UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU Facultatea de Drept

ROLUL STATULUI IN ECONOMIE
Proiect realizat de: Baltag Alexandru Anul I, Seria I, Grupa 2

Bucuresti 2011

....4 Concluzii««««««««««««««««««««««««««4 Bibliografie«««««««««««««««««««««««««5 .3 3) Rolul statului in promovarea stabilitatii economice«««««««««««««««««.1 2) Statul si promovarea echitatii in viata economica««««««««««««««««««.CUPRINS Introducere«««««««««««««««««««««««««1 Functiile statului«««««««««««««««««««««««1 1) Activitatile specifice ale guvernului de promovare a eficientei economice«««««««««««.

companii de telefoane. Rockefeller . cercetare tiin ific . extrema competitorului imperfect. Îl viza direct pe JohnD. guvernele au impus atât legi de ne încredere. 1) Activit ile specifice guvernului de promovare a eficien ei economice sunt urm toarele a) Guvernele sunt agen i economici activi în lupta împotriva monopolurilor. continuu i subaspect dublu. Pre urile mari de monopol înseamn profituri mari de monopol din care o bun parte se pot transforma în reclame în el toare sau pot fi folositepentru cump rarea influen ei legiuitorilor. ap rare. Când puterea economic a monopolului devine suficient de mare.începând din 1890 (Congresul american adopt celebra lege anti-trust purtând numele senatorului care a ini iat-o ± Sherman Act.În principal. iar pe de alt parte. educa ie.exploatarea spa iului cosmic. aceast implicare exist i se manifest permanent. Acest pre de monopol va determina sc derea cantit ii de produse pe care o vor cump ra consumatorii. statul asigur furnizarea unor presta ii foarte importantepentru societate (securitate. el va decide singur pre ul.Func iile specifice guvernului în domeniul economic le putem grupa în 3 mari capitole: 1) promovarea eficien ei economice.Functiile statului Chi a r da c nu s u nt e m î nt o t d e a u na c o n t i e n i d e i m pl i car ea st at ul ui î n v i a aeconomic i social . statul are în proprietateurm toarele sectoare: for e armate. Caracteristica economiilor contemporane dezvoltate este tipul mixt de economie în care al turi de ³mâna invizibil ´ (concuren a) ac ioneaz ³mâna vizibil ´ (politica economic ). intervine în reglarea i corectarea func ion rii economiei de pia (prin intermediulunor metode financiare sau de reglementare). Pe de o parte. De aceea. fixându-l mult peste cheltuieli. asigur ri medicale. 2) întronarea echit ii în via a economic . cercetare). cât . 3) realizarea stabilit ii economice. Problema centrala a economiei rezulta din doua constatari : resursele productive sunt rare iar nevoile omului sunt continue si nelimitate.

pierderi hazardate de materiale radioactive etc.i reglement ri economice vizând activitatea monopolurilor în scopul îmbun t irii func ion rii sistemului de pia pe care domin concuren a imperfect . De aceea construc ia i între inerea unui far nu va interesa nici un întreprinz tor particular. În absen a veniturilor. Tr s tura principal a majorit ii bunurilor publice const în aceea c ele sunt indivizibile (vezi: serviciul de canalizare. a ordinii interne. de fonduri. . construirea re elei de autostr zi. dar trebuie s i pl te ti partea de taxe pentru finan area ap r rii. Trebuie accentuat caracterul obligatoriu al taxelor.cercet rii spa iului. Reglement rile guvernului opereaz cu grade diferite de eficacitate pentru a controla elemente secundare ca: poluarea apei i a aerului.Societatea este cea care apare ca beneficiar al acestora.alimente i medicamente neverificate. b) Alte nereu ite ale pie ei în cazul c rora trebuie s intervin guvernul pentru a restabili eficien a sunt cele legate de poluare. adic acele activit i economice care aduc beneficii mici sau mari comunit ii. dar a c ror construc ie i între inere nu este rentabil pentru întreprinz torii particulari.. serviciul bolilor epidemice etc. Cei ce între in farul nu reu esc s adune taxe sub forma penaliz rilor pretinse vaselor care-i folosesc serviciile deoarece nu cost mai mult s avertizeze o sut de vase sau numai unul singur c se apropie de stânci. care salveaz vase i vie i. subven ionarea cercet rii tiin ifice fundamentale i a s n t ii publice sunt doar câteva exemple de domenii în care intervine statul pentru a le spori eficien a.) i nimeni nu poate fi exclus din sfera lor de utilitate.Leg tura între cheltuieli i consum. c) Un alt domeniu în care guvernele trebuie s . Sursa acestora sunt taxele pe venituri percepute la toate nivelurile. iar institu iile bugetare sunt cele care ofer aceste bunuri i servicii publice. Dar pentru a construi i apoi pentru a între ine bunurile publice guvernele au nevoie de resurse. Un exemplu tipic de bun public între inut de guvern este farul. cheltuielile lor se suport din bugetul statului. educa iei publice chiar dac nu te intereseaz deloc aceste activit i). Asigurarea ap r rii na ionale. nu e valabil i în cazul taxelor pentru bunuri publice(cumperi un jerseu de lân numai dac vrei.i dovedeasc eficien a este construc ia de bunuri publice. care exist în cadrul bunurilor de consum individual.Caracteristic institu iilor bugetare este faptul c în schimbul serviciilor oferite ele nu primesc nimic.

De aceea. se practic pl ile de transfer . Chiar dac sistemul de pia ar func iona în condi ii de competitivitate perfect mul i nu l-ar considera ideal deoarece bunurile se ob in dup ³voturile în bani´ i nu dup nevoi (pisica bogatului prime te laptele care s-ar cuveni unui copil s rac). orfani. De aceea o na iune nu trebuie s accepte rezultatul pie elor competitive ca fiind predeterminat i de neschimbat. Acestea sunt pl i f cute c tre indivizi de la care nu se primesc în schimb servicii: b trâni. Subven ionarea de c tre guvern a categoriilor cu venituri mici seface sub forma timbrelor alimentare. subven ionarea consumului grupurilor cu venituri mici. 3) Rolul statului în promovarea stabilit ii economice. infla ia sc zut i angajarea complet a for ei de munc . statul introduce reglement ri asupra activit ii b ncilor. lipsurile anumitor produse. condi iile de creditare. Politica fiscal a statului const în puterea de a taxa veniturile i a folosi apoi ace ti bani pentru bunuri publice. rata dobânzii.Prin politica fiscal i cea monetar guvernele pot influen a rata de cre tere a produsului na ional i nivelul s u. handicapa i. gradul de ocupare a for ei de munc .Examinând roadele politicii monetare i fiscale din rile industriale dezvoltate dup cel de-al doilea r zboi mondial (cele dou cre teri majore ale pre ului petrolului. Prin politica monetar . nivelul pre urilor într-o economie. Printre instrumentele pe care le poate folosi guvernul pentru a corecta inegalitatea distribuirii veniturilor amintim: taxarea progresiv . a sistemului financiar supraveghiand oferta de bani. politicile fiscale i monetare trebuie tot timpul actualizate pentru a se realiza. Dac îns o ar cheltuie te mai mult pe hrana animalelor de interior decât pe educa ia universitar a s racilor avem de a face cu un defect de distribuire a veniturilor i nu cu o caren a pie ii. Taxarea progresiv presupune taxe mai mari pentru boga i decât pentru s raci dar. îngrijirii medicale gratuite. Instrumentele de care uzeaz guvernele pentru a se achita de acest rol sunt politica fiscal ipolitica monetar . Inegalit ile în distribuirea veniturilor pot fi inacceptabile din punct de vedere politic sau etic. Deci i cel mai eficient sistem de pia poate genera inegalit i.2) Statul i promovarea echit ii în via a economic . pl ile de transfer.acord rii de spa ii de locuit la pre sc zut. recoltele slabe. deoarece taxele sc zute nu-i pot ajuta pe cei care nu au venituri deloc. Ajutorul de omaj intr i el în aceast categorie a pl ilor de transfer. . criza sistemului financiar interna ional) s-a ajuns la concluzia c nici o ar nu a reu it s realizeze pe o perioad mai îndelungat ini iativa liber .

Înplus. sentimentul discrimin rii este o caracteristic uman care face ca de cele mai multeori individul s se considere dezavantajat sau defavorizat de o situa ie pe care este obligats o ac ce pt e. . Concluzii I n c o ncl uzi e. ea î ns i î nr egi s t r â nde ecuri. dar aceasta nu înseamn c implicarea sa este întotdeauna optim . p ut e m a f i r ma c s ec t o r ul p ubl i c e st e o ne ce si t a t e pe nt r u o ri ceeconomie. pe care societatea le poate ameliora fie printr-o schimbare de interven ie public . pia a i guvernul.guvernul conduce economia în ansamblu prin reglement ri fiscale i monetare. ceea ceînseamn c niciodat nu vor fi satisfacu i deplin to i participan ii la via a economic .Ambele jum t i. .cel pu in pe intervale mai scurte.fie printr-o interven ie privat sau mixt . Func i o na r ea s ec t o r ul ui p ubl i c nu e s t e p er f e ct . stabilitatea economic . SUA este consideratea a avea ³economie mixt ´deoarece: -pia a determin majoritatea pre urilor individuale i a cantit ii produselor. sunt esen iale pentru func ionarea unei economii s n toase. Func ionarea sa este impus de imperfec iunile pie ei. Interesele agen ilor economici difer .

Editia a V-a 2. . Editura Economic . www. Profiroiu A.Finan e publice ± Teorie i practic .Bucuresti 1997 3. . . Nemec J. www.ro . Editura Didactica i Pedagogica R.BIBLIOGRAFIE 1. .scribd.mfinante.ro 5. Editura Ars Longa . Vacarel I.Finan e publice.Economia sectorului public. Bucure ti 1999 4.A 2006.Wrigh G.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful