UNIVERSITATEA ÄDUN REA DE JOS´ DIN GALA I FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE I TEOLOGIE I

SPECIALIZAREA: SPA IUL ROMÂNESC ÎNTRE ORIENT OCCIDENT

REFERAT
Totalitarismul de dreapta în România

Student masterand: George SPIRIDON Disciplina: Totalitarismul ± fenomen al secolului XX Anul: I

2011

Introducere

Totalitarismul de dreapta în România are la baz antisemitismul i pune accentul pe revigorare spiritual a poporului român, dup cum vedem în ideologia Mi c rii Legionare din perioada interbelic 1. Totu i, totalitarismul de dreapta în România devine o for tocmai la sfâr itul perioadei interbelice datorit contextului interna ional nefavorabil prin ascensiunea Germaniei în Europa. Spre deosebire de regimurile totalitare de dreapta din Italia i Germania, în România vedem o multitudine de viziuni ideologice concretizate fie prin apari ia unor mi c ri politice extremiste de dreapta efemere ce erau o copie fidel a fascismului i a nazismului fie prin prezen a unei mi c ri extremiste cu specific românesc precum apelul la ortodoxism exarcebat, antisemitismul i cultul ranului ca personificare a omului neprih nit. Totalitarismul de dreapta din România nu a avut un caracter unitar prin prezen a a trei regimuri totalitare începând cu regimul carlist, continuând cu cel na ional legionar i culminând cu cel de dictatur militar sub mare alul Ion Antonescu. O alt caracteristic a totalitarismului de dreapta din România este apropierea i ralierea politic i economic fa de Germania nazist , aceast caracteristic realizându-se pe deplin în timpul regimului antonescian. Totu i, totalitarismul de dreapta este reprezentat de Garda de Fier2, de Liga Ap r rii Na ional-Cre tine (LANC) i de Partidul Na ional Cre tin.

1

Aceast ideologie este preluat ast zi de c tre mi carea Noua Dreapt , o mi care na ionalist ce î i propune acelea i obiective pe care voia s le ating în perioada interbelic Garda de Fier. Spre deosebire de Garda de Fier, Noua Dreapt nu este o organiza ie politic de extrem dreapta. 2 Organism politic în cadrul Legiunii Sfântului Arhanghel Mihail.

2

Originile totalitarismului de dreapta în România

O consecin a primului r zboi mondial este modificarea radical a fundamentelor politicii Partidului Na ionalist-Democrat, ap rând frac iuni în cadrul acestuia datorit divergen elor dintre Nicolae Iorga i A. C. Cuza în ceea ce prive e chestiunea evreiasc . Din moment ce Iorga a renun at la antisemitismul s u, A. C. Cuza nu a putut face acest lucru. Totu i, precursoarea Mi c rii Legionare o reprezint un grup ce a atras aten ia prin lozinci Äna ional-socialiste´ i ac iuni ale trupelor de oc împotriva stângii intitulat Garda Con tiin ei Na ionale din Ia i condus de c tre Constantin Pancu, instalator de profesie i un cunoscut sportiv amator. Garda Con tiin ei Na ionale a fost întemeiat în mai sau iulie 1919, iar pân în toamna anului 1919, Garda avea ceva mai mult de 20 de persoane. În Gard a intrat i tân rul student Corneliu Zelea Codreanu ca proasp t Äsoldat´ i a în eles c c nu era suficient s ataci comunismul deoarece munca, cinstea, iubirea de neam i credin a în Dumnezeu nu puteau constitui salvarea singure, ci trebuia s se intervin i pentru drepturile muncitorilor din România. Astfel, ca s poat sluji scopurile G rzii, s-a înfiin at Partidul Socialismul Na ional-Cre tin pentur înfiin area unor sindicate proprii. Mai mult chiar, apropiindu-se de stilul adversarului3, Garda s-a ocupat de manifesta ii i procesiuni, înlocuind drapelele ro ii i placardele cu însemne religioase. În ciuda unirii G rzii lui Pancu cu a a numitele ÄFr ii de cruce´ din mun ii Apuseni conduse de Amos Frâncu din martie 1920, câ iva studen i ie eni na ionali ti4 reprezentau stilul r zboiului i se coupau cu devastarea regulat a tipografiilor revistelor evreie ti de stânga. Printre ace ti studen i na ionali ti se afla i Corneliu Zelea Codreanu care, la 22 noiembrie 1920, împreun cu al i apte studen i au blocat violent intrarea în universitate sub motivul c forurile competente au decis s deschid semestrul f r o slujb religioas solemn . Chiar dac colegii de facultate bloca i au spart baricadeledup o scurt înc ierare, studen ii radicali de dreapta i-au atins scopul pentru c rectoratul i-a anun at pe to i cei afecta i c universitatea va r mâne închis pân la slujba de deschidere. În anii 1920, s-a încercat s se implementeze f r succes în via a politic româneasc a partidelor politice de extrem dreapta dup model fascismului italian i dup modelul na ionalismului-social german. Totu i, extrema dreapt româneasc autentic a fost germinat de Liga Ap r rii Na ional-Cre tine5 înfiin at de A. C. Cuza la 4 martie 1923. Aceast lig s-a format din coali ia dintre Uniunea Na ional-Cre tin i Partidul Na ionalist Democrat ± Cuza. Astfel, pre edintele acestei noi organiza ii a devenit A. C. Cuza, iar Corneliu Zelea Codreanu se
3

Adversarul G rzii Con tiin ei Na ionale îl reprezenta comunismul. Printre care i Corneliu Zelea Codreanu. 5 Având ini ialele LANC
4

3

ocupa cu organizarea acesteia. Atât pe A. C. Cuza cât i pe Corneliu Zelea Codreanu i-a unit antisemitismul extremist, în rest nu aveau nimic în comun, ap rând disensiuni în interiorul acestei organiza ii care vor conduce la înfiin area de c tre Zelea Codreanu a Legiunii ÄSfântul Arhanghel Mihail´ din 1927. Aceste disensiuni se datoreaz felului cum este perceput LANC-ul de cei doi conduc tori ai acesteia. Cuza concepea LANC-ul ca fiind un nucleu al unei mi c ri na ionale deasupra tuturor grup rilor politice care urma s contribuie cu mijloace legale la reg sirea con tiin ei publice. În schimb, Zelea Codreanu dorea cu tot dinadinsul s aib la dispozi ia sa un partid bine organizat care s se dedice unei campanii antisemite agresive i care s uzeze de toate mijloacele necesare pentru a- i atinge scopurile. Ascensiunea politic a lui Corneliu Zelea Codreanu dup împu carea prefectului poli iei din Ia i Constantin Manciu a pus în pericol pozi ia de conduc tor al LANC a lui A. C. Cuza, determinându-l s -i trimit pe Corneliu Zelea Codreanu i pe Ionel Mo a6 în Fran a, la studii doctorale. Cei doi au acceptat pentru a nu fi învinui i de sciziunea mi c rii antisemite7. Aflând de problemele interne ale ligii cauzate de consolidarea pozi iei lui A. C. Cuza i de formarea unui LANC-statutar sub pretextul nerespect rii de c tre A. C. Cuza a statutelor LANC, Zelea Codreanu revine în ar i pe 24 iunie 1927 a înfiin at Legiunea ÄArhanghelului Mihail´.

Manifest ri ale totalitarismului de dreapta

Totalitarismul de dreapta din România are în general acelea i caracteristici precum fascismul italian i nazismul german precum: cultul personalit ii conduc torului8, uniformele, piramidarizarea societ ii, promovarea partidului unic, antidemocratismul i antisemitismul. Totu i, totalitarismul de dreapta a fost reprezentat de Mi carea Legionar împreun cu latura militar i politic a acesteia, Garda de Fier înfiin at în anul 1930, i de Partidul Na ional Cre tin format din fuziunea dintre LANC condus de A. C. Cuza i Partidul Na ional Agrar condus de poetul Octavian Goga din 14 iulie 19359. Îns , dup cum vom vedea, totalitarismul de dreapta din România nu a avut un caracter unitar din punct de vedere ideologic precum în cazul fascismului i a nazismului i nici nu a fost un regim unitar, succedându-se trei regimuri totalitare
6

Ionel Mo a este fiul protopopului Ion Mo a de la Or tie, redactorul gazetei Libertatea . Cf. Ion I. Mo a, Garda de Fier i LANC , în Axa, I, Nr. 19, 1 oct. 1933; P mânt Str mo esc, II, Nr. 10, 15 mai 1928, apud, Armin Heinen, Legiunea Arhanghelul Mihail , Bucure ti, 2006, p. 115. 8 Corneliu Zelea Codreanu este supranumit C pitanul precum Adolf Hitler este numit Führer i Mussolini este numit Il Duce. 9 Cf. Ioan Scurtu, Istoria României în anii 1918-1940, Ia i, 2010, p. 144.
7

4

de dreapta în curs de 6 ani datorit contextului exploziv de la sfâr itul anilor 1930 i a declan rii i desf ur rii opera iunilor militare a celui de-al doilea r zboi mondial. De aceea, putem vorbi despre prezen a unui regim totalitar de extrem dreapta în România dup lovitura de stat din 10 februarie 1938 dat de regele Carol al II-lea. Cea mai semnificativ mi care de extrem dreapta din România o reprezint Mi carea Legionar împreun cu Garda de Fier deoarece aceast mi care a fost specific realit ilor societ ii române ti interbelice devenind o mi care autohton de extrem dreapt reprezentativ . Din acest motiv, Mi carea Legionar avea i tr s turi specifice precum: cre tinismul ortodox într-o form distorsionat , cultul ranului ca personificare a omului neprih nit, lipsa unei ideologii, ostilitatea tradi ional fa de ra ionalism, cosmopolitism i industrializare, asasinatul politic i taberele de munc . În privin a uniformelor, membrii LANC-ului, apoi ai Partidului Na ional Cre tin purtau c m i albastre, iar legionarii purtau c m i verzi pe care erau cusute pe partea dreapt o cruce alb . Salutul este preluat de la fasci ti i nazi ti prin ridicarea la nivelul um rului a mâinii drepte. Caracteristic definitorie a Mi c rii Legionare o reprezint antisemitismul, cerând s se aplice numerus clausus în univer it i i în profesiile liberale unde evreii reprezint o amenin are în privin a locului de munc pentru viitorii intelectuali români care aspirau la acelea i profesii. O alt caracteristic comun cu celelalte partide de extrem dreapta din Germania i Italia o reprezint antidemocratismul. Din punctul de vedere al Mi c rii Legionare, democra ia reprezint dezavantaje pentru cet eanul de rând, satisf când interesele unei elite. Interesante sunt aprecierile negative ale lui Corneliu Zelea Codreanu privind democra ia din ase motive. În primul rând, democra ia, în viziunea lui Zelea Codreanu, Äsfarm unitatea neamului românesc, împ r indu-l în partide, învr jbindu-l i expunându-l dezbinat în fa a blocului unit al puterii iudaice, într-un greu moment al istoriei sale´10 i din aceast cauz democra ia trebuie s fie schimbat . În al doilea rând, Ädemocra ia transform milioanele de jidani în cet eni români´11, Zelea Codreanu afirmând c românii sunt pe teritoriul de la Tisa la Nistru de mii i mii de ani i c românii au creat România. În al treilea rând, Zelea Codreanu vedea în democra ie c Äeste incapabil de continuitate în efort´12 deoarece un partid când ajunge la putere anuleaz planurile i eforturile celuilalt partid care l-a precedat. În al patrulea rând, ÄDemocra ia pune în imposibilitate pe omul politic de a- i face datoria c tre neam´13 deoarece, conform viziunii liderului Mi c rii Legionare, politicianul devine în democra ie Äsclavul partizanilor s i´ i tr ie te Äsub tirania i permanenta amenin are a agentului electoral´. În al cincilea rând, Ädemocra ia este incapabil de autoritate´14 fiindc în viziunea lui C. Zelea Codreanu acesteia îi lipse te puterea sanc iunii, dând exemplu ceea ce se întâmpl în interiorul unui partid prin neluarea unor m suri contra sus in torilor acestuia. În ultimul rând, Ädemocra ia este în slujba
Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. I, Sibiu, 1936, p. 412-414, apud Ioan Scurtu, Istoria României în anii 1918-1940, Ia i, 2010, p. 228. 11 Cf. Ibidem. 12 Ibidem. 13 Cf. Ibidem. 14 Ibidem, p. 229.
10

5

finan elor´15 din cauza sistemului costisitor i a concuren ei dintre diferitele grup ri, statul ajungând ± conform viziunii lui Codreanu ± sluga marii finan e interna ionale evreie ti. O caracteristic specific Mi c rii Legionare o reprezint cre tinismul ortodox, folosit intens în propaganda legionar în încercarea de a crea un stat cre tin i totalitar în România. De aceea, în publica iile legionare întâlnim un limbaj jum tate politic, jum tate religios. Astfel, în presa legionar referirile la conversiunea politic iau forma unor termeni religio i, aceast conversiune fiind perceput ca fiind un act de natur religioas i apoi politic : ÄMi carea Legionar n-are dogme religioase proprii, în afar de cele ale Bisericii. Ea este o adaptare a spiritului omenesc la contemplarea divinului. Legiunea nu este nici m car o coal de similare a înv turilor religioase, ci o schimbare profund , o transformare a spiritului, o punere în valoare personal a con inutului credin ei comune, o experien intim a adev rurilor revelate, o îndumnezeire a Omului conform înv turilor Bisericii. Dumnezeu s-a f cut Om, pentru ca oamenii s se îndumnezeiasc (Sfântul Atanasie cel Mare)´16. Un fapt semnificativ acest sens este ceremonia funerar din 13 februarie 1937 a lui Ion I. Mo a i a lui Vasile Marin care au murit în timpul unor lupte din cadrul r zboiului civil din Spania. Totu i, spre deosebire de fascism i de nazism, Mi c rii Legionare îi lipse te o ideologie punând accentul pe formarea unui om nou. Semnificativ în acest sens este ignorarea de c tre liderii G rzii de Fier a propunerilor lui Mihail Manoilescu privind un stat corporatist românesc, afirmând c apari ia unui om nou trebuia s precead adoptarea de noi programe, întrucât altfel, institu iile ar fi consolidat societatea corupt existent 17. Pentru formarea omului nou i a virtu ilor nobile, legionarii foloseau taberele de munc în acest scop. Pe lâng acest scop, taberele de munc ofereau tinerilor prilej de educare na ionalist i de adâncire a educa iei religioase cre tine pe lâng activitatea de construire a drumurilor, digurilor i bisericilor. Caracteristica negativ a Mi c rii Legionare care se face de fiecare dat remarcat la aceasta o reprezint asasinatul politic. Totu i, exist trei puncte diferite asupra asasinatului practicat de Garda de Fier. Prima interpretare a acestui fapt apar ine istoricului Eugen Weber care plaseaz în centrul interpret rii pe care o d practicii violen ei în ac iunile G rzii de Fier dimensiunea sacrificial , referindu-se la asasinatele în care autorii tiau c vor fi condamna i i se predau de bun voie poli iei18, a a dup cum vedem în cazul asasin rilor prim-mini trilor I. G. Duca din 1933 i Armand C linescu din 1939, dar i în cazul asasin rii fostului legionar Mihail Stelescu din 1936. Sorin Alexandrescu pe de alt parte afirm c , în ciuda aparen elor de mi care religioas , Biserica Ortodox a dat dovada de o Äjudecat politic ´ în raportarea sa fa de crime15

Cf. Ibidem. Preot tefan Palaghi , Garda de Fier spre reînvierea României. Istoria mi c rii Legionare scris de un legionar, Bucure ti, 1993, p. 76, apud Mirel B nic , Biserica Ortodox Român , stat i societate în anii 30, Bucure ti, 2007, p. 147-148. 17 Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucure ti, 1996, p. 431. 18 Pentru detalii, vezi Eugen Weber, Dreapta european , profil istoric, Bucure ti, 1995, apud, Mirel B nic , op. cit., p. 164.
16

6

le legionare19. Îns , literatura legionar con ine numeroase referin e la practica asasinatului, furnizând diverse justific ri ale acestui gest extrem precum argumente teologice i de ap rare fa de adversarii Mi c rii Legionare20.

Evolu ia totalitarismului de dreapta din România

Ascensiunea G rzii de Fier din anii 1930 se datoreaz marii crize economice care a afectat i România, dar i dezam girii maselor de aleg tori fa de partidele istorice. Totu i, regele Carol al II-lea vedea în ascensiunea politic a G rzii de Fier un pericol la adresa politicii externe tradi ionale i la planurile sale politice. Din acest motiv, dar i a presiunii comunit ii interna ionale a evreilor i a francezilor, regele Carol al II-lea a sprijinit pe I. G. Duca s formeze un guvern. Îns , în timpul campaniilor electorale din noiembrie-decembrie 1933 când legionarii au recurs la violen , s-a luat în discu ie în timpul edin ei Consiliului de Mini tri din 7 decembrie 1933 i chestiunea violen elor G rzii de Fier, prim-ministrul I. G. Duca a propus desfiin area acesteia, fapt consemnat în jurnalul Consiliului de Mini tri privind dizolvarea G rzii de Fier din 9 decembrie 193321. Drept consecin a acestui fapt, legionarii au pus la cale asasinatul lui I. G. Duca la gara din Sinaia din 29 decembrie 193322. Tot în perioada guvern rii liberale din 1933-1937, regele Carol al II-lea împreun cu camarila regal urm reau cu aten ie for ele politice din opozi ie, ac ionând pentru sl birea lor. Chiar dac mi carea legionar luase avânt, camarila regal a încercat s produc o fisur în conducerea acesteia i s -l discrediteze pe Codreanu, folosindu-se de Mihail Stelescu care a creat organiza ia Cruciada Românismului i a început o ampl campanie împotriva lui Codreanu. Din aceast cauz , s-a hot rât lichidarea lui Stelescu, lichidare pus în practic la 16 iulie 1936 în spitalul Brâncovenesc din Bucure ti pentru a da o lec ie Ätr d torului´ Mihail Stelescu i celor care ar îndr zni s -i urmeze exemplul23. Alegerile din decembrie 1937 au constituit un punct de cotitur pentru democra ie prin faptul c niciun partid nu a ob inut prima electoral prin dep irea pragului de 40%. Totu i, în aceste alegeri extrema dreapt româneasc cunoa te o cre tere prin clasarea partidului Totul penPentru detalii, vezi Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, Bucure ti, 1998, apud, Mirel B nic , op. cit., p. 164165. 20 Pentru detalii, v. Mirel B nic , op. cit., pp. 165-168. 21 Cf. Monitorul oficial , nr. 286 bis din 9 decembrie 1933. 22 Pentru detalii, vezi Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Ia i, 2010, pp. 281-282. 23 Pentru detalii, vezi Ibidem, p. 315.
19

7

tru ar pe locul al treilea, ob inând 15,58% din voturi. Din acest motiv, regele Carol al II-lea îl nume te prim-ministru pe Octavian Goga, venind la putere un alt partid de extrem dreapta clasat pe locul al patrulea în aceste alegeri din cauza ascensiunii legionarilor care au profitat de confuzia electoratului din aceast campanie i a contextului interna ional nefavorabil datorat ascensiunii Germaniei naziste ca mare putere european în detrimentul Fran ei i a Marii Britanii. Totu i, Goga î i propunea un guvern de uniune na ional în care dorea s includ i pe legionari în pofida calculelor politice ale regelui. Ca urmare, regele a instituit dictatura regal prin lovitura de stat din 11 februarie 1938, acest regim constituind prima etap a totalitarismului de dreapta românesc. Regimul de dictatur regal a a cum e cunoscut în istoriografia apusean regimul instituit de c tre regele Carol al II-lea24 este mai degrab un regim de autoritate monarhic cu aparen de dictatur , îns în esen era un regim conservator prin contraponderea la influen a german i la ascensiunea G rzii de Fier. Regimul carlist a fost institu ionalizat prin Constitu ia din 27 februarie 1938 care men inea unele principii din Constitu ia din 1923 precum suveranitatea na ional , separa ia puterilor în stat i responsabilitatea ministerial , recuno tea unele drepturi i libert i democratice precum libertatea con tiin ei, a muncii, înv mântului, presei, întrunirilor de asocia ie, libertate individual , inviolabilitatea domiciliului i egalitatea în fa a legii. Pe lâng acestea, regele devine principalul factor politic, având prerogative mai largi decât în Constitu ia din 1923. Tot aceast Constitu ie restrânge dreptul la vot, urcând limita de la vârsta de 21 de ani la 30 de ani, iar aleg torii erau împ r i i în trei categorii în func ie de îndeletniciri prin care se încerca organizarea corporatist a parlamentului: agricultur i munc manual , comer i industrie, ocupa ii intelectuale. Pe linia institu ionaliz rii acestui regim este de remarcat scoaterea în afara legii a tuturor asocia iilor, grup rilor i partidelor politice prin decretul-lege pentru dizolvarea tuturor asocia iilor, grup rilor sau partidelor politice din 30 martie 1938, urm rindu-se lichidarea unei componente fundamentale a regimului democratic. Pentru atragerea tineretului de partea regimului s u, regele Carol a dat decretul-lege din 15 decembrie 1938 prin care to i b ie ii între 7 i 18 ani i toate fetele între 7 i 21 de ani erau obliga i s fac parte din Straja rii al c rei comandant suprem era regele c ruia str jerii trebuiau s -i jure credin , iar pe 19 octombrie 1939 a înfiin at Frontul Na ional Studen esc în care au fost înscri i automat to i studen ii. Pentru a da un suport politic regimului s u, Carol al II-lea a hot rât s constituie la 16 decembrie 1938 Frontul Rena terii Na ionale (FRN) ca fiind partidul unic recunoscut de regim, al c rui ef suprem era regele, cu scopul dezintegr rii vechilor partide politice prin atragerea unor cadre în posturi de conducere. Îns , aceste lucruri nu vor avea efectul scontat datorit opozi iei Partidului Na ional Liberal i a Partidului Na ional r nesc. Regimul carlist i-a îndreptat armele împotriv G rzii de Fier înc de la început, iar conduc torul G rzii Corneliu Zelea Codreanu a fost condamnat la 10 ani de munc
24

În acest sens sunt notabile lucr rile lui Keith Hitchins, România 1866-1947 i a lui Vlad Georgescu, The Romanians: A History atunci când prezint acest regim. Totu i, e mai degrab corect ca acest regim s fie caracterizat ca unul de autoritate monarhic , nefiind un regim totalitar propriu-zis din cauza faptului c acest regim a fost o improviza ie la pericolul domina iei economice germane în aceast zon i un regim conservator prin p strarea rela iilor externe cu Fran a i Marea Britanie i prin ac iuni represive îndreptate c tre Garda de Fier.

8

silnic pentru crima de Äreproducere în public de secrete interesând securitatea statului´, pentru Ädelictul de uneltire contra ordinei sociale´ i pentru Äcrima de r zvr tire´. Din cauza situa iei interna ionale ce era în favoarea Germaniei naziste i dup întrevederea regelui cu Hitler din noiembrie 1938 care i-a cerut imperativ aducerea legionarilor la guvernare, Carol al II-lea a hot rât asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu i a celorlal i 13 legionari în noaptea de 29/30 noiembrie 1938. Ace tia au fost omorâ i în timp ce erau transporta i de la închisoarea de la Râmnicu-S rat la Jilava, conform m rturiei maiorului Dinulescu f cut la Comisia de anchet instituit de Înalta Curte de Casa ie la Bucure ti din noiembrie 194025. Situa ia interna ional se complic i mai mult prin ascensiunea agresiv a Germaniei naziste prin invadarea Poloniei din 1 septembrie 1939, începând cel de-al doilea r zboi mondial. În ciuda acestui fapt, prim-ministrul României în acel moment era Armand C linescu, cel mai înver unat adversar al G rzii de Fier i omul forte al regimului de dictatur regal . Acest lucru era cunoscut de c tre poli ia secret din Germania nazist , Gestapo-ul, i a decis surpimarea lui C linescu. Asasinarea lui Armand C linescu a fost s vâr it de un grup de 6 legionari dirija i de Horia Sima, producând începutul sfâr itului acestui regim. Începutul declinului acestui regim s-a datorat în principal capitul rii Fran ei din 22 iunie 1940. Din aceast cauz , pentru a- i salva tronul, p stra regimul s u i integritatea teritorial , regele Carol a înt rit leg turile economice cu Germania nazist , a abrogat pe 1 iulie garan iile ineficiente ale Fran ei i Marii Britanii, iar pe 10 iulie România s-a retras din Liga Na iunilor. Astfel, regimul carlist se îndreapt cu pa i repezi spre totalitarism, numind un guvern progerman al c rui prim-ministru era Ion Gigurtu i erau prezen i legionariîn cadrul acestui guvern. Îns era prea târziu din cauza pierderilor teritoriale pe care România le-a suferit în vara anului 1940 în detrimentul vecinilor revizioni ti URSS, Bulgaria i Ungaria. Nepopular la ea acas i v zut cu suspiciune de c tre Germania nazist , regimul a intrat în declin prin abdicarea for at a regelui Carol al IIlea din septembrie 1940 i venirea pe tron a regelui Mihai, iar mare alul Ion Antonescu împreun cu legionarii vor forma un guvern totalitar. Ca urmare a acestui fapt, mare alul Antonescu împreun cu legionarii vor forma o nou etap a totalitarismului de dreapta i anume Statul Na ional Legionar, regim destul de efemer. Statul na ional legionar este un regim format prin alian a dintre generalul Antonescu i legionari. Antonescu era un om al ordinii, îns din punct de vedere politic a l sat un câmp de manevr pentru PNL i PN pentru orice eventualitate în vederea schimb rii situa iei externe din timpul r zboiului i a vrut s p streze structurile sociale din regimul anterior. În ceea ce prive te politica extern p stra leg turi puternice cu Germania nazist . În schimb, Garda de Fier ob ine din aceast alian guvernamental mai multe ministere pentru a- i pune în aplicare programul legionar de reformare a societ ii române ti în conformitate cu ideologia legionar . Inevitabil, între Antonescu i Garda de Fier au ap rut neîn elegeri cauzate de extinderea bazei de sus inere i a influen ei fiec rei p r i în parte în toat ara i de faptul c atât generalul Antonescu cât i Garda de Fier percepeau aceast alian doar cu caracter temporar. Din moment ce Garda era nepreg tit s guverneze datorit neprofesionalismului i a radicalismului conducerii acesteia, Antonescu privea
25

Ioan Scurtu, Istoria României în anii 1918-1940, Ia i, 2010, p. 238-239.

9

aceste lucruri cu neîncredere la experimentele G rzii în guvernare deoarece legionarii din punctul lui de vedere erau incapabili în probleme economice i administrative, stabilind un guvern paralel care a f cut aproape imposibil ca administra ia oficial s func ioneze. Din pricina acestui lucru, Antonescu a scris lui Horia Sima26 urm toarele: Ädoi efi de stat nu pot conduce în acela i timp; guvernul trebuie mai întâi de toate s fie separat de partid´27. Diferen ele dintre cele dou p r i se accentueaz i din punct de vedere ideologic. În timp ce Antonescu punea statul înaintea partidului, Garda identifica partidul cu statul. Tot în cadrul G rzii de Fier apare cultul personalit ii, prezentându-l pe Horia Sima ca fiind Äomul ales de Dumnezeu... omul ales în vremea noastr s ia destinul nostru în mâinile sale i s -i redea locul s u în istorie´28 i a adus cultul mor ii în politica româneasc . Ceea ce a deteriorat rela iile dintre Antonescu i legionari a fost ac iunea asasi-n rii fo tilor demnitari i ofi eri închi i la Jilava datorit implic rii acestora în asassinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, dar i asasin rii lui Virgil Madgearu i alui Nicolae Iorga din noiem-brie 1940. Alipirea de Germania s-a realizat prin semnarea Pactului Tipartit de c tre Antonescu pentru aderarea României în aceast alian politico-militar . Din cauza ac iunilor G rzii de Fier din noiembrie, Hitler a preferat s -l sprijine pe Antonescu în lupta pentru preluarea puterii deoa-rece avea nevoie ca în România situa ia politic i economic s fie stabile pentru demararea O-pera iunii Barbarossa în vederea invad rii URSSului. Astfel, pe 14 ianuarie 1941, Antonescu l-a vizitat pe Hitler la Berchtesgaden unde a aflat detaliile Opera iunii Barbarossa i a primit und verde în a- i elimina adversarii politici. În acela i timp, elementele cele mai radicale din Garda de Fier au format o echip a mor ii pentru asasinarea lui Antonescu, iar mai târziu a pornit Rebeliunea legionar care a fost înfrânt pe 27 ianuarie, iar pe 14 februarie Statul Na ional Legionar a fost abrogat, l sând loc regimului de dictatur militar . Regimul de dictatur militar sau regimul antonescian este un regim de dictatur fascist moderat în ciuda faptului absen ei partidului unic. Acest regim a ap rut ca rezultat al diferendelor dintre Ion Antonescu i legionari i este un regim de dictatur militar datorit situa iei de r zboi care a impus m suri excep ionale. Acest regim este cel mai durabil regim totalitar de dreapta din România, reprezentând culmea acestui tip de totalitarism prin ralierea economic i politic fa de Germania prin adoptarea unei politici dure antisemite, iar dup ce a pus sub administrare româneasc a teritoriului dintre Nistru i Bug denumit Transnistria înc din vara anului 1941, a deportat în Transnistria evrei i igani. Pe 22 iunie 1941 România a intrat în r zboi de partea Puterilor Axei cu scopul de a- i reîntregi teritoriile pierdute în urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940. Pân în 1942, armata român ob inuse, cu câteva excep ii în b t liile de la Odesa i Moscova, victorii, îns o dat cu înfrângerea din b t lia de la Stalingrad din iulie 1942-februarie 1943 care devine un punct de cotitur pe frontul de est, mare alul Antonescu
Horia Sima a devenit conduc torul Mi c rii Legionare dup moartea lui Corneliu Zelea Codreanu din 30 noiembrie 1938. 27 E. Weber, H. Rogger, The European Right, Berkeley, University of California Press, 1965, p. 560-561, apud Vlad Georgescu, The Romanians: A History, Columbus, Ohio State University Press, 1991, p. 213. 28 Vlad Georgescu, The Romanians: A History, Columbus, Ohio State University Press, 1991, p. 213.
26

10

a încercat s încheie armisti iu cu Alia ii, îns f r succes. Datorit pericolului unei invazii sovietice dincolo de Prut, regele Mihai împreun cu partidele politice a dat lovitura de stat pe 23 august 1944, ordonând arestarea lui Ion Antonescu i a mini trilor din cabinetul s u.

Concluzii

Totalitarismul de dreapta din România a fost unul de conjunctur interna ional datorat în principal ascensiunii nazismului în Germania din anii 1930 i afirmarea Germaniei naziste cu acordul tacit al Fran ei i Marii Britanii prin politica de conciliatorism. Spre deosebire de Italia fascist i Germania nazist , în România totalitarismul a ap rut mai târziu i cea mai reprezentativ mi care totalitar a fost Mi carea Legionar care î i trage seva, conform lui Armin Heinen, din mi carea antisemit de la sfâr itul secolului al XIX-lea. Din punct ideologic, Mi carea Legionar nu a avut o ideologie propriu-zis , punând foarte mult accentul pe formarea omului nou, dar avea alte manifest ri precum ortodoxismul exacerbat, antisemitismul, cultul ranului ca personificare a omului neprih nit, asasinatul politic, antidemocratismul i taberele de munc . O alt deosebire notabil fa de regimurile totalitare din Italia i Germania este faptul c în România s-au succedat trei regimuri totalitare de dreapta. În cazul regimului de dictatur regal , acesta a fost un regim improvizat i superficial, semnificativ fiind în acest sens declara ia lui Valer Pop din audien a la Carol al II-lea din 23 iulie 1940: ÄRegimul totalitar din România este numai o form f r con inut, mai mult o parodie decât o realitate [subl. n.]´29. În ceea ce prive te Statul Na ional Legionar, acest regim a fost unul efemer bazat pe o coali ie dintre Ion Antonescu i Garda de Fier între care au existat neîn elegeri atât de o parte cât i de alta. În cazul regimului antonescian, acesta a fost un regim special datorit preg tirii i intr rii României în teatrul de opera iuni ale Axei în timpul celui de-al doilea r zboi mondial.

29

Valer Pop, B t lia pentru Ardeal, Bucure ti, 1991, p. 56, apud Ioan Scurtu, Istoria României în anii 1918-1940, Bucure ti, Bucure ti, 2010, p. 165.

11

Bibliografie

B nic , Mirel, Biserica Ortodox Român , stat i societate în anii ¶30, Bucure ti, Ed. Polirom, 2007. Georgescu, Vlad, The Romanians: A History, Columbus, Ohio State University Press, 1991. Heinen, Armin, Legiunea Arhanghelul Mihail, Bucure ti, Ed. Humanitas, 2006. Hitchins, Keith, România 1866-1947, Bucure ti, Ed. Humanitas, 1998. Surtu, Ioan, Istoria României 1918-1940, Ia i, Ed. Tipo Moldova, 2010. Idem, Istoria românilor în secolul XX, Ia i, Ed. Tipo Moldova, 2010.

12

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful