Bun venit la Wikipedia! Dacă doriţi să contribuiţi vă invităm să vă înregistraţi/autentificaţi.

Economia României
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Salt la: Navigare, căutare Economia României

Camera de Comerţ şi Servici

Monedă An fiscal Organizaţii comerciale

Leu românesc (RON) anul calendaristic UE, WTO Statistici

PIB

$251,741 miliarde (IMF 2009 est.)[1]

Creşterea PIB -7,2% (2009)[4] PIB pe cap de locuitor PIB pe sector Inflaţie $11.755[2] (IMF 2009 est.) agricultura: 12,4%; industria 35%; servicii: 52,6% (2009 est.) 5% (2009 est.)

Populaţie sub 25% (2005 est.) limita sărăciei Coeficientul lui 32 (2008) Gini Forţă de muncă 9,33 mil. (2009 est.)

Forţa de muncă agricultura: 29,7%; industria: după ocupaţie 23,2%; servicii: 47,1% (2006) Şomaj Principalele industrii 7,8% (decembrie 2009)[3] textile şi încălţăminte, maşini uşoare şi ansamblare de maşini, minieră, prelucrarea lemnului, a materialelor de construcţii, metalurgică, chimică, alimentară, rafinatoare de petrol Comerţ exterior Export Bunuri exportate $38,1 miliarde (2009 est.) maşinării şi echipamente, textile şi încălţăminte, metale şi produse din metal, minerale şi combustilbili, chimicale, produse agro-alimentare Germania 16,3%, Italia 15,4%, Franţa 7,3%, Turcia 6,5%, Ungaria 5%, Bulgaria 4,1% (2008) $49,2 miliarde (2009 est.) maşinării şi echipamente, textile şi încălţăminte, metale şi produse din metal, minerale şi combustilbili, chimicale, produse agro-alimentare Germania 16,1%, Italia 11,2%, Ungaria 7,3%, Rusia 5,9%, Franţa 5,6%, Turcia 4,9%, Austria 4,8%, Kazakhstan 4,5%, China 4,2% (2008)

Parteneri de export

Import Bunuri importate

Parteneri de import

Investiţii $78,61 miliarde (31 decembrie străine directe 2009 est.) Datorie externă $95,48 miliarde (31 decembrie brută 2009 est.) Finanţe publice Datorie publică 20% din PIB (2009 est.) Venituri publice $50,78 miliarde (2009 est.)

Cheltuieli publice Rezerve

$61,51 miliarde (2009 est.) $33,7 miliarde (31 decembrie 2009 est.)

Sursa: CIA World Fact Book Fără o menţiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani
modifică

Economia României este o economie de piaţă, conform Constituţiei din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale. În economia României acţionează aşadar legea cererii şi a ofertei. La baza acesteia se află proprietatea privată care trebuie protejată şi garantată.

Cuprins
[ascunde]

• • •

• •

1 Privire istorică o 1.1 Comerţul în România în perioada 1937-1939 o 1.2 Economia românească la sfârşitul anului 1989  1.2.1 Economia de comandă-control  1.2.2 Dezvoltarea economico-socială  1.2.3 Situaţia în decembrie 1989 2 Puterea economică a României 3 Economia subterană 4 Sectoarele economiei o 4.1 Industrie  4.1.1 Energie o 4.2 Construcţiile o 4.3 Agricultura o 4.4 Turismul o 4.5 Comunicaţiile  4.5.1 Internet  4.5.2 Telefonia mobilă  4.5.3 Telefonia fixă o 4.6 Finanţe o 4.7 Sectorul bugetar 5 Transporturile 6 Variaţia regională

1 Investiţiile străine o 10. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9. la intrarea dinspre Pasul Predeal. Industria extracţiei şi prelucrării cărbunelui era limitată la regiunea Anina din Banat. însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. . Se spunea în acea vreme că în regiunea Hunedoara. Cărbunele extras de la Sacu.4 Schimburi comerciale cu Republica Populară Chineză o 10. Doman şi Ocna de Fier era livrat unor oţelării importante.006. Producţia de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român.240. era de proastă calitate. însă era sursa principală de venit a localnicilor. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaţilor lângă Ploieşti.5 Schimburi comerciale cu Germania o 10.000.6 Schimburi comerciale cu Grecia o 10.2 Indici bursieri o 13. deşi anumite companii străine aveau interese mari faţă de aceasta. În comparaţie cu tutunul balcanic.1 Burse o 13.• • • • • • • • • 7 Indicatori statistici 8 Forţa de muncă 9 Produsul Intern Brut al României 10 Schimburi comerciale cu alte ţări o 10. la sudul localităţii Deva ar exista resurse nedescoperite. La Anina se produceau 300. un leu având valoarea de $. Sarea şi tutunul erau monopoluri de stat.313.3 Schimburi comerciale cu Statele Unite o 10.2 Exporturi o 10.8 Schimburi comerciale cu Japonia 11 Pieţe 12 Bibliografie 13 Vedeţi şi o 13. tutunul românesc avea o frunză slabă şi era netratat.000 tone de cărbune anual.000 tone în anul 1939.000 lei.7 Schimburi comerciale cu Austria o 10.3 Europa 14 Legături externe 15 Note [modifică] Privire istorică [modifică] Comerţul în România în perioada 1937-1939 Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă şi cea a gazelor naturale. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării. Producţia totală de păcură era de 6.

Cernavodă şi Hârşova şi cele de lângă Ostrov. după mai bine de patru decenii de guvernare comunistă. Producţia totală de lignit în 1937 era de 2. pescăriile din josul Dunarii. România era una dintre cele mai bogate ţări din sud-estul Europei în ceea ce priveşte grânele. Bazna şi Copşa Mică din Transilvania. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din 1914. Pescuitul din lacuri era neînsemnat. de stat şi cooperatiste.000 kilograme.183. Zau de Câmpie. însă cantitatea totală nu depăşea 201.000 lei. Industria oţelului se afla în Banat. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială şi după pescăriile de pe Volga.060 tone în 1937. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile Sărmăşel. care şi-a pus amprenta asupra funcţionării întregului sistem economic românesc.000. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela şi din Moldova şi Muntenia. în general 140. Călăraşi. Muntenia şi Basarabia produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în Transilvania. este evidenţiat prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcţionare a vieţii economice şi sociale din acea perioadă. Germania şi Marea Britanie. [modifică] Economia românească la sfârşitul anului 1989 [modifică] Economia de comandă-control Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârşitul anului 1989. . Grâul era de calitate foarte bună şi era recoltat în mare măsură mecanizat. având o producţie anuală de 129.000. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Era exploatată o suprafaţă de 114 km pătraţi.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extraşi de pe un kilometru pătrat. de lângă Giurgiu şi Olteniţa.465.000 tone. Una dintre trăsături era dominaţia proprietăţii socialiste. iar fermele româneşti erau bine dotate. monopolul acesteia în toate ramurile economiei naţionale. Şaroş pe Târnave.Lignitul era extras în mari cantităţi din regiunea Hunedoara şi din regiunea dintre Vârciorova şi Bacău. fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo. Industria de prelucrare a lemnului exporta în 1938 produse în valoare de 2. însă producţia anuală a Deltei Dunarii era de aproximativ 9. însă cele mai importante zăcămite se aflau în Muntenia şi Moldova. Olanda. erau cele mai extinse si mai bogate din Europa. Principalii clienţi pentru exporturile de grâu erau ţări ca Belgia. Producţia totală era doar puţin mai scazută decât cea a Germaniei şi reprezenta o cincime din cea a Canadei.508 tone. deşi în 1911 reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor.

realizată pe cinci ani şi anual. la desfăşurarea actelor de vânzarecumpărare. adoptate pe ramuri şi subramuri. cu consecinţe directe asupra motivaţiei muncii.Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată. prin planul naţional. impozitele şi taxele erau dirijate de la centru. în problemele fundamentale ale activităţii economice la nivelul macroeconomiei. Procesele de modernizare şi retehnologizare a capacităţilor de producţie erau dirijate centralizat prin planuri şi programe speciale. Echilibrarea balanţei comerciale se realiza prin creşterea forţată a exporturilor şi reducerea drastică a importurilor. La nivelul macroeconomiei s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economicosocială şi tacticii de urmat. activitatea agenţilor economici şi. Concurenţa nu mai avea rolul de a regla piaţa. Veniturile salariaţilor şi ale ţăranilor nu reprezentau eficienţa reală a activităţii depuse de fiecare lucrător. ci de o eficienţă globală. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică. de aceea eficienţa şi rentabilitatea activităţii agenţilor economici nu reflectau realităţile interne şi internaţionale. Relaţiile economice extene ale României erau organizate şi se desfăşurau pe planul naţional unic. iar agenţilor economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri şi să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. fără să reflecte prin nivelul şi evoluţia lor. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalităţi mai eficiente de conducere a afacerilor internaţionale. sau chiar pe ansamblul economiei naţionale. rolul ei reducându-se. Preţul. Au existat şi o serie de încercări eşuate de perfecţionare a mecanismului economic. Resursele economice erau alocate centralizat. legate de aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor şi de trecere în consumul populaţiei a bunurilor economice necesare. macroeconomia. în general. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naţionale. cu ajutorul planului naţional unic al întregii activităţi economice şi sociale. era mijlocul principal de dirijare şi corelare ex-ante a activităţii agenţilor economici din toate ramurile producţiei naţionale. dar nici condiţiile de pe piaţa internaţională. [modifică] Dezvoltarea economico-socială . raportul real dintre cerere şi ofertă pe piaţa internă. salariile. dobânda. Piaţa era considerată o componentă paşnică a sistemului economic. În aceste condiţii. cu scopul de a creşte nivelul rentabilităţii şi competitivităţii. autonomia managerială a agenţilor economici era limitată la elemente de mică importanţă pentru strategia şi tactica întreprinderii. iar agenţii economici nu mai dispuneau de autonomia şi libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. oamenii au început să manifeste un comportament individual şi colectiv bazat pe nepăsare şi lipsă de răspundere. până la etajele inferioare ale economiei. Eficientizarea comerţului exterior era concepută şi urmărită la nivel macroeconomic. prin planul naţional unic. în concordanţă cu indicatorii economico-financiari din planul naţional unic. Prin exercitarea capacităţii de decizie. Producătorii direcţi ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtaţi de rezultatele muncii lor. în principal. creditul. se desfăşurau potrivit normelor şi reglementărilor stabilite de sus în jos. având consecinţe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piaţa internă şi dezvoltării economiei pe termen mijlociu şi lung. iar acţiunea agenţilor economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naţionale.

Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potenţialul şi nivelul economiei. faţă de media europeană de 1885 de dolari şi de o medie a ţărilor europene dezvoltate de 3635 dolari.7%. s-a înregistrat un excedent al contului curent al balanţei de plăţi de 2. când s-a accentuat preponderenţa acţiunii factorilor cantitativi în susţinerea indicatorilor macroeconomiei. structura acesteia.13 ori.217 dolari şi de o medie a ţărilor dezvoltate de 32. Produsul social a înregistrat o creştere rapidă faţă de venitul naţional. industria a primit cea mai mare parte. fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului naţional în cadrul produsului social. În ceea ce priveşte indicatorul PNB (produs naţional brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale). de 1955 kilograme. eficienţa folosirii factorilor de producţie şi gradul de competivitate internaţională. Referitor la contribuţia ramurilor la crearea venitului naţional.793 dolari. creşterea economică a avut un caracter extensiv. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obţine prin combinarea indicatorilor de nivel. de 9725 de dolari americani şi de cea mondială. tendinţa dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură. iar ponderea agriculturii a scăzut. producţia medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988. mai ales după 1970. Fiecare unitate de venit se obţine în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. raportaţi la populaţie. faţă de media ţărilor europene dezvoltate. România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3. De asemenea. Acesta era în 1988 de 453 de dolari americani pe cap de locuitor. În 1989. Sub aspectul randamentului la cereale. industria şi construcţiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producţiei naţionale. Această tendinţă a fost rezultatul creşterii semnificative a venitului naţional creat în industrie. nivelul de trai al populaţiei. România cu 2624 de dolari avea un nivel de aproape 3. şi a a unei creşteri mai reduse a venitului naţional creat în agricultură. în timp ce agricultura a primit o parte redusă. În perioada 1950-1989. cu indicatorii eficienţei. În 1989. Nivelul înregistrat de ţara noastră la consumul de îngrăşăminte chimice la hectar şi la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori şi respectiv şase ori mai scăzut.74 ori şi respectiv de 7.7 ori mai scăzut decât cel european şi se afla sub nivelul mediu mondial. Populaţia ocupată a înregistrat creşteri în industrie şi construcţii şi scăderi în agricultură. faţă de o medie europeană de 17. în afară de industrie. unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. Faţă de media europeană a PIB pe locuitor în 1988. la nivelul anului 1988. faţă de media europeană de 3161 kg şi media ţărilor dezvoltate de 4120 kilograme. la sfârşitul anului 1989. cea mai mare parte a investiţiilor fiind orientate către industrie. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată. la aceşti doi indicatori. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producţie în întreaga economie. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naţionale a crescut. în medie anuală de 35. Locul României în ierarhia mondială se poate reflecta şi cu ajutorul indicatorului volumului exporturilor pe locuitor. din agrar industrială în industria agrară. Din volumul total al investiţiilor din perioada 1950-1989. pe unul din ultimele locuri în Europa.8 miliarde . România se situa. de 3853 de dolari.

chimică. O importanţă mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică.92 lei pentru un dolar[5].208 de dolari americani şi de cea mondială. folosit pentru lichidarea datoriei externe şi creşterea rezervelor internaţionale ale României. iar restul din nedeclararea veniturilor obţinute[8]. a aparatelor electrocasnice şi a îmbrăcămintei. în valoare de 11-12 miliarde dolari[6]. a materialelor de construcţii. a maşinilor grele şi a aparatelor electrocasnice. Industria românească de IT cunoaşte o creştere anuală constantă. industria metalurgică. Datoria externă a ţării. Populaţia salariată reprezenta peste 73% din cea ocupată[5]. era achitată integral. de 8191 de dolari. [modifică] Puterea economică a României Principalele industrii ale României sunt cea textilă şi de încălţăminte.5 ori mai scăzut decât cel european şi se afla sub nivelul mediu mondial[7]. [modifică] Sectoarele economiei .000 de lei.T. şi un curs mediu de schimb de 14. Banca Română de Comerţ Exterior.9 miliarde de dolari[6]. România avea un nivel de 7523 de dolari. Banca de Investiţii şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni[5]. alimentară şi cea de rafinare a petrolului. Salariul minim era de aproximativ 2. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de bunuri de către întreprinderile mici şi mijlocii în industrii precum cea a maşinilor de precizie. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru. potrivit unor estimări ale companiei A. În prezent.6 milioane de pensionari[5]. minieră. vehiculelor cu motor. industria chimică. de 26. din februarie 1989[5]. [modifică] Situaţia în decembrie 1989 La data de 21 decembrie 1989. aproape de 3. România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei. Exporturile României totalizau.dolari. adică 135 de dolari[5]. În jur de 58% din venitul naţional era realizat de industrie şi 15% de agricultură[5]. de prelucrare a lemnului. în anul 1989. Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară. In 2006 România a reuşit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. de maşini uşoare şi de ansamblare de maşini. România avea peste opt milioane de salariaţi şi 3.6 miliarde de dolari. [modifică] Economia subterană În anul 2009. economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României. 5. Peisajul bancar cuprindea cinci instituţii Banca Naţională a României. Kearney[8]. farmaceutică. adică de aproximativ 53. industria constructoare de maşini (vedeţi Dacia Logan) este foarte largă şi este orientată înspre piaţă. Faţă de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007.

lemn de răşinoase. În cadrul industriei constructoare de maşini se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru şi marin la Ploieşti. Înainte de 1990. Roman. ajungând la numai câteva zeci de unităţi anual[9]. Băile Govora. Avrig. Oradea. Turda. produse animaliere.300 de unităţi[9].000 de tractoare pe an. Făgăraş. fire şi fibre sintetice la Botoşani. Turda. Braşov şi Craiova. Turnu Măgurele. Cele mai importante unităţi se află în zonele montane şi submontane. de prelucrare a lemnului şi industria uşoară. România producea peste 40. Timişoara şi Botoşani. Brazi.300 de bucăţi. Locomotive se produc la Bucureşti şi Craiova. var. Câmpulung-Muscel. Iaşi. Drobeta-Turnu Severin. chimică. Se produc medicamente şi produse cosmetice. utilaje miniere la Baia Mare. Râmnicu Vâlcea. Fieni. mase plastice la Ploieşti. producţia internă fiind realizată de Mat Craiova şi Mecanica Ceahlău. Bacău. stuf. sticlă şi articole din sticlărie. placaje. mobilă. producţia internă din domeniu s-a prăbuşit. Olteniţa şi aeronave la Bucureşti. Sticlă se produce şi se prelucrează la Bucureşti. Valea Călugărească şi Năvodari. iar în 2006 companiile autohtone au raportat fabricarea a 3. Bacău. Industria petrochimică produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi şi Borzeşti. Piatra Neamţ. În cadrul industriei materialelor de construcţii se produce ciment. Piteşti. Iaşi. vagoane la Arad. Industria chimică s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenţei unei game largi de materii prime existente în ţară: cantităţi de sare. Timişoara. Comarnic. Caracal. Copşa Mică. Tractoare se produc la Braşov. fibrolemnoase. Dorohoi. numărul lor scăzuse la 5. petrochimică. Craiova. Râşnov şi Târgovişte. După închiderea uzinei din Braşov. a materialelor de construcţii. nave maritime la Constanţa. Petroşani şi Sibiu. maşini unelte la Bucureşti. coloranţi. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate. În 2001. vopsele şi detergenţi. iar alte maşini agricole la Bucureşti. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la Borzeşti. Târgovişte. Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. furnire. gaz metan. Industria chimică şi industria celulozei şi hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată ţara. sulf. în 2007. potasiu. Târnăveni. Principalele întreprinderi de ciment se află la Bicaz. Giurgiu. prefabricate. şi produse ale industriei de mecanică fină. Arad. Săvineşti. Mediaş. Bucureşti şi Galaţi. Târnăveni şi Giurgiu. Borzeşti. ceramică pentru construcţii. la .[10] Industria electronică şi electrotehnică este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în Bucureşti. autoturisme la Piteşti. Craiova. Zlatna. Miercurea-Ciuc. Braşov. Piteşti. Acid sulfuric se produce la Baia Mare. Craiova. autocamioane la Braşov troleibuze la Bucureşti.[modifică] Industrie Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de maşini.

Consumul de energie al României în anul 2005 a fost de 40. Industria petrolului în România şi Gazele naturale în România. le va fi din ce în ce mai greu să-şi păstreze această piaţă de desfacere. Aceasta decizie a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. 32. industria fiind puternic afectată de criza financiară[12].ţiţei şi derivaţi petrolieri 22. Brăila şi Constanţa.4% . Importante sunt industria bumbacului. Industria uşoară din România a fost afectată de contextul internaţional. Târgu Mureş. piaţa internă. înseamnă că toate ţările membre ale OMC îşi deschid porţile în faţa importurilor nelimitate din Asia. exportatorilor români.4% . [modifică] Energie Pentru detalii. Târgu Jiu. a vinurilor.nucleară şi 0. Arad. Numărul de angajaţi din industria textilă era de 360.000 până august 2009.1% . deja sufocată de mărfurile chinezeşti. Din această producţie.000 în anul 2007. a uleiurilor. Pentru România. În primul rând.hidro şi altele Producţia de energie electrică a României a fost de aproximativ 62 TWh în anul 2006 la o putere instalată de 17. pentru care Uniunea Europeană era piaţa tradiţională. vezi: Industria energetică în România.20% . Botoşani.cărbune şi cocs 16. va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import.09% a fost realizată pe bază de combustibili fosili. Satu Mare.alte surse convenţionale. Râmnicu Vâlcea. cu o pondere de 85% din exporturile de textile. a confecţiilor si tricotajelor la Bucureşti. Industriile uşoară si alimentară au tradiţie în România. deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Energia electrică în România. industria zahărului. industria de prelucrare a lânii.1% .5 milioane tep (tone echivalent petrol). această măsură reprezintă o dublă lovitură. care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Focşani. Bistriţa. 58. a panificaţiei.gaze naturale 25. Mai ales din China. Reghin. din care: • • • • 36.68% . Bucureşti. Piteşti. Data de 1 ianuarie 2005 a adus pe plan mondial o masură preconizată încă din 1995: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile[11].Suceava. şi a scăzut la 263.02% în hidrocentrale.630 MW. În al doilea rând. când fusese semnat la Marrakech Acordul Textil şi Vestimentar. care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995. 9. [modifică] Construcţiile .

aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august 2009). din care cea de grâu a fost de 5. [modifică] Agricultura Pentru detalii.6% în 2004[16]. iar cea de porumb .000 de unităţi.000 hectare cu rapiţă. 191. vezi: Agricultura României. în septembrie 2009 situaţia se prezintă astfel: România dispune de o dotare cu tractoare şi utilaje agricole printre cele mai slabe din Europa.N.000-4. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură. comparativ cu doar 4-5 procente în ţările occidentale[17][16]. Produsele româneşti nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale UE.Industria constructoare a României a avut în anul 2007 o creştere de 32%.7 milioane de hectare. Cargill.8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate[15]. după Slovacia[13].3 milioane tone. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atat ca producţie. în România încărcătura pe tractor ajunge chiar şi la peste 12.6 milioane tone[18]. cât şi ca tehnologie. Spre deosebire de Occident. pe anumite segemente . Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170. faţă de 12.exemplele cele mai concludente sunt carnea. fructele şi legumele[17]. ceea ce şi explică lipsa prezenţei pe pieţele externe.000 de ore de utilizare. Conform I.000 de ore. După o evaluare făcută în noiembrie 2008. . au pătruns pe piaţa româneasca giganţi precum Smithfield Foods. unde media este de numai 13 hectare[10].000 hectare cu soia şi 110. ci mai degrabă din dificutatea accesării acestora—fărâmiţarea pământurilor. din care circa 80% sunt îmbătrânite[10]. comparativ cu UE.S. cu investiţii de câteva sute de milioane de euro. Bunge. fostul grânar al Europei în perioada interbelică devenind un importator net. aproximativ 6. unde tractoarele sunt considerate vechi la 3. Produsele „made in România” sunt prezente în cantităţi mici pe piaţa externă.de 8. litigiile legate de proprietate şi tehnologia precară[17]. fapt care o plasează pe locul doi în Uniunea Europeană.000 hectare cu floarea-soarelui. în 2006 au fost cultivate 991. în 2006. Producţia de cereale s-a ridicat.[10] Problemele majore ale agriculturii din România sunt: lipsa unor investiţii majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanţare. dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[14]. Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul ţării (anul 2007)[14]. România are o suprafaţă agricolă de 14. în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone[17]. Glencore. încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare.. la 15.1 milioane de tone. Lactalis şi Meggle[17]. în timp ce importurile cresc de la an la an. Din punct de vedere al mecanizării. Dintre companiile străine.

conform reglementărilor legale. iar România a obţinut o producţie de grâu de 3 milioane de tone. Constanţa.În anul 2007.9%. România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14. s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafaţă de 10. însă concurenţa puternică din partea ţărilor învecinate (Ungaria. şi mai ales dezvoltate. Sighişoara. În anul 2006.5 milioane de capete[21]. fiind apreciată de specialişti drept cea mai mică din 1940[19]. Bulgaria. Suprafaţa fondului forestier a înregistrat o creştere cu 0. Cluj-Napoca.238 mii metri cubi.520 8. peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă. cu 31% mai puţin faţă de 2006[22]. Un potenţial mare îl reprezintă agro-turismul. Croaţia) şi amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situaţia.144 3. la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006.52 milioane tone[14]. Valea Oltului etc.044 547 3. [modifică] Turismul Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potenţial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor străini. Braşov.572 milioane de hectare. România fiind una din puţinele ţări din UE în care se prezervă mediul de tip rural[necesită citare]. Floarea-soarelui 1. Munţii Apuseni.716 hectare. Bucureşti etc. sunt: Valea Prahovei.600 În anul 2008.5 miliarde de euro. Oraşe predispuse de a fi importante atracţii turistice pentru străini sunt: Sibiu (Capitală Culturală Europeană în 2007). Litoralul Mării Negre. În anul 2007. Delta Dunării. Maramureşul şi Bucovina.159 Datorită Politicii Agricole Comune (PAC). cu 9. producţia a fost de 5. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007. [modifică] Comunicaţiile . a fost de 17. Suceava.712 362 5. efectivul de porci se situa între 5 şi 5.484. Iaşi. fructe şi legume: (mii de tone) An Grâu Porumb Cartofi Mere 2008[20] 2007[20] 2006[14][18] 7. până la 6.9% mai mare faţă de anul precedent. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens. Târgovişte.649 325 3. Băile-Herculane. după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013[16]. Recolta de cereale. în perioada 2007-2013.

000 de clienţi.7% in ianuarie 2009. rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populaţie fiind de 23. fiind în scădere faţă de sfârşitul anului precedent.000 de clienţi. în principal din cauza slabei penetrari a PC-urilor.2 milioane abonaţi. Următorul furnizor de telefonie fixă. . iar cei 2. Piaţa este dominată de Orange România şi Vodafone România. vezi: Comunicaţiile în România. a acoperirii broadband slabe şi a veniturilor mici ale populaţiei. În prezent (martie 2009). Dintre acestea. şi este una dintre cele mai mici din Europa.8 milioane). media era de 54% în anul 2008[24]. RCS&RDS şi Zapp. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârşitul anului 2008. peste 70% reprezentau persoane fizice (6. cu peste 230. iar la nivel de gospodarii de 53. [modifică] Telefonia fixă La data de 31 decembrie 2008. a lansării târzii a serviciilor de internet pe piaţă. primii doi jucători de telefonie mobilă[23]. depaşind 24. urmaţi de Cosmote România. 3 milioane de linii aparţineau companiei Romtelecom. este RCS&RDS. cu 1. [modifică] Internet Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11. cu peste 850. în România existau 5.9 milioane persoane juridice reprezentau mai putin de 30%[25]. procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator[26].13 euro la 14. Factura medie de telefonie mobilă a scazut cu patru euro pe parcursul lui 2008. în timp ce piaţa de internet mobil este dominată de Orange România şi Vodafone România. faţă de media de 0. şi UPC România. calculată în funcţie de numărul de cartele SIM preplatite „active”. faţă de sub 9% în ianuarie 2008.000 de utilizatori.22 euro[23] [modifică] Telefonia mobilă Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008.04 milioane linii de acces. în UE. principalii furnizori de servicii de internet sunt Romtelecom. care este şi cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piaţă. a ajuns la 114%. de la 18. cu peste 550.Pentru detalii. Costul de convorbire pe minut este în medie de 0. [modifică] Finanţe România are ca obiectiv stabilit intrarea în zona euro în anul 2014[27].7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenţi la data de 31 decembrie 2008. adică abonamente şi cartele preplatite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil[25]. în special în zonele rurale[23]. în special datorită numărului mare de achiziţii şi fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008[26].4%.08 euro.14 euro din Europa (martie 2009)[23].5 milioane de unităţi. până în anul 2003. RCS&RDS. ca mărime. Din cei 9.6%. care a deţinut monopolul telefoniei fixe în România. Prin comparaţie.

Legea salarizării unitare a bugetarilor.000 de angajaţi. peste 300. 7.000 de bugetari: „Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. statele asiatice Kârgâzstan şi Cambodgia şi statele africane Burundi.88% în 2012.000 de lei pe lună (3. Înainte României apar ţări ca Albania.000 km sunt drumuri judeţene şi 29. În anul 2010 urmează să fie concediaţi 70.600 sunt drumuri naţionale. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9.16% în 2011.000 de bugetari îşi vor pierde locurile de muncă[28]. unde 12 este nivelul salarial al preşedintelui României[29]. într-un top realizat de Forumul Economic Mondial (FEM)[33]. România dispune. din care erau ocupate numai 1. din care doar 4.000 de kilometri sunt de drum vechi şi plin de gropi.280 km dispun de patru benzi de circulaţie[32]. intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2010. în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”[31]. Din totalul de drumuri.7% în 2010. Aceasta în condiţiile în care în acest sector există discrepanţe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.4 milioane de posturi pentru angajaţii din sectorul bugetar. Aproape 60. cea mai mare parte cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu. prevede ca raportul între salariul minim pe economie şi cel mai mare salariu din sistemul bugetar sa fie de maximum 1 la 12.58% în 2013. la 7. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare[34]. Investiţiile realizate nu garantează însă şoferilor o călătorie fără griji.drumuri comunale.34% în 2014 şi 7% pentru 2015 şi anii următori[29].300 de euro)[29]. Tanzania şi Zambia[33].000 kilometri sunt electrificaţî[32].785 kilometri de cale ferată. Acum există un bugetar la 13 locuitori. Cele mai multe drumuri din ţară sunt de două benzi şi doar 1. În august 2009. [modifică] Transporturile Pentru detalii. 7. vezi: Transporturile în România. Bulgaria.865 km au trecut printr-un proces de modernizare. iar 22. iar până în 2015. 16. de numai 281 kilometri de autostradă.693 kilometri de drum public. pentru că jumătate dintre aceste suprafeţe refăcute sunt deficitare şi au durata de serviciu depăşită[32].[modifică] Sectorul bugetar În decembrie 2009 existau 1. în prezent (aprilie 2009). România dispune de 10.843 km . România dispune de 81.4% în 2009 la 8. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor. . la 8.29 milioane de posturi[28]. Investiţiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre ţările europene[34]. omul de afaceri Dinu Patriciu (cel mai bogat român în anul 2007[30]) declara că. ar trebui disponibilizaţi circa 600. în jur de 35. după opinia lui.

[47] .3% Creşterea economică[43][44][45] An Creştere 2006 7.[modifică] Variaţia regională Date statistice salariul mediu/lună pentru luna ianuarie 2009[35]: Brut (lei) Bucureşti 2534 Cluj-Napoca 1966 Iaşi 1867 România 1839 Constanţa 1826 Craiova 1813 Timişoara 1740 Galaţi 1670 Braşov 1614 Net (lei) 1840 1453 1377 1355 1355 1331 1285 1243 1193 [modifică] Indicatori statistici Rata anuală a inflaţiei[36][37][38][39][40][41][42] An 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 Inflaţie 7.7% 2005 4. după o perioadă de trei ani de recesiune.1% 2001 5.1% 1999 -1.56% 9.2% 2002 5. Creşterea economică pentru anul 2007 a fost de 8%.4 miliarde euro la finalul anului 2006.0% 11.8% 32.85 miliarde euro în noiembrie 2007.1% 154.8% 38.9% 15. în timp ce pentru anul 2008 este evaluată la 9%[46]. faţă de 28.84% 6. Datoria externă Datoria externă a României pe termen mediu şi lung: 33.1% 2004 8.7% 2000 2.85% 4.2% România a avut creştere economică din 2000.3% 2003 5.8% 59.5% 45.5% 34.7% 45.3% 22.

5 miliarde euro[50].9 miliarde euro în octombrie 2007[51]. fiind mai mare cu 4.[53] Avuţia şi îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.5 milioane sunt plătiţi din bani publici (mai 2008)[55].86% (1.rezerve valutare 104.000 de euro. .9 miliarde euro la 31 martie 2008. la un venit bugetar de 33.500 în septembrie 2007.2% din PIB şi cheltuieli bugetare de 35% din PIB.4% din PIB. Îndatorarea ajunge la 1.2 miliarde euro) faţă de sfârşitul lui 2007[48]. Agenţii economici În noiembrie 2009.7 tone de aur Datoria publică în anul 2006 a fost de 12. Prin comparaţie. Rezerva naţională Rezerva de aur şi valute a României a ajuns la 26. 50-50%.000 de euro/capita în Ungaria.000 de euro. Averea românilor Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuinţele proprietate personală.5 de miliarde de euro în noiembrie 2009[49]. avuţia financiară per capita în Cehia se apropie de 8. [modifică] Forţa de muncă Numărul de angajaţi în România este de aproximativ 4. din care : • • 25.000 euro. Dtoria externă a României era de 78. în Ungaria depăşeşte cu puţin 6. respectiv 888 euro. Deficitul de cont curent Deficitul de cont curent al României a crescut cu 10. Din aceştia. până la 3.9% în primele trei luni ale anului 2008. Numărul de angajaţi din sectorul bancar era de 63.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia şi Slovacia şi la 3. iar în Polonia este de 6.7 milioane. în timp ce în UE-13 averea financiară şi cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populaţiei.Datoria externă negarantată public însuma 25. aproximativ 1.9% din PIB.441 euro. în România existau aproximativ un milion de firme active[54]. conform Eurostat.2 miliarde euro .[52] Deficitul bugetar în anul 2006 a fost de 1.

7 miliarde $ (5.34 Migraţia forţei de muncă În ultimii ani. bugetul asigurărilor pentru şomaj prevede un deficit de 1.8 4.1. numărul şomerilor va depăşi 800. în condiţiile în care se estimează creşterea cheltuielilor pentru şomaj la 2.7% în perioada ianuarie . iar veniturile alocate se ridică la 1. o bună parte din forţa de muncă a migrat în special în Italia şi Spania (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost[58]: • • • • • • 2009: 3.Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007).5 miliarde $ (5. iar în 2010 se va atinge pragul de un milion[63].1% în octombrie[64] 2006: 7. cu 601. cu 709. Cea mai mare rată a şomajului a fost în judeţul Vaslui. pe ani[67]: Anul RON EURO 2007 390 114 2006 330 90 2005 310 85 2004 280 70 2003 250 65 2002 175 55 2001 140 55 . iar cea mai mică în Ilfov .0 miliarde $ 2007: 8.1%[66] Conform estimărilor Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.566 miliarde lei[61].martie[62] 2007: 4.5%. • • • • • • • 2009: 7.673 şomeri[62].383 şomeri[61] 2009: 6. Salariul minim pe economie Evoluţia salariului minim pe economie.6% în august.3% în iunie.376 miliarde lei.7 miliarde $ Şomajul În anul 2010.8% în decembrie. în timp ce media pe UE era de 6%.7% din PIB) 2005: 4.000 de persoane la finele anului 2009.6% din PIB) 2006: 6.7 miliarde $ 2004: 1.000 şomeri[63] 2008: 5.8% 2009: 6.943 miliarde lei.[56] Număr de salariaţi: Anul milioane salariaţi 2010[57] 2009[57] 4.3 miliarde €[59][60] 2008: 9. cu 570.2%[65] 2004: 7. 12.

4 1999 4. se va trece la creşterea vârstei de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an. Valoarea PIB-ului pe ani[71][72]: Anul 2008[73] 2007[74] 2006[75][76] 2005[37] 2004[44] 2003[77] 2002 2001 2000 1999 1998 404.1 1.4 44.8 40.8 Euro PIB miliarde 200.7 342.9 45.4 287.[68] În prezent (septembrie 2009).7 0.5 33.3 1996 3.4 116.3 48.6 73.1 37 35.2 2.3 54.0 2008 4.8 40.9 166.6 38.4 / 1 ? 0.5 ani pentru bărbaţi şi de 57.0 2.1 56.1 79.9 / 1 7.0 USD 121.1 / 1 1.2 58. până în 2030.[69] Evoluţia numărului de pensionari:[70] Anul milioane pensionari raportul angajaţi/pensionari cheltuieli anuale (mliarde $) 2009 4. vârsta medie de pensionare este de 63.1 .Pensii Din anul 2007 a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajaţii cu vârste până în 35 de ani. Începând cu anul 2015.0 121.05 / 1 1.6 / 1 4.9 / 1 1.7 189.8 PIB miliarde 503.2 1989 2. vezi: Produsul intern brut al României.6 0.2 238.7 80.5 2004 4.7 1992 3. alegerea unui fond de pensii obligatorii este opţională. Pentru cei cu vârste între 35 şi 45 de ani.9 RON PIB miliarde 136.9 50.1 151.5 ani în cazul femeilor[69].6 [modifică] Produsul Intern Brut al României Pentru detalii.2 33. pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaţilor la 65 de ani.6 3.2 97.9 / 1 13.4 33.9 98.

496 În anul 1998 România a înregistrat un volum-record al investiţiilor străine. cu 5 miliarde Euro. ţările care au injectat cei mai mulţi bani în mediul de business din România sunt.3 miliarde lei. În 2013. dublu faţă de cel din 2006. PIB-ul va fi de 593.4% 72.120 de milioane de euro .2 miliarde de dolari pe an. de peste două miliarde de dolari. [81] [modifică] Schimburi comerciale cu alte ţări În noiembrie 2009. [90] În mai 2008. pe locul 30 din cele 82 de state incluse într-un top realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) şi Columbia Program of International Investment. [modifică] Investiţiile străine Investiţii străine în România:[83] [84] [85] [86] [87] An 2008[88] 2007[88] 2006[88] 2005[88] 2004[88] 2003 [88] 7.7% 61.059 5.4% 67.213 5. Stocul de investiţii va urca de la 47.4% 60.000 de salariaţi. mai mult decât dublu faţă de 2005. Ponderea sectorului privat în PIB:[78][79][80] Anul 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1990 Procent 72.250 9.7 miliarde de dolari.946 miliarde Euro 9.1 miliarde de dolari în acest an la 75. situându-se.3% 38.8 miliarde de dolari în 2011.2% 67. conform CNP (Comisia Naţională de Prognoză). la fel. Franţa deţinea un procent de 11% din investiţiile străine.[89] Până în iulie 2009.8% 16.210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din Rădăuţi Calsonic Kansei . Germania şi Franţa[90]. Austria.6% 54.2002. astfel.9% 45.9% 34. Aflată pe locul al patrulea. În perioada 1999 .1% 65. acestea au scăzut la 1-1. PIB-ul va fi.5% 63.120 de milioane de euro Saint Gobain .676 de milioane de euro Egger .183 1. cele mai mari investiţii străine în România erau:[91] • • • • Renault .În 2011. companiile străine deţineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din Romania şi un număr de 760. în această ordine: Olanda.4% România ar putea atrage până în 2011 investiţii străine directe anuale de 7.7% 69. adică 17% din totalul angajaţilor din economie[82].

cel mai mare exportator fiind Rompetrol. reprezentând doar 2% din totalul exporturilor României[93]. UPC şi Ford[93]. În martie 2007. numărul numărul investitorilor germani în România a ajuns la peste 17.3 miliarde euro în anul 2007. Smithfield Foods. În topul marilor investitori americani în România se regăsesc nume precum Microsoft. . iar valoarea investiţiilor a depăşit 2.1 miliarde euro[96]. până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei). dacă se ia în considerare implicarea companiilor americane[93]. [modifică] Schimburi comerciale cu Republica Populară Chineză China este cel mai important partener comercial al României din zona asiatică[94].100 de milioane de euro Nokia . în schimb. exporturile din Grecia în România au fost de 595 milioane euro iar exporturile româneşti către Grecia s-au ridicat la 505 milioane euro.500 de firme cu capital chinez înregistrate au totalizat 330 milioane dolari. au fost de 688 milioane de euro[93]. Investiţiile realizate în România de cele 9. Coca-Cola.164 companii cu capital grecesc[96]. schimburile comerciale româno-elene ajungând astfel la 1. În anul 2005.8 miliarde de dolari[94].000. La sfârşitul anului 2008. cu 3. volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a totalizat 3. În anul 2006.34 miliarde dolari[94]. Balanţa comercială este defavorabilă României cu 1. General Electric. exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%. exporturile din Grecia în România au fost de 408 milioane euro iar exporturile româneşti către Grecia s-au ridicat la 434 milioane euro[96]. [modifică] Schimburi comerciale cu Grecia Grecia se situează pe locul nouă ca volum de investiţii în România. erau înregistrate 3. [modifică] Schimburi comerciale cu Statele Unite Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Statele Unite se ridică la 1. SUA sunt un important partener economic al României. Deşi volumul schimburilor comerciale este destul de mic.6 miliarde dolari[92]. exporturile companiilor românesti pe piaţa americană însumând 593 milioane euro.7 miliarde de euro[95]. cu suma de 1.60 de milioane de euro la fabrica de la Jucu [modifică] Exporturi În anul 2008. [modifică] Schimburi comerciale cu Germania La finalul anului 2009.• • Delphy Diesel . China plasându-se astfel pe locul 17 în ceea ce priveşte investiţiile străine în România[94].3 miliarde euro capital investit până în 2007[96]. Importurile americane.

Economia politică.. tehnologia informaţiei (Intrarom). România este piaţa cea mai interesantă din zona Europei Centrale şi de Est pentru fuziuni şi achiziţii.2005. la sfârşitul anului 2006. [modifică] Schimburi comerciale cu Japonia Valoarea schimburilor comerciale romano-japoneze au fost de 608 milioane euro în 2006[98]. Primele cinci cele mai mari investiţii austriece în România sunt : OMV prin achiziţia Petrom. Brau Immobilien prin înfiinţarea de facilităţi de producţie şi desfacere. asigurări (Interamerican). Volumul exportului românesc a atins.Cele mai importante domenii în care grecii au investit sunt: telecomunicaţiile (OTE şi Cosmote). Piraeus Bank). valoarea capitalului investit în economia româneasca apropiindu-se de 90 de milioane euro[98]. În prezent (anul 2008). Raiffeisen prin deschiderea filialei din România. firmele austriece se situau pe primul loc în clasamentul investiţiilor străine din România. în timp ce importul a depăşit 526 milioane euro[98]. Numărul de angajaţi la firmele mixte înfiinţate depăşea 100. sistemul bancar (Alpha Bank. valoarea investită depăşind 3 miliarde de euro[97]. OMV Refining prin investiţia OMV România Mineraloel. circa 82 de milioane euro. in România erau înregistrate 202 societăţi cu participare japoneză. Emporiki Bank. Piaţa petrolieră din România era estimată la 9 miliarde de Euro în anul 2007[101] [modifică] Bibliografie • Niţă Dobrotă şi colab. panificaţie (Moara Loulis). şi Eurobilla prin investiţia în filiala locală de afaceri imobiliare[97]. La 31 mai 2007. [modifică] Pieţe Pentru detalii. 1995 [modifică] Vedeţi şi • Listă de companii româneşti [modifică] Burse . Editura economică. situaţie care nu se va schimba în următorii ani[99]. Valoarea totală a pieţei româneşti de FMCG a fost în 2007 de 41 miliarde euro şi se estima că va atinge în 2008 nivelul de 43 miliarde euro.000[97]. vezi: Pieţele României. [modifică] Schimburi comerciale cu Austria În perioada 1990 . iar pentru 2009 an se prognozase suma de 48 miliarde euro[100]. Egnatia Bnak. metalurgie (Sometra Copşa Mică) şi industria alimentară (Gregory's şi Everest)[96].

8 mld. accesat la 29 august 2009 13.hotnews. marcat de plata datoriei externe. ^ a b ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5. ^ a b c d Chinezii încep producţia de tractoare la Râşnov.ro.• • Bursa de Valori Bucureşti (BVB) Rasdaq [modifică] Indici bursieri • • • Indicele Bursei de Valori Bucureşti (BET-10) Indicele compozit al Bursei de Valori Bucureşti (BET-C) Indicele Societăţilor de Investiţii Financiare (BET-FI) [modifică] Europa • • Economia Europei România [modifică] Legături externe • • it IDE in Romania: rolul investitorilor italieni en Romania Central: Date şi analize recentre despre economia României [modifică] Note 1. ^ [1]. money.ziare. IMF World Economic Outlook Database. ^ http://www. ^ per capita based on purchasing power parity.ro. 21 decembrie 2009. Accesat la 25 iunie 2008 . standard. October 2009 2. ^ UNdata 8. October 2009 3. 21 decembrie 2009.ro.ro. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă. accesat la 19 ianuarie 2010 9. Economia României în 1989. accesat la 26 august 2009 10.com/business/joburi/01-06-2010/rata-somajului-a-ajuns-la-78-la-suta-985440 4. standard. ^ a b c d Agricultorii asteapta dublarea productiei in plina criza de cereale. 18 Ian 2010. în 2009. IMF World Economic Outlook Database. ^ a b Anul economic 1989. accesat la 2 ianuarie 2010 7. ^ a b Producţia anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter. ^ Peste 60. niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite economie. ^ Ziua de Cluj: Robotii fac caramizi la Triteni 14. ^ Liberalizarea importurilor a dus industria textila romaneasca in pragul crizei 12. standard. accesat la 2 ianuarie 2010 6.ro. ^ a b c d e f g După douăzeci de ani.000 de concedieri în industria textilă. accesat la 11 septembrie 2009 11.ro.ro 5. lei (VIDEO). capital. standard.

Accesat la 14 aprilie 2009 22. zf. Accesat la 4 mai 2009 19.ro. ^ POLITICA MONETARA. fructe şi legume (mii tone). accesat la 12 aprilie 2009 26. standard. capital. 14 Octombrie 2008. accesat la 6 mai 2009 34.ro. 30.12. ^ Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român. INFLATIA SI SECTORUL REAL 40. ^ INDICELE PREŢURILOR DE CONSUM 2007 . anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe. ^ Fondul forestier a crescut cu 0. ^ a b c d Romania ramane in coada Europei la penetrarea telefoniei fixe si a internetului . ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă. ^ a b Romania. 7 august 2009. accesat la 3 ianuarie 2010 29.5 milioane de cartele SIM active. ^ a b ANCOM: 2008. ^ Mihai Visan.ro. ^ a b Producţia de cereale. ^ 6. ^ a b c A intrat in vigoare legea salarizarii unitare a bugetarilor. Accesat la 26 iunie 2008 35.000 de bugetari in 2010.ro. euro daca va concedia 70. Accesat la 3 aprilie 2009 21.starea de fapt. mai proaste decât cele din Burundi. prioritate zero 25. ^ a b Utilizatorii romani detin 24. 01.2010. ^ Romania .ro. evz.9 %. accesat la 3 ianuarie 2010 31. in 2007 fata de 2006 23.ro.2009. ^ Inflaţia în retrospectivă 39. iar taierile de masa lemnoasa cu 9. standard.000 de bugetari. accesat la 3 ianuarie 2010 32. Accesat la 27 martie 2009 24. accesat la 3 ianuarie 2010 30.ro. Accesat la 14 aprilie 2009 18. evz. ^ Graul din noua recolta va fi cu 25 % mai ieftin 20. accesat la 6 mai 2009 16. accesat la 6 mai 2009 33. accesat la 29 august 2009 17. accesat la 12 aprilie 2009 27. niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite tb 38. ^ a b c d e Agricultura .9 %. ^ INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004 41.ro.8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. ^ a b c Ţăranul român faţă-n faţă cu reacţiunea comasării terenurilor. ^ Institutul National de Statistica 36.01. zf. pe ultimul loc in UE la investitiile feroviare. ^ Patriciu: Ar trebui daţi afară 600. ^ a b Şoselele româneşti. € pentru a-si extinde culturile agricole.Date macroeconomice 37. director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orienteaza spre produsele ieftine”.15. ^ a b Holdingul Agro Chirnogi imprumuta noua mil. ^ a b Statul ar putea economisi 166 mil. standard. ^ România trebuie să atingă ţinta de inflaţie în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014 28. ^ MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban si rural. ^ a b c România circulă pe drumuri expirate şi nemodernizate.

^ a b Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030.85 miliarde euro 48. capital. ^ a b 440.1% 74. wallstret. ^ a b Vasluienii. averea cea mai de preţ a românilor 54. Mariana Bechir. accesat la 24 iulie 2010 61.2010.ro. ^ Deficitul balantei de plati s-a adancit cu 10. ^ Somajul din octombrie. ^ Ghişeele on-line au program de funcţionar 56. ^ Pensiile private obligatorii.ro. money.4% din economie. iar IT-ul si textilele vor trece de la deficit la excedent de personal 57.ro.ro. ^ INS: Produsul Intern Brut. la 121 miliarde euro 75. nivel neatins din aprilie 2003.2% la 39. campioni la şomaj. ^ Workers' remittances 59. accesat la 29 august 2009 64. accesat la 9 februarie 2010 71.000 de concedieri.Raport anual 1998 73. accesat la 16 martie 2010 58.52 miliarde euro 51. ^ Rata somajului a depasit 7 procente in 2006 66. ^ a b 11.2% si o inflatie de 9. 7 feb 2010.ro.9% in primul trimestru.ro.9 miliarde euro 52. ^ In 2005. ^ Vlasov are 0. sub asteptari 44. 6 Ian 2010. ^ BNR .8%. 15 Ian 2010. ^ Indicii anuali ai preţurilor de consum şi rata anuală a inflaţiei în perioada 19712008. ^ Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara . ^ Moldova va intra in criza de specialisti. ^ Investiţiile străine directe s-au redus la mai puţin de jumătate faţă de 2008. ^ Romanii din strainatate trimit tot mai putini bani in tara. pe categorii de resurse 72. ^ Cresterea economica la noua luni: 5. ^ Raportat la PIB. accesat la 20 ianuarie 2010 50. ^ Avansul PIB în 2008 a fost de 7. 23 Iulie 2010. money.ro. capital. accesat la 9 septembrie 2009 63. ^ Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii. 16. Urmeaza inca 500. 08 Noi 2009.1% 67. ^ Rezerva de aur şi valute a României a ajuns la 26.3 la sută 45. ^ a b În 2004 Creşterea economică a fost de 8. ^ Locuinţele proprietate personală. accesat la 9 octombrie 2009 43. accesat la 2 iunie 2010 60. cotidianul. accesat la 7 ianuarie 2010 62.crestere cu 6% in 2007. in crestere fata de luna anterioara 65.ro. ^ România are o datorie externă de 33. accesat la 9 septembrie 2009 70.95 miliarde euro 49. dar vrea totul. ^ Românii care muncesc în străinătate trimit mai puţini bani în ţară. accesat la 20 ianuarie 2010 55.000 de ceferişti vor fi şomeri. in traducere libera 69. la 3.8% 47. Romania va avea o crestere economica de 5. adevarul. ^ Salariul minim pe economie 68. ^ Datoria externa pe termen mediu si lung a crescut in primul trimestru cu 4. ^ a b Rata şomajului în România la finalul lui 2009: 7.000 de salariati au disparut din economie.03.ro. zf. ^ Cresterea economica a Romaniei. ^ Produsul intern brut.percentage change on previous year 46.42. evz. România are un nivel redus al datoriei guvernamentale 53. ^ Growth rate of GDP volume .

26 Septembrie 2005. standard. accesat la 27 iunie 2008 100. standard. ^ Raportat la PIB. 29 Martie 2007. ^ Deloitte: Romania este cea mai interesanta piata din zona pentru fuziuni si achizitii. ^ Investiţii străine de peste 28 miliarde de dolari. 26 Septembrie 2007. accesat la 6 septembrie 2009 91. money. România are un nivel redus al datoriei guvernamentale 77.ro. 20 Oct 2009. ^ Rompetrol. ^ a b c d China va acorda României fonduri nerambursabile de circa 500. Accesat la 14 aprilie 2009 94. BNR 89.ro. dar cu numai 17% din salariati.000 euro. ^ Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania 81. 1993-2001 79. accesat la 17 decembrie 2009 86. wall-street.76. accesat la 24 ianuarie 2010 97. wall-street.ro. ^ a b Un euro din zece investiţi de strãini este capital francez. ^ a b c d SUA atrag doar 2% din exporturile romanesti.ro. ^ Raport anual ARIS 2007.7 miliarde de euro la finalul lui 2009 (VIDEO).PIB 2003 78. ^ Cei mai mari investitori straini din Romania. ^ Investiţiile germane în Romania au ajuns la 2. standard. ^ Ponderea sectorului privat in PIB.ro. ^ Raport anual ARIS 2004. ^ Clujenii au mai mult spatiu pentru shopping decat bucurestenii. în 2010 80.ro. ^ Petrom asteapta pretendenti pentru Petrochemicals Arges.ro. standard. ^ Raport anual ARIS 2006. ^ a b c Valoarea schimburilor comerciale romano-japoneze . accesat la 22 ianuarie 2010 96. 19 Mai 2008. ^ Strainii au 33% din economie. ^ a b c d e Schimburile comerciale romano-elene au ajuns la 1. Austria este cel mai mare investitor strain din tara noastra.ro.ro. money. standard. 22 Ian 2010. wall-street. accesat la 17 decembrie 2009 87. accesat la 23 februarie 2010 92. euro in 2007. ^ a b c d e f Investitii straine directe. Accesat la 23 aprilie 2009 101. ^ a b c Cu afaceri de 3 miliarde de euro. accesat la 10 mai 2009 [arată] v•d•m România — Români — Limba română [arată] v•d•m . accesat la 16 martie 2010 83. accesat la 17 decembrie 2009 85.ro.ro. standard. ^ Raport anual ARIS 2005.1 miliarde euro. zf.ro. standard. wall-stret. accesat la 17 decembrie 2009 88. ^ Coruptia si incompetenta descurajeaza investitiile straine 90. ^ Raport anual ARIS 2008. accesat la 30 decembrie 2009 93. cel mai mare exportator al României în 2008. 22 decembrie 2009. accesat la 2 martie 2010 99.11. 25. ^ CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB. accesat la 20 ianuarie 2010 95.608 mil.ro.ro.2009.ro.ro. în patru ani 82. standard. accesat la 17 decembrie 2009 84. ^ INS . accesat la 5 februarie 2010 98. standard.

wikipedia.Economia Europei [arată] v•d•m Organizaţia Mondială a Comerţului Adus de la http://ro.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei Categorii: Organizaţia Mondială a Comerţului | Economia României categorie ascunsă: Articole cu suport bibliografic necorespunzător Unelte personale • • Noi funcționalități Creare cont / Autentificare Spații de nume • • Articol Discuție Variante Vizualizări • • • Acțiuni Căutare þÿ Citește Modifică Istoric Navigare • • • • Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu Participare .

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice. 24 iulie 2010. Vedeți detalii la Termenii de utilizare. Politica de confidenţialitate • . pot exista și clauze suplimentare.• • • • • Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunităţii Donaţii Trusa de unelte • • • • • • • Ce trimite aici Modificări corelate Trimite fişier Pagini speciale Versiune de tipărit Navigare în istoric Citează acest articol În alte limbi • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • বাংলা Català Česky Deutsch English Español Français Galego ‫עברית‬ Hrvatski Ido 日本語 Lietuvių Nederlands Occitan Polski Português Русский Svenska Українська Tiếng Việt 中文 Ultima modificare 03:20.

1.5% Roma.1°E Romanian1 89. 2.4% other minority groups Romanian Unitary semi-presidential republic Traian Băsescu (PD-L) .• • Despre Wikipedia Termeni • • Romania România Flag Coat of arms Anthem: Deşteaptă-te. 6. Romanian! Location of Romania (green) – on the European continent (light green & grey) – in the European Union (light green) — [Legend] Capital (and largest city) Official language(s) Ethnic groups Demonym Government .417°N 26. române! Awaken.President Bucharest (Bucureşti) 44°25′N 26°06′E44.6% Hungarians.5% Romanians.

Water (%) 3 Population .680.Wallachia 1290 .July 2009 estimate 22.902[2] Gini (2005) 31 (low) (21st) HDI (2009) ▲ 0. 1918 Transylvania EU accession January 1.Emil Boc (PD-L) Mircea Geoană (PSD) Roberta Anastase (PD-L) Lidia Bărbulescu Formation .Per capita $12.Pres of Senate .043 sq mi . 1878 Ottoman Empire Unification with December 1. 2007 Area 238.independence from the July 13.Total $168.Chief Justice .Density 233/sq mi GDP (PPP) 2010 estimate .Per capita $7.ro4 Calling code 40 .974 90/km2 (104th) .Transylvania 1003 .House Speaker .Moldavia 1346 .131[2] GDP (nominal) 2010 estimate .215.837 (high) (63rd) Romanian leu (RON) Currency Time zone EET (UTC+2) .Total 92.892 billion[2] .644 billion[2] .Prime Minister .First Unification 1599 Reunification of Valahia January 24.Total $258.2002 census 21.391 km2 (82nd) . 1859 and Moldavia Officially recognised .421[1] (51st) .Summer (DST) EEST (UTC+3) Drives on the right Internet TLD .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful