ENCICLOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA SI INVESTIGATlE CLINI

-

, ,

Apare in fiecare mar!" 6,90 LEI/19,90 MD

NR

~m

NOU-NAsCUTII PREMATURl: Prezentarea conditiilor speciale de terapie intensiva de care au nevoie bebelusii

• FIZIOTERAPIE: lmbunatstirea mobilitatii unui pacient care a suferit 0 interventie de protezare a soldului sau a genunchiului

• HEMATOLOGIE: Trecere in revista a notiunilor stiintifice esentiale pentru analizarea probelor de sange

• ANEMIA FALCIFORMA: Boala care aduce protectie implicita impotrtva malariei

•. SIMTUL GUSTULUI: Cum ne permite limba sa diferentiem gusturile

ISSf\! 1791-6011 J771791 601004

NuMARUL 8 - CUPRlNS

URGENTE

CAZURI iN URGENTA:

Un barbat de varst1i mijlacie confunda inlardul suferit

cu 0 indigestie persistenta. De asemenea, un adolescent dezvolta 0 reacjie extrema la 0 iNepatura de albina. iar un jucator de rugbyi~i fractureaza nasul. By Pippa Keech

FIZIOTERAPIE: Proteza de sotd ~i de genunchi Proteza rea (a rtropla stia talala) se ld u lu i ~i a qe-

nu nchiului reprszints in p rezent operatii de ruti na, dar cu implicatf majore asupra mobilitalii paclentltor. Fizioterapia joaea un rol esential ln restabilirea mobilitalii pacientilor dupa ce au sulerit 0 interventie chirurqicala de protezere a acestor articutatn marl. De Noreen Samson ~i Noeleen Hellis

PEDlATRlE:

CARDIOLOGIE· PNEUMOFTIZIOLOGIE, Nou·nascu!ii prematuri

Beb elusii nascutl cu 0 lu na sa u rna i mult inainte de termen a r f trebu it sa se dezvclte Tn co ntinua re intaru· terin, dar s-au nascut prea devreme. Deoarece procesui de dezvoltare al organelor continua. iar sistemele organismului se lupts sa ajungii la par arnetri norma li, ei trebuie protejati lntr-un incubator. De Michael Coren

PATOLOQIE HEMATOLOGIE: lnforrnatil generale

Analizele de sange sunt utilizate ca instrumente fundamentale de diagnostic intr-o serie larg~ de alectiuni. Articolul analizaazs rolul complex al hematologului prezent In fieca re spits I. De Kei th Patterson

fertilizati on for rna ny worn en. By Virginia Bolton

Conpnutul acestei publicalii este destinat excluslv informanl generale ,I nu este conceput pentru a inlocui materialele proprie-zise de documentare medicala sau alte publlca~1I asemiiniitoare.

Contlnutul aeestel publleatll nu trebuie folosll in

seop diagnostic sau de tratament al unoi afe~unl medlcale. Penlru orlce problemi'll de sanalate lrebuie sa va adresati intot@.IIuna medlculul _dumneavoastra de lamille. Aulorii sau editorii

aces1el publica,ii nu pot fl faeull responsablll in caz de daune sau afecllunl aparute la 0 persoanii care aclioneaza sau se abllne de la 0 anumitii aCjiune pe

baza lnformatidor existente in aeeaslii publlea!ie.

PATOkQG.uIE~ ~

HEMATOLOGIE: Anemia falciforma

Anemia lalciforma este 0 boala de sange severa cu transmitere ereditara. Are incidenta maxima la persoanele de origine atricena, dar apare

?i in sud-estul Europei, Orientul Mijlociu ~i India. De Keith Patte rso n

FIZ OLOGIE

CUM FUNCTIONEAZA MUGURII GUSTATIVI

limba este acoperits de mii de mug uri gustativi, care ne permit sa diterentiern tot felul de qusturi ~i astlel sa identifidim 0 gama larga de alimente. De asemenea, mecanismul gustului are rolul de a ne Impiedica sa fnghi\im ariee este stricat sau otravitor. De Lisa White

HAPELE VIEI.!..!II --,

LUNA A CINCEA

T ntre sapUlma nile 17 ~i 20, mi~ca rile fatulu i sunt puternice ~i ele vor Ii resimtite de ma ma. Sfiir~itu I aces te i luni rnarcheaza ju rnstatea pe r ioade i de sarcina. Activitatea organelor fetale se intensiflcs, ceea ce deterrnina creste rea soli citsrilcr asu pra organismului matern. De Ricki Ostrov

CATALOG DE MEDlCAMENTE AZATIOPRINA, AZT, AZITROMICIN

In aeeast1i sectiune sunt incluse: un imunosupresiv, un medicament adrninistrat In terapia sfectelcr SIDA si a afectlunllor asociate ij'i un decontracturant.

De Ian Goodman

EDITOR CONSULTANT

Profesor Peter Abrahams MS, SS, FRCS(Ed). FRCR

Profesorul Abrahams este specialist

in anatomie cJiniea. membru in KigBZi Intemstionai School 01 Medicine. 1/1 cadruJ

Fmgf1lli1ulul (!lI6ma(f!lflW au MediiiirJd cll~ Cambridge, specialist in miWicinii generaJa, M&mbru aJ CO/S'f}iului Girlon, Cambridge, examinator la CoJeglul Ragal al Chirurgl/or din Edinburgh. A scris c81eva lucrM de roferifI/J in anaromle.

Theodor Welch Mil, ilS, AlCS

DI Welch prada de §8pte ani chirurgia, in Thai Janda. A fost limp de 18 ani coosultanl al Depeltamootului Urgente §I Accideme Ia SpitaJul Notthwick Park, Harrow. In prezent preda anatomie cllnlca Ia Cambridge.

Usa While BSe

Dups. Of) a multi ani a ItlCrat in sislemul medioal. dna Whne esla aoum autor al uoor luoren medic~le ~ de cercetare in c/omenlu.

P!J:!= K .. ""h MSChB_ MRCGO, DRCOG D( Keech este medio generalis!- cUllOrma rodusa la Lyndhurst. New Forost. (n Irecut I s-au pubNcat lucrilri in BMJ, Medical MOilitor §iPulse.

COLABORATORI

Michael Coren MBSS, MRCP, MRCPCH Dr. Coren esle seful sectiei de /leonatologle §i pedls/rie de la spltalul St. Mary's and Norttrwiok Park. Esle specializatin mediaim respiratorie infanUJa.

Rickl Ostrov

Ricki Ostrov. de origina americana. sl,abilita in Marea Blitanie, a publicat lucriiri medieaJe §i

de s:iirl8tate timp de peste 10 ani, A seris un "umar de 0Sr!I §I' a cotaboral fa numeroase publica Iii.

Rlckl DSlrov

Ricki OStrov, de orlglne americana, slabilitii In Mares Blilanie. a publica! /tlCrari miWicale ~I de sanatate limp de pesta 10 ani. A serls o serie de chtl §I a co/abow la numeroose publioalfi.

Ijeoma Ukachukwu Mil BS BSc (Hans) DFFPDRCOG

Nu esle mediC curanl, dr. Ukllchukwu esle speciali814/n boli Inlectioase §i medic ina lemeii. A devenlt membru al Coleglul Medicilor de Famllie, din 1998.

Goodman MB Bch!r FRCGP DRCOG DGM DCH

Dr Goodman aste medic de familie, pnrcilt<irnl, Ii'! noro"",sruf LOmrt.rt cst\" membw in numeroase oomitete consuniltNe, a publlioat mu# in doomenlul prooticii genera/e.

Kellh Patterson

Dr Patterson asIa hematolog consultant

la University Co/lege Hospital, din Loncira, specia/izat in aleC/lun; maligne ale sangelui §i sistemului limlatic.

Noreen Samson MCSp, SRp, Noel&en HeUls MCSp, SRP

Dna Samso/1 §i dna Hallis sun! amMdouii psihoterapoo~ la NoM Stalffordshire HospitaJ, din Stro/<e·on- T terlt. iWbe/e au o exparlen/li de opt ani In recupernrea alec/iunilor musculo·oooase.

Biblioraft

Nu ratap biblioraftwj/e spec/ale in care pulep colee tiona seria Inten· orulCorpului Uman/. B/bl/oranurile sum disponlbile la chlO§Gurile de zlare la prelU' de fl,99 lEI/45MDL , DeAgostinl "" 9/JW:P thWB de)Wb-

licare a bibliorafturilor In seria de revisU,.

NUM~RULa

EOITIE SAPTAMANALi EDITURA, O.AGOSTINI HEllA5 SRl

EDITOR: Petros Kepnletcs

MANAGER ECONOMIC: !=otis FotloCJl1

MANAGER DE REDACTIE ~J PRODUCTI!;: Virginia Kcutrcubes

AOREsA.: Vul(igmenis 44-406, 1660 7:3 Atena MARKETING MANAGE:R: Mkhalis Koutsoukcs PR 0 OUCT MANAGER: Naslta Kcrtasa

-~-GOOFtOONATOiR DE PROOUCTIE, cercune PoOullodou

MANAGER CISTRIBUTliE EVl Bo~.;I - --~ ....

MANAGER LOGl511CA $1 0 F'E RATII: Dhnitris Pasakalidis COOROONATOR LOGISlfcA:?1 OPERATlI: Antanis Llcumts

ADAPT ARE PENTRU LI M BA RO MANA, Levert Y Lin. SR L TIPARIRE $1 LEGARE: Nilo:;i Ekdutiki

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFlE:: steuee Krttsotakls OTP, RAY

IMPORTATOR: r·iedia Service Z.;wlada 5.1i: .. L Country Manager; M~rii;lna Mihal!an Marketing Manager: Adina BoJI~ Redact-or: Gabriela Muntean

Ca-n-s-uHant de specleutate. Or. nnca Ticu Distribution btene ger~ D.:II'II lcrdache

AORE:SA: str. Louis pasteur nr. 38, et.t. ep.S. eectcr 5, Bucurssti, RQm~ nia

D ISTRIBUITOR, H lpertcn SA

~~-- - Vizitati 5Jte-ul ~ostru la adresa

- Yiww.deagostini .... o

_~ :_ g_-mail: infojildeagostini.ro

@ B right Star PIJbti5tJing ltd (I. Mid!S-ummer Books Ltd.

I!> 2009 a.Ago"lnl Heltas

T oate dreptu ri 19 rezervate

ISSN 1791-6011

Pretut numerelor

Pretul primului numar: 2.90 LEI/9,90 MOL

Pre!ul celui de-al doil •• numa,.i al tuturor celorlalte numere: 6.90 LEI/19.90 MOL

Drepturlle tuturor textetor se afl.! sub copyright Este rnterzi5~ reproduce rea, stccarea, transrntteree sau utilizarea comarctata a matenalelor; sub once forma, tara acord u I scrls a 1 editorulu i. Ed i to ru 1'1.1 re z ...... d replul d. a scbimbe ominea 'Public~rii sublectelor sau Inlocuirealor.

Credit. Fcto:

C.pitotul/F""ia/ F.!. ori Spat' Dopertse Jim Amos/SPL. ",Ie 01 Sclonco/SPL; 'lJS7/F, Blair Seilz!SPL. BSIP v.mlSPL. 5Pl: 1/57/5, NMSB. Dr p, M." .. i/SPl; 18IS2/F, Earnonn i>tcNutt,/SPL. Mi~e Devlin/SPL: lS/S2/S, Depl Medical P~olog"phy/North Staffs Health Autl1ority, Prot Jamie Weir. Mi~, Devti"/SPL; 18/S3/F&S, Dept Medical Photography/North Slatfs Health Authorily: 50/52/F, Novosti/5PL, 50/52/5, Jim Atnos/SPl. Dr Mich.el Coren. 50/S3/F:

Simon Fraser/Ophlhalmology Depl RVI New<:.stle/5PL, John Greim! SPl. Dr Mich •• l coren. 50/53/5, Dr ~1icha.\ Coran: 62/51/F, Saturn Stills/SPL, NMSB, David Scharl/SPl. BA/SPl: 62/51/5, Sue Ford) SPl, Ed Youn9. SPL, SPL, NM5B, !'2/52/F: Eye of 5ci.nc~5PL. Sue FordISPL. NMSB, 62}52/S, FaY" Normon/5Pl, BA, Goofl Tornpkinson/SP l, NMSB, 0 r Kellh Palter.on: 8(l/S5IF, OmikronlSPl, Aslrid & Harms-Frieder MichlorlSPl, Prof. S. Cinti/SNRI/SPL; 81/S7/F: Neil B romha ll/OSF; Petit Form.I/Ne.llel 5P l, p_ 5 •• dolEu relios/SPL: 8'1/51//S, Petil FormaV Nestl,/SPL, Derek BromhalVSPl: Il3/S5/f, CNRIISPL. G.W. Willis/BPS/fSI. Prol P.M. 'Mon.IG. Moccili .... lli/S.A. Nollola/5PL; 83/55/5, BA, Anloni, Reov'ITSI: So/SelF, Stephen Coopor!Tony Slone, NMSB: 34/58/5, NMS8, David l'arker/SPl SPl • Science Phctographlc Library, WTMPL. W~llLC)m·iI!I Trust Medical Phot{Jgraphk Ljbrary, NtA S B • Naf anal Ml!oical Side Sa Ilk. OSF 0::

Oxford Sctentulc Filrns, BA = Blophotn Asacciales

llustra!li:

Coperta, Diane Kinton: 18/S2/F&S: Sandie Hill:

SO/52lF, Andrew McLoughijn. Coral Mulah: 50/531S, Jane Fellows; 62/52/5, Rob Dean, 81/57/5; Coral Mulah, 80/55/F~5; Di.ne KinIon: 84/SB/S: Amanda Williams

Itl'rlt i U n m~u LHI II:' (I('sen Ire :-i-olidL.,l Inl uldl'~'U n •• puhlh.·~I'l~1 dt la afoC'l;l~l puw . .:t de \ an:t.I1n:· ~. infOl'ma~i ,an:f.atu..-ul ;.tsU IH·~l inl~n'll'l d'l"L

a l'Ulnpan.i ~i ap.lTi!lIle unnal nurc.

Pentru orice informape, lamurire sau comenzi de numere aparute anterior, suna!i·ne la tel.

(i/J Romania: (021) 40 10 888 ~ Moldoya: (0022) 93 07 42

Pc liing~ prep.l revlstelor c.,mandate va trebui &-a achitap ramburs ~i CODlravaloarea taxelor po~talc.

ORAR DE SERVICIU Lunl·Vlneri, 10:1)0-18:00

Analiza datetor din anamneza

Tabloul clasic OIL pacientului palid. transpirat. cu 0 durere covarsitoare In zona centra la a, pieplu lui, care se sxtinde in jos catre bratul stang,. nu este dilidl de diagnosticat ca i nfa ret miocard i c. Dar, de cele mai rnulte ori, lucrurile nu su nt chis r alat de evid ente.

John era convins ell avea doar 0 indigestie. Cu toate acestea medicui de lamilie a stsbilit printr-o anarnneza detalista ca, de:;;i a luat un medicament antiacid :;;i mai mutts din pasWele penlru ulcer ale sotiei, d urerea lu i John n u a disparu!. Mai mult, in acea dimineala, chiar in cond ijii de re pOI us, stsrea lu i Joh n s-a Indiula ji t in asernenea masudl., Incat s-a hotikat sa mea,rga La doctor.

I ndiqestia este de obieei poziti ana La - se agraveaza in pozitie aplecat Inainte sau sta,nd La orizcntaLa - 9i are Legatudl cu momentul rneselor, Initial, durerea lui John 5-01' irnbunatatit in momentele cand se odihn e~ sau statea In pal, dar s-a agravat csnd a ince-

FOAIA 7

put sa joaee golt, Medicul de familie stia ea accentuarea d urerii La elorl este un argument puternie pentru originea ei card iaca.

Teste 'Cliagnostice

La servici ul de preluare urgenje, medicul care l-a consultat pe John nu a putut constata nicio sensibilitate La palparea pieptu lui sau a abdomenuLui acestuis. ceea ce a scszut ?i mai mull probsbilltatea unei du reri museulare, osoase sau a unei indigestii. ECG-ul eleclual Tn urgenjii a confirrnat suspiciunea medicului de familie ea Joh n avea un infarct miocardic. Un traseu ECG masoa ra a ctivitatea electrica a in irnii, astfel ca, eventuatele leziuni ta nivelul muschiulu: cardiac lrniocardl se pot evidentia prin aparitia pe monitor a unor modificari caracleristice.

S-a recoUat ,i a proba de san 9 e pentru a veri Ii ca. 0 even!uaLa cresters a nivelului enzimelor card i ace. [esuturi le nscrozate elib ereaza a num ita proteine, care ajuta 101 diagnosticarea un uii nfa ret de m ioca rd.

Din momantuL sosirii, lui John is-a, fast adrn in istrat oxi gen, ia r d 'llpa sta bili rea d.iag nosticuLu,i de c ertitud i ne, s-a,u ad ministrat rnorfina 9i beta-blocante pe cale intravenoasa. Toate aceste rnasuri a j uta ta scad e rea riscu Lui de d eees, da r tratam entul ese nti al con sta in admin istra rea unei gru,pe relativ noi de med icamente care a u prop rietatea de a dlzolva cheag uri Ie de san g e ca re p roduc infarctuL. Aceste rnedicaments sun! compuse din enzirna librino litiee care s Gin dee zi§ fi brina - prote i na pri nc i pala di n struc-

URGENTE: Cazuri In urgenta

-~------------~~-------

Indigestie sau infarct?

Tn d ru m ul ssu sp re terenul de

golf, Jolin s tr~eur. ~i ~€ la mgd(.- \

cu I sau de fa mille di n cauza u nei ~

indiqestii care nu Ii mai trecee. .~

Medicul de Iarnilie i-a pus cateva intreba ri 9i a poi a i nsi stat sa Ii dea imedialo aspirins.

o ora mai t§rziu, John se alla in camera de garda a spitelului din localitate, unde a lost conectalLa un electroeard'iogra f [a para! ECGI 9i is-a recoltat sange 'P entru a natile. John era de pare re ell toata aceasta ag ita tie era, complel exagerala si in utila. A lost de -8 dreplu l socat cand i s-a spus di "i nd ig.estia" sa era de lapt un infarct rniocard ie latac de cord prod'us de un ch eag de sa,n gel.

La sosirea In urgenla, John a fost conec'a'18 un apara'!: 'i::'i:.'i:o. 1>.t;~"il ' masoara activitatea electrlcs a lnimii ell ajutorul unor electrozi plasa1;i pe membrele §i psretele toraclc al pacientuluL

Cand ap ortul de sang e catre m iocard este impiedjcal datoritil aparitie.i unui obstacol, sau este mult dimi· , uat, tes utu I ~ca rd i ac sen ecrozeazii i ?i moars. Acest fenomen este - alae de cord (inla ret mi ocard ic). Lelaree m u§ehi u lu i prod uce tu Iburari a Ie ritmului regula! al contraqiilor cardiace, ceea ce determina 0 serie de aritmil. in aces!e situ alii, ECG-urile sunt i nstrumente esen~ale de d ia gn oslic.

Traseul ECG de mal sus aratii o bataie normafii a inimff.

Aspec/ul electric normal

al contractiel ventr/cufare se nume;;te complex QRS.

Afectarea miocardicii modificil aspectul activitil(ilelectrlce a In/mil. Acest ECG relevil caa mai caracteristica modifieare, denumitii supradenive/are SoT.

in serviciu/ de terapie cardiologies Intensivii, John a fost euplat Imedfat la un ventilator mecsnic ;;i is-a admin/strat oxIgen pe meecs. in momentut stabilirii dlagnostleulu/ Is-au admln/strst mad/camente au ro/ analgezlc §i pentru dlzolvarea chaagulul de sAnge format.

tura cheaguriLor de sange. Asttel de medicamente au crescut sernnlficativ rata de supravietuii re a paci enti lor care sutera un atac de cord.

f n interval de 0 ora dupa ce a ajuns 101 spital, John era deja Tn trata men! e u unul din!re acests medica mente, care, daca este adm i nis tr at Tn i nte rval de trei ore de la debutul infarctului, scade riscu I de dsces c u 25-50 la suta,

Odihna si retaxarea

Joh n a petreeu t u rrnstca rele zi Ie In spital.In primele 12 ore de la lnhJc.l, racausul La Qat este vital. pe ntru ca orice i nten sificare a activiUitii cardiace poate duee La exti n derea ari ei m i ocard ice de infarct.

f n a trsla zi i s~a permis rnersu I, si, curand. a Iost extemat.

Orice Intarziere Intre momentul de debut al infarctu Lui 9i i nsilutirea tratamentuLui cu un m@dicament fibrinolitic., reduce mult efkienla acestuia. Cazu I lui John este tipic pentru multi dintre pacientii care iau deciziauenori fala la d@ a amana. prezentarea La medic, in ciuda laptului di nu se simt bine.

URGENTE: Cazuri In urgen.a

ALergie La 0 intepatura de

de a lbi n a ca re ar Ii urmat. I nsa

Mary, in varsta de 16 ani, a avut recent 0 reactie severa la 0 Tnlepatura de albina, Medicul ei de lamilie se gandise ca ar Ii bine sa urr:!leze 0 serie de injeqii de desensib i liza re pentru a atenua modul violent de a reactiona la eventualele Intepsturi

trata m sntul n u fu sese in ea in itiat, M ed i cu Ide fa mili e i-a d at lui Mary, ca masura preventiva, o se rin 9 a preu m pluta eu 0 soluIi e d ilu ata de a dre n a lina p e ca re sa 0 aiba la ea in permanents. Ea a fost instruiUi ca, dacs ar Ii

In timpul unui meci de rugby, Andy a fost lovit In nas de cotul unui adversar. A Inceput sa sa ngereze masiv 9i a fost nevoit sa iasa din terenul de joe. In timp ce Andy pa~ea spre iesire, unul din spectatori a observat di nasu I lui era deviat 9i foarte umflat pe 0 parte.

Investigatii In vederea stabilirii dia nosticului

Andy a fost dus la spitalul din vecinatats. Un doctor i-a examin at nasul - era deviat spre stanga ~i ambele nari erau pline de cheaguri de sange. Medicul sa uitat ~i Tn interiorul narilor cu ajutorul unui instrument numit specu I naza I, pentru a exa m i na se ptu lip eretele d intre cele d oua parli ale nasuluil ~i a sesizat devierea lui spre stariqa. Nu a lost nevoie de radiografie, deoarece partea osoasa - osul nazal - se alla In partea de sus a nasului. Cea mai mare parte a nasului e tormata de cartilaj care nu se vede pe radiografie.

Dupii 4 siiptiimlini de la accident mca se vad ecntmozete din jurul oehllor lui Andy. Din fericire, chlrurgul ORL a reu~it ail ii rea~eze nasul tn poz/r/a initlallJ.

fost Tnlepata din nou, sa lsi injecteze solutia in muschii coapsei. De asemenea, pentru atenuarea simptomelor alergice is-au preseris antihistaminice sub forma .de ta blete.

Cateva zile mai tarziu, Mary se alla in gradina, cand a fost din nou i'ntepata de 0 albina, de data aceasta in brat. in catsva seeunde a sirntit 0 furniditura in piele ~i a inceput sa respire cu dificultate. S-a prod us 0 constrict! e la nivelui gatului, din cauza inflamarii m ucoasei ca re ca ptuseste faringele ~i caile respiratorii, iar Iata ei s-a u mflat.

Injectia de urgenta

Mama lui Marya injectat imediat solutia de adrenalina In coapsa lui Mary. Apoi a transportat-o rapid direct la departamentul de

Marya dezvoltat 0 reactie alergica severii la 0 fnleptiturti de slblna.

Fsts fJI gatul ei s-au umflat, fiiclindu-i respiratia tot mai dlflclliJ. in aceste sltusfll este nsvoie de tratsment medical de urgenf;l, deosrece

o sstfsl ds rssctie poate fi fatalii.

o fracture nazala

er.:. a'_~: ~ ::~- ::= _ ~ -

de rr':-5':_ -::5-::':

La spica - a:: c, :: -.=- ,:

atent anteera '''' _ _ _

albinei era inca -_ : ~ "

incercat sa It scoata L : :-3,,:= pentru ca risea sa-l ';:;:i. '>~ :; - mine ~i mai rnulta otra:;,'~ : a.a Asa ca a seos aeul cu a) -;:;~~. lamei unui bisturiu.

Medicul a sesizat paloarea pielii, iar la auscultatia toracelui a auzit zgomotele tipice spasmului [ingustarii) bronhiolelor [mici ea i a erie n e di n pia m a nil. Pentru ea deja i se administrase injectia cu adrenalina, a decis ca ea sa ramana internsta pentru supraveghere. Daca simptomele s-ar f Tnrautalit, i s-ar f administrat o noua injsctie cu acrenalina ~i. una cu hidrocortizon.

Din fericire, Mary a raspuns lavorabil la tratament ~i a doua zi a fost extemata Totodata, s-au fac ut toate d emersu ri le necesare pentru a grabi electuarea injactiilor de desensibilizare de eare Mary avea atata nevoie.

Andy a fost trimis la specialistul oto-rino-laringolog (ORLl de garda In acea dupa-emiazs. El a aranjat ca Andy sa fie examinat In clinica ORl, doua zile mai tarziu.

Cand Andy a ajuns La clinidi, edemulincepuse sa seada, astfel tncat chi rurgulu i i-a fost ma i u sor sa evalu€ze devierea. Acesta i-a examinat lui Andy nasul ~i la interior, ca sa se asigure ca nu exista vreun hematom sub mucoasa septului nazal. 0 astfel de acumulare de sange se poate infecta ~i poate duce la distructla cartilajului care forrneaza septul nazal.

Interventie chirurgicala rapida

Andya fost internat intr-unul din saloanele clinicii. A fost progra-. mat pe lista de operatii a chirurgului ORL pentru ziua urmatoare.

r n sala de operatie i s-a ad m inistrat un anestezie general. Nasul sau a fost apoi repus In pozitie normals. Chirurgul a introdus un instrument rnicut in interiorul narii ~i a ridicat peretele nazal pe partea pe care fusese infundat. Apoi l-a indrsp-

tat prin aplicarea unei presiuni directe pe exteriorul nasului. In interiorul narilor s-au introdus rnese din tifon, iar deasupra nasului a fost aplicat un pansament ad eziv ca re sa It p rotejeze de aile eventua le Lovitu ri.

Daca odata cu fra cturarea nasului are loc ~i 0 deplasare, aceas!a se datoreaza mai ales deplasarii cartilajului care alcatuieste cea mai mare parte a peretelui nazal. Cateodata este insa fracturat si osul nazal. Dad nasul este repozitionat Tn cateva zile de la traumatism, manipularea ~i repunerea cartilajului In pozitie norrnala, va Ii mult mai laeila. Da ca insa trata mentul este a rnanat, nasul poate Tncepe sa se conso lid ezein pozi [ia vic icass ~i va fi nevoie sa fie rupt din nou pentru a i se reda lorma initiaUi.

Evitarea inlec_tiei

Ca sa evite orice intectii, este important ca medicul chirurg sa indeparteze sanqele din septul nazal. De asemenea, el trebuie sa se asi gu re ca septul are 0 pozitie centrals. asttel lncat pacientul sa poata respira pe ambele nari.

Andy s-a vi d eca! bine: dupa ci rca 0 luna, a putu t j uca ru 9 by din nou.

MEDICINA GENERALA: Fizioterap-...:..;ie:::;_, _~~_~

FOAIA2

Terapia de recuperate postoperatorie

a soldulul ~i genunchiului

Procedurile de protezare a articulatiilor deteriorate de sold sau genunchi irnbunatatesc semnificativ mobil,itatea $i ameUoreaza durerea naclentilor; Tratamentul de recuperare postoperatori e este esential pentru maxim izarea acestor beneficii.

Primele artroplastii tolale de ~old [AT$I a u fast efectuate in pericada anilor 1950. dar erau sortite esecului din cauza lipsei alai a materialelor ad ecvate, cat ~i a unei metode solide de fixare. C u toate acestea, in 1961, Sir John Charnley a obtinut un progres major cu metoda sa de .. artroplastie cu frictiune sd'iwta", sau proteza a rticu lara, ca re combina 0 components acetabulara din potietilena de densitate crescuts, cu 0 tija rnetalica Ide obicei din ojel inoxidahill. Daca la acestea se adauga, un ciment acrilic pentru fixaraa tijei metalice de ta nivelul coapsei, AT$ devine 0 prccedurs de incredere ~i de succes.

STRUCTURA

Soldu I ssts 0 arti eu laj i e de tip bi til, in cavitate, care combine rniscarea libe ra cu sta bilitatea, pentru suportarea g reutalii corpu lui. De la introduce rea AT$ au existat nurneroase tipuri de forme ale co m ponentetor, da r e ste preler at sold ul ,. Cha rn ley" pe ntru AT$ de rutina la varstnici. Pentru ce i cu stru etu ra osoasa de slaba calitate se pra etic a, in gene ral, cimentarea componentelor la loeu I de fi xare.

Pentru perscansle mai linere exista ~i optiunsa AT$ necimenlate, care pot fi, in prinei pal, de doua feluri: .. press-fit", in care osul asigura rnenti nerea unei fixari striklse, si cea,acoperita' cu un strat poros,care a re a mica deschidere la supratata cornpon entei protstlce pentru a stimula cresterea osului ~i dupa protezare,

Cavitataa arficula{iai :;oldulul, ';Scuta dtntr-un plastic rezistent, va a diiposti " btte" de otellnoxldabll, flxata cu clment in femur.

GrURete muscutare imRlicate In atroRlastia totata de ~old

fn funct1e de tehnica chlrurgicafii folesitii, unet« grupe museutere dIn furul ,oldulul proteset pot fI detesete de pe os pentsu a fi rests,ate epot ts as pe percureu! operatlel. Kinetoferapaufui va tucrs ,i et pe anumite grupe museu/are pentrue mfii,; artleulatla postopere tonu .

Gluteus maxlmus (marele fesler)

Oel mal mare rnuschl din organism; este respcnsabll de extensla ~i rotatla extemi'i a90ldului

SartoriUS (crottor)

Fa.ce flexia gambai ta niv'eiul genunchiului 9i flexia co apse i la nive I ul ~old u lui,

I-------,------'------+--'------,r-------- Artleulatla de tip ",billi-cavitate"

s {loldUlul

Capul femurului (fn forma de billi) se prlnde In acetabulum (cavitate) osunn iliac

Tensor fascia lata

Face extensia genunchiului ~i stabWzeaza trunchiul; de asernensa face ~j rotatla exte rn ii a ~o I dul u i

Dreptullemural

Face exts nsla gambai la ruvelul genu nchiul ui ~j flexia coepsel la n lvelul ~o Idulur

-+ __ ~+- Tractul iliotibial

Acest m usoh i treoe peste artl oulati a gsnunchiului; stabillzaaza genunchiul ~i fmpiedicii blocarea fh momentul III care cetatart picio r este ridicet, rn mars.

PROGRAMUL DE RECUPERARE

care ar a duce prejudici i evid ente un ei bu ne recupera ri.

Durerea este adeseori un lactor limitativ al relacerii tsvorabile, astfel indt, ca parte inte- 9 r anta a prog ramu lui de Ingrijire postoperatorie, pacientul va Ii Invajat sa faca ~i exereijii de respiratie ~i de control al durerii.

Aceste exercitii reprezinta 0 parte esentia lil a prog ram ului de recu pe ra re ~ i pentru ca stimuleazil circulatia sangelui si .. Incalzirea" rnusculara. Aces! lucru este important mai ales Inai nte de Ineeperea exarcitiilor ma i i nlense. 1 nlregul prog ra m ssts conce put astfel incat sa indepllneascs cerintele ind ivlduale ale pacientului,. iar kinetoterapeutul ve dezvolta 0 relatie p rofesiona til apropiata tala de paci e nli, pentru a,-i ajuta astfel sa i~i depa~easdi, durerea ~i teama.

Exerc iliile liz i ce a,juta pa cienIii sa '-se 'adapteze la no L1a a rticu latie ~ i ei pot Ii nevoi\i c h iar s 13 relnvete depri nde rile motri ce de baza. Mi;;carile simple, .. automate" - prewm coborstul din pat sa u imbracatut - vor trebui ~i ele revizu ite , Tn eele di 11 U rm a, aces!e rein v a,J, ari devin a doua natura ~i paeienli.i se adapteaza de obice i bine la noua con dilie,

Pa cie nt L11 va Ii evaluat de k i netotsrapeut inainte de operajie. Vor fi rnonitorlzste forla rnusculara ~ i Ilexibi litatea, iar pac i entului i se va r arata 0 ssrie de exerci Iii ~ i pro ceduri pe nt ru a -I fa m i liariza cu Tngrijirea posloperatorie. Alat in artroplastia de sold dlt ~i in cea de genu nchi.e ste i m porta nt ca paeienji i sa nu su prasolicite noua articulatie, pentru a evila o eventuala dislo care sau lezare,

o structura relativ Simp Iii cum este cee a protezel de ~old dil pflclentiler ,ansa de a avea 0 artlculatle mobIl4" neduf'8.roasii_ Aceasta a evur un impact urifl, asupra chirurglei ortopedlce.

MEDICINA GENERALA: Fiziotera ie

a:;.,;,...;;;;.. _

Arliculatille care sunt mult utilizate sa u care suportil greut/111 sunt cete mal expuee suferinfel degenerative·. $o!dul este toerte predispus 1'1 ertroze, Incldenta acestela crescind cu vsrste.

In opera] ie este descoperit muschiul fesier mare, care face rotatla ~i extensia artlculatiei soldului. Fibrele trebuie separate fara Iezs rea n ervilor aterenti sau a n e rvulu i sciat ic su b iacent, eel mai important al piciorului. De asemenea, se poate impune deta sarea capstelor de orig i ne a rnuschilor din jurul acetabulului ;;i poate Ii sectional pa rtia I tendonul de inssrjie a rnuschiului fesisr mare pe femur.

5e face oi neizie pe partes latera la a sold ului, pri n pi ele si plan ul museu la r, pentru deseope rirea inlregii articulati i. Articu laIi aeste apoi dislccatf ~i se senate partea sferica ~ capul femuru lu i (osul cospsei]. S"e ada ncsste cavitatea cotiloida ;;i se modeleaz8 pentru a se potrivi cat mai bine cu noua cornponenta. AceasUi. noua cornponenta rnetallca va lnlocui .. bila'Ternurals uzata.

Tn fun ctie de ti pu I de prate za., aceste piese 'lor fi fixate sau nu cu ciment. Artie ulatia este repozit ionata si verlficata pentru est- 9 ura rea slab i lila,lii ~i totodata a rnobllltatii ei, apoi plaga operatorie se inchide.

Proteza totall de ,old a revoiutions: trstementul unor bot! invalidante oe srtrtte reumatoldA ,1 reulli!!y!mu! degeneratlv. Pacientii sun! "la/ moblfl fl suferii mal put/no

ete muscutare afectate in cursul ar troplastlei totate de genunchi

--- __ ..

Durerea este de obice! tsctorut ttmttetiv major dupii ertroptastie totalii de genunchi.

La scurf timp dupii operatie ee fncep exercttute de tonttiere a mu~chiului fesier,i a ovsdrlcepsutul. Poate .fi neceeera de asemenee ,llmobll/~area comp/etii

a artlculat/sf genunchlulul pentru 0 scurtA perioadii ae timp.

Ace~1i mu~chi fac sxtensla gambei

, ~i a a rnou lati ei genu n en i ului;

e i reprez i nta trelcln eei patru rnuschl ai cvad rice psu 1 ui

'Ir-""'-''''''''''=--'------___;"l---------Mu~chiur drept temural --;--..,...-:;r-----1;:.."...,;----~--------Mu~chiul vast medial

-----.lr------------Mu~chiul vast lateral

--+-+---------Pozl{la protezel ata'l! ate de fern u r

-----;-----;-------:::d.----------Palela Rotula

--:----~-----;I_-------- Ligamentul patelar Une~te rotula cu libia - osul mai mare din cele doua ale gamb",i

Ch i rurgu I face 0 1 ncme ca re cobcara pe m ijlocul fete i a ntericare a genunchiului. Tn tuncti e de tipul de delormare a genunehiului, chi rurgul va elibera tesutudie retractate ~i va inlalura liqamentele care traverseazs interiorul a rti cutatiei (adeseori se pa streaza ligamentu I Incrucisat posterior dacaeste Inca viabill. acestea neliind necesare pentru func[iona rea unei articu [alii protetice coreet aliniate

Odata ee tesuturile sunt preg.atite, chirurgii vor apela la un fierastra uelectric manua I pentru a Tnlatura zona bolnavs si pentru a.

+---------- MU'l!chiul gastrocnemian FI ecteaza atat 9 lezn a c~t ~i genunchiul

Chlrurgii toloseso un fieriistrliu electric manual pentru a remode/a capetele osoase eeotionete pe durata operatiel de ertroplastie. Asta va permite insertia proteiZel articulare.

in aC9astii radiografie . S8 pot obeerv» modiffciiri degenerative severe

in structure genunchiului.

tn aceastii rediografie se poate observ» clar 0 protezil de genunchi. Aceasta ee folose~te cand osteonecroza (dlstrugerea osutut)

a erodat articulatia nativii,

remodela SUp ratetele prega,tite penlru noua arlicu latie, Chi rurgii vor urrnarl sa ajusteze spatiul articular astfelinca! acesta sa lie mentinut ~i cand genunchiul este in doit si candeste drept.

Sunt inserate apoi componentele tibiala ~i fernurala sl este ve ri.ficat a Ii nia mentul lor, ia r tn unele cazuri, supratsta rotulei se acopers (U un co mpus polioti len ic. Odatii ce pia ga este curslata in aman u nt ~i apoi inchi sa., deasupra se va aplica un pansamen! moale compresiv. Pacientul va Ii spitalizat p e ntru 10 pana la 14zile.

MEDIC.INA GENERALA: Fiziotera re

Kinetoterapia care urmeaza artroplastiei totale

FOAIA3

Dupa protezarea articulara, rolul kinetoterapeutului este esential. Fara astfel de programe de recuperare, pacientul nu se poate bucura de toate beneficiile pe care le aduce operatia. De asemenea, kinetoterapeutii instruiesc pacientii

in scopul evitarii suprasotlcltarii art.culatiei protezate ..

Perioada d ei nte rnare postoper atorie variaza in rnedie intre 7 si 14 zi le. Se va ! ace 0 evaluate preope rato rie in ctini ce de ortopedie, ia r 7n u nele din i ci i se of era pactentu luii nteresat sa ns a prazenlarii la 0 intalnir e de informsre, ca re Ie va da posibi litatea sa d i scute despre perioada de internare, operatie .;;i recuperare.

Aces!e intalniri sunt conduse in genera I de ki netotera peuti. asistente medica Ie _;;i practic ie ni de terapie ocupat i onala. Pe Uin gil fa ptul ca pa cienti i au sansa sa 5C a pe de toate temeri le privirid opsratia, sesiunea permite ~i ech i pei medica Ie sa 5e pregateasca pentru nevoile individuale ale paciantului. asa incat intreaga lor perioada de spitalizare sa dec urg a lara proble me.

EXERCITIILE POSTa PE RATORII

Dupa operstie, kinetoterapia va urrnarl sa ajute pacientul sa dobsndeasca controlut muscular al a rticulatiei ~i sa se repu nil pe picioa re pe Gilt de re pede -iii de complet posibil. Este important ca pacientu 1 s 13 se rnis te .;;i ps peri oa da Tn ca re sla. la pat, pentru a aj uta eire ulatia ~i pentru a preven i formarea esca rslo r.

Exereij i i le specifice pen-

tru genunchi se Tnva,ja din prima zi dupa artroplastia tolala de geni.mchi. asHel ea pacientul sa, redobandeasca controlul $i iorta musculara a rnuschiului coapsei Icvadricepsl, care ajllUi atat la inti:irirea 9 snunchiului, cal -iii la p regiiti rea lui pentru su po rtarea greulalii corpului. Adesea. in cazul artrozsi degenerative. rnuschii din J urul genu nchiu lu i slabesc Ioarte mull, iar postoperatori u - din cauza edernutui, a durerii .;;i !riei i - contractia acestora poate Ii

_jQ~i~~ata, astjel initierea precoce a

exercitiilor devine esentia ta. ---

in g·eneral, exerciiiile de mootlizare a gen unch iului sunt incepute din a doua zi postoperato riu, avartd ca seop obtl nerea a,. 90 de grade de flexi e lindoirel ls nivalul a rti culatiei.

PRIMELE ZILE DupA QPERATIE

1 Este imFWrtant cs dupti opetalle, sa se reallzeze fntreaga amplltudlne de mi,cere e art/culaliei genunchiufui cat mai devreme pos/bil. Kinetotsrapeutul poate fncepe exerc/tille chiar din prima zi dupii operstie.

2 Exercltllfe pentru crefterea forre! museu/are a membrutut inferior, etectuete fa pat, includ mtecare« ptciorun» fn sus 1/1 tntr-o parts penfru intarirea genunchlui 'Ii muscutsturtt eoapsel ..

3 De ableel, pac/entul ests pregiftlt pentru mere

dupiJ trei zile de la.Dperafie. Tn aceastii imagine, kinetoterapeutt.ll ajut<f pac/entul sa se dea jos din pat.

4 Pac/entul ests ecum in plcioare .,1 trebuie sa ifi sprljine ptcloru! in timpu/ mersuiui cu aj(Jtoru/ unut oedru seu cu carle cu apr/fin pe coate. Kinetoterapeutul diJ statuti asupra posturt! 'Ii a sustinerii greutiitfl corputut.

~ -----~---

MEDICINA GENERALA: Fizi oterap-:..=....:ie~ ~____;;;__

1 Supravegherea fi oorectsree pacientululla urcare« scarl/or este Importantif pentru ca

noua artieulatie sa nu fie suprasollcltatif atift de timpurlu. Pac!enfi! trebule sa posta urea scarile ina/nte de externare.

2 in aceastii imagine, paclentul este {ncurajat sli calee eu pleiorul "bun" (nooperat) pe 0 trflaptli fi apol sa aduca celiilalt piclor pe aceea,1 treepts: Exerclfiul este repetat penfru intregul fir de trepte, cu sprijin pe balustradif.

3 Proeedeul se repetA f/ pentru coborarea scarl/or, dar acum piciorul operat este coborat prtmut, ter cel Hbun" este adus epot pe aceea,i treapM. Exercifluleste repetat pentru ooborsre« fntregului 'iir de trepte.

INVATAREA MERSULUI

Pacientul va incepe sa inve!e sa mea rga c u soldu I sau g.en unchiul protezat, incepand chiar de a doua zi dupa operatie, Kinetoterapeutii vor instrui pacientul cum sa se urce si sa coboare din pat in siguran\li';;i It vor incuraja sli)aea primii pasi.

In primele zile postoperatoriu este cel mai indicat ca paeientul sa foloseasca un cadru de mers pentru imbuniHalirea echilibrului si castiqarea Tncrederii pentru indl rca rea 9 reuta] i i co rpu lui pe noua articulatie. Gradul de Tncarcare articulara este determinat in functie de tipul protezei -cirnentata sau necimenteta,

iNCARCARtA CU GREUTATI

Prolezele ci me ntate pot Slip orta inlreaga greutate a corpului, asttel incat, in absents durerii,

pacientul va fi incur ajat sa J!ji lase toata greutatea pe soldul ope rat Protezele necime ntate Irebuie menajate limp de sase saptamani, aslfel di pacienlului i se va permite sa incarce soldut operat eu numai jumatate din greulatea corporals,

Cand se dobsndeste independents mersului lta patru pana la sa pte zile posloperatoriul, ki netoterapeutul va decide asupra dispozitivului de ajutor la mers care consta, fie In doua bastoane, pentru protezele cimentate, fie intr-o pereche de carje cu sprijin in coate, pentru protezele necimentate. In aceasta etapa, daca nu exista cornplicatii, se vor face pregatiri Ie de externa re ~i se vor practica activitali Iunctlonale, ca de pilda urcatul scarllor,

Tn momentul externarii, eei mai mulli dintre paciii;n\i vor pu tea co n Ii n ua acass p rog r amul de recuperare.

Cap.ito(u(

50

FOA.IA 2

rijirea nou-nascutltor prematuri

PEDIATRIE: Cardiologie - Pneumoftiziologie

: .... -1ascu!ii cu varsta qestationala sub 37 de saptamani sunt ccnsiderati prematuri sau

-; :e terrnen", Din Iericire, progresele Inregistrate In obstetrics au facut ca sansele actuale de supravietuire ale acestora sa fie mai mari ca oricand.

" - :rrna la, de gestajie --E_ uman este de 37-42

-i-. Cu toate aces tea,

:., sarclni se lncheie - -~ -;ervalul minim de 37

:-~ -2~terii premature sau ~ :~ ;ermen includ cornpli:=.; DOt atecta s tarea de

" ;;. ~amei [in special pre-::~ '" - valori ale tensiu=-~,e anormal de ridicate -:~. sarciniil ~,i ruptura pre~ de membrane, care poate -:;: : cauza infectioasa. Sar=- ~ =""Ielara \>i ssrc i ni le mu Iti- =~:2rmina 0 crestere marcats

- ~ uentei nasterilor p rema-

-= -otu;:;i., 111 nurneroase cazuri,

=-== declansar!i premature a --= suului ramane nscunoscuta.

SELE DE SUPRAV[ETUIRE

:: :-"ni.carea explicita Intre ech i pa :~jetrica.u:i de garda si sec'= de neonalologie este esenti;_j In caw lIn care se anticipeaza

~ -a~tere pramaturs, in special la

;;lita extrema a intervalulul actual :2 supraviejuire a fi'itulu i [23- ::" de saptamanil. Aceasla situa;-e este toarte ingrijoratoare pen"u parinji, iar unul dintre cele mai irnportante roluri ale neonatologului lspecialistu I care se ocupa de nou-nsscuti] asts sa Ii informeze

pe acestia in legatura cu succesiunea cea mai probabils a evenimenteior care vor urma nasterii,

eel rnai adesea, familia va dori sa, discute despre ~a rise le de supraviejuire a Ie nou -nascututut Supravietuirea e posibila dups 23 de sapUimani,. iar sansele cresc p rogresiv pe rna sura ce ne a propiem de 30 de silptarnani,

T rebuie sa se precizeze loarte

dar cil este foarte dificila preconizerea gradului de afectare individual§ a nou-nascutului, in schim b pot Ii utile statisticele existents In acest sens lvezi [osl Un neu-nsscut po ate Ii bolnav indiferent de varsta de gestalie, dar la cei care au ma i putin de 30 de saptama,ni (corespunzatoare unei greutati la nastere de 1,2-1,5 kg), sun! de astsptat afectari importante ale sanatalii,

Pregatirea pentru nastere

100
~ !I{J
'E 80
011
u
e
c.; 70
60
50
40
30
_"'"--
~- 20
c
..
Ill-- 10
0 in cezu I antic i pa rii un or p robleme legale de sarcina si a optarii pentru n a sterea pre matura:, ec hipa de tera pie intensiva a sec Ii ei de n eonato 10 gie a sp ilalului se poate preg:iiti din tirnp, Tn cazu I in care sp italu! nu dispune de 0 asttel de sectie, mama a r trebu i transle rat 13 daca este posi bit. la un spita I adecvat, fapt penlru care i se pol ad mi nistra medica mente care sa inlarzie nasterea,

fjansele de euprevteiutr« ale bebe!u$u!ui depind de gradu! de aezvottere. Se apreeiazii eli 23 de saptiimani tntrsutertn este perloada de ges.fafie minimii necesara pentru un cop#;

23 24 2S 26 27 2.8 29 30 31 32 33 34 35 36 dar numai 20% dintre ecestt« supravleluiesc.

in vederea imbuniitiitirli r,;anselor de supravietuire, nou nilscutlf prematurl sunt pu,i

/n incubetaere care asigurii

un medlu Iglenle, tncnte, tn care sunt monitorizete ate.nt temperatura, nivelul de oxigen Iii urnidilates, iar accesul este aslgumt prtn hub/DUrio

Ddata ce nastsrea a svut loc, ec hipa de n eonatolog i va f p regatita sa prirneasca n ou -nasc utut de la obstetri dan sa u de la rnoa~a. Prioritatea imediata 0 reprezinla. resuscitarea si stab i liza rea s tari i beb e IU9 ulu i.

FUllcj i ile cheie care Irebu ie oplirn izate sunt- oxigena rea sangetu i, n ive lul de gtucoza, ec hili" brut hid ro-electrolitic ~i centrolul teIl'l_E!_e_raturii. Din momentul naste rii, bebelusul [care poate canta ri dosr 50 a g) e sle sees din mediul intrauterin stabil si cald 9i e ste lipsit de aportu I de oxi- 9 en \>i g lucoza asi.gu rate de placents. N ou -nasc utul p rernatu r are 0 capacitate foarte limitata de rnenti nere a stabi litalii sistemelor sale fiziologice.

PEDIATRIE: Cardiologie - Pneumoftiziologi

Mentinerea constente a temperaturi/ nou-nescututut prematur este esent/ala. in acest sens poste ". suffc/enti atmosfera caldiJ ~I umeda din incubator,

SBU uneorl poate fI necesers fl mve/irea lui supllmentar4 tntr-o folie termolzolanta din aluminiu.

Inainte de varsta de 30 de sapUlmani, pielea unui nou-nascut este foarte subtire, Ira 115 pa renta si a proap e tota L permeabi La La apa. De aceea trebuie parcursi C§tiva pasi important: in vederea reducerii evaporarii cutanate, care ar provoca deshidratarea si hipotermia. Nou-nascutul poate f ingrijit pe 0 mass radianta sau intr- un in eu bator. N um eroase secjii utilizeaza mesele radiante numai pana La stabilizarea nounascutilcr, pentru ca apoi sa Ii transfere intr-un incubator.

Mesele radiante ~i incubatoarele

Avantajele meselor radiante Observare mai buna a bebelusului

Facilitarea manevrelor medicale cum arfi perfuziile si recolta rea de sa ng e p sntru an 8 lize

Dezavantaje

Control mult mai dilicil al temperaturii iii umidita\ii

Riscul mansvrarll excesive a nou-nascutului

Expunerea continua a bebelusului la zgomot iii Lumina

INGRIJIRI DIN PARTEA FAMILIEI

Can d un !at se nasts Inainte de implinirea a 30 de 'sapUimani de qestatie, se anticipeaz8 0 peri- 08 d a lunga de spita lizare, posibil

departe de case. in aceasta situatie parinlii sunt foarte solicltati, mai ales dadi nou-nascutul are iii anumite probleme de sanatate, astfel lncat sectiile spitalicesti sunt prevazuts eu facilitati care sa asigure prelungirea la maximum a posibilitatilor de vizitare, Totodata este Inc u raj ala atat vizitsrss bebelusului de catre frali sl surori, cat si de catre alte rude :?i mai ales de bunici.

"iNGRIJIREA DE TIP MARSUPIAL"

Ests foarte probabil ca nou-nascupl prsrnaturi sa fie separati de mama, pentru a primi lngrijirile medica Ie necesare, 5e §tie deja ca efectul negativ al acestet separari fortate poats fi ate n uat p ri nco ntactu I direct dintre pielea mamei §i a fatului pentru perioade de limp cat mai lungi. Acest mod de lngrijire - supranu-

Este important ca mama s/

copl/ul sa nu fie separatt'chiardac4 bebelul'u/ eete la teraple intensiva.

-, Par/ntsle trebuie sa alba vole sa-i

. vorbeascri copllulul,/ sa-I atings ca sa se formeze 0 legatura tntre ei.

Masa radlantii permlte sooesu! facllia dispozitivele de monitorisere, tuburl/e

de perfuzare sl echipamentul de aslstare a resp/rallel foloslt fn primele ore post-partum, Dupa acest interval, nou-n4scutul poste fi mutat tntr-un incubator.

mit adesea )ngrijire de tip marsupial", asemanator cangurului care l§i line puiul in marsupiu - poate fi instituit imediat ce echipa medicala este lncrsdintata ca nou-nsscutul a fost stabiliza! §i 1i da mamei ocazia sa creeze 0 legatura ou copilul el.

Un alt beneficiu al acestui mod de lngrijire consta In stimularea producerii de lapte matern. Cniar daca nou-nascutul nu poate sugs, lap· tele poate fi totusl "muls" §i censervat pana cand bebelusul este suficient de dezvoltat pentru a fi hranit pe eale digestiva, eale prefsrata fa~ de cea intra ve noasa,

CapitoLul

50

FOAIA3

ectiunile asociate cu prematuritatea

PED IATRI E: Cardiotogie - Pneumoftiziotogie

ou-nascuti: prematuri dezvolta CIJ u?urinta insuficienta cardiaca, pulrnonars afcctiuni ale tubulul digestiv. In plus, se pot confrunta cu diverse intectii, incetinirea procesului de crestere ?i lntarzierea dezvoltarii. De asemenea, sunt mult mai predispusi sa ramana subponderali ?i mici de statura.

respirarn in mod ritmic =- "- "il.ce un efort constient, ca -2~ a irnpulsurilor primite

--.: arie corticala specializata,

~ - :_-nasculii prarnaturi. mai = -_ contextul unor imbolna,viri _~ acest mecanism de control _ ; : 'ecar. 0 e aceeaa pneea nouc:::-~~ului. prernatur, adid opri-

== ~emporara a respirajiei bebe_= __ ~i. reprezints a problema.

RETINOPATIA

=elinopatia se datoreazii in parte - elului ridicat al oxigenuLui din ~nge. indus de ventilatia arti"data ?i i mplica dezvoltarsa a ,oi vase sanqvine La nivelul reti,eiimature a behelusului, care ln acesle condit ii se poate chiar dezupi, cauzand orbirea. De9i toli no u;]ascujii necesita oxigen, iata ca acesta trebuie a elm i nistrat in mad adecvst, excesul fi ind da,u nator,

SCADEREA TENSIUNII Mulli dintre bsbalusii prematuri prezi nta 0 tensiune arterials seazuta din ca uza unu i deficit de sa fig e circulant ~i a contractiilor cardiace insuficiente. Prin men itorizarea Ie nsi unii arteriale se stsbi lese cantitatile necesare de sange transfuzat: se pot administra medicame nts care sa e reasca tonusul vascular ~i performanta cadiaca.

S DR 58 rna nifesta pri n sea d erea oxigenarii lnsorita de un elort respirator dlsproporttonat sau In crestere, produs de un deficit de surfactant Ie nivel pulrnonar. lncldenta scade pe masura maruriziirii si a pa re mai frecvent ln cazulnasteril or pri n cezarla na~i a bebel u ~ilor cu marne diabetice.

Su rfactantul este 0 substa nta grasa Ifosfolipidl produss de cslulele ca re cap\J.J§es~ a lveolele p ulmonere, incepand cu saptiim~na a -2£.,a de v ia¢ intra uteri na. Aceastil

snbstanta ca ptu§e~te alveal e I e p ulmonare §i previne colabaraa lor in timpul respira!iei. Efectul este similar cu al detergentului care torm eaza, ba loane perfect sferice.

Atu nc i eil nd sea ntic ip eazii 0 na §tere pre matu ra, prod uoe rea

SINDROMUL DE DETREsA RESP'IRATORIE (SOR)

surfactantului poate fi stimulata pri n adrn i n istrarea de corticosteroizi mamei: producerea §i eliberarea lor ssts sti m u lata ea ras puns al bebelusului la stresul na~terii. Dacii nou-nascutul are 0 cantltate de surfactant la limita iii se lupta sa' res pi reo acesta se va eo nsuma rapid §i astfel se va instala 0 insuficien!a ventilatorie proqresivs, Din fericire, in rnornentul de fsf<! surfacia ntu I se 9 ase~e pep i ala~ie I poate Ii i ntrod us dire ct in ciii I e respiratorii.

-rratamentul SDR implic1i 0 buns lngrijire neonatal a genera la care sa previ na hip ote rm ia, scldoza. hlpoqlicernia ~i hipoxla: toate acestea vor red uce at§ti nc ide nta cat iii gravitate a S DR. Astfe I, in condifille mentinerii in pararne-

Ifi a ee lodalte III ncli i, prod uce rea de surfactant va fi suficienta penIru acoperirea necesarului.

As ista rea resplratorie poets include administrarea printr-o canula intranazala, a unui amestee de aer § i oxig en sub presl un e. Acea sta manevra previ n e colabarea tn timpul expiraj:iei a ciiilor respi ratoril §i a alveolel or pu 1m onare. Ventilalia artrriciala printr-un tub endouaheel introdus printr-un tub i ntrod u s pri n n as sau 9 urii permite inflarea pliimilnilor.

Plamanii unui pecten I eu SDR au adesea un aspect radiologic "inceto~at': Inima are un contur grau de rJlstins rata de plaman pentru eii pliimiinul este slab aerat ,/ re/atlv opac.

PEDIATRIE: Cardiologie - PneumoftizioLogie

ENT E ROCO LIT A

NECROZANTA

Este 0 aiectiuns inflamatorie a tractuLui digestiv care poate determina distensia si chiar perforarea intestinului. Cauza exacts nu esle cunoscuta, dar sunt i ncri rninati factori ca aportuL sangvin i ntestinal a nte natal redqs _§j instabiLitatea cardiovasculara postnatals. Copiii care supravietuiesc necesitii nutritie pe caLe intravenoass pe termen lung, pana la refacerea Integ rital ii i ntestinu lui.

ANEMIA

Producerea globulelor rosii [in rnaduva osoasal la prematuri este mult diminuata ~i in acelasi limp !oarle sclicitats pentru inlocuirea sang elui recoltat penlru nurneroaseLe anaLize necesa reo

VolumuL sangvin totaL at copilului prematur este de numai 50- 80 mililitri pe kilogram corp. Asttel, un copiL cu 0 greutate de 750 de grame La nastere, are doar circa 40 mL de sange. De aceea, acesti babelusi necesita transfuzii frecvente, precum !?i administra re suplirnentara de fier ~i acid folic pentru sprijinirea producerii de gLobu Ie rosii.

HEMORAGIA v

INTRAVENTRICULARA

InstabiLitatea cardiovasculara cornbinata cu scsdersa sau tulburari le de coag ulare pot provoca hemoragii intracraniene [sa nqerari la nivelul creieru lull, Acest fenomen survine La nou-nascutii care nu pot f stabiliza]] ;;i se poate detecta prin ecografie transcraniana. Hemoragia severs poate detsrrnina distrugerea lesutu lui cerebraL, cu lormare de chisturi si hidrocefalie [acurnulare de lichi'd-cefalo-rahidian in jurul creieruluil.

BRADICARDIA

Se pot semnala scurte seaderi ale frecvenlei cardiace asociate apnee. Acesta poate f un semn de infectie sau de agravare a afectsrii pulmonare, dar aceasta nu reprezinta neaparat un pericol vital.

Incubatorul asigura prematurului conditiile neceeere pentru suprevtetutre. in acest fel este eontrotete puritatea aarulul ~J se monitorlzaazil paramelrii vitali ai bebe/u~ului.

Venacava--------~~~ superioara

Circutatia fetala

Arterele

..... ---';---.,----- ombilicale

--

Atrlul -----,;:;C...-=,... ..... l-Y,_,.!,,;..-,-;;;1:Iiiiii sUing

- Atriul -----------1--/1. drept

Vena cavil inferioara lntoarce rea sdngelui la Inlma

Exisla numerosl tactori care contrlbuie la afectarea plamanilor fetal i, fa pt foarte frecvent la nou-nascutii sub 30 de sapUimani. Cei mai irnportanti dintre acestia sunt:

Presiunea Iii tortele de intindere aplicate pe caile aeriene de catre ventilator;

Can ce ntrati a c resc uta a oxi 9 en ului insplrat:

Procesul inflamator determinat de intsctii,

Recuperarea dupa boala pulmonara cronies poate f un proces lent care sa irnplice a perioada lunga d~ tirnp In care copilul neceslta administrarea suplirnentars de oxigen.

---",,</-"';~i"'<;";".-------,-- Foramen ovale deschls

Inlma nou-nascutulul

Ligamentul arterial Banda fibroasli tormata prln fnchiderea ductului

.... Ecografia transcranianil este folos/til fn caz de suspicionare

a unor leziuni oerebrate care nu apar pe radlogratie. Acest aspect ecografic este unul normal (farll modiflcar! patologlce).

~ fn contrast cu Imag/nea normala, acest aspect ecografic aratil a hemoragle intracraniana sub forma zone/or a/be de /a nlve/u/ em/sferei cerebrate drepte a copilului, care poate determlna lezlunl cerebrate .. !ormarea de chisturi, precum {Ii acumu/area de fichld cefalo-rahldlan In exces (fn juru/ creterutut),

BOALA PULMONARA CRONICA

Ouctul arterial ldeschisl es,,,.: va 5 de sa nge care face legii::'_ =Intre aorta ~i artera puLmon,,-; s care permite circulajiei S~Il~ -:::: sa sunteze pLamanii tetaliln ~~: nor rnal., acest canal se 'in chill" --= seu rt ti m p du pa n a stere, da - - cazul prematurilor, In specie ::: celor loarte bolnavi, aces! ie~:men nu mai are loco

In cazul persistentei [neinch-::sriil canaLului arterial, cordul bet slusulo i va avea 0 sa rei n a Ing.", ~ ~ nata de circuiatia suplimew<:_-; prin acest canal, tradusa c'--: printr-o frecvenla cardiaca ioa-..=. accelerata ~i un puls cu arnpl'r.dine mare. Persis ten]a duct; __ va preLungi mentinerea suporn> lui ventilator. Inchiderea ductu.z arterial poate Ii ajutats de ad. - nistrarea unor medica mente :::=. indometacinuL lun antiinflama,;:~ nesteroidianl, dar in uneLe cez, ~ esle necesara interventia chiru= gicala.

Ox/genarea sange/ul fetal se face mai ales prin placentii, asttel ca ex/sta doua tlpurl de adaptiiri pentru ca sangele sa poata ~unta plsmOnl1 pans la umplerea lor cu aer la naf/tere. 0 parte a sange/ui trece direct din etrtut drept in cel sUing prlntr-un ortticiu din peretet« cardiac (foramen ovale). 0 altii p~ este pompatli de cafre ventrtcutut drept fn artera pulmonara de unde Eljunge prin ductul arterial tn aortil..

Aces! I ucru se poate face §i acasa, prin montarea unui apa rat de oxiqenoterapie.

Cel mai mare rise pentru copiii cu suferinia pulmonara este reprezentat de lnfectille viral intercurente. mai ales cu virus sincitial respirator, care produc bronslouia §i sunt raspunzatoare de cresterss ratei mortalitalii pe parcursul iemii.

Boala pulmonara cronica poete apilrea la nou-miscut" care necesita ventttette art/fielalil prelunglt4. Radiologic ee constats distensie pulmonaril, tesut pulmonar cleatrlceal fi dezvollarea de cntsturt.

PATOLOGI E: Hematologie

lnforrnatii generale

Studiul sanqelui si al tesuturilor hematoformatoare poate aduce multe date referitoare .3 organismul uman !?i la bolile !?i tulburarile de care sufera acesta. Acesta este obiectul de studiu al ramurii medicale cunoscute sub denumirea de hematologie.

- "matalog ia sste a rarnura a pate::giei care studiaza celulele sang~e (elemente figuratel, rnaduva

~:::-narii ~i sistemul limlatic, pre:c.m ~i camponenlele plssmatice ,_, plicate in Iunctio n a rea: si reg la-<!a lor. Are legaturi cu disci pli"ele de liziopatologie, microbiolo~ie ~i histopatologie. In sisternu I "'Jedical rornanesc exi sti:i 0 conlucrare stril nsa 'intre medicii nama,ologi care sun! implicati in aspec,ele clinice si medicli de labor ator, care se oeu pi! de aspectele paraclinice ale harnatcloqiei.

Labaratoarele standard fur"1izeaza an alizs hematologi ce de -utina, cum ar fi:

hemo leu cagra rna co mp leta; teste de caagu tare:

determinarea grupelar de

sange ~i a compatibilita\ii sangvine Serviciile mai mari olera analize 'null mai complexe ~i anume:

I es te C ilog, e n eli c e la n ali z a cromozornialal,

recoltarea ~i conservarea eriogenica a eelulelor sangvine ~i a celor provenite din rnaduva osoase,

di a gn ost i c ul si n draa m elor

hemoragipare ~i a tulburarllor de eaagulare,

fu rnizarea san9'elui ~i a derivatelar de sanqe pentru translu zi i,

d i a qnost i cu I si tr ata m e ntul de specia litate al le ueemii 10 r,

teste de histocompatibilitate In vederea transplantului de maduva osoasa,

M ulte din tu lbu rarile hematolog.ice sunt con secinta altar boli ~i tratamente care aiecteaza tuncii ana rea celulslo r sa ngvine, a sa cum este cazul chimioterapiei. De asemenea, multe din alectiunile hematologice sunt dascoperite

FOAIA 1

Probe de singe ee poate obtine eu ajuto.rul une! seringi, a unut tub subt're $i a unu! ec ; eu tlutufa,". "Flutura$ul" verde dIn imagine, functlonellzii

ca un apr/tor care nu permite piitrunderea prea adtinclfa aeulul in veml.

intampla,tor, la analize uzusle - de exem plu diagn osticul de leuce rnie poate Ii suspic i onat pe baza rszultatului unei hemoleucograme de rutina electuate intr-un eontsxtinfectics. mai degraba decal ca rezu ltat at so Ii citari i exprese a medicului de lamilie.

"Tlmpul de stingerare" testeazii functionarea mecanisme/or implicate fn prevenlrea hemoragiilor. Hiirti;~ de sugativa previn«

tormeree cheagurilor superficiale (de suprafatii) care ar impiedlca clJrgeree sangelui.

DESCRIEREA COMPONENTElOR SANGELUI ~I A FUNCTIILOR ACESTORA

Tr-ombocitele, de cutoere alba fn eeaestl imagIne de microscopie electronica, sunt celule speclal/zate, implicate tn Inif/erea formaril cheagurl/or de sange dupiJ traumat/sme. Cea mai frecvenfti

Globulele ro§ii Analizarea g,lobulelor ra~ii [erltrocite sau hematin sste inclusa In majoritares i nvesn g.atii I or he rn ata log ice. Di ntre acsstea. ce I e m a i uzua Ie su nt hamoleucoqrarna (numaratoarea

etectiun« este tromaocitopente

celulara) §i viteza de sedlrnentare (sc6derea numsrutu: de tromboctte).

a. hernatlilor (VSH). VSH mascara

c~t de repede sa depun erttracitele

lntr- un tub de sticla ~ i esteu n i nd lea- topsn i a. ad ica sclid area sub Ii rn ita nor-

tor al starilor inflarnatorll. mala a numarului plachetelor sanq-

Globulele albe vine. Invers, in trornbochoza, are loe

Globulele albe (Ieucocitele) sun! crestersa neoblsnuita a nurnamlui de

rssponsabile de apsrarea imuna a ptachste, aparuta de obicei dups 0

organismului in caz de infeclii. Cel sangerare sau 0 trauma chirurgicala.

m a i frecve nt s unt i nvestig ate leu co- Co a 9 u larea

pe nia (scad e rea n urnarul ui de 9 10- T estu I uzual dec oag u I a re poa rta

bule albe, eel mai adesea din cauza numele de "limp de protromblna"

chimioterapiei sau a radioterapieil - protrembina fiind 0 components

§i leucocitoza (cre~erea numaru- a sangelui care determine formarea

- 10 l de 9 lobu Ie a Ibe. de 0 b i cei ca ras" fibrine i, 0 P rote i na d iH---C heag u ril e de

puns 81 orqanisrnului Is aparitia unei -sangs. Este utillzat pentru monitori-

inleclii). . zares tratarnsrnului anticoagulant Cll

Trombocitete (plachetele sangvinej warfarina. Pacisnth pot fi testa!; sl pen-

Trcrnbocite'e sun! celulels care par- tru deflclente de coa.gulare dobandite

ticipa la forma rea cheagurilor de de eels mai multe ori ca rezultat al unei

san ge. Ce a ma i frecve nta tu I b u ra re afecti u ni hepati ce § i. a u nu i deficit de

plachetara este probabil irornboci- vitamina K.

Hemofilla este produsil de un dettcit al faotorl/or de coaglJlare,

lar paoienfil hemoHilC/ pot suter! destlngerari,1 ecbtmoee prellJng/te sau chlaf soontene.

, --====-......!P....!,.A..!..,!T....,::O:...:-[O G IE: Hem a t 0 lo 9 i e

Instrumentele de lucru

Hematologii lucreaza un nurnar de investiqatii reglementate si metode automatizate de studiu at ssnqelui. Progresele Inreqistrate in-tehnoloqie ?l tehnica stiintifica permit diagnosticarea unei game tot mai largi de afectiuni.

Sortarea celulelor activate prtn fluorescen(if (FACS) utilizeRZii enticorp! marcati fatii de tfpurl de celule specifics, fmbuniitiftlndu-Ie Identlflcarea.

Vlteza de sedtmentare a hemetitlor miisoarii timput necesar aepuneru tor tntr-un tub de slicla. Este un test utll ca Indicator general al starii de boa/ii.

• Hemoleucograma (Numaratoarea elementelor figurate) NumarMoarea de rutin a a celutelor sangvine este una din cele mai uzuale investiqatii hematologice. Aparatele folosite pot nurnara fiecare celula !?i masoara concentratia de hemoglobina.

• Teste de coagulare

Rata torrnani cheaguriLor depinde de un numar de 12 proteine, numite factori de coagulare, prezente in condijii normaLe in plasma sangvina. Aceasta rata poate fi rnasurata prin inducerea forrnarii cheagului ~i rnasurarea timpului necesar acestui proces, fie prin 1010- sirea unor extracte tisulare, fie a unei suspensii de caolin. Tulburarile de coagulare includ hemolilia !?i boala Christmas.

• Electroforeza

Trecerea unui curent electric printr-un suport de celuloza acetica pe care sun! puse cateva picatu ri de ser proteic, determine separarea Lor in functis de rnarims si sarcina electrica. Se forrneaza astfel benzi cu aspect caracteristic. De exemplu, in anemia falcitorrna, metoda esle Iolosita pentru detectarea hemog lobinelor anormale.

• Frotiul de sange

Frotiul de silnge [sau de maduva osossal este colorat cu colorant! speciali ~i apoi examinat la microscop. Metoda se utilizeaza pe scara larga pentru studiul tipului, formei !?i rnarimll de celule sangvine - ca test diagnostic prop riu -zis a nu me roa se b oli de sange care pot fi identificate dupa aspec tuL m i croscop i c celu la r.

• Viteze de sedimentare a hematiilor [VSH)}

1m plica punerea sanqelui recoltat pe anticoagulant Intr-un tub sublire si mssurarea timpului necesar depunerii globulelor rosii. Aces! test este util atilt ca indicator de boala preexistenta testarii, cat ~i pentru urrnarirsa evolutiei bolii.

• Gitometria in flux

?i analiza FAG

Gitometria In flux este 0 metoda automata de izolare a diferitelor tipuri celulare, pe baza rnarirnil medi i ?i a naturii qranulstiilor pe ca re le contin, Celulele sunt trecute printr-un l~ser ;;i se masoara dispersia specifics. Diferentieri ~i mai fine se pot face prin marcarea cetuleLor cu anticorpi - metoda sortarii celulelor prin fluorescenta,

Alte subiecte de imunologie care vor fi prezentatel'r\ nume.re!e viitoare ale q~y_istei

Anemia fa lciforma (eu hematii "in sacera"] este 0 beals cu mostenire geneticii cu incidenta crescuts la populatiile vest-sfrlcana §i afro-caraibiana. ESle prod usa de 0 anomalie de structure a hemoglobinei. Gradul de severitate al bolii este influentat de 0 serie de factori genetici.

Productia deficltara de hernatil, intensificarea procesului de hsmoliza sau pierderea de s.!inge datorata unor hemoragii reprezinta tot atatea cauze de anemie. Afectiunea necesita efectuarea de teste diagnostice pentru stsbilirea csuzslor exacts ~i pentru alegerea tipului de tratament capabil sa amelioreze acea sta tul b urare freeve nta.

T u I b urarl Ie e red ita re de coagulare sunt destul de frecvente §:i lnclud: hemofilia A, boala Christmas §i boala Willebrand. Testele de coagulare, analizele biochimice precum ~i eele trombocitare vor eontribui la identificarea factorului de coagulare absent, permitand asttel un management eficient al bolii.

__"",,""o:;...;.,..._'~ Pentru evitarea reactiilor nefavorabile la efectuarea

~;";;'Fi;iiffi~~~~-.<"'iiI unei transfuzli, este necesara determinarea preelsa a cornpatibllitatii sangelui - fie el masa eritrooitara sau plasma. l.aboratorul de transfuzii de sange asigurii ps cat posibil sigurants utilizarii n urneroaselor derivate de sange pe care Ie el ibereaz8 spre a fi folosite in cursul interven-

__ -iIII~ tiilor chirurgicale.

---=======:::oo.-...:..PA TO LOG IE: Hem. a t 0 Logie

Anemia falciforma

FOAIA2

Anemia falcltorma este 0 bcala de sanqe care atecteazs mai ales populatia de origine africana, Cauza este qenetica, deci boala nu se poate vindeca, dar prin Tn!elegerea mecanismelor fiziopatologice, efectele sale se pot tine sub controL

Anemia lalciforma este 0 boala de sange ereditars. Este determinata de 0 mica mutatis In structure ADN-ului (care determina inzestrarea genelid a fiecsrui individl. care asiqura cediliearea unei unitaji din rnolecula de hemoglobina, ~umita lant de B ibeta,i-g lobin a. I nlocui rea unu i sinqur amincacid - unitate a lantutu i proteic - are ca rezultat a hernoqlobina cu proprieUili fizice ~i chirnice anormale.

Hemoglob i nae ste protein a esenlia.la din hematii, care are capacitatea de a lega oxi genu 1 din plaman.i ~i de a-I eUbera la nive lu 1 [esutu rilor si celu lela r din organism. Boala afecteaza capacitatea san gelu ide a tra nsporta oxigenul, dar aparltia numeroaselor cornolicatii asociate bolir, este urmarea rnodificsntor de forma, ~i rnarlrne a eritrocitelor circu lante.

Criza splils/iea (de decompensare

a anemlel) poate Ii declan~atii de

a infeetie, de (rig sau deshldratare. Oebufeazii brusc, cu durere, afeetare ref/alii ~i hemafurie (s/f/ge fn urfnli).

Multe persoane cu anemia talciforma sunt aparent sanatoase, cu ex ceptia crize lor acute. Ge lu lel e In secera" se aduna ii blocheaas freevent vasels de sange din maduva

5 IMPTOMATO.LOG I,E

osoasa, lucru care deterrntns eparllia durerilor osoase. Un artsimptom irecvent, mai ales in copilarie, este i nfa rctizarea sple ni cil, c~ nd he m a· tiile 1n secera blocheaza vasele de

Ob$fruetia vaselorde siinge ooutere produsa de hematiile in secerii poete duce II' moans t/sularafi hemoragle consecutive.

Eritrocitele normale au lorma discoids bi.concava;ea Ie permite sa se .streccsrs" prin capilarele Inguste care se desprind din arlere. Tn schirnb, hematiile modificate au forma de secera sau serniluna ~i sunt mutt mai rigide, ceea ce face adssea ca ele sa rama.na blocale in capitare, ducand la congestia acestora. Ca.nd presiunea oxiqsnului inconjurator scade, celulele se deferrnesza sau .. siclizeaza", iar hemo- 9 lobina se crlstaliaeazs [preci ~ pita]. Acest ienomen creeaza un

sa nge di n spli n ii, determ i nan d atrofierea §i rnoartsa tisulars.

Paclentii de v.§rsta adulta pot f hiposplenici, ceea ce inseam na cil splina lor nu are capacitatee sa filtrsze bacterlile, lucru care Ii face mull mai susceptib.i.li la infec!ii ca septicemia §i pneumonia. Alte cornplicatii includ asa-nurniwi slndrorn "mana §i piclor" - care implica umflaraa degetelor - ulceratii gambiere §i afectari cerebrale, cum arf convulsiile ~i accidentele vasculare,

cere vicios: eu dit deprlvsrsa de oxigen e rnai mare la nivel tisular, cu alaI se produc mai multe deformari celulare ~i blocaje vasculare. Toate acestea pot determina necroza [moarteal lesuturilor.

GRUPURILE CU RISC CRESCUT

Ces mai mare incidents a genei sidemiei se gase~te in Atrica tropicala, unde 45% din unete popu lalii au aeaasli'i Irasatura genetica. Oe asemenea, free" vents aste mare ~i In zona Insulelor Caraibe. lncidenta bolii este de 1:600 nou-nascuti afro-arnericani,.iar prirnele simptome d:ureroase apar de obicei la varsta d:e 1-1,5 ani.

lncidenta siclemiei tinde sa oqlindeasca ineidenla malariei: a ceasta determ in are genetica co nfe r a un 0 a re care ben elic i u in protsctia imp otriva malari ei, de oareee in fectarea eelutelor ..in secera" determ in a scoa ~ terea lor rap ida di n ci rculat ie. Es Ie pas i b ilea, i ncidenta acestei ca r acteri s Ii cl sa Ii c rescut in a nurnite 9 rup u ri etn i ce ca rezu 1- tat a I se lee) i ei natu ra le.

PATOLOGIE: HematoLogie

Investigarea ~i tratamentul

Tehnicile de management eficient al anemiei falciforme pot ameliora multe din cele mai

grave simptome fizice ~i pot ajuta pacientul ~a evite decorrrpensarile severe, _-_

Gravitatea bolii depinde de mostanirsa genetic-a-- a perscanei alectate. Toate celulele au crornozornn distribuiti in perechi, unul de la mama ~i unul de la tata.

o persoana care a mostenit gene mutants de la ambii parinti, este hom ozi 9 oHi ~i va suferi de anemie Ialcltcrrna.

o persoans care a mcstenit 0 gena mutants ~i una nor-

PerSQane/e care suterii de crize aplastice severe ~/ trecvente pot beneficia de trans.fuzll desange, dar ale vor tntocu! numei temparer globulele rO!,ii deformafe. Transfuziile sunt importente

mal ales tn tlmpul perioedet de sarcina, c5nd fiitul necasita un aport adecvat de erttroctte.

Diagnosticul lnltlal

se face pe baza studisrii unui frotlu de s§nge obtinut prin lntindersa unei plcaturl de sange pe 0 lama de rnicroscop, Hematiile .In secera" pot Ii identificale pe baza formei lor caracterlstice, diferi!a de cea a celulelor normals, Se vor putes iden!ifica de asernenea celu lele ~inta - globulele ro§ii eu membrana excedentara - care apar flasce §i "zbarcite" ,

mala, es te hete rozi 9 ota, dec i dosr purtatosre a genei care determina anemia Ialcitorrna. Aceasta va eves de abicei a torrna aslrnptornatics de boala, ca re poate deveni ma n ife sta numai in condiui de suprasolicitare fiziti:i, sau, de exemplu in timpul zborutui cu un avian nepresurizat. Totusi, daca ambii parin~i sun! purtillari ai 9 enei mutante, exista un rise de 50 la sura de a avea un CO'p it P urtato r si de 25 la suta de a avea un copi l eu sidemie . .8arbalii~i femeile su nt alectaji in mod ega l.

TRATAMENT

Pacientii purtatori nu nscesits tratament. In situatia in care unul sau ambii soli sun! purtato ri ~i isi do rase un copi l, ei vor beneficia de con si li ere genetid asu pr a proba bililalii n a~terii unui copil eu siclemie si se va pules re cu rg e si la diagn 05- ti c a ntanata l.

Paeienlii vor primi urmatosrele informajii:

• Medicul ii va statui asupra evitari i crizeto r - pri nevi tarea des h idrat 13 ri i si a inle eli i lor [pacien\ii vor Ii vacci nati sf vor pri rni tratarnsnt prof lacti c eu anti bioti ce I.

Ep i soad ele rapetate de ccluzie vascular a lea aecidentele vascu la re cerebrale sau crize le 0508 se ree urentel pot Ii tr ata te

TRANSMITEREA GENETICA A ANEMIEI FALCIFORME

Aceasta di8grama arata cornbinatiile genetice postblle la urrnasii provenili din parin]:i care fie sun! normali, fie sun! purtatori, fie sutera de anemie talcltorma. Un COlli! primeste cate 0 gena (care poate f norrnala sau anormalii) de la fie-

p rinexsangvinotr ansfuzie. 5 e ve Ira nsluza sang ele normal. tara eritrocite moc!ifieate. Aceasla proced ura 1'15 te preten\i 08 sa. ns cesita,nd electua rea in mod reg ulat.

Relativ recent s-a implementat tratamentut cu hidroxiuree. Hidroxiureea este un medicament ch im iote r a pic care are un etec t secun dar interesant, de crestere a hemaglobinei fetale. Hemoglobina fetala esle prezentii [a b ebe-

INVESTIGATIILE DE LA.BORATOR

Hemoleuccqrama complete un grad de anernie, caracterlzet prin scaderaa canlitiilii de hernoglobinii Iproteina care transports oxigenul) din sange. La pacienIii cu anemia falcilormii valoarea uzuala este de circa 6-8 g la 100 rnl (valorile normals la barbali sunt de 12-16 g, tar la ternel de 11·15 g),

AA

AS

Test de sol u billtate: hemoglobina

Este folosit adesea ca un test rapid. Dadi se pune 0 rnostra de sllnge intr-o sofutie tampon cu 0 anumita aciditate, hemoglobina modiflcata va forma 0 suspensie vizibi!ii, opaca, de particule (dreapta), in timp ce hemo-

_, globina normala va forma 0 solutie limpede (stanga), Compararea celor daus €l§antioane arata diferenJa de solubiHtate.

LEGENOA

• homczigcti anemie falclform!i I

h etero>:lg oti purtatorl

homczigcil Indlvil1 normal i

care parinte, asttel cii oriee com binatie este posiblla.

De sxemplu. doi parinli care sunr arnandol purtiltori vor avea 0 probabiHtate de unu 121 doi ca §i copilul lor sa fie p u rtator ~i u nul a patru c a acesta sa aiba siclemie,

lusi ~i este lnlocuits progresiv de hernoglobina adulta, in primul an de vi ala. Pacient ii bolnavi de anemis falciforma dezvolta simptornatoloq is, car acteristi ca nu mai in momentul aceste.i inlocuiri.

Nou -na scutii pot Ii testati p e ntru depista rea n ivelulu i faa rte scazut de hemoqlobina morfificata prezents ta nastere. acests Ii i nd un ind icator preeoee at prezen te i bolii in viitar.

AGARC6E GEL pH 6, a

AS

x

AC

AA

Electroforeza

Ests 0 metoda mal sanslblla de detectare ~i separare a hemoglobinei S, care se bazeaza pe inca rcarea electnca a partlculslor. In aces! exernplu s-au testa! patru e~antioane de sllnge. Banda AA este hemoglobina norma Iii; banda AS ~i banda AC corespund unor purtatori cunesculi de anemie falciforma (martori); X eSIe de asemenea un caz probabil de purtator.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

FIZIOLOGIE

Mugurii gustativi

FOAIA5

Avem aproximativ 10.000 de mug uri gustativi, lccallzati In specialla suprafata limbii !?i In tes utu rile m a i ale cavitat i i b u ca le. Se nsi b Hi tatea !? i d istri b utia lo r a rata ca putem di st in 9 e intra aromele alimentare pe care sa le savurarn ~i cele pe care sa le evitarn.

SIMTCHIMIC

Gustul este, ca 9i rnirosul, un simi chirnic. 5e bazeazs pe legarea substantelor ehimiee din aliments de receptori i toea Li lati in celu Le specifice 9i anurne mugurii gustativi, ca re Ira nsmit a poi inforrnatiile pe ca lea nervilor pana La ereier, psntru a putea Ii i nte rpretate ca "gu stu ri",

Li mbaeste desigu r, organ ul pri nci pa I a I gustulu i, de vre me ee toate alimentele ing erate trebuie sa treaca prin cavitatea bucals, Suprsfata supsricara a limbii este acoperits de nurneroase proerninente rnici, numite papile, iar ma:joritatea mugurilor gustativi sunt grupati in jurul acesto r stru etu ri. 5e ma i g.a,sesc j'nsa d ~ival ~i Tn zonele lnveci nate cum ar Ii faringele. palatul moale 9i epigLota.

PAPILELE GUSTATIVE

Exista Irei Ii puri pri nci pale de papile lin sens literaL, termenul pa pila In seam na protubera nta in forma de mamelonl. Tn ordinee crescatoare a. marirnii, acestea pot Ii: filiforme lconicel. fungiforme (in forma de ciupsrcal 9i

circumvalate lrotunde]. La om. majoritalea mugurilor gustativi apartin ultirnslor doua tipuri. Papilele fungiforme sunt distribuite pe toata supraf ala limb ii, in numar mai mare pe marginile .;;i pe varful acesteia. Papilele circumvaLate sun! eele mai rnari - sun! intra 7 si 12 sp re haza Ii m ~ b i i. di spuse in form a de .. V" intors. Mugurii qustativi se gasesc pe Latu rile papilelor ci rcurnvalate .;;i pe supratata superioara a pa pilelor fungiforme.

STRUCTURA CELULARA

Fiecare mugur gustativ este format din 40 pa;na ta 100 de celule epiteliale. care Iormeaza epiteliul, ad iea stratul care acopera intreaqa suprafa\a exlerna a corpu[ui ~i a structurilor sale cavitare. In mugurii gustativi se gasesc trei ti puri de astlel de celule: de sustinere, receptoaresi celule bazals. Celulel.e de sustinsre torrneaza cea rnai mare parte a mugurului gustativ si separa celulele receptoare una de eealalla. Celulele mugurilor gustativi sunt Innoits In permanen\a - durata medie de viala a acestora fiind de circa 10 zile,

Amigdala (tonsila1 linguala

EpLgtota ConIine un numar rsdus de muguri gustativi. care ajung' p;!inala nivelul esolagului superior (in ce putul tu bulul digestiv)

Amigdllia

(tona II a) ~

palatinli.

Organ pereche; coniine caiiva mugu(j gustatlvi in \e sut u I rnoale de sustinere

Papllele ----__,,____:_--.:__circumvalal.e De· fo rm a rotu n da. torrneaza un ",V" lnversat 18 baza limbii

... "'=..,....-- Calea guslatlv;i

$antmedian Papile fungiforme Au forma de cluperca ---

~i s e 9 asesc mal ales pe marginile ~i pe v;!irfullimbii

Papllele filiforme -----'<c----Proernlnente conlce situate mal ales pe p~r~le laterare alelimbii

Calea gustativa

o imagine cotor de ml(:roscople alectronicii Brlftii pap/lele hmgfforme (roz) prev.§zute te suprafatif cu mugu'; gustatlvi, fnconjurafe de psplle fIIiforme (albastre), B ciiror taxturif Bjutii la prelusres al/mentelor.

De La fiecare celuls gustativa porn esc cili gustativi fi ni, foarte sensi hili, care se proiecteaza prin stratu ri Ie de celu Le apitelia ls Is supratata limbii, unde sunt scatclali in saliva in care s-au dlzol-

vat substantele sapide. in virtutea rolului lor de inijiere a transrniterii g:ustative .. acesti cili mat sunt nurniti ~i receptor.i membranari.

Neuronii senzilivi torrneaza niste bucle in jurul celulelor gustative. de La care Tncepe trimiterea imp ulsurilcr gustative catre ereier. C ondu cerea i m puLsu rile r de La celu lele gustative La creier se face pe asa-nurnita .cale gustativa··.

o sectfune transversa/A prin papllele cfrcumvalate evidenfiazif mugurll gustatlvl care se deschid printr-un por gustatlv pe faturi/e fiec.§rei proeminente.

Porul gustatlv conduce

In profunzlme la un mugure gusfstlv. Acesta este inconjuraf de paplle IIngua/e, cu rol sen;zft/v $1 tscttt.

ENCICLOPEDJA MEDICALA

FIZIOLOGIE

Mecanismul gustativ

Mugurii gustativi de pe suprafata limbii sunt stimulati odata cu dTzo[varea alirnentelor irr gura cu ajutorul saUvei. Celulele gustative transtorrna reactia chimica In impulsuri nervoase . . Analizarea inforrnatiei .gustative Incepe cdata cu ajungerea ei la nivelul creierului.

Cand 0 substants chi midi ali mentara se leaga de un receptor gustativ, sunt trimise impulsuri nervoase la tala mus, parte a creierului care prirnests intorrnatiiie senzoriale. Talamusul proceseaza impulsurile si Ie 9 rupeazf im preuna pe cele din surse similare.

Du pil aceea, Ie Ira nsm ite reg iun ii din creier a sociate cu s i mtul gustului - cortexul gustativ, Talamusul nu poate discerne prea arnanuntit asupra calitalii gustului procesat. Aceasta este functia cortexului gustativ, care este mult mai sensibil.

CORTEXUL GUSTATIV

Cortexul gustativ identifica alimentul ca bun sau daunator ~i apreciaza daca poate f rnancat ln continuare sau nu. Pentru perceperea gustului u nei substante, trebuie ca ea sa fie dizolvata in saliva sl sa vina in contact eu cilii gustativi. De aici, impulsurile nervoase sunt transmise catre creier.

o rarnura a nervului facial transmite impulsurile provenite de la mugurii gustativi situatl ln cele doua treimi anterioare ale limbii, iar ramura linguala a nervului glosofaringian deserveste treimea posterioara a limbii. Se pare ca exista doua cai de transmitere a intorrnatiei gustative La creier ~i a necesitatii de a manca anumite ali mente pentru a satisface cerintele organismului.

Celulele gustative din diferite zone ale limbii au praguri diferite de activare. Tn zona arnsra a limbii pot Ii detectate de exemplu substantsts otrsvitoare,

chiar in concentratii foarte mici. Acest fenomen explica modul de compensare at dezavantajului aparent al acestei locatizarl ~i cum Iunctioneaza ca mecanism .protector". Receptorii gustativi reaction eaza rap i d La un no u gus t, de 0 b i cei intre trei pa na La cinci secunde.

Gustul depi nde in ma re masura de sirntul olfactiv tal mirosuLuiJ. Gustul este in proportis de 80% rniros, ceea ce explidl de ce 0 rnsncare grea neincalzita nu este niciodata prea qustoasa, Cavitatea bucala contine ~i al\i receptor; care pot accentua senzatla gustativa. Ma nca rurile condimentate pot adauga un plus de placere mancatului, prin stimularea receptorilor de d u rere di n 9 ur~. Cavitatea bucala confine ~i a lli receptori ca re pot accentua gustul.

Structura muguruLui gustativ

,----=:==;c==~=::::;:-- Par .,....".t:-"-<-~-~-7-- cm gustatlvi (microvfll) Receptori senzitivi ai celule; gustative, seal dati rn sal iva

--,,-;;.:.,..,---;--:--- Celula gustativii Denumita si celula receptoare (senzonala)

Transmit impulsurlle la regiunea

talarnlca a

cralerului

Papile linguale

Nu au func\ie gustatlva,

-,;-i.-;-------- dar detecteaza prezenta alimentelor ~I aslgurii

o suprafata aderenta (abrazlvA)

.;---;--;-;-;---i----- Mugurl gustativl Grupa\1 rn manunchlurl la baza pap ilel or

Cripti'i glandulara ·~__:_------+-----Baza criplel glandulare se

deschlde fn Glandele lui Ebner

-="--=-;::i---------i----- Glandele lui Ebner Glands cu secretis seroasa situate Ia baza

CE GUST PERCEPE FIECARE PARTE A LIMBII?

---Aeru

Centrul limbii "-------,--- Receptorl gustatlvl

putini nurnerosl

--Saral

~--~Dulce

Senzatii I e gustative pot fi g rupate in patru categorii principale: dulce, acru, sa rat §i ama r. Diferite zone ale limbii sunt mal sensibile la 0 anurnlta senzatie gustativii, desi nu exista difer'ente structurale intre mugurii lor gustativi.

Varful limbii este eel mai sensibilla dulce ~i la ssrat, marginile laterals sunt mai sensibile la gustul acru, iar partea din spate percepe cel mai bine gustul amar. Aceste dlfsrente nu sunt insii absolute, majoritatea mugurilor gus!ativi putand raspunde la doua sau trei - iar une-

ori la toate cele patru - seDzatii gustative. Anumite substants par sa se modifiee ca gust pe masura ee stau mai multin gura: zaharina de exemplu, la lnceput are gust dulce, dar dupa aeeea tinde sa devina amara.

Numeroase substante otravitoare naturale ~i ali mente alterate au un gust arnarul, De aeeea, pare mai probabil ca localizarea reeeptorilor pentru arnar la baza limbii, reprezinta un mecanism de proteetie, Cu a Ite cuvinte, bazs limbii identlflca alimentele .noclve" ~i Ie respinge.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

. :E TAP E LEV lET II

Lu na a ci ncea

FOAIA 7

La aceasta va rsta, fa.tuleste foarte activ, ia r ecografia arata trassturi caracteristic umane. Sunt de asemenea evidente Iunctiile fiziologice de baze cum ar f digestia, ele deterrninand 0 soUcitare suplimentara asupra organismului matern.

Mijlocul cslei de a cincea luni de sarcina marcheazs jumatatea perioadei de dezvoltare intrauterina, Ritmul rapid de crestere "Integ ist rat in u ltirnela sa'ptaman i Incepe sa scada in intensitate ~i Incep sa se schimbe toate pr oportiile fatului. Astlel, b ralele ~i p icica rele d svi n pro porti 0- nale cu lunqirnsa corpului, Corput incepe 5 a dobsndeasr a rnuschi ~i grasime, astlel ca, nu rnai pare atiH de mic1n comparelie cu capu I.

Mi~carile fatului in uter vor Ii in gen er OIl puterni cs ?i regulate. Mama va sirnti rnult rnai pregnant rniscarile fetale aparute In decursu llu nii a patra.

In cursu I aces te i lun i co ntin u a osificar ea scheletului, se dezvolta ma i m ulte celu Ie osoase,iar sistemul digestiv funclioneaza 101 parametri bazali. De asemenea, pielea devine mai matura ?i 101 a cest nivel se dezvotts a relea pri mo rdiala de capi lare sangvine si terminajii nervoase.lncep sa 5e dezvolte chiar ~i amprente rnicute.

SAPTAMANAA 17~A

FatUI va crests acum intr-un film mai i"ncetinit d ecat in ultimele sapHimani. Pe [a sfar~itul aceste.i saptama,ni, lungimea de 101 crsststut capu lui la fese va fi de circa 140-150 mm. Copilu lincepe sa ca~tig e in greutate ?i accasta se va mari" de obieei, cam de peste 15 ori pa na la momentul nasterii.

Ineep sa se sehimbe ?i proper[lile fatului, de?i acesta ramane !nd; slilbu! lala de lungimea pe care 0 are. Anumite segmente ale membrului inferior se vor apropia de proporti ile lor norma Ie si totodatil va continua dezvoltarea capului ?i a felei. Muschii gatului devin mai puternici, ceea ce lace posibila miscsrea cspului Inain!e ?i Inapoi, Daca primete mistiki fetale nu au los! simjile de mama pana la acest moment, ele vor deveni In mod normal evidente III aceasta saptamana.

La 19 siiptfimiini, tiitlll are neeut, buzete !jl biirbia comptet dezvottste. Pe ecografie este vizibi/ii existenla aclivilalii eoordonate, cum er Ii suptut degsfulul.

FatuI se peste rnisca cu putere prin lichidul amniotic, loveste, i9i atinge degetele de ta picioare 9i I?i mi?ca mainile ps langa lala ?i cap. Sa Iorrneaza din\i'90rii de laple 101 nivelul maxilarelor, de;;i acestia n u vor eru pe 101 supratata giing,jj[or decal mult dupa nastere, cand bsbelusul are Intre patru ~i 901 se lu ni.

SAPT AMANA A 1S-A

ln aceas/if Ima9ine ecograHcfi cotor te 20 de saptlimani, se evidentiaza tn mod ctsr prontu; fiflu/uf. Capul este inca mare in report cu corpui, dar espectut {(jtulul este net umen !ji eceete devine tosrte scttv.

in a cinoes lunli, miiinile sunt

bine formate !jJ este trasat patul unghial. Atat membrele superioare cat !ji cese inler/oare prez/ntii mi!jcari-actlve.

Este momentul care rnarcneszs j umatatea sa rei nii, socotlt la aproximativ 20 de sa,pta,mani de sarcina de la data ultimului ciclu menstrual dinaintea conceptier, l.unqirnea crestet-teseeste de circa 160 mm.

Pie lea fatului se dezvolta ~i se rnodifica rapid. Initial ernbrion ul es te a coperit de un si n g: ur str at Iragil unicetutar, dar de"

acurn tegumentul SOl diter enliaza in doua straturi, epidermul lstr atulexter nl si dermul Istratul mai profundl, liecare avand functli diferite. Epidermul esle str atul care protejea.za cor put de aqresiuni ale substantstor ?i elemenlelor ext erne; de aserneriea, conIine

santurile epidermice, cu model unic, determinat genetic, de la supralata varfului degetelor, a palmelor si a talpilor, Dermul in cepe sa dezvo lte 0 retea Ii na de vase de sang e ~i te rm ina)ii n ervoase care lac pielea msi sensibiUl la atingere. [ncepe de asemenea sa contina cantitati tot mai mari de g~asime, eu rol in eO!:'trolu Item peratu rii co rpu lui.

In eep de asemenea sa se d ezvolte ~i sa Iunctioneze glandele sebacee care secreta 0 substanta utoioasa numita sebum ~i tot la aceasta data, fatui este aeoperi! in Tntregime cu vernix caseosa - substanta alba grasa ca re torrneaza 0 bari er a ee protejeaza pielea fragila de agresivitatea lichidului amniotic. Fatui este aco perit ~i cu peri Ian ugo fini !?i pufcsi si poate avea cateva Ii re de pa r cresc u te pe ea p, buza supe rioara ;;i spr ancene.

Trasaturile faclale sunt otn« dezvo/tate, iar pe cap ~i corp cre~te p;frullanugo. s-eu format p/eoape/e, dar sunt Inca lipila -ale se vor separa tn luna a fasea. :

Proportia dintre cap iii corp incepe sa se schimbe. Pana aeum, caput era disproportionat de mare lala de corp, dar pe parcursul acestei perioade, corpul Tncepe sa creasca mai repede ~i S9 reduce decalajul lata de cap, astlel ca fatui capata un aspect mai .. echitibrat".

SAPTAMANA A 19-A

Pana la acest moment, ritmul rapid de cr estere s-a diminuat, iar lungimea de la crestet pana la lese este de aproximativ 175- 180 mm. Pe rnasura ce stratul de grasime se depune sub epiderm, corp ul si me mb re le fatu lui incep sa se rotunjeasca, iar rnuschii sa se dezvolte. Toate acestea fac ca fatui sa capete un aspect mai robust, iar pielea sa para mai pul' n zb§ rcita,

Cresterea in dim ensiu n i a organelor ~i sistem elor este treptat Inlocuita de maturarea si dezvoltarea lor functionala, chiar daca numai la un nivel rudimentar. SistemuL digestiv poate aeum ca pe langa a pa sa abscarba si une Ie enzim e ~i substants nutritive din

Dezvoltare muscularA Mai ales Ill. nlvelul membrelor. OdatS: cu depunerea stratului de grii.sime sub epidermul de pe supratata corpului, \ pielea devine mal putjn "\ \.~-----..

zbarcita. ~'

PAr lanugo .. \

Plir foartefin care .~ ..

acopera cell. mal mare ' i,

parte a corpului. De obi" F-- .

eel dispare Ill. nastero. . .c:::.~ ... -.

Membre inferlo~ae . ,

.> Toate cale patru r

, membre ating oroporthle pe care Ie LJ

vor avea Ill. nastere, Fiit de clnclluni

~. (Ia circa jumatate din rnarirnea reala)

.J

lich id ul amnioli c. I ntesti nul su bti re prezi nta deja unele rniscari, prin care substantele sunt Impinse de-a lungul sa~ ;;i este deja eapabil sa extraga zahar din lichidul amniotic pe care Tl transfera in orga nismu I fetal.

Flltu I poate sa ;;i ing hita ~i aeest lucru se vede eu usurinta la ecografie. Nu se stie e~act de ce bebeiusii incep sa Inghita lichid amniotic atat de devreme In eursul sarcinii, dar exista numeroase teorii. Se crede di stirnuleaza musculatura care se dezvolta dea lungul tubului digestiv, astfel Incat aceasta sa se relaxeze ~i sa se contracte In mod reg ulat. Desi a portul caloric a llichidulu i a mn iotic inghilit este redus, se pare ca fu rnizeazs substa ntele n utritive esentiale pentru dezvoLtarea

Spriincene -------+_~ Devin vizibile, ca §i pii.rul de pe buza superioara

Degete Sa formeazii. ~anturl pe varturila lor (amprente). Sa conlureazii. patul unghial.

Maturarea slstemu/ul nervos ~I

a celul muscular; perm/te fiitu/u/

sa execute act/un; ref/exe simple. incepe sa sugii lichid amniotIc

care este absorblt la nlvelul tu6-Ului digestlv; produffi excretari sunt deversati inapol tn IIchidu{ amniotic.

fatului. Aeesta poate sa sughita cand Tnghite lichidul amniotic, dar probabil ea mama nu percepe acest lucru.

SAPT AMANA A 20- A

La sfar;;itul acestei saptamani, distanla crestet-Iese ajunge la circa 185-190 mm, cam jumatate d~n lungimea atinsa la termen. In aeeasta perioada, mainile ~i picioarele se dezvolia si se matureaza. Unghiile, care au aparut eu catsva saptamani inainte, sunt acum vizibile si au ereseut pana aproape de va~lul degetelor de la maini 9i de la picioare. Mu;;chii degetelor devin mai puternici ~i fatui este capabil sa l;;i stranga degetele de la picioare si sa Ie prinda cu rnainile. Totodata, sunt deja destul de bine dezvoltate pleoapele ~i sprancenele.

Membrele su peri oa re ;;i i nfe rioare au crescut in lungime si au ajuns la proportiile pe care Le vor ave a la nastere, Diferitele organe ~i sisteme ale fatului devin tot mai specializate, iar copiLuL poate Tncepe sa dezvolte un program succesiv de aetivitate ;;i sornn, perceptibil de catrs mama.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

CATALOG DE MEDICAMENTE

Azatioprina

DENUMIREA COMERCIALA ( Efecte secundare

Imuran

CLASA FARMACOLOGICA Antireumatoide !?i

imunosupresoare

FORMA DE PREZENTARE Tablete, injectii

ELIBERARE NUMAI PE BAZA DE RETETA

~

Azatioprina este un imunosupresor cltotoxlc (care distruge celulele). Ests folosita pentru prevenirea respingerii organelor transplantate de catre sistemul imunitar. In prezent este tot mai folosita in afectiuni inflamatorii §i autoimune. '

• Din cauza supresarli sistemului irnun, creste predispozitia paclentllor la infectii severe §i atipice §i chiar la dezvoltarea unui cancer.

• Alte efecte adverse pOI fi: eruptii, vertij, greafa, dureri rnusculare, disfunctii hepatice, supresia maduvei OSQi3Se §i alopecie.

• A nu se utiliza pe durata graviditatii • Hlpersensibilitate la medicament sau meta bo liti sai

Mod de actiune

Medicamentele imunosupresoare inhiba activitatea sistemului imun, mai ales prin oprirea rnultipflcarii limfocitelor (care produc anticorpi). Mecanismul de aetiune al azatioprinei In boala inflamatorie a intestinului este inca neclar, dar se presupune cil se inhiba activitatea Hrnfocitelor T la nivel intestinal.

Azitromicina

DENUMIRE COMERCIALA Zithromax

CLASA FARMACOLOGICA Antibiotic

FORMA DE PREZENTARE Capsule, pulbere

ELIBERARE NUMAI PE BAZA. DE RETETA.

FOAIA5

,
! »
N
OJ
11""+
_.
0
"'C
.,
_.
::::J
OJ
............
-
3
c:
-,
OJ
::::J Utilizari curente

• Imunosupresie. Azatioprina este folosita pentru preveninea rejetului de organe transplantate.

• Artrita reumatoida. Este una din substantele ce apartin clasei de medicamente antireumatice "modificatoars de boala", Se utilizeaza dupa ce aile medicamente administrate ~i-au incetat acthmea benefica

• Boala inflamatorie intestinalii. Se poate folosi la paclenlii care nu raspund la corti.costeroizi. Are proprietatea de areduce dozels de steroizi terapeutic eficiente.

• Reducerea dozelor terapeutice de steroizi. Folosirea azatioprinei permite reducerea dozelor necesare de corticosteroizi, utililln special la paclentii la care e nevois 0 imunosupresie intensa §i care allfel ar necesita doze mari de corticosteroizi pe tsrmen lung.

Azitromicina aparnne grupei de antibiotice numlta macrolide. Este slmllara ca activilate cu eritromicina (principalul reprezentant si precutsor al clasei macrolidelor), este probabil mai putln efl-

G cace lmpotriva bacteriilor gram pozitive, dar mai eficienla lmpotriva unor baeterii gram negative ~i mai ales H. Influenzas.

Aces! frotlu cervical evidentia~ii 0 infectie cu baClerla ChlamydIa (celulele de cutoere roz inchls).

• Azitromicina este eficienta trnpotriva unui spectru larg de microorqanisrnes! este folosita frecvent ca antibiotic 'de rezerva. Are un timp lung de injumatafire - ramane mai mull limp in organism, astfel 0 singura dozi! perslsta In tssuturi pentru csteva zils. Sa adminis-

A:mromicina poate Ii utilizatli in tratamentul bron§:lfel, prezentil pe aceasta radlogralie fa nlvelul pliimanului drept.

in unele fnlerventii ch;rurglcale, ca $1 tn acest transplant derin/chi, resplngerea organulu; transplantsf poate constilui a problema majora. Acest fenomen

s-s dlminuat mutt odats cu apsrifjs medlcamentelor lmunosupresoare.

Precautil

Azitromicina nu Irebuie administrata la paclenti cu afec~uni hepatice. • Sa recornanda prudenla la pacientil cu insuftciema renala rnoderata • Prudentii §i in timpul sarcinii §i a alilptarii

• Poate produce tulburar; gastro·intestinale.

»

N

_.

n

_.

::::J OJ ""'N

Efecte secundare

_.

,.....

-,

o

3

• Efectele secundare nu sunt Inregistrate In mod frscvent, de obicei este verba de reactii digestive, de tip disconfort gastric si diarse,

• Pot ap~rea tulburari hepatice ca icterul ~i cresteri ale enzimelor hepatice.

• Poate lnteractiona cu preparatele pe baza de erqotamina (obtinute din fungi), rscomandate datorita efectului lor vasoconstrictor, in tratamentul migrenelor.

_.

11""+

~ -,

o

3

OJ

><

UtiLizari curente

treaza de obicei cu eel putin o ora inainte de mese sau la d oua. ore d u pa. Este efic ienta in special jjnpotriva infectillor de cai respiratorii inferioare de tip pneumonia §i bronslta, Esle indicat de asemenea in infsctll cutanate §i ale tesuturilor mol. Datortta persistentei sale prelungite in organism, nurnal trei zile de adrninistrare sunt suficiente.

• Este folosita frecvent in doza unica pentru tratarea infectlllor genitale cu Chlamydia.

I)eAGOSTINI

--~ ---- __ ---~--- -_ --- __

~ ~ ~

ENCICLOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA SI INVESTIGATIE CLINICA

, ,

DlWiOSTINI

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful