You are on page 1of 15

Anul V, nr.

50 martie 2011
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

apare cu sprijinul

Din cuprins:
Copiii continuã sã fie expuºi pericolelor
Cu ocazie Zilei Siguranþei pe internet au fost prezentate studii privind utilizarea internetului de cãtre copii ºi tineri, precum ºi pericolele la care sunt expuºi aceºtia. (pag. 2)

Sã cãlãtorim împreunã spre Înviere!

Suntem tot atât de bãtrâni ca ºi arterele noastre
Doamna Arteriosclerozã sfideazã cu succes armele medicale ºi mânuieºte un pumnal tot mai mare pe an ce trece. (pag. 8-9)

Micul meu hoþ...
Þi s-a întâmplat vreodatã sã descoperi în ghiozdanul copilului un obiect care sã nu-i aparþinã? (pag. 13)
Editorial de Natalia Corlean
târziu ºi pur ºi simplu nu þi-e foame. Postul Mare este ºi mai mult de atât. E o atmosferã, o stare sufleteascã marcatã de o aºa-numitã „tristeþe radioasã”. În aceastã stare poþi sã intri doar prin trãirea slujbelor specifice acestei perioade, care încep din prima sãptãmânã, prin Canonul cel Mare. Mã doare sufletul pentru bisericile unde nu se face aceastã slujbã ºi pentru cei care nu au experimentat niciodatã trãirea ei tainicã, ce ne învãluie ºi ne adunã din exilul îndepãrtãrii de Dumnezeu. Postul Mare mai este ºi o cãlãtorie. O cãlãtorie împreunã cu Domnul, pe calea spre Înviere, care trece prin greutãþile Crucii ºi ale Patimilor. Nu e grea, pentru cã Domnul, în iubirea Sa, ne duce pe braþe. Trebuie doar sã ne lãsãm purtaþi ºi El ne va da putere sã le facem pe toate. Ce NU este postul? Nu e dietã. De aceea, pe lângã postul alimentar, care ne

(pag. 5)
uºureazã ºi disciplineazã trupul, avem multe altele de fãcut. Sã ne bucurãm de lecturã (ºi mai puþin de televizor sau calculator), sã sporim rugãciunea, sã mergem mai des în Casa Domnului, sã fim mai atenþi la cei din jurul nostru, sã zâmbim, sã dãruim bucurie, sã iertãm. Sã ne rugãm pentru „tot sufletul necãjit ºi întristat” ºi sã ieºim în întâmpinarea lui cu ce putem. O faptã mãruntã, ceva de mâncare sau mãcar un zâmbet, o rugãciune ºi o vorbã bunã - asta putem face indiferent cât de sãraci am fi. Sã nu rãspundem la rãu cu rãu, ci cu tãcere ºi binecuvântare a persoanei respective. Sã îi binecuvântãm mai des pe cei pe care îi întâlnim în fiecare zi, sã mulþumim Domnului pentru toate lucrurile bune din viaþa noastrã. Sã ne curãþãm sufletul prin Spovedanie ºi sã îl împodobim cu gânduri bune, pentru a putea face loc în el lui Dumnezeu.

Postul Mare
Postul nu înseamnã abstinenþã ºi atât. Înseamnã înlocuirea mâncãrii cu hranã sufleteascã. Dacã în general stomacul este o grijã care ne mãnâncã destulã energie ºi resurse, Postul ne invitã sã uitãm de grija asta ºi sã dãm de mâncare ºi sufletului. Spunea Pãrintele Vasile Mihoc cã dacã ne e greu sã postim, înseamnã cã nu postim corect. Pentru cã, dacã înlocuim grija ºi gândul la mâncare cu hranã duhovniceascã (participarea la slujbe în primul rând, apoi rugãciune ºi lecturã duhovniceascã), nu mai simþim foamea. Astfel se întâmplã cã într-o zi în care nu mãnânci nimic pentru a participa la Liturghia Darurilor, care este dupãamiaza spre searã, realizezi cã s-a fãcut

CMYK

2

Eveniment

Siguranþa pe internet

Copiii continuã sã fie expuºi pericolelor
În fiecare an, la începutul lunii februarie, este sãrbãtoritã Ziua Siguranþei pe internet, prilej cu care sunt organizate diverse acþiuni de conºtientizare privind folosirea în siguranþã a internetului. Cu aceastã ocazie, reprezentanþii Consorþiului Sigur.info au prezentat câteva studii privind utilizarea internetului de cãtre copii ºi tineri, precum ºi pericolele la care sunt expuºi aceºtia. O treime dintre aceºtia (32%) vorbesc 60% dintre copii sunt mai deschis pe internet despre problemele contactaþi de pedofili private decât în cadrul discuþiilor directe. Din studii reiese cã trei sferturi dintre Aceste procente sugereazã cã pentru copiii români cu vârste cuprinse între 6 ºi jumãtate dintre copii ºi tineri internetul 17 ani folosesc deja internetul, 60 % dintre este mai mult decât un joc, este viaþa lor. ei sunt contactaþi de pedofili, iar 24 % Internetul este unul dintre spaþiile cu primesc mesaje sexuale. cele mai puþine reguli de utilizare, iar tocDirectorul de comunicare de la Cen- mai aceastã libertate reprezintã unul dintre trul Român pentru Copii Dispãruþi ºi principalele riscuri pentru siguranþa unui Exploataþi Sexual - Focus, Patrick Dani- copil. Cele mai multe greºeli apar în comulevici, a declarat cã pe internet sunt peste nicarea cu necunoscuþi, prin e-mail, chat-uri un milion de imagini pornografice cu copii sau reþele sociale. În general, mesajele ºi alte aproximativ 200 sunt încãrcate zil- sexuale sunt primite de cei care folosesc nic. „În România, peste 90 % dintre ado- site-urile de socializare. Peste 86% dintre lescenþi utilizeazã internetul pentru socia- elevii români au recunoscut cã au cel puþin lizare. Dintre aceºtia, 18 % afirmã cã tran- un cont pe un astfel de site. În plus, 80% smit informaþii personale pe internet cãtre dintre ei recunosc cã mint în privinþa vâralte persoane, iar 14 % discutã cu necu- stei lor, declarând cã au cel puþin 18 ani. noscuþi. În România, din totalul utilizato- Majoritatea nu îºi dau seama cã datele perrilor de Facebook (aproape 3 milioane), sonale sau fotografiile în diverse ipostaze 14 % sunt adolescenþi (12-17 ani), iar rata sunt adevãrate invitaþii pentru pedofili. de utilizare a acestui site de socializare în Mai mult sau mai puþin rândul lor a crescut exponenþial de la începutul anului 2010. În prezent ea este de informaþi 33 % ºi tendinþa este de creºtere”, a mai Tot cu ocazia Zilei Siguranþei pe spus Patrick Danilevici. internet, ofiþerii Institutului de Prevenire ºi Viaþa virtualã devine mai Psihosociologie din cadrul Inspectoratului al Poliþiei Române au un importantã decât cea realã Generalde opinie în mai multerealizatdin sondaj ºcoli Cu ocazia Zilei Siguranþei pe internet þarã, pentru a identifica gradul de infor2011 au fost prezentate ºi concluziile mare al tinerilor cu privire la modalitãþile studiului comparativ EU Kids Online II, concrete de prevenire a pornografiei infanrealizat la iniþiativa Comisiei Europene în tile pe internet. Studiul aratã cã cele mai 25 de þãri europene în anul 2010. Conform expuse sunt fetele. Multe dintre ele au reacestuia, jumãtate dintre copiii ºi adoles- cunoscut cã ºi-au oferit identitatea realã, cenþii cu vârste între 11 ºi 16 ani îºi creea- fotografii sau chiar date despre familia lor. zã mult mai uºor o personalitate proprie De cealaltã parte, mulþi bãieþi recunosc cã on-line decât una în viaþã realã. s-au întâlnit cu persoane de pe internet Tinerii îºi petrec timp pe internet deoa- despre care nu ºtiau foarte multe. rece acesta le oferã posibilitatea de a-ºi Lãsaþi în faþa calculatorului de cãtre exprima opiniile ºi de a-ºi face prieteni: pãrinþi, „pentru a-i ºti în siguranþã” sau în Pentru 50% dintre copiii cu vârste între speranþa cã învaþã sã foloseascã un com11 ºi 16 ani, utilizatori de internet, este mai puter de mici, mulþi dintre copii ajung sã confortabil sã fie ei înºiºi pe internet decât acceseze site-urile cu sexualitate explicitã, în relaþiile reale; spun poliþiºtii. Toate acestea se pot întâm45% dintre copii au subiecte de discuþie pla dacã pãrinþii nu au un minim control diferite în mediul on-line decât în conver- asupra modului de utilizare a internetului saþiile faþã în faþã; de cãtre copil, asupra timpului destinat in-

ternetului ºi asupra comportamentului, în general, în mediul on-line.

Pãrinþii habar n-au
Din raportul EU Kids Online reiese cã aproximativ jumãtate dintre pãrinþii copiilor care au experimentat unul dintre riscurile folosirii internetului nu ºtiu de mesajele primite de copiii lor. Pentru a preveni astfel de situaþii, pãrinþii trebuie sã fie mai atenþi la ce fac copiii lor on-line. Iatã câteva sfaturi în acest sens : comunicaþi-le deschis copiilor avantajele ºi dezavantajele internetului; stabiliþi împreunã reguli de utilizare a computerului ºi a telefonului mobil; nu le restricþionaþi fãrã justificare accesul la computer, pentru cã astfel copilul va fi tentat sã ascundã celor din familie preocupãrile legate de internet. aºezaþi calculatorul în camera cea mai accesibilã familiei; discutaþi despre riscurile la care se expun dacã acceptã întâlniri cu persoane necunoscute, cu care comunicã prin email, chat sau telefon mobil; încercaþi sã aflaþi mai multe despre „prietenii on-line” ai copiilor; închiderea bruscã a calculatorului sau schimbarea rapidã a ferestrelor pe monitor pot fi semne cã ei comunicã cu persoane cu care nu ar trebui; amintiþi-le copiilor cã nu tot ceea ce citesc sau vãd pe internet este adevãrat; le puteþi propune ºi alte surse (cãrþi, reviste de specialitate) ºi încurajaþi-i sã-ºi creeze propria opinie cu privire la ceea ce este adevãrat sau fals; folosiþi programe de filtrare specializate sau filtrele motoarelor de cãutare. Mai multe informaþii, precum ºi detalii despre programele de control parental, care filtreazã ºi controleazã accesul copiilor la internet, sunt disponibile pe site-ul www.sigur.info. A consemnat Natalia Corlean

Eveniment

3

Cãlugãrire la Mãnãstirea Bucium

Tunderea în monahism este un eveniment crucial în viaþa unei persoane care doreºte sã-ºi asume aceastã vocaþie a închinãrii întregii sale existenþe lui Dumnezeu. Un astfel de eveniment deosebit s-a petrecut în obºtea mãnãstirii de la Breaza, în luna decembrie. Având în vedere cã intrarea în cãlugãrie este tot mai rar întâlnitã în aceastã lume secularizatã, nu ne-am fi aºteptat sã mai asistãm curând în Þara Fãgãraºului la o asemenea slujbã. Dar iatã cã de praznicul Întâmpinãrii Domnului, Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a sãvârºit la Mãnãstirea Bucium ºi slujba de tundere a unui rasofor, ºi rânduiala tunderii în monahism a unui vieþuitor al mãnãstirii. Tunderea în monahism înseamnã o renunþare totalã la voia ta ºi încredinþarea deplinã a vieþii tale în mâna lui Dumnezeu, în rânduiala ascultãrii, fecioriei ºi dezlipirii de lucrurile materiale. Este o unire desãvârºitã cu Mântuitorul ºi cu Biserica Sa, cãrora li se obligã sã slujeascã monahul, în duh ºi faptã, pânã la sacrificiul vieþii, aºa cum Mântuitorul S-a jertfit pentru mântuirea lumii. Momentul tunderii presupune, pe lângã tãierea pãrului semnul renunþãrii la voia proprie - ºi primirea hainelor ºi a însemnelor monahului: cãmaºa albã, Elevi din toatã Þara Fãgãraºului au participat sâmbãtã, 19 februarie, la faza crucea pectoralã, paramanul, dulama, brâul, papucii, rasa, potcapul, mantia, localã a Olimpiadei de Religie pentru clasele VII-XII. Aceasta a avut loc la Liceul metaniile, crucea ºi fãclia. Prin voturile Teologic Ortodox „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din Fãgãraº. monahale - ascultarea, fecioria, sãrãcia La manifestarea au participat elevi ai unele întrebãri de tip grilã, fie sã compersoana cãlugãritã se face pe sine, pentru ºcolilor de pe tot cuprinsul Þãrii Fãgãra- pleteze unele enunþuri lacunare, fie sã dea întreaga-i viaþã, dar lui Dumnezeu. Astfel, ºului: ªc. Gen. Nr. 1 Fãgãraº, ªc. Gen. Nr. unele rãspunsuri mai complicate sau sã cãlugãria este comparatã cu un al doilea 2 Fãgãraº, Liceul Teologic Ortodox „Sf. compunã eseuri. Am avut parte de o Botez. Moare omul cel vechi ºi îi ia locul Constantin Brâncoveanu” Fãgãraº (clase- atmosferã plãcutã, elevii fãcând cunoºunul nou. le VII-VIII), Colegiul Naþional „Radu tinþã între ei ºi întrecându-se unii pe alþii în În acest sens, monahul primeºte la Negru” ºi Colegiul Naþional „Doamna rãspunsuri. cãlugãrie un nume nou. Dupã Sfânta Stanca” din Fãgãraº, Colegiul „Aurel În urma rezultatelor obþinute, deºi Liturghie, toþi participanþii la praznicul Vijoli” Fãgãraº, Grupul ªcolar Agricol unele subiecte au fost destul de grele, vor împãrãtesc trec pe la noul monah ºi-l „Av. Dr. Ioan ªenchea” Fãgãraº, Liceul merge la faza judeþeanã a olimpiadei 7 întreabã: „Cum te cheamã, pãrinte?” Teoretic „I. C. Drãguºanu” Victoria, elevi de clasa a VII-a, 7 elevi de clasa a Acesta îºi spune numele, iar celãlalt îi Colegiul Tehnic „Dr. Al. Bãrbat” VIII-a, 7 elevi de clasa a IX-a, 1 elev de rãspunde: „Sã te mântuieºti în Domnul, Victoria, ªc. Gen. Cuciulata, ªc. Gen. clasa a X-a, 6 elevi de clasa a XI-a ºi 1 frate, rugându-te ºi pentru mine”. Aceste Recea ºi ªc. Gen. Hoghiz. elev de clasa a XII-a. Aceastã etapã va lucruri au fost puse în practicã ºi la În total au fost 68 de elevi, din care 17 avea loc în 19 martie la Braºov, de unde Mãnãstirea Bucium, unde pãrintele elevi de clasa a VII-a, 21 de elevi de clasa sperãm ca elevii din Þara Fãgãraºului sã Eftimie a fost tuns în monahism ºi fratele a VIII-a, 12 elevi de clasa a IX-a, 6 elevi se întoarcã îmbogãþiþi sufleteºte ºi cu Costel a fost rasoforit, adicã a urcat pe de clasa a X-a, 11 elevi de clasa a XI-a ºi rezultate bune. Vã vom þine la curent cu treapta intermediarã între treapta de frate doar 1 elev de clasa a XII-a. Olimpiada desfãºurarea evenimentelor într-unul din de mãnãstire ºi treapta definitivã a s-a desfãºurat pe parcursul a trei ore, timp numerele urmãtoare ale revistei. cãlugãriei, primind numele de Trifon. în care elevii au trebuit sã rãspundã fie la Prof. Veronica Simu

Tunderea rasoforului are loc înainte de Sfânta Liturghie, iar slujba cãlugãririi, mai amplã ºi mai importantã, are loc în timpul Sfintei Liturghii, dupã Vohodul Mic. Pãrintele Eftimie, unul dintre cei mai vechi vieþuitori ai mãnãstirii, a urcat trupeºte cu greu treapta cãlugãriei, boala obligându-l sã se deplaseze doar cu ajutorul unui cadru. Pãrintele stareþ Cleopa Negru însã l-a luat, ca naº de cãlugãrie, sub mantia sa ocrotitoare. Cu multã smerenie, candidatul la cãlugãrie a îmbrãcat, peste hainele albe, hainele negre ale cãlugãrului, fãgãduind, dupã rânduiala slujbei, sã petreacã în mãnãstire pânã la ultima suflare ºi sã rabde toate supãrãrile ºi greutãþile vieþii monahale. Toate, cu ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu sã le rânduiascã pãrintelui Eftimie ºi pãrintelui Trifon putere ºi înþelepciune pentru a fi la mãsura înaltei chemãrii la care au rãspuns în viaþa lor. Pr. Marius Corlean

Elevii fãgãrãºeni au participat la olimpiada de religie

4

Actual
Dumnezeu nu poate fi triºat
Dar ºtiþi ce este foarte ciudat? Cã în creºtinism Dumnezeu nu poate fi triºat. Pe Dumnezeu nu-L poþi fenta, ca pe ceilalþi. La Dumnezeu nu merge cu „lasã cã merge ºi aºa” sau „descurcã-te cum poþi, numai sã reuºeºti”. Lui Dumnezeu nu-i plac ºmecherii sau „descurcãreþii”. Pentru cã lui Dumnezeu nu-i plac mediocrii. ªi ºtiþi de ce nu-i plac? Pentru cã ei cred cã se pot „descurca” în viaþã îmbinând cele douã realitãþi, lumeascã ºi spiritualã, dupã bunul lor plac. Aceºti „descurcãreþi”, aceºti ºmecheri, aceºti mediocri nu vor putea niciodatã sã se ridice la înãlþimile spirituale pentru cã nu mai au aripi sau, dacã le-au avut, ºi le-au tãiat. ªi fãrã aripi nu mai au entuziasmul de a se ridica spre înãlþimi. Ceea ce este mai rãu este faptul cã ei nu realizeazã cã neavând aripi nu zboarã, ci se târãsc asemenea unor viermi pe un pãmânt mizerabil plin de mocirlã. ªi chiar dacã nu fac stricãciuni, ei tot sunt în mocirlã, pentru cã nu reuºesc sã zboare.

„Zbor deasupra unui cuib de nãuci” sau

Unde nu-i lege e tocmealã
În înþelepciunea popularã existã zicala „am trãit s-o vãd ºi pe asta”. Poate de aceea tot ce se întâmplã în jurul meu nu mã mai mirã deloc. Sunt sigur cã, la cataclismele sociale care devoreazã simpla bucurie de a trãi a românilor, o simplã declaraþie pare a fi doar o infimã picãturã a unui tsunami devastator. element al unui întreg ecosistem. Cu siguO declaraþie mai mult decât ranþã cã poate avea efecte benefice dacã ciudatã sãmânþa este bunã ºi se doreºte sã rodeascã În urmã cu câteva zile m-a frapat o în acel pãmânt. Dar ce se întâmplã dacã declaraþie fãcutã de cãtre „pionul princi- sãmânþa este rea, iar ceea ce creºte din ea pal” al societãþii noastre româneºti. Nu va produce efecte negative? pentru cã ar fi existat o incoerenþã în afirmaþia sa, sau o greºealã gramaticalã, nici Obiºnuinþã contagioasã pentru cã ceea ce spunea nu ar fi o realitate Astfel de declaraþii aruncate la întâmcotidianã, ci pentru cã lovea în însuºi prin- plare pot determina schimbãri de comporcipiul ordinii morale. Venea din partea tament nu numai la nivelul relaþiilor unei autoritãþi care are în special atribuþia interumane, ci chiar la nivelul relaþiei de a veghea la pãstrarea ordinii morale ºi a noastre cu Dumnezeu. Dacã îmi este perdisciplinei sociale a neamului meu. mis sã mã descurc oricum, folosindu-mã Ideea este simplã ºi poate fi redusã la de orice mijloace pentru a-mi împlini cuvintele: „fiecare sã se descurce cum scopul, la nivelul relaþiei mele cu semenii, poate”; sau, ca sã folosim un limbaj de atunci de ce nu aº încerca acelaºi lucru ºi maidan: „scapã cine poate”. cu Dumnezeu? Ceea ce mã nemulþumeºte îngrozitor Aºa se face cã, dacã ne obiºnuim cu este faptul cã acest dicton vine sã suprime astfel de practici la nivel interpersonal ideea unei ordini morale care este de uman, vom ajunge sã considerãm a fi norsorginte dumnezeiascã, înlocuindu-o cu male astfel de practici ºi la nivel spiritual, una de tip mafiot omeneascã, dar care este gândind cã pânã la urmã ºi Dumnezeu este de sorginte diavoleascã. Cu alte cuvinte, doar un simplu partener într-o afacere a mai angelic spus, într-o lume moralã în noastrã personalã. ªi aceasta pentru cã care nu poþi rãzbi folosindu-te de armele fiinþa ta duplicitarã se ghideazã exact dupã corectitudinii, te poþi ajuta de orice mij- aceleaºi principii pe care þi le-ai indus la un loace, inclusiv de cele imorale, pentru a moment dat. putea rãzbi. Iar dupã ce þi-ai împlinit scopul, poþi sã declari mulþumit ºi sã te justifici prin cuvintele „se poate ºi aºa”, fãrã ca apoi sã atragi dezacordul mulþimii. „Într-adevãr, pe planeta micului prinþ Responsabilitatea cuvântului se gãseau, ca pe toate Poate mulþi veþi spune acum cã aceastã planetele, ºi ierburi declaraþie nu are un rol foarte important în bune ºi ierburi rele. formarea de conºtiinþe. ªi cred cã foarte Prin urmare, seminþe mulþi dintre voi aþi trecut-o cu vederea. bune, de ierburi bune ºi Dar vreau sã fiþi foarte atenþi la rolul pe seminþe rele, de ierburi rele. care cuvintele îl joacã în viaþa noastrã. Numai cã seminþele n-ai cum Cuvântul este asemenea unei seminþe. sã le vezi. Ele dorm în Cât este de micã ºi neînsemnatã o sã- tainiþa pãmântului, pâmânþã? Aproape cã nici nu o bagi în nã când i se nãzare câte uneia seamã. Dar în momentul în care aceastã sã se trezeascã. Atunci începe sãmânþã cade într-un pãmânt fertil, face sã sã se întindã ºi scoate la creascã din ea uneori chiar un arbore soare, mai întâi cu sfiiciune, imens, care îºi va înfige rãdãcinile adânc un firicel plin de farmec ºi neîn pãmânt ºi îºi va înãlþa coroana umbrind vãtãmãtor. Dacã e vorba despre totul dedesubtul sãu. Nebãgatã în seamã la un fir de ridiche ori de trandafir, îl poþi lãsa început, ea devine mai târziu un important sã creascã-n voia lui. Dar dacã-i vorba

Nu vã târâþi, zburaþi!
De aceea eu vã îndemn sã nu încercaþi sã vã descurcaþi oricum în viaþã. Nu fiþi descurcãreþi cu orice preþ. Cãci chiar dacã aþi fi ºmecheri profesioniºti, pe Dumnezeu tot nu o sã-L puteþi triºa. De aceea vã doresc sã vã redescoperiþi aripile cu care sã puteþi zbura lin, dar într-o ordine perfectã, spre cer. Pr. Iosif Ciolan despre o plantã rea, trebuie s-o smulgi numaidecât, chiar din clipa în care ai descoperit-o. Or, pe planeta micului prinþ se aflau niºte seminþe îngrozitoare… seminþele de baobab. Pãmântul planetei era plin de ele. Iar de un baobab, dacã prinzi de veste prea târziu, nu te mai poþi descotorosi niciodatã. Nãpãdeºte întreaga planetã. O strãpunge cu rãdãcinile. ªi dacã planeta este prea micã, ºi dacã baobabii sunt prea mulþi, o fac sã sarã-n aer.” Antoine de Saint Exupéry, „Micul Prinþ”

Fiþi atenþi la baobabi!

CMYK

Viaþa în Hristos

5

Sã cãlãtorim împreunã spre Înviere!
Postul Mare reprezintã (pentru creºtinii ortodocºi), o perioadã mai deosebitã, din moment ce pregãtirea pentru intrarea în acest post este mult mai riguroasã decât în cazul celorlalte posturi de peste an. Aceastã pregãtire începe din Duminica Vameºului ºi a Fariseului, adicã cu 10 sãptãmâni înainte de marele praznic al Învierii, ºi ne ajutã sã trãim o cãlãtorie de refacere spiritualã absolut necesarã în lumea nebunã în care trãim. Postul trebuie privit de fiecare creºtin alãturi de alte douã, la fel ca o cãlãtorie ºi orice cãlãtorie are o „þintã” de frumoase: Pilda cu precisã, þintã care determinã de altfel ºi pre- oaia cea rãtãcitã ºi Pilda gãtirea care se face în vederea efectuãrii cãlã- cu drahma cea pierdutã. toriei în cele mai bune condiþii. Dacã, de Toate trei ni-L descopeexemplu, þinta mea este sã ajung la munte, rã pe Dumnezeu ca pe un Tatã iubitor, bun voi pune în bagaj haine groase, ghete ºi milostiv, care nu are pe nimeni de pierº.a.m.d. În cazul postului, avem de a face dut. Astfel aflãm cã trebuie sã luãm cu noi cu o „cãlãtorie spiritualã”, þinta noastrã fi- ºi „haina” nãdejdii ºi sã lepãdãm ºi toate ind una „deosebitã”, duhovniceascã, astfel nemulþumirile noastre (vezi nemulþumirea fiului mare din pildã!). cã pregãtirea trebuie sã fie pe mãsurã. DUMINICA ÎNFRICOºÃTOAREI JUDECÃÞI. Atunci când te pregãteºti de cãlãtorie, e normal sã-þi faci o listã cu lucrurile pe care Aflãm apoi cã aceastã cãlãtorie spiritualã vrei sã le iei cu tine ºi numai ulterior te care este Postul Paºtilor nu este de fapt apuci sã-þi faci bagajul. Din lista respectivã decât o copie la scarã mai micã a cãlãtoriei se vor pune însã în bagaj numai lucrurile vieþii noastre spirituale de pe pãmânt ºi cã, care vor fi considerate necesare. Trebuie înainte de Bucuria Învierii, vom trece prin sã fim atenþi sã nu uitãm nimic ºi sã nu „testul Înfricoºãtoarei Judecãþi”. Aflãm tot punem nimic din ceea ce e inutil, pentru a acum ºi cã aceastã cãlãtorie se face alãturi nu îngreuna pe cãlãtor. Un bagaj care nu e de semenii noºtri, pe care trebuie sã-i sprifãcut corespunzãtor poate compromite cã- jinim ºi sã le „slujim” ca lui Hristos (Matei lãtoria ºi-l poate pune pe cãlãtor în situaþia 25, 31-46). Bogãþia noastrã sã nu fie averea materialã, ci faptele noastre bune, cu de a nu mai ajunge la þinta fixatã. În cazul acestei cãlãtorii, Biserica, prin care nu trebuie sã ne lãudãm însã. DUMINICA IZGONIRII LUI ADAM DIN Sfinþii Pãrinþi, ne oferã în cele 10 DumiRAI. Vom rememora de ce am ajuns sã nici de dinaintea Învierii lista cu cele trebuincioase, lista cu cele la care trebuie sã „cunoaºtem” pãcatul. Iertarea este o altã renunþãm (pentru cã ne vor încurca), iar virtute care nu poate lipsi din „bagajul” apoi, în timpul Postului, marcajele care ne nostru spiritual (Matei 6, 14-15). Suntem acum gata de plecare ºi… pornim. ajutã sã recunoaºtem Calea. PRIMA DUMINICà DIN POST. Suntem DUMINICA VAMEºULUI ºI A FARISEUînºtiinþaþi cã Dumnezeu ne-a chemat pe LUI. Biserica ne atenþioneazã cã în aceastã cãlãtorie spiritualã nu putem porni ca robi toþi sã facem aceastã cãlãtorie ºi ne-a dat ºi ai pãcatului, ci numai ca ucenici ai virtuþii. îndrumãtori, alegând pe Apostoli ºi pe urAstfel, suntem îndemnaþi sã lepãdãm pã- maºii lor, pentru a nu ne rãtãci de la Calea catul mândriei (al fariseului) ºi sã ne îm- Evangheliei Sale. Suntem îndemnaþi sã brãcãm cu haina virtuþii smereniei (a va- rãmânem ancoraþi în dreapta-credinþã, meºului). În cãlãtoria noastrã spre Bucuria apostolica Ortodoxie (Ioan 1, 43-51). DUMINICA A 2-A. Aflãm apoi cã sunt Învierii avem nevoie de virtuþi, dar nu ºi bine-plãcuþi înaintea lui Dumnezeu cei de pãcate. DUMINICA ÎNTOARCERII FIULUI RISI- care se pun în slujba aproapelui ºi-i ajutã PITOR. Dupã aceastã „avertizare”, primim pe cei „slãbãnogiþi” spiritual ºi (sau) fizic. o „alinare”, cu o învãþãturã dãtãtoare de Vedem cã orice faptã bunã pe care o faci nãdejde ºi bucurie: suntem încredinþaþi cã îi determinã pe semeni sã preamãreascã pe Dumnezeu e Bun ºi Milostiv ºi-l iartã pe Dumnezeu ºi aflãm cã Hristos e „uºa spre cel care a greºit, atunci când acesta se mântuire” ºi Pãstorul cel Bun (Marcu 2, întoarce din greºeala lui. Pilda Fiului 1-12 ºi Ioan 10, 9-16). DUMINICA A 3-A. La jumãtatea cãlãtoRisipitor (numitã de Pãrintele Teofil „pilda cu Tatãl Primitor”) o gãsim în Scripturã riei, Biserica ne oferã un sprijin de nãdejde

împotriva ispitelor, Sfânta Cruce a Domnului. Ne vorbeºte ºi de „crucea omului” - încercãrile vieþii acesteia. Vedem cum „crucea omului” se poate duce numai având ca sprijin „crucea Domnului” ºi aflãm cã sufletul omului este mai presus decât orice mãrire sau bogãþie lumeascã (Marcu 8, 34-38 ºi 9, 1). DUMINICA A 4-A. Suntem puºi apoi sã înþelegem adevãrata valoare a postului ºi a rugãciunii, douã paveze puternice împotriva diavolului. Prin post ºi rugãciune ne pãstrãm „puterea” de a auzi ºi de a mãrturisi pe Domnul, fiind feriþi de acel „duh mut ºi surd”. Aflãm cât de importante sunt rugãciunile noastre pentru aproapele nostru, chiar dacã credinþa noastrã este uneori amestecatã cu necredinþa (Marcu 9, 1732). Tot acum suntem întãriþi prin faptul cã aflãm din Predica de pe munte despre „plata multã din ceruri” a celor ce rãmân drepþi în aceastã cãlãtorie spiritualã care este Postul (dar ºi viaþa noastrã). Vedem cum sunt „fericiþi” de Domnul cei care urmeazã calea virtuþilor, despre care ne vorbeºte în „Scara” sa ºi Sf. Ioan Scãrarul (Matei 4, 25; 5, 1-12). DUMINICA A 5-A. Aflãm tot mai desluºit despre patimile Fiului Omului care vor urma ºi despre atenþia pe care trebuie sã o acordãm cererilor noastre cãtre Dumnezeu, unele dintre ele nefiindu-ne de folos. Suntem îndemnaþi sã cãutãm a fi noi slujitorii celorlalþi ºi sã nu aºteptãm sã fim slujiþi (Marcu 10, 32-45). DUMINICA A 6-A. În ultima Duminicã din Post aflãm de cinstea cu care este primit Iisus în Ierusalim de cãtre cei care urmau sã strige peste câteva zile: „Sã fie rãstignit!” Domnul vine blând ºi se oferã nouã, tuturor, spre a fi primit în „ierusalimul inimilor noastre”. Nu vine în sufletul nostru ca stãpân, ci ca rob. Apoi aflãm cã cei iubiþi de Domnul vor fi ridicaþi din moarte, asemenea lui Lazãr (Ioan 12, 1-18). Domnul ne aºteaptã sã pornim împreunã cu El în aceastã cãlãtorie. Vom trece prin Cruce ºi Rãstignire, dar ne aºteaptã Bucuria Învierii Lui, cu nãdejdea învierii noastre. Sã nu refuzãm invitaþia ºi vom avea parte de o „cãlãtorie” a postului (dar ºi a vieþii) plinã de împliniri duhovniceºti. Pr. Marius Demeter

CMYK

6

Actual

Ne gândim adesea cã e destul tonomat de împlinit dorinþe, în care sã dacã recunoaºtem existenþa lui bagi un numãr exact de fise (fie ele Dumnezeu, cã e destul sã credem cã pomelnice sau slujbe). IuEl existã. Dar nu-i aºa. Nu-i „Sã iubeºti pe Domnul Dumnezeul tãu din toatã inima ta, birea nu poate fi cumpãdestul. Dacã avem doar aceastã din tot sufletul tãu, din tot cugetul tãu ºi din toatã puterea ratã. credinþã, nu suntem cu nimic Iubirea nu înseamnã sã ta”. Aceasta este cea dintâi poruncã. Iar a doua e aceasta: mai presus decât diavolii, pen„Sã iubeºti pe aproapele tãu ca pe tine însuþi”. Mai mare stau cu mâinile în sân ºi sã tru cã ºi ei „cred ºi se mã uit la cer, aºa cum nu decât acestea nu este altã poruncã. (Marcu 12, 30-31) cutremurã”. Ce ne trebuie în înseamnã ca, dacã cineva plus? Domnul ne-a spus-o clar: iubire. vrea sã facã ceva, sã îi pun imeDacã nu avem iubire, credem degeaba. diat beþe în roate, fie doar ºi prin Dar iatã cã, deºi credinþa sãnãtoasã vorbe. Iubirea e vie, se implicã, înseamnã sã iubeºti, noi nu iubim. ªi în se bucurã de celãlalt. loc sã recunoaºtem cã nu iubim, deci nu Iubirea nu se referã numai la avem credinþã, ne umplem de ipocrizie anumite momente sau situaþii ºi ne considerãm credincioºi. Dar ce din viaþa mea, ci la fiecare clipã. rãmâne când va trebui sã trecem testul Iubirii? Pentru cã Dumnezeu ne-a spus *** cã acesta este criteriul Judecãþii. Iubirea cuprinde totul. Iubirea nu înseamnã ca eu, dacã sunt Iubirea înseamnã sã fiu viu, un obiºnuit al bisericii, sã mã apuc sã dau sã vreau sã fac ºi eu ceva bun, cu superioritate lecþii celui care e la înca rãspuns la dragostea neþãrceputul întâlnirii sale cu Dumnezeu ºi nu muritã pe care mi-o poartã ºtie uneori cum sã se comporte. Iubirea Domnul. ªi atunci când face înseamnã delicateþe. altul ceva, sã îl susþin mãcar cu Iubirea nu înseamnã ca, dacã am ajuns o încurajare, dacã nu pot face la bisericã dupã începutul slujbei, sã iau la mai mult. Dacã greºeºte, iubirea închinat toate icoanele (inclusiv cele de la mã îndeamnã sã îi atrag atenþia iconostas, dacã se poate), iar apoi sã îmi cu delicateþe, nu sã îi distrug fac loc prin mulþime (eventual printr-o îmlucrarea. brâncealã). Iubirea înseamnã discreþie. Credinþa înseamnã sã îmi Credinþa nu înseamnã sã îmi iau fustã încredinþez viaþa lui Dumnezeu. la bisericã pentru cã aºa dã bine, dar sã nu Sã Îl ascult, punându-mã sub gãsesc decât una strâmtã, care îmi scoate ocrotirea unui duhovnic, care în evidenþã posteriorul. Nici sã îmi pun o batistã în vârful capului, pe post de nãframã. Iar dacã mi-s „în mã îndrumã. Sã Îl primesc pe Dumnezeu ca Tatã mereu prezent, regulã” ºi fusta, ºi baticul, nu înseamnã cã am motiv sã o judec nu doar sã cerºesc atunci când am vreo problemã, iar apoi sã mã pe cea care nu le poartã. Iubirea îmi cere sã mã îmbrac astfel încât întorc liniºtit la problemele cotidiene. Sfânta Liturghie este cel mai mare dar pe care ni l-a lãsat sã nu îl smintesc pe celãlalt, în bisericã sã încerc sã trec neobservat, sã nu atrag cu nimic atenþia celor care se strãduiesc sã se le- Hristos. E Jertfa pe care El o împlineºte iar ºi iar, pentru mine ºi pentru fiecare dintre noi. Doar þintuit în pat am motiv sã nu fiu pede de grijile acestei lumi ºi sã se roage. Iubirea nu înseamnã sã fiu nelipsit de la bisericã, dar sã nu þin Acolo ºi cu trupul; iar dacã chiar nu pot sã merg, iubirea îmi spune sã particip mãcar cu duhul, rugându-mã în timpul acela. cont de nevoile celorlalþi. Iubirea înseamnã sã îmi schimb întreaga viaþã. Când iubeºti, Iubirea înseamnã sã trãiesc în prezent, sã primesc darurile ºi întâlnirile pe care mi le dã Dumnezeu prin întâmplãri ºi oameni. iubeºti tot timpul, nu doar la anumite ore din zi, în funcþie de Credinþa nu înseamnã sã vânez toate maslurile din împreju- interese. La slujbe spunem „Pe noi înºine ºi TOATÃ viaþa noasrimi, unde sã mã duc „pentru binele familiei, sãnãtate ºi «noroc» trã lui Hristos Dumnezeu sã o dãm”. Nu o parte din viaþã, nu doar în casã”, nici sã consider Sfântul Maslu „mai bun” decât Sfânta anumite momente, când vrem ajutor. Nu doar când ne convine. Ci TOATÃ viaþa. Sfântul Maslu ºi celelalte slujbe nu fac minuni Liturghie. Iubirea nu înseamnã, de fapt, sã pun orice altceva mai presus fãrã ca eu sã fac efortul de a schimba ceva în viaþa mea, de a ieºi decât Sfânta Liturghie. Nici mãcar un pelerinaj fãcut Duminica din rãutate. Iubirea înseamnã ca în timpul slujbelor Dumnezeu sã fie totul în cele mai sfinte locuri, dar care mã þine aºezat în fund, pe scaunul maºinii, exact în momentele în care Hristos Se jertfeºte pentru mine ºi nimic altceva sã nu mã intereseze. Credinþa înseamnã sã iubesc. Înseamnã ca atunci când cinepentru mine pe Sfânta Masã a Altarului ºi mã cheamã sã fiu împreunã cu El. Iubirea mã îndeamnã sã rãspund invitaþiei Lui va se apropie de Bisericã sã îi arãt toatã dragostea ºi iertarea pe care mi-a arãtat-o ºi mie Dumnezeu. Sã îl primesc cu cãldurã ºi plinã de… Iubire. Iubirea nu înseamnã sã alerg pe la nu ºtiu câte mãnãstiri, sã zâmbet, chiar dacã nu le ºtie pe toate de la început. Credinþa fãrã iubire nu înseamnã nimic. dau nu ºtiu câte pomelnice, pentru nu ºtiu câte slujbe, ca sã mi se Natalia Corlean îndeplineascã nu ºtiu care dorinþã arzãtoare. Dumnezeu nu e un

Testul iubirii

ªcoala rugãciunii

7

pare, era vorba. Anume cã trebuie sã parcurgem toate adevãrurile sfinte din Simbolul Credinþei pânã la adevãrul despre Judecata de obºte ºi sentinþa cu privire la soarta tuturor oamenilor. Binevoiþi sã pãziþi aceste douã metode Rugãciunea este un subiect care îl preocupã mereu pe cel care vrea sã aibã o ºi va fi bine. Adãugaþi la aceasta numai sã viaþã sub binecuvântarea lui Dumnezeu. Atenþia pentru o sporire a rugãciunii vã feriþi de rãu ºi sã faceþi binele cu cuvâncreºte însã mai ales în timpul Postului. Ce este rugãciunea? Când ºi cât sã ne tul, cu fapta ºi cu gândul. ªi aceasta este rugãm, cum sã ne raportãm la Dumnezeu? Cum sã facem sã avem o rugãciune toatã programa. primitã de Dumnezeu? Care este diferenþa între pravila de rugãciune ºi starea de Scrieþi pe ceva ºi citiþi mai des: îndatã rugãciune? De ce ne zboarã gândul în timpul rugãciunii? La toate aceste întrebãri ce vã treziþi, meditaþie dumnezeiascã; apoi ne rãspunde Sfântul Teofan Zãvorâtul, ajutându-ne sã mai urcãm o treaptã în rugãciuni scurte cu atenþie ºi simþire ºi ºcoala rugãciunii: toatã ziua: Fereºte-te de rãu ºi fã binele praîncãrcatã de (Ps. 33, 13). Fiecare lucru, ºi cel mai mic, Calea cãtre starea mulþimea gându- sã îl faceþi în cel mai bun mod, ca înaintea de rugãciune rilor, care nu sunt ochiului lui Dumnezeu. Toate relaþiile noastre dupã Dumnezeu, Sã vã cãlãuziþi gândurile cu Dumnezeu se întevoinþa de multele ca ºi cum aþi fi înaintea meiazã pe rugãciune. Totul griji lumeºti, iniconstã în rugãciune. Spre ochilor lui Dumnezeu ma de atracþiile ºi ea sã vã siliþi. desfãtãrile pãÎl avem pe Domnul ºi Mântuitorul cel Rugãciunea nu înmânteºti; de ace- Atotmilostiv, Care întotdeauna este gata seamnã numai a sta în ea, a ne înãlþa sã ne dea ajutor. Cãtre El sã vã îndreptaþi genunchi la rugãciune. A degrabã la Dum- ochii minþii ºi ai inimii voastre. Nu puteþi þine mintea ºi inima înnezeu este totuna merge la bisericã? Rugaþi-vã acasã. dreptate cãtre Dumnezeu cu a ieºi dintr-o Obiºnuiþi-vã sã umblaþi în prezenþa lui înseamnã rugãciune, orice mlaºtinã. Dumnezeu, adicã neîncetat sã-L pomeniþi poziþie ar avea credincioRugãciunile pe Dumnezeu, Cel atotprezent ºi atoatesul. Pravila de rugãciune mici sunt un vãzãtor ºi sã vã cãlãuziþi gândurile, simþiare rostul ei, iar aceastã mijloc foarte bun rile ºi faptele ca ºi cum aþi fi înaintea stare de rugãciune îl are pe pentru acest lu- ochilor lui Dumnezeu. al ei. Calea cãtre ea este cru. Ele învaþã ªi numai cu acestea sã vã îndeletniciþi deprinderea de a-L pomeni totdeauna pe mintea sã stea într-un singur loc; trag puþin pânã când conºtiinþa voastrã se va uni cu Dumnezeu ºi ceasul cel din urmã cu câte puþin voinþa de partea lor ºi o desprind cugetul, care este îndreptat numai spre Judecata. de griji. Acest lucru se manifestã mai pu- Dumnezeu. Dacã veþi izbândi în acest Aºa sã vã siliþi ºi totul va merge bine. ternic ºi mai grabnic dacã le dãm atenþie lucru, nu veþi mai avea nevoie de nicio altã Aceasta va însemna cã înãuntrul vostru îi nu numai în timpul pravilei, ci ºi în cele- învãþãturã. Va veni frica de Dumnezeu ºi veþi închina lui Dumnezeu fiecare pas. Iar lalte ceasuri. Rodul lor neîndoielnic este totul va începe sã se aranjeze. Citiþi paºii trebuie îndrumaþi cãtre porunci. ªi formarea sentimentului pentru Dumnezeu, Evanghelia ºi epistolele Apostolilor, câte poruncile le ºtiþi. Asta-i tot! Fiecare situa- care este nedespãrþit de rugãciunea neîn- puþin în fiecare zi, meditând ºi aplicând în þie o puteþi încadra într-o poruncã ºi înã- cetatã sau este unul ºi acelaºi cu ea. Aici viaþa dumneavoastrã ceea ce citiþi. untru Îi puteþi închina lui Dumnezeu este legãtura vie cu Dumnezeu, þelul vieþii Purtaþi-vã faþã de sine cu asprime, faþã lucrarea voastrã. ªi aºa Îi veþi închina lui duhovniceºti. de ceilalþi fiþi milostivi ºi smeriþi-vã înainDumnezeu toatã viaþa. Ce vã mai trebuie? „În cel somnoros se îngrãmãdesc rapid tea tuturor. Niciodatã sã nu asupriþi pe Nimic. Vedeþi cât este de simplu. ºi gânduri, ºi fapte, ºi patimi”. Trebuie sã nimeni, iar când sunteþi asupriþi, sã mulþuevitãm acest lucru ºi sã cãpãtãm obiceiul miþi. Sã nu osândiþi pe nimeni, sã-i cinstiþi Cum sã ne înãlþãm cu de a-I închina lui Dumnezeu primele noas- pe toþi ca pe sfinþi, iar pe voi sã vã vedeþi mintea la Dumnezeu tre gânduri. Aceasta vine din meditaþia ca pãcãtoºi. Aþi început sã vã rugaþi cu rugãciuni dumnezeiascã. ªi despre aceasta, mi se Sf. Teofan Zãvorâtul scurte ºi aþi renunþat. Dacã nu aþi fi Vãzându-l pe unul dintre fraþi cã stãtea mai atent decât toþi ceilalþi în timpul cânrenunþat, aþi fi ajuns departe; iar acum tretãrii psalmilor ºi mai ales când se recitau antifoanele dinaintea psalmilor ºi cã fãcea gesbuie sã începeþi din nou. Rugãciunea adevãratã este aceea care iese direct din inimã turi ori îºi schimba trãsãturile feþei de parcã ar fi vorbit cu cineva, l-am rugat sã-mi ºi urcã la Dumnezeu. ªi nicio altã rugã- spunã ce noimã avea acea purtare. Acesta, socotind cã nu trebuie sã-mi ascundã un ciune nu este rugãciune dacã nu este aºa. lucru ce-mi putea fi de folos, zise: „M-am obiºnuit de la început a-mi aduna gândurile Cãtre acest lucru trebuie sã ne îndreptãm ºi mintea împreunã cu sufletul, strigându-le: Veniþi sã ne închinãm ºi sã cãdem la Însuºi toatã grija noastrã în lucrarea rugãciunii. Dar, de obicei, mintea noastrã este su- Hristos Împãratul ºi Dumnezeul nostru!” (Psalmi 94, 6) Filocalia

„Obiºnuiþi-vã sã umblaþi în prezenþa lui Dumnezeu”

8

Trup ºi suflet

Trup ºi suflet

În alergarea zilnicã printre furcile caudine ale multor ucigaºi, ºtiinþa medicalã oferã un ajutor deosebit alergãtorului. El poate sã treacã în siguranþã pe lângã domnul Diabet, orbindu-l cu câteva seringi de insulinã. Doamna Pneumonie poate acum sã fie rãpusã împuºcând-o cu penicilinã. Chiar ºi domnul Cancer, dacã este descoperit la timp, poate fi înlãturat prin talentul unui chirurg. Dar, de-a lungul acestui drum, o întâlnim ºi pe doamna Arteriosclerozã, care sfideazã cu succes armele medicale ºi mânuieºte un pumnal tot mai mare pe an ce trece. Arterele produc tulburãri pe o scarã foarte întinsã din cauzã cã ele devin mai înguste, sclerozate (adicã îºi pierd elasticitatea) ºi deci sângele circulã mai greu prin ele. Þesuturile vii necesitã în permanenþã alimentare cu sânge proaspãt. Dacã aceastã alimentare este întreruptã sau împiedicatã, se ajunge curând la consecinþe grave ºi chiar la moarte. Arterele bolnave stau la baza multor afecþiuni cum ar fi: ºocurile de apoplexie (pierdere bruscã a cunoºtinþei ºi a sensibilitãþii, provocatã de ruptura unui vas din creier, urmatã de hemoragie), atacurile coronariene (arterele coronare sunt cele ce hrãnesc muºchiul inimii), anghinele pectorale (durerea care aratã cã inima este lipsitã de oxigen), gangrene (moartea þesuturilor, ce afecteazã, în principal, membrele, uneori ºi viscerele ca ficatul, plãmânul sau intestinul) ºi ulcere, boli de rinichi, precum ºi alte stãri fatale. Ce putem face pentru a înlãtura pe cel mai sãlbatic ucigaº al omului - Arterioscleroza? Literatura medicalã abundã în studii care aratã importanþa reducerii unei substanþe grase numitã colesterol.

9

Suntem tot atât de bãtrâni ca ºi
„Dacã vrei sã cercetezi bine lucrurile, vei vedea cã postul are grijã de sãnãtatea trupului. Iar dacã nu crezi cuvintele mele, întreabã-i pe doctori, sã-þi zicã ei mai bine. Aceºtia spun cã sãnãtatea este menþinutã prin cumpãtare la mâncare, pe când lãcomia duce la tot felul de boli, care distrug trupul.” Sf. Ioan Gurã de Aur transport ºi de utilizare a colesterolului în viziunea difuzeazã bunele sfaturi cã noi organism, a devenit evident faptul ca va- putem reduce ravagiile celui mai mare loarea colesterolului total nu oferã infor- ucigaº. Cum putem acest lucru? Trebuie maþii suficiente. Colesterolul este trans- sã înlocuim sau cel puþin sã reducem portat prin sânge cu ajutorul unor sub- grãsimile rele cu grãsimi bune ºi sã constanþe numite lipoproteine. În funcþie de sumãm cât mai multe fructe ºi legume. densitatea acestor „mijloace de transport”, - Grãsimile rele din alimentaþie, care colesterolul este împãrþit în douã categorii: cresc colesterolul din sânge, sunt: - Colesterolul bun (conþinut în a. Grãsimile saturate de origine anilipoproteinele cu densitate înaltã, HDL): malã: carne grasã de porc, miel, vitã; este implicat în multe funcþii importante pieliþa de la pui; unturã de porc/pasãre; ale organismului, este mai puþin dãunãtor unt, lapte sau preparate din lapte integral. ºi trebuie menþinut la un nivel ridicat. b. Grãsimile nocive de origine vege- Colesterolul rãu (conþinut în talã. Sunt acele grãsimi care provin din lipoproteinele cu densitate scãzutã, LDL): uleiuri vegetale (adicã din grãsimi bune) în este cel care împiedicã circulaþia sângelui urma prelucrãrii chimice; exemple de aliîn vene ºi artere. mente bogate în astfel de grãsimi: margaDepozitele de colesterol rãu sunt ca rinã, biscuiþi, cartofi prãjiþi, mâncare de reziduurile ºi gunoaiele dintr-un sistem de fast-food, chipsuri, prãjiturele, pâine albã. canalizare, care se acumuleazã în pereþii c. Colesterolul din alimente: organe þevilor de drenaj. Pe mãsurã ce se depun (ficat, rinichi, creier); gãlbenuºul de ou. straturile de murdãrie, curgerea lichidelor Uitaþi-vã pe etichetã când cumpãraþi! este tot mai restricþionatã, pânã când þevile Alegeþi produse cu un conþinut scãzut de nu mai funcþioneazã eficient. colesterol ºi grãsimi saturate! O cantitate mare de colesterol rãu în - Grãsimile bune din alimentaþie ajutã sânge formeazã pe pereþii vaselor la scãderea colesterolului, atunci când le sangvine adevãrate „tumori” (depozite) folosiþi cu moderaþie în locul grãsimilor care împiedicã elasticitatea arterelor, rele. Grãsimile bune din alimentaþie sunt ducând la îngustarea ºi chiar înfundarea reprezentate de grãsimile mono- ºi polineacestora. Aceste tumori se numesc saturate. Aici intrã: uleiurile din plante, ateroame, de unde ºi ternuci, seminþe, alune, menul de aterosclerozã avocado, uleiul de pentru tipul cel mai grav mãsline, peºtele. de arteriosclerozã. Peºtele reprezinMulte studii ºtiinþifice tã o sursã de grãsimi recente aratã cã agenþii cei polinesaturate, mai importanþi care mãunele numite acizi resc acest periculos colesgraºi omega trei. terol în sânge sunt: Existã studii care au 1. Consumul de grãarãtat cã 1g/zi de simi animale; acizi graºi omega 3 2. Supragreutatea; a scãzut riscul de deces de cauzã cardio3. Fumatul; vascularã la pacienþii cu infarcte mio4. Emoþiile ºi încordarea (stresul). cardice în antecedente. Cel mai bogat în astfel de acizi graºi omega 3 este somonul.

arterele noastre

Ce este colesterolul?

Colesterolul este un tip de lipide (grãsimi) necesar bunei funcþionãri a organismului. Este util în formarea membranelor celulare, a unor hormoni, a vitaminei D etc. Colesterolul are douã surse: o parte (cea mai mare) se formeazã la nivelul ficatului, din grãsimile din alimentaþie, iar o altã parte provine direct din alimentele care conþin colesterol. Este, deci, normal sã avem colesterol, însã într-o anumitã limitã. Peste 1. Consumul de grãsimi aceastã limitã colesterolul devine nociv. animale 2. Supragreutatea Mult timp s-a considerat cã un nivel crescut al colesterolului produce efecte ªtiinþa medicalã dovedeºte astãzi cã o Surplusul de kilograme este strâns lenegative asupra organismului. Dar, pe cauzã importantã a arteriosclerozei este gat de nivelul de colesterol din sânge, pentru mãsurã ce oamenii de ºtiinþã au început sã alimentaþia cu grãsimi animale. În cã o creºtere în greutate pe fondul þesutuînþeleagã mai multe despre modul de ultimele decenii, revistele, radioul ºi tele- lui adipos (nu muscular, cum se întâmplã

în cazul sportivilor de performanþã) presupune depozitarea grãsimilor în þesutul gras, cu scãderea „colesterolului bun” din sânge, ceea ce duce inevitabil la creºterea „colesterolului rãu” ºi începerea bolii aterosclerotice. Scãderea în greutate chiar cu numai 10% pentru cei supraponderali poate duce la îmbunãtãþiri considerabile ale nivelului de colesterol în sânge. În lume existã peste un miliard de persoane adulte supraponderale, mai multe decât cele 800 de milioane de persoane ce suferã de malnutriþie, se aratã într-un raport al Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii. Cel puþin 300 de milioane de adulþi sunt obezi. Obezitatea progreseazã ºi în rândul copiilor: în lume existã 22 de milioane de copii obezi cu vârsta sub cinci ani. Obezitatea infantilã tinde sã ia proporþii alarmante ºi în Uniunea Europeanã, unde 14 milioane de copii sunt supraponderali ºi numãrul acestora creºte anual cu 400.000. Un studiu al Centrului de calcul ºi statisticã sanitarã din cadrul Ministerului Sãnãtãþii Publice aratã cã în România aproximativ 30% din populaþie suferã de obezitate, iar 20% este supraponderalã; cele mai afectate sunt persoanele cu vârsta între 15-64 de ani. Numãrul copiilor supraponderali e cu 18% mai mare în ultimii zece ani. Biroul European de statisticã - Eurostat susþine cã obezitatea este factor de risc în aproximativ 75% din bolile contemporane. Hrana prea bogatã în zaharuri ºi grãsimi nocive ºi activitatea fizicã redusã sunt principalele cauze ale obezitãþii, care la rândul ei este principala cauzã a unor maladii cronice precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterialã, accidentele vasculare cerebrale ºi

unele forme de can- acumularea acestuia în organism. „Studiul nostru, susþin Andrew cer. Steptoe ºi Lena Brydon, a arãtat cã fiecare 3. Fumatul individ are un rãspuns diferit la nivelul Deºi este deja colesterolului când vine vorba de stres. cunoscut faptul cã Unii dintre participanþi au înregistrat tabagismul are mai creºteri substanþiale ale nivelului de colesmulte efecte negative terol, în timp ce alþii nu au înregistrat nicio asupra corpului, în creºtere. Se pare cã reacþia unei persoane general, ºi circulaþiei la stres este unul dintre mecanismele prin sângelui, în particu- care nivelul de lipide creºte.” lar, multã lume nu cunoaºte legãtura Postul, maica sãnãtãþii exactã pe care fuPe cât suntem de fericiþi cã ºtiinþa a matul o are cu colesajuns la acest rezultat, spune Dr. Mc terolul. Principala relaþie Miller în cartea sa „Boli evitabile”, pe atât dintre tabagism ºi co- suntem de uimiþi descoperind cã cercelesterol este reprezen- tãrile noastre ultramoderne sunt cu 3500 tatã de faptul cã fuma- de ani în urma preceptelor biblice: „ªi a tul reduce nivelul grãit Domnul cu Moise ºi a zis: Grãieºte colesterolului bun. fiilor lui Israel ºi le zi: niciun fel de Acest colesterol ajutã grãsime, nici de bou, nici de oaie, nici de ficatul la filtrarea grãsimii din sânge ºi, cu þap sã nu mâncaþi” (Lev. 7, 22-24). Dumnezeu a accentuat repetat pericât nivelul lui scade, cu atât mai puþinã colul înspãimântãtor al arteriosclerozei. grãsime va fi filtratã de ficat. Asta înseamnã cã mare parte din grãsimea care ar tre- Povaþa Sa preventivã din Legea veche bui filtratã din sânge va rãmâne în sistemul adresatã evreilor, care locuiau într-o zonã sanguin ºi se va depune pe pereþii ar- cu climã caldã, de a nu mânca grãsime aniterelor. Pe lângã reducerea nivelului coles- malã (Lev. 3, 17), poate nu ne-ar strica nici terolului bun, multe studii au arãtat cã nouã, creºtinilor, sau poate mãcar ar trebui fumatul creºte nivelul colesterolului „rãu” sã o avem în vedere. Dacã nu putem sã renunþãm total, mãcar sã renunþãm pentru (LDL) din sânge. Din fericire, aceleaºi cercetãri au arãtat o perioadã de timp, sã dãm voie organiscã efectele fumatului asupra colesterolului mului nostru sã se mai refacã, sã se mai nu sunt permanente. S-a observat cã detoxifice. Din cele de mai sus reiese clar cã facechilibrul dintre colesterolul bun ºi rãu s-a restabilit de la sine dupã câteva sãptãmâni torii care combat arterioscleroza stau înde la renunþarea la fumat. Chiar ºi reduce- tr-un acord deplin cu principiile postului rea numãrului de þigãri fumate poate avea creºtin. Postul, pe lângã dimensiunea duun efect benefic asupra colesterolului. hovniceascã, este ºi maica sãnãtãþii, ne Numãrul mai mic de þigãri fumate înseam- asigurã Sfinþii Pãrinþi. „Luaþi aminte la voi nã cã o cantitate mai micã de substanþe înºivã, sã nu se îngreuieze inimile voastre dãunãtoare din tutun vor intra în corp iar cu saþiul mâncãrii ºi cu beþia” (Luca 21, colesterolul va fi mai puþin afectat. Totuºi, 34), spune Mântuitorul. Iar Sfântul Vasile pentru a reduce la zero problemele cu cel Mare zice cã „bucatele cele grase ºi colesterolul legate de tabagism, este reco- cele de multe feluri neputând sã le mistuie stomacul, multe boli au adus în lume. Iar mandatã renunþarea totalã la fumat. înfrânãrii ºi postului pururea îi urmeazã 4. Stresul sãnãtatea”. Aºadar, þinut cu mãsurã, postul Un studiu realizat de o echipã de este bun doctor ºi pentru trupurile noastre. Cumpãtarea la mâncare, renunþarea cercetãtori englezi de la University College London aratã cã stresul afecteazã pentru un timp la alimentele de origine nu numai tensiunea arterialã, capacitatea animalã, depãrtarea de viciul beþiei ºi al sistemului imunitar ºi anumiþi factori fumatului, câºtigarea pãcii lãuntrice, inflamatori, ci ºi nivelul de colesterol. realizarea gândirii altruiste ºi a vieþii curate Stresul creºte secreþia hormonilor de stres ar reduce multe din bolile, grijile ºi difi(adrenalina ºi cortizolul), care duc la cultãþile oamenilor. Pr. Alexandru Stanciu creºterea sintezei de colesterol, dar ºi la

CMYK

CMYK

10

Actual
foarte multe canale, razele acestui zeu contemporan emit unde aproape nonstop în casele noastre. Ciorba se arde pe foc, copilul zbiarã în pãtuþ de foame, dar „gospodina” nu se miºcã pânã nu vede ce s-a mai întâmplat în programul preferat - care prea des cultivã prostul gust ºi frivolitatea. Filme scoase pe bandã rulantã cu câte o mie de episoade filmate în douã sau trei camere care cel mai adesea nu oferã decât intrigi, dialoguri ºi mentalitãþi ale unei lumi periferice. Oferta e largã, însã important e ca un copil sã fie învãþat sã aleagã ceea ce îi e folositor ºi îl îmbogãþeºte.

Despre educaþie
„Fiul înþelept ascultã de învãþãtura tatãlui sãu, iar cel batjocoritor nici de mustrare.” ( Pildele lui Solomon 13, 1)
Educaþia e esenþialã în viaþa unui om ºi începe încã din primele zile de viaþã ale unui nou-nãscut. Omul trebuie sã înveþe totul, în afarã de instinctul religios cu care se naºte, de la mers ºi pânã la forme ale limbajului. Toate acestea se învaþã în familie, care este primul nucleu social ºi totodatã prima bisericã. Încã din antichitate, societãþile umane au acordat educaþiei un rol esenþial. În lumea anticã, mai ales în civilizaþia grecoromanã, tânãrul învãþa sã scrie, sã citeascã ºi sã mediteze cât mai sofisticat. Romanii au þesut un complex educativ în care ºcoala era îmbinatã cu exerciþiile fizice: „mens sana in corpore sano” ( o minte sãnãtoasã într-un corp sãnãtos). Cea mai durã a fost însã educaþia spartanã, care se baza în special pe exerciþiile fizice duse pânã la epuizare, deprinderea mânuirii armelor ºi a luptei corp la corp. Acest lucru se fãcea însã pentru un ideal nobil: apãrarea patriei în faþa oricãrui invadator.

Muzica
o þarã aflatã în tranziþie. Acesta le rãspunde simplu ºi concis: „Nu aveþi nicio ºansã sã avansaþi dacã nu investiþi în educaþie”. Acest segment a fost neglijat aproape în totalitate, iar învãþãmântul a intrat într-un haos total. Efectul muzicii poate deveni benefic sau distructiv. Muzica clasicã, de pildã, ne poate invita sã meditãm asupra adevãrurilor de credinþã sau asupra unor evenimente istorice. Muzica psalticã îþi înalþã mintea la Dumnezeu. ªi muzica uºoarã poate fi gustatã de unii cu plãcere, poate chiar îmbogãþi culturã generalã. Muzica popularã ne face conºtienþi de apartenenþa la o þarã, cu istoria ºi tradiþiile ei. Existã, de cealaltã parte, ºi muzicã lascivã, versuri incitante sau doar mizerabile. Nu puteþi obliga copiii sã le placã un anumit gen de muzicã sau sã asculte ceva ce nu le place, dar oferiþi-le când sunt încã mici ce e mai frumos, învãþaþi-i sã guste ºi sã înþeleagã muzica de calitate.

ªcoala
Pentru ca un preºcolar sã se poatã integra cu succes în procesul de învãþãmânt, el trebuie sã vinã de acasã ºi din grãdiniþã cu un anume bagaj de cunoºtinþe. Învãþãtorul nu îi poate da copilului ce nu ºi-a însuºit în primii ani de viaþã. Mai apare un alt fenomen: dacã învãþãtorul îl pedepseºte pe elevul indisciplinat, atunci intervine familia: „Are ceva cu copilul meu, care altminteri e foarte bun”. Astfel, copilul este încurajat spre indisciplinã. Cea mai bunã soluþie este conlucrarea cu profesorii, atunci când ei sunt corecþi. Copilul trebuie obiºnuit de acasã ce drepturi ºi îndatoriri are. Dacã un copil este deprins din familie cu ascultarea, atunci la ºcoalã va deveni un elev ordonat care va face reale progrese. Dacã copilul nu este învãþat sã asculte de pãrinþi, atunci nu va asculta nici de învãþãtori sau profesori.

Cei ºapte ani de casã

Sunt esenþiali în dezvoltarea viitorului membru al societãþii: copilul învaþã aspectele esenþiale ale vieþii - primele rugãciuni, frecventarea Bisericii, politeþea, onoarea, deprinderea muncii. În cei ºapte ani de acasã ia fiinþã geniul sau infractorul. Copilul va deprinde în primul rând ceea ce vede ºi aude acasã. Deseori dascãlii sînt neputincioºi în privinþa unor obiceiuri deprinse în familie. Dacã mama ºi tata îl învaþã pe micul om cã totul i se cuvine, atunci tânãrul va creºte în acest spirit. Mai ales în familiile avute, copiilor li se dã totul fãrã a se cere din partea lor un minimum de efort, astfel încît tatãl - care este patron - trebuie sã-ºi facã asociat fiul, care nu ºtie nimic, numai pentru a-i da un loc de muncã în dauna altei persoane calificate. Televizorul Acest aspect particular rãsfrînt la scarã Mai ales dupã evenimentele din naþionalã a influenþat într-un mod negativ dezvoltarea. Un diplomat japonez aflat în decembrie 1989, când la televizor este România este întrebat în ce sã investeascã program non-stop ºi avem la dispoziþie

Rolul educaþiei
Din programul educaþional fac parte ºcoala ºi Biserica. Alãturi de profesor, preotul este la rândul sãu un învãþãtor veritabil. Prin colaborarea dintre ºcoalã ºi Bisericã se poate implementa cultura adevãratã ºi pot fi promovate valorile creºtine. Biserica nu trebuie sã stea deoparte, ci trebuie sã le vinã în întâmpinare pãrinþilor. Accesul la informaþii de tot felul e o provocare pentru copii ºi tineri, iar Biserica, ºcoala ºi familia trebuie sã îºi îndeplineascã misiunea cu tact ºi delicateþe. Pr. ªtefan Botoran

Cuvânt de pateric

11

Cãlãtoria spre ceruri
Informaþii
Tot creºtinul trebuie sã aibã urmãtoarea diagramã pe biletul care serveºte la cãlãtoria cãtre ceruri. Acest bilet se vinde la agenþia evlaviei. Pentru uºurinþa celor ce vor sã cãlãtoreascã la ceruri, dispun urmãtoarele informaþii:

ce vei primi vesta de ploaie a iubirii, mergi direct spre Casa lui Dumnezeu. Apropie-te de scaunul Spovedaniei ºi acolo aratã biletul, pentru cã trebuie sã plãteºti cu fricã tot ce þi se va cere. Apoi, composteazã-l prin Iisus Hristos în Sfânta Împãrtãºanie, primind Cinstitul Trup ºi Sânge al Acestuia ºi mergi mai departe în cãlãtoria ta. Te salut ºi eu ºi sper, prin mila lui Dumnezeu ºi a rugãciunilor tale, sã ne întâlnim în ceruri. Amin.

Tren sau avion cãtre ceruri
Plecare : în orice clipã. Sosire: când rânduieºte Dumnezeu.

Însemnãri
Foto: Dragoº Tudor, Braºov

Preþul la bilete
Cl.I : (trenuri rapide)
Curãþire ºi Martiriu sau Împlinirea pe deplin a virtuþilor din Evanghelie: Rânduialã, Curãþire ºi Supunere. Duhul abnegaþiei, izvorât din Iubirea divinã. -

Ca sã putem sã ne ferim de boli ºi epidemii pe toatã durata cãlãtoriei, cãlãtorul trebuie sã aibã o rãdãcinã de credinþã, frunze umede ale speranþei, flori mirositoare ale iubirii, crini ai curãþeniei, abstinenþã ºi lemnul Crucii. Toate acestea trebuie ca pasagerul sã le lege cu fibrele îngãduinþei ºi sã le aºeze în vasul rugãciuni, fierbând în focul iubirii, udându-le mai apoi cu vin de bucurie sfântã. ªi, împreunã cu umezeala modestiei, sã le acopere cu capacul tãcerii.

Cl. II: (Tren direct)
Pocãinþa. Încrederea în Dumnezeu ºi facerea de fapte bune. Rugãciune, post ºi umilinþã.

Reþeta vindecãrii sufletului

Mergi sã primeºti rãdãcina sãrãciei duhovniceºti, frunzele rãbdãrii ºi încingãtoarea de aur a smereniei cu binecuvântarea bolnavilor ºi ascultarea, trecându-le prin Cl. III: (Tren obiºnuit) ciurul gândurilor curate, punându-le pe toate în vasul curat al perRespectarea poruncilor lui Dumnezeu ºi ale Bisericii. soanei tale. Apoi, apa iubirii, iar dedesubtul vasului aprinde Îndeplinirea obligaþiilor cãtre aproapele. flacãra râvnei dumnezeieºti. ªi, dupã ce le fierbi pe cât cu putinþã, varsã-le cu pricepere duhovniceascã ºi gustã din acestea cu Cl. IV: (Tren de urgenþã) cochilia pioºeniei, ºi nu te întoarce înapoi în zilele vieþii tale. Pocãinþã la ceasul morþii. Rugãminte pentru iertarea Aceasta este cea care vindecã mulþimea de pãcate. pãcatelor. Ieromonahul Hariton, în volumul „Buchet de flori din Grãdina Maicii Domnului” Observaþii 1. Bilet de întoarcere nu existã. 2. Trenuri de distracþie ºi spectacole nu sunt. 3. Copiii mici, minori, deoarece sunt curaþi la minte, cãlãtoresc gratis, este îndeajuns sã facã parte din Bisericã. 4. Pasagerii sunt rugaþi sã nu aducã cu ei nimic, decât fapte bune, dacã vor sã poatã ajunge în tren ºi acesta sã nu întârzie. 5. Pasagerii se pot urca în toate staþiile. 6. Fiecare bilet este valabil numai dacã este ºtampilat cu credinþa ortodoxã ºi harul sfinþitor. Cãlãtorule, lasã-le pe toate, pe timpul nopþii, în puterea luminii gândului, ºi gustã din aceastã cupã dimineaþa ºi seara ºi fii sigur cã vei gusta viaþã veºnicã ºi sãnãtate din belºug. Ca sã treci de vamã ºi sã pãºeºti în casa lui Dumnezeu, trebuie sã pui înãuntrul rucsacului cu care cãlãtoreºti smerenia, apoi, deasupra, ascultarea ºi, peste ele, rugãciunea. Apoi, sã umpli golul cu biruinþa patimilor ºi dupã

Omul se cunoaºte dupã fapte
Pomul se cunoaºte dupã roade ºi omul dupã fapte. Nu este un merit sã trãieºti mult, cel mult dacã ai ambiþia sã te înscrii cumva în seria recordurilor. Important este sã trãieºti cu folos, iar pentru aceasta trebuie sã ai ºi o educaþie de la pãrinþi, pe care eu am avut-o. De aceea, în ziua mea de naºtere, mã rog întâi cu rugãciunea intimã de dimineaþã pentru pãrinþii mei care mi-au dat viaþã, dar nu numai viaþã, cã aceasta încã n-ar fi mare lucru, dar pentru cã mi-au dat o educaþie. De la tatãl meu, care era un om plin de înþelepciune, am învãþat ca niciodatã sã nu iau nimic în tragic, iar de la mama mea, care era un tezaur de folclor, am învãþat credinþa în Dumnezeu, teama ºi iubirea faþã de El, respectul faþã de propria mea demnitate, munca ºi respectul faþã de demnitatea altora. Mama mea ne spunea nouã, copiilor, cu precãdere un proverb pe care-l moºtenise ºi ea de la înaintaºii ei: „Decât sã întind în unt ºi sã mã uit în pãmânt, mai bine sã întind în sare ºi sã mã uit la soare.” Dacã m-ar întreba cineva „Ce-ai învãþat de la mama dumitale?”, i-aº rãspunde: „Asta am învãþat: sã mã uit la soare.” ªi dacã Dumnezeu va hãrãzi aceastã luminã ºi dincolo de mormânt, voi fi într-adevãr fericit. ÎPS Bartolomeu Mitropolitul Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului

ceilalþi sã se poarte Predica de pe munte cuToþi dorim cavorbeascã frumos, sãbine noi, sã ne ne pãstreazã alimentele mai mult timp, asculte pãrerile, sã ne ajute. Domnul fãrã ca ele sã se strice. Tot astfel ºi Hristos ne-a învãþat sã ne purtãm cu învãþãtura Domnului, dacã o primim ceilalþi aºa cum am dori ca ei sã se poarte în inimã, ne apãrã. De aceea, trebuie cu noi (chiar dacã ei nu fac acelaºi lucru). sã fim ºi noi ca sarea, sã pãstrãm învãþãtura Dom1. Caietul de versete nului ºi, prin fapte bune, sã o rãsDumnezeu ne-a învãþat multe lucruri de mare pândim, aºa cum folos. Le gãsim scrise în Biblie. Ca sã le reþineþi mai uºor, vã se rãspândeºte propun sã vã construiþi un caiet. Pe coperta lui scrieþi: „Caiet lumina în întu- cu versete biblice”. De câte ori gãsiþi câte un verset care vã neric. place ºi vreþi sã îl þineþi minte, scrieþi-l în caiet. La fiecare IUBIREA. Domnul puteþi desena ceva sau puteþi lipi o iconiþã. Iisus ne-a lãsat o sinÎncepeþi cu Predica de pe munte. Vã propun sã citiþi capigurã poruncã: iubirea. tolele 5, 6 ºi 7 din Evanghelia dupã Matei ºi sã notaþi pe un Iubirea pentru Dum- caiet versetele biblice care v-au plãcut mai mult. nezeu, pentru oameni, Adãugaþi în caiet ºi alte versete biblice, dupã ce veþi mai chiar ºi pentru duº- citi în alte zile din Biblie. Veþi realiza astfel o comoarã de mani. Atunci când mare preþ pentru sufletul vostru. ªi... cine ºtie?! Peste câtva iubim, noi ne asemã- timp, vã invitãm sã ne arãtaþi caietele, ca sã rãsplãtim munca nãm foarte tare cu voastrã! Domnul Hristos. 2. Careul de cuvinte Dacã vom cãuta sã Încercuiþi cuvintele care se referã împlinim ceea ce ne-a la învãþãturile Domnului din Predica de pe spus El, vom fi fericiþi. munte. Citiþi, însã, ºi din Biblie! Nu trebuie sã ne îngrijorãm cã nu vom avea ce sã mâncãm sau cu ce sã ne îmbrãcãm. Cel care se îngrijeºte de pãsãrile cerului ºi a fãcut florile atât de frumoase se va îngriji ºi de noi, care suntem mult mai importanþi decât acestea! Dumnezeu ºtie toate nevoile noastre, El ºtie mai bine decât noi cele ce avem nevoie.

Activitãþi practice

Domnul Hristos era mereu înconjurat de oameni dornici sã-L asculte sau sã se vindece de bolile lor. Într-una din zile, Domnul Hristos S-a retras pe un munte nu foarte înalt, aproape de lacul Ghenizaret. Însã L-au urmat ºi de data asta o mulþime de oameni: bãrbaþi ºi femei, copii, tineri ºi bãtrâni. Vãzându-i atât de mulþi, Mântuitorul le-a poruncit sã se aºeze pe iarbã, iar El a început sã-i înveþe cum sã împlineascã voia lui Dumnezeu. Le-a spus cã nu ajunge doar sã asculþi Cuvântul lui Dumnezeu, ci trebuie sã-l ºi împlineºti. Toate învãþãturile Domnului rostite pe acest munte sunt cuprinse în Evanghelia dupã Matei, capitolele 5, 6 ºi 7. Sunt foarte, foarte frumoase! FERICIREA. Dintotdeauna oamenii au cãutat fericirea. ªi noi vrem sã fim fericiþi, în fiecare zi. Domnul Hristos ne-a învãþat cum se dobândeºte fericirea, arãtând cã ea depinde în mare mãsurã de noi. „Fericiþi cei sãraci cu duhul, cã a lor este Împãrãþia cerurilor. Fericiþi cei ce plâng, cã aceia se vor mângâia. Fericiþi sunt cei blânzi, cã aceia vor moºteni pãmântul…”. Aceste învãþãturi poartã numele de Fericiri. Ele sunt în numãr de 9 ºi se cântã sau se citesc la Sfânta Liturghie, când preotul intrã în altar cu Sfânta Evanghelie. Ne sunt deci amintite REGULA DE de fiecare datã când ne prezentãm la AUR întâlnirea cu Domnul Hristos de la Sfânta „Toate câte voiþi sã Liturghie. SAREA ºI LUMINA. „Voi sunteþi vã facã vouã oamenii, sarea pãmântului... voi sunteþi lumina asemenea faceþi ºi voi lumii”, continuã Domnul Hristos. Sarea lor.”

CMYK

Paginã realizatã de Pr. Ion Tãrcuþã

Educaþie creºtinã
Þi s-a întâmplat vreodatã ca într-o searã, în timp ce-i pregãteai ghiozdanul copilului pentru grãdiniþã sau pentru copil care este tot timpul ºcoalã, sã descoperi în el un obiect (jucãrie lãudat ºi apreciat de cei sau rechizite) care sã nu aparþinã micuþu- din jur. La copiii mai lui tãu? În acel moment, primul gând care mari, de peste 9 ani, furtul îþi vine este cã obiectul a fost împrumutat poate sã aparã ºi atunci de la un coleg, sau, mai rãu, a fost furat. când existã conflicte în „Împrumutul” fãrã a cere voie familie sau pãrinþii s-au Pentru a ºti cum sã procedezi în astfel despãrþit, ori în cazul în de cazuri, trebuie sã þii cont mai ales de care un grup de prieteni nu-l acceptã în rândul lor. vârsta copilului. Dacã ai un copil pânã în 6 ani, nu tre- Dorinþã de a imprebuie sã-þi faci griji foarte mari, deoarece siona preºcolarii nu fac încã diferenþa între „al La o vârstã mai mare, meu” ºi „al altuia”. Copilul este la vârsta la care îºi doreºte tot ce vede ºi vrea sã aibã peste 10-11 ani, apare furtot ceea ce îl atrage. Dar asta nu înseamnã tul de bani, explicabil adecã trebuie sã lãsãm lucrurile aºa, motivând sea prin dorinþa de a se imcã „este prea mic ºi nu ºtie”. Dimpotrivã, pune în faþa colegilor, de a este nevoie sã-i explicãm prichindelului cã demonstra cã îºi poate permite orice ºi obiectul respectiv trebuie înapoiat celui de pãrinþii nu-i refuzã nimic. Copilul este la care l-a luat ºi chiar sã-l îndemnãm pe el complexat de faptul cã nu este bãgat în sã facã lucrul acesta. Dacã are peste 3 ani, seamã de anturaj ºi gãseºte astfel modaliîl putem învãþa sã-ºi cearã iertare per- tatea de a impresiona în diverse feluri: le face cinste colegilor sau îºi cumpãrã soanei pãgubite. Acest moment este un bun prilej sã stai diverse obiecte pe care ceilalþi ºi le doresc, de vorbã cu micuþul tãu, dacã n-ai fãcut-o dar nu ºi le pot permite. Dincolo de aceste motivaþii, cel mai pânã acum, despre ce înseamnã „a împrumuta” ceva (cerând voie ºi înapoind obiec- important este sã rezolvi conflictul interior tul împrumutat) sau „a fura” (provocân- al copilului ºi sã adopþi atitudinea potridu-i o mare durere celui care nu-ºi mai vitã. Nu reacþiona exagerat ºi nu trece la gãseºte maºinuþa preferatã, de exemplu). mãsuri extreme, ci încearcã sã ajungi la o Niciodatã sã nu recurgi la pedeapsã soluþie prin dialog. Roagã-l sã se punã în fizicã sau la ameninþãri pentru a-l intimida locul celui de la care a furat ºi sã-ºi dea pe copil, pentru cã este posibil ca, în loc sã seama ce ar simþi dacã lui i-ar dispãrea înceteze acest comportament urât, sã fie jucãria preferatã sau stiloul cel nou. Aratentat sã continue sã fure. Este ºtiut cã, la tã-þi dezaprobarea faþã de acest obicei ºi vârsta preºcolarã, dacã îi spunem unui învaþã-þi copilul sã preþuiascã ceea ce are. Dacã totuºi copilul nu pare convins de copil „Nu face asta...”, el sigur aºa va face.

13

Micul meu hoþ...

ceea ce-i spui, ajutã-l sã se redescopere ca persoanã unicã ºi valoroasã: „Poþi sã demonstrezi celorlalþi cã eºti deosebit fiind tu însuþi, cu toate calitãþile pe care le ai: pictezi foarte frumos sau cânþi la chitarã, cunoºti o limbã strãinã etc.” De asemenea, îi poþi propune sã-ºi cheme colegii la el acasã, pentru a le arãta expoziþia de dinozauri în miniaturã sau colecþia impresionantã de maºinuþe. Astfel, copilul va înþelege cã existã ºi alte cãi prin care poate câºtiga admiraþia celorlalþi, integrându-se într-un grup aºa cum este el cu adevãrat, fãrã a minþi.

Diferenþa între dorinþã ºi nevoie
Chiar dacã în zilele noastre copiii sunt „bombardaþi” cu foarte multe tentaþii, noi, pãrinþii, trebuie sã-i învãþãm sã-ºi controleze impulsurile ºi sã aleagã obiectul necesar, din multitudinea de oferte inutile. Este bine sã-i ajutãm sã discearnã între dorinþã ºi nevoie încã de mici, oferindu-le sume simbolice ºi explicându-le cã, dacã îºi cumpãrã o maºinuþã, nu îºi mai pot lua ºi prãjiturã. Sã nu uitãm sã-i încurajãm pentru alegerile pe care le fac ori de câte ori s-au purtat bine! Psiholog Lizetta Mihãilã www. itsybitsy.ro lui nu este în sine o pacoste. Trebuie sã distingem între persoanã (etern valoroasã) ºi comportamentul ei rãu. Toþi copiii au nevoie de o atenþie individualã regulatã din partea adulþilor care-i învaþã. Cunoscând relaþiile lor speciale cu copiii, pãrinþii obiºnuiesc sã jongleze cu acest lucru. Chiar atunci când o mamã e ocupatã cu alþi copii, un zâmbet aici, o îmbrãþiºare dincolo pot fi distanþa între siguranþã ºi disperare. Dacã am fost aspri faþã de un copil, trebuie sã ne revanºãm pentru asta. Când ne-am pierdut controlul ºi am strigat furioºi, sã încercãm sã începem cu „Te iubesc nespus, dar…”. Maica Magdalena, „Cum sã comunicãm copiilor credinþa ortodoxã”

Motivul din spatele acþiunilor
La un copil cu vârsta peste 6 ani, încep sã se contureze noþiunile de bine-rãu, al meual tãu, ºi poate sã facã deosebirea între „a ºterpeli” cu bunã ºtiinþã sau a cere voie pentru a lua un obiect care nu-i aparþine. Dacã existã episoade repetate de furt, iar copilul nu vrea sã dea nicio explicaþie, sau, mai rãu, nu vrea sã înapoieze obiectele, atunci pãrinþii trebuie sã gãseascã motivul adevãrat al acþiunilor copilului. Acesta poate fi faptul cã se simte neglijat ºi vrea sã atragã atenþia asupra lui (de exemplu, atunci când este gelos pe apariþia unui frãþior în familie), sau vrea sã se rãzbune pe doamna învãþãtoare pentru cã l-a certat în faþa clasei, sau furã de la un

Copiii au nevoie de atenþie
Pentru a se dezvolta ca persoanã, fiecare copil trebuie luat aºa cum este. Fiecare trebuie sã primeascã atenþia necesarã. Dacã nu bãgãm în seamã un copil, nu trebuie sã fie din neplãcere sau plictisealã, trebuie sã o facem din motive pedagogice; de exemplu, atunci când copilul trebuie sã înveþe sã nu întrerupã pe alþii sau sã accepte faptul cã nu este întotdeauna în centrul atenþiei. Fiecare este cineva pentru care a murit Hristos. Comportarea unui copil poate fi o pacoste sau sã aibã nevoie de corecþie, dar iubirea pe care o experiazã în mod constant trebuie sã-i dovedeascã cã existenþa

CMYK

14

Catehism pe înþelesul tuturor
Izvor de luminã

Cea de-a treia parte a Utreniei începe cu citirea Canoanelor împreunã cu CATAVASIILE perioadei în care ne aflãm, grupate în 9 cântãri întrerupte de conDacã în cadrul Vecerniei pe de o dace, icoase, sedelne ºi sinaxarul zilei. parte ne pregãtim pentru venirea lui În bisericile de parohie de obicei se Hristos, iar pe de alta mulþumim lui cântã doar Catavasiile, fãrã CanoaDumnezeu pentru ziua ce a trecut, nele de rând. Dupã cântarea a 8-a cerând ocrotire pentru noaptea care urmeazã CÂNTAREA MAICII DOMurmeazã, Utrenia ne ajutã sã îndrepNULUI („Mãreºte, suflete al meu, pe tãm cãtre Dumnezeu gândurile noasDomnul…”, cu refrenul „Ceea ce eºti tre de la începutul zilei, mulþumindu-I mai cinstitã…”), aducându-ne aminte pentru odihnã ºi cerându-I ajutorul pencã nimeni nu ajunge la Dumnezeu fãrã tru ziua care începe; în acelaºi timp, parmijlocirea Maicii Domnului, care se face ticipând la Utrenie retrãim începuturile ca o scarã ce duce la El. creºtinismului ºi apariþia luminii, a revelaþiei Urmeazã ECTENIA MARE, pe Urmeazã „SFÂNT ESTE DOMNUL…”, dumnezeieºti, pregãtindu-ne pentru întâlnirea care o întâlnim ºi la Vecernie, ºi la luminândele (imne legate de Evanghelia directã cu Dumnezeu în Sfânta Liturghie. începutul Sfintei Liturghii, reprezen- zilei ºi LAUDELE, În aºteptarea lui Dumnezeu tând rugãciunea comunã a credincioºilor cântãri de sãrbãtoarea zilei) ºi„Toatã suinaugurate de stihul Utrenia are un caracter nocturn, pentru rostitã prin glasul preotului (sau al diaco- flarea sã laude pe Domnul…”. cã în vechime ea se sãvârºea în a doua nului, dacã este cazul). Când preotul rosteºte cuvintele „Slavã parte a nopþii. Astãzi aceastã practicã se Þie, Celui Ce ne-ai arãtat nouã lumina!”, Învierea lui Hristos vãzând mai pãstreazã în unele mãnãstiri. În biseristrana rãspunde cântând DOXOLOGIA Partea de introducere a Utreniei, mar- MARE („Slavã întru cei de sus lui Dumcile de parohie, doar Utrenia Paºtilor (în unele locuri ºi a Crãciunului sau Bobo- catã de pocãinþã ºi aºteptare, se sfârºeºte nezeu…”). Acesta este momentul culmitezei) se mai sãvârºeºte noaptea. În rest, prin imnul biruitor „DUMNEZEU ESTE nant al Utreniei, când Îl lãudãm pe DumUtrenia se sãvârºeºte dupã rãsãritul soare- DOMNUL ºi s-a arãtat nouã…”. Troparele nezeu ca izvor al luminii naturale, dar ºi care urmeazã adapteazã Utrenia la calen- izvor al luminii spirituale, atât lumina nalui, înainte de Sfânta Liturghie. Rânduiala slujbei diferã în funcþie de darul anului liturgic. turalã, cât ºi cea spiritualã fiind indispenBINECUVÂNTÃRILE ÎNVIERII, pe care sabile vieþii. Luminarea prin venirea lui ziua sãvârºirii ei. În explicarea ei vom urmãri rânduiala Utreniei de duminica, le avem numai duminica, sunt precedate Hristos este acum un fapt împlinit, care cea care reprezintã ºi etalonul pentru de stihul „Binecuvântat eºti, Doamne, aduce bucuria ºi nãdejdea mântuirii. tipicul celei din zi de sãrbãtoare sau din învaþã-ne îndreptãrile Tale” (Ps. 118, 12). Trãind, seara, rânduiala Vecerniei, apoi, Cãdirea din timpul cântãrii acestor tropare dimineaþa, pe cea a Utreniei, sufletul se pregãtimpul sãptãmânii. Partea de introducere a Utreniei - PRO- închipuie aromatele aduse de femeile teºte pentru înfãþiºarea în faþa lui DumneLOGUL - cuprinde Psalmii 19 ºi 20, tro- mironosiþe. zeu, pentru intrarea în Împãrãþie, care are Cea mai importantã parte a Utreniei o loc în Sfânta Liturghie. Aceastã nevoinþã parele împãrãteºti (timp în care preotul cãdeºte biserica ºi pe credincioºi) ºi o ecte- reprezintã citirea EVANGHELIEI ÎNVIERII, ºi curãþare a duhului de grijile cotidiene anie întreitã la care sunt pomeniþi episco- în jurul cãreia se grupeazã mai multe cân- trage prezenþa lui Dumnezeu ºi face suflepul locului ºi conducãtorii þãrii. Acest tãri care o pun în evidenþã (Polieleul, Bi- tul mult mai sensibil ºi gata sã Îl primeascã început se bazeazã pe cuvintele Sfântului necuvântãrile Învierii, Antifoanele, prochi- prin Sfânta Liturghie, Taina tainelor, ºi Apostol Pavel: „Vã îndemn deci, înainte menul, „Învierea lui Hristos vãzând…”). poartã spre Împãrãþia lui Dumnezeu. de toate, sã faceþi cereri, rugãciuni, Duminica, Evanghelia este cititã de cãtre Pr. Gheorghe Dan mijlociri, mulþumiri pentru toþi oamenii, preot din altar, acesta închipuin„Începem cu sentimentul de tristeþe, cu tânpentru împãraþi ºi pentru toþi care sunt în du-l astfel pe îngerul care a vestit înalte dregãtorii, ca sã petrecem viaþã femeilor mironosiþe Învierea. guirea ºi pocãinþa celor aflaþi odinioarã în întunepaºnicã ºi liniºtitã întru toatã cuvioºia ºi Scoaterea Evangheliei în mijlocul ric ºi pãcat, exprimate prin cei ºase psalmi; gustãm bisericii în zi de duminicã în- apoi sentimentul de mângâiere ºi nãdejde, pe care buna-cuviinþã”. Urmeazã cei ºASE PSALMI ai Utreniei: chipuie arãtarea Mântuitorului ni le aduc cântarea «Dumnezeu este Domnul…» ºi 3, 37, 62, 87, 102 ºi 142. Aceºtia formeazã dupã Înviere ºi vestirea Învierii la cele urmãtoare; jubilãm în sentimentul de bucurie o parte „tãcutã” a slujbei, marcatã de toatã lumea. La sãrbãtorile din ºi preaslãvire, pricinuite de Polieleu ºi citirea conºtiinþa stãrii de pãcat ºi de o aºteptare a cursul sãptãmânii, Evanghelia Evangheliei; dupã sentimentul de liniºte ºi împãlui Dumnezeu în întuneric. În timp ce la Utreniei se citeºte din faþa uºilor care pe care ni-l toarnã în suflet citirea linã a stranã se citesc psalmii, preotul se roagã în împãrãteºti, preotul închipuind-L Canonului, cântãm lauda lui Dumnezeu prin intonarea Luminândelor ºi a Laudelor, iar în cele tainã; prin cele 12 rugãciuni pe care le astfel pe Mântuitorul Însuºi. PSALMUL 50 exprimã smere- din urmã bucuria noastrã culmineazã cu slãvirea rosteºte, el exprimã, în numele comunitãþii, mulþumirea pentru odihna nopþii ºi nia ºi umilinþa cu care trebuie sã lui Dumnezeu, în cântarea Doxologiei.” întâmpinãm venirea lui Hristos. cererea de la începutul zilei. Ieromonah Petru Pruteanu

Slujbele Bisericii. Sã trãim. Sã înþelegem.

Utrenia

Cu Dumnezeu în casã

15

Ritmul casei ºi programul zilnic (3)
Viaþa creºtinului are un ritm aparte, care se raporteazã la Dumnezeu. Pe lângã hranã ºi somn, ritmul acesta þine cont ºi de rugãciune, de viaþa sufleteascã, de mulþumirea ºi recunoºtinþa pentru fiecare zi din viaþã, cu lumina ºi bucuriile ei, dar ºi pentru lecþiile pe care le avem de învãþat din lucrurile dureroase. Mitropolitul Grigorie al Sankt Petersburgului ne oferã câteva sfaturi ºi despre ce sã facem când ziua se apropie de sfârºit:

La gura sobei

Ce mult se-ndreptãþeºte omul n
Ce mult se-ndreptãþeºte omul cã n-a ucis ºi n-a furat Cã n-a aprins la nimeni casa, cã strâmb spre nimeni n-a jurat Cã n-a nedreptãþit pe nimeni luând ce nu era al lui. Oricând s-ar mãsura cu alþii, ca el pe lume nimeni nu-i. Se poate, n-a ucis cu parul; se poate, n-a furat comori; Dar cu cuvântul ºi cu ura, el n-a ucis, de-atâtea ori? Se poate, n-a prãdat avutul cel pãmântesc al nimãnui; Dar n-a furat el de la Domnul, când dezbina lucrarea Lui?

Ce sã facem înainte de a merge la culcare?

Când simþi cã se apropie somnul, îndreaptã cãtre Dumnezeu Se poate, n-a fãcut pãcate cum face orice vinovat; rugãciunile de searã, fie pe cele rânduite de Bisericã, fie cu pro- Dar când putea sã facã-un bine ºi nu-l fãcea, n-a fost pãcat? priile cuvinte. Dar asigurã-te cã rugãciunile tale sunt sfinte ºi com- Când el vedea cã alþii sufãr bolnavi ºi singuri ºi trecea plete: ªi-ar fi putut sã facã-un bine, dar n-a fãcut, el ce fãcea? a. Întâi, mulþumeºte lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Când va veni Hristos în slavã la judecata Lui Lui faþã de tine ºi faþã de toatã lumea, pentru Întruparea Fiului Sãu, Atunci nu de pãcate-o sã ne-ntrebe, ci de-ale dragostei porunci. pentru patimile ºi moarte Sa, pentru credinþã, pentru sfintele Nu pentru rele-o sã ne-alunge, ci pentru binele ºtiut Taine, pentru toatã îndrumarea din interior ºi din afarã, naturalã ºi Putând la semeni a le face, dar noi, trecând, nu l-am fãcut. supranaturalã. b. Roagã-te ca Dumnezeu sã-þi ierte toate pãcatele fãcute în O, nu te-ndreptãþi pe tine cã n-ai aprins ºi n-ai furat, aceastã zi ºi în trecut, dupã cum ºi tu îi ierþi pe cei ce þi-au greºit. Cã este decât toate-acestea un mai amar ºi greu pãcat: Acela de-a nu face bine când ºtii ºi poþi trãind mereu. Roagã-te mai ales sã nu te lase sã mori în pãcate. c. Roagã-te ca sã binevoiascã sã-þi pãzeascã locuinþa de Mulþi credincioºi o sã-i alunge, pentru aceasta, Dumnezeu. Traian Dorz duºmanul nostru ºi de cursele lui viclene - visele care sunt vãtãmãtoare atât pentru suflet, cât ºi pentru trup crudã, în salate, benefici- ºi sã-þi trimitã pe îngerul pãzitor care înind astfel de toate calitãþile totdeauna se roagã pentru tine, te povãþuei. Gãtitã se foloseºte ca ieºte ºi te apãrã sufleteºte ºi trupeºte de rãu. ciorbã, supã, piure, ciulad. Roagã-te ca Dumnezeu sã-i binecuma sau plãcintã. vânteze pe toþi cei apropiaþi inimii tale: Dupã trecerea iernii, pãrinþi, fraþi, surori, întreaga familie, rude, organismul are nevoie de cunoºtinþe, binefãcãtori, prieteni, duºmani o curã de dezintoxicare ºi ºi, de asemenea, pe mai-marii tãi, atât cei vitaminizare. DezintoxiIngrediente duhovniceºti, cât ºi cei din lume. 10-12 legãturi lobodã, carea ne este asiguratã de e. Roagã-te ca Dumnezeu sã-i ajute pe þinerea postului cu o ali2 cepe, sãraci, pe nãpãstuiþi, pe cei în necazuri ºi în mentaþie sãnãtoasã. Însã delicat, asemãnãtor cu al 2 morcovi, dureri, pe cei ce cãlãtoresc, pe cei bolnavi, pentru vitaminizare trebuie spanacului. 1 þelinã micã pe toþi cei nedreptãþiþi, sã-i aline pe neferi- sã fim cu ochii pe ver2 linguri orez, Loboda are proprietãþi ciþi, sã dea adãpost orfanilor, sã-i întã- deþurile care încep sã aparã. regeneratoare ºi un conþipãtrunjel, leuºtean reascã pe muribunzi, sã dea odihnã celor Pe lângã urzici, leurdã, nut bogat în fier, magneziu 1/2 l borº adormiþi, sã binecuvânteze pe copii, sã cã- mãcriº, ºtevie, trebuie sã ºi vitamine. Este depuratisare, ulei de mãsline lãuzeascã pe tineri spre fapte bune, sã vã, diureticã ºi conþine foar„vânãm” ºi loboda. Mod de preparare: întãreascã pe vârstnici în viaþã sfântã, sã-i Loboda, verde sau ro- te puþine calorii. Asigurã Într-o oalã cu apã se aducã pe pãcãtoºi la pocãinþã, sã stârpeascã ºie, poate fi cultivatã în detoxifierea organismului pune ceapa tãiatã mãrunt, întunericul în care trãiesc pãgânii, ereticii, ºi este indicatã în anemii ºi morcovii daþi pe rãzãtoarea schismaticii, sã-i lumineze cu lumina cu- grãdinã, dar creºte ºi sãl- afecþiuni hepatice. bãticitã, pe lângã garduri mare ºi cele douã linguri de noºtinþei Sale ºi sã-i îndrume pe calea mânConþine ºi calciu, dar orez. Între timp loboda se sau drumuri. Nu e o plantã tuirii ºi sã-i mântuiascã pe ei. din cauza acidului oxalic curãþã, se spalã ºi se toacã În încheiere, încredinþeazã-te în mâi- pretenþioasã. Datoritã rezistenþei la temperaturile re- acesta este greu de asimi- mãrunt, dupã care se pune nile lui Dumnezeu ca ºi cum aceasta ar fi ultima noapte din viaþa ta ºi dimineaþa ar duse, se poate semãna ºi lat. Tot din cauza acidului în oalã. Când sunt fierte trebui sã te prezinþi la scaunul de Judecatã toamna ºi primãvara. Se oxalic, cei care au pietre la toate legumele, se stinge recolteazã întreagã, prin rinichi trebuie sã consume focul. Se adaugã borºul al lui Hristos. Consemnare din Mitropolitul Grigorie smulgere, când încã este loboda doar în stare crudã. (prefiert), sare ºi ulei. La Pentru cura de primã- sfârºit se pune verdeaþa, al Sankt Petersburgului - tânãrã ºi fragedã. Nu are o „O zi de viaþã sfântã” aromã puternicã, ci un gust varã, loboda se foloseºte tocatã mãrunt.

Farmacia Domnului:

Loboda

Ciorbã de lobodã

16 Chipuri pentru veºnicie Pãrintele Petroniu Tãnase a plecat la Domnul
Pãrintele Petroniu Tãnase s-a nãscut în anul 1916, în comuna Fãrcaºa din judeþul Neamþ. Cãlugãrit ºi format duhovniceºte în obºtea Mãnãstirii Neamþ, era licenþiat în Teologie, dar a urmat ºi studii de Matematicã ºi Filosofie. Dorul de o viaþã spiritualã aleasã i-a îndrumat paºii spre Sfântul Munte Athos, unde a ajuns în anul 1978. Apreciat ºi iubit deopotrivã în Grecia ºi România, Pãrintele Petroniu a fost duhovnic, bibliotecar ºi stareþ al aºezãmântului românesc de la Sfântul Munte. Pãrintele Petroniu Tãnase se retrãsese, recent, de la conducerea schitului. În locul sãu a fost ales, pe 6 februarie, pãrintele ieromonah Atanasie Floroiu. www.basilica.ro

„Dã voinþã ºi iei putere”
«Otrava pãcatului nu se poate tãia cu apã de flori, trebuie leacuri puternice; nu cu jumãtãþi de mãsurã, ci cu luptã pe viaþã ºi pe moarte. Pãrinþii Patericului spun „Dã voinþã ºi ia putere” ºi alta „Dã sânge ºi ia duh”. Eºti neputincios, dar Mântuitorul a venit tocmai pentru cei slabi ºi bolnavi. „Voieºti sã fii sãnãtos?”, ne întreabã El. Trebuie sã vrei din toatã inima, dã voinþã ºi iei putere. Iei putere ºi rabzi necazurile, sã te împotriveºti vrãjmaºului, sã nu cazi în luptã, cã fãrã ostenealã nu este mântuire; trebuie sã dai sânge ca sã iei duh. Harul întãreºte puterile slãbãnogite de pãcat, vindecã rãnile sufleteºti, dar ceea ce am stricat prin voia noastrã, singuri trebuie sã îndreptãm prin spovedanie curatã, prin cãinþã sincerã ºi prin fapte bune, prin post ºi rugãciune. Dacã ne-a plãcut mincinoasa dulceaþã a pãcatului, se cade sã gustãm ºi amãrãciunea cea dulce a leacului. Aºa cum bolnavul rabdã operaþie, tãiere, leacuri amare, ºtiind cã acestea îi aduc mult dorita sãnãtate, aºa cum rãbdãm ostenelile postului în nãdejdea cã degrabã se apropie Paºtile cele luminoase ºi vesele, tot aºa sã rãbdãm ºi pãtimirile cele curãþitoare de pãcat ºi mântuitoare, care ne învrednicesc de bucurie neîntreruptã ºi de Paºtile cel veºnic, de strãlucirea, mângâierea ºi odihna celor ce s-au ostenit în necazuri ºi în toate felurile de chinuri.» Pãrintele Petroniu Tãnase
Corecturã: Amalia Dragne Tehnoredactor: Natalia Corlean Aºteptãm opiniile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la apostolatfagaras@yahoo.com

Despre judecarea aproapelui
Preacuvioase Pãrinte Stareþ Petroniu, ce înseamnã a nu judeca pe celãlalt? Sfinþii Pãrinþi, Biserica în totalitatea ei, considerã mare pãcat judecarea altuia. Uite, în Postul Mare, la slujbe se zice rugãciunea Sfântului Efrem Sirul ºi se rosteºte în tot timpul Postului Mare, în afarã de sâmbãta ºi duminica. Se rosteºte de câte 8-9 ori ºi se spune în Tipic ca preotul sã o rosteascã cu mâinile ridicate ºi cu metanii ºi închinãciuni. Aceastã rugãciune se încheie cu cuvintele: „Dãruieºte-mi, Doamne, sã-mi vãd pãcatele mele ºi sã nu osândesc pe fratele meu”. Te-ai aºtepta ca, atunci când te rogi cu aºa mare stãruinþã, sã te pãzeascã Dumnezeu de pãcate, sã fie pomenite pãcatele cele mai grave: crimã, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari ºi mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dãruieºte-mi sã vãd pãcatele mele ºi sã nu osândesc pe aproapele”. Osândirea aproapelui este mare pãcat. Sfinþii Pãrinþi spun cã se face o mare greºealã atunci când osândim pãcatele, cãci atunci tu te faci singur judecãtor al fratelui tãu, iar aceasta dupã mintea ta. Nu avem calitatea aceasta ºi nu avem niciun drept sã facem aºa. Acest drept nu îl are decât Cel Care l-a fãcut pe om, Dumnezeu. Doar El are dreptul sã îl judece pe om, iar noi, judecând pe aproapele, impietãm asupra dreptului lui Dumnezeu, Care este Judecãtorul cel drept. Fiecare om este fãcut dupã chipul lui Dumnezeu, fiecare om este o entitate unicã în viaþa omenirii, de la începutul pânã la sfârºitul lumii. Niciodatã nu o sã fie doi oameni la fel. Oamenii nu pot face lucruri identice. (…)

Suntem datori cu cinstea ºi cu respectul unii faþã de alþii. Omul este mãrginit. Dumnezeu este Fiinþã nemãrginitã, iar puterea Sa creatoare este infinitã. Dumnezeu creeazã în mod unic, nu repetã; fiecare fiinþã este o creaturã nouã, oglindind în fiinþa ei ceva din strãlucirea ºi infinitatea dumnezeiascã. De aceea Sfinþii Pãrinþi spuneau: „Ai vãzut omul, ai vãzut pe Dumnezeu!” Tocmai de aceea, în cinstirea sfintelor icoane nu cinstim lemnul ºi culoarea, ci pe cel reprezentat. Tot aºa, întâlnind omul, care este chipul lui Dumnezeu, cinstea datã omului se ridicã la Creatorul lui. De aceea suntem datori cu cinstea ºi cu respectul unii faþã de alþii ºi nu avem niciun drept sã judecãm pe aproapele. Dar atunci când eºti într-o poziþie de conducere ºi ai subalterni care greºesc uneori, ce atitudine trebuie sã ai? Judecata înseamnã sã îl condamni pe om, sã îl osândeºti. Dacã atragi atenþia cu respect ºi cuviinþã, pãrinteºte ºi cu îndemn, asta nu înseamnã judecatã, ci trebuinþã, necesitate ºi firesc: sã îl iubeºti pe om ºi sã-l lãmureºti cã a greºit. Fragment dintr-un interviu realizat de Stelian Gomboº

Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. ªtefan Botoran (Grid), Pr. Iosif Ciolan (ªinca www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Gheorghe Dan (Berivoii Mici), Pr. Marius Demeter Preºedinte fondator: (Felmer), Pr. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda Pr. protopop Ioan Ciocan (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Redactor ºef: Natalia Corlean Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Vasile Stan (Fãgãraº), Pr. Ion Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL Tãrcuþã (Ucea de Jos)

ISSN 2065 - 765X

CMYK