PROCEDEE DE INTERVENTIE PENTRU CLADIRI CU STRUCTURA DIN ZIDARIE Categorii de lucrari pentru reducerea riscului seismic la cladiri din

zidarie: Lucrari de reparatie;
-Obiectiv: se urmareste ridicarea nivelului disponibil de siguranta structurala la actiunea seismica, in raport cu un obiectiv/ nivel de performanta cerut de beneficiar, fara ca prin aceasta sa poata fi depasit nivelul de siguranta initial(NPI); -Pot fi avute in vedere doua niveluri de lucrari de reparatie: *pentru revenirea la nivelul de siguranta disponibil (NPD) in momentul producerii ultimului cutremur; *pentru realizarea unui nivel de siguranta apropiat sau egal cu cel initial (NPI); -Se recomanda pentru: *cladiri putin afectate si mai ales afectate din cause neseismice; *structurile cladirilor situate in zone de seimicitate redusa: ag 0.12g; * la cladiri cu avarii grave ca masuri pregatitoare pentru lucrarile de consolidare;

Lucrari de consolidare:
-Obiectiv:urmaresc eliminarea totala sau partiala a deficientelor care conduc la un nivel de siguranta structurala insuficient in raport cu obiectivele de performanta stabilite de beneficiar; *consolidare individuala, care implica interventii asupra unui numar redus de elemente structurale care au avut avarii grave si foarte grave sau care au capacitate de rezistenta insuficienta in raport cu nivelul de performanta propus; *consolidare de ansamblu a structurii care implica intreventii asupra unui numar mare/ totalitatea elementelor structurale si poate fi facuta: -cu mentinerea sistemului structural existent; -cu modificarea sistemului structural existent. Consolidarea cladirii la un nivel superior nivelului de performanta seismica initial (NPI) are urmatoarele efecte favorabile: -eliminarea/ reducerea probabilitatii producerii unor avarii semnificative la un cutremur ulterior; -prelungirea duratei de exploatare a cladirii pana la atingerea nivelului minim admisibil de siguranta.

Criterii pentru alegerea categoriei lucrărilor de intervenţie Starea de deteriorare a structurii
I. Deteriorare nesemnificativă

Starea de deteriorare nesemnificativă a pereţilor şi şpaleţilor

- pereţi structurali (fig. F.5.3a):
- fisuri orizontale foarte subţiri în rosturile de la bază (1); - posibile fisuri diagonale şi desprinderi minore la bază (2); - spaleţi între goluri (fig. F.5.3b şi F.5.3c): - fisuri foarte subţiri / mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremităţi (pentru effect dominant: încovoiere cu forţă axială) (3); - fisuri cu traseu discontinuu, foarte subţiri /mortar sfărâmat în rosturile orizontale şi verticale (fără deplasări); nu sunt fisuri în cărămizi (pentru efect dominant: forţă tăietoarelunecare în rosturi) (4); - fisuri diagonale subţiri în cărămizi în < 5% din asize (pentru efect dominant: forţă tăietoare-eforturi principale de întindere) (4).

II.Starea de deteriorare moderată a zidăriei

Starea de deteriorare moderată a pereţilor şi şpaleţilor - pereţi structurali (fig. F.5.4a): * fisuri orizontale/mortar desprins la bază şi în apropierea acesteia; deplasări < 5÷6 mm în planul de fisurare (1); * posibile fisuri înclinate care pornesc de la bază şi se extind pe câteva rânduri de cărămidă (2); * posibile fisuri înclinate în zonele superioare (inclusiv prin cărămizi) (3); - spaleţi între goluri (fig. F.5.4b şi F.5.4c) * fisuri foarte subţiri / mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremităţi şi, uneori şi în alte rosturi apropiate de extremităţi (pentru efect dominant: încovoiere cu forţă axială) (4); * fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 5÷6 mm); rupere în scară cu <5% din asize cu crăpături în cărămizi (pentru efect dominant forţă tăietoare - lunecare în rosturi) (5); * fisuri diagonale (<5÷6 mm), cele mai multe prin cărămizi care ajung la colţuri sau în apropierea acestora, dar fără să se producă zdrobirea zidăriei (pentru efect dominant: forţă tăietoare-eforturi principale de întindere) (6) (7)

fisuri diagonale (>6mm). majoritatea prin cărămizi.fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (<10÷12mm). * fisuri înclinate extinse pe mai multe asize (2).III. . * posibile fisuri înclinate cu deschideri < 10÷12 mm în partea superioară (3).lunecare în rosturi) (5) (6). F.Numărul şpaleţilor cu avarii grave reprezintă mai mult de 20÷25% din numărul total al şpaleţilor pe una dintre direcţiile principale de la un etaj. F.posibil. .5c): * fisuri foarte subţiri / mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremităţi (4) plus una/mai multe dintre: .uneori fisuri foarte subţiri / mortar sfărâmat şi în alte rosturi orizontale apropiate de extremităţi.5.Starea de deteriorare gravă a zidăriei Starea de deteriorare gravă a pereţilor şi spaleţilor A. . câteva zone zdrobite la colţuri şi/sau deplasări mici în lungul sau perpendicular pe planul de fisurare (efect dominant: forţă tăietoare-eforturi principale de întindere) (7) (8). .şpaleţi între goluri (fig. .5b şi F.cărămizi zdrobite la colţuri (efect dominant: încovoiere cu forţă axială). Avariile caracteristice pentru această starea de avariere/deteriorare sunt următoarele: .5a): * fisuri în rostul orizontal. < 10÷12 mm (1). rupere în scară cu >5% din asize cu crăpături în cărămizi (efect dominant forţă tăietoare .5. la bază. ieşirea din plan sau deplasări în plan (sus/jos). .pereţi structurali (fig.5. Capacitatea de rezistenţă însumată a pereţilor cu avarii grave reprezintă mai mult de 20÷25% din capacitatea de rezistenţă totală a structurii pe una dintre direcţiile principale de la un etaj B.

unele cărămizi au lunecat de pe cele pe care erau zidite. sau B.deplasări în scară mari (unele cărămizi au căzut de pe cele inferioare).pereţi structurali: * risc de pierdere a capacităţii portante pentru încărcări verticale.Starea de deteriorare foarte gravă a zidăriei A. în zonele de margine zidăria a început să cadă.deplasări şi rotiri importante în lungul planului de fisurare. Numărul şpaleţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10÷15% din numărul total al şpaleţilor pe una dintre direcţiile principale de la un etaj. . * deplasări laterale mari (în unele zone de margine zidăria a început să cadă). Capacitatea de rezistenţă însumată a pereţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10÷15% din capacitatea de rezistenţă totală a structurii pe una dintre direcţiile principale de la un etaj.deplasări semnificative în plan şi/sau perpendicular pe plan. .IV. . . * secţiunea de la baza peretelui a început să se dezintegreze la extremităţi.(efect dominat forţa tăietoare-eforturi principale de întindere).deplasări laterale mari. * deplasări în scară importante. .ruperea verticală a cărămizilor în majoritatea asizelor.şpaleţi între goluri: * risc de pierdere a capacităţii portante pentru încărcări verticale plus una sau mai multe dintre .zdrobirea extinsă a cărămizilor la colţuri (efect dominant: încovoiere cu forţă axială). Avariile caracteristice pentru această stare de deteriorare sunt următoarele: . . . . (efect dominat forţa tăietoare-lunecare în rosturi).

numai prin rosturi / prin rosturi si elemente .N N N N V V V a) rupere din compresiune centrica b) rupere din compresiune excentrica (desprindere in rost si / sau zdrobirea zidariei comprimate c) rupere din forta taietoare (lunecare in rost orizontal) d) rupere din forta taietoare (in scara.

.a F Fig.c Zona comprimata F M u.Fb Fb Mp Mu..f Fig.. . Zona comprimata Fig... .e Deteriorarea buiandrugilor din zidărie. ... se caracterizează prin următoarele niveluri de severitate.b F M h p 1 c Vaso Fig..buiandrugi ductili * deteriorare nesemnificativă: cel mai adesea se produc fisuri verticale şi sfărâmarea mortarului dar este afectat cel mult un element de la fiecare extremitate (1)..d Fig.. V = 2 Mu/h Fig. . . in funcţie de mecanismul de cedare. .... .

pe toată grosimea buiandrugului. la fiecare extremitate. sunt posibile deteriorări ale elementelor pentru zidărie de la faţa inferioară a buiandrugului dar nu se produc deplasări pe verticală (3).* deteriorare gravă: se produc fisuri verticale şi sfărâmarea mortarului. Starea de deteriorare a buiandrugilor ductili Starea de deteriorare a buiandrugilor fără ductilitate . în peste 1/3 din asize fisurile străbat elementele pentru zidărie (2).

amenajarea necorespunzătoare a spaţiului exterior care nu asigură îndepărtarea apelor din precipitaţii de construcţie. nu se produce zdrobirea elementelor la colţuri (1).alcătuirea necorespunzătoare a fundaţiilor. şi elementele (1).acţiuni dinamice asupra terenului de fundare. . * deteriorare gravă: fisuri diagonale cu deschideri peste 6 mm care pornesc de lângă colţuri şi traversează.variaţia nivelului apelor subterane (inclusiv efectul apelor de infiltraţie. (a) Cedare în zona centrală (b) Cedare în zona de capăt b. de multe ori.5. teren cu umflări şi contracţii mari etc.7) * deteriorare moderată: fisuri diagonale cu deschideri mai mici de 5÷6 mm. din una sau din mai multe din următoarele cauze: a. . în cele mai multe cazuri. sau al pierderilor din reţele).teren de fundare necorespunzător (teren macroporic sensibil la umezire. Cauze datorate interacţiunii sol-structură: . Cauze datorate naturii terenului de fundare: . . fisurile pornesc de lângă colţuri şi. fisurile sunt însoţite de zdrobirea locală a elementelor la colţuri (2) şi de deplasări pe traseul fisurii în lung sau transversal (3).). .modificări ale terenului în vecinătatea construcţiei. F. Avarierea/deteriorarea clădirilor din zidărie datorată acţiunilor mecanice neseismice provine. . în cele mai multe cazuri traversează şi elementele.-buiandrugi fără ductilitate (fig.

4.în cazul structurilor în care domină pereţii cu comportare de tip ductil indicatorul Rconv se determină împărţind capacitatea de deformare limită la deplasarea calculată cu spectrul de proiectare.0.6).Vulnerabilitatea seismică Stabilirea nivelului de vulnerabilitate prin coeficienţii R3 şi Rconv Dacă evaluarea cantitativă se face cu procedeul evaluare preliminară de ansamblu.5). L.în cazul structurilor în care domină pereţii cu comportare de tip fragil. D..4. pentru evaluarea nivelului de vulnerabilitate se utilizează indicatorul Rconv definit după cum urmează: . conform P 100-3/2008. stâlpi) În cazul pereţilor cu secţiune compusă (T. lipsa conlucrării pereţilor structurali de pe cele două direcţii. în principal. . indicatorul Rconv se determină împărţind forţa tăietoare de bază la suma forţelor tăietoare capabile ale pereţilor structural..1.3.4. D.8 moderata >0.61….4 .5) sau static neliniar elastic (P 100-3/2008. D.2.1. .3. I).4 Foarte ridicata Severitatea efectelor Influenta majora Influenta moderata Influenta redusa Severitatea efectelor Influenta majora Influenta moderata Influenta redusa Discontinuitatea traseului fortelor Da Da Nu Rezistenta insuficienta suficienta insuficienta Deficienţele de alcătuire de ansamblu ale structurilor cu pereţi din Lipsa de redundanta zidărie se referă.1.. 0. pentru stabilirea nivelului de vulnerabilitate se foloseşte indicatorul R3 dat de relaţia (D. Dacă evaluarea cantitativă se face cu procedeele de calcul static liniar elastic (P 1003/2008.0.6 ridicata 0. la lipsa de regularitate structurală în plan şi/sau în elevaţie Da Nu Da Ductilitate insuficienta insuficienta suficienta Deficienţe de dimensionare/alcătuire constructivă ale elementelor structurale verticale (pereţi plini.3. pereţi cu goluri.8 redusa Vfd R3 jd kf Vff Fb Indicatorul R3 sau Rconv Vulnerabilitate <0. contribuie la rezistenţă şi ductilitate insuficiente.

alcătuire de ansamblu şi ale subansamblurilor refacerea finisajelor Eventual lucrări de intervenţie de consolidare individuală a unor elemente structurale Eventual inlocuirea cladirii Principii pentru calculul lucrărilor de intervenţie Elementele structurale noi se calculează conform prevederilor din CR6-2006. foarte ridicată. În cazul zidăriilor placate cu tencuială armată sau cu beton armat (turnat sau torcretat) determinarea eforturilor unitare în cele două materiale se face în ipoteza conlucrării celor două materiale până în stadiul ultim de solicitare al celui mai slab dintre ele. indiferent de severitatea deficienţelor de alcătuire. reparaţie. vulnerabilitatea redusă calculată deficienţele de efecte reduse. . lucrări de intervenţie de consolidare de ansamblu a structurii lucrări de consolidare individuală a unor elemente deteriorarea zidăriei nesemnificativă moderată moderată efecte reduse grav ridicată moderate sau majore grav ridicată reduse lucrări de intervenţie de consolidare/reparare numai pentru elementele avariate numărul elementelor cu avarii grave este mai mic lucrări de consolidare de ansamblu foarte grav.Categorii de lucrări de intervenţie recomandate nu sunt necesare lucrări de lucrari de intervenţie de interventie. legăturile dintre pereţii existenţi şi cei care se adaugă se dimensionează pentru preluarea eforturilor de lunecare verticale .

4. anexa D (D.αu/α1 = 1.3.3.3. 8. in cazul utilizării FRP acestea au forma unor fâşii plate cu grosime de 1. Pentru grosimi mai mari. . rezistenţa mortarului de înlocuire va fi minimum M5 (5 N/mm2) şi va fi de tip ciment . ţinând seama şi de "factorii de încredere CF" stabiliţi în funcţie de "nivelul de cunoaştere". care rămân necorectate după fectuarea lucrărilor de consolidare. anexa D (D.1 din P 100-1/2006. cap. anexa D Lucrări de reparaţie Lucrările de reparaţii au ca scop principal refacerea continuităţii aparente a zidăriei: Refacerea mortarului din rosturi: inlocuirea mortarului are ca rezultat sporirea rezistenţei la compresiune a zidăriei în cazul pereţilor de grosimi moderate (până la două cărămizi).1. caracteristicile mecanice de rezistenţă şi de rigiditate ale acesteia se introduc în calcul cu valorile determinate conform P100-3/2008.). conform prevederilor din P 100-1/2006. -prin introducerea de bare rotunde/platbande din oţel sau din polimeri armaţi cu fibre (FRP) se poate obţine şi creşterea rezistenţei peretelui la forţă tăietoare.8. sporul de rezistenţă care rezultă nu mai este semnificativ deoarece adâncimea zonei în care se poate interveni este limitată. forţa static echivalenta se determina conform P100-2008.0 mm şi lăţimi între 4.0÷6. Pentru verificarea pereţilor structurali la acţiunea seismică normală pe planul peretelui. modelul şi metoda de calcul se aleg conform prevederilor din tabelul 4.1. în funcţie de neregularităţile în plan şi în elevaţie care rămân după efectuarea lucrărilor de consolidare.1.7).4.25 dacă forţele seismice sunt preluate numai prin elementele de consolidare.var pentru asigurarea unei comportări mai puţin fragile decât cea a mortarelor care conţin numai ciment.0 ÷ 2.αu/α1 = 1.3.4.În cazul în care se ia în considerare aportul zidăriei existente.0 mm. Modele şi metode de calcul Modelele şi metodele de calcul pentru structurile din zidărie consolidate sunt cele date în P100-3/2008. Factorii de comportare "q" se iau în considerare în funcţie de neregularităţile în plan şi în elevaţie.6). În toate cazurile caracteristicile mecanice ale mortarului/betonului de placare şi ale armăturilor se introduc cu valorile corespunzătoare constructiilor noi.0 dacă forţele seismice sunt preluate prin conlucrarea elementelor de consolidare cu zidăria existentă. În cazul calculului liniar elastic.3÷ . .4 considerând următoarele valori ale factorilor de suprarezistenţă: .

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (c) Armarea rostului cu platbandă metalică (d) Armarea rostului cu bară din oţel rotund (e) Armarea rostului cu bară rotundă din FRP (f) Produse FRP care se folosesc pentru armarea zidăriei în rosturi Bare/platbande metalice şi din FRP introduse în rosturile orizontale ale zidariei Vezi plansa AUTOCAD cu detalii de executie de reparatie a zidariei .

*Injectarea cu amestecuri pe bază de răşini epoxidice: Injectarea fisurilor cu amestecuri pe bază de răşini epoxidice are ca efect sporirea de 2 ÷ 4 ori a rezistenţei la forţe laterale în planul peretelui dar creşteri mult mai mici (10 ÷ 20%) ale rigidităţii. • în cele mai multe cazuri nu influenţează rigiditatea zidăriei Din acest motiv injectarea trebuie considerată numai ca o operaţie pregătitoare pentru alte tipuri de intervenţii (placarea cu tencuieli/betoane armate sau cu FRP).Cărămizi care se înlocuiesc Înlocuirea cărămizilor rupte Injectarea fisurilor/crăpăturilor.Reţeserea zidăriei zonelor cu fisuri/crăpături constă în înlocuirea elementelor pentru zidărie care prezintă fisuri cu deschideri ri/crăpături sau care sunt rupte/zdrobite. • sporeşte rezistenţa zidăriei de calitate slabă. scopul injectării fisurilor este "refacerea continuităţii aparente a zidăriei". . Totodată injectarea permite umplerea golurilor/fisurilor existente provocate de cauze neseismice (fenomene fizice sau chimice). Încercările au arătat că injectarea fisurilor cu mortar (grout) de ciment are următoarele efecte: • asigură refacerea rezistenţei zidăriei de calitate curentă. *Injectarea cu amestecuri pe bază de ciment Eficienţa injectării cu amestecuri pe bază de ciment a fost verificată experimental. 1. Procedeul nu poate fi aplicat pentru toate categoriile de fisuri şi ca atare trebuie avut în vedere că integritatea iniţială nu poate fi complet refăcută.Traseul fisurii 2 .

bare rotunde) sporesc rezistenţa la întindere şi forfecare în zonele importante pentru realizarea conlucrării spaţiale a pereţilor de pe direcţiile principale ale clădirii (colţuri. sporesc: • aderenţa între straturile zidăriei • rezistenţa la forfecare a zidăriei • ductilitatea zidăriei Intervenţia presupune o zidărie cu proprietăţi mecanice bune. cu tencuială armată: procedeul se aplică pentru repararea elementelor de zidărie în cazul existenţei unor fisuri cu deschideri mici sau moderate. în caz contrar se recomandă o consolidare prealabilă Sunt eficiente pentru fisurile mari (cu deschideri între 2 ÷10 mm) care pot fi injectate cu procedee manuale sau mecanice. Efectul injecţiilor armate este bazat pe confinarea laterală a zidăriei datorată barelor metalice. F.fisura sau zona neţesută care se tratează Injecţii armate la colţuri. ramificaţii. De regulă. Este aplicat de asemenea pe plinurile orizontale de zidărie în cazul în care se urmăreşte sporirea capacităţii de rezistenţă la forfecare (în special şpaleţii şi buiandrugii de zidărie). intersecţii).Răşinile epoxidice expansive îşi măresc volumul de până la patru ori pe parcursul perioadei de întărire de şapte zile. pe traseul fisurii/crăpăturii. ramificaţii şi intersecţii Plombarea cu beton a crăpăturilor din zidărie: eliminarea cărămizilor rupte şi înlocuirea lor cu beton Placarea locală. În felul acesta. *Injecţii armate (cu platbande. Intervenţia poate fi asociată cu placarea cu beton armat pe ambele feţe ale peretelui în scopul de a îmbunătăţi confinarea laterală şi de a mări secţiunea rezistentă. în fisuri cu deschiderea mai mică de 2 mm se injectează răşină epoxidică iar pentru deschideri mai mari se injectează amestecuri pe bază de ciment. Comportarea sub sarcină a acestui produs este de tip ductil ceea ce îmbunătăţeşte răspunsul seismic al pereţilor din zidărie nearmată. .

cu schelet din lemn sau metalic. pe traseul fisurii.: . cu tencuiala armată Repararea deteriorărilor datorate acţiunii seismice în planul panourilor de zidarie de umplutura *deteriorare nesemnificativă .injectarea fisurilor şi refacerea rostului de mortar. eventual un strat de FRP *Deteriorarea grava – . *Deteriorarea moderată – inlocuiri de elemente deteriorate.dacă aportul zidăriei nu influenţează siguranţa seismică a clădirii se recomandă ca măsură de intervenţie înlocuirea peretelui din cărămidă cu un perete uşor. montat astfel încât să nu fie afectat de deformaţiile impuse de structură.Placarea locală. injectarea fisurilor.

Consolidare individuală a elementelor structurale Consolidarea pereţilor structurali din zidărie pentru sporirea rezistenţei se face. blocuri din BCA) se procedează la refacerea peretelui cu cărămizi pline sau cu procent redus de goluri şi eventual la consolidarea structurii de beton pentru a prelua diferenţa de greutate. de exemplu. Placarea se poate aplica şi parţial.remedierea constă în desfacerea şi refacerea zidăriei cu eventuale măsuri asigurare a stabilităţii împotriva răsturnării prin placari exterioare cu FRP ancorate la nivelul planseelor. 1. numai pe unele părţi ale peretelui pentru remedierea unor deficienţe locale.În cazul panourilor executate cu elemente cu ruperi fragile (cărămizi. prin placarea peretelui pe una sau pe ambele feţe cu tencuiala armată cu plasă din oţel. . Consolidarea zidăriei prin placare cu materiale cu proprietăţi superioare Placarea zidăriilor existente cu mortar de ciment sau cu beton este un procedeu de consolidare folosit pe scară largă în România dar şi în multe alte ţări. Lucrări de consolidare A.. La refacerea panoului se recomandă şi armarea acestuia în rosturile orizontale. Repararea deteriorărilor datorate acţiunii seismice perpendiculare pe planul peretelui (a) (b) Deteriorarea panourilor de umplutură sub efectul combinat al acţiunii seismice *Deteriorarea moderată (a) -refacerea mortarului în rosturile orizontale şi placarea peretelui cu beton/mortar/FRP. grille polimerice de înaltă rezistenţă şi rigiditate. Placarea se aplică pe una sau pe ambele feţe după pregătirea corespunzătoare a zidăriei - .Placarea peretelui cu tencuieli armate cu oţel sau FRP. profile metalice fixate de cadru cu ancore chimice. *Deteriorarea gravă (b) . dacă se constată rezistenţa insuficientă la forţă tăietoare a unora dintre şpaleţii între uşi/ferestre. blocuri ceramice cu pereţi subţiri. de regulă.

15mm. - - . injectarea zidariei. armarea. al doilea strat de mortar).(desfacerea rosturilor pe aprox. curatarea zidariei. aplicarea unui strat de mortar de 10-15mm.

Placare cu produse din polimeri armaţi cu fibre (FRP) În prezent nu există în nici o ţară reglementări tehnice detaliate privind utilizarea polimerilor armaţi cu fibre pentru repararea/consolidarea pereţilor din zidărie. placat = (0.existent + R placare Vcap.2Asv )fyd 2. 2. Placarea cu benzi aşezate numai pe o singură direcţie se foloseşte dacă este necesară sporirea rezistenţei peretelui la acţiunea perpendiculară pe plan pe direcţia respectivă (numai benzi verticale/orizontale sau reţea de benzi). prin urmare rezistenţa de proiectare la forţa tăietoare a peretelui placat se determină numai în funcţie de rezistenţa la întindere a armăturilor orizontale şi de rezistenţa armăturilor verticale. placat = R zid.Calculul rezistenţei pereţilor placaţi cu tencuială armată sau cu beton armat *Calculul rezistenţei pereţilor placaţi cu tencuială armată. prin efectul de dorn. cu relaţia: Vcap. cu grosimea ≤ 50 mm. placat/ R zid. R zid. benzi sau bare din fibre de sticlă sau de carbon înglobate întro răşină epoxidică.1. placat =V cap. placat) şi rigiditatea peretelui existent (Rzid. existent * R zid . existent *Calculul rezistenţei pereţilor placaţi cu beton armat se neglijează capacitatea de rezistenţă a zidăriei existente şi a betonului de placare şi. .8Ash + 0.Placarea zidăriilor cu FRP are următoarele efecte principale: • sporirea rezistenţei pereţilor la forţele seismice în plan şi perpendiculare pe plan. existent). În aceste condiţii majoritatea informaţiilor privind utilizarea FRP (detalii de montare şi elemente de calcul) provin de la furnizori. Placarea se realizează cu plase. se face considerând că rezistenţa iniţială a peretelui creşte proporţional cu raportul dintre rigiditatea peretelui placat (Rzid.

În general ancorarea plaselor de FRP este dificilă deoarece acestea nu pot fi îndoite la unghi drept pe pereţii transversali.Placarea zidăriei cu tencuieli armate cu grile polimerice.• sporirea ductilităţii zidăriei Eficienţa placării pereţilor cu FRP depinde şi de: • Asigurarea conlucrării cu zidăria existentă.2. În aceste condiţii ancorarea trebuie să se realizeze cu dispozitive speciale capabile să transmită eforturile ridicate din fibre la masa zidăriei 2. • Ancorarea plaselor /benzilor la capete. Forarea găurilor şi montarea ancorelor Montarea si fixarea plasei Aplicarea tencuielii .

. . prin introducerea imediat deasupra golului a unor profile laminate asociate cu zidăria şi ancorate în pereţii alăturaţi.sporirea rezistenţei la forţă tăietoare prin placare cu tencuială armată cu plase de oţel sau cu alte materiale cu rezistenţă ridicată la întindere.tencuiala se poate executa folosind mortar de var (sau cu foarte puţin adaos de ciment). .nu există riscul apariţiei petelor de rugină dacă acoperirea este redusă.sporirea rezistenţei la încovoiere.Principalele avantaje ale placării cu tencuieli armate cu grile polimerice sunt următoarele: . . 3.grosimea stratului de tencuială poate fi mai mică decât în cazul folosirii plaselor sudate din oţel.Consolidarea locală a plinurilor orizontale de zidărie de peste goluri .

. de cele mai multe ori.sporeşte ductilitatea la rupere.sporeşte capacitatea portantă ultimă la compresiune excentrică.crearea unei stări de eforturi multiaxiale prin introducerea unei forţe de compresiune în direcţie perpendiculară pe sarcina aplicată.prin creşterea capacităţii de rezistenţă la compresiune excentrică sporeşte forţa tăietoare asociată astfel încât. sunt necesare şi măsuri pentru sporirea capacităţii de rezistenţă la forţă tăietoare pentru evitarea ruperilor fragile.Consolidarea zidăriei cu centuri şi stâlpişori din beton armat . (a) Stâlpişor exterior (b) Stâlpişor cu grosime mai mică decât cea a peretelui ( c) stalpisori lamelari .sporeşte rezistenţa în faza elastică.sunt necesare intervenţii la fundaţii pentru ancorarea armăturilor sau pentru asigurarea capacităţii de rezistenţă corespunzătoare sporului de moment capabil ultim obţinut prin confinare. La alegerea acestei soluţii trebuie să se ţină seama şi de următoarele implicaţii: . .4. Introducerea centurilor şi stâlpişorilor din beton armat contribuie la asigurarea conlucrării pereţilor de pe cele două direcţii ale clădirii pentru preluarea forţelor date de cutremurul de pamant. . .

ramificaţii şi intersecţii. în cazurile în care aceştia nu sunt legaţi eficient cu pereţi transversali sau la nivelul planşeelor. ceea ce implică existenţa unor legături sigure între aceştia la colţuri. .Intervenţii de consolidare de ansamblu fără modificarea alcătuirii structurale existente 1.B.conlucrarea pereţilor de pe direcţiile principale ale clădirii.conlucrarea pereţilor de pe direcţiile principale cu planşeele intermediare şi cu structura acoperişului ceea ce implică existenţa unor legături capabile să transmită forţele tăietoare produse de acţiunea seismică de la planşee la pereţii structurali. L sau T) care au rezistenţă şi rigiditate sporite pentru acţiunea seismică în planul lor. (a) Inserţia platbandelor în rosturile orizontale (b) Inserţia profilelor laminate Introducerea tiranţilor Introducerea tiranţilor metalici are ca rezultat.Realizarea conlucrării subansamblurilor structurale verticale şi orizontale Comportarea spaţială a clădirii se realizează prin: . în primul rând. Totodată introducerea tiranţilor îmbunătăţeşte conlucrarea pereţilor cu cei ortogonali asigurând astfel formarea unor profile compuse (cu secţiune I. asigurarea stabilităţii pereţilor structurali sub efectul acţiunii seismice perpendiculare pe plan. .

o rezemare laterală eficientă pentru pereţii paraleli cu grinzile astfel încât aceste clădiri sunt expuse.Lucrări pentru sporirea rigidităţii în plan orizontal a planşeelor În majoritatea clădirilor din zidărie nearmată planşeele sunt executate din grinzi şi podină din lemn şi/sau din profile metalice laminate şi boltişoare de cărămidă astfel încât au rigiditate nesemnificativă în plan orizontal.dulap de lemn (sub grindă). Deoarece eforturilor de întindere din tirant le corespund eforturi de compresiune locală importante asupra zidăriei este necesar să se verifice starea zidăriei din zona în care se montează plăcile de ancorare. în cazul unor tiranţi mai lungi cu dispozitive de întindere cu şuruburi inverse. în foarte mare măsură riscului de prăbuşire totală sau cel puţin parţială prin răsturnarea pereţilor sub acţiunea forţelor seismice perpendiculare pe plan. 6 – cui. cu pereţi din zidărie confinată au.Tiranţii se montează la nivelul planşeelor intermediare şi la nivelul ultimului planşeu în dreptul colţurilor. . Întinderea tiranţilor se face prin strângerea piuliţelor la capete sau. Planşee din lemn (ghid pentru consolidarea planseelor de lemn) Ancorarea grinzilor de lemn de pereţii portanţi în centuri de beton armat executate sub grinzi (clădiri existente): 1 . de asemenea. 5 . 2. planşee cu rigiditate nesemnificativă executate din grinzi din beton şi corpuri de umplutură de beton sau din fâşii cu goluri cu lăţimi mici (la interax de 40÷60 cm). fără suprabetonare. La extremităţi tiranţii se fixează cu plăci sau profile. 2 . 4 . În multe cazuri. În plus acest tip de planşee nu asigură. de regulă.grindă de lemn a planşeului. 3 perete . ramificaţiilor şi intersecţiilor de ziduri.ancoră din oţel-beton .centură din beton armat. clădirile relativ noi. din anii 1950÷1960.

acoperit cu mortar de ciment.şuruburi pentru lemn. 2 .gaură în perete prin care se introduce ancora şi apoi se umple cu mortar de ciment. 4 . 8 .Ancorarea grinzilor de lemn de pereţii portanţi exteriori cu poziţia tirantului în lungul peretelui: 1 . 4 . 5 . 7 bridă de ancorare din oţel lat 50x8 mm.pană de strângere din oţel lat 30x10 mm. 3 tencuiala tavanului pe şipci şi trestie. 2 .grindă de lemn a planşeului. . 6 . 9 traversă verticală de ancorare din oţel lat 50x12 mm.perete portant din zidărie.gaură în perete prin care se introduce ancora şi apoi se umple cu mortar de ciment. 7 .bridă de ancorare din oţel lat 50x8 mm.porţiune de tencuială care se îndepărtează pentru montarea tirantului. 3 tencuiala tavanului pe şipci şi trestie.perete portant din zidărie. 10 . 6 . teşită trapezoidal.tirant metalic 20-25 mm. acoperit cu mortar de ciment.grindă de lemn a planşeului.tirant metalic 20-25 mm.şuruburi pentru lemn. 5 . Ancorarea grinzilor de lemn de pereţii portanţi interiori cu poziţia tirantului în lungul peretelui: 1 .porţiune de tencuială care se îndepartează pentru montarea tirantului. 8 .

perete portant exterior.Ancorarea grinzilor de lemn pe pereţii portanţi exteriori (grinzi dispuse perpendicular pe pereţii portanţi): 1. 4. 5.perete portant exterior. .mortar de ciment cu adaos de aracet. 3. 4 . 3 .talpă de rezemare din lemn sau două straturi de carton bitumat.grindă de lemn.şurub.grindă de lemn. Ancorarea grinzilor de lemn pe pereţii portanţi exteriori ( grinzi dispuse paralel cu pereţii portanţi): 1 .şuruburi. 7ancoră din oţel lat 50x6 (8) mm .ancoră din oţel lat 50x6 mm. 2.ancoră din oţel lat 50x6 mm. 6. 2 .

eclise din lemn dispuse lateral. 5 – polistiren. 2 .suprabetonare din beton armat . 4 – folie de polietilena.grindă de lemn . 3 – podină din scânduri (cofraj). Consolidarea planşeelor de lemn prin turnarea unei suprabetonări din beton armat: 1 . 4 – bulon de rezistenţă întins. 6 – cuie. b .Consolidarea grinzilor de lemn: a .cu eclisă dispusă la partea superioară . 2 .cu eclise laterale. 5 – bulon de montaj. 1 . . 3 .eclisă de lemn dispusă deasupra grinzii degradate.zonă degradată.

centură din beton armat . 5 – ancoră din oţel-beton. 6 – cuie. 7 – folie de polietilena. . 8 – polistiren. 9 – suprabetonare din beton armat.Consolidarea planşeelor de lemn prin turnarea unei suprabetonări din beton armat: 1 . 4 – scândură.grindă de lemn . 2 . 3 – perete structural.

5 – centură din beton armat (15x25cm) 6 – perete structural. 4 – piesă marginală (2.5x15). 7 – cuie 2 10 mm. .5x15 la 45 ).ul Realizarea unui planşeu-platelaj de scanduri şi ancorarea prin platbande în centura de beton armat: 1 – grindă de lemn existentă. 2 – platelaj de scânduri (2. 3 – platbandă (5x50-200) ancorată în centură.

4 – perete structural. 5 – suruburi pentru lemn .Realizarea unor contravântuiri metalice: 1 – grinzi de lemn existente. 6 – material elastic (2 straturi carton bitumat sau pânza bitumată). 4 – podină de scânduri. . 3 – platbandă (5x50-200). 2 – grinzi de lemn existente. 5 – şipci. 3 – polistiren sau vată minerală semirigidă. 2 – contravântuiri metalice ( 12 mm). Diminuarea greutăţii planşeului prin înlocuirea fonoizolaţiei grele cu polistiren sau vată minerală semirigidă: 1 – perete structural.

V) ale pereţilor structurali din secţiunea de la bază. .Eliminarea excentricităţii centrului de rigiditate faţă de centrul de masă pentru structuril cu planşee rigide în plan orizontal dacă dispunerea pereţilor cu rigiditate mare este nesimetrică. înlocuirea planşeelor din lemn cu planşee din beton armat.Intervenţii de consolidare de ansamblu cu modificarea alcătuirii structurale existente 1. .pentru fundaţiile din materiale slabe: piatră.clădirea a suferit avarii din cauze neseismice legate de natura terenului şi/sau interacţiunea sol/structură. cărămidă sau beton simplu.4.pentru fundaţiile care nu pot prelua solicitările capabile (N. . -introducerea pereţilor noi în poziţii cât mai depărtate de centrul de rigiditate al planşeului.Lucrări pentru consolidarea fundaţiilor . Procedeele de consolidare a fundaţiilor pentru eliminarea acestor deficienţe sunt următoarele: C. .examinarea posibilităţilor de creştere a rigidităţii pereţilor de contur prin închiderea unor goluri. soluţia este recomandată în special în cazul în care golurile au fost create prin intervenţii ulterioare. .pentru clădirile la care soluţia de intervenţie implică adăugarea unor încărcări permanente importante prin: placarea cu beton armat a pereţilor. M. supraetajarea clădirii.

b. Se adăugă elemente verticale noi. c. pentru completarea discontinuităţilor din sistemul iniţial de scurgere a eforturilor sau pentru refacerea sistemului structural iniţial dacă discontinuitatea se datorează unei intervenţii ulterioare. 3. Se completează sistemul de centuri. Asigurarea continuităţii traseului forţelor verticale şi seismice până la fundaţii a. Se adaugă pereţi structurali.În cazul clădirilor cu planşee rigide care au forme complexe în plan astfel încât acţiunea seismică poate genera efecte de torsiune importante se poate examina şi oportunitatea introducerii rosturilor de separaţie. 2. eventual numai stâlpi. Consolidarea infrastructurilor . pentru preluarea directă a forţelor verticale în cazul planşeelor cu rezemări de ordin superior.

Aceste structuri de fundare trebuie sa fie legate intre ele pentru a realiza structuri de fundare de transfer pentru echilibrarea incarcarilor transmise la plastificarea suprastructurii.00 in jos. dar va fi rigid in plan orizontal in sensul ca nu va avea deformatii si deplasari care sa schimbe miscarea pamantului. deformabil in plan vertical. sa fie rigida pentru solicitari la forte orizontale (nu inseamna ca trebuie sa fie rigida si vertical) Baza Acest element structural va lucra cu efect de grinda. -Trebuie considerate o structura de fundare care incepe de la cota 0. .Suprastructura Baza trebuie sa aiba o comportare elastica. -Suprastructura aleasa trebuie sa se plastifice.

Pereti de consolidare la suprastructura care vor avea forte de intindere la grinda de fundatie de transfer si trebuie analizata toata suprastructura Fig.10 20cm Perete de consolidare excentric fata de grinda de fundare Grinda interioara care va fi solidarizata cu cea exterioara Grinda exterioara Grinda de fundare de transfer Hs Completare fundatie .