PREFA
CD-ROMCD-ROM-ul pe care îl prezent m cuprinde imaginile de microscopie optic ale unor esuturi i organe în colora iile uzuale folosite în laboratoarele de histologie i histopatologie. histopatologie. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite m rimi (6x, 16x, 40x), 16x, 40x), iar imaginile ob inute au fost e alonate pe capitole, care reprezint obiectul Histologiei Generale. Generale. În felul acesta, microfotografiile cuprin atât imagini de ansamblu, cât i de detaliu ale preparatelor. Imaginile sunt înso ite de un text explicativ, concis care u ureaz preparatelor. în elegerea structurilor prezentate. În acela i timp CD-Rom-ul ofer posibilitatea unui prezentate. CD-Romexerci iu de diagnostic prin faptul c , acelea i imagini pot fi studiate i f r legend . Acest CD-Rom a fost realizat dup preparatele microscopice din colec ia didactic a CDCatedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul acelea i catedre utilizânduutilizându-se tehnicile histologice obi nuite i diferite colora ii: hematoxilin -eozin , ii: hematoxilin feric , Sudan III, rezorcin fuxin Weigert, orcein , impregn ri cu azotat de Ag, albastru de toluidin , acid osmic, albastru de metil. metil. Imaginile prezentate pe acest CD-ROM constituie un îndrum tor pentru lucr rile practice CDde Histologie destinat studen ilor de la Medicin General , Stomatologie i Colegii, precum i cercet torilor interesa i de aspecte de anatomie microscopic . Colectivul Catedrei de Histologie adreseaz mul umiri studentului de la Medicin General , Iulian erb pentru realizarea tehnic a acestui CD-ROM. CD-

MENIU

INDEX

IE IRE

MENIU
esuturile epiteliale esuturile conjunctive esutul sanguin i hematopoeza esuturile musculare Sistemul vascular esutul nervos Sistemul nervos Organele limfoide
INDEX IE IRE

INDEX ALFABETIC
Arter elastica (aorta) ± HE Arter elastica (aorta) ± orceina Arter elastica (aorta) ± RFW Arter muscular ± HE Ganglion limfatic ± HE Ganglion spinal ± HE Glanda corticosuprarenal ± HE Glanda salivar parotida ± HE Glanda salivar submandibular ± HE submandibula Glanda sebacee ± HE Glanda tubular simpla ± HE Glanda tiroida ± HE Eritrocite ± Giemsa Limfocite ± Giemsa M duva hematogen ± HE M duva spin rii ± crezil violet Maduva spinarii (corn ant.) ± azotat de Ag M duva spin rii-cornul anterior ± HE riiMonocite ± Giemsa Nerv (sec . transversal ) ± HE Osificarea endocondral ± HE Pachet vasculo-nervos vasculoPMN Bazofile ± Giemsa PMN Eozinofile ± Giemsa

MENIU

IE IRE

INDEX ALFABETIC
PMN Neutrofile ± Giemsa Reticulocite ± crezil violet Scoar a cerebeloas ± HE Scoar cerebral ± HE esut conjunctiv dens tendinos ± HE esut conjunctiv lax ± HE esut conjunctiv mucos ± HE esut conjunctiv pigmentar (solz de peste) esut conjunctiv reticular ± HE esut conjunctiv elastic ± RFW esut epit. cilindric simplu ± HE esut epit. cilindric simplu ± mucicarmin esut epit. pseudostrat. cilindric ciliat ± HE esut epit. simplu pavimentos ± azotat de Ag esut epit. strat.pavimentos cheratinizat±HE cheratinizat± esut epitelial-uroteliu ± HE epitelial-

Splina ± HE Timus ± HE Trombocite ± Giemsa esut adipos ± Sudan III esut adipos alb ± HE esut cartilaginos elastic ± RFW esut cartilaginos fibros ± HE esut cartilaginos hialin ± HE

MENIU

IE IRE

INDEX ALFABETIC esut muscular cardiac ± albastru de toluid. trans.) ± HE muscular esut nervos ± fibre long. ± acid osmic esut osos compact (sec . ± acid osmic esut nervos ± fibre trans. esut muscular cardiac ± HE esut muscular cardiac ± HFH esut muscular neted ± HE esut muscular striat ± HFH esut muscular striat (sec . trans. long) ± HE esut osos compact lefuit (sec .) esut osos spongios ± HE Vena ± HE MENIU IE IRE .

Celulele se g sesc în raport de contact i sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare i/sau printr-o cantitate redus de substan intercelular . Epiteliile glandulare Epiteliile senzoriale MENIU INDEX IE IRE . Sunt structuri avasculare.ESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveli i c ptu ire (de suprafa ) esuturile epiteliale sunt alc tuite predominent din celule. substan a de ciment.

eucromi. Nucleii din acela i rând sunt similari ca form . Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabile te dup num rul rândurilor de celule. condensa i. Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofil . uneori în mitoz . acesta din urm putând fi keratinizat sau nekeratinizat. Epiteliile glandulare Epiteliile senzoriale Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat Uroteliu MENIU INDEX IE IRE . m rime i structur . nucleola i. în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici.ESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveli i c ptu ire (de suprafa ) Epiteliile de înveli sunt formate din celule ordonat aranjate i dispuse pe o membran bazal . hipercromi. nucleul picnotic sau absent. adesea picnotici. Forma celulelor din rândul superficial determin tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos. Se disting diferen e structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ. Epiteliu unistratificat sau simplu Epiteliu pluristratificat Epiteliu pluristratificat se caracterizeaz prin prezen a mai multor rânduri de celule. Între aceste dou tipuri extreme . se g sesc aspecte nucleare intermediare.

dispuse pe mai multe rânduri (ex. înconjura i de un sac conjunctiv. Glanda tubulo-acinoas tubulo- Epiteliile senzoriale MENIU INDEX IE IRE . dotate cu un sistem canalicular i a glandelor endocrine. stratul bazal al glandei con ine celule active metabolic. Restul glandei con ine celule poliedrice. Epiteliile glandulare Glanda alveolar simpl Este format din lobuli glandulari. clare. Glande tubulare simple Celule epiteliale înalte. dispuse într-un singur rând pe membrana bazal . Intr în alc tuirea glandelor exocrine. glanda Lieberkun). tubular (ex. dispuse într-un singur rând pe membrana bazal .ESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveli i c ptu ire (de suprafa ) Sunt formate din celule puternic specializate. delimitând un lumen filiform. lipsite de sistem canalicular. care au capacitatea de secre ie i de excre ie. cilindrice. glanda sebacee sebacee).

care delimiteaz un lumen îngust.iar citoplasma celulelor este bazofil . vacuolare (mucoase). glanda submandibular ). sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice. Acinii mic ti sunt cei mai mari. Au lumenul delimitat de celule clare. care delimiteaz un lumen mai larg. dispuse pe o membran bazal . Dispuse intralobular. iar citoplasma este clar . sau extralobular.ESUTURILE EPITELIALE Glanda tubulo-acinoas tubulo- Epiteliile de înveli i c ptu ire (de suprafa ) Epiteliile glandulare Epiteliile senzoriale Organe parenchimatoase. forma i din celule înalte. formând un epiteliu unistratificat. Nucleul sferic. Acinii muco i sunt mai mari decât cei sero i. Canalele excretorii caracterizeaz glandele exocrine. cu citoplasma întunecat . glanda parotid ). Nucleii hipercromi sunt dispu i bazal. alungit sau neregulat . este dispus central. în strom . MENIU INDEX IE IRE . având form semilunar (semilunele semilunele Gianuzzi) Gianuzzi (ex. glanda submandibular ). având un aspect granular (ex. formate din celule dispuse sub form de acini secretori i canalicule excretoare. Acinii sero i sunt mici. sunt forma i din celule mai joase. de form sferic . vacuolar (ex. pseudostratificat sau bistratificat. Între celulele mucoase i membrana bazal se intercaleaz 1-3 celule seroase. în plin parenchim.

Ele formeaz receptorii analizatorilor. Epiteliile glandulare Epiteliile senzoriale MENIU INDEX IE IRE .ESUTURILE EPITELIALE Epiteliile de înveli i c ptu ire (de suprafa ) Sunt tratate în cadrul organelor de sim .

mucicarmin 1.esut epitelial cilindric simplu ± colora ie HE ± Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 1 2 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX . pavimentos cubic sau cilindric mucicarmin). acest epiteliu poate fi pavimentos. iar dup forma celulelor. Enterocite 2. (HE. Celule mucipare 3.

Celule mucipare 3.esut epitelial cilindric simplu ± colora ie HE ± 2 1 3 Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. Enterocite 2. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv _ MENIU + X IE IRE INDEX . (HE. mucicarmin 1. acest epiteliu poate fi pavimentos. iar dup forma celulelor. cubic sau cilindric mucicarmin).

Enterocite 2. cubic sau cilindric HE. (HE mucicarmin). iar dup forma celulelor. acest epiteliu poate fi pavimentos. Celule mucipare 3. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 3 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut epitelial cilindric simplu ± colora ie mucicarmin ± Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. 1.

1. acest epiteliu poate fi pavimentos.esut epitelial cilindric simplu ± colora ie mucicarmin ± Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. cubic sau cilindric HE. iar dup forma celulelor. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Enterocite 2. Celule mucipare 1 3 3. (HE mucicarmin).

1. acest epiteliu poate fi pavimentos. mucicarmin). iar dup forma celulelor. Ciment intercelular 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut epitelial simplu pavimentos ± impregnat cu azotat de argint ± Epiteliu unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. cubic sau cilindric (HE mucicarmin HE.

esut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat ± colora ie HE ± 1. Strat bazal 2. Nuclei 4. Strat cornos 4 1 3 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Strat spinos 3.

esut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat ± colora ie HE ± 1. Nuclei 4. Strat cornos 4 3 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Strat spinos 3. Strat bazal 2.

Cili 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . creind un fals aspect de stratificare.esut epitelial pseudostratificat cilindric ciliat ± colora ie HE ± 2 3 Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric. Nuclei aparent stratifica i 2. dar inegale ca în l ime. determin situarea nucleilor la în l imi diferite. format din celule dispuse pe membrana bazal . Celule mucipare 3. 1. În l imea diferit a celulelor.

cu mai multe rânduri de celule alungite. cu polul apical dilatat ´in rachet ´ i strat superficial format din celule aplatizate ³în umbrel ´. Con in trei straturi de celule: strat bazal. Celule turtite în umbrel 4 2 3 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Celule bazale 3.esut epitelial-uroteliu epitelial± colora ie HE ± Este un epiteliu pavimentos stratificat de tip particular. 1. Membrana bazal 2. strat intermediar. Celule în rachet 4. cu celule cubice.

1. cu celule cubice. Celule bazale 3. Con in trei straturi de celule: strat bazal. Celule în rachet 4. strat intermediar.esut epitelial-uroteliu epitelial± colora ie HE ± 3 Este un epiteliu pavimentos stratificat de tip particular. Celule turtite în umbrel 4 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . cu polul apical dilatat ´in rachet ´ i strat superficial format din celule aplatizate ³în umbrel ´. cu mai multe rânduri de celule alungite. Membrana bazal 2.

Lumen 2. Epiteliu glandular 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .Glanda tubular simpl (intestinul gros) ± colora ie HE ± 1.

Acini sero i 2.esut epitelial glandular (parotida) ± colora ie HE ± 1. Canale excretorii intralobulare 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .

Glanda salivar mixt -submandibular ± colora ie HE ± 1. Acini glandulari mic ti 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .

Acini micsti cu semiluna Gianuzzi 1 2 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Canale excretoare intralobulare 3. Acini glandulari mucosi 2.Glanda salivar mixt -submandibular ± colora ie HE ± 1.

Gland acinoas (glanda sebacee) ± colora ie HE ± 1. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal 2 1 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Celule cu citoplasma vacuolara 2.

Celule cu citoplasma vacuolar 2. Folicul pilos 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX .Gland acinoas (glanda sebacee) ± colora ie HE ± 1.

Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Zona fasciculata cu spongiocite 1 2 3 4 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Capsula 2.Glanda corticosuprarenal ± colora ie HE ± 1. Capilare 4.

Glanda corticosuprarenal ± colora ie HE ± Zon fasciculat cu spongiocite 1. Capilar 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Spongiocite 2.

Celule foliculare 3. Foliculi tiroidieni 2. Insule parafoliculare 4.Tiroida ± colora ie HE ± 1. Capilare perifoliculare 5. Coloid 6. Capsula conjunctiv 6 2 5 4 1 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX .

Coloid 5 4 3 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Capilare perifoliculare 5.Tiroida ± colora ie HE ± 1. Celule foliculare 3. Foliculi tiroidieni 2. Insule parafoliculare 4.

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

pigmentar) adipos pigmentar i esuturi conjunctive în care predomin fibrele ( esutul tendinos aponevrotic. esuturile cartilaginoase) i esuturi conjunctive cu substan a fundamental rigid . esutul conjunctiv lax). esuturi conjunctive cu substan lax fundamental solid dar elastic (ex.ESUTURILE CONJUNCTIVE esutul mucos esutul conjunctiv lax esutul reticular esutul adipos esutul elastic esutul tendinos esutul aponevrotic Tesutul cartilaginos hialin Tesut cartilaginos elastic Tesut cartilaginos fibros Tesut osos esutul pigmentar MENIU INDEX IE IRE esuturile conjunctive. adipos. elastic tendinos. Dup consisten a substan ei fundamentale deosebim: esuturi conjunctive cu substan a fundamental moale sau semivâscoas (ex. substan fundamental i fibre. reprezint un grup heterogen de esuturi cu origine comun mezodermo-mezenchimal fiind alc tuite din 3 componente: celule. osoase mineralizat ( esuturile osoase). dur . elastic). Din punct de vedere histogenetic se împart în esuturi conjunctive de tranzi ie i embrionare i esuturi conjunctive permanente sau adulte. denumite i esuturi de leg tur i suport. . esuturi conjunctive în care predomin celulele ( esutul reticular reticular. Dup varia iile cantitative i calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de esuturi conjunctive. Dup componenta structural care predomin esuturile conjunctive se împart în: esuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în propor ii egale ( esutul conjunctiv lax).

. dar perpendicular pe fibrele planului supra sau sbiacent. reprezint de asemenea un esut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele dou planuri fibroase.ESUTURILE CONJUNCTIVE esutul mucos esutul conjunctiv lax esutul reticular esutul adipos esutul elastic esutul tendinos esutul aponevrotic Tesutul cartilaginos hialin Tesut cartilaginos elastic Tesut cartilaginos fibros Tesut osos esutul pigmentar MENIU INDEX IE IRE esutul aponevrotic.

1.esut conjunctiv mucos ± colora ie HE ± esutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substan fundamental relativ abundent i bazofil . Substan a fundamentala abundenta (bazofila) 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Celule de tip fibroblastic 2.

Substan a fundamentala abundenta (bazofila) 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . 1.esut conjunctiv mucos ± colora ie HE ± esutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substan fundamental relativ abundent i bazofil . Celule de tip fibroblastic 2.

iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formeaz o re ea neregulat . celulele sunt situate relativ distan at. Fibre colagene 2. 1. Substan a fundamental este abundent . Nucleii celulelor conjunctive 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut conjunctiv lax ± colora ie HE ± 2 Reprezint prototipul de esut conjunctiv având o dispozi ie ubicvitar în organism.

celulele sunt situate relativ distan at. Nucleii celulelor conjunctive _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut conjunctiv lax ± colora ie HE ± 1 2 Reprezint prototipul de esut conjunctiv având o dispozi ie ubicvitar în organism. Fibre colagene 2. 1. Substan a fundamental este abundent . iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formeaz o re ea neregulat .

Zona medular a limfoganglionului 2 2. 1. Vase _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut conjunctiv reticular (ganglion limfatic) ± colora ie HE ± 3 1 Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat i cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozeaz cu prelungirile celulelor învecinate care împreun cu fibrele de reticulin formeaz o re ea tridimensional . esutul reticular formeaz stroma organelor limfo i hematopoetice. Celule reticulare 3.

1.esut conjunctiv reticular (ganglion limfatic) ± colora ie HE ± 1 3 2 2 Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat i cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozeaz cu prelungirile celulelor învecinate care împreun cu fibrele de reticulin formeaz o re ea tridimensional . Zona medulara a limfoganglionului _ MENIU + X IE IRE INDEX . esutul reticular formeaz stroma organelor limfo i hematopoetice. Celule reticulare 2. Limfocite 3.

Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H. nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar). 1.E. Nucleu periferic 3. Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv. Septe conjunctive 3 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut adipos alb ± colora ie HE ± 2 esutul adipos. Adipocite cu citoplasma univacuolar 2..

esut adipos alb ± colora ie HE ± 2 1 esutul adipos. 1. nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar)..E. Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv. Nucleu periferic _ MENIU + X IE IRE INDEX . Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu. Adipocite cu citoplasma univacuolar 2.

Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H.esut adipos ± colora ie Sudan III ± 1 esutul adipos. Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu.E. nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar).. 1. Adipocite cu citoplasma univacuolar _ MENIU + X IE IRE INDEX . este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv.

nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar). 1. Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu. Adipocite cu citoplasma univacuolar _ MENIU + X IE IRE INDEX .E.esut adipos ± colora ie Sudan III ± 1 esutul adipos.. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv. Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H.

Fibrele elastice sec ionate transversal se eviden iaz în albastru violet cu rezorcin fuxin Weigert sau c r miziu cu orcein . Fibre elastice sectionate transversal 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . 1.esut conjunctiv elastic ± colora ie resorcina fuxina Weigert ± Reprezint o varietate de esut conjunctiv în care predomin fibrele elastice.

ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Fibre colagene 2. Sept conjunctivo-vascular 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . longitudinala) ± colora ie HE ± Reprezint un esut conjunctiv dens. Este caracteristic dispozi ia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni). 1. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei.esut conjunctiv dens tendinos (sec .

Fibre colagene 2. Este caracteristic dispozi ia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni). Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. longitudinala) ± colora ie HE ± Reprezint un esut conjunctiv dens. 1. Nuclei gemeni ai tenocitelor 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut conjunctiv dens tendinos (sec . ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole.

esut conjunctiv pigmentar (solz de peste) Se eviden iaz prin pigmentul melanic con inut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. 1. Celule cu pigment în citoplasma 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .

1. Celule cu pigment în citoplasma 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut conjunctiv pigmentar (solz de pe te) Se eviden iaz prin pigmentul melanic con inut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea.

esut cartilaginos hialin ± colora ie HE ± 1. Celule cartilaginoase 2. Pericondru 1 2 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Matrice teritorial 3.

Celule cartilaginoase 2.esut cartilaginos hialin ± colora ie HE ± 1. Matrice teritorial 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .

esut cartilaginos elastic ± colora ie resorcina fuxina Weigert ±

1. Fibre elastice 2. Fibre elastice din pericondru

1 2

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

esut cartilaginos elastic ± colora ie resorcina fuxina Weigert ±

1. Fibre elastice

1

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

esut cartilaginos fibros ± colora ie HE ±

1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen

2 1

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

esut cartilaginos fibros ± colora ie HE ±

1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen

1

2
_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

esut osos spongios ± colora ie HE ±

1. Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3. Osteoblaste 4. M duv hematogen cu multe adipocite

1 3 4

esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec . transv.) ransv.)

2
_
MENIU

esut osos compact (sec . long.) Osificare endocondrala

+

X
IE IRE

INDEX

) 4 + esut osos compact (sec . Travee osoase 2. Osteoblaste 4.) Osificare endocondrala X IE IRE INDEX . Osteocite în osteoplaste 3. long. M duv hematogen cu multe adipocite 1 3 2 _ MENIU esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec .) ransv. transv.esut osos spongios ± colora ie HE ± 1.

) ransv. Osteoplaste si canalicule osoase 3 2 1 esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec . Canal Havers 3. Sistem Havers 2.) Osificare endocondrala _ MENIU + X IE IRE INDEX . long.) esut osos compact (sec . transv.esut osos compact lefuit (sec iune transversal ) ± montat in balsam de Canada ± 1.

esut osos compact lefuit (sec iune transversal ) ± montat in balsam de Canada ± 1. Canal Havers 3. Sistem Havers 2.) Osificare endocondrala + X IE IRE INDEX . long. Osteoplaste si canalicule osoase 3 2 esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec . transv.) 1 _ MENIU esut osos compact (sec .) ransv.

transv. Canale Havers 2.) Osificare endocondrala _ MENIU + X IE IRE INDEX .) esut osos compact (sec . Osteocite în osteoplaste 4. Canal Volkman 3. Substan a fundamentala eozinofila (colagen) 1 2 3 4 esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec .esut osos compact (sec iune longitudinal ) ± colora ie HE ± 1.) ransv. long.

) ransv. Osteocite în osteoplaste 4. long. Canal Volkman 3.) Osificare endocondrala _ MENIU + X IE IRE INDEX . transv. Canale Havers 2.esut osos compact (sec iune longitudinal ) ± colora ie HE ± 1.) esut osos compact (sec . Substan a fundamentala eozinofila (colagen) 1 3 2 4 esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec .

long.) esut osos compact (sec .) ransv. Zona de cartilagiu hialin normal i seriat 1 esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec .) Osificare endocondral _ MENIU + X IE IRE INDEX . transv.Osificare endocondral ± colora ie HE ± I 1.

) ransv. transv.Osificare endocondral ± colora ie HE ± I II esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec .) esut osos compact (sec .) Osificare endocondral _ MENIU + X IE IRE INDEX . long.

) ransv. Zona de eroziune 1 2 esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec . Cartilaj hipertrofic si calcificat 2.Osificare endocondral ± colora ie HE ± II 1. long. transv.) esut osos compact (sec .) Osificare endocondral _ MENIU + X IE IRE INDEX .

transv.) esut osos compact (sec . long. Zona de eroziune 2.Osificare endocondral ± colora ie HE ± III 1.osteoid colorat (eozinofil) esut osos spongios 2 esut osos compact lefuit (sec .travee de cartilaj calcificat (bazofil) 1 .osteoblaste periferic . Zona de osteoid .) ransv.) Osificare endocondral _ MENIU + X IE IRE INDEX .

) esut osos compact (sec .) Osificare endocondral _ MENIU + X IE IRE INDEX . Zona de esut osos 2.osteoblaste la periferie 3. transv. Travee osoase . long. Celule hematoformatoare 2 3 1 esut osos spongios esut osos compact lefuit (sec .Osificare endocondral ± colora ie HE ± IV 1.) ransv.osteocite în osteoplaste .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

normoblast policromatofil.ESUTUL ESUTUL SANGUIN I HEMATOPOEZA Este principalul organ hematoformator situat în cavit ile osoase. reticulocit. granulocitar . bazofile). precursor al pl cu elor sanguine. M duva ro ie hematogen Sângele MENIU INDEX IE IRE . metamielocit. cu contur neregulat (nucleu înmugurit). megacariocitul. Seria granulocitar este reprezentat de: mieloblast. Popula ia celular a parenchimului este reprezentat de celule tinere. reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastic . promielocit. Seria eritrocitar este reprezentat de: pronormoblast. se poate recunoa te datorit dimensiunilor mari i aspectului caracteristic: citoplasm acidofil .E. Printre elementele parenchimului se eviden iaz celule adipoase izolate sau grupate i vase sanguine. În colora ia H. bazofile în diferite stadii de evolu ie. mielocit. granulocitul nesegmentat. doar în colora ia May-Grunwald Giemsa. trombocitar . normoblast oxifil. Parenchimul medular este bogat în celule i mascheaz stroma reticulinic . nucleu voluminos. granulocitele segmentate (neutrofile. limfocitar i monocitar . eozinofile. normoblast bazofil. Celulele nu se pot identifica în hematoxilin -eozin . hipercrom. hematie. inelar.

plasma sanguin (reprezint 55% din volumul total al sângelui i care îi confer particularitatea de esut în faz fluid ) i din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezint 45% din volumul sanguin. esutul sanguin prezint trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare). caracterizat printr-o substan fundamental lichid .ESUTUL ESUTUL SANGUIN I HEMATOPOEZA Sângele reprezint un tip particular de esut conjunctiv. suspendate în acest lichid complex. Elementele compartimentului circulant sunt urm toarele: M duva ro ie hematogen Sângele MENIU INDEX IE IRE . compartimentul periferic (sângele circulant) i compartimentul tisular (sângele din esuturi).

Citoplasma este colorat palid roz i con ine granula ii. B. format din mai mul i lobi.ESUTUL ESUTUL SANGUIN I HEMATOPOEZA 1.Grunwald-Giemsa. eozinofile. Diagnosticul diferen ial între cele trei tipuri de PMN se face pe baza dimensiunilor celulei. monocite. colorat în albastru violet. Sunt celule rotunde. Citoplasma este bazofil . M duva ro ie hematogen Sângele MENIU INDEX IE IRE . aspectul nucleului i aspectul granula iilor. Eritrocite (hematii) 2. cu granula ii fine. cu nucleu segmentat. mai greu de observat cu aspect azurofil. Trombocite (pl cu ele sanguine) Studiul elementelor figurate se realizeaz pe baza frotiului sanguin colorat specific May. Polimorfonucleare (granulocite): neutrofile eozinofile bazofile neutrofile. Leucocite (globulele albe) A. 3. Mononucleare: monocite limfocite Sunt celule rotunde cu nucleu nesegmentat. colorat în albastru intens.

M duva hematogen ± colora ie HE ± 1. Megacariocit 2. Nuclei ai celulelor seriei mieloide si normocitare 3 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Celule adipoase 3.

Nuclei ai celulelor seriei mieloide si normocitare 1 2 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX .M duva hematogen ± colora ie HE ± 1. Megacariocit 2. Celule adipoase 3.

anucleate.Eritrocite (hematii) ± colora ie Giemsa ± Eritrocitele sunt r spândite uniform pe toat lama i reprezint popula ia celular predominent . _ MENIU + X IE IRE INDEX . de m rimi aproximativ egale colorate în roz-portocaliu. Apar ca structuri rotunde.

Citoplasma con ine granula ii fine egale ca fom i m rime. uniform repartizate i colorate în rozviolet.PMN Neutrofile ± colora ie Giemsa ± Diametrul este cuprins între 1014 microni. _ MENIU + X IE IRE INDEX . Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uni i prin filamente fine de cromatin .

_ MENIU + X IE IRE INDEX . cei doi lobi fiind uni i printr-un filament fin ceea ce îi confer aspectul de ³desag ´. uniform repartizate. Citoplasma con ine granula ii mari egale ca form i m rime. colorate în ro u-c r miziu.PMN Eozinofile ± colora ie Giemsa ± Au diametrul cuprins între 1217 microni. Nucleul este bilobat.

PMN Bazofile ± colora ie Giemsa ± Au dimensiuni cuprinse între 810 microni. _ MENIU + X IE IRE INDEX . Aspectul nucleului este mai pu in lobat deoarece lobii. nu sunt complet separa i între ei. Sunt colorate în violet întunecat. adeseori au form caracteristic de ³trefl ´. Granula iile din citoplasm sunt inegale ca form i m rime i inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. în num r de 2-4.

În ea se pot eviden ia granula ii fine. azurofile. situat central sau excentric i are un aspect intens cromatic. Nucleul este sferic.Limfocite ± colora ie Giemsa ± Au dimensiuni cuprine între 715 microni. pu in abundent are un aspect palid bazofil. _ MENIU + X IE IRE INDEX . Citoplasma.

_ MENIU + X IE IRE INDEX . dar poate fi i rotund . cromatina fiind dispus în blocuri fine. Citoplasma. Este mai palid colorat decât la limfocit. reniform . Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric.Monocite ± colora ie Giemsa ± Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. azurofile. Con ine granula ii fine. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie. greu vizibile. Forma este ovoid .

_ MENIU + X IE IRE INDEX . reniform . azurofile. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie. Este mai palid colorat decât la limfocit. dar poate fi i rotund .Monocite ± colora ie Giemsa ± Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Citoplasma. cromatina fiind dispus în blocuri fine. Con ine granula ii fine. greu vizibile. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Forma este ovoid .

Con ine granula ii fine. _ MENIU + X IE IRE INDEX . azurofile. dar poate fi i rotund . greu vizibile. cromatina fiind dispus în blocuri fine. reniform .Reticulocite ± colora ie crezil violet ± Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Forma este ovoid . Citoplasma. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Este mai palid colorat decât la limfocit. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie.

În structura lor se distinge o zon central ± cromomerul. _ MENIU + X IE IRE INDEX . Au dimensiuni reduse. colorat violet i o zon periferic ± hialomerul. de aspect azurofil. 2-4 microni.Trombocite ± colora ie Giemsa ± Pe frotiu sunt r spândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. cu margini rotunjite. Prezint o form ovoid .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

scheletal (longitudinal. în sensul alungirii lor i ca urmare sunt denumite fibre musculare.ESUTURILE MUSCULARE Fibra muscular striat longitudinal. miofibrilele. care le solidarizeaz i le asigur vasculariza ia. astfel încât celulele sufer un proces de adaptare func ional . De asemenea ele î i creaz organite specifice contrac iei. transversal) transversal) esuturile musculare sunt formate din celule. Fibra muscular (miocitul neted) neted Fibra muscular striat cardiac (miocitul cardiac) MENIU INDEX IE IRE . Fibrele musculare sunt asociate cu esut conjunctiv. Sunt esuturi specializate pentru func ia de contractilitate.

orientate longitudinal.esut muscular scheletal striat ± colora ie hematoxilina ferica Heidenheim ± 1 2 Extermit ile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Caracterul esen ial este dubla stria ie a acestor fibre: una longitudinal . alta transversal . Miofibrile striate: discuri întunecate i discuri clare _ MENIU + X IE IRE INDEX . determinat de prezen a miofibrilelor. 1. Nucleii sunt numero i. determinat de alternan a regulat de discuri clare i intunecate. situa i sub sarcolem . Fibre musculare cilindrice 2.

determinat de prezen a miofibrilelor. situa i sub sarcolem . alta transversal . 1. Septe conjunctivo-vasculare 2. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3. Nuclei periferici _ MENIU + X IE IRE INDEX . determinat de alternan a regulat de discuri clare i intunecate. Nucleii sunt numero i. Caracterul esen ial este dubla stria ie a acestor fibre: una longitudinal .esut muscular striat (sec iune transversal ) muscular ± colora ie HE ± 1 2 3 Extermit ile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. orientate longitudinal.

Septe conjunctivo-vasculare 2. Nuclei periferici 1 2 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut muscular striat (sec iune transversal ) muscular ± colora ie HE ± 1. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3.

situat central. 1. Nucleii fibrelor musculare 3. nucleul este unic.esut muscular neted ± colora ie HE ± 1 2 3 _ MENIU Are o form alungit . intens eozinofil . Nucleii esutului conjunctiv + X IE IRE INDEX . care este întotdeauna înconjurat de o citoplasm bine vizibil . Fibre musculare netede în fascicole 2. fusiform . Fibra muscular neted prezint un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în form de bastona ).

care este întotdeauna înconjurat de o citoplasm bine vizibil . Nucleii esutului conjunctiv 2 3 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Fibra muscular neted prezint un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în form de bastona ). Fibre musculare netede în fascicole 2.esut muscular neted ± colora ie HE ± Are o form alungit . nucleul este unic. intens eozinofil . 1. Nucleii fibrelor musculare 3. fusiform . situat central.

similar cu cea a fibrei musculare striate scheletale îns nucleul este unic. reprezentate de asocieri de jonc iuni intercelulare. Extremit ile acestor fibre sunt ramificate i legate în sens longitudinal prin discuri intercalare. Miofibrile striate _ MENIU + X IE IRE INDEX . situat central. 1. Fibre musculare cu extremitati ramificate 2. Intersti iul conjunctivo-vascular dintre fibrele cardiace este abundent.esut muscular cardiac ± colora ie hematoxilina ferica Heidenheim ± 2 1 Prezint o dubl stria ie.

Nucleul fibrei musculare 3 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Fibra muscular cardiac 2. Intersti iu conjunctivovascular 3.esut muscular cardiac ± colora ie HE ± 1.

Capilare 2. transversal 1 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Fibre musculare cardiace ± sec .esut muscular cardiac ± colora ie HE ± 1.

esut muscular cardiac ± colora ie albastru de toluidin ± 1. Discuri intercalare 1 2 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Capilare 2.

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

resorcin fuxin Weigert) Weigert) Arterele de calibru mediu sau de tip muscular Sistemul vascular este un sistem tubular închis. mijlocie (media) i extern (adventi ia).SISTEMUL VASCULAR Arterele mari sau de tip HE. lumenul fiind delimitat de endoteliu. Venele Venele sunt vase de calibru variabil ± vene mari. medii sau musculare i arteriole. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . alc tuit dintr-o serie de conducte: artere . Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros. sub iri. bine structuralizat în trei tunici: intern (intima). Arteriolele reprezint un tip particular de artere mici al c ror perete are grosimea dubl fa de diametrul lumenului. delimitat de endoteliu i perete sub ire asem n tor ca structur venelor.care conduc sângele de la inim spre organe. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivo-fibroas . Dup calibru i structur se clasific în artere mari sau elastice (aorta). vene ± care readuc sângele la inim i capilare ± la nivelul c rora au loc schimburile dintre sânge i esuturi i formeaz re ele. Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil. MENIU INDEX IE IRE . Media conjunctiv sau conjunctivomuscular este sub ire. Pachet vasculo-nervos vasculo- Vasele limfatice la fel ca i cele sanguine au lumenul variabil. orceina. orceina. elastic (HE.

Arter elastic (aorta) ± colora ie HE ±

3

In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se coloreaz în rezorcin -fuxin , violet cu respectiv brun cu orcein . esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. 1. Intima: -Endoteliu - Strat subendotelial - Limitanta elastica interna

2 1
_
MENIU

2. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente 3. Adventitia: fibre colagene

+

X
IE IRE

INDEX

Arter elastic (aorta) ± colora ie HE ±

2

In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se coloreaz în rezorcin -fuxin , violet cu respectiv brun cu orcein . esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. 1. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente 2. Adventitia: fibre colagene

1

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

Arter elastic (aorta) ± colora ie orcein ±

In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se coloreaz în rezorcin -fuxin , violet cu respectiv brun cu orcein . esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. 1. Lamele elastice

1

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

Arter elastic (aorta) ± colora ie orcein ±

1

In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se coloreaz în rezorcin -fuxin , violet cu respectiv brun cu orcein . esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. 1. Lamele elastice

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

Arter elastic (aorta) ± colora ie resorcin fuxin Weigert ±

In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se coloreaz în violet cu rezorcin -fuxin , respectiv brun cu orcein . esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. 1. Lamele elastice

1

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

respectiv brun cu orcein . Lamele elastice 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. 1. fenestrate care se coloreaz în violet cu rezorcin -fuxin . dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate.Arter elastic (aorta) ± colora ie resorcin fuxin Weigert ± In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele.

Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2.Arter muscular ± colora ie HE ± 1 In tunica medie predomin fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice. Adventitia: fibre colagene. Caracteristic acestor artere este prezen a între intim i medie a limitantei elastice interne bine reprezentat sub forma unei benzi ondulate. Media: fibre muscularenetede. 1. între care exist esut conjunctiv de leg tur . str lucitoare. fibrocite 3. nuclei fibrocite 2 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX .

Arter muscular ± colora ie HE ±

In tunica medie predomin fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice, între care exist esut conjunctiv de leg tur . Caracteristic acestor artere este prezen a între intim i medie a limitantei elastice interne bine reprezentat sub forma unei benzi ondulate, str lucitoare. 1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite 3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite

2 1 3
_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

Vena ± colora ie HE ±

1

Vase de calibru variabil ± vene mari, mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivo-fibroas . Media conjunctiv sau conjunctivo-muscular este sub ire, iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . 1. Endoteliu 2. Media - fibre musculare netede

2 4 3
_
MENIU

- esut conjunctiv 3. Fibre colagene sectionate transversal 4. Fibrocite

+

X
IE IRE

INDEX

Vena ± colora ie HE ±

1. Tunica medie 2. Adventitie

1

2
_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

Pachet vasculo-nervos vasculo± colora ie HE ±

1. Arteriola 2. Venula

2 4

3. Vas limfatic 4. Nerv

1 2 3 _
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice i amielinice. Neuronii reprezint celule înalt specializate în producerea i transmiterea impulsului nervos. Nucleul neuronului este mare. esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) MENIU INDEX IE IRE . Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în colora ia H.E. s rac în cromatin i prezint un nucleol bine vizibil. Spa iile dintre neuroni con in celule gliale i vase de sânge. Citoplasma este bogat în neurofibrile eviden iabil prin impregn ri argentice. Corpul i prelungirile neuronului alc tuiesc substan a cenu ie iar fibrele nervoase constituie substan a alb . Precizarea tipului de celul glial se poate face numai pe impregn ri speciale. Teaca de mielin se eviden iaz în colora ia cu acid osmic sub forma a dou linii negre întrerupte la nivelul strangula iilor Ranvier. corpusculi Nissl care se coloreaz cu violet crezil sau albastru de metilen. Neuronul este o celul polimorf cu dimensiuni ce variaz între 4-5 i 150 microni.ESUTUL NERVOS esutul nervos este format din celule nervoase dispuse distan at i din prelungirile acestora. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul i din dou tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul i dendritele. veziculos.

Teaca de mielin 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) ± colora ie acid osmic ± 1.

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) ± colora ie acid osmic ± 1. Teaca de mielin 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX .

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) ± colora ie acid osmic ± 1. Strangula ii Ranvier 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Teaca de mielin 2.

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) ± colora ie acid osmic ±

1. Teaca de mielin 2. Strangulatii Ranvier

2

1

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

_
MENIU

+

X
IE IRE

INDEX

impregnare violet.SISTEMUL NERVOS Ganglionii spinali M duva spin rii (HE. HE. cu azotat de argint) argint) Scoar a cerebral Scoar a cerebeloas esutul nervos împreun cu vasele sanguine i esutul conjunctic care le înso esc formeaz organele nervoase care alc tuiesc sistemul nervos. crezil violet. Sistemul nervos se înparte în sisitem nervos periferic format din ganglioni nervo i i nervi i sistem nervos central reprezentat din encefal i m duva spin rii. MENIU INDEX IE IRE .

Nucleii celulelor gliale (Schwan) 3. Fibre nervoase 2. esut conjunctiv 3 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX .Nerv (sec iune transversal ) ± colora ie HE ± 1.

Fibre nervoase 2. Nucleii celulelor gliale (Schwan) 3. esut conjunctiv 2 1 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX .Nerv (sec iune transversal ) ± colora ie HE ± 1.

Celule nervoase ganglionare 2. în zona periferic se dispun neuroni mari. Fiecare neuron este înconjurat de o capsul fibroas dublat de un rând de celule satelite ce reprezint glia periferic . pseudounipolari cu nucleu mare. veziculos nucleolat. subcapsul . Celule satelite 3.Ganglion spinal ± colora ie HE ± 2 3 1 Prezint la periferie o capsul conjunctiv . rotunzi. Fibre nervoase _ MENIU + X IE IRE INDEX . 1. În por iunea central a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenien endogen i exogen .

pseudounipolari cu nucleu mare. 1. veziculos nucleolat.Ganglion spinal ± colora ie HE ± 3 Prezint la periferie o capsul conjunctiv . subcapsul . Celule satelite 3. Celule nervoase ganglionare 2. în zona periferic se dispun neuroni mari. Fibre nervoase 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . rotunzi. Fiecare neuron este înconjurat de o capsul fibroas dublat de un rând de celule satelite ce reprezint glia periferic . În por iunea central a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenien endogen i exogen .

Capilar 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . multipolare. Substan a cenu ie este dispus la interior sub forma literei H cu celule mari. senzitive în cel posterior.M duva spin rii ± colora ie crezil violet ± 3 2 Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase).Corpusculi Nissle în pericarionul celulelor multipolare 2. Nucleii celulelor gliale 3. motoare în cornul anterior i celule mici. 1. Substan a alb e dispus la exterior i este format din fibre nervoase sec ionate transversal.

senzitive în cel posterior. Granulatii în pericarionul celulelor multipolare 2.M duva spin rii ± colora ie crezil violet ± Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). Nucleu cu nucleol + X IE IRE INDEX . motoare în cornul anterior i celule mici. Substan a cenu ie este dispus la interior sub forma literei H cu celule mari. Substan a alb e dispus la exterior i este format din fibre nervoase sec ionate transversal. multipolare. 2 1 _ MENIU 1.

senzitive în cel posterior. motoare în cornul anterior i celule mici. Celula multipolar 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . multipolare.M duva spin rii ± colora ie crezil violet ± Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). Substan a cenu ie este dispus la interior sub forma literei H cu celule mari. 1.Granula ii în pericarionul celulelor multipolare 2. Substan a alb e dispus la exterior i este format din fibre nervoase sec ionate transversal.

Substan a cenu ie este dispus la interior sub forma literei H cu celule mari. Nucleii celulelor gliale 3. Capilar 4 1 4. Substan a alb e dispus la exterior i este format din fibre nervoase sec ionate transversal.M duva spin rii ± colora ie crezil violet ± 3 2 Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). multipolare.Granula ii în pericarionul celulelor multipolare 2. motoare în cornul anterior i celule mici. 1. senzitive în cel posterior. Celula multipolar _ MENIU + X IE IRE INDEX .

Celule stelate multipolare cu neurofibrile în pericarion 2.M duva spin rii (sec iune transversal -corn anterior) ± impregnare cu azotat de argint ± Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). Fibre amielinice 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . multipolare. senzitive în cel posterior. Substan a cenu ie este dispus la interior sub forma literei H cu celule mari. motoare în cornul anterior i celule mici. 1. Substan a alb e dispus la exterior i este format din fibre nervoase sec ionate transversal.

multipolare.M duva spin rii (sec iune transversal -corn anterior) ± impregnare cu azotat de argint ± 1 Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). senzitive în cel posterior. Substan a cenu ie este dispus la interior sub forma literei H cu celule mari. Fibre amielinice 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Substan a alb e dispus la exterior i este format din fibre nervoase sec ionate transversal. Celule stelate multipolare cu neurofibrile în pericarion 2. 1. motoare în cornul anterior i celule mici.

M duva spin rii-cornul anterior rii± colora ie HE ± Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). motoare în cornul anterior i celule mici. senzitive în cel posterior. Substan a cenu ie este dispus la interior sub forma literei H cu celule mari. Substan a alb e dispus la exterior i este format din fibre nervoase sec ionate transversal. multipolare. Celule stelate multipolare 2. Nucleii celulelor gliale 2 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . 1.

Substan a cenu ie este dispus la interior sub forma literei H cu celule mari. Celule stelate multipolare 2. senzitive în cel posterior. 1. motoare în cornul anterior i celule mici. multipolare. Nucleii celulelor gliale 3. Fibre amielinice 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX .M duva spin rii-cornul anterior rii± colora ie HE ± 1 2 3 Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). Substan a alb e dispus la exterior i este format din fibre nervoase sec ionate transversal.

Substan a cenu ie este dispus la interior sub forma literei H cu celule mari. Substan a alb e dispus la exterior i este format din fibre nervoase sec ionate transversal. multipolare. Fibre amielinice _ MENIU + X IE IRE INDEX . Nucleii celulelor gliale 3.M duva spin rii-cornul anterior rii± colora ie HE ± 3 4 1 2 2 Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). 1. Celule stelate multipolare 2. Capilare 4. senzitive în cel posterior. motoare în cornul anterior i celule mici.

celule rotunde granulare i celule gliale.Scoar cerebral ± colora ie HE ± Este un organ parenchimatos. reprezentat prin celule mari. slab bazofil alc tuit din esut nervos. 1. Celule piramidale mari 2. Capilare 1 2 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX . piramidale. Celule gliale 3.

slab bazofil alc tuit din esut nervos. celule rotunde granulare i celule gliale. Celule gliale 3 1 2 3. 1. Capilare _ MENIU + X IE IRE INDEX . Celule piramidalemari 2. reprezentat prin celule mari. piramidale.Scoar cerebral ± colora ie HE ± Este un organ parenchimatos.

Substan alb cenu ie 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX .Scoar cerebeloas ± colora ie HE ± Organ parenchimatos format din esut nervos. Lamela cerebeloas prezint în ax substan a alb format din fibre nervoase cu aspect eozinofil i din nucleii celulelor gliale. 1. Prezint trei straturi celulare: celule pu ine în stratul superficial. Substan 2. celule mici numeroase în stratul profund i celule mari piriforme (Punkinje) dispuse pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezint elementul de diagnostic).

Prezint trei straturi celulare: celule pu ine în stratul superficial. 1. Strat molecular 2. Celule Purkinje 3. celule mici numeroase în stratul profund i celule mari piriforme (Punkinje) dispuse pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezint elementul de diagnostic). Strat granular _ MENIU + X IE IRE INDEX .Scoar cerebeloas ± colora ie HE ± 1 2 3 Organ parenchimatos format din esut nervos. Lamela cerebeloas prezint în ax substan a alb format din fibre nervoase cu aspect eozinofil i din nucleii celulelor gliale.

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

se include i structurile limfoide anexate mucoasei digestive i respiratorii ( esutul limfoid mucosal). Splina Timusul MENIU INDEX IE IRE . care mascheaz elementele componente ale stromei.ORGANELE LIMFOIDE Limfoganglionul Organele limfopoetice periferice i centrale fac parte din sistemul imun i se caracterizeaz printr-o popula ie celular foarte abundent la nivelul parenchimului. În acela i sistem.

Corticala are dou zone ± superficial i profund sau paracorticala. În aceast zon se pot observa celulele reticulare din strom . parenchimul este un esut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub form de insule rotunde de celule mici. bazofile alc tuite din limfocite dar mai ales secundari. Zona medular este format din cordoane limfocitare intens bazofile. separate prin spa ii largi. Splina Timusul MENIU INDEX IE IRE . În corticala superficial .ORGANELE LIMFOIDE Limfoganglionul Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice. cu centru clar. limfoganglionul este format din zon periferic sau corticala i zon central sau medular . Paracorticala reprezentat de limfocite grupate sub form de esut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. hipocrom. Delimitat de o capsul conjunctiv sub care se g se te sinusul subcapsular sau marginal. având în principal rol limfopoetic i de filtrare a limfei. de form stelat cu prelungiri citoplasmatice i nucleu rotund. clare reprezentate de sinusurile limfatice care alc tuiesc esutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei.

Splina Timusul MENIU INDEX IE IRE . respectiv foliculi limfoizi splenici.E. Dispersat în pulpa ro ie se g sesc structuri nodulare. organ limfoid periferic situat pe calea circula iei sanguine. Totalitatea foliculilor limfoizi i a tecilor limfoide periarteriale formeaz pulpa alb . parenchim bogat în celule reprezentat de pulpa alb i pulpa ro ie i stroma reticulinic (greu vizibil fiind mascat de parenchim). Foliculii con in o arter mic . forma i din limfocite reprezentate prin nuclei mici rotunzi hipercromi.ORGANELE LIMFOIDE Limfoganglionul Splina. capilare sinusoide i cordoane celulare intersti iale Billroth care nu se pot delimita pe preparate. este format din capsul conjunctiv -fibroas cu elemente musculare. esutul limfoid lax de filtrare a sângelui este format în principal de sânge (hematii). pulpa ro ie apare ca o mas c r mizie relativ compact . respectiv esutul limfoid dens limfopoetic al splinei. cu perete muscular dispus central sau la periferia acestora. În colora ia H. Pulpa ro ie.

este format din numero i lobuli. MENIU INDEX IE IRE . delimita i de travee conjunctivo-vasculare de origine capsular . forma iuni nodulare mici cu structur lamelar . slab colorat este i mai slab celular . hipercromi (limfocitele T pe cale de maturare). alc tui i din celule epiteliale turtite dispuse concentric ca foile bulbului de ceap . Num rul limfocitelor T este mic fapt ce permite eviden ierea din loc în loc a celulelor reticulo epiteliale din strom . organ limfopoetic central. Fiecare lobul este alc tuit dintr-o zon cortical la periferie i o zon central medular . elementele centrale fiind cornificate. este format din numeroase celule mici reprezentate prin nuclei rotunzi. corpusculi Hassall.ORGANELE LIMFOIDE Limfoganglionul Timusul. de fom stelat cu nuclei mari eucromi. Medulara. bazofil . cu citoplasma omogen eozinofil . Splina Timusul Tot în medulara lobulilor timici se g sesc localizate structuri caracteristice. Corticala mai intens colorat . Mai mul i lobuli pot fi uni i prin zonele centrale.

Cortical 3. Foliculi limfoizi 1 2 4 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Sinul marginal 4. Capsula 2.Ganglion limfatic ± colora ie HE ± 1.

Vase 3 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Celule reticulare 3. Zona medular a limfoganglionului 2.Ganglion limfatic ± colora ie HE ± 1.

Ganglion limfatic ± colora ie HE ± 1. Foliculi limfoizi 2 3 1 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Sinul marginal 3. Cortical 2.

Celule reticulare 2.Ganglion limfatic ± colora ie HE ± 1. Limfocite 3. Zona medulara a limfoganglionului 1 3 2 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX .

Folicul splenic 2. Arteriola centrofoliculara 3. Pulpa rosie 3 2 1 _ + X IE IRE MENIU INDEX .Splina ± colora ie HE ± 1.

Pulpa rosie 3 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX .Splina ± colora ie HE ± 1. Folicul splenic 2. Arteriola centrofoliculara 3.

Folicul splenic 2. Capilare sinusoide venoase 4 2 1 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Pulpa rosie 4. Arteriola centrofoliculara 3.Splina ± colora ie HE ± 1.

Sept 4. Mezoteliu peritoneal 2. Capsula conjunctivomuscular 3. Macrogage cu pigment hematic fagocitar 3 2 1 _ MENIU 4 + X IE IRE INDEX .Splina ± pulpa ro ie ± colora ie HE ± 1.

Timus ± colora ie HE ± Lobuli timici 1. Medular 5. Cortical 4. Corpuscul Hassal 2 4 5 1 3 _ MENIU + X IE IRE INDEX . Sept interlobular 3. Capsula 2.

Timus ± colora ie HE ± Zona medular din lobulul timic 2. Limfocite timice 3. Corpuscul Hassal 2 1 2 _ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

_ MENIU + X IE IRE INDEX .

IE IRE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful