You are on page 1of 7

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA BUSINESS INTERNATIONAL

Referat

La disciplina: Economie Internationala
Tema: Impactul crizei asupra ISD

Verificat de: Dr. Hab.,Conf. Univ. Boris Chistruga Realizat de: Studenta gr. BI 101m Olga Gribinet

Chi in u 2010

în dezvoltare i în tranzi ie. totodat . exacerbate de starea de incertitudine care s-a instalat în urma atacurile teroriste din SUA de la 11 septembrie 2001.com´). Dup declinul de 16% înregistrat în 2008.Context general Amplificarea proceselor de globalizare si internationalizare au condus treptat la constientizarea existentei interdependentelor dintre statele lumii. Dac prima perioad de declin a fost generat de încetinirea ritmului de cre tere economic în majoritatea rilor dezvoltate i criza sectorului tehnologiei informa iilor i comunica iilor (a a-numita criz Ädot. tehnologic). Amploarea neobisnuita pe care a inregistrat-o criza financiara internationala a generat aparitia in presa a diverselor informatii privind viitorul economiei mondiale. a doua a fost declan at de criza economic i financiar global . criza economica se profileaza ca o multitudine de perturbari cu un impact direct sau indirect asupra tuturor aspectelor vitale ale unui organism (social. 2009). Alan Greenspan. In acest context. pe plan mondial. politic. Acest declin este urmare a performan elor economice slabe înregistrate în multe regiuni ale globului i. în timp ce fluxurile generate s-au diminuat cu 43%. Introducere . Criza financiar-economica americana nefiind o exceptie in acest sens. Evolutia si perspectivele fluxurilor de ISD globale Dup 1990. Valoarea fluxurilor de ISD receptate în plan global a sc zut la nivelul tuturor celor trei grupuri majore de ri ± dezvoltate. valoarea fluxurilor de ISD absorbite de economiile dezvoltate s-a contractat cu 44% în 2009. a afectat economia la nivel mondial. Dup declinul din 2008 (de 29%) (UNCTAD. Sc derea profiturilor companiilor a generat diminuarea profiturilor reinvestite i a . care formeaza. chiar i în rândul CTN.I. Reiesind din tematica lucrarii date. un organism economic unic. iar conform fostului presedinte al bancii centrale americane Federal Reserve. fluxurile de ISD receptate au sc zut în 2009 cu 37%. fluxurile globale de ISD au marcat dou cicluri de cre tere puternic . pân la nivelul de 1101 miliarde dolari. anii de vârf ± 2000 i 2007 ± fiind urma i de o sc dere abrupt a acestor fluxuri. II. economic. actuala criza este fara indoiala "cea mai grava de la cel de-al doilea Razboi Mondial". ajungând la 1114 miliarde dolari. in continuare se vor reliefa cele mai importante abordari privind impactul crizei asupra investitiilor straine directe (ISD). a penuriei de resurse financiare.

Irlanda. datorit conjuncturii favorabile din aceste ri: ritmuri ridicate de cre tere economic . restrângerea tranzac iilor efectuate pe credit s-a repercutat i asupra achizi iilor i fuziunilor transfrontaliere. de i majoritatea tranzac iilor se înregistreaz înc la nivelul regiunilor dezvoltate. comparativ cu 2008. este estimat mai puternic în rile în dezvoltare decât cele dezvoltate. în defavoarea rilor dezvoltate. au înregistrat o sc dere de 24% a fluxurilor de ISD receptate în 2009. Drept urmare. Pentru al doilea an consecutiv. rile în dezvoltare i în tranzi ie au în prezent o pondere de aproape 50% în fluxurile de ISD receptate în plan global. sondajele de opinie efectuate de UNCTAD în rândul investitorilor majori indic o cre tere a interesului acestora fa de regiunile în dezvoltare ca destina ie pentru ISD. În timp ce SUA i-a men inut i în 2009 pozi ia de principal beneficiar de fluxuri de ISD la nivel mondial.împrumuturilor intra-firm . acest grup de ri a continuat s r mân principala surs de ISD. o tendin de redresare a acestor fluxuri în plan global (cre tere de 20% în primul trimestru. În ciuda declinului fluxurilor de ISD generate de rile dezvoltate în 2009 (cu unele excep ii. aceasta a început s afecteze i fluxurile generate de economiile în dezvoltare i tranzi ie. redresarea fluxurilor de ISD. ceea ce s-a reflectat i la nivelul fluxurilor receptate de rile dezvoltate. totu i. care s-au dovedit relativ imune la efectele crizei globale în 2008. Totodat . Valoarea fluxurilor globale de ISD generate în 2009 a sc zut cu 43%. dup ani de cre tere neîntrerupt a acestor fluxuri. Norvegia i Suedia). de i modest în plan global. comparativ cu aceea i perioad din 2009). fluxurile generate dep indu-le cu mult pe cele receptate. ponderea economiilor în dezvoltare i în tranzi ie în totalul acestor tranzac ii este în cre tere. De altfel. Economiile în dezvoltare i în tranzi ie. În 2010. În acela i timp. criza economic Mai mult decât atât. Începind cu prima parte a anului 2010 se remarc . Economiile în dezvoltare i în tranzi ie au atras mai multe investi ii Ägreenfield´ decât rile dezvoltate în 2008-2009. pân la nivelul de 1101 miliarde dolari. În ceea ce prive te achizi iile i fuziunile transfrontaliere. mai multe ri europene au fost devansate de economii emergente. Fluxurile de ISD generate de SUA(principala surs generatoare de fluxuri de ISD) au sc zut i financiar global a continuat s î i pun amprenta asupra fluxurilor generate de rile dezvoltate. ase . precum Danemarca. înc din 2007-2009 se remarc o orientare tot mai accentuat a investitorilor c tre economiile emergente. adoptarea de m suri de reform i deschidere fa de ISD.

Ansamblul acestor ri are cea mai mare contribu ie la actuala redresare a fluxurilor de ISD. aceast diminuare a fost mai redus decât cea înregistrat la nivelul rilor dezvoltate. la 11% în a doua jum tate a anilor 90 i circa 25% în prezent (UNCTAD. atât la nivelul fluxurilor receptate. În ciuda unor sui uri i coborâ uri. în timp ce num rul proiectelor de investi ii Ägreenfield´a sc zut cu numai 15%. cât i al celor generate. Rolul grupului este în cre tere. 2004 i UNCTAD. Astfel. comparativ cu 2008. împrumuturile intrafirm i profiturile reinvestite ± s-au contractat în 2009. În 2010. se prefigureaz o redresare treptat a fluxurilor globale de ISD. achizi iile i fuziunile au o dinamic mai accentuat decât investi iile Ägreenfield´. Toate componentele fluxurilor de ISD ± participa iile la capital. Cre terea u oar a profiturilor a sus inut o redresare modest a profiturilor reinvestite din a doua jum tate a anului 2009.puternic. nu au resim it criza global . iar dinamismul ISD a prins contur în prima parte a anului 2010. Numeric. Astfel. fluxurile de ISD generate de rile în dezvoltare au sc zut cu 23% în 2009. industrie prelucr toare i servicii. achizi iile i fuziunile transfrontaliere au sc zut cu 34%. 2010). ci i industrii care. Diminuarea num rului de achizi ii i fuziuni transfrontaliere a determinat cea mai mare parte a sc derii ISD din 2009. Valoarea achizi iilor i fuziunilor transfrontaliere din primele cinci luni din 2010 a fost cu 36% mai ridicat decât cea din aceea i perioad a anului precedent. ini ial. de inând în 2009 o pondere de 25% în totalul fluxurilor de ISD generate la nivel mondial. Diminuarea participa iilor la capital (sinonim cu investi iile de capital) i a profitului reinvestit s-a datorat deopotriv reducerii num rului de achizi ii i fuziuni transfrontaliere efectuate i sc derii profitului înregistrat de filialele din str in tate. ISD s-au diminuat în toate cele trei sectoare ale economiei: primar. ponderea grupului în fluxurile de ISD generate a crescut de la 6% la jum tatea anilor 80. La nivel global. Totu i. de i ambele forme de fluxuri de ISD dau semne de redresare. iar valoric cu 65%. rile în dezvoltare i în tranzi ie au captat aproximativ jum tate din fluxurile de ISD receptate i au de inut o pondere de circa un sfert în fluxurile de ISD generate. Nu au fost afectate doar industriile Äciclice´ (precum industria constructoare de ma ini sau cea chimic ). La rândul lor. astfel fiind încheiat un ciclu de cinci ani de cre tere neîntrerupt a acestor fluxuri. datorit fenomenului de dezinvestire la nivelul filialelor unor mari companii americane din UE. grupul rilor în dezvoltare i în tranzi ie i-a înt rit pozi ia global . pân la nivelul de 229 miliarde dolari. comparativ cu 19% în 2008.

construc ii i telecomunica ii. industria farmaceutic i alimentar ). III. în timp ce valoarea ISD din fondurile na ionale de investi ii a crescut cu 15% în 2009. ponderea filialelor str ine în PIB global a atins nivelul maxim de 11%. Num rul angaja ilor str ini ai CTN a crescut u or în 2009. gaz i ap . -44 milioane USD).(spre exemplu. În 2008 i 2009. pe când investi iile în forma de Ävenit reinvestit´ i Äalt capital´ au fost negative (-25 i. rile în dezvoltare i tranzi ie concentreaz cea mai mare pondere a for ei de munc din filialele str ine ale CTN. Republica Moldova se aliniaza la tendintele generale relevate mai sus. în detrimentul cotei industriei prelucr toare. Aceasta a condus la majorarea ponderii sectoarelor primar i al serviciilor în valoarea global a achizi iilor i fuziunilor globale. Reducerea ISD a avut un impact negativ semnificativ asupra companiilor din RM. investi iile în capital social au r mas totu i pozitive în 2009 (155 milioane USD). precum i ansele acestora de . De i în sc dere esen ial . în ciuda impactului s u major asupra ISD. ISD în sectorul industriei prelucr toare au marcat cea mai accentuat sc dere: 77% la nivelul achizi iilor i fuziunilor transfrontaliere. Impactul crizei asupra ISD din Republica Moldova Sub aspect general. echipamente electronice. diminuind capacitatile de produc ie ale companiilor na ionale. Criza global . îns la jum tate din ponderea maxim de inut în 2007 (22%). fa de 2008. respectiv. pân la 80 de milioane. influxurile de ISD diminuându-se în anul 2009 de peste 8 ori. Comparativ. în cre tere fa de ponderea avut în 2000 (de 7%). aceasta fiind si una dintre cele mai puternice sc deri în Europa Central i de Est. Aceste fonduri au reprezentat împreun 10% din fluxurile globale de ISD. fa de anul 2008. Drept urmare. diminuarea vânz rilor i a valorii ad ugate la nivelul filialelor din str in tate ale CTN a fost mai redus decât contrac ia economiei mondiale. Doar câteva sectoare au atras fluxuri de ISD mai ridicate în 2009. privind impactul crizei internationale asupra ISD. achizi iile i fuziunile transfrontaliere din sectorul primar s-au diminuat cu 47%. Valoarea ISD provenite din fondurile de capital privat a sc zut cu 65%. iar cele din sectorul serviciilor cu 57%. semnificând retrageri nete de capital din ar . nu a stopat procesul de interna ionalizare a produc iei. comparativ cu 2008: distribu ia de energie electric . Aceasta reflect importan a crescând a economiilor emergente ca ri generatoare de fluxuri de ISD. cu unele momente specifice. Criza financiar a avut un impact cu totul dramatic asupra investi iilor str ine în Moldova.

Concluzie În prima jum tate a anului 2010. de caracterul fragil al redres rii economiei globale. consider c criza nu este doar o perioad economic dur . o valoare de 1300-1500 miliarde dolari. investi iile private fiind esen iale pentru stimularea ocup rii for ei de munc i cre terii economice. s-a înregistrat o u oar redresare a fluxurilor globale de ISD. Se presupune c suferit cel mai mult. constrângeri ale investi iilor publice. Totu i. dar de asemenea un moment propice pentru a aborda în mod radical principalele puncte slabe ale economiei. Redresarea economic i financiar mondial r mâne fragil . . Ca concluzie. începând cu 2010. în special. iar pentru 2012 o valoare situat între 1600-2000 miliarde dolari. aceste valori prognozate trebuie privite cu pruden . Pe ansamblul anului 2010. UNCTAD estimeaz o valoare a fluxurilor de ISD de peste 1200 miliarde dolari. in acest caz Chi in u. un rol important în redresarea economic fiind de inut de ISD. corelat cu ab inerea de la promovarea unor m suri protec ioniste. o îmbun t ire a situa iei în domeniu. de incertitudinea cu privire la reformele financiare vizând reglementarea pie elor. Eforturile întreprinse pe plan mondial privind reformarea sistemului financiar i identificarea cauzelor care au declan at actuala criz global au avut implica ii semnificative asupra fluxurilor de ISD. În vederea men inerii acestei tendin e pozitive este necesar re(crearea) unui mediu de afaceri i climat investi ional favorabil acestora. înregistrându-se. B l i i alte câteva ora e.. volatilitatea bursei i pie ei de schimb valutar etc. pentru 2011. Din cauza reducerii veniturilor firmelor. cu scopul redresarii acestora si preintimpinarii cazurilor similare in viitor.generare a profitului i a salariilor pe termen lung. au avut de IV. multe locuri de munc au fost lichidate oficial sau angaja ii au fost trimi i în "concedii administrative". care g zduiesc majoritatea companiilor cu capital str in. Aceasta a dus la o sc dere continu a ratei de ocupare a for ei de munc care si era foarte mic î n ansamblu pe economie. amenin at de riscuri emergente. inând cont de riscurile i incertitudinile din plan global i. accesul limitat la credite.

org .Referinte: y ³Evolutii recente ale fluxurilor comerciale si investitionale dintre UE si BRIC´ Dr.gov.viitorul. Iulia Monica Oehler Simai (Coordonator) y ³Impactul crizei financiare globale asupra comunitatilor locale din Moldova´ studiu realizat de Expert-Grup y ³Impactul crizei financiare si economice globale asupra fluxurilor de ISD ale UE´ Dr.ro www.dce.bnm.ro www.md www.tribunaeconomica.onuinfo. Agnes Ghibutiu y y y y y y Cursul disciplinei ³Econimie Internationala´ www.ro www.