UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de Formare Continuă şi Învă ământ la Distan ă Facultatea de Ştiin e Economice şi Gestiunea

Afacerilor Disciplina: Analiză financiară

SUPORT DE CURS

ANUL III Semestrul 1

Sfântu Gheorghe
2009

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

CUPRINS
I. INFORMAŢII GENERALE ..........................................................................................3

II. SUPORTUL DE CURS PROPRIU-ZIS.................................................................7

MODULUL I BAZELE TEORETICO- METODOLOGICE ALE ANALIZEI FINANCIARE ...............................................................................................................7 Unitatea 1 Delimitări conceptuale ............................................................................8 1.1. Obiectul de studiu al analizei ......................................................................8 1.2. Tipologia analizei economico-financiare....................................................10 1.3. Procesul de analiză economico-financiară ................................................12 1.4. Funcţiile analizei economico-financiare .....................................................14 1.5. Factorii care determină schimbări de stare în funcţionarea sistemelor microeconomice .............................................................................................15 1.6. Sistemul de informaţii, premisă a efectuării analizei economico-financiare .17 1.7. Utiliztorii rapoartelor de analiză financiară .................................................17 Unitatea 2 Metodologia analizei economico-financiare ......................................19 2.1. Metode ale analizei calitative ....................................................................19 2.2. Metode ale analizei cantitative..................................................................21

MODULUL II ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE I COMERCIALIZARE ...25 Unitatea 1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie si comercializare ..........................................................................................................26 1.1. Sistemul indicatorilor valorici utilizaţi .........................................................26 1.2. Analiza dinamicii activităţii pe baza indicatorilor valorici .............................27 1.3. Analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici........................28 Unitatea 2 Analiza cifrei de afaceri ..............................................................................30 2.1. Aspecte conceptuale ................................................................................30 2.2. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri.............................................31 2.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri...........................................................34 2.4. Analiza consecinţelor modificării CA asupra principalilor indicatori ecfinanciari ........................................................................................................35 Unitatea 3 Analiza valorii adăugate..................................................................36 3.1. Aspecte conceptuale ................................................................................36 3.2. Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate............................................37 3.3. Analiza factorială a valorii adăugate..........................................................38 3.4. Analiza consecinţelor modificării VA asupra principalilor indicatori economico-financiari .......................................................................................39

1

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

MODULUL III ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII .............................. 41 Unitatea 1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor ........................................ 42 1.1. Abordări conceptuale privind cheltuielile întreprinderii ............................... 42 1.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii.................. 43 Unitatea 2 Analiza cheltuielilor de exploatare ................................................. 44 2.1. Analiza cheltuielior la 1000 lei venituri din exploatare................................ 44 2.2. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri .......................................... 46 Unitatea 3 Analiza costului pe unitatea de produs.......................................... 48 3.1. Analiza principalelor categorii de cheltuieli pe unitatea de produs............. 48 3.2. Analiza costului marginal ........................................................................ 50

MODULUL IV ANALIZA PROFITULUI I RENTABILITÃŢII ACTIVITĂŢII ........... 52 Unitatea 1 Analiza profitului ............................................................................ 53 1.1. Analiza structurală a profitului .................................................................. 53 1.2. Analiza soldurilor intermediare ale gestiunii (S.I.G.) .................................. 54 1.3. Analiza factorială a profitului la nivel de întreprindere................................ 56 Unitatea 2 Analiza ratelor de rentabilitate ....................................................... 59

MODULUL V ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR- PATRIMONIALE A UNITĂŢII . 63 Unitatea 1 Bilanţul intrument de bază al analizei financiare ........................... 64 1.1. Bilanţul patrimonial .................................................................................. 64 1.2. Bilanţul funcţional .................................................................................... 66 Unitatea 2 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii .............................. 67 2.1. Analiza structurii activului......................................................................... 67 2.2. Analiza structurii datoriilor ........................................................................ 69 2.3. Analiza structurii capitalurilor.................................................................... 70 2.4. Analiza patrimoniului net .......................................................................... 70 Unitatea 3 Analiza indicatorilor de lichiditate.................................................. 72 Unitatea 4 Analiza indicatorilor de solvabilitate- îndatorare ........................... 73 Unitatea 5 Analiza tabloului de finanţare......................................................... 75 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................82

2

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

I.

INFORMAŢII GENERALE

• Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: BOGDAN LAURA Birou: Str. Ciucului Nr.50 Telefon: 0267-352.805 Fax: 0267-352.805 E-mail: laura.bogdan@econ.ubbcluj.ro Consultaţii: luni 11,00- 13,00 Date de identificare curs şi contact tutori: Numele cursului: ANALIZĂ FINANCIARĂ Codul cursului: EBF0046 Anul III, Semestrul I Tipul cursului: Opţional Tutori: BOGDAN LAURA Adresa e-mail: laura.bogdan@econ.ubbcluj.ro Consultaţii: luni 11,00- 13,00 CSŐSZ CSONGOR Adresa e-mail: csongor85@freemail.hu Consultaţii: joi 15,30-17,30

• Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite Înscrierea la cursul de Analiză financiară nu este condi ionată de promovarea niciunui examen din anii anteriori, însă cunoștin ele dobândite prin aprofundarea disciplinelor de Matematici financiare și actuariale, Statistică descriptivă, Contabilitate financiară și Contabilitate de gestiune sporesc considerabil accesibilitatea temelor pe care vi le propunem. • Descrierea cursului Analiza economico-financiara reprezintă o sursă de fundamentare a deciziilor manageriale, un mijloc de apreciere a rezultatelor precum și un instrument de previziune economico-financiară. Disciplina cuprinde 3 mari părţi şi anume: - “Fundamentele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare” a cărei scop constă în prezentarea procedeelor şi metodelor cu ajutorul cărora se cuantifică influenţele factorilor. - “Analiza stării economice a firmelor”, care evidenţiază pe de o parte efortul depus în obţinerea rezultatelor, iar pe de altă parte efectul obţinut, aceasta realizându-se pe baza unor modele de analiză specifice fenomenelor analizate. - “Analiza stării financiare a firmelor”, a cărei scop constă în interpretarea datelor financiar-contabile pe baza situaţiilor financiare. Temele tratate pe parcursul disciplinei au drept obiectiv final stabilirea unui diagnostic complet al firmei pe baza unor criterii de performanţă.

3

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

DINU E.calculul și interpretarea indicatorilor sintetici de gestiune. Robu V. 4 PDF Created with deskPDF PDF Writer . solvabilitate.. Analiza profitului și a rentabilitãţii activită ii V. Ed.asigurarea fondului de cunoștin e. Analiza economico-financiară a societă ilor comerciale. Vâlceanu Ghe.Obiectivele cursului: . 2001.ubbcluj.ro/sfantugheorghe. Bazele teoretico. Bătrâncea. 2001..com/group/ubb_econ_sfgheorghe/files si http://extensii. calitative și structurale din activitatea întreprinderii.Gheorghe. Presa Universitară Clujeană. 2004.Trial :: http://www. • Materiale bibliografice obligatorii 1 2 3 4 5 Bătrâncea. 1997. Cluj-Napoca. Analiza situaţiei financiar-patrimoniale a întreprinderii Cursul în format electronic poate fi accesat și descărcat de pe adresa: http://groups. I. Analiza economico-financiară.com . Georgescu N. Sf. Activită ile facultative constă în activită i tutoriale. Cluj-Npoca. Editura Economică.. O descriere a conceptelor majore folosite poate fi găsită în curs la începutul fiecărui modul. Bucuresti. Analiza cheltuielilor întreprinderii IV. • Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs Acest silabus a fost elaborat pentru a ușura ”munca” studentului în parcurgerea cursului de Analiză financiară. este structurat pe 5 module: I..ob inerea și valorificarea informa iilor de sinteză rezultate din analiza și corela iile indicatorilor economico-financiari din bilan privind integritatea și eficien a utilizării resurselor angajate în activită i economice specifice.. . Editura ASE. I. catedra de Administrarea Afacerilor. ASE. Ed. Bucuresti. bonitate. Analiza economica și financiara a firmei. consulta ii on-line și fa ă în fa ă.. Georgescu N. rentabilitate și eficien ă a întregii activită i a firmei. Analiza activită ii de produc ie și comercializare a firmelor III.yahoo. Parcurgerea cursului presupune atât activită i obligatorii cât și facultative din partea studentului. București Robu V. Analiză financiară pe bază de bilan .metodologice ale analizei economice și financiare II. în func ie de cuprinsul fiecărui modul – acest lucru va fi precizat mai explicit la sfârșitul modulelor. .docudesk. Analiza economico-financiara. abilită i. lichiditate. • Organizarea temelor în cadrul cursului Cursul de Analiză financiară.. Editura ETA. deprinderi privind ob inerea și valorificarea în activitatea de conducere a informa iilor curente privind influen a analitică a factorilor de produc ie asupra rezultatului economico-financiar în vederea diagnosticării corecte a tendin elor cantitative. activită ile obligatorii presupun prezen a studentului la sediul FSEGA.

Calendarul activită ilor este este afișat la sediul catedrei. vor fi parcurse primele trei modulele ale cursului.în cazul studiului individual studentului îi este necesar un calculator cu legătură internet pentru accesarea cursului și pentru consulta ii online (puse la dispozi ia studentului în laborator sau în sala de lectură). Bazele teoreticometodologice ale analizei economice și financiare. notă care va avea o pondere de 70% din nota finală. • Materiale şi instrumente necesare pentru curs Se recomandă utilizarea următoarelor echipamente.com . Sunt utile și relevante din perspectiva scopului și obiectivelor cursului. 48 ore înaintea activită ii. • Politica de evaluare şi notare Evaluarea studen ilor se va realiza printr-un examen examen scris (test) în sesiunea de examene din modulele cursului.docudesk. • Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studentilor prin afișare la sediul catedrei și electronic în maxim 48 ore de la examen. Co ocazia ultimei întâlniri se va recapitula materialul parcurs la primele întâlniri. analiza activită ii de produc ie și comercializare a firmelor și a cheltuielilor întreprinderii urmând ca la următoarea întâlnire să continuăm cu analiza rentabilită ii și situa iei financiare a întreprinderii.Trial :: http://www. dar orice modificare va fi anun ată studen ilor cu min. • Elemente de deontologie academică Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică: • Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată conform reglementărilor în vigoare. instrumente și materiale: . În ceea ce privește modalitatea şi cerinţele pentru a intra la examenul de mărire precum şi modalitatea de notare nu există diferenţe faţă de examenul iniţial. videoproiector (asigurat de facultate). .pentru desfășurarea în condi ii optime a activită ilor tutoriale sunt necesare: laptop (asigurat de facultate). Gheorghe. • Calendar al cursului Cu ocazia primei întâlniri. precum și din nota primită pentru temele de control predate în timpul semestrului cu pondere de 30%. • Contestaţiile pot fi adresate în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor iar soluţionarea lor nu va depăsi 48 de ore de la momentul depunerii. putând suporta modificări. la sediul catedrei de Administarea Afacerilor din Sf.Toate sursele bibliografice enumerate sunt obligatorii. 5 PDF Created with deskPDF PDF Writer .

6. cadrele didactice ne exprimăm disponibilitatea. Parcurge i cu aten ie modulele cursului. Vă documenta i pentru examen.docudesk.com . de a adapta metodele de transmitere a informaţiilor precum şi modalităţile de evaluare și la studen ii afecta i de dizabilită i motorii sau intelectuale. oferind șanse egale acestora. 3. Rezolva i studiile de caz și exerci iile consemnate cu ocazia activită ilor aplicative. • Strategii de studiu recomandate Schema modulului de lucru recomandat de tutori pentru parcurgerea cursului de analiză financiară este următoarea: 1. fără a apela la răspunsuri. Răspunde i la întrebările recapitulative sub forma unor expuneri verbale sau în scris. Realiza i teste de autoevaluare și temele de control. 5. 4.Trial :: http://www. bibliografiei obligatorii și al informa iilor suplimentare primite cu ocazia activită ilor tutoriale. 2. Datele de contact (telefon. e-mail) ale noastre stau la dispozi ia tuturor studen ilor. 6 PDF Created with deskPDF PDF Writer .• Studenţi cu dizabilităţi Noi. Localiza i în text conceptele și cuvintele cheie. Evalua i răspunsurile și relua i documentarea pe baza silabusului și al bibliografiei suplimentare.

II. SUPORTULDE CURS PROPRIU-ZIS

MODULUL I BAZELE TEORETICO- METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICE ȘI FINANCIARE

OBIECTIVE: - În elegerea rolului și importan ei analizei economico- financiare în procesul decizional; - Familizarizarea cu conceptele fundamentale ale analizei economicofinanciare; - Interpretarea influenţelor factorilor care acţionează asupra fenomenelor economice şi propunerea unor soluţii pertinente de creştere a eficienţei economice; - Descrierea con inutului și etapelor procesului de analiză; - Învă area,în elegerea și stăpânirea instrumentelor utile ealborării unor modele de analiză economico- financiară, performante care să surprindă cât mai bine realitatea economică. CONCPTE CHEIE: Delimitări conceptuale, Analiză finanaciară, Analiză economico- financiară, Analiză tehnico- economică, Analiza performan elor întreprinderii, Tipologia analizei: analiza postfactum, analiză curentă, analiză previzională; analiză calitativă, analiză cantitativă; analiză micro-, mezo- și macroeconomică; analiză statică, dinamică; analiză pe termen scurt, mediu sau lung; Analiză internă, analiză externă; Procesul de analiză: obiectului analizei; elemente, factori, cauze; stabilirea rela iilor condi ionale dintre factori; cuantificarea influen elor factorilor asupra fenomenului studiat și sinteza rezultatului analizei; Func iile analizei: informa ională, de evaluare, de fundamentare a deciziilor, gestionarea eficientă a resurselor și de evaluarea performan elor manageriale; Sistemul de informa ii: surse interne, surse externe; Utilizatorii rapoartelor de analiză: utilizatori interni, managerii și exteni, clien ii, furnizori, investitorii, creditoii firmei și statul, Metode ale analizei calitative: diviziunea şi descompunerea rezultatelor, gruparea şi comparaţia, Metode ale analizei cantitative: metoda balanţieră, metodae substituţiilor în lanţ, metoda ratelor, metoda analizei regresionale, metoda scorurilor.

7

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL: Se recomandă o abordare a studiului pornind de la cele două concepte de bază – analiză financiară și analiză economico- financiară – şi evidenţierea relaţiei dintre ele. Următorul pas îl constituie în elegerea obiectivelor analizei, a con inutului și etapelor procesului de analiză a activită ii economic. Însușirea aspectelor teoretice presupune studiul individual al prezentului material și a bibliogrfiei indicate pe parcurs, suportul de curs reprezentând numai un ghid pentru sistematizarea materialului. De asemenea se face apel la cunoștin ele dobândite de studen i pe parcursul anilor de studiu la disciplinele precum matematica și satatistica în vederea elaborării modelelor de analiză a fenomenelor economic și interpretării rezultatelor ob inute în urma cuantificării influen elor factorilor.
UNITATEA 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARĂ 1.1. Obiectul de studiu al analizei În dic ionarul explicativ al limbii române, termenul de analiză provine din limba franceză și are un dublu în eles. În primul rând, prin verbul a analiza (fr. analyser) se în elege ”a cerceta un întreg, un fenomen, etc. examinând fiecare element în parte”; în al doilea rând, substantivul analiză (fr. analyse) înseamnă o metodă știin ifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte” Astăzi, în abordarea sistemică a problematicii firmelor un rol deosebit revine analizei economico-financiare, ca instrument de supraveghere a activităţii şi performanţelor acesteia. Analiza economico-financiară prin metodologia, procedeele şi tehnicile specifice de care dispune, concură la diagnosticarea stării diferitelor procese şi fenomene, le descoperă structura, stabileşte relaţiile de cauzalitate, factorii care le guvernează, descoperă legile formării şi dezvoltării lor, iar pe această bază oferă conducerii posibilitatea adoptării deciziilor privind îmbunătăţirea activităţii în viitor. Activitatea de producţie şi comercializare, reprezintă pentru oricare firmă, indiferent de forma de proprietate, raţiunea de a exista, respectiv de a produce bunurile necesare satisfacerii unor nevoi sociale. În acest caz, sarcina analizei constă în evidenţierea gradului de realizare a sarcinilor programate privind indicatorii de rezultate şi performanţă care caracterizează activitatea productiv-industrială a întreprinderii, efectuarea de comparaţii între indicatorii realizaţi de întreprindere şi cei ai întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi ramuri, evidenţierea cauzelor care au determinat anumite abateri, stabilirea măsurilor ce se impun în vederea corectării situaţiilor nefavorabile, pe de o parte, concomitent cu evaluarea complexă a activităţii şi a rezultatelor întreprinderii în corelaţie cu cerinţele pieţei, pe de altă parte.

8

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Capacitatea întreprinderii de a răspunde cerinţelor şi reacţiilor pieţei este dependentă de asigurarea cu resurse materiale, umane şi financiare, dar fără a pierde din vedere aspectele privind eficienţa utilizării acestora. Asigurarea din punct de vedere cantitativ, calitativ şi la termen cu produse şi servicii, trebuie realizată pe baza identificării corecte a solicitărilor şi motivaţiilor clienţilor. Aceasta constituie o modalitate de a răspunde cerinţelor pieţei, fiind expresia utilizării eficiente a factorilor de producţie (natura, munca şi capitalul) ai întreprinderii. Asigurarea întreprinderii cu personal, vizează pe lângă latura cantitativă şi aspecte de ordin calitativ, exprimate prin gradul de calificare a salariaţilor. Analiza economică are deci ca obiectiv, în acest caz, determinarea gradului de asigurare cu personal din punct de vedere cantitativ, pe structură, la termen şi calitativ, precum şi utilizarea acestuia prin prisma timpului de muncă utilizat şi al eficienţei utilizării. Existenţa bazei tehnico-materiale sau a potenţialului material, constituie o condiţie indispensabilă a desfăşurării activităţii. Potenţialul material, formează practic suportul real al capitalului fix (mijloace fixe, respectiv active fixe de exploatare) şi al capitalului circulant (stocuri, respectiv active circulante de exploatare). Desfăşurarea oricărei activităţi şi cu atât mai mult a unei activităţi productive reclamă, implicit, consumul dar şi utilizarea factorilor de producţie. Atât consumul cât şi utilizarea respectivilor factori, trebuie să se încadreze în anumite niveluri considerate ca fiind obiectiv normale, care reprezintă criterii de comparaţie privind aprecierea comportamentului diferitelor categorii de cheltuieli. Analiza evoluţiei costurilor trebuie făcută în strânsă dependenţă cu scopul propus, respectiv cu masa efectelor generate. Mecanismul formării rezultatelor întreprinderii cât şi dimensiunea şi structura acestora, constituie consecinţa firească a consumurilor de resurse circumscrise aceleiaşi sfere de cuprindere. Obiectul analizei îl formează toate categoriile de cheltuieli care concură la desfăşurarea activităţii întreprinderii. Analiza urmăreşte să evidenţieze căile şi mijloacele privind reducerea cheltuielilor, în scopul menţinerii in limitele de eficienţă care concură la performanţa economico-financiară a întreprinderii. Analiza performanţelor unei întreprinderi, inclusiv a rentabilităţii acesteia, sunt necesare pentru o corectă apreciere şi evaluare a eventualelor modificări esenţiale privind resursele economice pe care le-ar putea controla în viitor. Importanţă deosebită prezintă variaţia performanţei în viitorul previzibil, determinându-se în acest scop aspectele legate de generarea de fluxuri de trezorerie în funcţie de resursele existente. În ceea ce priveşte orientarea întreprinderii către noi resurse financiare, analiza performanţei va trebui să furnizeze concluzii asupra impactului pe care l-ar avea utilizarea de resurse suplimentare. Totodată, analiza financiară urmăreşte să evidenţieze modalităţile de realizare ale echilibrului financiar pe termen mediu şi lung (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ) şi treptele de acumulare bănească, de rentabilitate ale activităţii întreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierdere).

9

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

În cazul analizei situaţiei financiar-patrimoniale, un rol deosebit îl ocupă stabilirea căilor de menţinere a independenţei financiare şi de realizare a flexibilităţii în acest domeniu. Scopul analizei financiare îl constituie întocmirea diagnosticului financiar al întreprinderii, în vederea evidenţierii punctelor forte şi a punctelor slabe, adică a stării de sănătate sau de slăbiciune financiară a întreprinderii, precum şi a potenţialului managementului financiar. 1.2. Tipologia analizei economico-financiare Diversitatea activităţilor desfăşurate de către o întreprindere şi varietatea situaţiilor întâlnite privind conţinutul, nivelul şi caracteristicile performanţelor economico-financiare ale acesteia, reclamă necesitatea utilizării mai multor tipuri de analiză, care pot fi structurate după mai multe criterii: a) În funcţie de raportul dintre momentul în care se efectuează analiza şi momentul desfăşurării fenomenului, distingem:  Analiza post-factum, post-operativă sau analiza activităţii, constituie un instrument de “supraveghere şi reglare” a modului de funcţionare a unei întreprinderi, ceea ce presupune cercetarea rezultatelor acesteia potrivit relaţiilor cauzal-funcţionale şi implicit relevarea gradului de realizare a obiectivelor programate (încadradrea în limitele stabilitede managementul firmei). Post-factum, ca sens noţional, defineşte o activitate, proces sau eveniment care a avut loc sau care s-a încheiat, analiza acestuia efectuându-se ulterior producerii lui. Analiza post-factum îşi dovedeşte utilitatea în activitatea practică a întreprinderii prin aceea că furnizează informaţii privind încadrarea sau neîncadrarea rezultatului obţinut în limitele estimate ca fiind normale (inclusiv în nivelurile programate). Analiza activităţii priveşte prezentul şi trecutul, în timp ce analiza previzională priveşte viitorul. Dacă separăm prezentul de trecut, se poate crea o nouă categorie şi anume analiza concomitentă sau curentă. Acest tip de analiză constă în secţionarea unui fenomen şi presupune urmărirea sa pe fragmente, cu condiţia menţinerii unităţii fenomenului. Ca tip de analiză post-factum care se poate îmbina şi cu analiza prospectivă menţionăm analiza diagnostic, care permite aprecieri asupra performanţelor economico-financiare ale unei întreprinderi, asupra unei structuri de tipul funcţiilor acesteia, asupra centrelor de responsabilitate sau a unui segment al activităţii întreprinderii.  Analiza previzională sau prospectivă, presupune determinarea evoluţiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetării factorilor (a relaţiilor de cauzalitate), a acţiunii lor în perspectivă (inclusiv cu luarea în considerare şi a altor factori decât cei cunoscuţi). Analiza previzională constituie o etapă premergătoare în elaborarea strategiei activităţii economico-financiare a întreprinderii. Ea este utilizată de către centrele de decizie pentru stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse în perioada viitoare.

10

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

suprafaţă.b) Din punct de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor. d) După modul de urmărire în timp a fenomenelor.Trial :: http://www.). loc un proces de purificare prin tercerea de la factori calitativi mai puţin puri către factori mai puri. factori demografici. prin natura lor. potrivit principiului descompunerii în trepte. se trece de la o esenţă mai puţin profundă către alta mai profundă. deoarece fenomenele. distingem:  Analiza statică studiază fenomenele. relevând pe baza relaţiilor existente între acestea. Noţiunea de static este legată de modul de efectuare a analizei şi nu de natura fenomenului. deosebim:  Analiza calitativă. 11 PDF Created with deskPDF PDF Writer . lucrărilor şi prestărilor de servicii. durată etc.docudesk.  Analiza pe termen lung operează cu date care depăşesc termenul de un an. precum şi elementele şi factorii care influenţează asupra acestora la un moment dat. nu pot fi statice. o anumită poziţie a fenomenului supus analizei. relevând poziţia lor într-un şir de momente. c) După nivelul la care se desfăşoară analiza. urmăreşte esenţa fenomenului. probleme sociale.  Analiza mezoeconomică studiază fenomenele şi procesele la nivelul sectorului sau al ramurii de activitate în scopul evidenţierii poziţiei firmei pe piaţă. distingem:  Analiza pe termen scurt serveşte managementului întreprinderii pentru conducerea operativă a activităţii pe perioade de timp de până la un an de zile. în raport cu obligaţiile asumate prin contarctele încheiate cu beneficiarii. număr. utilizând în acest scop modele de tip statistic sau stocastic. nivel de dezvoltare. produs intern brut etc. Evidenţierea legăturii dintre diferitele poziţii succesive ale fenomenelor economice se face pe baza cercetării factorilor care au determinat aceste schimbări. operând preponderent cu mărimi globale sau agregate ca de exemplu produs naţional brut. volum.  Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenului prin determinări comensurative exprimate prin greutate. performanţele economico-financiare realizate etc. vizează relevarea comportamentului acesteia privind realizarea produselor. legislaţie şi reglementări. distingem:  Analiza microeconomică cercetează fenomenele economico-financiare la nivelul întreprinderii sau al compartimentelor funcţionale din cadrul structurii sale organizatorice. În procesul de analiză. a capacităţii concurenţiale a acesteia etc. deci. Acest tip de analiză centrată la scara întreprinderii. de cultură şi credinţă.  Analiza macroeconomică presupune studierea fenomenelor la nivelul economiei naţionale sau al economiei mondiale (conjunctura internă şi internaţională.  Analiza dinamică cercetează fenomenele economice în mişcare. e) După orizontul de timp pe care se cercetează fenomenul. însuşirile sale esenţiale. În determinarea modificării fenomenelor şi cuantificarea (măsurarea) influenţei factorilor asupra fenomenelor analizate. factori climaterici etc. factorii care sunt de aceeaşi natură cu fenomenul analizat. având.com . sunt utilizate metodele matematice. potrivit obiectului de activitate.

factorilor şi cauzelor fenomenului studiat.com . Delimitarea obiectului se face în timp şi spaţiu. sunt interesate în a-şi forma o imagine asupra dezvoltării viitoare a afacerilor întreprinderii.  Analiza financiară vizează cu predilecţie fluxurile financiare care se formează la nivelul întreprinderii. partenerii externi ai întreprinderii se bazează pe informaţiile furnizate de analiza financiară (diagnosticul financiar extern). inclusiv îmbinarea acesteia cu sinteza. partenerii de afaceri (furnizori. cantitativ şi calitativ.docudesk. 1. precum şi organele de urmărire penală sau instanţele de judecată. analistul poate detecta stările de dezechilibru din diferite domenii ale activităţii întreprinderii. facilitatea efectuării acesteia rezidă din faptul că analistul are o poziţie privilegiată deoarece beneficiază de o serie de informaţii despre întreprinderea analizată.f) După criteriile de studiere a fenomenelor. statul reprezentat prin autorităţile locale. Conţinutul procesului de analiză economico-financiară. În acelaşi mod. Acţiunea de creştere a producţiei fizice este rezultatul unei analize tehnicoeconomice efectuate de specialişti cu cunoştinţe tehnice şi economice. utilizând anumite metode de evaluare şi calcul. precum și cauzele acestora. trecând de la cei cu acţiune directă la cei care acţionează indirect. b) Determinarea elementelor. Factorii se stabilesc în mod succesiv.). presupune parcurgerea următoarelor etape: a) Delimitarea obiectului analizei. În fundamentarea deciziilor lor. rezultate. Analiza porneşte de la rezultatele procesului încheiat către elemente şi factori. Exemplul clasic îl constituie procedura utilizată de bănci pentru studierea cererilor întreprinderilor privind acordarea de credite. Elaborarea acestor analize servesc conducerii întreprinderii. g) În funcţie de poziţia analistului. distingem:  Analiza tehnico-economică îmbină caracterul tehnic cu cel economic. guvern şi organizaţiile cvasiguvernamentale. prin intermediul celor cu acţiune directă. care se exprimă sub forma indicatorilor economico-financiari.  Analiza externă se efectuează de partenerii externi. clienţi etc. situaţiei economico-financiare şi securităţii financiare a acesteia.  Analiza economico-financiară tratează corelaţiile dintre activitatea economică (de exploatare) şi cea financiară (analiza riscului financiar trebuie corelată cu analiza riscului de exploatare). Procesul de analiză economico-financiară Drumul parcurs de analiză este inversul evoluţiei reale a fenomenului. Descompunerea în elemente presupune o analiză structurală. cât şi pentru fundamentarea activităţii viitoare. Pe baza acestor informaţii. modul de gestionare şi plasare a capitalului etc. constă în identificarea anumitor fapte.3. atât pentru cunoaşterea stării de fapt reflectată prin nivelul performanţelor economicofinanciare şi exercitarea pe această bază a controlului privind modul de realizare a sarcinilor programate. stabilind totodată măsurile care se impun în vederea remedierii. până la stabilirea 12 PDF Created with deskPDF PDF Writer . distingem:  Analiza internă are un caracter parctic. care urmăresc capacitatea acestora de a-şi achita obligaţiile. fenomene.Trial :: http://www.

iar parcurgerea lor se impune cu ocazia analizei oricărui fenomen economico-financiar. În această etapă intervine analiza cantitativă.Trial :: http://www. Fig. care pe baza unei metodologii proprii permite măsurarea influenţelor. iar. Parcurgerea acestor trei etape conduce la elaborarea modelelor de analiză ale proceselor şi fenomenelor analizate. Potrivit principiului descompunerii în trepte.cauzelor finale. factori şi cauzele finale. elemente. permite. fixând totodată conceptul “ordine de analiză”.docudesk. pe de altă parte. la obţinerea unor randamente maxime ale utilizării acestora în vederea asigurării marjei concurenţiale. Schema desfăşurării procesului de analiză economico-financiară Schema mai sus prezentată. Desfăşurarea procesului de analiză este prezentat în figura 1. În acest scop este necesar a se determina relaţia cauză-efect. către alta mai profundă. d) Măsurarea (cuantificarea) influenţelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat. c) Stabilirea relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor şi fenomenul analizat pe de o parte. e) Sinteza rezultatelor analizei.1.1. procesul cunoaşterii este adâncit de la o esenţă mai puţin profundă. sesizarea condiţiilor în care acţionează un fenomen precum şi a elementelor sau factorilor care influenţează asupra acestuia. 1. Respectarea etapelor este obligatorie. care permite evidenţierea relaţiilor dintre fenomen. cât şi dintre diferiţii factori care acţionează asupra acestuia. pe de altă parte. pune în evidenţă două tipuri 13 PDF Created with deskPDF PDF Writer .com . respectiv raporturile de condiţionare. respectiv al deciziilor menite a contribui la utilizarea optimă a factorilor de producţie. Caracterul ştiinţific al analizei ca metodă a cunoaşterii. constituie etapa stabilirii concluziilor şi aprecierilor asupra activităţii desfăşurate (în funcţie de obiectul analizei). este condiţionat de parcurgerea acestor etape. a viabilităţii întreprinderii. pe de o parte. faţă de evoluţia reală a fenomenului. Elaborarea măsurilor. dimensionarea rezervelor interne şi aprecierea cât mai exactă a rezultatelor.

atunci când aceştia reprezintă limite. ea presupune. sau în situaţia în care interesele şi echilibrul macrosistemului admit acest lucru. în vederea reglării lor în perioada următoare. În procesul de analiză.4. în timp ce factorii reprezintă forţele motrice care provoacă sau determină un fenomen (de exemplu numărul mediu scriptic faţă de cifra de afaceri). prezintă interes modul de desfăşurare al oricărei activităţi în scopul satisfacerii unor nevoi sociale. În structurile decizionale ale întreprinderii. acestea apar drept cauze finale deoarece procesul de analiză reprezintă inversul evoluţiei reale a fenomenului. rolul său constă în a transpune în practică cerinţele funcţiei anterior prezentate. ele sunt cauze primare.com . în scopul informării centrelor de decizie asupra modului de realizare a performanţelor economico-financiare. niveluri ale concurenţei pe diferite pieţe etc. Elementele reprezintă părţi componente ale fenomenului analizat (de exemplu costul produsului pe articole de calculaţie sau pe elemente primare de cheltuieli).principale de naliză: analiza structurală (prin elemente) şi analiza factorială (prin factori). deşi definită ca având caracter autonom. asigură valorificarea datelor furnizate de întregul sistem de evidenţă economică.Trial :: http://www. Func iile analizei economico-financiare Analiza economico-financiară realizează. un 14 PDF Created with deskPDF PDF Writer . reprezintă o cerinţă obiectivă a desfăşurării activităţii în oricare domeniu al vieţii economicosociale.docudesk. prin ea însuşi. în anumite condiţii. Este cunoscut faptul că oricare ar fi această activitate. poziţionarea unor stări comparativ cu standardele normative. Această funcţie capătă contur şi se materializează prin cele două laturi ale sale. c) funcţia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienţă. Reglarea funcţionării sistemului întregeşte de fapt bucla analiză-diagnostic şi se realizează în raport cu parametrii de funcţionare. în procesul conducerii o serie de funcţii: a) funcţia informaţională. Din punct de vedere al apariţiei şi dezvoltării oricărui fenomen. presupune reflectarea modului de valorificare a potenţialului tehnico-economic al întreprinderii. precum şi a cauzelor care au generat eventuale dereglări. În ceea ce priveşte cauzele. Diagnosticul. restricţii sau valori potenţiale. care se individualizează şi întrepătrund într-un proces simbiotic: diagnostic şi respectiv reglare. pe de o parte. provoacă şi respectiv explică apariţia unui fenomen. b) funcţia de evaluare a potenţialului tehnico-economic al întreprinderii. Cauzele finale reprezintă ultimele cauze descoperite în procesul de analiză. acestea reprezintă fenomene care. în accepţiunea de “potenţial” circumscris în nivelele maxime sau minime ordonate de sistemul de conducere al acesteia. în accepţiunea de echilibrare a funcţionării sistemului întreprindere. subscris funcţiei de evaluare. 1.

). este generatoare de efecte. auditorii. 1. d) funcţia de reflectare a gestionării eficiente a patrimoniului şi de evaluare a performanţelor managementului se realizează cu ajutorul contabilităţii. Factorii care explică rezultatele economico-financiare pot fi grupaţi după mai multe criterii. precum şi stabilirea posibilităţilor de îmbunătăţire a activităţii întreprinderii ca sistem. Nimeni nu este dispus a investi fără a obţine o eficienţă scontată a respectivei investiţii. ea fiind temeiul cunoaşterii prezentului în economie. Contabilitatea reprezintă un bun universal.efort economic. bursa de valori). determină formarea şi modificarea unui fenomen economic. Informaţiile în cauză.com .docudesk. nu acţionează izolat. tehnologici. alţi utilizatori (organizaţiile profesionale. autorităţile locale). de regulă. pe de altă parte. psihologici. distingem următoarele categorii de factori: tehnici. partenerii de afaceri (furnizorii. luând în considerare caracterul limitat al resurselor sau maximizarea efectelor. organizatorici. 15 PDF Created with deskPDF PDF Writer . vizând după caz minimizarea eforturilor. astfel: a) După conţinutul (natura) lor. clienţii etc. să reflecte performanţele economico-financiare realizate precum şi dezechilibrele manifestate în realizarea acestora. e) funcţia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economicofinanciar. dar şi un consilier indispensabil al viitorului. investitorii în obligaţiuni. Sistemul informaţional trebuie să oglindească veridic circuitul valorilor în stadiile lor de transformare. constituie suportul necesar efectuării analizei financiare externe orientată spre formularea diagnosticului asupra condiţiilor de echilibru financiar. constituind un instrument de analiză permanentă a gestionării valorilor patrimoniale în condiţii de eficienţă. băncile şi alţi investitori.Trial :: http://www. analiştii şi consultanţii externi. a naturii acestora şi a legăturilor prin intermediul cărora concură la formarea şi respectiv la modificarea unui fenomen. social-politici. guvernul şi organizaţiile cvasi-guvernamentale. a solvabilităţii şi a structurii financiare a întreprinderii. Cunoaşterea factorilor. care presupune punerea alternativă în balanţă a eforturilor necesare pentru obţinerea unorefecte sau viceversa. statul (fiscul. Factorii care determină schimbări de stare în sistemelor microeconomice funcţionarea Factorii. presupune analiza relaţiilor cu: furnizorii de capital (acţionarii şi consultanţii acestora. iar. demografici. Satisfacerea cerinţelor acestei funcţii este condiţionată de furnizarea de către întreprindere a informaţiilor economico-financiare ca expresie a activităţii desfăşurate.5. într-un sistem de legături cauzale bine definit. organele de urmărire penală sau instanţele de judecată. publicul). economici. biologici. ci interdependent. a unui rezultat. Decizia în acest domeniu se bazează pe calculul economic de eficienţă. Ei. ca forţe motrice ale dezvoltării. reprezintă un element definitoriu al obiectului analizei economico-financiare. naturali etc.

com .. dar cu un grad redus de complexitate.. 3. distingem:  factori interni (endogeni). distingem:  factori dependenţi de efortul propriu.  factori externi (exogeni). care îşi au originea în mediul exterior. distingem:  factori previzibili (cerţi sau determinabili). e) După gradul de sintetizare. sunt cei care nu mai pot fi descompuşi având în vedere sfera de desfăşurare a analizei. deosebim:  factori cu acţiune directă. sunt cei acre acţionează necontrolat ca urmare a unor abateri de la desfăşurarea normală a proceselor economice sub impulsul unor factori exteriori necontrolabili (piaţa externă. se disting factori specifici aprovizionării. i) După intensitatea acţiunii lor.  factori calitativi. care intervin în situaţia în care rezultatul analizat se referă la mărimi agregate. De regulă.b) După caracterul lor în cadrul unei relaţii cauzale. . care sunt de aceeaşi natură cu fenomenul analizat. care îşi au originea în interiorul întreprinderii.docudesk. sunt cei care acţionează asupra fenomenului analizat prin intermediul primei categorii.  factori de structură. n). sunt acei factori care îşi exercită nemijlocit influenţa asupra fenomenului analizat.  factori secundari a căror influenţă nu este decisivă în obţinerea rezultatelor. g) După stadiul circuitului economic. producţiei şi vânzării producţiei. distingem:  factori dominanţi (cheie) a căror influenţă este hotărâtoare în obţinerea rezultatelor. dar acţionează prin intermediul celor calitativi (ei reprezintă raporturile dintre componentele fenomenului analizat). 16 PDF Created with deskPDF PDF Writer . sunt acei factori care îşi au originea în eforturile depuse de întreprindere privind utilizarea eficientă a patrimoniului său. factorii de structură sunt conţinuţi de factorii cantitativi. În teoria economică se utilizează noţiunea de “factori cheie ai succesului” în analiza portofoliului de produse şi a mediului concurenţial.  factori cu acţiune indirectă (factori de gradul 2. distingem:  factori simpli.). Aceşti factori diferenţiază firmele între ele din punct de vedere al performanţelor realizate într-un mediu concurenţial dat.  factori independenţi de efortul propriu. fără a implica anumite riscuri. h) După posibilităţile de previziune. care acţionează în cadrul unor procese controlabile.  factori imprevizibili (aleatori). reprezentând condiţia preliminară şi indispensabilă a acţiunii acestora. c) După modul cum acţionează. sunt cei care sunt determinaţi de o serie de alţi factori simpli sau complecşi.Trial :: http://www. f) După izvorul acţiunii lor. care sunt purtătorii materiali ai celor calitativi. d) În funcţie de efortul propriu al întreprinderii.. forţele naturii etc. distingem:  factori cantitativi. deosebindu-se de acesta prin gradul de extensie. sunt în principal proveniţi din mediul în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea.  factori complecşi.

com . 17 PDF Created with deskPDF PDF Writer . 1. cumpărarea şi analiza de eşantioane. sociale şi sociologice etc. congrese. Informaţiile închise sunt cele obţinute prin: vizite. conferinţe. b) Sursele exterioare întreprinderii ca sistem. inclusiv ca stări probabile (prognozate sau programate). iar dintre acestea. Cele două mari categorii de surse în baza cărora se formează informaţia economică la nivelul întreprinderii sunt: a) Sursele interne. expoziţii. distingem următoarele categorii de informaţii: ştiinţifice. Aceste informaţii pot fi structurate astfel: . clien ii firmei și statul. stările acestuia în anumite momente. care includ informaţiile privind conjunctura pieţei interne şi internaţionale. saloane. performanţele concurenţei. costurile.Trial :: http://www. . premisă a efectuării analizei economicofinanciare Informaţia economică reprezintă una din formele de bază ale informaţiei în general. reprezentând informaţiile generate de procesele interne de combinare şi utilizare a factorilor producţiei. furnizorii şi concurenţii. Informaţiile interne reflectă funcţiunea propriu-zisă a sistemului. juridice.utilizatori interni: managerii firmei. Informaţiile externe servesc întreprinderii în ceea ce priveşte orientarea activităţii acesteia şi în dimensionarea obiectivelor într-un anumit context concurenţial. Principalele informaţii interne de natură financiară sunt furnizate de documentele de sinteză: bilanţul contabil. utilizarea factorilor de producţie etc. distingem informaţii legale (care pot fi deschise şi respectiv închise) şi informaţii nelegale.1. progresul tehnic înrespectiva ramură de activitate etc.. centre de documentare. Utiliztorii rapoartelor de analiză financiară Utilizatorii informa iilor furnizate de analiză se împart în două categorii: . colocvii. 70% sunt informaţii deschise. târguri. calitatea. economice şi financiare. reţeaua proprie a întreprinderii. Specialiştii apreciază că aproape 90% din informaţii sunt informaţii legale. contul de profit şi pierdere şi anexele la bilanţ. organisme furnizoare de documente de sinteză. investitorii. furnizorii. de marketing. întâlniri. cantitatea.utilizatorii externi: creditorii.docudesk. cotidiene. tehnologice şi tehnice. politice. brevete de invenţie. magazine. Toate celelalte categorii de informaţii privind producţia.după legalitatea lor.6. relaţii cu clienţii. sunt constituite în blocul informaţional intern al întreprinderii. Sistemul de informaţii. iar pentru analiza economico-financiară constituie materia primă de bază deoarece analiza se bazează pe informaţii şi furnizează la rândul ei informaţiile necesare procesului managerial. Din categoria informaţiilor deschise fac parte cele furnizate de: reviste.după natura lor.7. periodice. distribuţia. .

Investitorii achizi ionează ac iuni ale firmei având un scop dublu să încaseze un dividend mai mare decât rata dobânzii pe pia a financiară și să speculeze valoare titlurilor cotate la bursă. care este raportul dintre crean e și datorii și cât de actualizate este patrimoniul firmei. Clien ii sunt interesa i de vandabilitatea firmei. De aceea. Statul își asumă riscul neîncasării la termen a obliga iilor financiar fiscale ale firmei. Aceste trenduri oferă o imagine completă asupra performan elor manageriale trecute și se constituie într-un posibil sistem de analiză pentru evaluarea performan elor viitoare ale firmei. Furnizorii își asumă atât riscul comercial. prin împrumuturi acordate de creditori și prin investi iii de capital. Entită ile economice pot să atragă resurse financiare prin două modalită i. creditorul este interesat de lichiditatea firmei. Statul. este interesat de analiza corectă a activită ii firmei în vederea încasării impozitelor și taxelor în conformitate cu legisla ia financiar. Riscul asumat de clien i este un risc comercial. 18 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Poten ialul viitor al unei firme poate fi evaluat cu ajutorul unor metode și instrumente de predic ie a comportamentului în afaceri a firmei. Fundamentarea deciziei de creditare se face în mod diferit în func ie de tipul împrumutului: pentru împrumuturile pe termen scurt. gestionarea serviciului datoriei în parametrii proiecta i. O analiză a pozi iei curente a firmei eviden iază ce situa ia activelor utilizate de firmă.fiscală în vigoare. cât și de cea curentă. prin organele sale financiare specializate. care este starea monetară a firmei. De asemenea ei sunt interesa i de poten ialul viitor al firmei și de riscul asociat acestuia. iar pe de altă parte. cât și riscul acordării de credite neperformante. ambele incluzând un anumit tip de risc.Trial :: http://www. ce datorii trebuie achitate. Creditorii acordă firmei împrumuturi pentru investi ii și pentru activitatea curentă. adică de capacitatea acesteia de a face fa ă plă ilor pe termen scurt. de men inerea ca un client fidel. de măsura în care firma își poate achita datoriile comerciale conform clauzelor contractuale. orice partener al firmei este interesat să cunoască trendul vânzărilor precedente. Astfel. performan ele precedente constituie adesea un barometru util pentru evaluarea performan elor viitoare.flowului și a duratei de recuperare a investi iei. firma ar putea să ajungă în situa ia să nu mai facă fa ă rambursării creditelor sau să ar putea să scadă cursul ac iunilor la bursă. pe de o parte. a profitului. pentru împrumuturile pe termen lung. folosesc atât informa iile furnizate de analiză post-faptică. a chetuielilor.Managerii firmei utilizează informa iile furnizate de analizele economicofinanciare pentru fundamentarea deciziilor operative curente și strategice viitoare privind extinderea sau restrângerea activită ii. To i utilizatorii prezenta i anterior. mai ales în situa ia în care ei avansează sume în firmă. adică de măsura în care aceasta poate să-și onoreze obliga iile contractuale în ceea ce privește livrarea produselor sau prestarea serviciilor și dacă firma va rămâne un poten ial furnizor în viitor. Furnizorii sunt interesa i. cerditorul este interesat de starea de solvabilitate financiară și rentabilitatea economică a firmei creditate. a cash. Astfel ei sunt interesa i de rentabilitatea financiară și de cota ia titurilor la bursă.docudesk.com .

Trial :: http://www. de la ritmicitatea proiectată pentru un anumit indicator (de exemplu. a se localiza rezultatele şi cauzele lor în timp şi spaţiu. Analiza economico-financiară utilizează o serie de metode.diviziunea după timpul de formare al rezultatelor. trimestre etc. Metoda. în scopul obţinerii de informaţii asupra formei şi conţinutului acestuia. permite evidenţierea abaterilor de la tendinţa generală de desfăşurare în timp a fenomenului. a factorilor şi cauzelor care explică fenomenul. METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Analizarea în ansamblu a activităţii întreprinderii. se poate face o grupare a metodelor în funcţie de cele două laturi fundamentale ale analizei şi anume latura calitativă şi respectiv. este format din: diviziunea şi descompunerea rezultatelor. în funcţie de natura performanţelor economico-financiare. respectiv a unei metodologii de analiză. Metode ale analizei calitative Metodele analizei calitative se bazează în mare măsură pe abstracţia ştiinţifică şi au ca obiect de bază stabilirea elementelor şi relaţiilor lor structurale. proceselor şi fenomenelor economice are la bază analiza calitativă. reprezintă un proces teoretico-abstract prin care se stabileşte calea ce trebuie urmată privind modul de studiere al unui proces sau fenomen. cea cantitativă. precum şi dintre factorii (elementele) care acţionează. presupune utilizarea unui complex de metode. luni. Diviziunea sau descompunerea rezultatelor Rezultatele activităţii economico-financiare a întreprinderilor sunt reflectate cu ajutorul unor indicatori care se divid şi se descompun pentru a asigura profunzimea studierii acestora. Diviziunea şi descompunerea rezultatelor. Construirea modelelor.com . realizarea producţiei şi distribuţiei pe decade. 19 PDF Created with deskPDF PDF Writer . asigurarea cu materii prime şi materiale la intervale optime. tehnici şi procedee specifice sau împrumutate din domeniul altor ştiinţe menite să contribuie la realizarea obiectului ei. gruparea şi comparaţia.1. a relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor (element) şi fenomenul studiat.).UNITATEA 2. precum şi a abaterilor acestora sunt de mai multe feluri şi anume: . a constitui un suport concret al diagnozei fenomenelor petrecute în activitatea întreprinderii. Principalele metode calitative care formează metodologia de diagnosticare a activităţii economico-financiare a întreprinderii.docudesk. În acest sens. tehnici şi procedee. sau pe structuri organizatorice. 2. 1.

permite aprofundarea laturilor esenţiale ale formării şi dezvoltării fenomenelor economico-financiare. după variaţia uneia sau multe caracteristici.docudesk.comparaţii în funcţie de un nivel prestabilit (programe.comparaţii mixte. considerată ca bază de comparaţie. precum şi între rezultatele obţinute de întreprinderea analizată cu cele ale altor întreprinderi cu activitate similară. Comparaţia Orice rezultat al activităţii întreprinderii se analizează şi apreciază prin prisma unui criteriu de referinţă. Practic. care se realizează pe baza altor criterii decât cele mai sus menţionate.). . 3. aceasta presupune necesitatea stabilirii concrete a compartimentelor funcţionale unde s-au înregistrat rezultate pozitive sau negative şi determinarea contribuţiei pe care fiecare dintre acestea şi-au adus-o la modificarea generală a rezultatului.comparaţii în timp. stabilind nivelurile. . nu prin ele însele. standarde. ci în raport de o bază de comparaţie. Această metodă constituie o condiţie pregătitoare stabilirii legăturilor factorialcauzale ce se reflectă în starea şi mişcarea fenomenului. În cadrul oricărei întreprinderi se utilizează mai multe categorii de comparaţii: .diviziunea după locul de formare al rezultatelor. Gruparea În procesul de analiză a fenomenelor această metodă are un rol deosebit şi constă în separarea colectivităţii cercetate în categorii omogene de unităţi. în diferite momente ale evoluţiei.comparaţii în spaţiu. valori de normalitate stabilite de instituţii specializate etc. . unde există posibilităţi de îmbunătăţire a activităţii. 20 PDF Created with deskPDF PDF Writer . proporţiile şi ritmurile de dezvoltare ale acestora. care se efectuează între valoarea efectivă a fenomenului sau informaţia de stare şi valoarea de referinţă. reprezentând acele comparaţii care se bazează pe ambele criterii (timp şi spaţiu).comparaţii cu caracter special. care pot fi efectuate între rezultatele centrelor de responsabilitate din cadrul întreprinderii. Performanţele economico-financiare ale întreprinderii pot fi analizate şi apreciate. decurge în mod necesar din funcţia analizei de semnalare a locurilor unde efectul obţinut nu corespunde condiţiilor create. . .Trial :: http://www. Alegerea caracteristicilor de grupare se face în funcţie de scopul cercetării. 2.com .. norme. unde se înregistrează atât rezultate bune cât şi deficienţe (disfuncţionalităţi).diviziunea pe părţi sau elemente componente. de esenţa fenomenului studiat şi presupune o analiză multilaterală a acestuia.

balanţa veniturilor şi cheltuielilor în accepţiunea prezentă a contului de profit şi pierdere etc. c .Trial :: http://www. Prin aplicarea metodei balanţiere se urmăreşte asigurarea unor proporţii. a) Analiza fenomenului în mărimi absolute Modificarea oricărui fenomen (∆F). ea dovedindu-şi utilitatea în elaborarea programelor privind activitatea curentă şi de perspectivă a întreprinderilor. Metode ale analizei cantitative Metodele cantitative de analiză au rolul de a măsura contribuţia factorilor şi elementelor componente asupra modificării fenomenului studiat.2. b) Analiza fenomenului în mărimi relative Indicele unui fenomen (IF) se determină ca raport între valoarea efectivă şi valoarea de referinţă a acestuia.). se stabileşte ca diferenţă între valoarea efectivă şi valoarea de referinţă a respectivului element. cu ajutorul indicilor cu bază fixă. Legăturile existente între elementele fenomenului analizat. în limitele date. cu bază în lanţ sau prin intermediul ritmurilor medii. metodae substituţiilor în lanţ. Principalele metode ale analizei cantitative sunt: metoda balanţieră. b.F0 Măsurarea (cuantificarea) influenţei fiecărui element asupra modificării fenomenului analizat.elementele care influenţează asupra fenomenului analizat. metoda scorurilor etc. 1.docudesk. permit evidenţierea contribuţiei pe care fiecare dintre acestea o au asupra modificării fenomenului.com . a. metoda analizei regresionale. astfel: IF = F1 × 100 F0 21 PDF Created with deskPDF PDF Writer . balanţa forţei de muncă. astfel: ∆F = F1 . a unui echilibru între resursele şi necesităţile din diferite domenii de activitate (de exemplu: balanţa consumurilor de materiale. cât şi în mărimi relative. cauzele respectivei modificări.2. explicând astfel. metoda ratelor. Metoda balanţieră Metoda balanţieră sau metoda input-output este folosită în analiza economică în situaţia în care între elementele fenomenului analizat există relaţii de sumă şi/sau diferenţă. Modelul de principiu care surprinde acest tip de relaţii este următorul: F=a+b-c în care: F reprezintă fenomenul analizat. se stabileşte ca diferenţă între valoarea efectivă sau informaţia de stare (F1) şi valoarea de referinţă a acestuia. considerată ca bază de comparaţie (F0). dar ţinând cont de semnul algebric al elementului din modelul fenomenului cercetat. Analiza oricărui fenomen se poate face atât în mărimi absolute.

. care se aplică în anumite condiţii pentru măsurarea influenţei factorilor asupra fenomenelor supuse cercetării. Dincolo de forma matematică de exprimare. În funcţie de numărul factorilor de influenţă sau al variabilelor luate în calcul. explică în ce măsură întreprinderea este finanţată prin credite. aşa cum rezultă ea din veniturile obţinute şi din rentabilitatea investiţiilor. Dacă luăm în considerare sensul legăturii dintre fenomenul analizat (variabila dependentă) şi factorii care influenţează asupra acestuia (variabilele independente). ratele au o încărcătură informaţională şi o semnificaţie deosebită în teoria şi practica economică.  ratele de gestiune. în practică. cu o perioadă de maturitate mică.. xn). x2. Folosirea metodei corelaţiei în analiza economică.  ratele de rentabilitate. 4. măsoară eficacitatea echipei manageriale.docudesk. exprimă capacitatea întreprinderii de aşi onora obligaţiile de plată pe termen scurt.Trial :: http://www.2. În diagnosticul economico-financiar al întreprinderii pot fi utilizate următoarele categorii operaţionale de rate ale potenţialului şi echilibrului financiar:  ratele de lichiditate şi solvabilitate.  ratele privind managementul datoriei.  ratele de echilibru financiar evidenţiază anumite proporţionalităţi care se stabilesc în cadrul şi între diferite fluxuri financiare. . Metoda analizei regresionale (corelaţiei) Această metodă se foloseşte în cazul relaţiilor de tip stocastic dintre fenomenul analizat şi factorii care influenţează asupra acestuia. 3. b) cunoaşterea legăturilor de cauzalitate dintre fenomen şi factorii de influenţă şi alegerea pe această bază a ecuaţiei de regresie care să exprime fidel corelaţia existentă între aceştia. Substituirile în lanţ reprezintă un procedeu tehnic de bază al metodei analizei economice. Metoda ratelor Ratele reprezintă un raport între două mărimi comparabile din punct de vedere logico-economic. Metoda substituirilor în lanţ Această metodă îşi are aplicabilitatea în procesul de analiză. măsoară eficienţa cu care întreprinderea îşi utilizează activele de care dispune. fiecare întreprindere utilizează o gamă relativ restrânsă care reflectă mai bine realizarea intereselor sale economice şi financiare. corelaţia poate fi simplă (unifactorială sau bidimensională) sau multiplă (multifactorială sau multidimensională). presupune parcurgerea următoarelor etape: a) Identificarea legăturilor de cauzalitate dintre fenomenul supus analizei “y” şi factorii care influenţează asupra acestuia (x1.. corelaţia poate fi directă sau inversă.com . Deşi în teorie se utilizează un număr mare de rate. după cum modificarea 22 PDF Created with deskPDF PDF Writer . atunci când între factorii care determină mărimea unui fenomen există relaţii de tip determinist care îmbracă forma matematică de produs sau raport (proporţionalitate directă sau inversă).

în mod frecvent. 6.probleme de aşteptare care vizează minimizarea costurilor aferente atât aşteptării consumatorilor cât şi timpului neutilizat al staţiilor de servire. asupra unui rezultat. Rezultatul final al unei astfel de analize se prezintă sub forma unei recomandări cu caracter practic pentru conducerea întreprinderii care se referă la anumite obiective concrete şi la o anumită perioadă de timp reală. Scorul constituie o metodă de diagnostic extern care constă în măsurarea şi interpretarea riscului la care se expune investitorul (creditorul întreprinderii).com . Metoda cercetărilor operaţionale Cercetarea operaţională reprezintă unul din capitolele matematice.Trial :: http://www. în controlul stocurilor reînnoite.variabilei independente determină o modificare în acelaşi sens sau de sens contrar a variabilei dependente. probleme care se rezolvă potrivit “teoriei firelor de aşteptare”.programarea activităţilor complexe. . care presupune alegerea din ansamblul programelor posibile a acelora care optimizează durata. astfel: . care pot fi rezolvate cu ajutorul programării liniare (optimizarea producţiei şi organizarea optimă a transporturilor). Funcţia scor se înscrie în intervenţia preventivă. între care există legături funcţionale. Metoda scorurilor (scoring) Metoda scorurilor este o tehnică de analiză discriminantă.probleme de alocare. Prin elaborarea unei succesiuni de decizii optime se realizează programarea dinamică utilizată. Pert/cost). Pergo.decizii secvenţiale asupra unor sisteme a căror evoluţie în timp este supusă unor transformări care necesită o succesiune de decizii. dar şi întreprinderea ca sistem în activitatea viitoare. Utilizarea acestor tehnici în analiza activităţii economice a întreprinderilor îşi dovedeşte actualitatea şi importanţa prin aceea că permite stabilirea efectului optim al acţiunii mai multor factori. 23 PDF Created with deskPDF PDF Writer . costul sau pe amândouă. . care cuprinde totalitatea metodelor ştiinţifice de analiză cantitativă a celor mai variate activităţi umane care au un scop bine determinat. . Procedeele sunt cunoscute sub denumirea generală de metoda drumului critic (Pert. 5.docudesk. având caracterul unui instrument de previziune şi se bazează pe elaborarea unei judecăţi de valoare combinând liniar un grup de rate financiare (sau variabile) semnificative. Varietatea problemelor studiate prin metodele cercetării operaţionale pot fi grupate.

Bucuresti. iar pe această bază oferă conducerii posibilitatea adoptării deciziilor privind îmbunătăţirea activităţii în viitor. în abordarea sistemică a problematicii firmelor un rol deosebit revine analizei economico-financiare. Enumera i principalele surse interne informa ionale. le descoperă structura. Procesul de analiză presupune parcurgerea următoarelor etape: delimitarea obiectului analizei. . iar parcurgerea lor se impune cu ocazia analizei oricărui fenomen economico-financiar.Trial :: http://www. Nicolae Georgescu. 2. Editura Economică. ca instrument de supraveghere a activităţii şi performanţelor acesteia. procedeele şi tehnicile specifice de care dispune. Editura ASE. determinarea elementelor.com . metoda analizei.. după cum urmează: . cuantificarea influen elor factorilor asupra fenomenului studiat și sinteza rezultatului analizei. În ce condi ii se aplică. metoda ratelor. Analiza economico-financiară prin metodologia. Prezenta i tipologia analizelor economico. metoda substituirilor în lanţ? 8.REZUMATUL MODULULUI Astăzi.financiare. Georgescu N. Vasile Robu. 2004. descoperă legile formării şi dezvoltării lor. Bucuresti. Realizarea obectivelor analizei economico-financiare implică cooperarea cu o serie de metode calitative și cantitative. concură la diagnosticarea stării diferitelor procese şi fenomene. metodae substituţiilor în lanţ. Ce reprezintă obiectul de studiu al analizei? 3. pag. 6. Analiza economico-financiara.metode ale analizei calitative: diviziunea şi descompunerea rezultatelor. Vasile Robu.docudesk. Caracterul ştiinţific al analizei ca metodă a cunoaşterii. REFERIN E BIBLIOGRAFICE OBLIGATORII 1. Respectarea etapelor este obligatorie. 13-45 ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE 1. 2001. gruparea şi comparaţia. 2. este condiţionat de parcurgerea acestor etape. Analiza economicofinanciara. 4. cauzelor fenomenului studiat. stabileşte relaţiile de cauzalitate. factorilor. Cine sunt principalii utilizatori ai rapoartelor de analiză financiară? 24 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Prin ce constă analiza post-factum? 5. Ce persupune gruparea și compara ia ca metodă calitativă utilizată în analiza financiară? 7.metode ale analizei cantitative: metoda balanţieră. 7-45 Vâlceanu Ghe. Prezenta i etapele procesului de analiză. ca procedeu tehnic de analiză. factorii care le guvernează. pag. stabilirea rela iilor condi ionale dinre factori.

CONCEPTE CHEIE: Indicatori valorici: Cifra de afaceri. Produc ia vândută. Cifra de afaceri reală. suportul de curs reprezentând numai un ghid pentru sistematizarea materialului. Raport dintre indicatorii valorici și raport dintre indici: raport static.com . raport dinamic.analiza dinamică și structurală a principalilor indicatori valorici. 25 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Marja comercială RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL Se recomandă o abordare a studiului pornind de la însușirea conceptelor de bază al modulului referitoare la sistemul indicatorilor valorici şi evidenţierea relaţiilor dintre ele. Însușirea aspectelor teoretice presupune studiul individual al prezentului material și a bibliogrfiei indicate pe parcurs. Produc ia marfă fabricată. De asemenea se face apel la cunoștin ele dobândite de studen i pe parcursul anilor de studiu la disciplinele precum matematica și satatistica în vederea elaborării modelelor de analiză a fenomenelor economic și interpretării rezultatelor ob inute în urma cuantificării influen elor factorilor. Coeficientul Hrefindahl.Trial :: http://www. Cifra de afaceri curentă. Produc ia exerci iului. Produc ia imobilizată.familiarizarea cu sistemul indicatorilor valorici utiliza i în analiza situa iei generale a activită ii de produc ie și comercializare a firmelor. Următorul pas îl constituie în elegerea obiectivelor analizei.docudesk. Indicee pre urilor. .MODULUL II ANALIZA ACTIVITĂ II DE PRODUC IE ȘI COMERCIALIZARE A FIRMELOR OBIECTIVELE MODULULUI: . a con inutului și etapelor procesului de analiză factorială a acestor indicatori. Analiza structurii cifrei de afaceri: Coeficientul de concentrare (Gini-Struck). . Valoarea adăugată. Metoda ABC. Produc ia stocată. Analiza valorii adăugate: Consum intermediar.în elegerea procesului de analiză factorială a indicatorilor valorici care determină evolu ia activită ii de produc ie și comercializare a firmelor.

1. 705 “Venituri din studii şi cercetări” şi 708 “Venituri din activităţi diverse”.Trial :: http://www. la estimarea eficienţei managementului practicat. În termeni concreţi.valoarea lucrărilor executate. a) Cifra de afaceri (CA) Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază volumul activităţii întreprinderii. Pentru a înţelege utilitatea folosirii sistemului de indicatori valorici meniţi a dimensiona activitatea de producţie şi comercializare. Vle . b) Producţia obţinută destinată livrării (Qf) Indicatorul producţia obţinută destinată livrării reprezintă rezultatul direct şi util al activităţii industriale productive.UNITATEA 1.valoarea serviciilor prestate.docudesk. lucrărilor executate şi serviciilor prestate în cursul unei perioade de timp şi care urmează a fi vândute (livrate. Vsp .Si) în care: Qf reprezintă producţia obţinută destinată livrării. PE BAZA INDICATORILOR VALORICI 1. Pentru stabilirea producţiei marfă fabricate se utilizează informaţiile din contabilitatea de gestiune a întreprinderii.com .valoarea produselor fabricate (produse finite. semifabricate destinate livrării şi produse reziduale). Sistemul indicatorilor valorici utilizaţi Teoria şi practica economică recomandă utilizarea unui sistem de indicatori valorici a căror putere cognitivă permite sesizarea şi comensurarea unor aspecte definitorii privind aprecierea dimensiunilor activităţii întreprinderii. 26 PDF Created with deskPDF PDF Writer . trebuie cunoscut conţinutul fiecărui indicator în parte. (Sf . respectiv valorificate) în afara întreprinderii. contribuind la diagnosticarea şi evaluarea economică a întreprinderii. ea face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare.stocurile de produse la sfârşitul şi respectiv la începutul perioadei sau variaţia producţiei stocate. Producţia obţinută destinată livrării (marfă sau vandabilă) se poate determina pe baza următoarei relaţii: Qf = Vpf + Vle + Vsp Vpf = Qv + (Sf . ANALIZA SITUAŢIEI GENERALE A ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE SI COMERCIALIZARE.Si) sau Qs . Vpf . exprimând valoarea produselor fabricate. evaluarea rezultatelor şi performanţelor sale comerciale. respectiv rulajele debitoare ale conturilor 345 “Produse finite” şi 341 “Semifabricate” şi rulajele creditoare ale conturilor 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”.

iar finalizarea produselor se realizează după o lungă perioadă de timp. exclusiv T.c) Producţia exerciţiului sau producţia globală (Qe) Indicatorul în cauză reflectă volumul total al activităţii productive desfăşurată de către firmă pe perioada unui exerciţiu financiar. ceea ce semnifică faptul că faţă de o bază de comparaţie se menţin aceleaşi proporţionalităţi între elementele care diferenţiază respectivii indicatori. comparativ cu nivelurile programate sau cu realizările perioadelor anterioare.com . Însă.Trial :: http://www. 1. producţie neterminată etc) şi producţia imobilizată (respectiv. poate fi admisă egalitatea dintre toţi indicatorii valorici prezentaţi la începutul modulului.A. exclusiv subvenţii de exploatare).2. în analiza activităţii întreprinderilor cu ciclu lung de fabricaţie unde producţia neterminată are un volum însemnat. d) Valoarea adăugată (VA) reprezintă surplusul de încasări peste valoarea consumurilor provenind de la terţi. Producţia exerciţiului este formată din producţia vândută (sau cifra de afaceri exprimată în preţuri de vânzare. Pe această bază. deoarece de la o perioadă la alta între elementele care diferenţiază indicatorii valorici intervin atât schimbări cantitative cât şi calitative. a consumurilor intermediare (totalul consumurilor de bunuri şi servicii furnizate de terţi). Sub aspectul normalităţii. pot fi întâlnite următoarele situaţii: a) ICA>IQf 27 PDF Created with deskPDF PDF Writer . semifabricate.docudesk. în care se includ stocurile de produse finite. costul imobilizărilor corporale şi necorporale realizate în regie proprie). Valoarea adăugată se determină prin deducerea din producţia obţinută (globală sau a exerciţiului. sau “producţia globală”.producţia imobilizată. precum şi măsurile care se impun pentru corectarea situaţiilor nefavorabile. e) Valoarea adăugată netă (Van). Qi . Indicatorul “producţia exerciţiului”. exprimă valoarea nou creată într-o perioadă de timp şi se determină deducând din valoarea adăugată cheltuielile cu amortizarea. îşi dovedeşte necesitatea şi utilitatea.V. respectiv bogăţia creată prin valorificarea resurselor tehnice. precum şi stabilirea gradului de realizare a acestora. Analiza dinamicii activităţii pe baza indicatorilor valorici Analiza dinamicii indicatoilor valorici permite sesizarea modului de fundamentare a programelor de producţie şi comercializare. în principal. o astfel de situaţie nu poate fi întâlnită şi nici nu este de dorit. se stabilesc cauzele abaterilor.variaţia producţiei stocate.). astfel: Qe = Qv + Qs + Qi în care: Qv reprezintă producţia vândută. variaţia producţiei stocate (creşterea/descreşterea producţiei stocate. Qs . umane şi financiare ale întreprinderii. Sub aspect teoretic.

79 111. 3. Analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici Diagnosticarea activităţii economico-financiare a întreprinderii. b. An Indicatori crt.14 103. VA 340. semnifică menţinerea ponderii imobilizărilor în stocuri de produse finite. Qe 700. manifestându-se însă pregnant tendinţa de reducere a ponderii imobilizărilor în stocuri de produse finite. O astfel de situaţie este specifică firmelor care nu prelucrează materia primă a clienţilor.) IVAn ≠ IVA reflectă variaţia cheltuielilor cu amortizarea. 2.07 104. dar până la limitele care să nu afecteze desfăşurarea normală a activităţii de producţie. An curent Nr. situaţia indicatorilor valorici este prezentată în tabelul nr. Qf 680. 103. Principalele rapoarte statice care pot fi construite pe baza indicatorilor valorici menţionaţi sunt:  Raportul dintre cifra de afaceri (CA) şi producţia obţinută destinată livrării (Qf). În dinamică. Practic.00 4.00 670.com .49 101. precum şi a unora complementare acesteia. 8.Trial :: http://www. în general. Raportul static se determină pe baza mărimilor absolute ale indicatorilor valorici.47 105. în special.33 101. 5.00 680.00 5.1. şi ale diagnosticării.00 372. reflectă modificarea stocurilor de produse finite şi a altor venituri (exclusiv cele financiare şi cele excepţionale).00 Indici (%) 4/3 5/3 5/4 6. 7. 2.00 3.00 750.00 341. 1.14 109.00 715.00 380. 28 PDF Created with deskPDF PDF Writer .62 107. VAn 335. reflectă reducerea ponderii consumurilor provenite de la terţi în volumul total al activităţii realizate de întreprindere pe seama cheltuielilor cu materialele.04 109. presupune utilizarea unor metode şi procedee de bază ale analizei.) IQf>IQe Creşterea mai rapidă a producţiei obţinute destinată livrării faţă de creşterea producţiei exerciţiului.00 820.00 2.00 690. a) Analiza raportului static dintre indicatorii valorici permite caracterizarea evoluţiei elementelor care-i diferenţiază.00 345.14 117.Egalitatea dintre indicele cifrei de afaceri (ICA) şi indicele producţiei obţinute destinată livrării (IQf). se utilizează raportul static şi raportul dinamic cu scopul de a servi în vederea construirii modelelor multiplicative de analiză. Coroborat necesităţilor concrete ale analiazei. respectiv reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern. c) IVA > IQe Inegalitatea dintre indicele valorii adăugate şi indicele producţiei exerciţiului. reflectă o situaţie pozitivă. sinonimă cu creşterea gradului de valorificare a producţiei obţinute. d. precedent prevăzut realizat 1.14 101.docudesk. 4.3.61 101.76 110. situaţia în cauză denotă creşterea gradului de valorificare a resurselor materiale.47 111. CA 650.09 1.

463 b) Raportului dinamic se stabileşte pe baza indicilor indicatorilor valorici (cu bază fixă) şi caracterizează evoluţia acestora faţă de o anumită bază de comparaţie (de regulă.).971 0. Utilizând datele din tabelul nr. 2.954 1. materii prime.com . 0. precum şi a consumului intern (imobilizări în stocuri de producţie neterminată.  Raportul dintre indicele producţiei obţinute destinată livrării (IQf)şi indicele producţiei exerciţiului (IQe). 3. reflectă creşterea sau scăderea gradului de valorificare a resurselor materiale (consumurilor provenite de la terţi).460 0. 0.3.015 0. materiale.979 0. etc. Nr.951 0.955 0. 1. Raportul dintre producţia obţinută destinată livrării (Qf) şi producţia exerciţiului (Qe).  Raportul dintre indicele valorii adăugate (IVA) şi indicele producţiei exerciţiului (IQe). evoluţia rapoartelor statice mai sus menţionate este prezentată în tabelul nr.007 29 PDF Created with deskPDF PDF Writer .871 0. 2.947 0. perioada precedentă). CA/Qf Qf/Qe VA/Qe An precedent 2. reflectă legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul volumului total de activitate. 2.047 An curent prevăzut realizat 3. 0.): Nr. 2.948 0. 1.920 0. Principalele rapoarte dinamice sunt:  Raportul dintre indicele cifrei de afaceri (ICA) şi indicele producţiei obţinute destinată livrării (IQf) reflectă relaţia dintre ritmul livrărilor şi ritmul fabricaţiei.898 0. 2.Trial :: http://www. Crt.docudesk. Utilizând aceeaşi bază de date..970 0. Crt. Rela ii statice 1.1. 0. 3. raportul dinamic dintre indicatorii valorici se prezintă astfel (Tabelul nr. Rapoarte dinamice 1.485 An curent prevăzut realizat 3. ICA/IQf IQf/IQe IVA/IQe An precedent 2.  Raportul dintre valoarea adăugată (VA) şi producţia exerciţiului (Qe). sau a cheltuielilor materiale (în cazul valorii adăugate nete). 4. 1.2.994 0. 4. reflectă evoluţia stocurilor de producţie neterminată. 0. evidenţiază modificarea ponderii cheltuielilor cu materialele.

rata dividendelor (Rd). b) Cifra de afaceri netă reprezintă. cunoscute.V.profitul brut 100  100 − caf   100 − ci  Pb = × 100 .Trial :: http://www.cheltuielile variabile medii la 1 leu cifră de afaceri. cota de repartizare a profitului net pentru autofinanţare (caf). corectat cu T. ANALIZA CIFREI DE AFACERI 2. în conformitate cu prevederile un indicator al Contului de profit şi pierdere care cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii. executarea de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare. ca urmare a vânzărilor de produse şi mărfuri şi se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 “Clienţi”. după scăderea reducerilor comerciale. se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri. Aspecte conceptuale Conceptual cifra de afaceri poate fi abordată prin prisma următorilor indicatori: a) Cifra de afaceri totală. e) Cifra de afaceri de realizat în cazul unor restricţii date (CAr). este următoarea: CAr = Ks × Ks × Rd  100   100   100  × ×  × 1 + rc  100  100 − caf   100 − ci   R  R rc Rd . Cf CA min = 1 − cv Cf reprezintă suma cheltuielilor fixe.A. aferentă.1. Relaţia de calcul a cifrei de afaceri de realizat în cazul unor restricţii date. reprezintă valoarea totală a încasărilor întreprinderii pentru o anumită perioadă de timp.com .reprezintă suma dividendelor 100 Rd  100   100  Ks × × ×  . exclusiv rabaturile. Restricţiile date. remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. reprezintă suma vânzărilor care permite acoperirea cheltuielilor variabile aferente şi a tuturor cheltuielilor fixe ale întreprinderii. se referă la capitalul social (Ks).rata rentabilită ii resurselor consumate qi c ∑ 30 PDF Created with deskPDF PDF Writer . d) Cifra de afaceri minimă (CAmin).UNITATEA 2. c) Cifra de afaceri încasată. cota de impozit pe profit (ci) şi rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrc). cv . a taxei pe valoarea adăugată precum şi a altor impozite şi taxe aferente.docudesk.

.reprezintă indicele preţurilor de vânzare la nivel de întreprindere. qvi . Analiza dinamicii cifrei de afaceri Analiza evoluţiei în timp a vânzărilor se impune a fi realizată pe total firmă şi pe produse. se impune operarea cu cifra de afaceri evaluată în preţuri comparabile. reprezintă venitul aferent unei unităţi adiţionale de produs sau de prestaţie vândute. ∆CAi CAi1 − CAi 0 CAm = = ∆qv i qv i1 − qv i 0 2. Pentru o corectă apreciere a evoluţiei în dinamică a performanţelor comerciale ale unei firme. Rata reală de creștere a cifrei de afaceri se se determină pe baza rela iei:  1 − Rc  R reala =  − 1  × 100 1 − R  p   Rc.com . în lanţ şi medii.la nivel de întreprindere CAr = Σqvi1 pi0. CAi . Necesitatea acestui demers este reclamată de faptul că determinarea cifrei de afaceri pe baza datelor din contabilitatea financiară precum şi în contul de profit şi pierdere se face în preţuri curente. g) cifra de afaceri marginală (CAm). Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri 1.Trial :: http://www.reprezintă cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau prestaţie (echivalează cu preţul mediu de vânzare pe unitatea de produs.volumul fizic al producţiei vândute pe tipuri de produse sau activităţi.f) cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau de prestaţie: CAi CAi = qv i CAi .cifra de afaceri pe tipuri de produse sau activităţi.2.docudesk. sau CAr = Σqvi1 pi1 / Ip sau CAr = CAc / Ip Σqvi1 pi1 = CAc = cifra de afaceri curentă Ip.rata de creștere a cifrei de afaceri curente Rp – rata de creștere a pre urilor 31 PDF Created with deskPDF PDF Writer . sau tariful mediu pe unitatea de prestaţie).la nivel de produs CAr = (qv1 x p0). Procedeele de analiză recomandate în acest scop sunt: abaterile în mărimi absolute (ca diferenţă între valorile efective şi cele ale bazei de comparaţie) şi indicii cu bază fixă. Cifra de afaceri în preţuri comparabile (reală) se determină astfel: .

b.) Ponderea componentelor cifrei de afaceri CAi gi = × 100 CA CAi. care este evolu ia în timp a acestora. Pentru a caracteriza evoluţia structurii vânzărilor firmei se pot utiliza următoarele procedee de analiză: a. n ≥ 2 .Tabel nr.4. Coeficientul este egal cu zero. În G= n ∑ gi 2 −1 32 PDF Created with deskPDF PDF Writer .) Coeficientul Hrefindahl d.) Coeficientul de concentrare (Gini. atunci când elementele componente au aceeaşi pondere în cifra de afaceri totală.docudesk.com .) Coeficientul de concentrare (Gini. etc.reprezintă vânzările eferente elementului component i Informa iile furnizate de acest procedeu de analiză se referă la: care sunt principalele elemente componente ale CA.Struck) c. pieţe de desfacere.Trial :: http://www. concentrarea vânzărilor fiind nulă. 2. faze ale ciclului de viaţă a produselor etc. clienţi. G ∈ [o.1) n −1 Apropierea de zero a coeficientului de concentrare semnifică o distribuire relativ echilibrată a vânzărilor pe elementele structurale luate în calcul. 2.) Metoda ABC a.Struck) . cum sunt: pe produse.) Ponderea componentelor cifrei de afaceri b. Analiza structurii cifrei de afaceri Cifra de afaceri a unei firme poate fi analizată structural în funcţie de diverse criterii de grupare a vânzărilor. cât de stabile sunt.

H = 1/n.zona A contribuie în cea mai mare măsură la rentabilitatea firmei. d.30% din CA. creştere.30% din tipurile de produse contribuie cu 25 . H ∈ 1 . .zona C se caracterizează printr-o rentabilitate scăzută (indicele cheltuielilor de exploatare devansează indicele cifrei de afaceri) şi printr-un risc redus.70% din tipurile de produse contribuie cu 10 . zona B: 40% din clienţi contribuie cu 30% din CA. Aprecierea situaţiei unei întreprinderi se face în funcţie de fazele ciclului de viaţă în care se află produsele corespunzătoare celor trei zone (lansare. atunci când cifra de afaceri este formată dintr-un singur element.) Coeficientul Hrefindahl H = gi 2 . .) Metoda ABC se recomandă a fi aplicată îndeosebi în cazul structurării cifrei de afaceri pe clienţi şi pe produse. atunci când elementele componente contribuie în aceeaşi măsură la formarea cifrei de afaceri. aceasta reflectă un grad ridicat de concentrare a vânzărilor.70% din CA.zona B asigură cel mai mare grad de stabilitate din punct de vedere al vânzărilor şi rentabilităţii şi constituie un risc moderat pentru întreprindere. Astfel: .15% din tipurile de produse contribuie cu 60 . .cazul în care coeficientul se apropie de 1.1 n [ ] gi2 – ponderea activită ii i în cifra de afaceri n – numărul de termeni ai seriei lua i în calcul H = 1. maturitate sau declin).zona C = 65 . În cazul analizei CA pe produse distribuţia teoretică este: . 33 PDF Created with deskPDF PDF Writer .zona A = 10 . iar apropierea de 1/n reflectă o distribuţie relativ echilibrată a acestora. zona C: 50% din clienţi contribuie cu 10% din CA. Studierea acestei distribuţii permite stabilirea unor concluzii utile în fundamentarea deciziilor privind volumul activităţii pentru securitatea şi rentabilitatea firmei. dar are şi cel mai ridicat grad de risc (incapacitatea de plată a unui client important se reflectă într-o măsură însemnată asupra situaţiei financiare a firmei analizate).15% din CA.com .Trial :: http://www. c.docudesk. atunci se înregistrează un număr redus de elemente care contribuie în cea mai mare măsură la obţinerea cifrei de afaceri a întreprinderii. Când H se apropie de 1. Exemplu: Aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la următoarea distribuţie optimală : zona A: 10% din clienţi contribuie cu 60% din CA. .zona B = 25 .

comparativ cu cel aferent primului model de analiză. .gradul de înzestrare a forţei de muncă.docudesk.2. .gradul de valorificare a producţiei obţinute şi destinate livrării.compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe. Analiza factorială a cifrei de afaceri Cifra de afaceri evoluează sub influenţa unor factori direcţişi indirecţi specifici domeniului de activitate al firmei.3.Trial :: http://www. 34 PDF Created with deskPDF PDF Writer .com . pune în evidenţă acţiunea unor factori. Analiza factorială a cifrei de afaceri în întreprinderile industriale se poate realiza pe baza următoarelor modele: a) CA = ∑ qv i × pi i =1 n CA Ns Qf Mf Mf ` CA c) CA = Ns × × × Ns Mf Mf ` b) CA = Ns × Qf × Sistemul factorial aferent primului model de analiza a CA se prezintă astfel: Analiza cifrei de afaceri pe baza sistemului factorial aferent modelului 2 și 3 de analiză. cum sunt: .randamentul mijloacelor fixe direct productive şi .

2.soldul mediu al activelor circulante. AT1 c) Viteza de rotaţie a activelor ciculante: AC 0 AC0 T− T în care : AC .4. cum sunt: a) Profitul brut: ( CA1 − CA0 )pr 0 .docudesk. Analiza consecin elor modificării cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari ai firmei Modificarea cifrei de afaceri influenţează. caracerizată prin profitul mediu pe salariat: ( CA1 − CA0 )pr0 Ns1 35 PDF Created with deskPDF PDF Writer . CA1 CA0 T . în principal.reprezintă rezultatul exploatării (profitul) mediu la 1 leu cifră de afaceri. asupra următorilor indicatori sintetici economico-financiari ai întreprinderii.com . iar pr0 = 1 − ∑ qv ∑ qv 0 0 × C0 × p0 în care: pr. d ) Efectul economic (eliberări sau imobilizări de capital circulant) al accelerării/încetinirii vitezei de rotaţie a activelor circulante:  AC0 AC0  CA1   CA T − CA T  T  1 0   e) Eficien a utilizării mijloacelor fixe CA0 CA1 1000 − 1000 Mf1 Mf1 f) Eficien a utilizării activelor de exploatare CA0 CA1 1000 − 1000 Ae1 Ae1 g) Eficien a utilizării poten iaului uman. b) Rata rentabilităţii economice: ( CA1 − CA0 )pr 0 × 100 în care: At reprezintă activul total.perioada analizată (zile).Trial :: http://www.

M M sau Ci reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie. ANALIZA VALORII ADĂUGATE 3. În cazul în care firma desfăşoară numai activitate de producţie. contribuţii pentru asigurări şi protecţie socială.Trial :: http://www. conform căreia din volumul total de activitate de producţie şi comercială se scad consumurile intermediare de la terţi.consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi comercializare).docudesk.1. M’ . provizioane. acţionari. Valoarea adăugată. b) Metoda de repartiţie (aditivă). În situaţia în care întreprinderea desfăşoară pe lângă activitatea de producţie şi activitate de comerţ atunci valoarea adăugată se stabileşte astfel: VA = (Qe + Mc) . cheltuieli cu impozite şi taxe (fără impozitul pe profit) şi rezultatul exploatării.M’ Mc reprezintă marja comercială.UNITATEA 3. valoarea adăugată cuprinde numai echivalentul activităţii întreprinderii în cauză. care include şi valoarea cumpărărilor de materii prime. Consumurile intermediare de la terţi se preiau din contabilitatea financiară din conturile 600 la 628. mai puţin contul 607 care a fost luat în calcul la stabilirea marjei comerciale. rezultă că ea este formată din remunerarea următorilor subiecţi (parteneri sociali): salariaţi. Valoarea adăugată este unul din cei mai importanţi indicatori de reflectare a performanţelor economico-financiare ale unei firme. stat. conform căreia valoarea adăugată este rezultatul însumării următoarelor elemente: salarii. Pe baza valorii adăugate considerăm că poate fi apreciată adevărata dimensiune a activităţii unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri. 607). Potrivit abordării valorii adăugate după această metodă. valoarea adăugată se determină astfel: VA = Qe .com . 36 PDF Created with deskPDF PDF Writer . 707) şi costul lor (ct. poate fi determinată prin două metode: a) Metoda sintetică. Aspecte conceptuale Valoarea adăugată reflectă plusul de valoare (bogăţie) obţinut prin activitatea productivă şi comercială a unei întreprinderi. Marja comercială se determină ca diferenţă între valoarea mărfurilor vândute (ct. materiale şi servicii care se regăsesc în cifra de afaceri a firmelor furnizoare. instituţiile care acordă credite întreprinderii etc. amortizare.

atunci în întreprindere se realizează cel mai mare număr de etape de obţinere a produsului finit.com . care depinde îndeosebi de mărimea cheltuielilor fixe şi rentabilitatea întreprinderii. valoarea adăugată (4+5+6+7+8) Pe baza valorii adăugate şi a elementelor sale structurale. cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 6.2.Trial :: http://www. CAS 3. cheltuieli financiare cu dobânzile 8. pot fi construiţi următorii indicatori: a) Contribuţia factorului uman la formarea valorii adăugate (Kf) Kf = Cheltuieli cu personalul × 100 VA b) Contribuţia activelor imobilizate la formarea valorii adăugate (KAi) Cheltuielicuamortiza rea KAi = ×100 VA c) Gradul de integrare pe verticală a activităţii firmei (Giv)  pentru firmele cu activitate de producţie şi comercializare: VA Giv = CA  pentru firmele cu activitate specifică de producţie: VA ` Giv = Qe În cazul în care gradul de integrare se apropie de 1. cheltuieli cu protecţia socială 4. cheltuieli cu salarii 2. cheltuieli cu personalul (1+2+3) 5. 37 PDF Created with deskPDF PDF Writer .3. Aprecierea eficienţei integrării se impune a fi făcută în corelaţie cu riscul din exploatare. cheltuieli cu impozite şi taxe 7. rezultatul exploatării exclusiv cheltuielile financiare cu dobânzile 9.  indicii pe total şi pe elemente. Pentru analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate informaţiile se impun a fi structurate astfel: Indicatorii ce trebuie selectaţi sunt: 1.docudesk.  ponderile elementelor componente (ratele de remunerare ale valorii adăugate). Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate Procedeele de analiză folosite în acest caz sunt:  modificările absolute pe total şi pe elemente.

valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi. t . Ns . gi .valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului.timpul de muncă mediu pe salariat.timpul total de muncă (T = Ns × t ).structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi.docudesk.Trial :: http://www. 38 PDF Created with deskPDF PDF Writer . wa .3. vai . Analiza factorială a valorii adăugate Din punct de vedere factorial. valoarea adăugată se poate analiza pe baza modelelor: M   a) VA = Qe1 −  = Qe × va Qe   Qe VA b) VA = Ns × × = Ns × wa × va Ns Qe Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate.reprezintă producţia exerciţiului ( Qe = T × wh ). potrivit modelului “a” se prezintă după cum urmează: Qe.3.numărul mediu de personal.productivitatea medie anuală determinată pe baza producţiei exerciţiului (  wa = Qe    Ns   wh .com . T . va .productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului.

. concomitent cu evaluarea complexă a activităţii şi a rezultatelor întreprinderii în corelaţie cu cerinţele pieţei. pe de o parte. indiferent de forma de proprietate. În acest caz. raţiunea de a exista.efectuarea de comparaţii între indicatorii realizaţi de întreprindere şi cei ai întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi ramuri. pr = Re VA b) Eficienţa utilizării potenţialului uman: VA1 − VA0 Ns1 c) Eficienţa utilizării activelor de exploatare: VA1 − VA0 × 1000 Ae1 d) Rata rentabilităţii economice: (VA1 − VA0 )pr0 × 100 At1 e) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe: VA1 − VA0 × 1000 Mf1 REZUMATUL MODULULUI Activitatea de producţie şi comercializare.Trial :: http://www.docudesk.evidenţierea cauzelor care au determinat anumite abateri. . Analiza consecinţelor modificării valorii adăugate asupra principalilor indicatori economico-financiari ai firmei Modificarea valorii adăugate influenţează următorii indicatori economicofinanciari care măsoară performanţa întreprinderii: a) Rezultatul exploatării: (VA1 − VA0 ) × pr0 pr . stabilirea măsurilor ce se impun în vederea corectării situaţiilor nefavorabile. sarcina analizei constă în: .evidenţierea gradului de realizare a sarcinilor programate privind indicatorii de rezultate şi performanţă care caracterizează activitatea productiv-industrială a întreprinderii. reprezintă pentru oricare firmă. 39 PDF Created with deskPDF PDF Writer .com .4.3.reprezintă rezultatul exploatării (profitul) mediu la 1 leu valoare adăugată. respectiv de a produce bunurile necesare satisfacerii unor nevoi sociale. pe de altă parte.

IQf>IQe. Ce exprimă raportul dintre CA și Qf? 8. Pe baza indicatorilor: Nr. IQf. Într-un interval de timp dat care dintre următoarele corela ii între indicatorii valorici ICA. 0. 1. IVA<IQe b. Ce reprezintă cifra de afaceri? 4.com . Ce este analiza factorială? 3. ICA>IQf. Când se utilizează metoda substituirilor în lan ? 9. Enumera i principalii indicatori valorici utiliza i în analiza activită ii de produc ie și comercializare.REFERIN E BIBLIOGRAFICE OBLIGATORII 1. 46-84 ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE 1. Nicolae Georgescu. ICA>IQf. Editura ASE.Trial :: http://www.docudesk. Nr. IQf>IQe. Analiza economico-financiara.5 Care este influen a timpului mediu de muncă lucrat de un salariat asupra modificării valorii adăugate? 40 PDF Created with deskPDF PDF Writer . 2. 310 300 325000 315500 225 162. ICA>IQf. Ce reprezintă valoarea adăugată și cum se calculează? 5. mediu de salaria i (persoane) Fondul total de timp de muncă (ore-om) Produc ia exerci iului (mii RON) Valoarea adăugată (mii RON) An curent prevăzut realizat 2. Indicatori 1. Bucuresti. IQe.5 248 182. pag. 4. 3. 2. 3. IVA<IQe 7. 2001. IVA>IQe c. Care sunt factorii cu influen ă directă asupra evolu iei valorii adăugate? 6. Crt. IVA: a. Vasile Robu. IQf<IQe.

. financiare. Cost marginal RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL: Este importantă asigurarea delimitarii între activitatea de exploatare şi activitatea financiară a întreprinderii deoarece. re inerea matodologiilor de analiză cheltuieilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii. sublinierea ideilor principale.docudesk. se asigură încadrarea în categoria corespunzătoare. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii. .com .000 lei cifră de afaceri.alegerea factorilor care influen ează cheltuielile la 1. pornind de la principiul că natura unei cheltuieli/venit este dată de natura activităţii care le generează. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII OBIECTIVELE MODULULUI: . La sfârșit efectuarea practică a unei analize.însușirea metodologiei de analiză a cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întrepriderii. Analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri Cost unitar. conectarea cheltuielilor cu veniturile. modalităţi de formare a cheltuielilor şi veniturilor din exploatare.Interpretarea influenţelor factorilor care acţionează asupra modificării veniturilor și cheltuielilor activită ii şi propunerea unor soluţii de creştere a eficienţei economice. . 41 PDF Created with deskPDF PDF Writer . şi extraordinare. Astfel se impune mai întâi revizuirea aspectelor contabile predate la disciplina contabilitate.MODULUL III.definirea conceptelor de venituri şi cheltuieli şi gruparea acestora după natura economică a acestora. În continuare se recomandă conspectarea bibliografiei indicate. CONCEPTE CHEIE: Criterii de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor.Trial :: http://www. Structura lor după natura economică.

Trial :: http://www. consumuri excepţionale. amortizări şi provizioane. pierderi din calamităţi. executarea unor obligaţii legale sau contractuale de către unitatea patrimonială. avut în vedere corelaţia care există între venituri şi cheltuieli. Trebuie. Abordări conceptuale privind cheltuielile întreprinderii Desfăşurarea oricărei activităţi reclamă un consum de resurse. reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile. pierderea netă din vânzarea titlurilor de plasament. Costurile reprezintă o categorie economică care se manifestă nemijlocit în producţia materială. lucrări şi servicii executate de terţi (reparaţii. Cheltuielile. îmbracă forma costului produselor. ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR ÎNTREPRINDERII 1. care cuprind: pierderi din creanţe imobilizate legate de participaţii. pierderi din debitori diverşi etc. indiferent de natura acestora (materiale. prin aceea că realizarea unui venit presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers.).com . Ele cuprind: cheltuieli legate de operaţii de gestiune (despăgubiri. cea mai mare parte din aceste consumuri. În contabilitatea financiară. cheltuielile întreprinderii sunt structurate după natura lor. energie electrică şi apă. taxe. cheltuieli de exploatare. impozite. 82/1991. oferă posibilitatea identificării măsurilor care trebuie întreprinse în direcţia reducerii costurilor. salarii şi cheltuieli asimilate acestora. cheltuieli excepţionale. Concentrarea atenţiei în direcţia unei analize sistematice a volumului. 42 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Într-o anumită formă şi în ultimă instanţă.docudesk. dobânzi plătite aferente creditelor contractate. întreţinere. de asemenea. 3. O situaţie similară se întâlneşte şi în ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile excepţionale. reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală.). cheltuieli legate de operaţii de capital (valoarea contabilă a imobilizărilor cedate şi alte cheltuieli excepţionale). umane şi financiare). 2. remunerarea personalului.1. vărsăminte assimilate. după cum realizarea de venituri nu implică neapărat o cheltuială. cheltuieli financiare.UNITATEA 1. curentă a unităţii patrimoniale. după cum urmează: 1. potrivit prevederilor art. amenzi. chirii etc. constituirea amortizărilor şi provizioanelor. pe temeiul cărora se clădeşte producţia valorilor materiale. reprezentând consumurile efectuate în scopul realizării obiectului de activitate: materii prime şi materiale consumabile. diferenţe nefavorabile de curs valutar. 95 din Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii nr. lucrările executate şi serviciile prestate de terţi. structurii şi tendinţelor pe care le înregistrează diferitele categorii de cheltuieli. pe categorii de cheltuieli. Excepţii de la această regulă se întâlnesc în cazul cheltuielilor financiare care nu generează venituri. respectiv în activitatea de creare a bunurilor materiale. localizate în timp şi spaţiu. Prin costuri se înţelege totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le efectuează întreprinderea în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur produs.

fie la operaţii de capital. mărfurilor. venituri din exploatare. salarii neridicate prescrise şi alte venituri). precum şi factorii care influenţează asupra nivelului lor. venituri din creanţe imobilizate.000 lei în funcţie de structura nivelului comparat şi a ratelor pe categorii de venituri din baza de referinţă. 1. Pentru separarea celor două influenţe este necesară recalcularea chletuielilor la 1. venituri financiare în care se includ: venituri din participaţii.2. 2. venituri din producţia stocată şi imobilizată.000 lei venituri se datorează influenţei structurii veniturilor şi a nivelului chletuielilor la 1. venituri din diferenţe de curs valutar. care se determină ca raport între cheltuielile totale (Σchi) şi venituri (Σvi) ∑ ch C= i =1 n n i ∑v i =1 ⋅1000 sau C = i Σg i ⋅ c i 100 în care: gi = reprezintă structura veniturilor pe categorii ci = chletuieli la 1. modificarea nivelului chletuielilor la 1. venituri din cedarea activelor. Potrivit reglementărilor contabile. în mod similar cheltuielilor. a căror mobilizare constituie premisa creşterii eficienţei şi performanţelor economico-financiare.docudesk. venituri din dobânzi. curentă a unităţii patrimoniale şi se referă fie la operaţii de exploatare. 43 PDF Created with deskPDF PDF Writer . cum sunt: despăgubiri şi penalităţi încasate.com .000 lei pe categorii de venituri. 3. În activitatea practică trebuie avute în vedere: luarea în considerare a inflaţiei. venituri din alte imobilizări financiare. venituri excepţionale. în scopul identificării rezervelor de reducere a acestora.Veniturile întreprinderii reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat în cursul exerciţiului. alte venituri excepţionale (donaţii. cote-părţi de subvenţii pentru investiţii virate la rezultatul exerciţiului. care cuprind: venituri din vânzarea produselor. alte venituri legate de exploatare. venituri din titluri de plasament. În acest scop. veniturile întreprinderii sunt structurate pe categorii de venituri. astfel: 1.Trial :: http://www. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii are rolul de a evidenţia evoluţia acestora în dinamică şi pe structură. după natura lor. se utilizează indicatorul “Cheltuieli la 1000 lei venituri” (C). ceea ce presupune corectarea bazei de comparaţie cu un coeficient care să reflecte corelaţia dintre creşterea preţurilor tuturor categoriilor de resurse cu care se aprovizionează întreprinderea (Ichi) şi dinamica preţurilor pe seama cărora se formează veniturile (Ivi).000 lei venituri pe categorii de venituri De aici rezultă că faţă de o bază de referinţă. reprezentând acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală. lucrărilor executate şi din serviciile prestate.

606..Trial :: http://www. inclusiv costul mărfurilor vândute în corelaţie cu valoarea lor.55 85. cheltuielile cu lucrările şi serviciile prestate de terţi.com . constituind astfel domeniul principal în care se pot iniţia şi realiza cele mai importante măsuri de sporire a eficienţei economice.48 Modificări 2-0 +17. 4. energie. cheltuieli cu impozitele şi taxele suportate de unitatea patrimonială. combustibil. 2. se va prezenta analiza structurală.28 +1. 604. 1.000 lei venituri din exploatare. Cheltuielile de exploatare cuprind. Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare Precedent Prevăzut Realizat (0) (1) (2) 427. locaţii de gestiune.614.. energie şi elemente asimilate. apă (605) Alte cheltuieli (602.49 86.07 449. crt . ca parte a întregului folosit anterior.45 -1.18 Specifica ie Costul mărfurilor vândute (607) Materii prime și materiale consumabil Combustibili.32 -1. Analiza cheltuielior la 1000 lei venituri din exploatare În analiza cheltuielilor de exploatare se foloseşte nivelul lor la 1. 603.41 2-1 -5.889 86. În acest scop. materiale. 621. Întrucât dinamica eficienţei cheltuielilor de exploatare este cunoscută din paragraful anterior. următoarele elemente: cheltuieli privind consumurile de materii prime. 2. şi în special pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care necesită o atenţie deosebită din partea factorilor de decizie.. ANALIZA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE Cheltuielile de exploatare deţin ponderea cea mai mare.1. alte cheltuieli de exploatare. alte cheltuieli. Acest lucu este important atât pentru fomarea imaginii asupra modului în care s-a realizat programul stabilit. se întocmeşte tabelul următor: Nr. 5. în funcţie de natura cheltuielilor aferente producţiei totale a exerciţiului financiar. urmărindu-se dinamica şi modificările intervenite în structura cheltuielilor. 96 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii.15 -1. ele fiind în legătură directă cu obiectul de activitate al întreprinderii. potrivit prevederilor art. şi alte surse.05 +4. 608) Lucrări și servicii executate de ter i (611.54 28. chirii.82 28.63 8.628) 44 PDF Created with deskPDF PDF Writer . pe baza datelor din contul de profit şi pierdere.docudesk.UNITATEA 2.30 444.86 11. cheltuieli cu personalul. 3.58 12.32 -5..37 27.

72 12. Excepţie fac unele cheltuieli.Trial :: http://www. crt. 3.6.99 Din datele astfel structurate rezultă că.38 +5.23 829. 7. s-a realizat o reducere pe total şi categorii de cheltuieli.15 23. în scopul identificării posibilităţilor de reducere.62 815. 7. Indicatori Venituri din exploatare.00 820. în activitatea practică.din care aferente: Produc iei vândute Produc iei stocate Produc iei imobilizate Cheltuieli de exploatare la 1000 de lei venituri.36 -4. 5.22 799. Impozite.40 51.Într-o asemenea situaţie.19 +0.73 810. este necesar să se analizeze fiecare cheltuială.18 -15.41 1. 1.22 8.com .60 +4. ceea ce conduce la un nivel al cheltuielilor la 1000 lei. faţă de prevederea de creştere a cheltuielilor de exploatare la 1. În acest scop.10 17.73 +1.13 +3.80 181. 11. taxe și vărsăminte efectuate (631.23 -8. 635) Salarii (641) Asigurări și protec ie socială (645) Alte cheltuieli de exploatare (654. Analiza eficienţei cheltuielilor de exploatare poate fi efectuată în raport de formarea veniturilor şi nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri. 8. trebuie să se ţină seama de modul de formare a veniturilor din producţia stocată şi imobilizată. 10. întrucât acestea au semnificaţie. o creştere a ponderii acestor două elemente are ca efect diminuarea eficienţei cheltuielilor de exploatare. dar nu au ponderi însemnate. 6. în consecinţă. Astfel.72 820. respectiv. indiferent de evoluţia ei.41 -13. din care aferente: Produc iei vândute Produc iei stocate și imobilizate Perioada precedentă 3680 3386 (92) 184 (5) 110 (3) 3000 2706 184 110 815. respectiv.29 1000 Notă: Cifrele din paranteză reprezintă structura veniturilor în procente. În ceea ce priveşte evoluţia producţiei stocate şi imobilizate. datele necesare se prezintă astfel: Nr. trebuie să se facă distincţie între volumul fizic şi costul aferent.07 +1. 2. 9.22 1.48 165.09 178. comparativ cu realizările perioadei 45 PDF Created with deskPDF PDF Writer . 9.5) 42 (1) 162 (3.81 1000 820.23 -2. cauze şi efecte diferite. din care aferente: Produc iei vândute Produc iei stocate Produc iei imobilizate Cheltuieli de exploatare. 658) Amortizări și provizioane (681) TOTAL 8. 4.80 +8. În analiza cheltuielilor de exploatare în funcţie de criteriul amintit.5) 169 (4) 93 (2) 3500 3800 3289 3545 42 162 169 93 829. evaluarea în costuri.20 43. 10.23 21. din punct de vedere metodologic. imobilizate. 8.000 lei venituri.17 1000 Perioada curentă Prevăzut Realizat 4218 4630 4007 (95) 4375 (94.docudesk. creşterea sau scăderea producţiei stocate şi.76 55.

000 lei pe produse De aici rezultă că factorii care influenţează cheltuielile la 1. 2. avându-se în vedere efectele multiple directe şi indirecte pe care le determină. Analiza cheltuielilor la 1. preţul mediu de vânzare şi costul produselor.docudesk.Trial :: http://www. în activitatea practică este absolut necesar să se precizeze condiţiile în care s-au produs modificările în structura producţiei vândute. Ca principală parte componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare. cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri (C) pot fi exprimate cu ajutorul modelului: Σqc C= ⋅1000 Σqp în care: q = cantitatea vândută c = costul produselor p = preţul mediu de vânzare (exclusiv TVA) Relaţia de mai sus poate fi scrisă şi astfel: c C = Σg ⋅ ⋅1000 p în care: g = structura producţiei vândute. poate fi determinată de factori conjuncturali ai pieţei sau de altă natură sau opţiune a conducerii pentru realizarea unor obiective viitoare. reflectându-se corespunzător în rezultatul exerciţiului. executarea de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare.2. (Articolul 99 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii). În consecinţă. Modificarea costurilor aferente este determinată de factori specifici. Asemenea aspecte pot fi soluţionate prin corelarea datelor din contabilitatea generală (financiară) cu cele din contabilitatea de gestiune (analitică).com .000 = nivelul cheltuielilor la 1. stabilită valoric (qp/Σqp) c/p * 1.000 lei cifră de afaceri sunt: structura producţiei.anterioare sau cu prevederile. cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri. 46 PDF Created with deskPDF PDF Writer . structura producţiei vândute poate fi considerată atât ca factor de explicare a rezultatului cât şi de realizare a unui obiectiv prevăzut. mai puţin rabaturile şi remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. a) Structurii producţiei vândute Σq1 c 0 Σq 0 c 0 ⋅1000 − ⋅1000 Σq1 p0 Σq 0 p0 Aşa după cum s-a mai precizat.000 lei cifră de afaceri Potrivit reglementărilor în vigoare.

81 + 23. 2. 3. care se poate modifica independent de activitatea unităţilor. se impune o separare a acestei influenţe de contribuţia proprie la rezultatul obţinut.10. Nr. rezultă următoarea situa ie. Infeluen e Modificare faţă de nivelul prevăzut Influenţa structurii Influenţa preţului mediu de vânzare Influenţa costului Cheltuieli la 1.31 . crt.28.docudesk. schimbarea destinaţiei produsului.com .b) Preţurilor medii de vânzare Σq1 c 0 Σq c ⋅1000 − 1 0 ⋅1000 Σq1 p1 Σq1 p0 În general. 4. Este cunoscut faptul că preţul tuturor categoriilor de resurse este o componentă a cheltuielilor. pot fi identificate unele cauze cum ar fi: calitatea produselor. se poate spune că modificarea preţurilor de vânzare este determinată de schimbarea raportului cerere-ofertă. 1.Trial :: http://www.30 . în aceste condiţii. intervenţia statului în cazul unor produse de importanţă naţională sau strategică. acordarea de bonificaţii sau remize. La nivelul fiecărui producător şi. sau.000 lei cifră de afaceri . Calculând influen ele factorilor asupra cheltuielilor aferente cifreii de afaceri. este necesară analiza elementelor de cheltuieli şi a cauzelor care au determinat modificarea acestora. ofertant de produse.80 47 PDF Created with deskPDF PDF Writer .4. pentru o edificare completă asupra situaţiei. (inclusiv produse diferenţiate pe calităţi) marca de fabrică (producţie sau comerţ). c) Costurilor pe produse Σq c Σq1 c1 ⋅ 1000 − 1 0 ⋅ 1000 Σq1 p1 Σq1 p1 Din punct de vedere metodologic. respectiv.

Menţinerea în limite normale a profitului.docudesk. ceea ce oferă posibilităţi concrete de acţiune în vederea reducerii lor. Influenţa modificării preţului de aprovizionare: ∆p j = cs j1 (p j1 − p j 0 ) 48 PDF Created with deskPDF PDF Writer . . trebuie determinate abaterile pe fiecare categorie de cheltuială în parte. procedându-se la analiza acestora prin prisma factorilor de influenţă. constituie o consecinţă a dezechilibrelor care se manifestă într-o economie aflată în tranziţie şi asupra căreia îşi pune amprenta în mod nefavorabil inflaţia. creşterea continuă a preţurilor de vânzare ca urmare a creşterii unor elemente ale costului produselor. Tot aşa. reprezintă un deziderat în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii produselor. În analiza costurilor pe unitatea de produs trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte: .stabilirea produselor ce urmează a fi supuse analizei (de regulă cele la care s-au înregistrat depăşiri ale nivelului costurilor prevăzute sau normate).UNITATEA 3.analiza fiecărei categorii de cheltuieli pe seama factorilor specifici de influenţă. se află într-o strânsă dependenţă cu nivelul costurilor produselor.Trial :: http://www. creşterea gradului de utilizare a capacităţii de producţie etc. 3. în mod normal. Analiza principalelor categorii de cheltuieli pe unitatea de produs La nivel de produs. preţurile la care se vând produsele sunt rezultatul acţiunii legii cererii şi ofertei.1.explicarea modificării costului pe fiecare unitate de produs prin suma categoriilor de cheltuieli.com . ANALIZA COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS În condiţiile economiei concurenţiale de piaţă. sau creşterea acestuia. găsirea unor noi pieţe de desfacere. Influenţa modificării consumului specific: ∆cs j = (cs j1 − cs j 0 )p j 0 2. acolo unde este posibil. Reducerea costurilor unitare. . a) Analiza cheltuielilor cu materiile prime şi materialele directe pe unitatea de produs: Cheltuielile cu materiile prime şi materialele directe pe unitatea de produs ( cm ) sunt dependente de consumul specific sau cantitatea consumată (csj) şi preţul de aprovizionare al materialului respectiv (pj): cm = cs j × p j de unde rezultă: 1. stabilindu-se contribuţia absolută şi relativă a fiecărei categorii de cheltuieli la modificarea totală a costului pe produs.

Influenţa modificării sumei cheltuielilor indirecte: ci ∆ci = ci1 − 1 iq c.) Analiza costului pe unitatea de produs în funcţie de gradul de utilizare a capacităţii de producţie Între evoluţia volumului de activitate şi costul pe unitatea de produs există o legătură de inversă proporţionalitate.com . în cazul în care ceilalţi factori rămân constanţi (consumul de materii prime. acele materii prime şi materiale care au o pondere mare în costul produselor. Modificarea gradului de utilizare a capacităţii de producţie se reflectă. trebuie să se procedeze la departajarea componentelor cumpărate de cele realizate în cadrul întreprinderii. cât şi reducerea consumului de materiale care reprezintă un atribut al compartimentului de concepţie a produselor şi pregătire a fabricaţiei acestora.docudesk. În ceea ce priveşte produsele complexe. astfel: csd = t × sh Modificarea cheltuielilor cu salariile directe pe unitatea de produs. se explică prin: 1. materiale.În activitatea practică se au în vedere. Costul unitar poate fi exprimat astfel: c = cv + cf q cv reprezintă costurile variabile pe unitatea de produs. În acţiunea de reducere a cheltuielilor cu materiile prime şi materiale trebuie avut în vedere atât preţul de achiziţie. Influenţa modificării productivităţii muncii. iar i q = 1 × 100 iq q0 2. în diferenţa dintre costul realizat (c1) şi costul normat (cn). manoperă etc. exprimată prin timpul consumat pe unitatea de produs: ci q ∆q = 0 − ci 0 . b) Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe unitatea de produs ( csd ) sunt dependente de productivitatea muncii exprimată prin timpul consumat pe unitatea de produs (t) şi salariul mediu orar ( sh ). 49 PDF Created with deskPDF PDF Writer .).Trial :: http://www. în special. q – volumul fizic al producţiei obţinute. cf – suma cheltuielilor fixe.

de cheltuiala variabilă pe unitatea de produs. 50 PDF Created with deskPDF PDF Writer .Trial :: http://www. costul marginal este dat.3. Corelaţia între costul marginal şi costul mediu poate fi redată grafic astfel: Diferenţa q2. costul marginal serveşte la orientarea deciziilor privind utilizarea capacităţilor de producţie. astfel: cmg = Ct1 − Ct 0 ∆Ct = q1 − q0 ∆q Procedând la compararea costului marginal cu costul mediu unitar (c.com . în ultimă instanţă. poate fi apreciat punctul în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea cu costurile cele mai mici. Analiza costului marginal Recomandat de către literatura de specialitate în domeniu şi utilizat în activitatea practică de către unităţile din secorul primar al economiei (îndeosebi în industria extractivă şi în agricultură) care îşi desfăşoară activitatea în condiţii mai puţin favorabile datorate mediului natural. Situarea de o parte sau de alta a punctului de echilibru relativ (în zona de degresie sau în zona de progresie) poate fi apreciată ca justificată doar cu luarea în considerare şi a altor variabile ale deciziei. Cheltuielile fixe rămânând aceleaşi. Costul marginal (cmg). este definit ca reprezentând costul unei unităţi adiţionale dintr-un produs şi se determină ca raport între creşterea cheltuielilor totale (∆Ct) şi creşterea producţiei (∆q). efect al unei anumite încărcări a capacităţii de producţie. determinat ca raport între suma cheltuielilor totale şi volumul fizic al producţiei). Apropierea dintre costul marginal şi costul mediu echivalează cu un echilibru relativ.2.q1 este cu atât mai mare cu cât cheltuielile fixe sunt mai importante. dar ale căror produse sunt socialmente necesare.docudesk.

6. Cum este definit costul marginal? 4. deoarece în această zonă se produc o serie de fenomene economice legate de consumul şi utilizarea factorilor de producţie. pe de altă parte. constituie o consecinţă a dezechilibrelor care se manifestă într-o economie aflată în tranziţie şi asupra căreia îşi pune amprenta în mod nefavorabil inflaţia. acolo unde este posibil. Problemele prioritare ale diagnosticării cheltuielilor vizează. TEME DE CONTROL 1.Trial :: http://www. în mod normal. 2001. În condiţiile economiei concurenţiale de piaţă. Menţinerea în limite normale a profitului. 2. materiale şi salariale etc. Nicolae Georgescu. în special cheltuielile de exploatare. 4. se află într-o strânsă dependenţă cu nivelul costurilor produselor. Cum se calculează gradul de folosire a fondului de timp disponibil ? 5. cheltuielile aferente veniturilor întreprinderii. reprezintă un deziderat în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii produselor. Analiza economico-financiara. creşterea continuă a preţurilor de vânzare ca urmare a creşterii unor elemente ale costului produselor. eficienţa diferitelor categorii de cheltuieli (variabile şi fixe.). REFERIN E BIBLIOGRAFICE OBLIGATORII: Vasile Robu. De modul cum se consumă şi cum se utilizează factorii de producţie depinde în mare măsură competitivitatea produselor şi eficienţa activităţii desfăşurate. Reducerea costurilor de producţie constituie. Pe baza datelor din tabelul următor să se realizeze analiza cheltuielilor aferente veniturilor: Nr. În acest sens. 7. directe şi indirecte. 85-151 ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE. este necesară analiza detaliată a principalelor categorii de cheltuieli care concură la formarea costurilor. Indicatori pe tipuri de activită i Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli excep ionale TOTAL CHELTUIELI Venituri din exploatare Vnituri financiare Venituri excep ionale TOTAL VENITURI An precedent 310 28 13 345 23 15 An curent prevăzut realizat 340 370 30 29 18 16 390 31 22 410 30 18 51 PDF Created with deskPDF PDF Writer . 3. Reducerea costurilor unitare. creşterea gradului de utilizare a capacităţii de producţie etc.com . 5. Tot aşa.REZUMATUL MODULULUI Analiza prin costuri reprezintă un domeniu deosebit de important în activitatea întreprinderii. un obiectiv prioritar al oricărei întreprinderi. Care sunt factorii care influen ează nivelul cheltuielilor la 1000 lei CA? 3. 1. pe de o parte. Crt. preţurile la care se vând produsele sunt rezultatul acţiunii legii cererii şi ofertei. Cum se evaluează veniturile și cheltuielile în contabilitate financiară? 2.docudesk. Editura ASE. Bucuresti. iar. 8. găsirea unor noi pieţe de desfacere. sau creşterea acestuia. acolo unde este posibil. pag.

însușirea metodologiilor de analiză a acestuia. .com . În continuare se recomandă conspectarea bibliografiei indicate.Trial :: http://www. re inerea matodologiilor de analiză financiară a principalilor indicatori ai contului de profit și pierdere. Ratele de rentabilitate: Rata rentabilită ii economice. Ratele de structură. Rata rentabilită ii financiare.interpretarea indicilor şi a ratelor de structură precum şi a ratelor de rentabilitate. Rata rentabilită ii comerciale. 52 PDF Created with deskPDF PDF Writer .docudesk. Rata rentabilită ii investi iilor de capital RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL: Pentru o bună în elegere și asimilare a conceptelor se impune mai întâi revizuirea aspectelor contabile referitoare la con inutul și structura contului de rezultate.cunoașterea informa iilor furnizate de contul de rezultate ”Contul de profit sau pierdere”. Excedentul/deficitul brut al exploatării. Rezultatul excep ional.MODULUL IV. Produc ia exerci iului. sublinierea ideilor principale. CONCEPTE CHEIE: Contul de profit şi pierdere: Rezultatul exerci iului curent. Rezultat financiar. Rezultatul exploatării. ANALIZA PROFITULUI ȘI RENTABILITÃŢII ACTIVITĂ II OBIECTIVE: . Valoarea adăugată. predate le disciplina contabilitate. La sfârșit efectuarea practică a unei analize pe baza contului de profit sau pierdere al unei entita i economice vine să completeze cu succes modul de asimilare corectă a no iunilor teoretice asimilate. Soldurile intermediare de gestiune: Marja comercială. .

Analiza structurală a profitului Analiza structurală a profitului are rolul de a evidenţia ponderea şi dinamicarezultatelor aferente celor trei categorii de activităţi care se desfăţoară în cadrul unei întreprinderi: de exploatare. financiară şi excepţională.1. se poate efectua pe baza următoarei scheme: Fig.UNITATEA 1.com . masa profitului constituie rezultatul financiar pozitiv care exprimă eficienţa activităţii productive a întreprinderii. Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului (profit brut sau pierdere).1. ANALIZA PROFITULUI Expresie a rentabilităţii. atât din punct de vedere structural. profitul poate fi analizat. 4. Schema de analiză structurală a rezultatului brut (modelul 1) O altă posibilitate de analiză structurală a rezultatului brut al exerciţiului este următoarea: 53 PDF Created with deskPDF PDF Writer . cât şi factorial. 1.docudesk. Ca valoare pozitivă rezultată din procesele economice sau financiarmonetare care au loc în cadrul unei întreprinderi.Trial :: http://www.

se prezintă astfel: 54 PDF Created with deskPDF PDF Writer . în esenţă este o altă modalitate de prezentare a contului de rezultate.2. sub formă de listă.) Prin solduri intermediare ale gestiunii înţelegem principalii indicatori economico.financiari stabiliţi pe baza datelor din Contul de Profit sau Pierdere. Tabloul soldurilor intermediare ale gestiunii. financiare şi umane ale firmei. Un sold intermediar al gestiunii este diferenţa dintre două valori. iar alţii se determină în situaţia S.G. Schema de analiză structurală a rezultatului brut (modelul2) 1.2.I. Prin scăderi succesive se obţin indicatori de caracterizare a rentabilităţii şi gestiunii firmei (unii se regăsesc ca atare în Contul de Profit sau Pierdere. Analiza soldurilor intermediare ale gestiunii (S. 4.docudesk.Trial :: http://www.com .). Soldurile intermediare ale gestiunii se prezintă într-un tablou care. cu ajutorul cărora se caracterizează modul de folosire a resurselor materiale.Fig.I.G.

.modificărilor absolute.structura vânzărilor pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate.docudesk. .rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial. 4.com . Indicatorii din tabloul soldurilor intermediare ale gestiunii impun unele precizări. ci . în lanţ şi medii. .cota de adaos comercial pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate.Tabelul nr. gi . se poate realiza pe baza: . 55 PDF Created with deskPDF PDF Writer .metodei substituirilor în lanţ.Trial :: http://www. C .1.ritmurilor cu bază fixă.indicilor cu bază fixă. Analiza factorială a marjei comerciale.metodei ratelor. şi anume: Marja comercială (Mc) este un indicator utilizat de către întreprinderile care vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate. poate fi efectuată cu ajutorul următorului model: DC ∑ gi ci Mc = C= 100 100 în care: D -cifra de afaceri din vânzări de mărfuri sau valoarea desfacerilor de mărfuri. . în lanţ şi medii. Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune Analiza soldurilor intermediare de gestiune.

se determină ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale. în timp ce cheltuielile monetare din exploatare cuprind acele categorii de cheltuieli care presupun plăţi imediate sau la termen (consumurile provenind de la terţi.rezultatul brut al exerciţiului. Comparativ cu ceilalţi indicatori utilizaţi în procesul de analiză.).3. 1. de politica de constituire a provizioanelor.3. în dinamică şi în spaţiu. precum şi de politica de distribuire a dividendelor. cheltuieli cu impozite. analiza factorială a acestuia poate fi aprofundată având în vedere următoarele categorii de rezultate: . se prezintă astfel: Excedentul (deficitul) brut al exploatării (E.B. astfel:  Ct  Rb = Vt 1 −  = Vt × prb. 1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerci iului Rezultatul brut al exerciţiului (Rb). reprezintă fluxul potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare şi se determină deducând cheltuielile monetare din exploatare din veniturile monetare aferente ecestei activităţi.Trial :: http://www. taxe şi vărsăminte asimilate şi cheltuielile cu personalul). Excedentul brut al exploatării este utilizat în procesul de analiză pentru efectuareade comparaţii.docudesk.E. excedentul brut al exploatării prezintă avantajul că nu este influenţat de sistemul de amortizare practicat. .Sistemul de factori. Veniturile monetare din exploatare sunt formate din vânzările de mărfuri şi subvenţiile de exploatare. cu rezultatele firmelor care îşi desfăşoarăactivitatea în acelaşi domeniu.rezultatul exploatării. Analiza factorială a profitului la nivel de întreprindere Luând în considerare diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivel de întreprindere. de politica financiară (gradul de îndatorare) şi fiscală (sistemul de impozitare a profitului).com . .1.rezultatul aferent cifrei de afaceri. unde  Vt  prb = ∑ g prb i i 100 56 PDF Created with deskPDF PDF Writer .

se poate efectua pe baza următoarelor modele: Utilizând primul model de analiză.în care: prb reprezintă rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale. gi .3. astfel: Re = Ve .2.docudesk.profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activităţi.com . prbi .Ce Analiza factorială a rezultatului exploatării.structura veniturilor totale pe categorii de activităţi. se prezintă astfel: 1. Analiza factorială a rezultatului exploatării Rezultatul exploatării (Re) se circumscrie la nivelul activităţii de bază a întreprinderii şi caracterizează în mărime absolută rentabilitatea ciclului de exploatare. El se determină ca diferenţă între veniturile din exploatare (Ve) şi cheltuielile aferente acestora (Ce). Sistemul de factori care acţionează asupra profitului brut. sistemul de factori se prezintă astfel: 57 PDF Created with deskPDF PDF Writer .Trial :: http://www.

sistemul de factori este următorul: Valoarea activelor de exploatare. a veniturilor din exploatare şi a profitului din exploatare. reflectă valoarea activelor imobilizate şi a activelor circulante aferente ciclului de exploatare.docudesk. sistemul de factori este: Acest model se recomandă a fi folosit de către întreprinnderile cu activitate de Producţie.com . îmbunătăţirea calităţii produselor etc. care deţin o bază tehnico-materială importantă. se recomandă a fi utilizat cu predilecţie de către acele întreprinderi care nu dispun de o bază tehnico-materială importantă. Potrivit modelului de analiză “b”. mărimea activelor de exploatare determină mărimea producţiei exerciţiului.Trial :: http://www. deşi are un caracter general valabil pentru toate întreprinderile. reprezintă veniturile medii din exploatare la 1 leu active de exploatare şi reflectă eficienţa activelor de exploatare. Conform modelului de analiză “c”. Creşterea valorii acestui indicator se poate realiza prin accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante de exploatare. Deci.Acest model de analiză. 58 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Indicatorul Ve/Ae .

proprii şi permanente. Rata rentabilităţii economice. resurselor consumate (costurilor). în mărimi relative. Rata rentabilită ii comerciale 4. Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienţă de tipul efect/efort.Trial :: http://www.docudesk. la numărător se poate utiliza rezultatul exploatării sau excedentul brut din exploatare. activelor totale sau ale unor părţi din acestea.UNITATEA 2.com . curent etc. Efectul reprezintă profitul sub diversele sale forme de exprimare: brut. precum şi de elementele excepţionale. Rata rentabilită ii financiare 3. Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare informaţională variată şi oglindesc multiplele laturi ale activităţii economicofinanciare firmei : 1. contribu ia indicatorilor de rezultate la exprimarea performan elor financiare a întreprinderii. analiza ratei rentabilităţii financiare se pliază acestei structurări: 59 PDF Created with deskPDF PDF Writer . din exploatare. iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora. Circumscris sferei de cuprindere a capitalurilor. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE Ratele de rentabilitate semnifică. politica fiscală de impozitare a profitului. Analiza ratei rentabilită ii financiare Rentabilitatea financiară exprimă corelaţia dintre profit şi capitaluri în calitatea lor de surse de finanţare a activităţii întreprinderii și reflectă gradul de remunerare a capitalului investit într-o întreprindere de către proprietari. permanente). veniturilor etc. net. Efortul se poate prezenta sub forma capitalurilor (proprii. În calculul ratei rentabilităţii economice. Rata rentabilită ii investi iilor de capital 1. Rata rentabilităţii economice este independentă de structura financiară (gradul de îndatorare). se poate stabili astfel: Re = (Profit net/Active total)e x 100 sau Re = (Rezultatul brut din exploatare/Active totale) x 100 2. Rata rentabilită ii economice 2. Analiza ratei rentabilităţii economice Rata rentabilităţii economice reflectă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obţinerea acestuia.

Rc = (Profitul aferent vânzărilor / CA) x 100 Importan a acestei rate rezidă din faptul că pune în eviden ă eficien a func iei comerciale a firmei. dând expresie politicii comerciale a întreprinderii.com . sau a profitului net lăsat la dispoziţia firmei pentru autofinanţare. Ratele rentabilită ii investi iilor de capital Indicatorii acţiunilor şi dividendelor prezintă interes în primul rând pentru acţionari şi au la bază informaţiile din “Contul de profit şi pierdere”. cf. 4. Rata în cauză. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi datoriile pe termen mediu şi lung. ca venit al acţionarilor şi capitalurile proprii ale întreprinderii. OMFP 1752/2005) exprimă corelaţia dintre profitul total aferent vânzărilor şi cifra de afaceri.. reflectă corelaţia dintre profitul net. Capitalul permanent este format din capitalurile proprii. Utilizarea ratei rentabilităţii financiare a capitalului permanent are rolul de a evidenţia corelaţia dintre capitalul permanent şi profitul brut înaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobânzile şi a impozitului pe profit. Rata rentabilităţii comerciale (Rata profitabilită ii vânzărilor) Rata rentabilităţii comerciale (Marja brută din vânzări. CCb = Pre ul de pia ă al unei ac iuni/Profitul pe ac iune - 60 PDF Created with deskPDF PDF Writer .profitul brut înaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobânzile şi a impozitului pe profit.Trial :: http://www.docudesk. RNEA = Rezultatul net al exerci iului financiar/ Nr de ac iuni emise Coeficientul de capitalizare bursieră arată cât de mult sun dispuși investitorii să plătească pentru o unitate monetară de profit raportat. 3.Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii Rf = Pr ofit net × 100 Capitalurile proprii Acest indicator măsoară în mărime relativă remunerarea capitalurilor acţionarilor aduse ca aport. Rezultatul net al exrci iului financiar pe ac iune arată cât rezultat net produce o ac iune în decursul unui exerci iu finaciar. Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent Pr ofitul brut Rfp = × 100 Capitalurile proprii Pb .

61 PDF Created with deskPDF PDF Writer .docudesk. materiale sau financiare) intrate sau neintrate în circuitul economic”1. 1994. din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare. vânzare) sau economisirea unor resurse (umane. pentru a fi reinvestită.com . În acest sens menţionăm şi următoarea afirmaţie “eficienţa economică reprezintă cea mai generală categorie care caracterizează rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv. Eficienţa economică este o categorie economică mai cuprinzătoare decât rentabilitatea. Bucureşti. Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de rentabilitate. respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă. Indicatorul capacităţii de acoperire a dividendelor poate fi determinat şi ca proporţie a sumei dividendelor de plătit în rezultatul net al exerciţiului financiar. 1 D. consum individual.- Rata de evaluare a unei acţiuni pe piaţă indică valoarea pe care pieţele financiare o conferă conducerii unei întreprinderi: REAP = Preţul de piaţă al unei acţiuni/ Vacoarea contabilă a unei acţiuni Randamentul dividendelor măsoară câştigul încasat de acţionari în urma investiţiei în acţiunile unei firme: RDIV = (Dividendul pe acţiune/Preţul de piaţă al unei acţiuni) x 100 Rata (capacitatea) de acoperire a dividendelor măsoară proporţia în care profitul net este distribuit acţionarilor sub formă de dividende RADIV = (Rezultatul net al exerciţiului/Suma dividendelor de plătit) x 100 - - Valoarea considerată ca minimă pentru mărimea indicatorului “Capacitatea de acoperire a dividendelor” este 2. coordonator. REZUMATUL MODULULUI Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor. Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a întreprinderii. pg. deoarece. “Analiza economico-financiară a întreprinderii”. financiar apreciată ca fiind suficientă. Mărgulescu.5. dar în acest caz nivelul maxim considerat ca optim este apreciat la 40%. indiferent de provenienţa acestora.Trial :: http://www. 188. în aceste condiţii. producţie şi vânzare. va rămâne o parte din rezultatul net al exerciţiului. Editura Tribuna Economică.

Editura ASE. Venituri totale 9. Profit aferent cifrei de afaceri Programat 645 430 210 140 483. Activul total 8. REFERINŢE BILBIOGRAFICE OBLIGATORII: 1..Trial :: http://www. Analiză financiară pe bază de bilanţ.1 912 325 204 215 Realizat 720 445 431. afaceri Valoarea producţiei vândute 3. Rata rentabilităţii economice b. Rata rentabilităţii investiţiilor de capital Nr. 1.docudesk. 152-183 2. Profit brut 10.2 428 215 320 495 920 340 219 275 62 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Credite pe termen lung 7. Vasile Robu. Analiza economico-financiara. Rata rentabilităţii comerciale d. I. Presa Universitară Clujeană.com . pag.Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit. exprimat în costuri programate 5. Capital propriu 6. exprimat în preţuri programate Valoarea producţiei vândute 4. Cluj-Npoca. Indicatori crt. Pe baza datelor din tabelul de mai jos să se calculeze şi să se analizeze urmăroarele rate de rentabilitate: a. Profit net 11. pag. Bătrâncea. Nicolae Georgescu. 2001. 2001. 19-163 ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE/ TEME DE CONTROL: 1. Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de 2. Ed. Rata rentabilităţii financiare c. Bucuresti. iar gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii (indicator al mărimii relative a rentabilităţii).

Analiza structurii datoriilor.determinarea stării financiare. lichiditate redusă. Analiza echilibrului financiar: Analiza indicatorilor care exprimă gradul de solvabilitate-îndatorare: Rata solvabilităţii generale. necesarul sau nevoia de fond de rulment permanent (NFR).stabilirea patrimoniului net. în principal. sublinierea ideilor principale. . Rata autonomiei financiare totale.com . predate le disciplina contabilitate. CONCEPTE CHEIE: Bilanţul. Rata datoriilor.docudesk. . Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii: Analiza structurii activelor. Analiza patrimoniului net. Rata dobânzilor.Trial :: http://www. Analiza structurii capitalurilor. prin metoda ratelor. calculul şi compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment. suport al analizei: Bilanţ patrimonial. ca formă de evaluare contabilă a averii acţionarilor. calculul şi interpretarea indicatorilor privind: lichiditatea şi solvabilitatea având în vedere intervalele de siguranţă prevăzute de reglementările în vigoare. .caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII OBIECTIVE: . capacitatea de autofinanţare necesară (CAFN). reţinerea matodologiilor de analiză financiară a principalilor indicatori ai bilanţului. RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL: Pentru o bună înţelegere şi asimilare a conceptelor se impune mai întâi revizuirea aspectelor contabile referitoare la conţinutul şi structura bilan ului. Analiza indicatorilor de lichiditate: lichiditate curentă. . La sfârşit efectuarea practică a unei analize pe baza bilanţului unei entitaţi economice vine să completeze cu succes modul de asimilare corectă a noţiunilor teoretice asimilate. instituţiile financiare şi de credit.stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii (bonitatea firmei). 63 PDF Created with deskPDF PDF Writer . trezoreria netă (TN). care interesează. Bilanţ funcţional. Analiza tabloului de finanţare: fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR).detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului financiar. În continuare se recomandă conspectarea bibliografiei indicate. capacitatea de autofinanţare realizată (CAF).MODULUL V. care ar putea constitui o ameninţare pentru continuitatea exploatării. evideţierea trezoreriei nete. lichiditate imediată.

debitorii din capital subscris şi nevărsat. În activ: a) eliminarea activelor de natura nonvalorilor (activelor fictive). sunt: pentru activ: ordinea inversă a lichidităţii (aptitudinea posturilor de activ de a se transforma în numerar). contabil şi fiscal. Aceste elemente sunt înscrise în activul bilanţului contabil dar care.docudesk. Pentru eliminarea acestor elemente din bilanţul patrimonial se procedează astfel: 64 PDF Created with deskPDF PDF Writer . care defineşte activul bilanţului ca un ansamblu de mijloace folosit pentru achitarea datoriilor la scadenţă. fiind stabilite pe baza reglementărilor legale. 1.1. Prin valoarea teoretică şi utilitate practică se disting: bilanţul patrimonial şi bilanţul funcţional.com . Între datele furnizate de bilanţul contabil şi realitatea economico-financiară a întreprinderii analizate pot să apară diferenţe. Dintre cele trei concepţii cunoscute de teoria contabilităţii (juridică. diferenţe de conversie de activ.Trial :: http://www. în timp ce pasivul reflectă totalitatea datoriilor grupate în funcţie de termenul lor de exigibilitate. analiza lichidităţii şi solvabilităţii. din punctul de vedere al lichidităţii nu au nici o valoare întrucât nu dau naştere unui flux de numerar. pentru pasiv: ordinea inversă a exigibilităţii (timpul cât sursa respectivă rămâne la dispoziţia întreprinderii). Principiile care stau la baza determinării bilanţului patrimonial. analiza structurii mijloacelor economice şi a surselor de finanţare a acestora. economică şi financiară) privind conţinutul bilanţului. pentru a stabili bilanţul patrimonial se impun unele tratări (corecţii) ale informaţiilor acestuia. după cum urmează: A. Din acest motiv. luând ca punct de pornire bilanţul contabil. Bilanţul patrimonial este folosit în analiza financiară pentru evaluarea firmei. pentru analiza situaţiei financiar-patrimoniale a întreprinderii prezintă o importanţă deosebită concepţia financiară. analiza echilibrului financiar etc.UNITATEA 1 BILANŢUL INTRUMENT DE BAZĂ AL ANALIZEI FINANCIARE Bilanţul contabil şi anexele sale răspund multiplelor exigenţe de ordin juridic. Astfel. primele privind rambursarea obligaţiunilor. Bilanţul patrimonial Bilanţul patrimonial prezintă o importanţă deosebită pentru acţionari (care doresc să cunoască valoarea averii lor) şi creditori (pentru care patrimoniul reprezintă o garanţie pentru realizarea drepturilor lor). Principalele active de natura nonvalorilor sunt: cheltuielile de constituire. cheltuielile de repartizat asupra exerciţiilor financiare următoare. majoritatea analiştilor financiari consideră că se impune operarea cu un aşa zis “bilanţ suport al analizei”.

com . concomitent cu majorarea creditelor pe termen scurt.financiare II.stocuri . în funcţie de conţinutul lor. se impun a fi efectuate şi următoarele: a) datoria fiscală latentă. bilanţul patrimonial va avea următoarea formă: ACTIV I.corporale . debitorii din capitalul subscris şi nevărsat şi cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii financiare se scad din activ şi concomitent din capitalurile proprii. datorii pe termen mediu şi lung. În urma corecţiilor efectuate.disponibilităţi PASIV I. primele privind rambursarea obligaţiunilor: se scad din activul bilanţului contabil şi din pasiv din împrumuturi şi datorii asimilate pe termen mediu şi lung. DATORII PE TERMEN LUNG III. în consecinţă cu valoarea acestora se majorează activele circulante (creanţele). se va include în categoria datoriilor pe termen scurt sau pe termen mediu şi lung după natura acestora. cele care au un termen de exigibilitate sub un an. diferenţele de conversie activ: se elimină din activul bilanţului contabil şi se corectează în sensul scăderii capitalurilor proprii. b) veniturile înregistrate în avans. În pasiv: Corecţiile mai sus menţionate. ACTIVE IMOBILIZATE. Pe lângă acestea. d) efectele scontate neajunse la scadenţă sunt creanţe cedate băncii pentru care sa înregistrat o creştere a disponibilităţilor.creanţe . c) cu diferenţele de conversie pasiv se majorează capitalurile proprii. întrucât reprezintă o pierdere latentă. ele reprezentând un profit potenţial. CAPITALURI PROPRII II. precum şi altor elemente de capitaluri proprii. c) cuprinderea în activele circulante sau în activele imobilizate. cele care au un termen de exigibilitate mai mare de un an. b) includerea în activele imobilizate a activelor circulante cu termen de lichiditate mai mare de un an. provizioanelor reglementate şi provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.Trial :: http://www. generează modificări cu caracter de consecinţă şi în pasivul bilanţului. se includ în datorii pe termen scurt sau datorii pe termen mediu şi lung. din care: . în funcţie de lichiditatea sumelor înregistrate la “Decontări din operaţiuni în curs de clarificare”. ACTIVE CIRCULANTE. B.docudesk. DATORII PE TERMEN SCURT 65 PDF Created with deskPDF PDF Writer . din care . d) datoriile totale ale întreprinderii se grupează în două mari categorii: datorii pe termen scurt.cheltuielile de constituire. aferentă subvenţiilor pentru investiţii.necorporale .

primele privind rambursarea obligaţiunilor şi diferenţele de conversie de activ şi de pasiv se tratează în acelaţi mod ca şi la elaborarea bilanţului patrimonial. Bilanţul funcţional Bilanţul funcţional are rolul de a oferi o imagine asupra modului de funcţionare din punct de vedere economic a întreprinderii. Ciclul de investiţii cuprinde achiziţionarea de active imobilizate. producţie şi distribuţie (vânzări) atât sub forma unor fluxuri fizice. Fluxul de finanţare permite ca întreprinderea să facă faţă decalajului dintre fluxul de lichidităţi de intrare şi de ieşire provocat de ciclul de exploatare. corespunzător.creanţe III. efectele scontate neajunse la scadenţă. în pasiv la “Împrumuturi şi datorii asimilate” datorită faptului că ele servesc ciclului de exploatare. deţinute în leasing sau în locaţie de gestiune sunt integrate în activ şi.Trial :: http://www. SURSE ACICLICE (STABILE) . caz în care bilanţul funcţional va avea următoarea formă: ACTIV I. ACTIVE CICLICE aferente exploatării: . TREZORERIA DE PASIV . ACTIVE ACICLICE (STABILE) II.dividende de plată IV. stat III. SURSE CICLICE din afara exploatării . Ciclurile întreprinderii sunt: de investiţii. ACTIVE CICLICE din afara exploatării: . SURSE CICLICE de exploatare: .docudesk.stocuri . Ciclul de finanţare cuprinde ansamblul operaţiunilor dintre întreprindere şi proprietarii de capital (acţionarii şi creditorii întreprinderii).creanţe din afara exploatării IV. imobilizările închiriate. iar ciclului de exploatare îi corespund fluxurile de aprovizionare.2. de exploatare. Principiile menţionate provoacă anumite corecţii ale informaţiilor cuprinse. amortizarea şi provizioanele sunt incluse în pasivul bilanţului funcţional ca surse aciclice (care rămân la dispoziţia firmei o perioadă mai mare de 1 an). debitorii privind capitalul subscris şi nevărsat. de finanţare şi de trezorerie. punând în evidenţă utilizările şi sursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare. Stabilirea bilanţului funcţional se realizaeză avându-se în vedere următoarele principii: activele sunt luate în calcul la valoarea lor brută (valoarea de intrare).capitaluri proprii .datorii faţă de furnizori.disponibilităţi PASIV I. salariaţi. conceptul de activ fictiv nu mai este operaţional. cheltuielile ce privesc exerciţiile financiare următoare se asimilează activelor imobilizate. TREZORERIA DE ACTIV: .datorii financiare pe o perioadă mai mare de 1 an II. cât şi a unor fluxuri financiare.credite pe termen scurt 66 PDF Created with deskPDF PDF Writer .amortizare .1.com .provizioane de orice natură .

Ponderea activelor necorporale în valoarea de piaţă a unor firme foarte cunoscute este foarte mare. Valorile ratelor de structură a activului sunt influenţate de caracteristicile tehnice.) în cadrul patrimoniului firmei. 84% la Intel şi 82% la General Electric). de exemplu în S. mărci. Metoda de analiză recomandată este metoda ratelor.Trial :: http://www. Analiza structurii activului Analiza se realizează pe baza datelor din activul bilanţului patrimonial. transporturi etc. Ea înregistrează valori foarte mari în cazul firmelor care folosesc o infrastructură importantă sau echipamente costisitoare (producerea şi distribuţia de energie.).1. a2) rata imobilizărilor corporale: Im obilizari corporale RAIc = × 100 Activul total Această rată reflectă ponderea capitalurilor fixe în cadrul patrimoniului întreprinderii.U. 96% la Coca-Cola. unde ponderea valorii activelor necorporale este cuprinsă între 40% şi 80% din valoarea de înlocuire a firmelor. de exemplu: 94% la Microsoft. De asemenea. În întreprinderile româneşti imobilizările necorporale deţin o pondere foarte redusă. economice şi juridice ale activităţii întreprinderii. ia valori ridicate în industria grea. Mărimea acestei rate este influenţată şi de politica de amortizare practicată de întreprindere.com . ponderea activelor necorporale este importantă. licenţe.UNITATEA 2 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale de activ şi de pasiv.A. Conţinutul diferit al componentelor activelor imobilizate justifică utilizarea şi a unor rate complementare: a1) Rata imobilizărilor necorporale: Im obilizari necorporale RAIn = × 100 Activul total Mărimea acestui indicator reflectă ponderea activelor intangibile (brevete. 2. În alte ţări.docudesk. 67 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt: a) rata generală a activelor imobilizate: Active imobilizate RAI = × 100 Activ total Această rată măsoară ponderea activelor imobilizate în patrimoniul total al întreprinderii. în activităţile ce presupun importante investiţii imobiliare (industria hotelieră) sau funciare (exploataţiile agricole). fond comercial etc.

Această rată ia valori ridicate în cazul întreprinderilor industriale şi înregistrează valori scăzute la firmele care vin în contact direct cu o clientelă ce plăteşte în numerar. precum şi în cazul firmelor cu specific de distribuţie de bunuri materiale. Rata ia valori foarte reduse la firmele cu specific de prestare de servicii. investiţii de portofoliu. b2) rata creanţelor comerciale: Clienti si conturi asimulate RCc = × 100 Activ total Rata reflectă importanţa portofoliului de creanţe comerciale în cadrul patrimoniului. Rata ia valori foarte scăzute la firmele mici şi la cele puţin axate pe o politică de investiţii financiare. Rata are o valoare informaţională scăzută deoarece nu totdeauna o pondere ridicată a disponibilităţilor în totalul activului semnifică o activitate bună a firmei. Rata ia valori foarte ridicate în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate îl constituie gestionarea unui portofoliu de participaţii. c) rata cheltuielilor în avans. credite acordate etc.a3) rata imobilizărilor financiare: Im obilizari financiare RIF = × 100 Activul total Această rată reflectă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care firma analizată le-a stabilit cu alte firme cu ocazia operaţiilor de creştere externă (participaţii. pune în evidenţă direcţionarea resurselor financiare ale întreprinderii în perioada curentă pentru obţinerea unor beneficii în perioada următoare. Ea este influenţată de durata în care se fac plăţile de către clienţi şi de specificul activităţii desfăşurate. cu ciclu lung de fabricaţie.com . Ca rate complementare se recomandă a fi stabilite: b1) rata stocurilor: Valoarea stocurilor RS = × 100 Activul total Această rată ia valori ridicate în cazul firmelor cu activitate de producţie. Chletuieli in avans RCav = × 100 Activ total 68 PDF Created with deskPDF PDF Writer .). b3) rata trezoreriei: Disponibilitati banesti + Titluri de plasament RTrez = × 100 Activ total Mărimea acestei rate trebuie analizată cu circumspecţie datorită faptului că disponibilităţile suferă modificări de mare amplitudine pe perioade scurte. b) rata activelor circulante RAC = Active circulante × 100 Activul total Reflectă ponderea activelor circulante în totalul mijloacelor economice ale întreprinderii.Trial :: http://www.docudesk.

rata datoriilor faţă de acţionari pe termen scurt: RDAts = (DAts / Dts) x 100 a6. rata datoriilor fiscale pe termen scurt: RDfts = (Dfts / Dts) x 100 a5. rata datoriilor comerciale pe termen scurt reprezintă ponderea pe care o deţin obligaţiile faţă de terţi pe termen scurt în totalul datoriilor pe termen scurt: RDCts = (DCts / Dts) x 100 a3. Analiza structurii datoriilor Obiectivul analizei îl constituie stabilirea ponderii şi evoluţiei principalelor categorii de surse ce participă la acoperirea mijloacelor economice ale întreprinderii.docudesk. reprezintă ponderea pe care o deţin datoriile curente faţă de bănci şi alte instituţii financiare. rata datoriilor financiare pe termen scurt. vizând coordonatele datoriilor pe termen mediu și lung.2. Analiza se efectuează pe baza următoarelor rate de structură ale pasivului bilanţului patrimonial: a) rata datoriilor pe termen scurt: RDts = (Dts / DT) x 100 Rata semnifică ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an în totalul surselor întreprinderii. c) rata veniturilor în avans: RVav = (Vav/DT) x 100 69 PDF Created with deskPDF PDF Writer . a1.com .2.Trial :: http://www. rata datoriilor faţă de salariaţi pe termen scurt: RDSts = (DSts / Dts) x 100 a4. rata altor datorii pe termen scurt: RADts = (ADts / Dts) x 100 b) rata datoriilor pe termen mediu şi lung RDtml = (Dtml / DT) x 100 Se poate detalia în mod similar. precum şi ratele curente la emisiunile de obligaţiuni în totalul datoriilor pe termen scurt: RDFts = (DFts / Dts) x 100 a2.

Patrimoniul net exprimă averea acţionarilor stabilită pe baza bilanţului patrimonial.2. Patrimoniul net. Analiza patrimoniului net Patrimoniul net reflectă activele întreprinderii negrevate de datorii. Analiza structurii capitalurilor Pune în evidenţă modalitatea de asigurare a întreprinderii cu diferite categorii de resurse pe termen nelimitat. se poate determina în două moduri: a) ca diferenţă între activul total şi datoriile totale (exprimare materială a patrimoniului net). b) ca sumă a surselor de finanţare a acestuia. 2. Ea diferă în funcţie de politica financiară a întreprinderii şi rentabilitatea ei.com . c) rata autonomiei globale: RAG = (Cpr /TP) x 100 Această rată reflectă ponderea surselor proprii folosite în finanţarea mijloacelor economice ale întreprinderii.docudesk. 70 PDF Created with deskPDF PDF Writer .Trial :: http://www. Această rată se recomandă a fi ≥1/3. în cadrul unor rate analitice de forma: Rata capitalului social: RCs = (Cs x Cpr) x 100 Rata primelor legate de capital: RPc = (Pc / Cpr) x 100 Rata rezervelor din reevaluare: RRreev = (Rreev / Cpr) x 100 Rata rezervelor: RRez = (Rez / Cpr) x 100 Rata rezultatului reportat: Rrep = (Rrep / Cpr) x 100 b) rata stabilităţii finanţării: RSf = (Cper / TP) x 100 Capitalul permanent este format din capitalurile proprii şi datoriile pe termen mediu şi lung. reprezentate pe de o parte de capitalul social al firmei. Această rată reflectă ponderea surselor ce rămân la dispoziţia întreprinderii pentru o perioadă mai mare de un an în totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice. Acest indicator este echivalentul activului net contabil (formă de evaluare patrimonială a firmei). a) rata capitalului propriu: RCpr = (Cpr / TC) x 100 În vederea sublinierii cauzelor finale care au generat la un moment dat o modificare a capitalurilor proprii se impune analiza structurii acestora.4.3. iar pe de altă parte de dimensiunea celorlalte categorii de resurse proprii.

din care: . primirea cu titlu gratuit a unor active. respectiv prima modalitate de calcul. capitalul social se modifică doar în cazul unor noi aporturi. conversia unor datorii în capital social). din care . Indicatori ACTIVE IMOBILIZATE. crt. de regulă.fonduri proprii . 5.docudesk.Trial :: http://www. 1.necorporale .stocuri .com . respectiv a unei finanţări din surse externe (ale vechilor acţionari sau ale unor noi acţionari) şi/sau prin conversia unor datorii în capital social (stingerea unor datorii în scimbul unui pachet de acţiuni).rezultat reportat . 4. fondurile proprii majorate pe seama profitului net ca urmare a deciziei acţionarilor. Analizând sursele de finanţare a patrimoniului net se pot întâlni. creşterea acestuia se înregistrează atunci când ritmul activelor totale devansează ritmul datoriilor totale.alte surse proprii N-2 N-1 N 2. rezultatul reportat poate fi profit nerepartizat (şi atunci determină creşterea patrimoniului net) sau pierdere neacoperită (caz în care determină diminuarea patrimoniului net). patrimoniul net poate să crească pe seama surselor interne (rentabilitatea întreprinderii) şi pe baza unor surse externe (aporturi.capital social .financiare II.corporale . 71 PDF Created with deskPDF PDF Writer .creanţe .disponibilităţi ACTIV TOTAL (1+2) Datorii totale PATRIMONIUL NET (3-4). informaţiile din bilanţul patrimonial se structurează astfel: Nr. Deci. Având în vedere componenţa materială a patrimoniului net. din care finanţat pe seama: . 3. ACTIVE CIRCULANTE.rezerve . următoarele aspecte: dinamica cea mai accentuată o înregistrează sursele constituite pe seama rentabilităţii întreprinderii: rezervele legale până la limita prevăzută de lege.Pentru determinarea şi analiza patrimoniului net.

că trezoreria. RLI [50. RLC [150. ANALIZA INDICATORILOR DE LICHIDITATE Pentru ca un agent economic să-şi desfăşoare activitatea în mod fluent este necesar să dispună în permanenţă de resurse băneşti (lichidităţi) care să asigure capacitatea efectuării plăţilor la termenele scadente. Sau. 100%] c) Rata lichidită ii imediate (efective) măsoară gradul în care trezoreria acoperă datoriile scadente: RLI = (Trezorerie / Datorii curente) x 100. casa în lei. cu alte cuvinte.com . conturi la bănci în lei. În practica de analiză economico-financiară se utilizează următorii indicatori ai ratei lichidităţii: a) Rata lichidităţii curente (Lichiditatea generală) reprezintă capacitatea activelor curente de a face faţă datoriilor curente ale întreprinderii: RLC = (Active curente / Datorii curente) x 100. timbre fiscale şi poştale.stocuri / Datorii curente) x 100. 72 PDF Created with deskPDF PDF Writer . avansuri de trezorerie şi alte valori. 200%] Active curente = Active circulante + Cheltuieli în avans Datorii curente = Datorii pe termen scurt + Venituri în avans b) Rata lichidită ii reduse (intermediare) evidenţiază capacitatea activelor curente. prin lichiditate se înţelege proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. tichete şi bilete de călătorie. RLR [80. acreditive în valută. sume în curs de decontare. acreditive în lei. conturi la bănci în valută. 100%] Se precizează. casa în valută. mai pu in stocurile de a face faţă datoriilor curente ale întreprinderii: RLR = (Active curente.UNITATEA 3.docudesk.Trial :: http://www. este constituit din: cecuri de încasat.

O formă generală a nivelului relativ de solvabilitate-îndatorare. 73 PDF Created with deskPDF PDF Writer . prin solvabilitate se înţelege capacitatea unui agent economic de a-şi onora la scadenţă obligaţiile asumate faţă de creditorii săi. în timp ce Rata solvabilităţii a2) dimensionează proporţia în care activele totale asigură acoperirea financiară a datoriilor curente. în timp ce un nivel supraunitar exprimă incapacitatea acestuia de a-şi îndeplini obligaţiile de achitare a datoriilor prin prisma activelor totale înscrise la un moment dat în bilanţ sau în situaţia activelor. 180%] Uneori se aplică şi o relaţie de calcul cu o semnificaţie extinsă la datoriile curente denumită “Rata solvabilităţii generale”. a2) Rata solvabilităţii generale = (Total active / Datorii curente) x 100 Rata solvabilităţii a1) exprimă măsura procentuală a proporţiei sumei datoriilor totale în capitalurile proprii. indicatorii de solvabilitate-îndatorare se calculează pe baza informaţiilor sintetizate în bilanţul contabil sau în situaţia patrimoniului. În mod concret însă această capacitate este interpretată prin posibilitatea agentului economic de a face faţă cu totalul activelor de care dispune oricăror obligaţii de plată şi rambursării de datorii. sau b) Total active Datorii totale Existenţa unei mărimi subunitare a indicatorului formalizat prin relaţia “a)” reflectă capacitatea agentului economic de acoperire financiară a datoriilor cu activele de care dispune. În principiu.UNITATEA 4. astfel: a) Indicatori ai solvabilităţii: a1) Rata solvabilităţii = (Datorii totale / Capitaluri proprii) x 100 RLI [80. ANALIZA INDICATORILOR CARE EXPRIMĂ GRADUL DE SOLVABILITATEÎNDATORARE La fel ca şi în cazul indicatorilor care dimensionează nivelul relativ al lichidităţii.com .docudesk.Trial :: http://www. datoriilor şi capitalurilor proprii. Indicatorii care exprimă gradul de solvabilitate-îndatorare pot fi individualizaţi în două subgrupe formale. este dată de una din următoarele forme ale aceleaşi expresii indicative: a) Datorii totale Total active . pe care îl înregistrează un agent economic.

astfel: 74 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Mărimea “Ratei autonomiei financiare”. în capitalurile permanente. la nivelul unui an. este mai redusă. notată cu indicativul b2)*.Trial :: http://www.o perioada mai mare de un an ⋅ 100 Capitaluri proprii Indicatorii de solvabilitate-îndatorare se exprimă de obicei procentual şi se consideră ca având un nivel care confirmă o stare financiară consolidată atunci când mărimea lor se situează sub limita de 30-40%. În timp ce rata datoriilor b1) este acceptată ca fiind de o mărime care confirmă în mod practic că nu există riscul de a intra în incapacitate de plată. poate fi determinată în următoarele variante: b1) RD = Datorii totale Datorii totale ⋅100 sau ⋅100 Datorii totale + capitaluri proprii + Total active + subvenţubpentru investiţnv b2) Rata autonomiei financiare totale pune în evidenţă gradul în care întreprinderea poate face faţă obligaţiilor de plată. În aceste condiţii expresia b2)* a ratei autonomiei financiare este cu atât mai bună cu cât are o mărime mai apropiată de unitate (100%) şi respectiv. în resursele financiare permanente. cu atât autonomia financiară a agentului economic este mai consolidată.docudesk.com . O informaţie utilă este dată şi de indicatorul care compară totalul dobânzilor datorate aferente împrumuturilor contractate. proporţia elementelor care diferenţiază cele două tipuri de capitaluri. este considerată ca fiind foarte bună atunci când nu depăşeşte 30%. altfel spus. Sau. cu capitalurile proprii. RAFT = Datorii ce trebuie platite într . cu cât datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sau subvenţiile pentru investiţii.b) Indicatori ai îndatorării Rata îndatorării (Rata datoriilor). Pentru indicatorul denumit “Rata autonomiei financiare” se recurge uneori şi la o altă formă de calcul care dimensionează proporţia capitalurilor proprii în capitalurile permanente sau. atunci când are o expresie cifrică situată sub 40%. b2)* Rata autonomiei financiare la termen = Capitaluri proprii ⋅ 100 Capitaluri permanente Referitor la această modalitate de calcul a ratei autonomiei financiare. astfel. se precizează că diferenţa dintre capitalurile permanente (resursele financiare permanente) de la numitorul raportului şi capitalurile proprii de la numărător este formată din următoarele elemente financiare: datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an şi subvenţiile pentru investiţii. au o valoare mai redusă.

pe seama rezultatului din exploatare. . un indicator cu semnificaţie practică de cunoaştere a gradului de acoperire a dobânzilor de plătit la un moment dat. se situează de foarte multe ori la nivelul critic de 1. considerată ca limită optimă. după repartizarea rezultatului net al exerciţiului financiar. . mărimea capacităţii de acoperire a dobânzii.Dobanzile aferente imprumutur ilor contractate int r − un an Capitaluri proprii De asemenea.necesarul sau nevoia de fond de rulment permanent (NFR). În scopul determinării acestor indicatori se are în vedere conţinutul financiar al bilanţului care este relevat prin reaşezarea grupelor şi posturilor structurale ale bilanţului.Trial :: http://www. pentru indicatorul “Capacitatea de acoperire a dobânzii” este de 2.com . în timp ce o mărime subunitară a acestui indicator este foarte periculoasă. ceea ce atenţionează asupra unei activităţi economice cu slabe performanţe financiare. în timp ce nevoile şi resursele financiare care privesc perioade scadente mai mici de un an sunt clasate ca temporare. 75 PDF Created with deskPDF PDF Writer . În practică însă.capacitatea de autofinanţare necesară (CAFN). .capacitatea de autofinanţare realizată (CAF).trezoreria netă (TN). .fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR). Regruparea este realizată conform criteriului de durată a existenţei grupelor şi posturilor: nevoile şi resursele financiare constituite pentru o durată mai mare de un an. UNITATEA 5 ANALIZA TALBOULUI DE FINANŢARE ANALIZA CORELAŢIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT. sunt considerate permanente. NECESARUL DE FOND DE RULMENT I TREZORERIA NETĂ Tabloul de finanţare a activităţii unui agent economic este ilustrat de conţinutul bilanţului în care soldurile conturilor patrimoniale sunt restructurate prin prisma asigurării posibilităţii de a determina următorii indicatori financiari: . exprimând o situaţie financiară dificilă determinată de contractarea unui volum de credite care depăşeşte posibilităţile de plată a dobânzilor aferente. calitatea managementului financiar este în acest caz deficitară şi se impune o reconsiderare a echipei manageriale.docudesk. din rezultatul exploatării este următorul: RAdob = Re zultatul brut al exercitiului Dobanzile datorate Valoarea minimă. pentru toate creditele contractate.

imobilizări financiare TABLOUL DE FINAN ARE Resurse permanente sau resurse stabile (capitaluri permanente) formate din: .investiţii financiare pe termen .(datorii curente) formate din datorii ce curente (cheltuieli în avans): trebuie plătite într-o perioadă de până la .imobilizări corporale .împrumuturi din emisiuni de .protecţia socială .subvenţii pentru investiţii Nevoi temporare sau nevoi ciclice (active curente) formate din active Resurse temporare sau resurse ciclice circulante şi active de regularizare. Cele două tipuri de echilibre financiare sunt într-o relaţie de condiţionare reciprocă.imobilizări necorporale .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an .creanţe .Trial :: http://www.active circulante: un an şi pasive de regularizare-curente (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi.efecte de plătit . .stocuri venituri înregistrate în avans): . oferă informaţiile necesare pentru a ne putea pronunţa atât asupra echilibrului financiar pe termen lung (pentru o perioadă mai mare de un an).cheltuieli în avans .provizioane pentru riscuri şi cheltuieli .Nevoi permanente sau nevoi stabile formate din activele imobilizate: .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă scurt de până la un an: .com .capitaluri proprii (inclusiv patrimoniul public dacă este cazul) .datorii fiscale . Echilibrul financiar pe termen scurt este în acelaşi timp o premisă a echilibrului financiar pe termen lung şi invers.docudesk.credite bancare pe termen lung . prin luarea în consideraţie a nevoilor şi resurselor permanente (stabile). 76 PDF Created with deskPDF PDF Writer .furnizori neachitaţi .clienţi-creditori .credite bancare pe termen scurt acordate de bancă pentru nevoi temporare . cât şi asupra echilibrului financiar pe termen scurt (pentru o perioadă de până la un an) pe baza nevoilor şi resurselor temporare (ciclice).venituri înregistrate în avans Structura financiară a bilanţului sau a tabloului de finanţare.dobânzi de plătit .casa şi conturi la bănci obligaţiuni . prezentată de un agent economic la un moment dat.dividende datorate .datorii către salariaţi .

care se produc în timp. Existenţa unui fond de rulment suficient de mare. în timp ce pentru activele circulante probabilitatea de transformare în disponibilităţi nu este întotdeauna de 100%. de activitatea de exploatare.com . ca urmare a existenţei unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă. noţiunea de fond de rulment rezultă prin punerea în corespondenţă a lichidităţii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.Active imobilizate FRî = Datorii pe termen mediu şi lung b) FR = Active circulante . precum şi de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile.docudesk.Datorii pe termen scurt În acest caz. în cazul datoriilor pe termen scurt probabilitatea de plată a acestora este de 100%. mai ales în cazul firmelor cu activitate de producţie. în principal. Fondul de rulment Fondul de rulment reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii. Fondul de rulment patrimonial se poate determina în două moduri: a) FR = Capital permanent – Active imobilizate Fondul de rulment este partea din capitalul permanent folosită pentru finanţarea activelor circulante. este determinată de faptul că. Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plată. impusă de diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit. Pe baza datelor din bilanţul patrimonial necesarul de fond de rulment se poate determina astfel: NFR = (Active circulante. FRp = Capitaluri proprii . între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate. Fondul de rulment poate fi analizat pe baza bilanţului patrimonial şi a bilanţului funcţional. exclusive disponibilitati nabesti) – (Datorii pe termen scurt. precum şi a unor creanţe incerte. Necesarul de fond de rulment Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre nevoile temporare şi sursele temporare.Trial :: http://www. respectiv suma necesară finanţării decalajelor.1. 2. exclusive creditele pe termen scurt) sau NFR = (Stocuri +Creante) – Obligatii pe termen scurt 77 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Fondul de rulment patrimonial poate fi descompus în: fond de rulment propriu (FRp) şi fond de rulment împrumutat (FRî).

com ..Trial :: http://www. TrezP – trezoreria de pasiv.Surse ciclice aferente exploatării NFRAE = Active ciclice din afara exploatării . salariaţi. Trezoreria netă pozitivă este un excedent monetar al exerciţiului financiar. atunci trezoreria netă pozitivă este echivalentul profitului net. 3. până în momentul plăţii lor reprezintă o sursă atrasă de finanţare a activelor circulante.Surse ciclice Nevoia de fond de rulment se poate descompune în două componente: necesarul de fond de rulment din exploatare şi necesarul de fond de rulment din afara exploatării. Obligaţiile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori. diminuat cu dividendele plătite în cursul aceleiaşi perioade. cât şi pe termen scurt. NFR = NFRE + NFRAE NFRE = Active ciclice aferente exploatării . reflectând situaţia financiară a firmei. În cazul în care necesarul de fond de rulment este constant. 78 PDF Created with deskPDF PDF Writer .Surse ciclice din afara exploatării În analiza financiară pentru aprecierea necesarului de fond de rulment din exploatare se poate folosi indicatorul viteza de rotaţie exprimată ca număr de zile sau ca număr de rotaţii. bugetul de stat etc. Pe baza bilanţului funcţional necesarul de fond de rulment se determină astfel: NFR = Alocări ciclice . nivelul de activitate. fiind obţinut ca urmare a unei activităţi rentabile. activele circulante de natura stocurilor şi creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase).Necesarul de fond de rulment reflectă.docudesk. respectiv soldurile debitoare ale conturilor de disponibilităţi şi plasamente. Relaţiile de calcul sunt: NFRE CA Vr = × 360 sau CA NFRE Accelerarea vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment din exploatare este un aspect pozitiv şi influenţează disponibilităţile firmei. durata ciclului de fabricaţie. atât pe termen mediu şi lung. sau: TN = TrezA – TrezP în care: TrezA – reprezintă trezoreria de activ. respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen scurt. viteza de rotaţie a stocurilor şi creanţelor. Trezoreria netă se poate calcula pe baza bilanţului funcţional astfel: TN = FRNG – NFR. Mărimea necesarului de fond de rulment din exploatare este influenţată de: natura activităţii. la care se adună amortizarea. în esenţă. Trezoreria netă Trezoreria netă (TN) este indicatorul care exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment.

capacitatea de autofinanţare necesară (CAFN).Trial :: http://www.docudesk. necesarul sau nevoia de fond de rulment permanent (NFR).com . În situaţia în care necesarul de fond de rulment este constant. capacitatea de autofinanţare realizată (CAF). constatarea unei trezorerii nete negative nu semnifică o situaţie economico-financiară nefavorabilă. ci înregistrarea unui decalaj între termenul mediu de transformare a stocurilor şi creanţelor în lichidităţi şi durata medie de onorare a obligaţiilor pe termen scurt.financiară viitoare a firmei. dar înregistrează o creştere a necesarului de fond de rulment. 4. dispune de piaţă (de aprovizionare şi de desfacere). trezoreria netă (TN). NFR CAFN = ⋅100 Nevoi temporare REZUMATUL MODULULUI Analiza situaţiilor financiare ale entităţilor economice presupune examinarea amănunţită a componentelor raportărilor financiare în scopul exprimării unor opinii privind starea de sănătate financiară a acesteia. precum: fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR). Atunci când întreprinderea realizează produse rentabile. Analiza tabloului de finanţare presupue calcularea şi analiza indicatorilor financiari. Aceasta se impune ori de câte ori trebuie luată o decizie privind activitatea economico. trezoreria netă negativă este efectul înregistrării de pierderi. Capacitatea de autofinanţare Starea de echilibru sau de dezechilibru financiar este atestată şi pe baza nivelului indicatorilor care se referă la capacitatea de autofinanţare. 79 PDF Created with deskPDF PDF Writer . ca urmare a dezvoltării activităţii.Trezoreria netă negativă reflectă un deficit monetar la sfârşitul anului şi care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt. În acest sens se distinge analiza structurii patrimoniale a întreprinderii. analiza indicatorilor de lichiditate şi analiza echilibrului financiar. Realizarea unei astfel de analize se face exploatând informaţiile cuprinse din Bilan ul contabil al entităţii economice. Capacitatea de autofinanţare realizată (CAF) cuantifică proporţia efectivă în care fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR) acoperă nevoile temporare. FR CAF = ⋅100 Nevoi temporar e Capacitatea de autofinanţare necesară (CAFN) se calculează prin raportarea necesarului de fond de rulment permanent la nevoile temporare iar expresia sa cifrică dimensionează limita operaţională optimă peste care se apreciază existenţa unei stări de echilibru financiar.

lichiditatea se referă la capacitatea agentului economic de a face faţă obligaţiilor sale băneşti. Editura Presa Universitară Clujeană. d. crt 1. 184-216. creşterea ratei de autofinanţare a activelor. creşterea obligaţiilor faţă de furnizori. 3. b. Dacă o întreprindere a avut în exerciţiul financiar anterior raportul dintre capital propriu şi activele totale egale cu 0.136 10.BIBLIOGRAFIE: 1. 35-42. 3. scăderea ratei de autofinanţare a activelor. Elemente de calcul Capital permanent Active imobilizate Fondul de rulment (1-2) Active circulante Disponibilităţi Active circulante fără disponibilităţi (4-5) Datorii curente Nevoia de fond de rulment (6-7) Trezoreria netă (3-8) Valori (mii Ron) N-1 N 17. 2. pag.933 921 6. Editura ASE.6. acest lucru semnifică: a. 169-188.4. Calculaţi indicatorii tabloului de finanţare (FR. 2001. 2. 7. 8.484 1. Cluj-Napoca.429 859 5. Analiza financiară pe bază de bilanţ. Analiza economico-financiara.com . ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE/ TEME DE CONTROL: Ce reprezintă neoia de fond de rulment? La ce se referă solvabilitatea unui agent economic? Enumeraţi indicatorii cu ajutorul căruia se analizează solvabilitatea. Vasile Robu. 121128.Trial :: http://www. 6. Nicolae Georgescu. 2001. TN) şi analizaţi corelaţia dintre acestea pe baza datelor din tabelul de mai jos: Nr. NFR. iar în exerciţiul financiar curent acelaţi raport este de 0.588 18. 5. solvabilitatea arată cât din valoarea activului se află sub formă lichidă. 80 PDF Created with deskPDF PDF Writer . 4. creşterea ratei de finanţare a stocurilor. 53-60. d. b. pag. Bătrâncea.289 17.004 10.docudesk. c. 2. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?: a.939 18. 5. 4. c. (coordonator). I. 9. Bucuresti. solvabilitatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. lichiditatea se referă la proprietatea elemetelor patrimoniale de a se transforma în bani.

Robu V. Maria Niculescu. Robu V.. Ed. 2001.. Robu V. I. Daniela Tutui. 1996. Anghel I. Bucuresti. Editura ASE. I.. DINU E. Georgescu N. 2004. Editura Economică. Larissa-Margareta Bătrâncea. Analiza financiară a întreprinderii. 81 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Evaluarea întreprinderii. Editura ETA. 2006. Presa Universitară Clujeană. Cluj-Napoca.. “Diagnostic economico-financiar”. Ed. Analiza economico-financiara. Bucuresti. Georgescu N. Bătrâncea. Editura Rissoprint. Analiză financiară pe bază de bilanţ.. Analiza economica şi financiara a firmei. 1997..com . Analiza economico-financiara.Trial :: http://www.. Vâlceanu Ghe. 2001. ASE Bucureşti Maria Bătrâncea. Claudia erban..docudesk.. Robu V.BIBLIOGRAFIE 1 2 3 4 5 6 7 8 Bătrâncea. 2005.. Cluj-Npoca. Cluj-Napoca. Editura Romcart. Analiza economico-financiară a societăţilor comerciale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful