarea vitezei motoarelor de curent alternativ se poate realiza în limite restrânse sau mai largi. fig.. datorita caderii mari de tensiune determinate.11.Fig. decât în limitele variatiei alunecarii cu sarcina la arborele motor. pe reteaua electrica de alimentare. de catre curentul de pornire al . cu rotorul în scurtcircuit. Pentru motoarele asincrone.11.8. Limitarea curentului de pornire pentru un motor electric trifazat asincron. este necesara atunci când nu se asigura tensiunea minima la bornele altor motoare aflate în sarcina.5 a sistemului electric trifazat de alimentare. în functie de tipul motorului [23] .

cumulata si cu caderea de tensiune determinata de curentii de sarcina ai motoarelor aflate în functiune ( mai mare de 12 %) .11. Într-o asemenea situatie. daca cresterea sectiunii retelei nu este avantajoasa Fig.respectivului motor.6 .

d. reducerea curentului de pornire pentru un motor electric trifazat asincron cu rotorul în scurtcircuit este posibila .8. fie prin reducerea tensiunii aplicate înfasurarilor.. conectarea celor trei înfasurari în stea .b.11.9 c. In principiu. În fig.b.11. fig.. 11. si apoi în triunghi.. fig.a. fig.10.c. fig.Fig.11.8.10.7. iar apoi în triunghi . executat . economic. în stea. fie prin introducerea unor impedante de pornire ( Zp ) fig.11. Reducerea tensiunilor aplicate unui autotransformator. MP2 ).11. fie prin conectarea înfasurarilor la pornire si pentru o durata Δt.11.c.9. se realizeaza cu un comutator stea triunghi manual. atunci se reduc caderile de tensiune prin reducerea curentului de pornire al respectivului motor electric ( MP1 .

11.Fig. 11.9 .8 a) b) c) d) Fig.

11.11 dintr-un întrerupator pachet pe care se executa si o serie de legaturi suplimentare.a) b) Fig. Trecerea din conexiunea stea în cea triunghi dupa un Δt ( necesar reducerii curentului de pornire pâna la valoarea ce determina reducerea caderilor de tensiune la valorile admisibile) în cazul comutarii manuale nu asigura o apreciere judicioasa a valorii lui Δt .11.10 c) Fig. se foloseste .Din acest motiv.

11.11.d. Rt1 se deschide. care conecteaza înfasurarile în triunghi. In acest caz..d.11. simultan începe masurarea timpului de conectare în stea .9. iar prin 3CL2 si 1CL1 se pune sub tensiune contactorul electromagnetic 2CL .9. Se impune . Diminuarea tensiunii aplicate unei înfasurari. este posibila numai la motoarele care sunt proiectate sa functioneze în regim normal cu înfasurarile conectate în triunghi . cu ajutorul releului de timp Rt . motorul porneste în stea . utilizând comutatorul stea triunghi sau autotransformatorul de pornire este de ori .triunghi realizat cu trei contactori electromagnetici. o precizare foarte importanta : limitarea curentului de pornire prin conectarea înfasurarilor în stea si apoi . care .9. se pune sub tensiune 3CL . iar prin închiderea contactului sau 3CL1 se pune sub tensiune 1CL si Rt . însa .11.11. si ca urmare.d. scoate pe 3CL de sub tensiune.11. cât si în triunghi.6 U ) aceasta .b. La apasarea butonului P . se foloseste si în cazul utilizarii autotransformatorului de pornire. de catre contactul Rt1 normal închis cu temporizare la deschidere. Autotransformatorul de pornire se poate utiliza atât în cazul pornirii motoarelor electrice a caror înfasurari sunt conectate în regim normal în stea . Dupa Δt.9. fig.11. în triunghi . fig. Schema de comanda din fig.comutatorul stea . ceea ce ar produce un scurtcircuit trifazat la bornele motorului. asigura aprecierea corecta a lui Δt . ( 0. este necesara o schema de comanda pentru cei trei contactori electromagnetici. fig.11. pentru functionarea în regim normal ( de durata ). Prin contactele 3CL2 si 2CL1 se asigura interblocarea între 3CL si 2CL pentru a evita punerea simultana a lor sub tensiune . fig. fig.

Aparatul electric de conectare de protectie are rolul de a deconecta un circuit sau coloana electrica când acestea sunt parcurse de un curent de suprasarcina sau de defect care ar depasi limita stabilitatii termice sau electrodinamice a elementului de retea aflat în aval de locul sau de montare si în amonte de un eventual alt aparat de conectare de protectie fig. 11.întrerupatoarele automate .fiind si tensiunea minima de mentinere a armaturii unui contactor electromagnetic. care asigura protectia împotriva suprasolicitarilor termice prin autodistrugerea .5. .12. Fig.11.sigurantele fizibile .2. Aparate electrice de conectare de protectie .12 Aparatele electrice de conectare de protectie utilizate în retelele electrice de joasa tensiune sunt :. Sigurantele fuzibile . 11. reprezinta un punct slab creat în mod intentionat .

Fig.mica ( auto. b) solutia constructiva :. industriale.. Prin introducerea fuzibilului într-un port-fuzibil ( patron . fig. c) dupa capacitatea de rupere : . ceea ce a impus clasificarea lor din mai multe puncte de vedere si anume : a) dupa domeniul de utilizare : .mignon .11. caracteristicile sigurantelor fuzibile sunt foarte diverse. furci .lor. prin fuziune termica. Elementul care se autodistruge termic este fuzibilul.auto .13. . .a Datorita diversitatii mari a receptorilor electrici de joasa tensiune.semiindustriale .11. . respectiv o camera de rupere a arcului electric. mignon ) . . se asigura o anumita capacitate de rupere.de uz casnic .cu filet ( normale ).13.a). care reprezinta calea de curent a sigurantei si se caracterizeaza printr-un anumit curent nominal.cu .

Sigurantele fuzibile cu caracteristica de topire lenta .rapide. cele rapide în cazul unor sarcini constante si cu probabilitatea redusa de defect.11. se folosesc pentru protectia circuitelor si coloanelor care pot fi parcurse de sarcini cu socuri (pornirea motoarelor) .ultrarapide ..lente. casnic si industrial) .b( 2) .11. fig.b(1) . d) dupa caracteristica de topire ( fuziune ) : . -cu mare putere derupereMPR(de uz industrial ).13. iar cele ultrarapide în cazul protejarii unor receptori care practic nu au inertie termica ( elemente semiconductoare ).11.b(3).medie (cu filet.13. fig. .13. fig.

13.3.6 ) .3 ÷ 1.) Il = ( 1.Fig.b Pentru sigurantele fuzibile se defineste curentul limita ( Il ) a carui valoare este Inf : ( 11.13.

Ca urmare. se depun pe acesta. determinând stingerea rapida a arcului electric. Aceasta depinde de caracteristicile materialului de umplutura din camera de stingere a arcului ( patron ). Daca materialul de umplutura este usor fuzibil. în cazul deconectarii sarcinilor inductive cu sigurantele fuzibile. se pune problema vitezei cu care se întrerupe a curentul electric.în cazul fuzibilelor cu sectiune mai mare . care în stare calda se topeste si devine agresiv pentru materialul din care este realizat fuzibilul. reducându-si astfel sectiunea. fig. care sunt cu atât mai mari cu cât variatiile de curent sunt mai mari si mai rapide ( Ldi / dt ) . Pentru asigurarea acestei conditii se impune stabilirea punctului de initiere a arcului electric astfel : . . Capacitatea de rupere a sigurantei fuzibile depinde de performantele camerei de stingere ( patron) respectiv de natura materialului de umplutura. se realizeaza o sectiune variabila.si pe care fuzibilul trebuie sa-l suporte cel putin o ora .în cazul fuzibilelor cu diametre mici.a. iar vaporii metalici ai arcului electric se împrastie printre granulele materialului de umplutura si se racesc. acesta se topeste odata cu fuzibilul.11.13.13. în centrul de greutate al patronului o pastila de aliaj eutectic. în conditiile în care arcul electric se initiaza în centrul de greutate al patronului.11. respectiv mai mica în punctul în care se doreste initierea arcului . O problema specifica comutatiei circuitelor electrice care au sarcini inductive o reprezinta limitarea supratensiunilor de comutatie. . acesta nu se topeste odata cu fuzibilul. In cazul unui material de umplutura greu fuzibil. fig.

Evident. în urma actionarii unei sigurante fuzibile.releele electromagnetice ( REM ) . Pentru ca aparatul de conectare cu capacitate de rupere adecvata sa se deschida automat. ce se poate îndeparta când fuzibilul este topit . cu un aparat de conectare cu capacitate de rupere corespunzatoare.stare în care devine bun conducator de electricitate. Prin stingerea arcului electric. deoarece asigura protectia la suprasolicitari termice sau electrodinamice prin deconectarea circuitului. Intrerupatorul automat reprezinta aparatul de conectare de protectie propriu-zis. Topirea elementului fuzibil este indicata cu un semnalizator. trebuie sa primeasca o comanda de la un aparat electric de protectie. Aparatele electrice de protectie (RELEELE) cu care sunt echipate întrerupatoarele automate de joasa tensiune sunt : . indentifica si localiza un regim de defect si de a transmite comanda aparatului de conectare. .releele de minima tensiune ( RU ) . unele sigurante fuzibile folosesc doua fire fuzibile în paralel. împreuna cu patronul. materialul se raceste redobândindu-si calitatile electroizolante si ca urmare întrerupe lent curentul din circuit si reduce substantial supratensiunile .releele termice ( RT ) . ca urmare. . Pentru reducerea supratensiunilor . se impune înlocuirea elementului sau fuzibil. . ceea ce determina întreruperea curentului în doua trepte. stingerea arcului electric . unul cu o rezistenta electrica de 30 de ori mai mare decât fuzibilul normal. asigurând trecerea curentului si . (RELEU) care are rolul de a sesiza. iar reconectarea se poate face practic imediat si de mai multe ori . dispare sursa de caldura.

14. Comanda de închidere sau deschidere se transmite asupra macanismului de zavorâre ( MZ ) al dispozitivului de actionare. cu ajutorul unor butoane de comanda ( BD. electromagnetii cu care se asigura comanda de la distanta a IA . iar cu ED si Ei. Bi ).14 în care cu AC s-a marcat aparatul de conectare. 11. 11. Schema electrica de principiu a unui întrerupator automat. RU si REM asupra mecanismului de zavorâre. în varianta cea mai complexa. cu DA dispozitivul de actionare.Aparatul de conectare al unui întrerupator automat ( IA ) este astfel realizat încât ramân stabil pe ambele pozitii ( închis/deschis ) prin zavorâre mecanica. Energia necesara actionarii contactului mobil ( cu o foarte mare viteza de deplasare ) se înmagazineaza într-un set de resoarte care sunt armate manual sau cu un motor electric ( M ). . cu linie întrerupta actiunea mecanica a RT . este prezentata în fig. Fig.

Caracteristica de actionare a unui întrerupator automat. respectiv actioneaza daca : I ( 11.) unde Ip REM este valoarea la care a fost reglat sa îsi atraga armatura mobila. In domeniul de actionare al REM. este posibila prin intermediul câte unui buton care actioneaza direct asupra Mz . RT nu actioneaza deoarece are un timp de actionare mai mare decât cel al REM .Comanda manuala.15. sau este blocat.cele destinate protejarii coloanelor electrice si in special RED nu au RU .4. > Ip REM . din motive ce nu sunt proprii elementului acopera în primul rând gama de curenti nominali de la ( 6-4000 ) A.deoarece nu trebuie sa se întrerupa calea de alimentare cu energie. . iar REM are o caracteristica de actionare independenta . pentru a asigura evitarea autopornirii . precum si diferite echipari cu relee si dispozitive de actionare . la disparitia protejat.11. Intrerupatoarele automate se produc într-o gama larga de variante care tensiunii si eventuala ei reaparitie.15. .11. fig. Releul termic ( RT ) are o caracteristica de actionare dependenta de curent ( similara cu cea a unei sigurante fuzibile ). Intrerupatoarele automate pot avea sau nu releu de minima tensiune astfel : -cele destinate protejarii motoarelor electrice au RU . de pe întrerupatorul automat a aparatului de conectare ( AC ). fig. rezulta din suprapunerea caracteristicii releului termic cu cea a releului electromagnetic.

la o valoare de 1. pornit din starea initiala rece .2 Ir .Fig.la o valoare de 1. pornind din starea calda.11.6 Ir actionarea se produce dupa cel mult 2 minute. .curent de serviciu. valoare ce parcurge elementul bimetal în regim functionare . actionarea se produce dupa 2 ore pornind din starea initiala rece .15 Releele termice cu care se echipeaza un IA are urmatoarele caracteristici: .curent de reglaj (Ir) care tine seama de suprasarcinile din circuit si asigura urmatoarele cerinte : . .la o valoare de 1. normal de .05 Ir a curentului de sarcina nu trebuie sa actioneze timp de doua ore .

In primul rând. dar care asigura doar partial caracteristicile unui întrerupator automat . In al doilea rând. contactorul electromagnetic fiind conceput pentru comanda unor receptoare. fiind utilizate pentru protectia transformatoarelor si a generatoarelor electrice . contactorul cu relee asigurând conectarile de regim normal si de suprasarcina. nu are capacitatea de rupere necesara întreruperii unor curenti de scurtcircuit .Intrerupatoare automate USOL ( ISOL ) care acopera gama de curenti ( 100 . se obtine un aparat de conectare de protectie .4000 )A si care au o mare capacitate de rupere .- la o valoare de 6 Ir ( specific pornirii motoarelor electrice ) actionarea se produce dupa ( 2 ÷ 5 ) secunde .11.11.800 )A . Prin asocierea unui contactor electromagnetic cu relee termice sau electromagnetice . . pentru a asigura cerintele unei IA.17 b.16. Din acest motiv. Contactoare cu relee . Intrerupatoarele automate cele mai des utilizate sunt : . fig.17 a. . fig. se asociaza contactorul electromagnetic echipat numai cu relee termice cu o siguranta fuzibila tip MPR.11. contactorul cu relee nu este un aparat de conectare bistabil.Intrerupatoare automate OROMAX pentru ( 500 . fig. în domeniul de actionare al RT. liniilor . iar siguranta fuzibila cu mare capacitate de rupere asigura ruperea curentilor de scurtcircuit. aparatele de protectie actionând asupra aparatului de conectare la nivelul schemei de comanda .

2.11.17. b) . Aparate electrice de masura .6.a) Fig. 11.

De regula. ( masurarea ) nemijlocita a acestor marimi se asigura cu instrumente sau echipamente de masurare.tensiunea electrica în anumite puncte ale retelei .) Determinarea. sau au valori mari. precum si de catre consumatorii de energie electrica a valorilor marimilor electrice ce caracterizeaza regimul normal sau de defect al unei retele electrice este absolut necesara. Ca urmare. ce nu pot fi direct accesibile unui instrument de masura. Marimile de baza necesare în conducerea operativa si controlul sarcinii sunt : .Cunoasterea de catre personalul de conducere si deservire operativa . a cerintelor ergonomice si de design al camerelor de comanda aceste instrumente si echipamente de masura sunt parcurse de curenti cu valoare limitata sau sunt expuse la tensiuni cu valoare redusa si cu dimensiuni relativ mici . impedante. etc. este necesar ca între instrumentele electrice de masura amplasate în puncte sau camere de comanda si marimile electrice de masurat cu valori mari si . defazaje.curentul electric ce strabate anumite elemente ale retelei . Pe seama principiului de functionare. . marimile electrice de masurat ( U. Prin interpretarea si combinarea acestor marimi se obtin valori ale altor marimi ( puteri. I ) nu sunt accesibile în camerele de comanda.

6. iar în sens tehnic. I1 . Acestea au rolul de a modifica valorile reale ale marimilor electrice. tensiune si curent. asa cum este cunoscut. la U2 . de la U1 . I2 .18. Însa.) unde k este raportul de transformare. în primar. sa existe.) Se poate considera ca tensiunea U1 . cu valori mari .11. poate fi masurata prin intermediul tensiunii : U2 ( 11. S = U1 I1 = U2 I2 ( 11. Ca urmare. în secundar. însa . neaccesibile direct instrumentelor electrice de masura si nici supravegherii directe ( la fata locului ) la valori direct masurabile si accesibile în puncte si camere de comanda. Aparatele electrice cu care se pot modifica valorile marimilor electrice. dar sa se comporte ca si cum nu ar fi . sunt transformatoarele electrice [23].5. cu conditia conservarii puterii tranzitate S. transforma valorile componentelor puterii. datorita caderilor mari de tensiune între = U1 I1 / I2 = U1 / k . care în sens figurativ ar însemna. transformatorul electric de forta . se impune o conditie axiomatica pentru un aparat electric de masura .existente în retelele electrice ( interioare sau exterioare ) este necesar sa se introduca aparate electrice de masura. " sa nu introduca erori ". fig.

Pentru a masura curentul electric. care în distributia la tensiune constanta este specific fiecarui element al unei retele sau receptor electric. aceasta egalitate aproximativa nu este acceptata în domeniul masurarii unor marimi electrice. reducere afectata. la valori direct accesibile instrumentelor de masura. în primar. tensiune si curent. a fost necesar sa se conceapa transformatoare electrice cu care sa se reduca valorile marimilor electrice. acestea sa aiba clase de precizie similare cu ale instrumentelor de masura. fiind expus.18. este similar cu un transformator de forta. însa. de erori în limitele acceptate în domeniul masuratorilor electrice. Transformatorul de masura de tensiune Acest transformator. în principiu. la tensiunea retelei. însa în secundar nu are ca sarcina receptori propriu-zisi. . Ca urmare. respectiv.Fig. ci instrumente de masura a tensiunii ( numite tip voltmetru) . masurarea lui I2 prin intermediul lui I1 este cu atât mai putin posibila. U1 si U2 .11.

foarte mici si zμTT foarte mari) . va functiona la o anumita clasa de precizie .I2TT sa aiba valori cât mai mici.( z1TT ( I1TT + IμTT ) + z2TT I2TT ) 11.Pe seama schemei electrice echivalente tip cuadripol (T). în functie de valoarea impedantei de sarcina. fig. este necesar ca : z1TT ( I1TT + IμTT ) + z2TT I2TT = 0 ( 11.caracteristicile instrumentelor electrice de masura conectate în secundar.11.sa aiba valori cât mai mici . impunându-se conditia : .caracteristicile proprii ale TT. . z2TT.IμTT sa aiba valori cât mai mici. respectiv. ( Din aceste conditii rezulta ca asigurarea unei anumite clase de precizie pentru un transformator de masura de tensiune ( TT) . si a cerintelor de calitate privind valoarea tensiunilor U2V1 . deci zμTT sa fie cât mai mare . . U2 ) rezulta : U2V = U1 .11.7.19. în raport cu tensiunile de care sunt determinate ( U1 . valoarea echivalenta a impedantei de sarcina zSTT .) Pentru ca U2V sa reproduca cât mai exact valoarea tensiunii U1 . ( z1TT . z2TT . .z1TT . respectiv impedantele de intrare ale instrumentelor de masura sa fie cât mai mari având în vedere ca acestea se conecteaza în paralel . depinde de doi factori : .) ceea ce impune ca : . Practic STT. U2V2 .

Transformatorul de masura de curent . Fig. sunt necesare unele restrictii în exploatarea acestuia : .25 zCP ( 11. .11. iar pe de alta parte. indiferent de valoarea tensiunii nominale din primar.) < zSTT < zCP unde zCP este impedanta corespunzatoare unei anumite clase de precizie. Fiind un transformator electric special.19. ceea ce permite utilizarea unei game restrânse de instrumente de masura.evitarea producerii unui scurtcircuit în secundar.în functie de raportul de transformare al TT.9. Valoarea tensiunii din secundarul transformatoarelor de masura de tensiune este de 100 V. Evident.mentinerea unui regim de încarcare care sa tinda catre functionarea în gol.0. evitarea distrugerii datorita suprasolicitarilor termice . pentru a asigura. respectiv cu o putere nominala foarte mica ( de ordinul VA ) . scala instrumentului de masura se marcheza corespunzator. pe de o parte functionarea într-o anumita clasa de precizie. Particularitati în exploatarea TT . care ar echivala practic cu distrugerea instantanee a acestuia .

). anumite conditii .valoarea curentului din secundar.5. In valori raportate la primarul TC : . montat în serie pe un element al retelei electrice trebuie sa fie practic nula pentru a nu modifica valoarea curentului pe care trebuie sa-l transforme în scopul masurarii acestuia . . . pe el rezulta o cadere de tensiune ΔUTC = zTCI1. nu este conectat la una din tensiunile retelei electrice.11. fig.11. ( I2TC ). nu trebuie sa depinda de valoarea impedantei instrumentelor de masura conectate în serie ( pentru a fi parcurse de aceeasi valoare a curentului ) .impedanta echivalenta a transformatorului de masura de tensiune (TC). fig. .la rândul lor. nu este determinata de valoarea curentului din secundarul sau ( I2TC ) . . respectiv. trebuie sa asigure modificarea (reducerea) valorii unui curent (din primarul sau) la valori direct accesibile instrumentelor de masura în urmatoarele conditii : . rezulta ca parametrii echivalenti ai unui TC trebuie sa îndeplineasca. fiind conectat în serie. valabila pentru orice tip de transformator. conform ( 11.18.valoarea curentului din primarul sau (I1 ) .Acest transformator.fiind un transformator coborâtor de curent. Pe seama acestor conditii si a schemei echivalente ( cuadripol T ).20.primarul TC. rezulta ca este simultan si ridicator de tensiune.

ceea ce determina o suprasaturare magnetica a circuitului magnetic. respectiv I1 va avea o valoare mica.11. ( Fig. Din egalitatea : . si ca urmare.18. daca TC este în gol : I1 = IμTC 11.) ( însa cu mentiunea ca indiferent de valorile lui I2TC . (fig.11.11.20.I1 = I2TC + IμTC = ct 11. devine curent de magnetizare. egala cu IμTC .).10. fig. ci în sensul ca tot curentul I1 . Din acest motiv.11.) dar nu în sensul cunoscut la celelalte transformatoare. al TC. în exploatarea TC trebuie exclusa ramânerea în gol a secundarului acestuia .11. echivalenta cu distrugerea acestuia . cu valori determinate de zsarcina. I1 are aceeasi valoare determinata de zsarc.

) iar din (11.10.13. pentru o transformare cât mai exacta a curentului din primar.14.) = z1TC + z1TC ≈ 0 Deci pe lânga parametrii de calitate ai transformatorului de masura de curent ( z1TC .) rezulta : (11. zμTC ≈∞ ) .) Din expresia impedantei echivalente a TC : I2 = I1 zTC (11.11.) este necesar ca : IμTC = 0 zμTC →∞ (11.z 'TC I1 = IμTC zμTC = I2TC ( z2TC + zSTC ) (11. z2TC = 0 .17.16.15. este necesar ca instrumentele de masura montate în serie. .) rezulta si pentru (11.) Deci pentru ca I2 = I1 este necesar ca : z2TC + zSTC = 0 (11. în secundarul unui TC sa aiba impedante de intrare cât mai mici ( sa fie tip amper ).

) pentru încadrarea în respectiva clasa de precizie Particularitati în exploatare . în cazul TT.11. fig. înainte de a se interveni în circuitul alimentat de acesta . montate în exterior sau în locuri greu accesibile se recurge la blocuri de încercare Bi. zSTC = 0. aceasta eventualitate este cu mult mai posibila în cazul TC. fig.Ca urmare. decât . . TC de interior ( usor accesibile ) sunt prevazute cu posibilitatea scurtcircuitarii secundarului. este exclusa ramânerea în gol a secundarului unui TC . : U2 (11. respectiv conditia ( 11.) 0 = k ΔUTC = I1 / I2TC ΔUTC .la ramânerea în gol a secundarului TC. fiecarei clase de precizie îi este specifica o anumita impedanta ( ZCP ). când se intervine la instrumentele de masura.9.corelarea permanenta a clasei de precizie a instrumentelor de masura cu clasa de precizie a TC . regimul de scurtcircuit al unui TC. deoarece în secundarul TC.asa cum s-a demonstrat .21. Pentru a se evita aceasta eventualitate. si în cazul TC .21. nu determina o suprasolicitare termica semnificativa a acestuia. In cazul TC. . distributia fiind în serie. înlocuirea unui instrument echivaleaza cu întreruperea circuitului. . de exemplu. care permit scurtcircuitarea secundarului.11. la bornele acestuia se se regaseste tensiunea . Deoarece.18. care depinde de valoarea impedantei sale de sarcina.

1.). ceea ce permite interventia directa si fara riscuri a personalului de întretinere) . Aceasta tensiune (11. ( în conditiile în care .dar care au dezavantajul mentionat mai sus.7. automatizare. . în sensul ca nu fac parte din reteaua electrica primara .21.18.curentul nominal al secundarului transformatoarelor de masura de curent este de regula 5A . .2. 11. sunt necesare activitati de control si observare a acesteia.Fig. care poate avea valori de ordinul zecilor de volti. masura. Aparate electrice pentru control si observare . Asa cum s-a subliniat în paragraful 11. devenind periculoasa. Aceste activitati se realizeaza atât cu aparate electrice montate direct în circuitele primare. denumite ca secundare. în regim normal este practic nula. în cazul unor circuite mai lungi în secundar se aleg TC cu 1A . în scopul asigurarii exploatarii unei retele electrice. este cu atât mai mare cu cât curentul nominal al secundarului este mai mic ( raport de transformare mai mare ).11. considerata ca element primar. cât si cu o serie de scheme electrice de control.2. semnalizare. dar asigura buna exploatare a acesteia.

In unele situatii au caracter de servomecanisme. care sunt fara retinere. oprit (O) adecvat comenzii contactoarelor electromagnetice.butoane de comanda se folosesc pentru comanda manuala a unor aparate electrice de conectare.aparate electrice de semnalizare si avertizare . . urmarind valoarea unei anumite marimi.aparate electrice de amplificare. aceste aparate electrice se pot grupa astfel : a) . d) . respectiv comanda este scurta. care permit darea unei comenzi. si un circuit de executie ( actionarea unui aparat electric de conectare sau protectie ).aparate electrice de control.instrumente electrice de masura ..In cadrul acestui paragraf se prezinta aparatele electrice cu care se realizeaza aceste scheme electrice secundare. e) .aparate electrice de executie. Din punct de vedere a rolului functional. egala cu durata mentinerii în pozitia apasat. b) . transmit o comanda la depasirea unei valori de prag de catre aceasta . care permit multiplicarea unei informatii ( pozitia unui aparat electric ) sau a unei comenzi . care realizeaza legatura între o schema secundara expusa la curenti de valori mici. a) Aparate electrice de control . c) . manuale sau automata care . Reprezentativ este butonul dublu de pornit (P).

11. fac parte din categoria aparatelor cu caracteristica discontinua ( tip releu ) . se elaboreaza si diagrama de comanda ce reda dependenta dintre pozitia mânerului de actionare si pozitia contactelor. bila ).Pentru comenzi permanente se folosesc butoanele cu retinere eventual si cu lampa inclusa care sa " memoreze " ultima comanda efectuata . Contactul mobil al unui microîntrerupator. se folosesc pentru închiderea si deschiderea unor circuite ( cu scopul de comanda a unui aparat de executie) când este depasita limita a unei coordonate ( distante ). Pentru o cheie de comanda ( asemanatoare constructiv cu un întrerupator cu came ).microîntrerupatoare. se folosesc pentru transmiterea de comenzi complexe. Unele chei de comanda au inclusa o lampa de semnalizare cu mânerul de actionare . . specifice întrerupatoarelor automate. având avantajul memorarii ultimei comenzi si a unui numarului mare de contacte. este actionat de un mecanism cu resort sau lamela elastica.22. relee electrice . pârghie. deoarece variatia marimii electrice de intrare determina doar o variatie în salt a marimii de iesire ( totul sau nimic ) Fig.chei de comanda . . limitatoare de cursa . . actionata direct sau cu elemente cinematice ( rola.

22.de putere .independente de curent Cu exceptia releului termic cu bimetal. asemanatoare cu a unei sigurante fuzibile.dupa caracteristica de actionare .de tensiune .de curent continuu . Valoarea marimii de intrare pentru care se produce actionarea ( pornirea releului ) xip este mai mare decât valoarea lui xi . pentru care are loc revenirea xir în starea neactionat . Ca urmare.dupa natura marimii de intrare .Fig 11.de curent . celelalte relee electrice au o functionare asemanatoare cu a unui contactor electromagnetic.de curent alternativ . Datorita gamei foarte largi de relee electrice. iar .dependente de curent . releul de curent cu bimetal va avea o caracteristica de actionare dependenta de curent. la care contactul mobil este actionat de sageata determinata de temperatura la care este încalzit un element bimetal de care caldura produsa de curentul supravegheat..dupa caracterul marimii de intrare . este necesara o grupare a lor astfel : .de timp . .

sunt folositi în scheme secundare de comanda . relee intermediare necesare în asigurarea selectivitatii actionarii unor aparate electrice de conectare de protectie sau a desensibilizarii fata de anumite perturbatii ( socuri de sarcina).22.11. vor avea o caracteristica de actionare independenta. totul sau nimic . pentru a fi expuse curentului. au bobina de actionare de tip volt. marime de intrare ce determina actionarea. . Releele electrice de timp. curentul suportat de bobina electromagnetului (element de comanda ) este mult mai mic decât cel suportat de contactele electromagnetului(element comandat ). . o reprezinta electroventilele. dar sunt actionate tot de o forta electromagnetica determinata de un curent.cele a caror actionare este determinata de forta electromagnetica. sau a amplificarii unei marimi de comanda ( servomecanism ). ca elemente de actionare în scopul transmiterii unei comenzi manuale. O forma speciala de realizare a electromagnetilor. iar actionarea contactelor lor se produce cu o anumita întârziere ( temporizare ). Acestea sunt de regula. montându-se în serie. Releele de tensiune. strict determinat de valoarea tensiunii ce se aplica bobinei releului. Releele de curent au bobina de actionare tip amper. au ca marime de intrare un curent sau o tensiune sau combinatii ale acestora. de tipul. b) Aparate electrice de executie . fig. În acest caz. utilizate în controlul unor circuite parcurse de fluide sau de gaze. semnalizare.electromagneti de actionare .

d) Aparate electrice de semnalizare si avertizare . fig.11. etc.23. actionarea unor aparate electrice de protectie. generale.11. . b. Este cazul folosirii unor relee intermediare care au mai multe perechi de contacte ce permit multiplicarea pozitiei unui aparat electric de conectare. utilizate pentru semnalizarea optica a pozitiei unor aparate electrice de conectare. In urma avertizarii acustice. folosite pentru avertizarea acustica a unor regimuri anormale sau de defect. operatorul uman va indentifica semnalizarea optica locala realizata cu lampi de semnalizare. se folosesc pentru semnalizarea pozitiei aparatelor electrice de conectare cu doua stari.hupe de semnalizare . Este cazul separatoarelor . fig. .a.lampi de semnalizare.c) Aparate electrice de amplificare . .indicatoare de pozitie . pe lânga amplificarea curentului (sau a puterii ) de comanda ( în cazul servomecanismelor ) este necesara si multiplicarea unor informatii sau comenzi. sau a unei comenzi.23.

electrice .a. are doua bobine.24 pozitie perpendiculara pe prima. Indicatorul de pozitie . fig. deschis ) ca urmare a doua tipuri de comenzi : manuala ( deconectat manual ) sau automata ( deconectat automat). care actioneaza fiecare o aceeasi lamela indicatoare : una dintre ele o mentine permanent într-o pozitie.fiind necesara semnalizarea distincta a fiecarei stari . Intrerupatoarele automate se pot afla în aceeasi pozitie ( de ex.11.c. fig. 11. e) Instrumente electrice de masura .24. . 11.24. Principiul de functionare si caracteristicile instrumentelor electrice de masura se prezinta în [35] . direct sau prin intermediul aparatelor electrice de masura ( transformatoare electrice de masura ). 11.24.b. folosite la masurarea nemijlocita a marimilor electrice. au doar doua stari corespunzatoare pozitiei închis sau deschis a contactului mobil. Când nici o bobina nu este sub tensiune lamela indicatoare se pozitioneaza la 450 . iar cealalta într-o Fig. care fiind comandate numai manual. fig.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful