You are on page 1of 61

Universitarea “Al.I.

Cuza” , Iaşi Facultatea: Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice Specializarea: Sociologie Anul: II Grupa: II

Problematica copiilor instituţionalizaţi de etnie rromă

Coordonator: Profesor Cojocaru Daniela Studenţi:

Cuprins

1.Introducere....................................................................pag.3 2. Documentarea teoretică................................................pag.4
2.1. Obiectivele şi ipotezele cercetării............................pag.12

3. Cadrul metodologic....................................................pag.13
3.1. Ghidul de interviu-comprehensiv semi-structurat......pag.15

4. Analiza datelor...........................................................pag.16 5. Concluzii.....................................................................pag.22 6. Bibliografie.................................................................pag.23 7.Anexe.......................................................................pag.24-68

2

Introducere

Continuitatea generaţiilor prin urmaşi asigură forţa socială a progresului culturii şi civilizaţiei şi constituie un important factor demografic. Din punct de vedere juridic, esenţial este dreptul la viaţă şi securitatea propriei persoane, în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale omului, în special prin ocrotirea familiei, a mamei şi a copilului. Un factor important îl contituie ocrotirea şi educaţia copilului dezavantajat de familie cu scopul de a acorda şanse egale de formare şi exprimare socială tuturor copiilor. Mulţi copii ajung în grija statului, în centre de plasament sau în alte instituţii de acest tip din România prin abandonare, fiind lipsiţi de dragostea părintească sau supuşi neglijenţei sau abuzurilor.Unii dintre ei rămân în grija statului fiind uitaţi de părinţi şi de rude. Procesul de regularizare al copilăriei, care face obiectul sistemului de protecţie din România, poate fi surprins şi prin intermediul asistenţei maternale în trei ipostaze: ipostaza instituţionalizarii copilariei “protejate”, caracterizată de influenţa specialiştilor în gestionarea îngrijirii; ipostaza familializării sale, care se referă la includerea copilului aflat in responsabilitatea statului într un mediu familial de îngrijire, considerat cel mai potrivit pentru întâmpinarea nevoilor de dezvoltare a copilului; ipostaza individualizării copilăriei, care se referă la abordarea îngrijirii copilului din perspectiva respectării drepturilor sale, pentru crearea si sporirea autonomiei acestuia. ” Acest proces de regularizare a copilăriei a avut drept consecinţă dezvoltarea unei tendinţe de profesionalizare graduală a practicilor parentale, pentru o conformare a acestora la standardele impuse pentru respectarea drepturilor copilului.”1 Scopul cercetării este studierea fenomenului de desertism familial sub aspectul neglijării şi abandonării copilului de etnie rromă şi conturarea fenomenului psihologic instituţionalizării în leagăn şi în casa de copii.

1

Cojocaru, Daniela “Copilaria si constructia parentalitatii .Asistenta maternala in Romania”, Ed. Polirom, 2008, Iasi

3

2 Mason J. 2005. soluţia substitutivă a fost definită drept cel mai adecvat răspuns pentru familiile în care practicile parentale erau evaluate ca abuz sau neglijenţa faţă de copil. statisticile privind protecţia copiilor au arătat evoluţii pozitive în ultimii ani. 7% din copiii instituţionalizaţi sunt abandonaţi după naştere. datorită unui număr mare de studii de factură psihologică adresate acestui subiect. chiar in condiţiile substituirii familiei biologice. priorităţile sistemului sunt prevenirea abandonului si reinserţia socială. totuşi. Copiii instituţionalizaţi pot avea ca centre rezidenţiale : .Documentare teoretică O serie de autori din domeniul sociologiei copilariei. originea etnică (cel mai frecvent etnia rromă). îngrijirea familială. iar pe de altă parte. Jessica Kingsley Publishers. pe de o parte. a fost considerată superioară ingrijirii instituţionale. România are cel mai mare număr de orfani din Europa. factorii cei mai frecvenţi ai abandonului fiind sărăcia. ideale”2. familiile cu mulţi copii. însa lucrurile par să se îmbunătăţească.şcoli internat speciale care acordă îngrijire şi educaţie copiilor cu deficienţe senzoriale şi ale aparatului locomotor. Philadelphia. pag. inclusiv de cele de protecţia copilului.şcoli internat auxiliare care oferă îngrijire şi educaţie copiilor cu retard mintal. “Child protection policy and the construction of childhood”. susţin faptul că insăşi filosofia substituirii familiei biologice a fost legitimată pe baza “proximităţii faţă de norma familiei nucleare. . fiind deci necesară o strategie de inserţie socială. Astfel. care se ocupă de politicile privind copilăria. 94 4 . aceasta însemnând că numărul copiilor din sistem va creşte în următorii ani. cifrele rezultate în urma cercetărilor întreprinse în cadrul ANPCA (Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Copilului si pentru Adopţii) indică anumite direcţii de acţiune în viitor: 70% din toţi copiii instituţionalizaţi au sub 12 ani. consumul de alcool. Londra.

76% 5.73%)) Copii % 84. cu afecţiuni asociate şi alte tulburări grave ale dezvoltării psihofizice. maltratarea şi neglijarea copiilor( 4. Cauzele instituţionalizării copiilor sunt multiple. Cauzele instituţionalizării Dificultăţi materiale în familie şi condiţii de trai nesatisfăcătoare Deficienţe de dezvoltare/boala cronică . 1.44%). 5.96% 9. divorţul părinţilor) Decesul părinţilor Dispariţia părinţilor Comportament deviant al copiilor /abandon şcolar Decăderea în drepturi a părinţilor (alcoolismul (6. familii incomplete.07% Accepţiuni legislative si de specialitate ale definirii copilului instituţionalizat Legislaţia actuală din domeniul protecţiei copilului defineşte copilul instituţionalizat ca fiind acel copil aflat în dificultate care nu a împlinit 18 ani şi nu are capacitate deplină 3 Ganu . abandonaţi şi cu retard mintal sever.şcoli internat de tip general şi şcoli internat pentru copii orfani care oferă îngrijire şi educaţie copiilor orfani.şcoli internat sanatoriale pentru copii cu boli cronice ale sistemelor cardiovascular şi nervos. nereuşită şcolară Probleme de sănătate ale părinţilor Probleme ale familiei (mame solitare. . 2.55% 48.0% 11.13% 10.9% ). 6. 8. refuzul oficial de propriul copil( 4. materiale şi relaţionale. Dominica “Pasi catre o scoala pentru toti” 5 . abandonaţi. 4. 80% din copii avînd 2-3 motive care au determinat plasarea lor în instituţie .1% 16..case de copii care oferă îngrijire şi educaţie copiilor orfani. 3.3 Nr. 7. din familii incomplete şi cu probleme sociale.31% 4. .

263s 6 . 2002. p. După Ştefan Cojocaru termenul de abandon din punct de vedere juridic nu este acelaşi lucru cu definirea psihosocială a realităţii din instituţiile de ocrotire sau din cadrul serviciilor alternative la instituţionalizare. deprinderea de experienţe emoţionale indispensabile adaptării socio-afective adecvate. a cărui îngrijire. Populatii vulnerabile si fenomene de auto-marginalizare. De aceea copilul are nevoie de un ajutor din partea statului. Prevenirea abandonului si dezinstitutionalizarea copiilor.Iaşi.Iasi. respingere. În al doilea rând. la pierderea din drepturi a copiilor. părinţii transferă integral responsabilitatea creşterii şi îngrijirii copiilor acestor instituţii”5 sau în altă formulă către stat. separarea în contextul unui conflict armat. Lumen. acel copil care este privat. copii ar putea fi îngrijiţi în medii instituţionalizate care nu-şi îndeplinesc cu adevărat sarcinile ducându-se la abuzuri sexuale. abuz asupra copilului. creştere. În primul rând experienţa care a făcut să se afle în imposibilitatea de a creşte în propria familie cât si experienţa traumatizantă prin care a trecut şi anume: pierderea sau decesul părinţilor.p.2005. dezvoltare.Copilul instituţionalizat între protecţie şi abuz.”4 În general. nu sunt copii abandonaţi în mod legal ci pur şi simplu părăsiţi de părinţii lor fără a întreţine nici un fel de relaţie.Lumen. in Vasile Miftode (coord). Strategii de interventie si efecte perverse. sprijinând în acest sens colectivitatea locală din care face parte copilul. Copii instituţionalizaţi sunt numiţi frecvent în documentele UNICEF ca o categorie de copii ” în circumstanţe deosebit de dificile” sugerând că majoritatea dintre ei au nenumărate dezavantaje.”Lipsa oportunităţilor de învăţare a rolurilor şi deprinderilor necesare vieţii de adult. abandon.77 COJOCARU Stefan. În centrele de plasament. temporar sau definitiv de mediul familial. În al treilea rând. absenţa suportului acordat de familie.Odată ce copilul ajunge într-o instituţie.de exerciţiu. integrare fizică este periclitată în sânul familiei naturale. copii instituţionalizaţi se confruntă cu nesiguranţa viitorului lor. Definirea rromilor 4 5 Brătianu Ionel şi Roşca Cristinel. termenului de copil instituţionalizat i se atribuie înţelesul de „copil abandonat care a ajuns într-o instituţie de ocrotire pe baza unei decizii a Comisiei pentru Protecţia Copilului. întunecă prognosticul evoluţiei lor.

aproximativ 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi. Datele statistice justifică necesitatea unor proiecte care au drept obiectiv îmbunătăţirea situaţiei copiilor rromi: • 43% dintre rromi au sub 16 ani. pentru a se pregăti pentru 20% nu sunt înscrişi la şcoală.Copii la limita speranţei.Privitor la originile rromilor am putea spune că rromii au ajuns în Europa ca sclavi venind din India în secolele IX-XX.”6 Copiii de etnie rroma Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se află. vătraşi şi lăutari. spoitori. rromii erau folosiţi ca sclavi de moşieri. mulţi dintre rromii care fugiseră de sclavie mai ales plecând in Europa Occidentală s-au întors şi s-au stabilit. inerţia unor părinţi rromi faţă de perspectivele pe care educaţia le oferă copilului. Rromii s-au aşezat în Peninsula Balcanică însă.A. iar doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa.S. • • • 6 UNICEF. speranţa de viaţă cu 10 ani mai mică. Populaţia rromă practică o serie de ocupaţii tradiţionale. În România. printre altele. Tranziţia incepută după 1989 a avut efecte deosebit de grave asupra populaţiei rrome. printre ei existând fierari. După abolirea sclaviei in România pe la mijlocul secolului al XIX-lea. • şcoală.p. casa regala şi mănăstiri. rudari.Vanemonde. ulterior au migrat spre Europa Centrală. dar mortalitatea infantilă este de 40‰. căldărari.2006. toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor rromi.-uri sau au fost obligaţi să migreze spre zonele urbane pentru a lucra în marea industrie.83 7 . identitatea lor etnică şi culturală fiind însă consolidată în acea vreme. Sărăcia şi lipsurile familiilor rrome.Bucureşti. la limitarea accesului la şansele egale la care au dreptul toţi copiii. 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial. “În timpul regimului comunist însă mulţi rromi au început să lucreze în aparatul de partid şi de stat. au lucrat la I. prejudecăţile care persistă în mentalitatea populaţiei.

art.Iaşi.79 8 .”9 se promovează nediscriminarea dar se pare că de-a lungul timpului un articol s-a dovedit nesemnificativ în faţa mulţimii care de mult timp îi discriminează pe cei de etnie rromă. non-discriminare. Principalele direcţii ale acestora constau în: informarea autoritaţilor locale. Programele au fost finanţate de Comisia Uniunii Europene.p. După cum se menţionează în Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului. limba..p. începând din 1998.Lumen. alin. Radda Barnen (Salvaţi Copiii Suedia) si altele. a Guvernului nr. cursuri de pregătire pentru profesorii care lucrează cu copiii aparţinând acestei minorităţi. UNICEF.• 30% dintre copii cu vârste intre 3 si 10 ani suferă de boli eradicate de mult „Organizaţia Salvaţi Copiii s-a implicat în găsirea unor modalităţi de ameliorare a (inclusiv TBC). 7 8 http://www. culoarea. sexul. religia. a părinţilor rromi şi a reprezentanţilor presei cu privire la drepturile copiilor rromi.savethechildren.2.net/romania Brătianu Ionel şi Roşca Cristinel.. la a renunţa chiar la şcoală sau de a sfârşi pe stradă întrucât părinţii nu au cu ce întreţine familia întreagă. astăzi copii instituţionalizaţi de etnie rromă ca şi cei cu HIV/SIDA sunt încă victime ale stigmatizării şi discriminării. educaţie preşcolară pentru copiii rromi. a derulat numeroase proiecte în acest scop. fără nici o discriminare. educaţie pentru toleranţă.G.” 7 Copii rromi şi instituţionalizarea Din păcate. opinia publică sau altă opinie a copilului sau a părinţilor.52 9 Ibidem. situaţiei copiilor rromi şi.Copilul instituţionalizat între protecţie şi abuz. Lubricants UK. înţelegere şi apropiere între copiii de etnii diferite. indiferent de rasă.2005.430/2002”8. starea precară a familiilor de etnie rromă a dus la abandonarea acestor copii.1 ”Statele părţi se angajează să respecte drepturile care sunt enunţate în prezenta Convenţie şi să le garanteze tuturor copiilor care ţin de jurisdicţia lor. De proiectele derulate de Salvaţi Copiii au beneficiat până în prezent peste 1000 de cadre didactice şi cca 2000 de copii din şcoli şi grădiniţe. Cu toate că ” în perioada 1999-2001 sa emis strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiilor rromilor adoptată prin H.

. lucru confirmat de primul studiu naţional. cruzime. T.Evaluarea rapidă realizată de SCF în anul 2002 a constatat că copii străzii rromi se ocupau îndeosebi de spălatul maşinilor şi strângerea de deşeuri reciclabile sau cerşit.Alţi părinţi de etnie rromă preferă să-şi „păstreze”copii acasă î exploatându-i de mici la cerşit. instabilitate sau deficienţă psiho-fizică şi prezenţa şi capacitatea mamei prezente dar inaptă pentru creşterea copilului • Ajutorul inexistent din partea celorlalţi (rude.Într-un studiu local privind părinţii care au copii în centrele de plasament realizat in judeţul Timiş se menţionează că copiii rromi sunt mai expuşi instituţionalizării decât copiii din alte grupuri etnice. 2001. 13. imoralitate. cit. La fel stăteau lucrurile deja la inceputul anilor 90. prieteni)11 Copii rromi sunt abandonaţi în primul rând din cauza situaţiei precare financiare şi sunt nelipsiţi din centrele de plasament.Lumen. pp.Copilul instituţionalizat între protecţie şi abuz. mamă în detenţie.91 9 . cauzele care conduc la situaţia de abandon a copiilor sunt: • • Situaţii de urgenţă cum ar fi mama decedată. 131-139 citat in IMAS.. cit. În ceea ce priveşte abandonul. op. 13 11 Brătianu Ionel şi Roşca Cristinel.p. (2004).Iaşi. s-a constatat că 46% dintre copiii din aceste instituţii erau rromi. mulţi dintre copiii instituţionalizaţi ţin legătura mai mult sau mai puţin regulat cu părinţii lor.. În accepţiunea lui J. et al. Ministerul Sănătăţii. p. Copii rromi sunt obligaţi să se ocupe cu micul comerţ stradal sau în piaţă. p. mamele de etnie rromă care îşi părăsesc copii sunt inre-un număr foarte mare..2005. realizat in 1991. op. De asemenea.Bowlby.(1991). În urma acestui studio. sărăcie..10 Abandonul în rândul copiilor rromi Mulţi copii care sunt internaţi în aceste instituţii provin din familii destrămate sau cu probleme preponderent sociale. Într-un studiu realizat de UNICEF în 2005 s-a constatat un procentaj de 51% de nou-născuţi abandonaţi de etnie rromă în maternităţi şi 66% în ceea 10 Mircea Alexiu. care a avut ca obiect copiii instituţionalizaţi din leagăne şi secţiile de distrofici. mamă în spital. Condiţia grupului familial natural: prezenţa şi capacitatea tatălui prezent dar inapt prin boală fizică sau psihică. et al.

91 10 . a obligaţiilor de ocrotire şi educaţie a copilului. neglijat. aceasta din urmă contituind tutela de instituţie asigurată prin leagăn şi case de copii..Editura Litera. puşi sub interdicţie. încredinţarea spre creştere a copilului unei familii sau unei persoane.1989. devenind familie substitut prin preluarea obligaţiilor familiei de provenienţă.mai precis a copilului orfan. a copilului cu părinţi decăzuţi din drepturile părinteşti.Bucureşti. Ocrotire şi educaţie în casele de copii Ocrotirea specială a copilului privat sau dezavantajat de familie se realizează prin diferite forme de tutelă: plasamentul familial. Structura actuală a acestor instituţii este următoarea: secţia socială a leagănului de copii casa de copii preşcolari casa de copii şcolari Clasificarea caselor de copii Organizatoric.p.Familia şi casa de copii. dispăruţi sau declaraţi morţi.”12 Instituţiile mai sus menţionate soluţionează suplinirea familiei. casele de copii funcţionează separat pe vârste : 12 leagăn (copiii stau până la vărsta de 3 ani). Scopul pentru care aceste mame îşi abandonează copii în spitalele de pediatrie este de a le asigura un trai mai bun şi acestea nu considera acest fapt ca fiind abandon. a copilului deficient căruia familia nu-i poate asigura condiţii de creştere şi educaţie. Leagănul şi casa de copii sunt instituţii de stat care asigură ocrotirea şi educaţia copilului privat sau dezavantajat de familie. abandonat. ci spre binele copilului născut. casa de copii preşcolari (instruirea şi educaţia copiilor în vârstă de 3-6/7 ani) casa de copii şcolari (copii în vârstă de 6/7 -18 ani) Elena Macavei.ce priveşte numărul total al copiilor abandonaţi în spitalele de pediatrie.. încredinţarea copilului instituţiilor de ocrotire.

După potenţialul psihic. preşcolari şi şcolari fete sau băieţi. După integritatea şcolară. există case de copii normali şi de copii deficienţi.După sex funcţionează case de copii mixte. Obiectivele şi ipotezele cercetării 11 . sunt case de copii cu şcoli proprii şi fără şcoli proprii. Dificultăţile educative în casa de copii se creează în principal din cauza provenienţei eterogene a copiilor. separate fete-băieţi şi forme intermediare.

am dorit să prezentăm efectele instituţionalizării asupra copiilor rromi.1)”Sunt ocrotiţi de stat minorii ai căror părinţi sunt decedaţi. întrucât cercetările anterioare s-au axat pe problematica copiilor în general şi nu pe cea a rromilor în special. necunoscuţi sau în orice altă situaţie care duce la instituirea tutelei (părinţi lipsiţi de mijloace materiale necesare creşterii şi educării copiilor. puşi sub interdicţie). expusă în mass-media şi discutată de oameni aparţinând diferitor categorii sociale.De-a lungul timpului s-au realizat numeroase cercetări şi proiecte având ca temă principală copiii instituţionalizaţi şi condiţiile în care îşi desfăşoară aceştia activitatea zilnică în instituţii.părinţi decăzuţi din drepturile părinteşti. manifestările comportamentale specific instituţionalizării cât şi climatul socio-educaţional în leagăn şi în casa de copii. astfel conform Legii 3/1970 (art. Din punct de vedere social aceasta este o temă de interes larg. Relevarea efectelor psihologice create de lipsa părinţilor. a faptului că sunt exploataţi prin supunerea la cerşit. Am ales ca obiective inovatoare comparative cu cercetările anterioare expunerea vieţii copiilor instituţionalizaţi de etnie rromă. intens dezbătută in societatea românească. religie.” Copiii rromi au fost incluşi în cercetări care au vizat aspectul negativ al muncii stradale forţate. furat şi munca silită de la o vârstă fragedă. trebuie precizat faptul că fiecare dintre ei deţine din punct de vedere legal aceleaşi drepturi indiferent de apartenenţa la o anumită etnie. 12 . şi formularea unei opinii cu privire la conturarea pedagogiei specifice case de copii. Axându-ne pe problematica copiilor instituţionalizaţi. în cazul în care nu au bunuri proprii şi nu există persoane care au fost obligate sau pot fi obligate să-i întreţină. Prin intermediul temei alese spre dezbatere.

2. 4. Instituţionalizarea în leagăn şi în casa de copii determină manifestări comportamentale specifice care afectează echilibrul biopsihic general al copilului. 3.Ipoteze de lucru 1. Majoritatea părinţilor rromi nu preferă să-şi dea copiii la centre de plasament dorind să-i expoateze prin intermediul cerşitului sau prin muncă silită. Eşantionarea 13 . Copiilor instituţionalizaţi le este greu să povestească despre familie. Unii copii instituţionalizaţi duc o viaţă satisfăcătoare în centrele de plasament spre deosebire de cea din sânul familiei.

A. 1 din Suceava până la vârsta de cinci ani. C. împreună cu familia. au fost marcaţi de convieţuirea în casa de copii „Pinocchio” din cartierul Nicolina. şi-a petrecut primii 15 ani în centrul de plasament din comuna Cozmeşti. Indiferent de vârstă un copil va rămâne un copil în cadrul familiei sale iar acest lucru presupune îndeplinirea necondiţionată a unor datorii reciproce părinte-copil.E. actualul Centru de Plasament nr. : Primii 18 ani din viaţă subiectul N.D. iar apoi a fost mutat la Centrul de Plasament din Suceava. judeţul Iaşi într-un apartament cu gazdă.Având în vedere tema aleasă pentru cercetare ni s-a părut mult mai interesant ca subiecţii noştri să fie reprezentanţii generaţiei tinere. Tomeşti. şi unul în judeţul Suceava .C.De la vârsta de 18 ani locuieşte în gazdă într-un bloc din Nicolina. momentan locuieşte în judeţul Iaşi. oraş Iaşi. Aceştia se clasifică într-un segment de vârstă de 19-24 de ani. şi-a petrecut de asemenea primii 18 ani din viaţă în două centre de plasament :fostul Leagăn de copii. R.Momentan. şi că conştientizează pe deplin situaţia în care s-au aflat sau se află. şi-a petrecut primii 18 ani din viaţă în centrul de plasament Traian din Năvodari. trei dintre aceştia cu domiciliul în judeţul Iaşi. regretând faptul că nu mai stă alături de familia ei de la casa de copii. actualmente este student şi locuieşte cu chirie în Suceava. trei fiind de sex feminin. Subiecţii aleşi de noi sunt tineri. C. Ghid de interviu: 14 .fiind apoi trimisă la un centru de plasament în comuna Hălăuceşti unde a stat 3 ani. locuieşte în localitatea Iaşi. şi unul de sex masculin. localitatea Iaşi. pentru că am considerat că aceştia au în minte amintiri încă recente ale modului în care au fost trataţi în perioada copilăriei şi a adolescenţei petrecute în casele de copii.

Erai exclus din anumite activităţi specifice centrului? 6. surori? Au trecut şi ei prin aceeasi experienţă? 9. Ţi-ai cunoscut familia? 8. În ce fel de centre ai stat şi de la ce vârstă? 2. Adulţii din centrul de plasament te-au jignit corespunzator sau ţi-au dat porecle? 16. Crezi că viaţa ta ar fi fost mai bună sau mai rea dacă n-ai fi ajuns aici? 19. ofensat de ceilalţi copii din cauza apartenenţei la etnia rromă? 5. Te-ai simţit ofensat vreodată din cauza atitudinii celorlalţi? 7. Ai putea să. Consideri că educaţia este importantă? 12. În timpul petrecut în centru te-a vizitat familia constant? 10.1. Ai simţit vreodată că la voi in centru violenţa poate izbucni oricând? 18.mi descrii o zi petrecută în acel centru? 3. Te-ai simţit jignit. Cei care te-au ingrijit se comportau bine cu tine? 14. Ce planuri de viitor ai? Analiza interviului comprehensiv 15 . Ai fraţi. Ce impresie ţi-a făcut colectivul din centru? Aţi legat prietenii? 4. Cu care dintre membrii familiei tale ţi -ai fi dorit să ai o relaţie mai apropiată? 11. Trebuia să urmezi un regim strict de viaţă în centrul de plasament? 15. Doreşti să îţi continui studiile pentru un viitor mai bun? 13. Ai fost pedepsit in modalitaţi neobişnuite? 17.

de educaţie şi instrucţie dar si printr-un deficit de posibilităţi de afirmare si de participare la viaţa colectivităţii. Principalele realizări se înscriu în domeniul educaţional. Bazându-ne pe cunoştinţele de metodologie. În special ne bazăm pe discriminarea împotriva copiilor de etnie rromă.N. Din această perspectivă. educaţional şi nu numai a minorităţii rrome. un comportament prin care o persoană este discreditată social intr-un anumit fel: el determină clasificarea mentală a unei persoane de către ceilalţi într-un stereotip nedorit. Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Direcţia Minorităţi Naţionale derulând numeroase programe destinate rromilor-proiecte de alfabetizare şi recuperare şcolare. Marginalizarea reprezintă procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o „poziţie socială periferică” sau de „izolare” şi implică limitarea drastică a accesului la resursele economice.Problematica educaţiei şi viaţa copiilor instituţionalizaţi constituie în România una din provocările cu care se confruntă mediile social-economice şi culturale sau civice.G. educaţionale şi comunicaţionale ale colectivului. În teoria sociologică stigmatul este un atribut. Democratizarea instituţională. educaţia primită pe 16 . Datele obţinute în urma interviurilor elaborate au fost prelucrate identificându-se câteva recurenţe: familia copiilor instituţionalizaţi de etnie rromă. ocupaţional. vom încerca în rândurile următoare să expunem trăirile unui grup de 4 copii instituţionalizaţi de etnie rromă ce şi-au petrecut momentele cele mai importante din viaţa unui copil în centre de plasament. de respingere mai degrabă decât într-unul normal. acceptat. sunt mai mult de doisprezece ani de la Revoluţie şi în această perioadă s-a încercat şi s-a făcut mai mult decât în restul istoriei României pentru etnia rromă. marginalizarea se concretizează în plasarea indivizilor şi grupurilor sub nivelul minim acceptat din punct de vedere economic rezidenţial. politice. pentru promovarea intereselor rromilor pe toate planurile. realizată în România cu începere din 1990. introducerea studiului limbii rromani şi a istoriei rromilor în şcoli-uneori organizate în parteneriat cu O. a permis manifestarea în plan cultural.

cea adevărată o consideră ca fiind centrele de plasament în care au fost aduşi de părinţii lor. Părinţii sunt cei care îţi dau viaţă şi remarcabil este faptul că majoritatea subiecţilor sunt mulţumiţi cu statutul lor şi nu au ce reproşa celor vinovaţi de acest act. discriminarea.. dormeam la amiaza.. pentru că nu aveau resursele necesare (financiare. un stil de viaţă care deşi este constrângător. Aceştia au mărturisit că îşi petreceau cea mai mare parte a timpului în centrul de plasament cu o rutină zilnică: mergeau la şcoală.. condiţiile de viaţă a copiilor rromi sunt cauzate de situaţia materială a părinţilor din această cauză majoritatea preferă să-şi abandoneze copii în centrele de plasament idee reieşită şi din zisele celor intervievaţi: „n-o avut cu ci să mă crească..apoi încă două ore di văzut. aveau un scurt timp pentru vizionarea unor programe la televizor după ore..mesi. pentru unii devine ca a2a familie.. după amiaza aveam două ore di. Obişnuindu-se într-un mediu fără lipsuri este foarte dificil să-şi reia viaţa alături de o familie cu care nu a ţinut legătura mulţi ani şi se conformează la stilul de viaţă existent. practic. apoi îşi făceau temele. odată cu majoratul. psihice). Pentru alţi copii ce au trecut prin această experienţă familia care nu s-a interesat de soarta celor abandonaţi exprimă supremaţia în ciuda faptului că au săvârşit un astfel de act. violenţa efectuată de îngrijitorii din centre cât şi de ceilalţi copii mai mari. Subiecţii şi-au petrecut viaţa de la vârste foarte fragede în centrele de plasament până la vârsta de optsprezece ani. Familia biologică.” 17 . Chiar dacă au o viaţă destul de comodă în mijlocul centrelor de plasament. după care aveam voie să ne jucăm sau să ne uitam la televizor”. „nu au avut cu ce.. Ei lasă totul în voia Divinităţii fiind resemnaţi de ceea ce li s-a întâmplat: ”Nu vreau să-i judec eu..şi apoi toată lumea trebuia să se culce la aceeaşi oră. copii instituţionalizaţi au o reţinere în a discuta despre părinţi întrucât majoritatea dintre ei au rămas marcaţi psihic. nu au avut condiţii”. “ aveam şcoală de dimineaţă. mama era foarte necăjită”.de uitat la televizor. şi adormeau toţi la aceeaşi oră. când legea impune părăsirea acestor centre.noi am avut casă de paie.. iar aceştia s-au aflat în imposibilitatea de a se descurca singuri. ne trezeam şi ne făceam temele.parcursul celor 18 ani. conferă echilibru.ăăă. mâncam... În fapt. are cine să-i judece”.” mergeam la scoală.. centrele de plasament în care au fost abandonaţi copii.

.”..Deci n-am planuri de viitor.. şi nu au legat prietenii speciale cu colegii sau cu personalul. Aşa cum arată Pinker. iar în plus erau trataţi foarte rău şi agresiv de către îngrijitori... şi ne făceau duşuri cu apă rece. “o profesoară n-a mai dormit o noapte pentru că am pupat-o şi s-a..abia avem bani să trăim de pe o zi pe alta.. Robert – „Social Theory and Social Policy”... „Cu cât perioada de dependenţă este mai lungă cu atât există mai multe şanse ca persoana să îşi definească întreaga existenţă socială în termenii stigmatizării” 13..pag 174 18 ....pentru că am împlinit vârsta de optăşpe ani şi am fost obligată să plec de la centru.”) Aceştia au menţionat că s-au simţit jigniţi pentru că erau judecaţi.sau cel puţin aşa mi se întâmpa mie. Deci..îngrijitoarele.. London. “.. de asemenea şi-au cunoscut familia foarte târziu : “mi-am cunoscut familia anul trecut. cu cât individul este mai mult timp dependent de serviciile sociale care impun stigmă cu atât acest fapt îi va afecta mai mult viaţa socială şi statusul social. 1973... „procesul de sărăcire este complet atunci când cei afectaţi s-au adaptat la situaţia în care se află şi au devenit apatici”: “N-am planuri de viitor. sub orice formă.n-am nici o posibilitate să mă gândesc la vreun plan de viitor dat fiind faptul că stau în condiţii mizere cu mama mea şi încă doi fraţi de-ai mei... iar apoi a venit şi cu fraţii mei. şi îndepărtaţi de către cei din jurul lor în orice circumstanţă. fapt care i-a determinat să aibă sentimente de nesiguranţă privitoare la existenţa lor şi la criticile pe care ceilalţi colegi le adresau... pentru a-mi da ocazia să-i cunosc..nimeni nu mânca după mine..”. aceştia folosind frecvent violenţa.. de la mustrări verbale şi până la cele fizice (“ne trezeau doamnele. criticaţi.şi.ăăă. direct cu furtunul..a venit mama în vizită pe la mine mai întâi.îi era frică să nu fi luat virusul de la mine.” geaca mea era îndepărtată de celelalte geci ale colegilor mei. iar într-un caz mai special şi pentru faptul că era infectat cu virusul HIV..Subiecţii au fost discriminaţi şi marginalizaţi datorită apartenenţei la etnia rromă...” 13 Pinker.. la masă eram îndepărtată.”.mereu stăteam singură în bancă la şcoală.când eram mai micuţ...... Heinemann Educational Books.pe tata în schimb nu-l cunosc”..

Conştientizarea tuturor acestor diferenţieri. Din cauza apartenenţei la etnia rromă. El demonstrează că un stigmat este o diferenţă apreciată drept anormală un deficit mental am putea spune. Persoanele etichetate sunt plasate în categorii distincte astfel încât să se asigure separarea/distincţia “noi”. ţigancă”. copii din centrele de plasament au fost diferenţiaţi de ceilalţi copii chiar folosindu-se această separare “noi”. în sensul exclusiv negativ. “îmi spuneau că-s urâtă.” Subiecţii care au trăit această experienţă au fost nevoiţi zi de zi să accepte insulte din partea celorlalţi copii care erau mai mari:”spuneau că-s ţigancă. în funcţie de influenţa factorilor de mediu social.deci 19 . Din cauza reprezentărilor populaţiei majoritare faţă de copii rromi şi în plus de cei instituţionalizaţi. aproape zilnic la violenţă. religia)care fac ca anumiţi indiviziă fie discreditaţi. ba săracă … că părinţii mei sunt ţigani şi nu-s buni de nimic”. Goffman se ocupă de cei stigmatizaţi şi de aceste diferenţe (diformităţi trupeşti. Erau supuşi la anumite pedepse oarecum neobişnuite ce s-au întipărit atât de bine în minte chiar dacă ar trece ani: “ti puneau cu picioarele între gratii şi te bătea… scuturau pături şi te punea în pătură afară. Cele relatate mai pot fi interpretate din prisma teoriei stigmatului a lui Erving Goffman.Referindu-ne la discriminare putem spune că acesta este termenul care îi afectează foarte mult psihic cât şi fizic prin violenţă pe copii de etnie rromă. bazată pe o recunoaştere împărtăşită asupra a ceea ce este. Este un subiect plin de complexitate şi oricâte am spune este foarte greu de a putea satura datele. “ei” apelându-se de foarte multe ori. într-un anumit context şi într-o relaţie particulară. Relaţiile dintre copiii rromi şi cei români se plasează aşadar pe un continuum de la prietenie la indiferenţă sau chiar intoleranţă. naţionalitatea. imaginea acestora faţă de ei înşişi este puternic afectată şi ajung să-şi piardă încrederea în sine. duce la apariţia conştiinţei de minoritar la copiii de rromi. discreditabil. Conform lui Goffman “stigmatul nu este o caracteristică a persoanei căreia îi este atribuit. deficite de caracter sau stigmate tribal precum rasa. O sursă de disconfort în cadrul interacţiunii o constituie faptul că persoana stigmatizată este conştientă că indivizii normali sunt conştienţi de stigmatul ei În “Stigmate”. ci o relaţie între stigmatizat şi cel “normal”. care va genera treptat comportamentul de automarginalizare şi de autoexcludere.

Exemplificarea teoriei lui Erving Goffman constituie pur şi simplu tema acestei cercetări legată de copii instituţionalizaţi de etnie rromă pentru că aşa cum se ştie ţiganii sunt catalogaţi ca fiind delicvenţi. şomajul. valorile si stilul de viaţă al instituţiei respective. 3. la fel. poate fi definită ca un loc de rezidenţă în care un mare număr de indivizi. De asemenea.” Ni bătea cu băţu. prin obligaţia de a dormi. 2. vizibil în programul disciplinar. Goffman indică faptul că cei stigmatizaţi utilizează uneori stigma pentru a dobândi anumite „câştiguri secundare”. generată de apartenenţă la o anumită rasă.a. alcoolismul. portul aceleiasi uniforme. îţi făcea vânt.. sublinia Goffman. pentru a se juca şi pentru odihnă. naţiune. tăierea părului. care au o situaţie identică. “ni puni iară ni dizbracă. îs mai multe. duc împreună un ciclu de viaţă îngrădită şi administrată în mod formal. a munci şi a se distra intre zidurile aceleiaşi instituţii Instituţia totală. Acestea sunt izolate fizic de ciclul normal de activitate.ceilalţi mai mari.chiar luam bătăi cu lanţu peste mâini. tentativele de suicid). în cazul subiecţilor aleşi de noi în cercetare aceştia respectând reguli stricte zilnice.. pentru a-şi face temele. 20 . impunându-li-se un program cu ore fixe pentru a lua masa. stigma generată de anumite caracteristici individuale blamate percepute ca lipsă de voinţă (necinstea.la noi se chema taur. Termenul de “instituţie totală” a fost introdus de Goffman in “Asylum” (1961) pentru a analiza o categorie de instituţii care controlează in mod birocratic mari grupuri de oameni. stigma tribală.aveam mâinile umflate. cum ar fi atribuirea eşecului personal stigmei. homosexualitatea. cerşetori ş. religie. Casele de copii servesc ca un exemplu clar in această privinta. fiind despărţiţi de societatea exterioară pentru o perioadă de timp apreciabilă. iar îşi bat joc ăştia di noi”. etc. aceştia fiind integraţi şi izolaţi în cadrul unei instituţii ai căror proprietate sunt în acte.cu capu pe pereţi. in raport cu normele. Erving Goffman a arătat că resocializarea membrilor instituţiilor totale presupune privarea de fostele lor statusuri si supunerea la un tratament restrictiv.” Goffman arată că există trei tipuri de stigmă: 1.cum să spun eu.ti punea .ti puneau la încercare.Am luat de-a bătaie. la patru colţuri. dacă nu-ţi luai somn. detenţia.”. cea generată de diferite anormalităţi ale corpului (handicapuri fizice).

”.Discriminarea. în loc să-şi îndrume copii spre o educaţie formală si perfecţiune. cerşit. Concluziile cercetării 21 .Durerea de mici i-a întărit . aceşti copii aspiră la o viaţă mult mai bună. i-au supus la anumite activităţi neobişnuite . ractic o educaţie din partea personalului în unele cazuri nu a fost efectuată. reprezintă un factor care determină un factor redus al educaţiei în comparaţie cu populaţia majoritară. la un viitor cât mai bun. cât şi cei stigmatizaţi încearcă să evite contactul cu persoanele stigmatizate.i-au obligat să-şi vadă familia indiferent de voinţa lor. Surprinzător este faptul că acest personal aproape zi de zi îşi lasă amprenta într-un mod negativ asupra copiilor de etnie rromă şi nu numai considerându-i vinovaţi de problemele lor personale: ”nu luau salarul bun şi de asta se mai răzbuna aşa pi noi” Atât indivizii normali. lumea în general stigmatizându-i pe aceşti copii la maxim. Educaţia în rândul copiilor instituţionalizaţi de etnie rromă a devenit în ultima vreme un factor foarte important în viaţa acestor copii care în ciuda faptului că primele persoane care i-au îndrumat (personalul din centru) i-au discriminate.i-a ambiţionat spre realizare:”vreau să plec departe şi am zis să strâng bani pentru casă. aspiră spre absolute. Importantă este şi îngrijirea acordată de persoanele specializate din centrele de plasament care au menirea de a susţine indiferent de etnie orice copil. anxietate şi cresc excesiv autoconştientizarea. cu forme mai puţin sau mai mult grave. Interacţiunile persoanei stigmatizate cu indivizii normali o fac să simtă disconfort psihic. “mi-am gândit să strâng nişte bani să-mi iau o casă sau un apartament. să-mi văd de viitorul meu” Încrederea acestor copii rromi instituţionalizaţi în sistemul formal de educaţie şi tratarea cu indiferenţă a acelor persoane care discriminează această etnie reprezintă un exemplu demn de urmat şi de acele familii care îşi exploatează copii în comerţ. Atacul la persoană este fireşte o specie a stigmatizării.

unele mărturisiri fiind chiar şocante. demersul nostru fiind acela de a verifica dacă ipotezele de lucru elaborate se confirmă sau nu. iar în plus au fost agresaţi fizic şi psihic datorită apartenenţei la etnia rromă. şi unii cunosc faptul că mai au fraţi sau surori acasă. care au fost exploataţi de către părinţi. 22 . Descoperim diferenţe uimitoare între copilăria unui tânăr obişnuit şi tratamentele de care au parte copii rromi instituţionalizaţi. Concluziile principale la care am ajuns au fost acelea că: 1. indiferent dacă aceştia erau colegi sau îngrijitori. 2. Cea mai mare parte din conţinutul ipotezelor se verifică în urma analizei materialului empiric. 4. 5. 3. Subiecţii au fost discriminaţi de către cei din jurul lor cu fiecare situaţie posibilă. Indivizii au fost supuşi unui program strict de viaţă. fiind nevoiţi să accepte ordinele celor din jur. dat fiind faptul că relatările subiecţilor au fost surprinzătoare. situaţie care i-a determinat să-şi piardă încrederea de sine. Una din ipoteze nu se confirmă în totalitate întrucât copiii rromi sunt nelipsiţi din centrele de plasament. Familia este un subiect tabu pentru aceştia deoarece au fost abandonaţi în centre de stat şi nu au fost întreţinuţi sau sprijiniţi de către aceasta.Cele relatate au fost interpretate prin prisma teoriei stigmatului a lui Erving Goffman. Aceştia provin din familii numeroase.

Jessica Kingsley Publishers. Robert „Social Theory and Social Policy”. 8.. Ministerul Sănătăţii.. Prevenirea abandonului si dezinstiţionalizarea copiilor. et al. Brătianu Ionel şi Roşca Cristinel.. 9. Bucureşti. 131-139 citat in IMAS. http://www. 2006 4.Elena Familia şi casa de copii. 2005 Pinker. p. 2001. 7. London. Ed. 13. op. cit. 2008 Cojocaru Ştefan.Iaşi. 5. T. Strategii de intervenţie si efecte perverse. Lumen. Londra. pp.2005 3. Dominica “Pasi către o şcoală pentru toţi” Macavei.. 1973 UNICEF. op.Asistenta maternala in Romania”.(1991) 2. în Vasile Miftode (coord). Populatii vulnerabile si fenomene de automarginalizare. 6.Bucureşti. “Child protection policy and the construction of childhood”. 10.Bibliografie 1. Vanemonde. (2004). 1989 Mason J. Copilul instituţionalizat între protecţie şi abuz. Copii la limita speranţei. Polirom.Lumen. Philadelphia.Iasi. Iaşi.Editura Litera.savethechildren.. Cojocaru Daniela Copilaria si constructia parentalitatii .net/romania 23 .. 2002 Ganu . Alexiu Mircea. cit. et al. Heinemann Educational Books.

Operator: Cerlincă Florina Subiect: C. 47 secunde Fişa subiectului : 24 . Data: 21 martie 2009 Locaţia: Suceava Durata interviului: 15 minute. C.

Vârstă: 19 ani Religie: creştin-ortodoxă Sex: masculin Mediul de provenienţă: centru de plasament Stare civilă: necăsătorit Ocupaţie: student Studii: Liceul Industrial nr.4. Dezvăluirea influenţei comportamentului celor din jur asupra psihicului copilului . Suceava Teme principale: Lipsa afecţiunii cauzată de lipsa părinţilor din viaţa şi educaţia copilului . care nu este acceptată în societatea contemporană. 25 .Nume: C. Problema apartenenţei la o anumită etnie. C. Descrierea condiţiilor din centrul de plasament în care a crescut .

în perioada în care mergeam la scoală. care reprezintă limita care îţi permite să stai în întreţinerea statului.. cam aşa. 26 timpului? Ai putea să descrii o zi petrecută în acel centru? . actualul Centru de Plasament nr..dimineaţa ne trezeam la 7.îngrijitoarele... ne trezeau doamnele. iar apoi am fost mutat la Centrul de Plasament din Suceava.Întrebarea: Răspunsul: Observaţii: În care centre aţi stat şi de la ce vârstă? Bună ziua întâi de toate. pentru că eram mai mulţi de aceeaşi vârstă şi eram în aceeaşi clasă... adică până la perioada majoratului.. prin calsele cinci-opt. 1 din Suceava până la vârsta de cinci ani.şi să vă răspund la întrebare.să mă gândesc. şi ne făceau duşuri cu apă rece... din perioada din care îmi amintesc mai multe lucruri..am stat in două centre până la vârsta de 18 ani. direct cu Relatează cum era tratat într-o zi furtunul. n-aş avea foarte multe de povestit... acestea fiind fostul Leagăn de copii.după care ne însoţeau la şcoală.. până la vârsta de 18 ani....ăăă. de pe Strada Oituz...sau cel puţin aşa mi se obişnuită întâmpa mie. deci din Centrul de Plasament. Cum îţi petreceai cea mai mare parte a Păi dacă e să alegem îţi povestesc din adolescenţă. cel de lângă Liceul Economic.

.eram amestecaţi printre ceilalţi copii obişnuiţi..stăteam toţi într o cameră.. şi că rromii sunt răi şi totodată responsabili pentru tot ce se întâmplă rău în jurul lor. ca să nu fim certaţi de profesori a doua zi.dacă vorbim de copii care erau acolo. după care aveam voie să ne jucăm sau să ne uitam la televizor.... veneau din nou doamnele şi ne duceau la centru.... numai la desene animate. cu familii acasă.. la amiază. unde mâncam....la o şcoală normală dintr un cartier al oraşului.După şcoală.fiecare trăgea să-i fie lui bine.. nu-l interesa de binele celorlalţi..asta până cînd prietenie cu colegii am mai crescut şi au început să înţeleagă mai mulţi că eu sunt rrom. asta sincer mă cam supăra. dormeam la amiaza. Relaţie aparentă de dar ne înţelegeam bine..... de cele mai multe ori la comun şi ajutaţi de aceste femei..n-am ce să le reproşez..ce să spun.adică mai mult ne făceau ele temele.. Colectivul.cam aşa decurgea o zi normală acolo.depinde la ce Ce impresie ţi a făcut colectivul din centru? Aţi legat prietenii? facem referire. ne trezeam şi ne făceam temele.în schimb dacă e să vorbim 27 .. pentru că aveam un singur televizor in tot centrul..

jucării. iar doamnele ne au obligat să spunem că am stricat noi jucăriile şi de asta nu le mai avem.îmi amintesc că a venit un control la un moment dat de la acea firmă.. ceilalţi copii au început simţit jignit. să vadă dacă totul e în regulă. care la vremea respectivă nu existau la noi în ţară.. 28 . în nici într un caz să ne bucurăm de ele.din ce am aflat mai târziu.... şi totodată m-au făcut să urăsc aceste centre. pe la 15 ani Discriminare ofensat de ceilalţi copii cam aşa.despre personalul care avea grijă de noi. Ura manifestată pentru personal După cum ţi am spus şi mai sus. care ne trimiteau sub formă de sponsorizări diferite produse. Motivul? Îngrijitoarele le furau pentru copii lor sau pentru rude... În afară de chestiile cu duşul pe care ţi leam povestit mai devreme. din toate punctele de vedere.cred că aceştia miau provocat cele mai urâte amintiri. numai că noi nu apucam decât să le vedem.. centrul nostru avea un contract de parteneriat cu o firmă din străinătate. din Germania parcă.. când Te-ai am început să mai creştem. şi ce se întâmplă la etnia rromă? în jurul nostru.aparate electocasnice. cînd am început să înţelegem din cauza apartenenţei ce se întâmplă cu noi..e altă discuţie. mai erau încă multe altele.

să mă judece.. iar apoi a venit şi cu fraţii mei. Asta nu a fost prea plăcut.şi n-a fost bine deloc. să mă critice şi să spună că am fost dat la casa de copii pentru că fac parte dintr un neam de oameni răi..dar asta atitudinii celorlalţi? ofensat din e. pot spune doar că nu eram bine primit sau privit.. în funcţie de caz. Regrete Ţi-ai cunoscut familia? Da..pe ceilalţi copii îngrijitoarele îi ajutau să şi facă temele indiferent de situaţie..a venit mama în vizită pe la mine mai întâi.pe tata în Regretul manifestat 29 . Erai exclus din anumite activităţi centrului? specifice Nu pot să spun că eram exclus... şi de care nu-mi aduc aminte cu drag.când eram mai micuţ...situaţii pe care ţi leam precizat şi mai înnainte.. bine că a trecut...... pentru a-mi da ocazia să-i cunosc. care fură şi omoară oameni. am avut ocazia să-mi cunosc familia. în schimb eu trebuia să implor pentru a fi băgat în seamă şi ajutat.ca să nu mai amintim şi de faptul că îngrijitorii mă tratau foarte prost. Te-ai simţit vreodată cauza M-am simţit ofensat în diferite situaţii.

. măcar să-i cunosc. şi nu l-am văzut faţă de faptul că nu a niciodată..nu ştiu.. Pot să spun că vizita mamei mi-a făcut bine pe de o parte.schimb nu-l cunosc. mai are acasă loc încă una să mănânce.. şi n-a avut posibilităţi să mă ţină şi să mă crească. surori? Au trecut şi ei prin aceeaşi După cum ţi-am spus şi mai devreme experienţă? am fraţi şi surori. am avut mai multe regrete ca înnainte.. Refuzul şocant al măcar să mi cunosc fraţii..şi spre surprinderea mea m-a refuzat..aş fi putut să trăiască întro familie unită vrut măcar să-l văd. prima rugăminte a mea a fost să mă ia şi pe mine acasă...m-a făcut pe când era o copilă.... dar totuşi i-a adus pe fraţii mei în vizită.ăsta e un mare regret de al meu...poate era altfel... că până la mamei de a-l primi urmă unde mănâncă atâtea guri. pentru că mi-a povestit de ce m-a lăsat. păcat că nu m-am putut 30 ... pentru că îmi doream să o cunosc.pe de altă parte.. am o familie numeroasă. adică pe fraţii mei şi pe ei nu i-a dat la casa de copii.Dar totuşi mai apoi a mai făcut alţi copii. Cînd a fost în vizită şi mi-a povestit care a fost viaţa ei.pentru că nu are suficienţi bani pentru încă un copil în casă. Ai fraţi. nici măcar în fotografii..dar totuşi..

ca să se poată descurca. au muncit de mici. să aducă bani. aşa că s-au apucat fiecare de ce au putut.. trei ori 31 Incertitudinea în apucat de ghicit şi de furat încă de la afirmaţii familia constant? . poate dacă aş fi stat cu ei aş fi dus şi eu o viaţă la fel.. cu toate că au dus şi ei o viaţă grea. au fost uniţi şi la bine şi la rău. care au dus o viaţă total diferită de cea de care am avut eu parte în centrele de plasament..sau poate a fost mai bine că am crescut la casa de copii... să aibă din ce trăi şi ce mânca...Pentru ei a fost bine că au crescut cu mama. Poate ar fi fost mai bine pentru mine să cresc într o familie mai unită. am doi fraţi şi două surori. fără grija zilei de mâine. dar totuşi cu o mâhnire mare în suflet că ar fi putut fi altfel..băieţii s-au apucat de strâns fier vechi ca să-l vândă. i-a trimis mama să se descurce singuri.bucura de ea.mama venea de două. pentru că nu Face parte dintr-o am păstrat legătura aşa cum ar fi familie numeroasă trebuit. În timpul petrecut în centru te-a vizitat Ce să zic. iar fetele s-au vârste mici pentru că n-au avut de ales. şi să învăţ ce înseamnă munca şi să-mi protejez familia. Cu fraţii mei nu am avut o relaţie prea apropiată.

din păcate... să avem o relaţie apropiată. şi atunci de sărbătorile mari..Cred că şi cu mama mi-aş fi dorit să am o relaţie mai apropiată.. să fim ca o adevarată familie.. Consideri că educaţia este importantă? Consider că educaţia este un element 32 Lipsa de afecţiune apropiată? Subiectul este un caz . care nu se poate exprima în cuvinte.Asta e.. şi se ţine minte mereu.. familiei ţi-ai fi dorit să ai o relaţie mai Cred că mi-aş fi dorit să am o relaţie mai apropiată cu fraţii mei în principal. Şi mi-aş mai fi dorit să-mi cunosc şi familia mare.aşa că n-am reuşit să-i cunosc aşa cum mi-aş fi dorit Cu care din membrii poate...ştiu eu. verişori.Cred că e ceva unic. unită. de Paşte... şi dragostea mamei în mod special. aşa cum ar fi fost normal.unchi....pe an. mi-aş fi dorit să-i cunosc mai bine.pe tata nu l am văzut niciodată şi nici nu prea ştiu nimic despre el. de Crăciun...pentru că mama s-a recăsătorit cu un bărbat pe care nici nu-l cunosc...şi câteodată de ziua mea..să ne ocrotim şi să ne iubim reciproc.. mătuşi....să facem o echipă adevărată.. şi nici atunci nu stăteau prea mult.....iar fraţii mei veneau cam o dată pe an în vizită.... să simt căldura părintească în adevăratul sens al cuvântului.

consider că educaţia este un factor foarte important în dezvoltarea personalităţii şi a stimei de sine.şi are acces mai departe la face parte.. unde nu puteai să Optimism mult..îmi doresc să cunosc tainele lumii şi a ştiinţelor.. indiferent de situaţie. educaţia este un factor ea principal pentru o viaţă socială decentă din punct de vedere financiar..nu vreau să fac parte din categoria celor care se complac în situaţia lor.. geografia.care nu se resemnează cu o anumită situaţie dată. mi-au plăcut întotdeauna materiile de la şcoală ca româna. fericit...... chestiuni esenţiale în viaţa unui om care se respectă şi care îşi doreşte mai mult de la viaţă...oricum voi face oricâte sacrificii va fi necesar pentru a mi îndeplini visul.. ci încearcă să aspire întotdeauna la mai Doreşti să-ţi continui studiile pentru un viitor mai bun? Cu siguranţă..foarte important în viaţa unui om.. 33 .materiile la care puteai să vorbeşti mai larg decât la ştiinţele exacte.Îmi doresc foarte mult să-mi continui studiile.îmi doresc multe de la viaţă. şi sper să am posibilităţi.. şi pentru a-ţi îmbunătăţi capacitatea intelectuală şi totodată stima şi respectul de sine.. pentru că a indiferent de pătura socială din care primit educaţie. istoria....

.ce să spun?! Da.aveam voie să ne jucăm doar în curtea centrului câteva ore pe zi. indiferent de situaţia în care ne programul strict aflam..cu mici subiect... şi atunci supravegheaţi de cei de acolo. normal. nu aveam voie să iesim din curtea centrului decât 34 când plecam la . Nu aveam libertatea pe care o are un copil obişnuit într-o familie normală. decât cele fixate pe Ce care te-au îngrijit se purtau bine cu tine? Ăăăă.. când ne făceau duşuri cu apa rece şi cu furtunul....un Din nou se menţionează cu toţii. de somn. pentru televizor. cel pentru timpul liber.dezvolţi alte idei. centrul de plasament? Da.situaţiile în care se făceau discriminări între copii din centru..nu pot să nu spun şi asta..eh. excepţii..poate regim strict de viaţă în dacă aş fi avut ocazia să fiu înfiat..... nu neapărat cea naturală..şi multe alte bătaie fără momente neplăcute.Oricum ar fi fost mai bine dacă aş fi trăit într-o Trebuia să urmezi un familie..dar au fost momente şi mai plăcute.aveam regulament un de program ordine impus....ca să nu fiu părtinitor............trebuia să respectăm orarul de interioară pe care trebuia să-l respectăm mâncare. când luam motiv.

la salina din Cacica...care nu le voi uita prea curând.pentru că eu eram ţigan....nu eram ca ei.... cu siguranţă. că riscam să luăm bătaie. şi trebuia să o mâncăm aşa cum era..şcoală......atât cât intra în atribuţiile lor...În rest ce să zic.nu aveam voie să comentăm dacă nu ne plăcea mâncarea.dar n-a fost să fie..Au mai fost şi momente frumoase când ne-au dus în nişte excursii în judeţ... când au ajuns la majorat şi au fost obligaţi să părăsească centrul.mergeam pe la biserici..excursii care mi-au lăsat nişte amintiri frumoase..eu nu aveam dreptul să fiu iubit la fel...Cam ăsta era Adulţii din centrul de regimul de acolo...m-au îngrijit. Aceştia au avut suficiente avantaje mai târziu....Mi-aş fi dorit şi eu la un moment dat să fiu preferatul cuiva. plasament te-au îngrijit corespunzător sau ţi-au dat porecle? Adulţii din centru.pentru că au fost găzduiţi chiar şi de îngrijitori şi le-a fost deschis un drum pe care să Ai fost pedepsit în poată merge în siguranţă mai 35 .dar niciodată nu am avut vreo relaţie mai deosebită cu vreo unul dintre ei.....cu toate că erau Indiferenţa adulţilor copii preferaţi de ei pe care îi luau acasă şi îi iubeau mai mult decât pe mine de exemplu... pe la monumente istorice...

modalităţi neobişnuite? departe.. alte Ţi-am mai spus şi mai devreme care au metode de pedeapsă care erau aplicate în special când nu ştiam să-mi fac lecţiile erau statul în genunchi în colţul camerei în faţa colegilor pe boabe de Ai simţit vreodată că la voi în centru violenţa poate izbucni oricând? porumb.dacă aş fi stat cu familia mea Nesiguranţa 36 .iar în situaţii extreme bătaia cu cerşaful ud peste fund sau peste spate... iar în afară de acelea.pot spune că am simţit asta când am mai crescut.spre binele nostru.. poate ar fi fost mai rău..dar totuşi nu s-a întâmplat niciodată nimic...pe când eu am fost lăsat în stradă... şi cei de acolo se simţeau mult superiori.pentru că existau incident suficiente nemulţumiri în rândul copiilor. să mă descurc..cred... Sincer. şi eram superiori ca număr şi ca forţă îngrijitorilor...la fel şi cei din Crezi că viaţa ta ar fi fost mai bună sau mai rea dacă n-ai fi ajuns aici? generaţia mea. Poate ar fi fost mai bine...... pe coji de nuci...nu ştiu ce să zic.nu cred că ar fi putut degenera violenţa. Relatarea modalităţilor de fost modalităţile prin care eram pedepsire pedepsiţi. singur.. dar cred că Nu a avut loc nici un ar fi putut izbucni.

.pentru că sunt 37 .că s-a gândit la viitorul meu când m-a adus aici. unde să mă simt în lagul meu. şi poate moral miar fi crescut respectul şi stima de sine... Oricum ar fi fost mai bine ca la centru.măcar atât a făcut mama bun pentru mine....gândul ăsta chiar mă înspăimântă.să-mi forţele proprii continui studiile.ceea ce e mai greu în cazul meu..naturală ar fi fost mai bine din punct de afirmaţiilor vedere sentimental.dar pentru asta trebuie să-mi găsesc un loc de muncă care să mă mulţumească în plan financiar pe deplin.....nu vreau ca viitorii mei copii să treacă prin ce-am trecut eu..cel mai rău caz ar fi fost Ce planuri de viitor ai? acela în care aş fi putut ajunge în stradă.. cu fraţi şi cu surori. să plec în călătorii în toată lumea.cu siguranţă.pentru că întotdeauna o să fiu discriminat.sau cel puţin aşa se întâmplă la noi în ţară. să-mi întemeiez o familie de care o să am mare grijă cu siguranţă...... Optimist cu privire la viitor şi încrezător în Planuri de viitor am multe. care să mai aibă şi alţi copii...iubit şi apreciat pentru ceea ce sunt... să nu ştie ce e greul...ar fi fost poate mai bine dacă aş fi fost înfiat de o familie iubitoare. să consider că am o familie adevărată.....

38 ..şi pentru că am crescut la o casă de copii.. Dar totuşi privesc încrezător spre viitor.de etnie rromă...

Operator: Cerlincă Florina Subiect: C.A. Data: 1 aprilie 2009 Locaţia: Iaşi Durata interviului: 5 minute, 34 secunde

Fişa subiectului :
Nume:C. A. Vârstă: 19 ani

39

Religie: creştin-ortodoxă Sex: feminin Mediul de provenienţă: centru de plasament Stare civilă: necăsătorită Ocupaţie: Nu are o ocupaţie stabilă Studii: Şcoala Generală Nr.1 Năvodari

Teme principale:
Lipsa afecţiunii cauzată de lipsa părinţilor din viaţa şi educaţia copilului ; Descrierea condiţiilor din centrul de plasament în care a crescut, şi a dramei prin care a trecut ; Problema apartenenţei la o anumită etnie, şi virusul HIV datorită cărora nu este acceptată în societatea contemporană; Dezvăluirea influenţei comportamentului celor din jur, datorată bolii grave pe care o are, asupra psihicului copilului ;
Intrebarea În care centre aţi stat şi de la ce vârstă? Cum îţi petreceai cea Raspunsul În centrul de Plasament Traian din Năvodari de la vârsta de doi ani. Până să încep şcoala aveam mai mult Program strict timp liber, eram mai mult cu joaca,
40

Observatii

mai mare parte a eram mai mult cu televizorul...după ce timpului? Ai putea să am început şcoala, aveam şcoală de descrii o zi petrecută în acel centru? dimineaţă, după amiaza aveam două ore di...ăăă...mesi...apoi încă două ore di văzut...de uitat la televizor...şi apoi toată lumea trebuia să se culce la aceeaşi oră. Ce impresie ţi a făcut colectivul centru? prietenii? Aţi din legat Nu, n-am legat prietenii cu nimeni din Îndepărtarea de cei din centru pentru că eu fiind infectată cu jur din cauza bolii virusul HIV...am fost îndepărtată de toţi, inclusiv profesori, îngrijitori, colegi...de toţi. Da, şi pentru că aveam HIV şi pentru Te-ai ofensat copii rromă? simţit de din jignit, ceilalţi cauza că eram ţigancă..ăă...toată lumea mă Discriminare…revoltă îndepărta...ăăă...geaca îndepărtată colegilor de celelalte mea geci era ale stăteam

apartenenţei la etnia

mei...ăăă..mereu

singură în bancă la şcoală, la masă eram îndepărtată...nimeni nu mânca după mine...Da, m-am simţit jignită! Absolut...dacă lumea nu mă primea

Erai anumite

exclus

din nici măcar lângă ei...ăăă...cu atât mai puţin în activităţi nu mă primeau... Da...şi pentru că plecau de lângă mine, şi pentru că o profesoară n-a mai

activităţi

specifice centrului?

Te-ai simţit vreodată ofensat din cauza atitudinii celorlalţi?

dormit o noapte pentru că am pupat-o şi s-a...îi era frică să nu fi luat virusul de la mine...şi de la colegi şi de
41

ăăă. În timpul petrecut în centru te-a vizitat Cu mama pentru că acum pare o femeie normală.. am şapte fraţi cu cinci Familie numeroasă bărbaţi....şi acolo am cunoscut-o pe mama..ăăă..... iar pe ceilalţi fraţi nu-i cunosc.da... şi când am ajuns acasă şi iam arătat poze mamei mele.....tatăl meu nu vrea să mă cunoască..nu mi-a dat nici un semn de viaţă în ăştia optăşpe ani. Nu.iar mama sa purtat normal cu mine.la. ...mi-am cunoscut familia anul trecut.. când am căutat-o eu şi Cu care din membrii familiei ţi-ai fi dorit 42 familia constant? am găsit-o eu.mi-a spus că am o soră şi că am crescut acolo la centru cu o soră de... niciodată..ăăă. Da..am dus nu a fost atât de benefică singură.în satul în care ştiam că sunt părinţii mei.ăăă........pentru că am împlinit vârsta de Ţi-ai familia? cunoscut optăşpe ani şi am fost obligată să plec Cunoaşterea părinţilor de la centru. cu toate că nu.mama are cinci.a mea. Da...m... surori? Au trecut şi ei prin aceeaşi experienţă? soră de-a mea la centru fără să ştiu că e sora mea....şapte copii cu cinci bărbaţi.am crescut cu o Ai fraţi.şi.

tocmai ce-ţi spuneam că nu se purtau bine cu mine nici ei... îmi furau toate lucrurile.. Da.mâncarea.cele mai mari probleme cu..să ai o relaţie mai apropiată? Da..n-are bani să-mi dea. Nu...ăăă. nici nimeni de la centrul de plasament..... dar pentru că am virusul ăsta infectat. ore pentru. te-au mine. îmi îmi furau luau. Indiferenţa adulţilor supraveghetori plasament? centru nici în familie..am avut cei... adică nici mama nu.ăăă.. nici Cei îngrijit care se te-au purtau profesorii. Nu a primit educaţie bine cu tine? dulciurile..tot.nu am nici o Regrete posibilitate să îmi continui studiile şi nici părinţii mei... Trebuia să urmezi un regim strict de viaţă în centrul de Ei erau cei mai duri.....ăăă.erau ore pentru masă..băieţii Adulţii din centrul de din centrul de palsament mai mari ca plasament îngrijit corespunzător sau ţiau dat porecle? De ce? Îmi luau desertul. nici colegii.. ore pentru dormit.. cu toate că nu am primit-o nici la Consideri educaţia importantă? Doreşti să-ţi continui studiile pentru un viitor mai bun? că este Mi-aş dori... 43 ....

...fărâ apă..... Pesimism 44 ...doar că am avut un Atitudine indiferentă izbucni oricând? atitudine? Crezi că viaţa ta ar fi fost mai bună sau acoperiş deasupra capului...fărâ nimic.fără mâncare....abia avem bani să trăim de pe o zi pe alta.şi a şi izbucnit de multe şi cameră.......eram singură. probabil că aş fi fost în stradă pentru că mama mea nu m-a primit acasă...aşa că la centru sau pe stradă probabil că mi-ar fi fost la fel...n-am nici o posibilitate să mă gândesc la vreun plan de viitor dat fiind faptul că stau în condiţii mizere cu mama mea şi încă Ce planuri de viitor ai? doi fraţi de-ai mei.. Cu plăcere...eu şi alte colege de-ale Violenţă neprofesionalismul mele am fost violate de colegii noştri celor responsabili mai mari.şi inclusiv unii din băieţi au fost violaţi de alţi băieţi.Deci n-am planuri de viitor...şi.Da....mm...odată timp de douăzeci şi patru de ore am fost obligată să stau într-o Ai fost pedepsit în modalităţi neobişnuite? Da. ajuns aici? N-am planuri de viitor. Ai simţit vreodată că la voi în centru violenţa Şi nu se poate Nu. lua Dacă n-aş fi ajuns la centru.........asta era mai rea dacă n-ai fi singura diferenţă...pentru că nu ne credea nimeni.mmm.. Pedeapsă drastică ori..

Mulţumesc pentru timpul acordat... 45 .

D. 35 secunde Fişa subiectului 46 . Data: 25 martie 2009 Locaţia: Iaşi Durata interviului: 12 minute.Operator: Subiect: N.

• Descrierea condiţiilor din centrul de plasament în care a crescut. oraş Iaşi. Teme principale: • Ataşamentul faţă de ceilalţi copii din centrul de plasament. s-a născut pe data de 13 august 1985. • Refuzul de a primi o educaţie din partea părinţilor preferând mai mult viaţa din centrul de plasament. au fost marcaţi de convieţuirea în casa de copii „Pinocchio” din cartierul Nicolina. regretând faptul că nu mai stă alături de familia ei de la casa de copii. îşi desfăşoară activitatea într-o fabrică de confecţii din Zona Copou a localităţii Iaşi. Studii: A studiat timp de 8 ani la o şcoală generală în Iaşi.D. Sex: feminin Mediul de provenienţă: Primii 18 ani din viaţă subiectul N. Religie : creştin-ortodoxă Naţionalitate: cetăţean de etnie rromă. Vârstă: Subiectul N. Stare civilă: necăsătorită Ocupaţie : Momentan. 47 .Nume şi prenume : N. • „Problema” apartenenţei la etnia rromă dezbătută de ceilalţi din centru.D.De la vârsta de 18 ani locuieşte în gazdă într-un bloc din Nicolina.provine dintr-o familie de 7 copii.4 fraţi şi 3 surori.având în prezent 24 ani.D.

Până la 15 ani am dus-o foarte bine..mama.. îmi spuneau că 48 sunt urâtă.dimineaţa ne duceam la masă şi după aceea în dormitor şi după amiază pe la 12 ne lăsa afară chiar şi dimineaţă ne lăsa câteodată afară.D.născută în localitatea Iaşi.mai multe mi-au spus. spună.că te-a dat la 8 zile? Ai putea să-mi descrii o zi petrecută în acel centru. unde ai fost? Ai dus-o foarte bine? Mi-a spus chiar ea.da din centru?Aţi legat prietenii între voi? Şi băieţi şi fete? Chiar ne consideram fraţi Importanţă majoră din centru surori.Specializarea desfăşoară acrivitatea în cadrul Şi cine ţi-a zis chestia asta.m-o dat la casa de copii după opt zile m-o dat..Grupa a II-a În ce fel de centru ai stat şi de la ce vârstă. acordată copiilor Te-ai simţit jignit. Observaţii ŞtiinţeSocialPolitice.aşa ne consideram noi.chiar şi seara ne lăsa.când mama m-o născut.momentan îşi unei fabric de confecţii.nici bini că m-o făcut. Şi cum se petrecea o zi acolo?Ce făceai de dimineaţă până seara.de la câţi ani? N.studentă la Facultatea de Filosofie şi Sociologie. Da Ce impresia ţi-a făcut colectivul Da.m-o dat.explică-mi te rog! Păi cum. Am dus-o foarte bine Latură pozitivă a centrului de plasament Da. Hmmm. ofensat de ceilalţi copii din cauza apartenenţei la etnia rromă.? Ce îţi spuneau explică-mi aşa cu cuvintele tale! Cum să-ţi spun...anul II .ţigancă ce să mai (cu o faţă plină de bucurie) Da .24 de ani.atâta că sunt urâtă şi . ţi-a spus cineva.faptul că eşti ţigancă. Deci aveaţi libertate.

49 .

Operator: Subiect: R. 50 .E. 13 secunde Fişa subiectului Nume şi prenume : R.E. Data: 26 martie 2009 Locaţia: Iaşi Durata interviului: 19 minute.

din cartierul Bularga. • Descrierea modului de îngrijire în centrele de plasament unde a fost crescută şi neînţelegerea cu „cei mai mari” din centru. Sex: feminin Mediul de provenienţă: Primii 15 ani i-a petrecut în centrul de plasament din comunaCozmeşti. 51 . Studii: A studiat la Şcoala Generală cu clasele I-VIII Cozmeşti.judeţul Iaşi.în Iaşi după dosarul din centrul de plasament în care a crescut iar în buletin în satul Cozmeşti.E.U. judeţul Iaşi într-un apartament cu gazdă. locuieşte în localitatea Iaşi. • Tristeţea cauzată de lipsa părinţilor şi de faptul că niciodată nu-şi poate vedea mama. Religie : creştin-ortodoxă Naţionalitate: cetăţean de etnie rromă.Vârstă: Subiectul R. provine dintr-o familie cu 4 copii dintre care 2 surori şi un frate. Com.Momentan. • Suferinţa cauzată de stigmatul dat din partea celorlalţi din centrul de plasament şi neîncrederea în propriile forţe. s-a născut la data de 24 octombrie 1986. Stare civilă: necăsătorită Ocupaţie : Confecţioneră la o fabrică din zona Copou .I.fiind apoi trimisă la un centru de plasament în comuna Hălăuceşti unde a stat 3 ani. Stolniceni Prăjescu. localitatea Iaşi. judeţul Iaşi apoi 3 ani la Şcoală Profesioanală M.judeţul Iaşi şi de trei ani în urmă până în prezent consideră că încă „studiază” şi vrea să se perfecţioneze în confecţii. Teme principale: • Dorinţa enormă de a-şi cunoaşte cu adevărat originile şi măcar un membru al familiei.

Specializarea Sociologie.E.anul II . momentan locuieşte cu chirie şi îşi desfăşoară activitatea Observaţii 52 .localitatea Cozmeşti.02.studentă la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe SocialPolitice. născuta la data de 24. Judeţ Iaşi. 26.10.Grupa a II-a R.Interviu..1986.2009 .

nu contează? Ne trezeau dimineaţă.în primul centru în care ai fost.ceilalţi mai mari…aşa…(face o pauză lungă în vorbire) Dimineaţă la 8 eram în sala de mese..sau.din câte îţi aduci aminte…? Cum doreşti tu! Da Nu ştiu cum să încep(total dezorientată şi ruşinoasă) Subiectul vorbeşte foarte încet cu o oarecare teamă şi ruşine Orice.într-o fabrică de confecţii.şi băieţi şi fete.bine.? Te-ai simţit jignită.. În ce fel de centre ai stat şi De când m-am născut la de la ce vârstă? Cozmeşti. Discriminarea din partea celorlalţi din centrurecureţă 53 .după aceea erau activităţi…(subiectul din nou întâmpină problem în vorbire) hmmm. Ai putea să-mi descrii o zi petrecută într-un centru.ofensată (râde)Da de ceilalţi copii din cauza apartenenţei la etnia rromă.care s-a desfiinţat şi după aceea la Hălăuceşti. de aceeaşi vârstă..pe teren ne jucam aşa… îs prea multe şi nu ştiu cum… (evită să răspundă) Da da cum să nu.şi băieţi şi fete.că eşti ţigancă? Ce-ţi spuneau? Că-s ţigancă. ba săracă sau chestii că părinţii mei sunt la fel ţigani şi nu-s buni de nimic şi de ce m-au dat la centru de ce nu m-au ţinut lângă ei. Care era programul tău zi de zi? Ce fel de activităţi? Descrie-mi dacă sunt prea multe! Ce impresie ţi-a făcut colectivul din central de acolo?Ai legat prietenii? Cu ce fel de persoane adică Da.

dar nu jocuri.A fost că numai ceilalţi mai mari să danseze de fapt eram şi eu băgată dar cei mai mari când au venit.persoana. atâta. am trei fraţi. Au trecut prin aceeaşi Nu ştiu. Din cauza a celorlalţi mai mari care luam noi bătaie de la ei cu…de ce ţine cu ea şi dă în mine…persoana aia era de partea persoanei. numai ei să danseze. era vorba de dansuri să zic aşa . că-s trecut şi tu? mai mari ca mine. chiar s-a întâmplat.(se încurcă în exprimare)persoanei celeilalte zicea că de ce ţine cu mine şi tot aşa era în centru. Pe nimeni . doar când ne certam.. deci nu ştiu experienţă prin care ai nimic. nu ştiu.Zi de zi erau astfel de discuţii? Din ce motive vă băteaţi? Nu neapărat. surori? Da. una mai mari ca mine a băgat-o numai pe ea şi logic m-am simţit prost.doar unii copii pot”ceva de genul..Aşa bine el este mult mai mare ca mine. s-a întâmplat? Îmi poţi da un exemplu? Da.Da la un dans modern. Adică? Erai exclusă din anumite activităţi specifice centrului? Activităţi…adică joacă sau Da. un frate şi două surori care îs mai mari ca mine. Ştiu cum îi cheamă. NU. doar pe un văr care o crescut şi el cu mine la centru. îţi spuneau”tu să nu mergi acolo. când ne băteam. 54 . Aşa se întâmpla. Familia-recurenţă Ţi-ai cunoscut familia? Pe nimeni din familie? Nu ştii dacă ai fraţi.

.Stau şi cu gazdă şi nu fac faţă la.simt că cu cea. poate că nu au avut cu ce. Iubirea de părinţi indiferent de situaţie Să pot să-i spun orice. Ţi-ar da sfaturi.Nu ştiu ce să zic. orice să pot vorbi deschis cu ea. are cine să-I judece(îşi indreaptă ochii în sus cum s-ar spune spre cer) Cu mama. Da… (hotărâtă)Da Educaţie-recurenţă Familială. Renunţarea la studii din cauza situaţiei financiare 55 .Deci în timpul petrecut în centru nu te-a vizitat familia… Cum te simţi vis-à-vis de faptul că părinţii te-au părăsit timpuriu adică de la o vârstă fragedă? Ai ceva să le reproşezi? Cu care din membrii familiei ţi-ai fi dorit să ai o relaţie mai apropiată? Cu mama? De ce? Nu Nu...tot trebuie să fie cineva cu mine care să mă ajute şi până acum ne-a ajutat cei de la fundaţie ca să ne continuăm şcoala dar dacă acum nu mai fac ei chestia asta. Consideri că educaţia este important? Ce fel de educaţie.chiar dacă nu o cunosc. cea din centru.nu ştiu. nu au avut condiţii foarte .(emoţionată) poate da. nu vreau să-I judec eu.trebuie să plătesc şi pentru cărţi şi pentru… Dar ce studii ai făcut? Profesionala la confecţii.ea ca mamă şi femeie m-ar înţelege.dar vreau eu. studiile pentru un viitor mai poate nu.nu-i aşa bună.dacă bun? n-am pe nimeni. aşa simt eu că nu mă descurc de una singură. familială sau din centru? Doreşti să-ţi continui Nu ştiu.

îs multi chestii.Ăăă. dacă nu-ţi luai somn..la noi se chema taur. da. Nu. în cadrul centrului 56 .aşa Ce fel de pedepse? Descrie..cu capu pe pereţi.(oftează)Păi dacă faceai ceva ti mi cum se întâmpla! pune în. după aceea trei ani de profesională. noi aveam paturi curate.Şi nu mi-o plăcut niciodată meseria. îs mai multe. nici nu venise dosarul de la Cozmeşti la Hălăuceşti nu ştiau despre mine şi m-au dat la profesioanală c-aşa să fiu la liceu că am luat examenul în a2-a sesiune.ti punea . nu ştiu.. I-VIII am terminat. Cei care te-au îngrijit se comportau bine cu tine? Ce-ţi făceau practic? Nici n-aveau ei grijă de noi. pedepse. la noi erau gratii la geam şi ti punea în geam şi te închidea.că era prea mare agitaţie acolo. ti puneai la încercare. te strigau pe Supunerea la anumite acţiuni.cum să spun eu. ceilalţi au intrat dar eu nu. Profesionala.Atât? Dar 4 clase sau.? Şi ţi-a plăcut? A. chestii de genu ăsta o fost. multe multe sunt.Acum cât am fost mare da. scuturau pături şi te punea în pătură afară. ti puneau cu picioarele între gratii şi te bătea. nu pentru că eu am luat examenul din a2-a sesiune şi atunci s-a desfiinţat centrul de la Cozmeşti şi m-a dat la Hăşăuceşti şi directoarea nu a ştiut cine sunt şi. dar când am fost mică nu. la patru colţuri. Ceilalţi mai mari de la care luam bătaie. la fel. îţi făcea vânt. ne jigneau. Mai venisem la un centru de plasament de la Popricani şi ei nu au ştiut că am dat examenul. Deci. deci ceilalţi mai mari.

că noi am rămas cu educatorii.De jignit poate da. că noi avem şi felul 1.Si puneau ăştia în faţa ta şi-ţi luau carnea .după-amiaza nu era. zi de zi trebuia să faci acelaşi lucru “ Cu mâncarea era totul bine? Nu..ei şi felul 3 noi nu pupam. aşa şi si uitau la tini din cap până în picioare şi îţi ziceau”ce-i aia.(râde) sub nicio formă. Şi îngrijitorii nu aveau Nu.Se adunau ăştia mai 8? mari şi deci. Seara. La cât vă punea să dormiţi? Ziua. da. ce-i aia?”ce să mai zic… Trebuia să urmezi un regim Da strict de viaţă în centru adică. felul 2 şi felul 3 .Deci dimineaţa poate că era bine. nouă ni se păreau foarti mari . făceau glume pe seama noastră. 57 .tot aşa. Ce fel de glume? Ai putea să-mi spui? Ti dizbrăcau. pentru că le era frică de nimic de spus? ăştilalţi mai mari.îţi luau mâncarea din faţă şi-ţi spunea că este prea multă şI ce să faci. Elena!” şi dacă nu dormeai îţi zicea să te dai cu capu de perete .nume”Elena. După-amiază. Dar câţi ani aveau? Aveau câti 17.Felul 3 era desert.nu? Şi seara? La 2 cam aşa ceva.cât de mică eram eu şi ceilalţi educatorii. 7-8. Adulţii din centrul de Hmmm nu.glume proaste.Veneau ăştia mai mari.Săreau în gâtul lor şi chiar aşa era. 18. deci nu aveau treabă. Si dacă stăteai mai mult de Bătaie.

Băştăţească ceva de genu.. să îi bată sau? Cum s-a întâmplat? Se luau la ceartă pentru noi. Trebuia să stai în picioare şi aplecat şi să te apuci de urechi .Deci. cum se chema aceia (încearcă să-şi amintească) ti punea să stai într-o poziţie cu capu în jos şi cu mâinile după ureche. că mai vineau părinţi la alti persoane şi ştiau situaţia lor şi la unii nu venea şi ni jigneau. cei mari să atenteze asupra educatorilor. te-au jignit sau ţi-au dat porecle? Şi ce vă spuneau când vă jigneau?Că “eşti ţigancă”? Da.plasament.hmmm. De multe ori.. Da. educatori. mă refer la dar porecle nu. cei mari aveau o Da influenţă mai mare asupra voastră decât educatorii nu? S-a întâmplat vreodată ca Da . doar de la cei mari.un sfert de oră maxim o oră. picioare. Centru de plasamentrecurenţă Ai fost pedepsită în modalităţi neobişnuite? Ce fel de modalităţi? Şi cât te puneau să stai aşa? Ce dureri cauza? De câte ori ţi s-a dat pedeapsa asta? Practic.da Atentarea celor mici asupra acelor persoane care îi cresc Ai simţit vreodată că la voi 58 . aşa şi săreau ba în gâtul lor ba au fost ameninţate cu scaune. cu paruri. ceva de genul ţigancă. Cât spuneau ei: jumătatea de oră. că noi eram mai mici. de multe ori. În primul rând picioare. Da Hmm…nu ştiu dacă ştii. te ţineau mult.că nu ai păsări acasă.Foarte naşpa. spate.

că n-avem la cine să Nu repetă greşelile altora 59 . şi ni spuneam “de ce ear trebui să fie aşa. eram prea mare. Şi de acolo. mai bună sau mai rea dacă nu ai fi fost într-un centru de plasament? Imaginează-ţi o zi cu (refuză să răspundă) familia ta..stăteam şi ne adunam seara. iară ni puni iară ni dizbracă. din De la Cozmeşti la Hălăuceşti? Cozmeşti Da.în centru violenţa poate izbucni oricând? Ţi-era teamă? Crezi că viaţa ta ar fi fost Nu ştiu ce să zic aicea. şi acolo tot aşa se Nu . Hălăuceşti. Aveam vreo cinşpe ani. şi dacă ai putea să mi-o descrii şi dacă poţi să faci o comparaţie cu o zi petrecută în centru. Pedepse neobişnuite Şi ai zis că ai mai stat în alt centru Aşa. n-am făcut ce-o făcut şi şi alţii mici. centru chiar îi conderai înainte să fie program să ni prieteni.în primul rând nu ne-au deranjat cu nimic. Prietenii de acolo. da.şi ne duceau ba pi hol să ni vadă toată lumea . şi de ce să ne răzbunăm pe ceilalţi mai mici. voi eraţi mari Nu. şi fete şi băieţi li făcea aşa asta unde am stat în Cozmeşti. familia ta sau. cinşpe da. din Da.Am zis că nu. întâmplau lucrurile? De la câţi ani ai plecat.. iar îşi bat joc ăştia di noi” Vă dezbrăcau? Da. cum aţi ceilalţi.deci.”de ce să reacţionat faţă de ei? facem şi noi chestia asta dacă.? supravegheze di noapti şi stăteam şi ne adunam toţi.

paişpe ani.Nu ştiu ce să zic acuma.aveam vreo treişpe.Să zic jumate da. nu am nici cea mai mică idée pe unde să-I caut că dacă aş şti. coafeză. Ce planuri de viitor ai? (zâmbeşte)Nu ştiu. să zic aşa am libertate. să ştiu şi eu” ş-am citit şi aşa am aflat de ei.şi-am zic că “vreau şi eu dosarul să ştiu de familia mea. Ai zis că nu ţi-ai cunoscut niciun frate. să-mi văd de viitorul meu. mi-au dat cei de la cămin.Şi eu la asta aş vrea să ajung. Ceva facultate ai vrea să faci? Îşi acceptă condiţia În locul unde stai acum.tata îi la pârnaie. să lucrez în meseria asta. Punerea în balanţă libertate-captivitate 60 . să zic aşa. Poate e prea târziu pentru mine.Mi îmi place meseria asta. doamna psihologă. ş-am cerut eu .m-am gândit să strand nişte bani să-mi iau o casă sau un apartament..că am unu care-I mai mare ca mini. că mama o murit. îi căutam.şi de asta zic. de 2 sau 3 ori şi aşa scrie în dosar.N-am dat în ceilalţi mai mici. ai încercat să-i cauţi? Dar de unde ai aflat că ai fraţi? Nu. Deci. da.apelăm la educatori.la. acum cu gazdă nu pot să mai stau că nu am bani. ţi Nu.de fraţii mei. se pare că e mai bine decât în centru? Voiai să rămâi în centru Nu. Din dosar. psiholog sau”…deci eu una asta am făcut.În gazdă .şi-am cerut. jumate decât să…” nu. dar în centrul de plasament aveam de toate.

61 . nu? Mult îmi doresc asta.Dar ai vrea să-i cunoşti .