Increngatura : Magnoliophyta Clasa : Magnoliopsida Ordinul : Tricoccae Familia : Buxaceae Dumort 1.1Genul : Buxus L.

Specia : Buxus sempervirens Buxusul este un gen cu aproximativ 70 de specii apartinand familiei Buxaceae. Buxusul este originar din vestul si sudul Europei, Asia, Africa, Madagascar cu mentiunea ca majoritatea speciilor sunt tropicale sau subtropicale, exceptie facand cele din Africa si Europa care sunt rezistente Descriere : Originar din ţinuturile mediteraneene,fiind un arbore de marimea a doua in tara de origine(poate ajunge pana la chiar 10 metri) , la noi ajunge la inaltimi de 5-6 metri.Provine din regiuni cu clima blanda, dar s-a dovedit rezistent la ger( in regiunile foarte reci mai poate degera, uneori lastarii nematurati sunt afectati de ingheturile timpurii), in ceea ce priveste solul, nu s-a dovedit a fi pretentios. Planta creste cel mai bine intr-un sol cu un drenaj bun si cu o umiditate medie, preferand umbra partiala. De asemenea, prefera un sol argilos, umed si nisipos. Tolereaza bine tunderea si toaletarea.Evitati cultivarea altor plante in jur deoarece acesti arbusti au radacini superficiale. Buxusul prefera un compost de calitate. Buxusul poate fi o planta oarecum sensibila in iernile aspre, in special daca plantele sunt localizate in zone deschise sau sunt expuse la vantul iernii. Nu exista probleme serioase cu daunaotir sau cu bolile. Exista o anumita sensibilitate la mana si la petele de pe frunze. Putrezirea radacinilor poate fi de asemenea o problema in solurile cu drenaj prost. Cresterea este destul de inceata, avand o longevitate crescuta,are temperament pronuntat de umbra, astfel ca necesita protectie in tinerete impotriva insolatiei.Este de precizat ca ulterior se poate dezvolta in plina lumina Denumire populara : cismir

:// http www.eplante.ro/plante-a-z/cismir-Buxus-sempervirens.html Lujerii sunt verzi, în patru muchii, glabri. Frunzele persistente, opuse, eliptice, sau ovate, mici (1-3 cm), cu vârful obtuz sau emarginat, marginea întreaga, pieloase, verzi-închis lucitoare pe fata, verzi-galbui pe dos. Florile unisexuat-monoice, mici, alburii, apetale, axilare, cu o floare femela înconjurata de mai multe flori mascule; au perigonul pe tipul 4, stamine 4 si ovarul trilocular. Fructul, o capsula globuloasa, trivalvata, de cca. 8 mm lungime, cu câte doua seminte negre si lucitoare pe partea interna a fiecarei valve. Prezinta o serie de forme si varietati:

1

Buxus sempervirens var.Daca s-ar porni de la un butas. În conditiile climatice de la noi fructifica foarte rar si numai în plina lumina.Buxus sempervirens var. Crestere este foarte înceata. fum si praf.marginata.argenteo-variegata. arborescens. microphylla cu cele doua soiuri Compacta si Koreana. (aureo-marginata) cu frunzele cu marginea galbena Buxus sempervirens var.anguatifolia. Buxus sempervirens var. harlandii sau B. cu frunzele patate cu alb Rezista bine la poluare. Rezultate foarte bune dau butasii cu calcâi recoltati vara (august) si plantati la loc umbrit.infogradina. Buxus sempervirens var. Suporta bine taieri drastice.aureo-variegata (aureo-maculata). În arhitectura peisagera ofera solutii multiple de utilizare fie ca exemplare izolate sau grupate. Buxus sempervirens var. în rasadnite reci sau în martie în sere sau rasadnite.http://www. longevitatea mare. Pentru realizarea unui bonsai din Buxus ar trebui achizitionata o planta de dimensiuni considerabile pe care sa o formam prin reductie. inainte de aparitia noilor lastari. Taierile de formare se fac iarna tarziu sau primavara devreme. cu frunze ovale. de 2–3.rotundifolia. fie în garduri vii. Buxus Japonica. în regiunile calde din sud-vestul tarii. Se obtine din samânta (foarte greu). despartirea tufelor (primavara. cu frunze oval-rotunjite. Legarea cu sarma se poate face 2 . Formele horticole se obtin prin altoire în placaj lateral. cum ar fi B. putand fi pastrat doar trunchiul si eventual 2-3 ramuri reduse la o treime din lungimea lor. Mugurii latenti de sub scoarta vor fi activati iar planta se va ramifica bogat in sezonul de crestere. mai late. sempervirens. data fiind cresterea extrem de lenta a speciei. prin marcotaj (primavara). cu frunze lanceolate.ro/planeta-verde/profilul-unei-plante/buxusjaponica/1004/ In bonsai(imaginea de mai jos) sunt foarte cautate varietatile cu frunza chiar mai mica decat B. creste mai înalt.s. toamna) si butasire.a avea de asteptat zeci de ani pentru a ajunge la un rezultat cat de cat satisfacator.5cm.

ro/ingrijire/specii/buxus-cimisir/ 3 . Aceasta operatie se poate face atat primavara cat si toamna. Replantarea este recomandata la fiecare 2 ani. http://bonsaiclub. pentru ca lemnul de cimisir este foarte dens si rigid. la indoire putand sa se rupa si ramuri de doar 5-6 mm grosime.oricand pe parcursul anului. ce nu se incadreaza in forma dorita. Defolierea nu este necesara in cazul acestei specii. Tunderea de mentinere a coroanei se poate face pe tot parcursul sezonului de crestere prin eliminarea tuturor lastarilor moi. Trebuie avut grija insa.

Plantele sunt în special perene și rar anuale. mici şi devreme caduce. sub formă de rizomi. poliachene. se dezvoltă o tulpină lemnoasă.L. albe şi dispuse radial . bulbi sau tuberculi (rădăcina principală lipseşte). Frunzele bazale la ranunculacee. având rolul de a ajuta planta "să se caţere" . bace. dar întotdeauna ascuţite la vârf şi păroase pe dos. Florile ranunculaceelor sunt hermafrodite. dacă se administrează în cantităţi mici.Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasă: Magnoliatae (Dicotiledonatae) Ordin: Ranales Familie: Ranunculaceae A. putine subarbustive. Dintre speciile lemnoase prezinta interes genul Clematis. lamina frunzelor plantelor care aparţin acestei familii. încă de la prima vedere. în lipsa unui suport. Scoarţa curpenului de pădure este caracteristică. Fructele. Există şi specii cu periant dublu. Există varietăţi ornamentale de curpen cu flori violete sau portocalii. Staminele sunt numeroase. sunt lung sau mediu peţiolate. specia se recunoaşte uşor. este divizată. 4 . nucule. multe ierboase. mai rar dioice.1 Curpenul de pădure (Clematis Vidalba)este o liană care se dezvoltă pe trunchiul şi coroană arborilor sau chiar pe sol. dar nu mai groasă de 6 cm. ca un organ cu multe elemente. Bojor.2Genul Clematis cuprinde aproximativ 230 de sprecii. De asemenea. lungi. având spre interior şi numeroase piese filiforme. grupate in cime. Această familie cuprinde în special plante erbacee. solitare sau in panicule. ramificată. pe lângă cele 4 tepale exterioare. superior. folicule sau. lungă de 7-12 m (15-20 m . dispuse spiralat şi mai multe pistiluri. muguri opusi. prin faptul că se exfoliază în fâşii longitudinale. prin lujerii verzi-cenuşii până la vişinii. Dintr-un rizom bine dezvoltat. cu învelişul floral extern alcătuit dintr-un perigon petaloid. opuse. lung peţiolate. diverse ca formă şi mărime. chiar şi în afara perioadei de înflorire sau de formare a fructelor. sunt achene. Cu câteva excepţii. galbene şi lungi.2. Ovarul este policarpelar. Adesea peţiolurile se transformă în cârcei. Crăciun). Plantele Ranunculacea prezintă stamine numeroase. Floarea se evidenţiază. cu tulpini subterane. în cazul acestei plante. rar lemnoase. cu patru elemente exterioare de culoare alb-gălbuie. Inflorescenţele cimoase ale curpenului.Fructele sunt achene cu stil lung. sunt formate din flori perigonale. actinomorfe (rar zigomorfe). Fl. la aceste vegetale. La curpenul de pădure. flori hermafrodite. 2. sunt considerate a fi cele mai puţin evoluate dicotiledonate. Gen: Clematis 2. hermafrodite. persistent si plumos.în Pădurea Letea din Delta Dunării). învelişul floral. cu 6 muchii rotunjite şi cu peri tari (M. însă la acestea sepalele sunt puţine. Alexan. Numărul şi forma elementului periantului sunt variate. care se lignifică treptat.Plantele reunite în cadrul familiei Ranuculaceae. posedând organe subterane. unii dintre ei cu valoare terapeutică. frunzele sunt compuse (imparipenate). fiind alcătuite din 3-5 foliole. sunt ierboase (rar liane sau arbuşti).Majoritatea speciilor ranunculacee sintetizează glicozizi toxici. Aceste specii. în timp ce cele tulpinale sunt scurt peţiolate sau sesile.1Familia Ranunculaceae este cea mai importantă familie a ordinului Ranunculales. mai rar. 2. actinomorfe. O. de obicei liane agatatoare.Juss.

dar şi în vii. Toamna târziu şi iarna.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicCur pen_de_padure_MEDIA_2. cu stilele lânoase persistente pe carpele. în care se dezvoltă specii lemnoase. cel mai des în pădurile luminoase sau la marginea acestora.html Fructele speciei sunt poliachene . când fructele sunt mature şi arborele suport este desfrunzit. de la câmpie. aspectul lânos al poliachenelor de curpen. Curpenul creşte ca 5 .Florile curpenului de padure http://www.bioterapi. se observă cu uşurinţă în coroana speciei lemnoase tutore. Aspectul de flori lanoase ale poliachenlor de curpen Planta se întâlneşte relativ frecvent în arealele mai umede. participă nu doar ovarul gineceului. dând impresia unui înflorit tardiv . cu soluri fertile. ceea ce însemnă. livezi sau chiar pe garduri. că la formarea lor (carpogeneză). în urma fecundaţiei. ci şi stilele. deal şi de la poalele munţilor.

Curpenul de pădure conţine. ca specie sălbatică. diferite varietăţi horticole de Clematis vitalba şi de Clematis alpina (vezi imaginea 8). dar mai mică. De asemenea. lăstarii de curpen au întrebuinţări oficinale. este relativ rară şi necesită ocrotire .bioterapi. se cultivă prin parcuri şi grădini. creşte pe stânci. anemonină şi anemonol (M. spre interior. şi cu foliolele mai înguste şi dinţate pe margini. sunt lungi şi galbene. Fl. centrate spre mijlocul florii. Alexan. substanţe revulsive. Curpenul de padure-Clematis Alpina http://www. Datorită temperamentul de lumină. Protoanemonina este substanţa principală. Curpenul de munte este o liană asemănătore curpenului de pădure. sub aspectul principiilor active. planta este bogată în taninuri greu hidrolizabile. ca plante ornamentale. apare în parcuri şi grădini. apar cultivate în grădini şi parcuri. ca: protoanemonină. Bojor. Planta este meliferă.liană pe lemn. deşi produce pagube unor specii vegetale lemnoase valoroase.2. se orientează după specia tutore (tigmotropism). Iancu). De asemenea. O. Speciile horticole de curpen. având 4 tepale exterioare de culoare albastră şi. sunt solitare. care creşte în făgetele şi în molidişurile din Munţii Carpaţi.2. Florile la Clematis alpina. mai rar pe molizi sau pe fagi curpenul de munte (Clematis alpina). Curpenul de munte. Iancu). înguste şi de culoare albă. Ca plantă cultivată în scopuri decorative. prin portul lor decorativ. se târăşte pe sol. elemente ale învelişului floral.2Clematis Alpina-Curpenul de munte La altitudini mai mari de 800 m. reprezintă o specie de o mare importanţă ecologică.html 2. îndeosebi în sevă. 2. Specia poate produce pagube prin încovoierea şi ruperea arborilor (I. Crăciun şi I. Iancu). iar ramurile se folosesc la împletirea coşurilor.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicCurpen_de _padure_MEDIA_7. 6 . mai ales pe stâncăriile umbrite (I. iar în lipsa unui suport. Curpenul de pădure.3 Curpenii ornamentali Ca liane ornamentale. în jurul gineceului. curpenul se orientează spre exteriorul coroanei arborelui suport (fototropism pozitiv) . Curpenul de munte. iar ca plantă căţărătoare. poate aduce şi beneficii omului. Staminele. care conferă valoare oficinală acestei specii.

Curpen de gradina http://herbarijum-blog. care s-a constituit într-o familie botanică de sine stătătoare (familia 7 . 2. prin butasi sau marcote (marcotaj serpuit). Are importanta ornamentala deosebita. zidurilor si gardurilor. mari de 5-10 cm. flori solitare sau câte 2-5 pe ramurile scurte. Clematis patens.). În taxonomia ultimilor ani. iar plantele altoite se pastreaza un timp sub clopot de sticla. pe radacini de Clematis vitalba. Clematis parviloba. în despicatura. etc.com/2009/07/jackmanova-pavit-klematisclematis-x. Moore (C. Este indicat pentru locuri adapostite. Viticella)– curpen de gradina La noi se cultiva frecvent de la câmpie pâna în zonele montane (1000 m altitudine). violet închis . în grădini se mai întâlnesc varietăţi ale speciilor americane de curpen (Clematis florida. mai cuprinde şi plante ierboase. desigur diferite prin faptul că nu sunt liane. Clematis Vidalba ( stanga) si Clematis Alpina(dreapta) Genul Clematis.html Se obtine din samânta semanata în aprilie – mai în rasadnite.2. însorite sau semiumbrite. Prezinta tulpini volubile lungi.4Clematis x jacmanii Th. din cadrul familiei Ranuculaceae.blogspot. se foloseste la decorarea chioscurilor. precum şi forme ale speciilor asiatice (Clematis tibetana tangutica. Lanuginosa x C. Clematis jackmanii). dintre care la noi creşte luminoasa (Clematis recta) şi dosnica vânătă (Clematis integrifolia). s-a desprins genul Paeonia (bujorii). Prin altoire se obtine Clematis x jackmanii.De asemenea.

).curpen de pădure (Clematis vitalba). ranunculoides). .rutişor (Thalictrum sp.În flora României.Ranunculus aquatillis. .crucea voinicului (Hepatica transsilvanica). .Ranunculus glacialis.Paeoniaceae).trânjoică (Ranunculus illyricus).).floarea paştelui (Anemone nemorosa. sunt: . deşi şi acestea sunt multe.omag (Aconitum sp. . laetha). . . untişorul sau grâuşorul (Ranunculus ficaria). C. . în ordinea alfabetică. . Reprezentanţii cei mai importanţi. . .dediţei (Pulsatilla montana).). Delphinium consolida) şi speciile înrudite.boglarii (Ranunculus sceleratus). . . .calcea calului (Caltha palustris sin.orbalţ (Actaea spicata). .piciorul cocoşului (Ranunculus sp. 8 .Ranunculus oxyspermus.căldăruşa (Aquilegia vulgaris).cocoşei de câmp (Adonis aestivalis.buruiană de nouă daturi (Ranunculus auricomus). care cresc la noi în ţară.Cimicifuga europaea. .ruscuţa primăvăratică (Adonis vernalis) şi ruscuţa tomnatică (Adonis autumnalis).sălăţica. . .chica voinicului (Nigela damascena). nu atât ca număr de specii. .popâlnic iepuresc (Hepatica nobilis). . . cât mai ales ca număr de indivizi. A. Adonis flammea). . .luminoasa (Clematis recta).floare de leac (Ranunculus repens).nemţişorii de câmp (Consolida regalis sin.piciorul cocoşului de munte (Ranunculus platanifolius) . . cresc foarte multe ranuculacee.bulbuci de munte (Trollius europaeus). . .piciorul cocoşului de arătură (Ranunculus arvensis).gălbinele (Ranunculus polyanthemos) şi gălbinele de munte (Ranunculus carpaticus).găinuşă (Isopyrum thalictroides). .negrilica sau negruşca de cultură (Nigella sativa). H. . .negruşca sau negrilica sălbatică (Nigella arvensis).spânz (Helleborus purpurascens. . . .dosnica vânătă (Clematis integrifolia).Ranunculus flammula. odorus). .floare broştească (Ranunculus acer). . .

dar in interior este nevoie sa fie legata de tutori si spaliere.specie indigena.casesigradini. La soiul 'Ivalace'. Hedera helix este specia cea mai intalnita: raspandita in zonele impadurite ale Europei. garduri si alte asemenea suporturi. cu crestere rapida. avand o deosebita importanta in arboricultura. incepe stadiul de maturizare a plantei. argintiu si crem. frunzele ajung la dimensiunea maxima si apar florile. a treiajelor si a zidurilor. fiind folosita pentru decorarea pergolelor. cu puncte dese. intalnita in Europa de Sud si Caucaz. 9 .ro/revista/a4/62/4/Gradina/Plante-cataratoare---iedera 3.30 cm. pe un fond verde-inchis. iedera se urca fara greutate pe ziduri de caramida. 'Goldheart' are frunzele cu o pata mare centrala galbena-crem. frunzele au marginile ondulate si gofrate. Iedera sau Iarba Zầnelor are lianele cu amplitudine ecologica foarte larga . Frunzele de 'Sagittifofia" au lobul central alungit. Radacinile aeriene se pot prinde cu putere de pereti.1Ge nul Hedera L Hedera HelixL. Afara. creste pana la inaltimi de 15 . creand un efect de dantela. . Frunzele cu trei sau cinci lobi. patate cu gri-verde.Încrengătură Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasă: Magnoliatae (Dicotiledonatae) Ordin: Araliales Familie: Araliaceae http://www. flexibile si subtiri si se catara prinzandu-se de suport cu ajutorul radacinilor aeriene.5 lobi si circa 10 cm lungime. capatand o forma de sageata. In conditiile din exterior. difera mult de la o varietate la alta. Exista multe varietati cu frunze mai mici. ca forma si dimensiuni (de la circa 20 mm la 10 cm). frunzele au 4 . sunt dense si cu frunze lucioase. –Iedera este o planta cataratoare binecunoscuta. Lucrul acesta nu se intampla in cazul plantelor de interior. Tulpinile sunt rezistente. exista in variante simple si variegate. atunci cand iedera ajunge la capatul drumului sau ascendent. distrugand zugraveala si mobila Exista numeroase varietati potrivite pentru interiorul locuintei. usor palmate. verde inchis. putand fi totusi foarte potrivita si pentru interior. dintre care multe sunt variegate. Tulpinile devin drepte si stufoase.Poate ajunge la 20 de metri lungime si diametre la baza de 15-20 centimetri. ideale ca plante de apartament. "Glacier" are frunze trilobate. de forma neregulata. plantele au forma de tufa. argintii de-a lungul nervurilor. foarte rezistenta si mult cultivata in exteriorul locuintelor.

cu dispunere spiralata. lung acuminate si cu margine întreaga. cu 1-3 seminte turtite si rotunde. violet. deal si în regiunile submontane.2Genul Wistaria (Wisteria) Nutt Wistaria sinensis (Sims. arbusti. cu 7-11 foliole. de10-15 cm lungime.5 cm lungime. maronie. învelis floral dublu. corola papilionata. Fruct pastaie.000 de specii de arbori.) Sweet (Glycine sinensis Sims.5 cm . însotite de stipele. pergolelor. dioice. 10-40 cm lungime.letsgogardening.Fructele sunt pastai dehiscente. Fructele pastai dehiscente sau indehiscente. pubescenta. Juss. viguroasa. de cca. Flori hermafrodite. 2-2. tubul caliciului 3-3. Infloreste in aprilie-mai. frecvent folosita la noi pentru decorarea zidurilor. la câmpie. imparipenat-compuse. rareori solitare.5 cm lungime. subarbusti. Frunze obisnuit compuse. acumulatoare de azot. asezate în înflorescente racemoase. liane si plante erbacee din zonele temperate.htm 10 .uk/Informat ion/Wisteria. http://www. dupa cum se poate in imaginea de mai jos. brun-catifelate.co. roz sau albe. i se acorda mare atentie în cultura ornamentala. 10-15 cm lungime. de 6-8 cm. dispuse in raceme pendule.1Familia LEGUMINOSAE A. 4. Frunzele sunt alterne.Iubitoare de caldura. Florile sunt mirositoare. Cuprinde 430 de genuri si peste 12.Încrengătură: Eudicots Clasa: Magnoliopsida Ordin: Fabales Familie: Leguminoase ORDINUL FABALES (LEGUMINOSALES) 4. dar fiind o planta decorativa frumoasa. purpurii.) – glicina Specie origiara din China si Japonia. subtropicale si tropicale. pretentioasa fata de sol. La multe leguminoase se formeaza pe radacini mici tubercule cu bacterii simbiotice. Varietati:Alba cu flori albe. foarte tari.L. heliofila si rezistenta la seceta. rar poligame. Este o liana cataratoare cu tulpini pâna la 20 m lungime. 1.Este o specie termofila.

3 Wistaria floribunda (Willd. Altoirea se face în despicatura (februarie -martie). cu 13-19 foliole. înfloresc în mai-iunie.uk/Informat ion/Wisteria.letsgogardening. necesita sol bogat si reavan. iar în august se taie cresterile lastarilor lungi care se întrepatrund. rezista destul de bine la ger.) D. http://www.co. dar plantele cresc încet. în martie. Înmultire: prin seminte (primavara). de 20-50 cm lungime. frunze imparipenat-compuse.htm Originara din Japonia. Particularitati de cultura: se taie de 2 ori pe an. se pastreaza lastarii formati pe ramuri batrâne si baza ramurilor de un an cu muguri. în pamânt usor nisipos. grupate în raceme. Este o liana de 8 m lungime. 11 . prin butasire cu butasi de radacina (primavara). prin marcotaj serpuitor (primavara). Fructele sunt pastai pubescente.C. flori violete.4. Creste bine la semiumbra sau lumina.

ro/revista/a4/62/4/Gradina/ 12 .Ana Felicia Iliescu. Ed.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanic • http://www.Solness.casesigradini. Timisoara. 1998 • http://www. Ed. Agroprint.bioterapi. 2009 • „Arboricultură ornamentală”. Timisoara. Ceres. 2006 • „Arboricultură ornamentală”-Daniela Sabina Poşta.Ed.Bibliografie: • „Îndrumător-Arboricultură ornamentală’’-Daniela Sabina Poşta.

M. Facultatea de Horticultură şi Silvicultură Departamentul ID Referat la disciplina: Arboricultură ornamentală Studiul speciilor lemnoase ornamentale si modul de introducere in spatiile verzi-Genul Buxus. genul Hedera. genul Wisteria Îndrumător: Şef lucrări dr. genul Clematis. Horticultură ID 13 .U.T.Ş.B.V. Daniela Sabina Poşta Student: Andreea Blaj Anul 2.A.

..........................................2......pag............pag..10 4...............12 14 .........4 2..9 4....6 2...Cuprins: 1...........pag4 2.........................pag....C............2...................................1Genul Hedera L.......pag..............................pag..............2Genul Clematis................pag......................2.......................pag................2.....1Familia Ranunculaceae..2Clematis Alpina-Curpenul de munte....L.............6 2.....................................4Clematis x jacmanii Th..................................... Viticella)– curpen de gradina................1Genul : Buxus L.............pag........1 Curpenul de pădure (Clematis Vidalba).....3 Curpenii ornamentali ..........11 Bibliografie... Juss......................................10 4........................... Lanuginosa x C...................4 2....pag...3 Wistaria floribunda (Willd.......................2Genul Wistaria (Wisteria) Nutt.......1Familia LEGUMINOSAE A.............................pag............. Moore (C.....pag........1 2.............................................7 3......) D...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful