Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi Facultatea de Istorie

Europa medievală (sec. V-XVI). Societate, instituţii, mentalităţi colective
Curs şi seminar general – programa analitică –

Semestrul al II-lea, febr. – mai 2010, 42 ore curs, 42 ore seminar Anul I, Istorie Profesor. dr. Alexandru-Florin Platon Conferenţiar dr. Laurenţiu Rădvan Conferenţiar dr. Bogdan-Petru Maleon
A. Obiectivele cursului şi ale seminarului: atât cursul, cât şi seminarul (a căror tematică se completează) oferă o privire de ansamblu asupra principalelor evenimente şi fenomene politice, ideologice, economice şi sociale, precum şi a celor mai importante tendinţe specifice evoluţiei societăţii din apusul Europei între secolele V-XVI. Ele analizează, de asemenea, particularităţile culturale şi mentale din aceeaşi arie geografică şi în acelaşi interval temporal. B. Conţinutul cursului şi bibliografia: 1. Introducere: terminologie, periodizare, izvoare şi istoriografie. I. EVUL MEDIU TIMPURIU (SEC. V-X) 2. Marea migraţie şi urmările acesteia pentru Europa (sec. V-VI) • Imperiul Roman, de la antichitate la evul mediu • introducere în fenomenul migraţiilor; • migraţiile germanice şi asiatice: goţii, vandalii, burgunzii, anglo-saxonii; hunii; • consecinţe asupra Europei. Bibliografie selectivă: Al.-F. PLATON, L. RĂDVAN, B.-P. MALEON, O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. V-XVI), Iaşi, 2010. Împăraţi romani, ed. de Manfred Clauss, trad. de Adolf Armbruster, Bucureşti, 2001. HEATHER, Peter, The Huns and the End of the Roman Empire in Western Europe, în „The English Historical Review”, 110, nr. 435 (1995). TUDOR, Dumitru, Enciclopedia civilizaţiei romane, Bucureşti, 1982, (vezi colonat). IORGA, N., Moyen Âge et Antiquité, “Scientia. Revue internationale de synthèse scientifique”, martie, 1930. BERSTEIN, Serge, MILZA, P., Istoria Europei, vol. II, Iaşi, 1998. MUSSET, Lucien, Invaziile, vol.1-2, Bucureşti, 2002; The Germanic Invasions. The Making of Europe (A.D. 400-600), The Pennsylvania State University Press, 1975. WOLFRAM, H., History of the Goths, Berkeley, University of California Press, 1990. BCU RICHÉ, Pierre, Europa barbară din 476 până în 774, Bucureşti, Corint, 2003. RÉMONDON, Roger, La Crise de l’Empire romain. De Marc Aurèle à Anastase, Paris, 1970. JONES, A.H.M., The Decline of the Ancient World, Longman, 1978. ANDERSON, Perry, Passages from Antiquity to Feudalism, London, 1974. 3. „Regatele barbare” • • • • şi începuturile restructurării politice a Europei regatul ostrogot; regatul vizigot; Italia longobardă; Transformări

Bibliografie selectivă: Al.-F. PLATON, L. RĂDVAN, B.-P. MALEON, O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. V-XVI), Iaşi, 2010. MOUSNIER, Roland, Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea, Bucureşti, 2000. BERSTEIN, Serge, MILZA, P., Istoria Europei, vol. II, Iaşi, 1998.

1951 (Institut). II. The Huns and the End of the Roman Empire in Western Europe. by Rosamond McKitterick. 2001. HALPHEN. • domnia lui Otto I şi încoronarea din 962. The Germanic Invasions. economice). Bucureşti. în “Speculum”. V-XVI). 1996. de Anca Crivăţ. RENDINA. MUSSET. 2. nr. Idem. în „The English Historical Review”. Corint. S. Istoria Europei. Claudio. vol. Alexandru-Florin. Cambridge University Press.. 2002. The Invasion of Europe by the Barbarians. Clovis: How Barbaric. • consolidarea treptată a puterii sub Pepin de Herstal şi Carol Martel • Pepin cel Scurt şi transferul puterii regale. Corint. 69 (1994). Serge.). Les Invasions germaniques. DALY. LOT. How Pagan?. Harald. GOFFART. BURY. un părinte ale Europei. Iaşi. • urmaşii lui Otto . Walter. ed. Londra. 400-600). Vita Karoli Magni (Viaţa lui Carol cel Mare). Alexandru-Florin. 2003. 1936 (B. 2003. Polirom. A. Iaşi. 2000. Dogii Veneţiei. .).-P. RĂDVAN. Roman society in Gaul in the merovingian age. MALEON.-F. 5. 1995. Invaziile. The Making of Europe (A. Bibliografie selectivă Al. 2001. Jacques. Louis. Frankish Gaul to 814. în “The American Historical Review”. V-XVI). MOUSNIER. FOURACRE. II (c. L. Europa barbară din 476 până în 774. Des grandes invasions aux conquêtes turques du Xie siècle. nou şi vechi la nivel de organizare. expansiune. New York-London. Roland. De la Cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. 31. Constantinople. Iaşi. Pierre.C. nr. 3. Ferdinand. ed. PLATON. 2005. 15-61. Iaşi. PLATON. Bucureşti. V-XVI). Istoria Europei.U. MILZA. Papalitatea în Evul Mediu. PAUL. Roland. Europa barbară din 476 până în 774. II. 1978.C. 2005. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. The University of Wisconsin Press. • Ludovic cel Pios şi începutul declinului (motive. MOUSNIER. 6. vol. 110. PLATON.. Iaşi. de Anca Crivăţ. B. Peter. 1967. 1926 (B. Serge. Vita Karoli Magni (Viaţa lui Carol cel Mare). BREZEANU. Stelian. 1975. vol. Iaşi. RdI.-F. 2003. Lucien. nr. ed. RICHÉ.1-2. BERSTEIN. B. Bucureşti. B. 4.A. Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea. RĂDVAN. L. 86 (1981). Rome. Laurenţiu.900). Paris. 1998. Bibliografie selectivă Al. La Pénétration mutuelle du monde barbare et du monde romain. 700-c. p. DILL. p. vol. MALEON. I. P. 15-61. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. Carol cel Mare. EGINHARD. 2010. Bucureşti. Bucureşti. Paul. Institut). 2010. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. structuri sociale. and the Barbarians. 2000. History of the Byzantine Empire (324-1453). 1958 (Institut). vol. MILZA. 2005. I. Lucien. ZIMMERMANN. „Construcţia” carolingiană (II) • domnia lui Carol cel Mare: baze ale puterii. • anul 800 şi semnificaţia încoronării lui Carol. Alessandro. Pierre. Iaşi. RĂDVAN. La Fin du Monde antique et le début du Moyen Âge. EGINHARD. Bucureşti. 1935 (B. Bucureşti.Otto II şi Otto III. Bucureşti. vol. Bucureşti. Ideea de imperiu în Occidentul medieval în lumina cercetărilor din ultimele decenii. PLATON.U. Bucureşti. BERSTEIN. Izvoare de istorie medievală (sec. percepţii privind ideea imperială • Biserica sub Carolingieni. • evoluţia Franciei Răsăritene până la Otto I: ridicarea treptată a Saxoniei. Restauraţia Ottoniană şi modelul carolingian • destrămarea imperiului carolingian.. Laurenţiu. V-XVI). RICHÉ.. nr. direcţii. 2002.C. Les Barbares. vol. 1998. O istorie a pontifilor romani din perspectiva istoriografiei.1-2. William M. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. The Pennsylvania State University Press.U. HEATHER. BARBERO. „Construcţia” carolingiană (I) • regatul franc merovingian (evoluţie. • ascensiunea familiei Carolingienilor: genealogie.. Izvoare de istorie medievală (sec.-P.D. 435 (1995). . manifestări). 2004.2 MUSSET. în The New Cambridge Medieval History. VASILIEV. J. P. RĂDVAN. Paris. Biserica şi cultura în Occident.. Paris. Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea. Invaziile. Bucureşti. 2.

Polirom. Naşterea omului de afaceri în Evul Mediu. I. R. în „Speculum”. Jean Favier. 2: „De la Imperiul Roman la Europa (secolele V-XIV). Şerban Papacostea. „Revue Roumaine d’Histoire”. Iaşi.-F. beneficiul. Ed. Progresiva dezagregare a Imperiului în secolele XIV-XV. DURAND. PLATON. 1998. Bucureşti. Ed. Bibliografie selectivă: Al.-P. 2004. 2000. IX-X). SCAMMELL. fieful (feudul). 2003. 2003. • pontificatul lui Inocenţiu al III-lea (1198-1216): theocraţia (hierocraţia) papală. Ediţie îngrijită. 1990. 2003. The Formation of the English Social Structure. .-F. RĂDVAN. Idem. Traducere de Sorina Dănăilă. implicaţii sociale: • caracterizare generală. evrei şi musulmani. Pierre Milza. ed. Nos 3-4. Guvernarea lui Frederic al II-lea de Hohenstaufen şi ultima tentativă imperială de hegemonie universală. vol. 2001. MALEON. Frédéric. by Rosamond McKitterick. Ed. 2-3. 28 (1923). 7 (1901). MILZA.-P.. Serge. Iaşi. Iaşi. X / XI-XIII) 8. 1994. 2. B. II. P.. Polirom. PLATON. B. XII-XIII. theocraţia pontificală. APOGEUL CIVILIZAŢIEI MEDIEVALE (SEC.1990. Negustorii şi bancherii în Evul Mediu. BREZEANU. V-XVI). vol. L. LOGAN. Traducere de Mihai Ghivirigă.3 Bibliografie selectivă: Al. etape. Avântul Creştinătăţii occidentale (sec. Gheorghe I.. 9. German feudalism. Karl. Iaşi. cap. 2000. vol. 4. Serge Berstein. Cambridge University Press.-F. REYNOLDS. 3 LEYSER. • Spania după cucerirea arabă: creştini. 31. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. 900. What do we Mean by “Anglo-Saxon” and “Anglo-Saxons”. Polirom. Traducere de Alina Vamanu. MALEON. • proprietatea şi instituţiile medievale: senioria. Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea. Moore. RdI. Prima revoluţie europeană (cca 970-1215). Istoria Spaniei. în „The American Historical Review”. • Imperiul în sec. vasalitatea. „spiritualul” şi „temporalul”. Brătianu. c. 24 (1985). 3. Iaşi.. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. 381. Populaţia în istoria Europei. 1971. Meridiane. PLATON. Traducere de Cristina Gyurcsik. Iaşi. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. 2010. nr. vol. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. „Regnum” şi „Sacerdotium” în secolele X-XIII. Michel Mollat du Jourdin. Gènes. Institutul European. Bucureşti. De la origini până la cucerirea otomană. Bucureşti. Bucureşti. în The New Cambridge Medieval History. Vikingii. Europa şi marea. Aur şi mirodenii. V-XVI). Civilizaţia Occidentului medieval. economice. 3. vol. Evoluţia Europei apusene din afara regatului franc: • regatele anglo-saxone. 7. Jacques Le Goff. G. 1978. Iaşi. Traducere şi note de Gabriela Ciubuc. nr. II. a II-a. B. Massimo Livi Bacci. Pierre. Iaşi. L. • prolog: creştinătatea latină. Istoria Europei. Artemis.. B. nr. X/XI-XIII): aspecte teritoriale. THOMPSON. V-XVI). The Frankish Kingdoms. ADAMS. Vikingii in istorie. Bucureşti. 1984 (ediţia a doua revăzută. în „The American Historical Review”. 68 (1993). sistemul imunităţilor. Procesul de reformare spirituală a Bisericii. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. BERSTEIN. Ed. Polirom.-10. MALEON. Imperiul şi Papalitatea în ajunul procesului de reformare a Bisericii (sec. în “The Journal of British Studies”. Venise et la Mer Noire à la fin du XIIIe siècle. • „reforma gregoriană”: prefigurări. Bibliografie selectivă: Al.-P. ed. 2010. 2010. Susan. „Cearta pentru Învestitură”. sociale şi instituţionale. Roland. 814-898: The West. RĂDVAN. Marea Neagră. VILAR. Iaşi. nr. Bucureşti. 1998. nr. J. Ideea de imperiu în Occidentul medieval în lumina cercetărilor din ultimele decenii. nr. Ed. NELSON. în „The English Historical Review”. II. note şi comentarii de Alexandru-Florin Platon. Bucureşti. II-VI. 1999). • Concluzii: reaşezarea raporturilor dintre „spiritual” şi „temporal” şi prefigurarea modernităţii. I-II. L. 1995.c. Ed. Bucureşti. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. Jean. • regatele nordice. Donald F. 96 (1981). MOUSNIER. Istoria Europei. 700 . Ottonian government. cap. Stelian. Janet L. XXIX. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Anglo-Saxon Feudalism. RĂDVAN. W.

2. Biserica şi cultura în Occident în secolele IX-XII. b) Anglia de la cucerirea normandă (1066) până la începutul secolului al XIV-lea cucerirea normandă. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. Michel Senellart. afirmarea principiului etatist şi procesul de centralizare teritorială. Bucureşti. Cruciadele. 2010. Traducere de Giuliano Sfichi. Papalitatea în Evul Mediu. dificultăţile primilor capeţieni (finele sec. Mituri şi simboluri. Cruciadele. cap. ALL. organizarea normandă a regatului englez. Cruciadă.4 Bibliografie selectivă: Al. Renaşterea ideii de stat. 1998. Şerban Papacostea. Ungaria). RĂDVAN. Ediţie revăzută şi adăugită pentru versiunea în limba română. MALEON. Bucureşti. Traducere din germană de Maria şi Ion Nastasia. V-XVI). Artele guvernării. Boemia. Societatea feudală în Europa apuseană. 2004. Iaşi. • • Trăsăturile generale ale procesului. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. “Clasele şi cîrmuirea oamenilor”. Academiei Române. Preţul libertăţii. Jacques Paul. Bucureşti. V-XVI).-P. Paul Lendvai. Continuarea procesului de centralizare teritorială. I-II. Genealogia fanatismului şi a societăţii civile. 139-175. Traducere: Mihaela Paraschivescu şi Valentin Dragu-Banu. Bucureşti. Franţa creştină şi feudală în anii 980-1060. Central European University Press. Dacia. Bucureşti. I-V. CARTEA A DOUA. 1998. Jean Flori. 1998. Ungurii. c) d) Bibliografie selectivă: Al. Bucureşti. limitele procesului de reconstrucţie statală şi de centralizare instituţională şi teritorială în Franţa secolelor X-XIV. Ed. Bucureşti. Papa. XII). Traducere de Adinel-Ciprian Dincă.-P.-F. André Vauchez. Meridiane. Ed. Filip al II-lea August (1180-1223) şi urmaşii săi. 1998. instituţională şi politică în Europa occidentală în secolele XIV-XV. Paul Poupard. 1996 Vasile Iliescu. De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. 2001. 2001. Meridiane. Florentina Căzan. Wandycz. Reconquista iberică şi formarea statelor monarhice din Europa Centrală (Polonia. 2003. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. Ed. 11. Alexandru-Florin Platon. 1996. 2010. vol. Ed. vol. Dominique Colas. Dominique Barthélemy. p.-F. cap. instituţională şi politică a monarhiilor medievale (secolele XI-XV). edificarea simbolică a regalităţii. De la conceptul de “regimen” medieval la cel de guvernare. Timp de un mileniu învingători în înfrîngeri. Francis Dvornik. 2005. Bucureşti. 1990. Cuvânt înainte. 2002. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. MALEON. vol. Război sfânt. Humanitas. Marc Bloch. BucureştiChişinău. 1998. domnia lui Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1314): prima afirmare a noului principiu al suveranităţii teritoriale. criză depăşită a edificării statului monarhic în Europa occidentală: Franţa şi Anglia în timpul Războiului de O Sută de Ani (1337-1453). Laurenţiu Rădvan (editori). 1994. 2003. Ed. Harald Zimmermann. Polirom. Slavii în istoria şi civilizaţia europeană. Ed. Bucureşti. Cécile Morisson.utopie şi realitate. Iaşi. Izvoare de istorie medievală (secolele V-XVI). Cluj-Napoca. Anul o mie şi pacea lui Dumnezeu. Piotr S. B. PLATON. II. X – a doua jumătate a sec. O istorie a Europei central-răsăritene din Evul Mediu pînă în prezent. Meridiane. Nemira. criza monarhiei engleze în secolul al XIII-lea. L. Ed. Concluzii. L. Bucureşti. Spiritualitatea Evului Mediu occidental. ALL. Ed. Regele. Cluj-Napoca. 1998. Ed. Iaşi. Aspecte comparate: a) Franţa de la finele secolului al X-lea până în primele decenii ale secolului al XIV-lea. Traducere de Felicia Andreca. Meridiane.-12. Cartier. Ed. Ed. Traducere de Diana Stanciu. . B. “Statul papal”. RĂDVAN. Violenţă şi religie în creştinism şi islam. Dacia. Iaşi. Jean-Paul Roux. Polirom. Bucureşti. PLATON. Corint. II. Ed. Ed. O istorie a pontifilor romani din perspectiva istoriografiei. Statul . Jihad. Polirom. Cu o listă a papilor din secolul al IV-lea pînă în secolul al XV-lea. Ed. Iaşi.

The University of Wisconsin Press. ZIMMERMANN. 1484. 2010. 2004. Tradiţia ascunsă a Europei. Bibliografie selectivă: Al. Sudul Europei. Izvoare de istorie medievală (sec. 1998. B. Ed. Paris. Nemira. Bucureşti. RICHÉ. 1994 (ed. Dacia. RĂDVAN. PLATON. Bucureşti. Stelian. Bucureşti. Polirom. 2010.XVI). 31. Bucureşti. 1998. I. Biserica şi cultura în Occident. vol.U. MARROU. Iaşi. EVUL MEDIU TÎRZIU (SEC. Postfaţă de H. RĂDVAN. politice şi mentale ale modernităţii (sec.-F. 2004. BERSTEIN. Idem. V-XVI). History of the Byzantine Empire (324-1453). L. Ioan Petru Culianu. 2. 1474-1643. All. 1997. XIV . Harald. Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea. • Europa în secolele XV. Iaşi. Stewart MacDonald. PLATON. B. Jacques. nr. 2000. 1998. Polirom. în RdI. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. PLATON. Ideea de imperiu în Occidentul medieval în lumina cercetărilor din ultimele decenii. Istoria Europei. Polirom. forme incipiente ale modernităţii în economie. C. Marc Bloch. Cluj-Napoca. INTRODUCERE ÎN ISTORIA EVULUI MEDIU 1. Iaşi. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Roland. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. 1998. MALEON. Polirom. Ed.-14. Ed. bibliografie. Warren. 175--206. Imperiul. Iocari serio. Ed. MOUSNIER. 1958 (Institut). vol. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes.A. moştenirea romană. • Marea Schismă din Biserica romană (1378-1417) şi urmările sale. Tematica seminariilor I.5 III. 2003. V. 1938 (B. Discuţie: de la Antichitate la Evul Mediu: particularităţile unei tranziţii. Bibliografie selectivă Al. VASILIEV. Ed. EGINHARD. Bucureşti. Humanitas. cap. Iaşi. L. “Clasele şi cîrmuirea oamenilor”. Estomparea universalismului medieval: criza Bisericii romane (sec. Sfântul Augustin şi sfârşitul culturii antice. Idem. 1998. "Humanitas". dinast şi apărător al credinţei. Laurenţiu. Patapievici. A. 2003. 2001. societate şi gîndire. vol. Iaşi. édition et traduction de Louis Halphen. Traducere de Radu Pavel Gheo. V-XVI). 1981-1988. Henry. Iaşi. vol. Ed. impactul germanicilor şi asaltul islamului. ed. Pierre. 2003). Vita Caroli Magni Imperatoris. Bucureşti. vol. All. p. p. Ştiinţă şi artă în gîndirea Renaşterii.. 40-61. izvoare. 1500-1558. Iaşi. V-XVI). tematică. I. Bucureşti. Iaşi. BREZEANU. noile forme de viaţă religioasă din secolul al XIV-lea. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. CHADWICK. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. 2. cap. Corint. Spania: mărire şi decădere. Iaşi.XV).). Ed. de Anca Crivăţ. O istorie a statului şi societăţii bizantine. Bucureşti. Traduceri de Maria-Magdalena Anghelescu şi Dan Petrescu. Yuri Stoyanov.-P. II. Henri-Irénée. Mitologia gnostică de la creştinismul timpuriu la nihilismul modern. a II-a. RĂDVAN. TREADGOLD. ideea imperială şi Biserica în Europa secolelor VI-X (percepţii. Jill Kilsby. MALEON. 139-142. Carol Quintul: suveran. 1999. Emergenţa formelor economice. II. 1996.. Gnozele dualiste ale Occidentului. p. Bucureşti. Europa barbară din 476 până în 774. XV-XVI).-R. 1998. Vita Karoli Magni. Alexandru-Florin. I. Arborele gnozei.XVI: caracteristici generale. 1995.-F. Bucureşti. Ed. . P. Augustin. Istoria secretă a ereziei creştine în Evul Mediu. 2005. Seminar introductiv: istoriografie. Eros şi magie în Renaştere. II-III. PAUL. O istorie a pontifilor romani din perspectiva istoriografiei. MILZA. Bucureşti. Mircea Eliade. • ereziile din secolele XII-XIII. Serge. XIV . vol. Societatea feudală în Europa apuseană. Papalitatea în Evul Mediu. raporturi politic-ecleziastic).-P. DE LA „RESPUBLICA CHRISTIANA” LA EUROPA STATELOR NAŢIONALE 13. 1978. Ioan Petru Culianu. • Papalitatea în perioada de la Avignon şi amplificarea procesului de centralizare a Bisericii (1305/13091378).C. 3. I. CARTEA A DOUA. IV-V. Bucureşti.

De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. PANAITE. Bucureşti. MICQUEL. 13-45. Lucien. III. Bucureşti-Chişinău. influenţe france şi bizantine . An Introduction to the medieval History of the Slavs.6 Studii de caz: . specificul migraţiei. Mahomed şi originile Islamului. p. Istoria Spaniei. RENDINA. V-XVI). Anglo-Saxon Feudalism. ALL. p. 1-5. cucerirea longobardă.. Alexandru-Florin. Frédéric. Bucureşti. RĂDVAN. MUSSET.-P. Gramatica civilizaţiilor. PROCACCI. Carol cel Mare. Paul. Berkeley. 3.html Bibliografie selectivă Al. The Entry of the Slavs into Christendom. RĂDVAN. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. Bucureşti. nr.. vol. 1996. p.-F. 2010. L. B. F. vol. Bucureşti. VLASTO. CULIANU. vol. RĂDVAN. Bucureşti. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. Bucureşti.. 1975. Război sfânt. Cruciadă. 159-193 (Spania sub vizigoţi). cucerirea anglo-saxonă.. BOYER.blogspot. 2005. Vezi şi http://radvanl. provocările germanice şi slave. 1970 (B. Vikingii în istorie. Istoria italienilor. 2002. Donald F. LOGAN.Spania de la vizigoţi la arabi: vizigoţii şi sinteza romano-germanică. Bucureşti. 1936. Bucureşti. 1997. Bucureşti. Ioan Petru. Henri Pirenne şi originile Evului Mediu occidental. p. 2002. Invaziile. Bucureşti. Studii de caz: . Istoria Angliei. Cambridge. ABLAI. în „The American Historical Review”. 7-31. 1993 (ed. 2003. 148-178 (Italia în sec. Pierre. 22. Bucureşti. Mihai. MALEON. Polirom. 2005. Violenţă şi religie în creştinism şi islam. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. p. Bucureşti. 2003. Fernand. 1997.. Viorel. vol. A.Britania şi regatele anglo-saxone: abandonarea Britaniei de către romani. O istorie a pontifilor romani din perspectiva istoriografiei. 1973. Ed. Vikingii. Civilizaţia Islamului clasic. Cartier. Papalitatea în Evul Mediu. în SAI. Pace. 1990.. 1968. Claudio. PIRENNE. A. 2010. Bucureşti. BERZA.html Bibliografie selectivă: Al. III. Idem. vol. Florentina. 2002. 1994.C. 1996). BCU BARBERO.Discuţie: Nordul şi Sudul Europei: două lumi diferite? Vezi şi http://radvanl. Oraşele Evului Mediu. 2001. 543-574 (Anglia până la 800). război şi comerţ în Islam. MAUROIS. consecinţe . Istoria Italiei. B. 1-2. un părinte ale Europei. vol. B. MUSSET. 418-459 (expansiunea slavă). vol. Slavii în istoria şi civilizaţia europeană. 60-94. 1994. 4. vol. 2003. p. Francis. Jean. ADAMS. Bucureşti. Islanda medievală. PLATON. Mahomed şi Carol cel Mare. 194-221 (Italia longobardă). Dicţionar de civilizaţie islamică. VILAR. 2000. Dicţionar al religiilor. History of the Goths. principii. evoluţie . SOURDEL-THOMINE. Dogii Veneţiei. Islamul. PLATON. De la Mecca la Cordoba. restaurarea Imperiului sub Iustinian. Jeanine. GUICHONNET.-P. Ed. I-III. WOLFRAM. University of California Press. Arabii. H. DVORNIK. p. Lucien. Humanitas. Mehmet. Regis. vol. p.E.P. 62-64. Cambridge University Press. G. Jihad. Andre.slavii şi impactul lor asupra Europei: origini. Islamul şi civilizaţia sa. Islamul. DURAND. p. Nordul Europei. Bucureşti. consecinţe . 1990. Bucureşti.. L. Henri. Bucureşti. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. V-XVI).L. 2. MALEON. Iaşi. PETERS. p. Iaşi. X). The Cambridge Medieval History.normanzii şi impactul lor asupra Europei: motivele atacurilor şi explicaţia „succesului normand”. G. 1996. BRAUDEL. 71-80. Yves. 385-414 (Veneţia). Bucureşti.blogspot. LXXI. CĂZAN. traducere de Diana Stanciu. I. 1938. Invaziile.U. 2000. regate noi.com/2006/12/linkuri-directe-istorie-universala. 1993. 7 (1901). 7-28. SOURDEL. ZIMMERMANN. FLORI. motive . 340-408 (Anglia după 800 până la 1066). eşecul „construcţiei” vizigote. Iaşi. Izvoare de istorie medievală (sec. 2004. II.. p. Mircea. IV. traducere de Felicia Andreca. ELIADE. Normanzii. impact asupra Europei. II. II. Dominique. 2002.). Alessandro. Bucureşti. 2003. The Cambridge Medieval History.De la Mecca la Poitiers: Mahomed şi Coranul. Laurenţiu.com/2006/12/linkuri-directe-istorie-universala. Iaşi. THORAVAL. 1975. Cambridge. Harald.Italia de la căderea Romei la Ottonieni: instalarea ostrogoţilor. p. Ed. Bucureşti. a II-a. Vikingii.-F. 1936. expansiune. . PLATON. Bucureşti. Cluj. în C. Idem. Bucureşti. V-XVI).

în AESC. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. RdI. Iaşi.expresie a dominaţiei feudale. Bucureşti. Jean-Claude.„cele trei ordine” şi reflectarea lor în literatura medievală: definirea „ordinului”. Pentru un alt Ev Mediu. 1971. ed. a ideologiei monarhice şi a reînnoirii economice din secolul al IX-lea pînă în al XII-lea. Izvoare de istorie medievală (sec. London. vasalitate si feud. p. Structurile cotidianului: posibilul şi imposibilul.beneficiu. nr. 6. criterii. 7.-F.-P. specific regional . cap. caracteristici. caracteristici. Histoire sociale de l’Occident médiéval. .-P. 45-49. Idem. 2000. L. 1996 (cap. Civilizaţia Occidentului medieval. BATANY. instituţiile oraşului. Idem. MALEON. I). . MANOLESCU. FOSSIER. SCHMITT. L. RĂDVAN. V-XVI). 1998. nobilul / cavalerul şi clericul. 2000. 1986. RĂDVAN. p. LE GOFF. (Institut). LE GOFF. Oraşul medieval în Europa apuseană. Iaşi. BRAUDEL. Jacques. LVII-LVIII.o tipologie a societăţii medievale: 1. Bucureşti. 1984. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. în SAI. Marc.a. interpretări . Henri. B. s. LE GOFF. V-XVI). Notă asupra societăţii tripartite. 1971. V-XVI). Iaşi. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. RĂDVAN. COULANGES. vol. 2002 (p. Histoire des institutions politiques de l’ancienne France. 1979. RĂDVAN. Societatea feudală. SAI. Laurenţiu.. 2005. Instituţiile feudale. 72-77). MOUSNIER. 2010. Cluj-Napoca. VI-XII) 5. MALEON. 365-381. Jacques. Jacques. meşteşuguri. Ed.. Bucureşti. Paris.principalele ocupaţii ale omului medieval: agricultură. în AESC. imaginea „regelui-sfânt” şi regii taumaturgi .regalitate şi sacralitate: caracteristicile regalităţii. orăşeanul şi ţăranul.573).-F. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. l’historien et l’Europe féodale. PLATON. BAUTIER. XIII. tipologie urbană. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. I. loc. de Jacques Le Goff. Idem. Iaşi. 1999. Paris. Robert. 1980.oraşul medieval: geneza oraşelor noi. BLOCH. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. 1969. II. H. . Ţăranii şi lumea rurală în literatura Evului Mediu timpuriu (secolele V-VI) in idem. 2002. Alexandru-Florin. DUBY. 1998. Izvoare de istorie medievală (sec. p. SAI. LE GOFF. Omul medieval.7 II. Jacques. XIV. Bibliografie selectivă: Al. Ştiinţifică şi Enciclopedică. PLATON. Geneza feudalismului în Europa apuseană. Radu.vasalitate: evoluţie. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. Roland. Iaşi. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. 1963. Iaşi. p. feud şi imunitate: evoluţie. 1970. 2010. Fernand. 1999. The economic development of medieval Europe. Bibliografie selectivă: Al. autori medievali. Georges. Anul 1000. Iaşi. Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului. 2010. Idem. Bibliografie selectivă: Al. Principii medievale şi realităţi sociale. Radu. 3. 2005. 6. 3. PLATON. FEUDALISMUL ÎN EUROPA APUSEANĂ: STRUCTURI FUNDAMENTALE (SEC. Des trois fonctions aux trois etats?. 2. Regalitate. mărfuri.1969.drumul şi negoţul: marile drumuri ale continentului. Societatea feudală în Europa de apus în secolele IX-XV. Bucureşti. Radu. al XVI-lea. V-XVI). Laurenţiu. Ileana. Vezi RdI. Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea. Alexandru-Florin. starea drumurilor. Castelul . PLATON. MALEON. Bucureşti. RĂDVAN. 19-39. V-XVI). . Jacques. VIII. vol. 1987 – număr tematic: Oraşul medieval în istorie. Iaşi. Fustel de. . vămi. Cluj. tomul 40. Formarea feudalismului şi societatea feudală timpurie în Europa apuseană (evoluţie şi tipologie). B. PIRENNE. principalele zone de comerţ . în SAI. Oraşele Evului Mediu. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. 2004 (cap. R. vol. 1984. Omul medieval. p. Les trois fonctions indo-européennes. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. IXL-L.-F. în idem. I-II. Iaşi. Oraşele din Ţara Românească până la sfârşitul sec. PLATON. MANOLESCU. 1988. RĂDVAN. B. L. no 6.Discuţie: Ierarhiile medievale. LE GOFF. Economia medievală şi specificul său. Jean-Claude Schmitt. minerit. 71-80. L’Alleu et le domaine rural pendant l’époque mérovingienne. 560 . Structura socială feudală. Jean. CĂZAN-NEAGU. MANOLESCU. cit. 121-133. Laurenţiu. izvoare . Iaşi. p. Iaşi.-P.

BERZA. Alexandru-Florin. Izvoare de istorie medievală (sec. 458-484. Bucureşti. Bucureşti. DURKHEIM. Idem. vol. Arta icoanei. 2005. 1998. vol. sous la direction de Charles Samaran. p. Les origines du système féodal. 1996. I . Iaşi. Bucureşti. Bucureşti. Introducere în istoria mentalităţilor colective. Mituri.. II (cap. (Institut). DUŢU. LE GOFF. Laurenţiu. Bucureşti. copii. REVEL. Imagini şi simboluri. Formele elementare ale vieţii religioase. V-XVI). 4. XVII. Bucureşti. Condiţia femeii în societatea medievală. Iaşi. Roger. Luc. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. Bruxelles. (cap. Iaşi. „Şcoala de la Annales”. Paris. Histoire des institutions politiques de l’ancienne France. 2004. 1998. direcţii. 1986 (B. 1936. Jean Paul. Iaşi. Mentalité in André Burguière. Istoria şi noile paradigme ale cunoaşterii. Bucureşti. în AUB. 1980. 1997 (ediţia din 1924 în limba franceză. Le bénéfice et le patronat pendant l’époque mérovingienne. Propuneri de conceptualizare Trăsături fundamentale ARIÈS. NICOARĂ. Simona. sous la direction de Jacques Le Goff. II. Fac. MOUSNIER. Studiu despre caracterul supranatural atribuit puterii regale în special în Franţa şi în Anglia. Pentru un alt Ev Mediu. Iaşi.). Bucureşti. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. T.C. 1998. Sacrul şi tainele). Mentalul colectiv medieval. Recherche. conservation et critique des témoignages. Paul.Florin. CAILLOIS. II Institutions royales. PAUL. Alexandru.II). nr.a. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. Jean-Claude Schmitt. 631-655. Cluj-Napoca. I-II). Literatura comparată şi istoria mentalităţilor. Leon. FAWTIER. Fustel de. II. 1982 (cap. tom 33. RESEE. Marc. Eseuri de antropologie istorică. Sacrul şi profanul. La Nouvelle histoire. 1961. Societate şi mentalităţi în Europa medievală. Seminarului de Arheologie). Dimensiunea umană a istoriei. 2000. 1994. Jacques Revel. 1998. François Louis.U. Roger Chartier.II. Histoire des mentalités in L’Histoire et ses méthodes. 1978. Jacques. 9. nr. ROUX. Toader. 2005. DUBY. BOIA. 1995. p. Mentalităţi colective şi imaginar social. DELUMEAU. Izvoare de istorie medievală (sec. Iaşi. 11. Iaşi. 3. Georges. “Revista Fundaţiilor Regale”. 139-140. NICOARĂ. Biserica şi cultura în Occident.C. 1998. Paris. XVIII. 2002. Regii taumaturgi. 1980 (număr tematic: Un débat: les mentalités collectives).Napoca. Liniştiţi şi ocrotiţi. R. Ferdinand. p. Paris. Bucureşti. Idem. Imaginarul. 1986. Alexandru-Florin. Alexandru . 1968 (B. GAUTIER. Jacques. Mihai. Istoria vieţii private. de Jacques Le Goff. 5. vol. la Institut). PLATON. căsătorie. Bucureşti. Bucureşti.). Gesturile şi simbolurile. BERSTEIN. The Cambridge Medieval History. Iaşi. Maladiile şi marile epidemii. PLATON. Roland. . Regele. BLOCH. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată. 1995. de Istorie).C. V-XVI). 1957-1958 (Institut). Qu’est-ce que la féodalité?. Bruxelles. Histoire des institutions françaises au Moyen Âge T. COULANGES. Cluj. Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea. GANSHOF. 2000 (Cap. Paris. Philippe. Laurenţiu. 1992 (partea a II-a: Sacrul). III. vol. Georges. vise şi mistere. simboluri şi mituri. vol. 1994. MILZA.8 PLATON. Regimul alimentar. Funcţiunea regalităţii în concepţia carolingiană. RI. Philippe. p. Bibliografie selectivă Probleme teoretice ARIÈS. N. Jean. Direcţii în istoria mentalităţilor.. Simona. I. O teologie a frumuseţii. I.U. Timpul şi spaţiul în percepţia omului medieval. Ritualul simbolic al vasalităţii. ELIADE. III Institutions ecclésiastiques. 123-133. Émile.C. Florentina. s. L’histoire des mentalités in La Nouvelle Histoire. CĂZAN. Istoria Europei. p. vol.). 1995. IORGA. III. 40-44. Omul şi sacrul. Semne.. I Institutions seigneuriales.. NICOARĂ. Jacques. Chivalry (Bibl. 67-72). Cluj-Napoca. Istoria mentalităţilor (cu privire specială asupra Şcolii de la “Annales”). Cambridge. Bucureşti. 1988 (B. 1986. Structură. I. Toader. reprezentanţi. NICOARĂ. EVDOCHIMOV. APOGEUL CIVILIZAŢIEI MEDIEVALE OCCIDENTALE 8. RĂDVAN. vol. p. Propuneri de conceptualizare. Serge. Istorie şi imaginar. Idem. vol. Dictionnaire des sciences historiques. Familie. 1944. 2000. Anul 1000. Durata vieţii şi atitudini faţă de moarte. Georges. ed. Idem.). Societatea feudală. Paris. Lucian. DUBY. LE GOFF. 1957 (Bibl. Atitudinea faţă de muncă. . P. 1920 (B. DUBY. RĂDVAN. în idem.U. Desvoltarea aşezămintelor politice şi sociale ale Europei. Iaşi. Trăsături fundamentale.U. LOT. BENOIST. Bucureşti. Mentalul colectiv medieval. Istoria mentalităţilor în istoriografia contemporană. 1996. Mircea. Bucureşti. mituri şi simboluri. Aspecte ale gîndirii politice din Europa apuseană în secolele XI-XIV. 1996. Cluj-Napoca. Jacques. 1997. T.

Florin. Werner. Jean. Iaşi. Bucureşti. Gilbert. vol.II.328. copii. vol.). 2000. Julien. 1991. Maladie. Iaşi. DURAND. Bucureşti. Arnold. 28 . I . II. Idem. 1980 (Centr. 1995. Imaginarul medieval. Bucureşti. Jérôme. 1969. Femeia în istoria Europei. Orgasmul şi Occidentul: o istorie a plăcerii din secolul al XVI-lea până în zilele noastre. Bucarest. Familia europeană. 1995 (vol. Bucureşti. coordonat de CORNELIU MIRCEA şi ROBERT LAZU. 1975. Grădina desfătărilor. Doamnele din veacul al XII-lea. Jean. Idem. Jean-Claude. Idem. 683 694. Iaşi. SCHMITT. 1983 (cap. 2004. Timp. 1993. Bucureşti. 2000. 1998. Jean.357. Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului. GAUDEMET. BOCK. Iaşi. 1997 ( Cap. Les miracles de Saint Gibrien à Reims. LE GOFF. RIES. 2003. DUBY. Naşterea Purgatoriului. 345 . 1986. Bucureşti. Bucureşti. Bicureşti. Izvoare de istorie medievală (sec. Bucureşti. 1980. 7). J. Bucureşti. Jack. Istoria vilolului (secolele XVI-XX). 1998. LE GOFF. Idem. 1999. Iaşi. Bucureşti. Universul unui morar din secolul al XVI-lea. “Chronologie”. 1976 (număr tematic: Anthropologie de la France). 318 . Dragostea în Evul Mediu: trup. Iaşi. 1995. Iaşi. LE GOFF. AESC. LE GOFF.843). III-IV). Le mariage dans l’Europe occidentale au Moyen Âge in idem. Valori umaniste în cultura şi civilizaţia Evului Mediu. Idem. căsătorie. GINZBURG. Revoluţia industrială în Evul Mediu. 2000. Denis. Jurgis.440. Iaşi. O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental. I-II. Iaşi. Amor şi sexualitate în Occident. Sacrul în istoria religioasă a omenirii. Familie. vol. Din Evul Mediu până în zilele noastre. Bucureşti. Bucureşti. Bucarest. RĂDVAN. 1985. Les structures de la famille en Occident au Moyen Âge. Idem. Bucureşti. I-II. Rapports. Orizontul sacru. Bucureşti. 429 . 7). 2000. Jean-Claude. LE GOFF. 1980. Istoria vieţii private. V-XVI). Paris. 1995 (vol.450. 830 .. Georges. Bucureşti. 2000 (Cap. Eseuri. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. Ed. Pascal. 1986. 2009. Banii şi viaţa. Idem. PERNOUD. DELUMEAU. Platon Alexandru .853). Mauss. 2006. 1998. Condiţia femeii în societatea medievală PLATON. Bucureşti. Timişoara. Laurenţiu. PASTOUREAU. Sub conducerea lui Philippe Ariès şi André Béjin.493).). Bucureşti. Pierre-André. 1998. 1999. Eseu despre dar. spaţiu.734). Idem. VELASCO. GIMPEL.421. Ţăranii în istoria europei. Jean. vol. Căsătoria în Franţa feudală. Martin.). BASCHET. III-IV). AESC. MARCEL. Philippe şi DUBY. 1983 (cap. 2002 (p. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental.260. SCHMITT. Aventurile imaginii. no 6. vol. Paris. 722 . VERDON. DE ROUGEMONT.C. Imaginarul. Histoire sociale de l’Occident médiéval. Chişinău. Iaşi. Bucureşti. Mituri. Pentru un alt Ev Mediu. femeia şi preotul. . Imaginarul BALTRUSAITIS. Iubirea şi Occidentul. Idem. Valori umaniste în cultura şi civilizaţia Evului Mediu. Raţiunea gesturilor în Occidentul medieval. Bucureşti. MUCHEMBLED. sexualitate şi sentiment. 1970 (B. FOSSIER. 471 . Bucureşti. Brînza şi viermii. Bucureşti.9 GIRARD.U. 2002 (p. no 6. ARIÈS. Alexandru-Florin. Structurile antropologice ale imaginarului. III. Bucureşti. Rapports. Mircea. Robert. VIGARELLO. Robert. Jacques. p. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. Jacques. Antet. ELIADE. Societate şi mentalităţi în Europa medievală. Sexualităţi ocidentale. Cult. Jean-Claude. Jacques. Iaşi. Jean. Individul în Evul Mediu european. GURJEWITSCH. no1. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. 2000. Gisela. Pentru un alt Ev Mediu. Jean-Claude. 2002 (p. 411 . SCHMITT. Imaginaţia simbolică. Aaron J. La femme au temps des cathédrales. GOODY. I-II). XVe Congrès International des Sciences Historiques. 157 . 1997. Les concepts de l’enfer en France au XIVe siècle: imaginaire et pouvoir. Georges. Bucureşti. vol. Iaşi. 1997. Evul Mediu fantastic. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. 2005. Chişinău. Bucureşti. Riturile de trecere. Fr. RÖSENER. Carlo. 1969 (număr tematic: Histoire biologique et société). O istorie a paradisului. muncă GIMPEL. I. 2004. Sexul şi spaima. Georges (coord. Jacques. AESC. Naşterea Purgatoriului. “Organismes internationaux affiliés et commissions internes”.35. SCHMITT. Violenţa şi sacrul. Jacques. no 4. Pélérinage et guérison au XIIe siècle. 2002. 843 . 55-97). 1998. 1998. 2002 (p. 2002. Introducere în fenomenologia religiei. QUIGNARD. SCHMITT. 1997. Iaşi. 1998. Jean-Claude. 440 . Régine. René. VAN GENNEP. SIGAL. Revoluţia industrială în Evul Mediu. Iaşi. vise şi mistere. 1998. Michel.169. AESC. Iaşi. 248 . Cavalerul.

Jean. D’HAUCOURT Génevieve.440. creştinul răsăritean şi musulmanul.Florin. Idem. V). L’autre côté du miroir: mythes sataniques et réalités culturelles aux XVIe et XVIIe siècles. Cluj-Napoca. Jacques. 2004. Direcţii în istoria mentalităţilor. Bucureşti. Bucureşti. 112 . Idem. simboluri şi mituri. Bronislav. Bucureşti. 1985. 745 . 440 . Contactele dintre Orient şi Occident în prejma anului 1000. Jurnal din anii ciumei. I-III. 2000 (Cap. Rapports. Iaşi. Revoluţia industrială în Evul Mediu. VII. Anul 1000. I-II. IX). Idem. Iaşi. 9. Bucureşti. (cap. Culpabilitatea în Occident (secolele XIV-XVIII). AESC. 2002 (p. Franco. LE GOFF. no 6. Idem. DUŢU. Philippe. 33 . imagini. SCHMITT. Robert. 1998 (cap. Chişinău. Călătorii. LE GOFF. 1959 (vol. vol. Bucureşti. Jean-Claude. Bucureşti. vol. Viaţa în Evul Mediu. 843 . vol. Jacques. Carlo. Le pain. SCHMITT. Magia. AESC.450. constante. Mircea. Occidentul şi Orientul Alteritatea în Evul Mediu occidental: evreul. Marcel. 1999. 1983 (cap. 1979. 1986. PLATON Alexandru . Renaşterea comerţului la mare distanţă. 3. Ľimage de ľautre et les mécanismes de ľaltérité. 1986. 9). AESC. 1995. DEFOE. Jean-Claude. Iaşi. Jean . PASTOUREAU. vol. Jean. Bucureşti. Georges. Revoluţia industrială în Evul Mediu.35. Pierre. I. Iaşi. p. Bucureşti.Florin. J. Chişinău. Iaşi. Institutului European. 1996 (p. Iaşi. 429 . O cetate asediată. Bucureşti. Bucureşti. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. 683 694). Polirom. 2002 (p. 3. 1998. . le vin et la juste mesure a la table des moines carolingiens. Massimo Livi. Rapports. Magia şi vrăjitoria în Europa din Evul Mediu până astăzi. Raţiunea gesturilor în Occidentul medieval. ELIADE. HOCQUET. 2000. Alexandru. 1993. în XVIe Congrés International des Sciences Historiques. BONARDEL. GIMPEL. Literatura comparată şi istoria mentalităţilor. 1996. Ioan Petru. privelişti. CULIANU. 28 . 1997. atitudini faţă de moarte ARIES. Majoritari şi minoritari în Europa medievală. I. 1982. PLATON Alexandru . Bucureşti. Continuitate şi discontinuitate în relaţiile bisericeşti. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. O istorie a diavolului: civilizaţia occidentală în secolele XII-XX.756). 9). Stuttgart. Bucureşti. Bucureşti (cap.43). Ed. 69-71. SCHMITT. no 3.560. Viaţa în Evul Mediu.10 MUCHEMBLED. Luc.28. Stofa diavolului. Francoise. Jean-Claude. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. Georges. 2003. Igiena şi maladiile. Jean. 552 . Dimensiunea umană a istoriei. în XVIe Congrès International des Sciences Historiques. Iaşi. Istoria unei neânţelegeri. 248 . SCHMITT. I-II. Decameronul. GINZBURG. Omul medieval. CARPENTIER. Filosofia alchimiei. 2003. Giovanni. Idem. 1996. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. 2000 (Cap. Iaşi. I. Jean-Claude. Michel. 285 – 296). 2000. p. Iaşi. Anul 1000. HUBERT. 67-72). MUCHEMBLEND.853). Idem. BACCI. Iaşi. Elisabeth. Iaşi. erezii. MAUSS. AESC. 2000. Iaşi. Bucureşti. I-II). 1989. Hélène. Gesturile şi simbolurile BENOIST. Omul în faţa morţii. famines et épidémies au XIVe siècle. vrăjitoarea. 285 – 296. Ed. GIMPEL. 2002 (p. Ľimage de ľautre: le marginal.. 2002. vol. Semne. 1985. O istorie a dungii şi a ţesăturilor vărgate. Idem. I-II. 1994. Istorie nocturnă. Imagini şi simboluri. Iaşi. O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental. Craiova. Regimul alimentar în Evul Mediu. D’HAUCOURT Génevieve. Cult. no 2. 1985. imagini. Societate şi mentalităţi în Europa medievală. 1983 (cap. 2000. Bucureşti. DUBY. La peste noire. p.Claude. Modele. Daniel. O interpretare a sabatului. 3. 1969. Bucureşti. Jacques. Iaşi. SCHMITT. MAXWELL. 1996. Jean-Claude. Bibliografie selectivă: Alteritatea în Evul Mediu occidental AHRWEILLER. 20 . LE GOFF. 1985. CARDINI. 2002 (p. DELUMEAU. BOCCACCIO. Idem. Viaţa în Evul Mediu. II. 1995. VI). Frica în Occident (secolele XIV-XVIII). Teoria generală a magiei. magie.260. D’HAUCOURT Génevieve. Iaşi 2003.119). 1985. DUBY. Durata vieţii. Marile epidemii: ciuma BONNASSIÉ. no 4-5. Iaşi. 1996. Bucureşti. GEREMEK. Păcatul şi frica. Robert. Europa şi Islamul. Populaţia în istoria Europei. 61-62. Societate şi mentalităţi în Europa medievală. III. Consommation ď aliments immondes et canibalisme de survie dans ľOccident du Haut Moyen Âge. cap. Marea Operă şi modernitatea. p. Stuttgart. Henri.

2003. 1975. New York. Idem. The Varangians of Byzantium. Bucureşti. a 2-a. Government and Society under the Laskarids of Nicaea (1204-1261). Idem. DEMURGERER. London.. Paris. proie des Latins capital grecque. Studii şi eseuri de antropologie culturală (cap. Andrei. Iaşi. 31. Constantinople (1054-1261). Byzantine East and Latin West: Two Worlds of Christendom in Middle Ages and Reinassance. London and New York. Institutului European. Latins and Greeks in the Eastern Mediterranean after 1204. Donald. 2. Paul. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. Cécile. Michael. Ed. Byzantium and Venice. The Fourth Crusade. CIGGAR.-P. vol. Vol I-II. Editura Teora. Bucureşti. NICOL. B. 1966. 1988. Warren. 1996. Cambridge. New York. 1143-1180. Iaşi. Stelian. 1988 şi ed. Traducere de Şerban Grancea.. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. Krijnie N. Bibliografie selectivă ANGOLD. ANGOLD. PASTOUREAU. Bucureşti. O scurtă istorie a Bizanţului. Studii bizantine de istorie economică şi socială. Cruciadele. Etudes sur l’Empire Byzantin aux XIe et XIIe siècles. Idem. A study in diplomatic and cultural relations. Interaction of the „Sibling” Byzantine and Western Cultures in the Middle Ages and Italian Renaissance (330-1600). I-II. A Political History. CIGGAR. David. Al. 1996. MALAMUT. Archon Books. 2002. 2001. New Jersey. RĂDVAN. 1966. Bucureşti-Chişinău. MALEON.11 OIŞTEANU. BRĂTIANU. 2000. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec. 1970. Editura Artemis. Ferdinand. Iaşi. 2004. Iaşi. BREZEANU. S.. . 1984. GEANAKOPLOS. 962-1204: Cultural and Political Relations. 1997. Iaşi. 1984. 2003. Editura Artemis. Mahomed al II-lea cuceritorul Bizanţului.. 2004. Ideea de imperiu în Occidentul medieval în lumina cercetărilor din ultimele decenii. Al. CĂZAN. Ordinele religios-militare în Evul Mediu. A Byzantine Government in Exile. An Aspect of Byantine Military History. II. GILL. BERSTEIN. Cartier. London. Paris. O istorie a statului şi societăţii bizantine. Western Travelers to Constantinople. 1976. 1900.-P. 2007. 1973. Serge. L. Cruciadele. Traducere de Ovidiu Pecican. 1999.. London and New York. Event and Context. Paris.. 2010. TREADGOLD. Cruciadele. Krijnie N. atitudinile reciproce (Romania Orientală – Bizanţul – Islamul). Iaşi. RĂDVAN. 10. London.. CHALANDON.. 2002. Idem. Aur şi mirodenii.-F. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu. A Study in Byzantine – Latin Relations. Vrăjitoria. Emperor Michael Palaeologus and the West (1258-1282). PLATON. Paris. 1998. MALEON. Ed. GEANAKOPLOS. Iaşi. FAVIER. Michel. MILZA. CLOT. Jean. II: "Evreul imaginar" versus "evreul real"). 1998. Idem. 1990. Pierre. Introducere de Robert Delort. Idem. Les Latins en Orient (Xe-XVe siècle). Idem. Michel. Francis. BARTHÉLEMY. Tête de la chrétienté. Alexis Ier Comnène. PALOU. Franţa creştină şi feudală în anii 980-1060. 1996. JACOBY. Idem. London. Jean. Interaction of the „Sibling” Byzantine and Western Cultures in the Middle Ages and Italian Renaissance (330-1600). 1992. 1978. Élisabeth. Marea Neagră. The Byzantine Empire (1025-1204). Joseph. Templierii. The Empire of Manuel I Komnenos. Cavalerii lui Christos. De la origini până la cucerirea otomană. DVORNIK. RdI. Byzantine East and Latin West: Two Worlds of Christendom in Middle Ages and Reinassance. I. The West and Byzantium. Deno John. Stăpânirile latine din Răsărit – avântul comercial. Recherches sur le commerce génois dans la mer Noire au XIII siècle. Bucureşti. Alain. 1929. The Photian Schism. Bucureşti. History and Legend. A Political History. Deno John. Idem. O istorie a dungii şi a ţesăturilor vărgate. Sigfús. Bucureşti. Mythos şi Logos. MORISSON. MAGDALINO. Contacte dintre Orient şi Occident în prejma anului 1000 ANGOLD. BALARD. Studies in Ecclesiastical and Cultural History. L. 2006. Imaginea evreului în cultura română. J. Longman. 2003. . 1976. vol. 1978. PLATON. Chippenahm. Iaşi. Michael. New York. Alexis Ier Comnène (10811118). Bucureşti. nr. 1979.. Michael. Bucureşti. Cambridge. G. 1993. Studies in Ecclesiastical and Cultural History. Les Comnène. Viaţa şi moartea ordinului Templului. New York.. The West and Byzantium. Byzantium and the Papacy (1198-1400). V-XVI). André. Anul o mie şi pacea lui Dumnezeu. London and New York. 962-1204: Cultural and Political Relations. London. Paris. 2010. Florentina. V-XVI). Istoria Europei. B. Bucureşti. 1997. Cruciadele şi lumea mediteraneană în secolele XI-XV Geneza cruciadei – „Pacea lui Dumnezeu” şi „Războiul Sfânt”. Dominique. BLÖNDAL. M. 1989. Timişoara. 2001. The Byzantine Empire (1025-1204). Bucureşti.-F. p. 273-298. Western Travelers to Constantinople. 1998. Stofa diavolului. Naşterea omului de afaceri în Evul Mediu.

1975.. Război sfânt. Madrid.. I-II. Bucureşti-Chişinău. Daniel. 1992. Iaşi. Ed. KANTOROWICZ. Tables rondes. O istorie a statului şi societăţii bizantine. 1991. Traducere de Elena I. Social Change in the Twentieth Century. Paris. în RHSEE. Un commonwealth medieval: Bizanţul. Cult.. L’Europe au XIVe et XVe siècles. 2001. Oxford. O istorie a pontifilor romani din perspectiva istoriografiei. 1988. Oxford. LE GOFF. vol. Jihad. 1990 (cap. Steven. Geneza capitalismului în Europa . C. Philadelphia. Geneza capitalismului în Europa. The Conquest of Constantinople. vol. Căderea Constantinopolului. Cruciadă. A History of the Crusades. 1969 (Centr. Bucureşti. Bucureşti.).. Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. spaniol şi olandez. Idem. Paris. Epoca marilor descoperiri geografice. Commissions internes. Bucureşti. sociale şi politice. Polirom. A study in diplomatic and cultural relations. Donald E. 2001.U. Traducere de Adinel-Ciprian Dincă. XXIII. Alexandru-Florin. 2010. Donald. Burlacu. Relations between the Latin East and the West. II.. Columb.. Paris. XXX-XXXI. 1977 (B. HAY. I. Iaşi. Idem. Oxford. Fr. Vecerniile siciliene. A History of the Crusades. 345-357. III. SCHMITT.. 2004. CHAUNU. and MADDEN. Geoffrey. Omul şi fapta. REGAN. 634-644). Bucureşti. 1993. II: “Centre et périphérie: metropoles et colonies”). GOLDENBERG. S. Joshua. Pedro Alvares Cabral. DRUMUL SPRE MODERNITATE ÎN EUROPA 11. ed. Jean.12 DUBY. 1993. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (sec.). TREADGOLD. La Mer Noire carrefour des grandes routes intercontinentales. The Kingdom of Jerusalem and the Frankish East (1100-1187). MALEON. 1996. Bucureşti. Gallimard. Ernst. Şerban. 2002. Corăbii portugheze în căutarea lumilor noi.). Paris. II. I-II. OBOLENSKY. Byzantium and Venice. PAPACOSTEA. O istorie e Europei de Apus în Evul Mediu.C. 1973. 2005. Bucureşti. 1952. Paris. 1996. Iaşi. MANOLESCU. Jonathan. Byzantium’s Holy Wars. 2001. Violenţă şi religie în creştinism şi islam. The Crusades from the Perspective of Byzantium and the Muslim World. Traducere. Bucureşti. Jonathan. London. Pierre. Iaşi. L. 2. 2003. Rapports et abrégés. Organismes affiliés. SAI. Cartier. 2000 (p. Histoire du royaume latin de Jérusalem.C. NICOL. Vasco da Gama. Paris. Formarea imperiilor coloniale portughez. Al. 1969 (B. L’Empereur Frédéric II. Idem. Defenders of the Holy Land. Ľ empire latin de Constantinople et la principauté de Morée. Idem. The Kingdom of Acre and the Later Crusades. ultimul împărat al romanilor. V-XVI). 2006. Denis. 1999. Laurenţiu (editori). 1453. Bucureşti. XI-XIV). BELU. 1980. Warren.-P. B. Descoperirile geografice şi consecinţele lor. viaţa şi legenda lui Constantin Paleologul. Idem. 1946. Iaşi. The Crusades. Tvetan. vol. GOLDENBERG. Bibliografie selectivă Descoperirile geografice şi consecinţele lor BOORSTIN. 1971. vol.. Georges. O istorie a lumii mediteraneene spre sfârşitul secolului al XIII-lea. Iaşi. Împăratul fără moarte. Idem. First Crusader. PLATON. Crusader Institutions. A History of the Crusades. Traducere de Theodor Enescu. Iaşi. 2004. 2005. Traducere de Mihai Moroiu.-F. cuvînt înainte şi note de Micaela Ghiţescu. Doamnele din veacul al XII-lea. Bucureşti. V. RILEY-SMITH. M. D. London. 1204-1453. RĂDVAN. STINGL. Thomas F. L’expansion européenne du XIIIe au XVe siècle. S. Harald. Cambridge. 1987. The Fourth Crusade. Radu. RĂDVAN. Bucureşti. studiu introductiv de Paul Alexandru Georgescu. Sections chronologiques. Ľidée de guerre sainte et la tradition byzantine.U. Jean. CHIROT. The First Crusade and the Foundation of the Kingdom of Jerusalem. Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb. Naşterea omului de afaceri în Evul Mediu. Indienii precolumbieni. 1949. PHILLIPS. Daniel J. Conquête et exploitation des nouveaux mondes (XVIe siècle). 1954. Editura Polirom.. 1951. Sparkford. Jacques. Cluj-Napoca. 2003. QUELLER. PRAWER. vol. A History. 1119-1187. 1979 (cap. Problema Celuilalt. PLATON. 2003. 17e Congrès International des Sciences Historiques. Papalitatea în Evul Mediu. Washington. 11-24). S. FLORI. Miloslav. LONGNON. O scurtă istorie a Bizanţului. IV. Jean-Claude. Harcourt Brace Jovanovich.. a II-a. 1997. Bucureşti. TODOROV. Vol I-II. 1970. ZIMMERMANN. Izvoare de istorie medievală (secolele V-XVI). Aur şi mirodenii. RUNCIMAN. Traducere de Felicia Andreca. Dimitri. vol. Descoperirea Americii. LAURENT. Jean. FAVIER. O istorie a căutării omului pentru descoperirea lumii şi a lui însuşi. 2002 (p. Bucureşti. The Oxford History of the Crusades. Descoperitorii. 1994. Editura Enciclopedică. Tranziţia spre modernitate: aspecte economice. De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. 1972 (Institut).

P. Bucureşti. DELUMEAU. Histoire religieuse et système de civilisation. vol. Impactul aristotelic asupra gîndirii medievale a Occidentului latin (I-II) in AIII. vol.U.411. RRH.).13 AMIN.. La philosophie du Moyen Âge. Florin. 1993. 1988 (B. Bucureşti. Paris. 1931 (B.U. 2005 Cultura medievală şi aristotelismul. Tranziţia spre modernitate: tradiţii şi mutaţii culturale în Occidentul latin Naşterea intelectualului şi geneza universităţilor. Renaşterea. BONCIU. DUBY. Les juifs et la vie économique. STERE. 1995. Cheile puterii în Evul Mediu. 1992. Band I1-2. Consecinţele Divorţul dintre raţiune şi credinţă BRÉHIER. vol. 1994. Evul Mediu masculin. “Studia Historiae Œconomice”. Filosofia Renaterii. 1484. 12501550. Contribution à l’histoire morale et intellectuelle de l’homme économique moderne. 1990. Timişoara. Idem. Paris. Essai sur les formations sociales du capitalisme périphérique. Laurenţiu. Bucureşti. Henri. Ernest. SÉE. Iaşi. Iaşi. 1926 (B. Les origines du capitalisme moderne. 1984. I:“O privire retrospectivă”). The World-Approach and Romanian Economic History.C. Structurile cotidianului : posibilul şi imposibilul. Bibliografie selectivă Tradiţii şi mutaţii culturale în Occidentul latin (sec. Individul în Evul Mediu european. Intelectualii în Evul Mediu.U. Paris. Bogdan. Idem. 1904 (B. Le développement inégal. Ovidiu. La Crise de la Chrétienté. 1921-1927 (B. vol. Bucureşti. LUQUET. Culpabilitatea în Occident (sec. Tomismul.). V-XVI). Georges. Émile. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. 1985. 2004 (p. All. 1990.C. De la începuturile patristice până la sfârşitul secolului al XIV-lea. Cult. 694 . 1998. SMIM. Bucureşti. 2005 QUILLET. Paris. Alain. X-XIII): naşterea intelectualului şi geneza universităţilor DRIMBA. XIII. Istoria filosofiei antice şi medievale. Max. Contextul receptării. de Ist. Pierre. III1-2.C. Bucureşti. (Bibl. 1997 (partea întîi) DE LAMAR. Jean. vol. Cultura Renaşterii în Italia. IDEM. Ed. I-II. Age of Recovery and Reconciliation. Jacques. Idem. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. Renaşterea şi Umanismul în civilizaţia europeană BURCKHARDT. Wladislaw. I-II. Idem.C. München. Audienţă şi patronaj in idem. 1992. I-II. Bucureşti. Iaşi. I-II. Renaşterea şi Umanismul în civilizaţia europeană. Some Remarks on the Differentiation of Agrarian Structure in East Central Europe from the 16th to 18th Century. XXX. 2002. Eros şi magie în Renaştere. Étienne.).H. I-II. PLATON. Jean-Claude. Alexandru-Florin. NEGULESCU. Aristote et l’Université de Paris pendant le XIIIe siècle. Formarea sistemului mondial modern şi decalajele est-vest în secolul al XVI-lea. SCHMITT. Dinamica capitalismului. Jacques. 1976. 12. PLATON. Idem. 1973. Alexandru-Florin. 1989. Paris. consecinţele divorţului dintre raţiune şi credinţă. Louvain. Jocurile schimbului. Laurenţiu.).. RUSINSKI. vol. WEBER. MURGESCU.U. XIII-XVIII). Paris. 3-4. 1995. vol.U. p. vol. RĂDVAN. Bucureşti.. CHAUNU. Agricultura capitalistă şi originile economiei mondiale europene în secolul al XVI-lea. Idem. I. Jakob. Bucureşti. . I-II. Cultura medievală şi aristotelismul: contextul receptării. Filozofia în Evul Mediu. Paris. Istoria culturii şi civilizaţiei. I-II. 400 . Ioan Petru. 2003.). Idem.U. DE LIBERA. G. 2005.). Dicţionar tematic al Evului Mediu occidental. Renaissance Europe. 1994. 1993. 2000.U. RĂDVAN. PLATON. II: “Muncă şi sisteme de valori” ). vol. Introducere în filosofia Sfântului Toma D Aquino. Fernand.). Bucureşti. Bucureşti. Gândirea Evului Mediu. Paris. MURGESCU. Le Temps des Reformes. 783 795). 155-169. Bucureşti. V-XVI). 13.714. Historisch systematische Darstellung des gesamteuropäischen Wirtschaftsleben von seinem Anfang bis zur Gegenwart. Timpul lumii. 1994. 2000. München. Fr. Les débuts du capitalisme. Pentru un alt Ev Mediu..). Idem. WALLERSTEIN. “Renaşterea” din secolul al XII-lea. Bucureşti. 136-155). Immanuel. Izvoare de istorie medievală (sec.C. Iaşi. GILSON. Jeannine. Histoire de la Philosophie médiévale. Sistemul mondial modern.U. p. Fac. Der moderne Kapitalismus. Bogdan. 1926. Păcatul şi frica. Henri. CULIANU. LE GOFF.C. Bucureşti. Jensen. Bucureşti. P. 1923 (B.).). 1986 (cap. Bruxelles.C. 1937 (B. nr. Despre dragoste şi alte eseuri. Idem. 2002. 1978 (B. III. vol. I. 1925 (B. Samir.U. Civilizaţia Renaşterii. 1986 (Introducerea + cap. Bucureşti. vol. DE WULF. Etica protestantă şi spiritul capitalismului. Centre şi periferii. Bucureşti. Izvoare de istorie medievală (sec. BRAUDEL. GURJEWITSCH. Idem. Aaron J. 215235 şi XXXI.). HAUSER. II1-2. Maurice.C. BURKE. Iaşi. 2002 (p. 1995. Iaşi. Die Renaissance in Italien. Valori umaniste în cultura şi civilizaţia Evului Mediu. Alexandru-Florin. Peter. Le bourgeois. 1984 (Centr. Sozialgeschichte einer Kultur zwischen Tradition und Erfindung. Renaşterea în cultura europeană. Bucureşti. Werner. Bucureşti. SOMBART. I.C.

SMIM = Studii şi materiale de istorie medie. Reformismul calvin.). tomul 38. Chaïm. Bucureşti. (B. Andrei. 1977.blogspot. Bucureşti. 1. realităţi materiale în secolul al XVI-lea european. V-XVI). Izvoare de istorie medievală (sec.com/2006/03/programa-curs-europa-medievala-anul-i. Omniscop.) WEBER. Renaşterea. J. 54. 14. Bruxelles. 1933 (B. Alexandru-Florin. Umanismul şi destinul artelor. Contrareforma sau Reforma catolică. Zoe. Civilisations. Psihanaliză şi istorie. Doctrina lutherană: conţinut şi receptare. GEORGE. 2001.U. Ed. Renaşterea. 1517-1555. Luther şi Reforma în Germania.C. AIII = Anuarul Institutului de Istorie "A. Le Temps des Reformes.) (vezi şi ed. Essai historique. I. Moyen Âge et Renaissance. Keith. Greciei şi Romei (semestrul I). RHSEE = Revue Historique du Sud-Est Européen. RESEE = Revue des Études Sud-Est Européennes. “Que sais-je?”) (Centr. Eugenio. D. Bucureşti. Istorie. Erik. STAUFFER. Économies.html . La Crise de la Chrétienté. 1998. E. 2005 RANDELL. Discipline care trebuie parcurse în prealabil: cursul de istorie antică a Orientului. Omul Renaşterii. Jensen. Iaşi. CL = Convorbiri literare.C.. FEBVRE. 1964. Idem..). Laurenţiu. Un destin: Martin Luther. La Réforme (1517-1564). SAI = Studii şi articole de istorie. Anul 1000. Erich. Renaşterea şi Reforma. Cult. 1969. Reformation Europe. Jean Calvin şi Reforma tîrzie. BS = Balkan Studies. CLXI.U. 1998. DUMITRESCU-BUŞULENGA. II: “Les courants de la pensée” ) (Centr. 1988 (coll. Richard. De la cetatea lui Dumnezeu la edictul din Nantes. RdI. Întoarcerea filosofilor antici. Frica de libertate.C. în limba rom. 1979. RER = Revue des Études Roumaines RRH = Revue Roumaine d’Histoire. Atitudinea umaniştilor germani faţă de Reformă. Paris. 2000 NORDSTRÖM. Histoire religieuse et système de civilisation. Criteriile evaluării finale: 40% activitatea la seminar. T.. Bucureşti. Cult. XXVIII. 55-61). D. 1985.C. RdI. RĂDVAN. Fr. 1968. Etica protestantă şi spiritul capitalismului. Lucien. Polirom. tomul 26. “Revue Historique”. Ed. Sociétés.14 DUBY. Mai-Juin 1929 (B. Idem. Concepţia politică a reformatorului Martin Luther. RdI = Revista de Istorie (actuala Revista istorică). Tranziţia spre modernitate: Reforma în Europa Începutul şi desfăşurarea Reformei lutherane. 2001). PLATON. Iaşi. nr. Craiova. Idem. Idem. PERELMAN. 5. Bucureşti. Paris. Iaşi. Oradea. p. Age of reform and Revolution. Tânărul Luther. 1996 (cap. OŢETEA. GARIN. Paris.). un destin. 1998. Timothy. Pierre.Concluzii Abrevieri AESC = Annales. Fr. Bucureşti.U. Programa a fost afişată şi la adresa de web: http://radvanl. Max. 1975. Les catégories en histoire. Teologia reformatorilor. 1994. Xenopol". 1996. AUB.U. Sistemul de evaluare: examen oral. nr. 1984 (cap. Idem. H. Bucureşti. Iaşi NEH = Nouvelles Études d’Histoire. 2. 1993. ERIKSON. Aspecte ideologice. Bibliografie selectivă CĂZAN. CHAUNU. 1928 (B. AUB = Analele Universităţii Bucureşti. Iaşi.). Florentina. 13. Une question mal posée: les origines de la Réforme française et le problème général des causes de la Réforme. Bucureşti. 60% răspunsul corect la subiectele de examen (alese din curs şi din seminar). 12501550. Bruxelles. FROMM. Martin Luther. Idem. Bucureşti. Seria tiinţe sociale. DE LAMAR. Georges.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful