1.

Apele uzate
Apele uzate, principala surs de poluare a apelor naturale, prin evacuarea acestora in receptori. Aceste ape rezultate dup folosirea apei în diverse scopuri, gospod re ti sau industriale, se caracterizeaz prin aceea i indicatori fizico-chimici ca i apele de suprafa , indicatorii specifici caracteriz rii apelor uzate fiind raporta i la num rul de locuitori i zi. Compozi ia apelor uzate depinde de provenien a acestora clasificându-se în ape uzate menajere i ape uzate industriale. Evacuarea apelor uzate industriale în re eaua de canalizare or eneasc sau în receptori este, într-o oarecare m sur , diferit de cea a apelor uzate or ene ti, în principal, datorit caracteristicilor fizico-chimice i biologice diferite.

1.1. Ape uzate menajere Apele uzate menajere provin din satisfacerea nevoilor gospod re ti de ap ale centrelor populate, precum i a nevoilor gospod re ti, igienico-sanitare i social administrative ale unit ilor industriale mici. Apele uzate menajere au o compozi ie relativ constant , dependent orar de activitatea uman . În anexa 1 sunt prezentate valorile medii ale caracteristicilor specifice ale apelor uzate menajere.

2. Epurarea apelor uzate
Epurarea apelor reprezinta totalitatea operatiilor efectuate pentru diminuarea continutului de poluanti, astfel incat contentratiile ramase sa nu provoace poluarea apelor receptoare. Epurarea se realizeaza intr-o serie de utilaje, care alcatuiesc statiile de epurare. Amplasarea statiilor de epurare a apelor uzate se face in aval de interprinderea sau interprinderile poluante. Evacuarea apelor epurate inapoi in albia raului are loc in aval,sau in amonte de zona de captare a apei. In ultima situatie, interprinderea este direc interesata in efectuarea corespunzatoare a epurarii apei, deoarece urmeaza sa o utilizeze in procesul de productie.

Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt.

3

sau primara. cu consumuri specific reduse de energie electrica. y Coagularea utilizeaza saruri solubile de fier si aluminiu.2. D ecantoarele pot fi gropi.Epurarea chimica Se aplica pentru poluanti dizolvati in apa. pentru a nu contine metale grele. consta intr-o serie de tratari ale apei. dar numai dupa analiza lor. in doze adecvate si urmarind in timp factorii de mediu. Epurarea se realizeaza printr-o serie de procedee. folosind reactivi adecvati. deci trebuie sa fie cat mai simple.2 mm. sau cu ozon. apele acide. itr-un numar cat mai redus de faze. consta in separarea particolelor solide de diferite dimensiuni prin: y Retinerea particolelor de peste 1mm pe gratare. mase plastice. Epurarea mecanica Epurarea mecanica. de natura fizica. 2.Din statiile de epurare rezulta ape tratate sau epurate si namoluri. otel. grasimilor etc. sau verticala. y Deznisiparea in decantoare cu circulatie orizontala. pentru a nu polua apa cu ei. produselor petroliere. precipitarea. Utilizarea lor se afce numai pe soluri adecvate. coagularea. in timp de 1-3 ore.3-0. Inainte de statia de epurare. Se realizeaza in cascade sau bazine specific. Reactivii se aleg cu preturi scazute (aer. polielectroliti(substante macromoleculare). In Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt.1. clorurarea. iazuri de pamant. Epurarea chimica propriu-zisa. 2. Decantarea particolelor de sub 0.combustibili si reactivi.calcar etc) si se urmareste dozarea lor corecta. bentonina. y y Separarea uleiurilor. sau site amplasate la partea superioara a curentului de apa. sau constructii din beton. Se mai pot utilize si silice. sau in suspensii foarte fine.4 m/s si se depun particolele de 0. germeni patogeni etc. chimica si biologica. y Oxidarea se realizeaza cu oxigenul din aer. y Precipitarea urmareste realizarea unor particole sedimentabile. Procedeele de epurare a apelor reziduale maresc costul produsului. in care scade viteza apei la 0. sau alkaline sunt neutralizate. in functie de natura si concentratia poluantilor. cenusi de termocentrala. substante toxice. Namolurile se pot aplica in agricultura ca fertilizanti. zidarie. Se aplica atat apelor acide cat si a celor bazice. Procedeele mai des utilizate sunt: oxidarea. 4 .2-1 mm I 2-3minute.

caramida sparta.Statia de epurare a apelor uzate Piatra Neamt Sta ia de Epurare a Apelor Uzate func ioneaz înc din 1982. sau circular. 47. Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt. Reabilitarea gr tarelor i deshidratarea mecanic a n molului fermentat au fost realizate în anul 1993. gropi. Ca bazine de aerare sa mai folosesc: santuri in teren impermiabil. in decantorul primar. prevazut cu sistem de aerare. sta ia de epurare a apelor uzate va fi reabilitat . respectiv: 137.000 m. apa epurata mecanic este colectata intrun bazin collector si utilizata la irigatii.800 consumatori industriali. y Filter biologice (biofiltrele) sunt bazine umplute cu roci minerale. 18. materialele mentionate formeaza precipitate voluminoase. material plastic. fie bazine cu namol active. doar din sursele financiare proprii. in serie.Epurarea biologica Epurarea biologica urmareste eliminarea poluantilor organic. biodegradabili cu ajutorul microorganismelor. luând în considerare i reducerea consumului de ap . sau mai multe utilaje. Aerotancurile sunt bazate cu sectiunea dreptunghiulara. restul de 1. Epurarea biologica se poate realize pe cale naturala si artificiala.din care se formeaza compusii aglomerati(flocoane). y Clorurarea utilizeaza ca reactive clorul intr-un utilaj. ce dau tulburenta apei si se deepun impreuna. Apa nu trebuie sa contina germeni patogeni. care se separa de apa. 2. 5 . Biofiltrele au pravazut sisteme de ventilatie. sa nu aiba miros neplacut si se aplica numai culturilor de porumb si sfecla de zahar. care atrag substante coloidale.000 consumatori. cocs. y Bazinele cu namol activ utilizeaza fermentatia aeroba a substantelor organice din apa reziduala. Pe cale naturala. 3.apa.3. pentru eliminarea gazelor. sta ia va fi reabilitat pentru o popula ie echivalent de 205. Cu privire la capacitatea hidraulic . estimându-se un debit mediu pe timp uscat de 45. canale de beton. alaturi de saruri menerale si gaze.000 consumatori casnici. Epurarea biologica artificial utilizeaza fie filter biologie. Cu privire la înc rcarea biologic . sau anaeroba.500 institu ii.700 popula ie echivalent corespunzând apei recuperate de la Sta ia de tratare a apei potabile (STAP). pe zi. Au loc pocese de fermentatie aeroba.c. paraziti.

La Bâtca Doamnei. unde exist i o captare de suprafa . celelalte dou fiind conservate. cu consum energetic mai mic. presare i transport. 4) Construirea unei noi cl diri care s ad posteasc echipamentul nou de dozare a sulfatului feros utilizat la reducerea compu ilor de fosfor din apele uzate. prin montarea de pompe noi. 5) Echiparea Sta iei de pompare treapta I cu 5 noi unit i de pompare moderne din care dou sunt prev zute cu convertizor de frecven .Sta ia de Epurare a Apei Uzate reabilitat va permite epurarea debitului suplimentar de ap uzat corespunz tor extinderii re elei de canalizare i va atinge standardele impuse de Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (treapta secundar ). sta ia de tratare a apei va fi modernizat iar laboratorul de analiz a calit ii apei va fi îmbun t it.1. Pentru a respecta standardele europene de calitate a apei potabile. instalarea de vane i st vilare noi. 6) Reabilitarea a dou dintre cele patru bazine de decantare primar . precum i la sta ia de tratare a apei de la Bâtca Doamnei. echiparea bazinelor recondi ionate cu poduri racloare noi. 3) Dotarea deznisipatorului i separatorului de gr simi cu o nou suflant respectiv gr simi. echiparea bazinelor cu unit i noi de pompare pentru recirculare i cu un sistem modern de aerare cu bule fine utilizând difuzori imersa i. presare i transport. incluzând etapele de sp lare.Reabilitarea Sta iei de Epurare consta in urm toarelor lucr ri: 1) Construc ia unei noi camere pentru gr tare rare i echiparea acesteia cu dou unit i noi. 2) Înlocuirea vechilor site cu dou echipamente noi de gr tare dese. i noi pompe de nisip i Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt. 6 . 7) Reabilitarea bazinului de aerare existent i construirea unui nou bazin de aerare având parametrii identici cu cel existent. incluzând etapele de sp lare. 3. în cadrul proiectului se vor realiza îmbun t iri la sursele de ap (capt rile de la Vaduri i Bâtca Doamnei). În acest fel se va putea garanta furnizarea constant a apei potabile la parametrii de calitate impu i de Directiva pentru ap potabil 98/83/CE. Sursa de adâncime de la Vaduri va beneficia de cur area a 22 de pu uri i de modernizarea echipamentelor de captare a apei. mai eficiente. 8) Repararea celor trei bazine de sedimentare secundar i echiparea cu trei poduri racloare noi.

11) Reabilitarea gazometrului de 1. 13) Modificarea radical a dispeceratului. modernizarea constând în introducerea unui sistem nou în care procesul tehnologic va fi asistat de calculator (sistem SCADA). pentru a evita depunerile.9) Construirea unei noi cl diri prev zute cu dou compartimente: una destinat celor trei noi suflante. sta ia de epurare va beneficia de dou racorduri separate de alimentare cu energie electric din sistemul energetic na ional. Dezintegratoarele se instaleaza direct in canalul de acces al apelor uzate brute. 12) Echiparea cu unit i moderne de îngro are/ deshidratare mecanic atât a fazei de îngro are mecanic a n molului.noii sta ii de transformare.1. 14) Dotarea laboratorului chimic cu aparate de m sur instrumentar. repararea unit ilor i dotarea lor cu echipamente noi performante. atât la obiecte existente.000 mc existent i construirea unuia nou cu capacitatea de 500 mc. Materialele retinute pe gratare sunt evacuate ca atare. cât i a fazei de deshidratare mecanic a n molului fermentat. 10) Reabilitarea a patru dintre cele ase unit i de fermentare a n molului i trecerea în conservare a celorlalte dou . eliminarea gazelor va fi asigurat de un nou co metalic. In unele cazuri pot fi maruntite in dezintegratoare mecanice. pentru a fi evitate opririle accidentale datorate lipsei de energie electric . iar viteza de cugere a apei prin gratare sa mentine la 60-100 cm/s. pompelor i conductelor aferente. materiile retinute pe gratar se Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt. 15) Repararea c ilor de comunica ie din incinta Sta iei de epurare. in asa fel in cat suspensiile dezintegrate pot fi evacuate in acelasi timp cu retinerile.1. înlocuirea tuturor vanelor. cu interspatii de 40-50 mm. Dupa marimea interspatiilor. barele sunt inclinate la 1/3. 18) Înlocuirea tuturor st vilarelor i vanelor. iar cea de a doua . 16) Reabilitarea platformei pentru depozitarea temporar a n molului i asigurarea drenajului apelor rezultate. 3. 7 . sticl rie i reactivi. cât i pe circuitele de leg tur între acestea i control cu echipamente specifice. pentru a fi depozitate in gropi sau incinerate. 17) Repararea cl dirii administrative i dotarea centralei termice cu unit i performante cu randament ridicat. gratarele pot fi clasificate astfel: b Gratare rare. Gratare Gratarele retin corpurile murdare plutitoare aflate in suspenie in apele uzate.

1. in care apa circula cu viteza medie de circa 0. retinerile de pe gratare sunt culese de o grebla rotativa. 5-10 l/persoana si an. respective compostate. de obicei. prin amonte. iar apa. astfel incat nisipul se evacuiaza prin aval. are loc depunerea gravitationala a nisipului. Dupa directia principal de curgere. apa miscandu-se de jos in sus cu o viteza de circa 0. cu ax de rotatie vertical si transportate lateral spre utilajul pentru maruntirea materialului asezat sub nivelul apei. faramitate si reintroduse in apa. utilajele de maruntit in curand se monteaza insotite de gratare cu bare orizontale si curatire mecanica cu grebla rotativa. fie hydraulic sau mechanic la debite mari. Pentru debite mici. Deznisipatoarele orizontale constau. Un dispozitiv fregvent folosit.2. Corpul hidrociclonului este inclinat. Curatarea gratarelor poate fi manuala. Echipamentele mecanice de deznisipatoare se monteaza in cazul in care: Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt. Un deznisipator este un bazin in care. Reglajul iesirii nisipului se face cu ajutorul unei diafragme. deznisipatoarele pot fi orizontale sau vertical. 3. Inclinarea barelor gratarelor dese este mult mai mica decat a celor rare. acesta se monteaza astfel incat interg curentul de apa trece prin instalarea de maruntit. si necesita neaparat un dispozitiv de curatare mecanizat. Cantitatea de materie retinuta este mult mai mare. in functie de pierderea de presiune a apei la terecerea prin gratare. avand timpul de stationare de 0. antrenand astfel si corpurile mari care trebuie faramitate. Maruntirea materilalelor in curentul apei se realizeaza cu echipamente de tipul griductor sau cominutor. care sa fie pus in functiune automat. prin relative stationare a apei. depunerile adunandu-se jos. cu interspatii de 20 mm sau chear mai mici. La debite mici sau mijlocii.ridica la 2-3 l/persoana si an. b Gratare dese (obisnuite). incinerate sau ingropate. Deznisipatoarele vertical sunt cilindrice. Se intrebuinteaza in cazul in care statiile poseda instalatii mai sensibile care pot fi dereglate sau infundate cu corpurile plutitoare. Curatarea de nisip a deznisipatoarelor se poate face manual. Dupa marima gratarelor si gradul de mecanizare adoptat pentru statia de epurare.Deznisipatoare Sunt dispositive destinate eliminarii impuritatilor de natura nisipurilor.020. alimentat tagentian cu apa la o oarecare presiune. retinerile de pe gratar pot fi transformate mechanic.05 m/s. este separatorul de tip hidrociclon. hidraulic sau manual.30 m/s. intr-o basa tronconica. dar este preferabila cea mecanizata. 8 . sortate in vederea recuperarii materialelor feroase. mai ales in industrie.5-1 min. In acest caz. in doua sau mai multe canale inguste si relative putin adanci. la instalatiile mici.

Procedeele de retinere sunt in functie de natura grasimilir. care au tendinta de a se ridica la suprafata ape. Separatoarele de grasimi sunt amplasate dupa deznisipatoare.  Dispozitiv cu pompe mobile. grapa de nisi psi pompa fixa sau hidroelevatoare pentru evacuarea nisipului. Intervalul intre doua curatari este de 30 de zile. particolele usoare se ridica la suprafata. Flotoarea cu aer poate fi de joasa presiune sau sub presiune: in ultimul caz.1.3.  Gudroane. in general.4. cantitatile de nisip sunt mari sau deznisipatorul este construit adanc sub teren. Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt. Procedeele de flotare sunt utilizate si pentru indepartarea din apa a particoleleor mai grele decata cesta. printer care:   Dispositive cu reactive si snec. bulele de aer introduce in apa adera la materialul de suspensie si ajuta la deplasarea la suprafata lichidului a particolelor solide sau coloidale aflatr in masa acestuia. din cauza vitezei mici. si inlaturarea manuala este dificila.1. fie flotoarea cu aer. in zonele linistite si cu viteza orizontale mici ale apei. Dispositive cu reactive.debitul este mare. Separatoare de grasimi Separatoarele de grasimi sau bazinile flotoare au ca scop indepartarea din apele uzate a uleiului. care se ridica la suprafata acesteia. Evacuarea mecanica a nisipului se poate realize prin diferite dispositive. 3. Decantoare Decantoarele sunt instalatiile in care se sedimenteaza cea mai mare parte a substantelor in suspensie din apele uzate. daca reteaua de canalizare a fost construita in system unitary si dupa gratare. grasimilor si. 3. cu care se deplaseaza apa. cand reteaua a fost construita in system divisor si din schema lipseste deznisipatorul. 9 . aflate la dispersie coloidala sau sub forma de emulsie xare in mod normal nu au tendinta de a se ridica la suprafata. Flotoarea naturala se realizeaza in bazine obisnuite. Evacuarea manuala se realizeaza dupa scoaterea din functiune a compartimentului respective. in care. Grasimi sau sapunuri. respective:   Grasimi libere. a tuturor substantelor mai usoare decat apa. La deminsionarea deznisipatoarelor cu curatare manuala trebuie sa se prevada un spatiu pentru retinerea nisipului depus intre 2 evacuari. Separatoarele de grasimi pot utilize pentru indepartarea impuritatilor fie flotoarea naturala. care au tendinta de a se depune.

Al doilea sistem presupune dezvoltarea culturii in film (pelicula) biologic. I care apa circula cu o viteza medie orizontala de 5-20 mm/s. acestia se pot imparti in decantoare fara spatiu de formare. heterotrofe (care sunt obligate sa-si preia singure hrana sub forma de substante organice din mediu) indeplinesc rolul esential in acest tip de epurare a apelor cu incarcatura de materii organice. iar procesul se desfasoara in constructii cu filtre biologice speciale. timpul de stationare variind intre 1.Prin cultura noilor microorganisme pe un suport. Eurarea biologica Procesul tehnologic de epurare biologica se poate organiza in doua modalitati: 1 Prin cultura microorganismelor noi dispersate in intregul volum al reactorului de epurare. microcelulare sau grupate in colonii cu nucleu simplu. in functie de predispozitia lor de a trai in prezenta sau absenta oxigenului se clasifica in trei grupuri: a) Bacterii obligat aerobe. 3.5 si 2 h.Dupa directia de curgere a apei. 2. Decantoarele orizontale. c) Bacterii anaerobe. b) Bacterii facultativ aerobe. Aceste bacterii. acestea se impart in: Decantoare primare si decantoare secundare. Bacteriile obligat aerobe ca cele saprofite. Namolul activ este un sistem dispers in care materialul aflat in suspensie trebuie sa fie separat de efluentul epurat biologic. o parte din sulfobacterii si microbii patogeni traiesc numai in prezenta oxigenului molecular. Prin sistemul de cultura in intreaga masa de apa poluanti si in tot volumul reactorului se inmulteste generic "namol activ" iar epurarea biologica ca modalitate tehnologica ii poarta numele. grup heterogen de organisme microscopice. majoritatea fara clorofila. Sunt bazine dreptunghiulare.2. (mancatoare de substante organice). nitrificatoare. decaantoarele se impart in: orizontele si verticale Dupa forma in plan. Bacteriile. decantoarele pot fi: dreptunghiulare si circulare. care cuprind si spatii de fermentare. 10 . Din punc de vedere al prelucrarii namolului retinut in decantoare. In procesul de epurare biologica a apelor uzate cu incarcatura de materii organice. Dupa locul pe are il ocupa in schema de epurare. Bacteriile aerobe sunt microorganisme care intr-o proportie insemnata se pot dezvolta si reproduce numai in mediile care contin oxigen. Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt. sau decantoare cu etaj. rol principal ii revine grupului de bacterii organofage.

asimilarea substantelor nutritive si producerea substantelor folosite la constructia edificiilor celulei. Bacteriile anaerobe sunt organisme capabile sa traiasca fara prezenta oxigenului liber. Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt.1.a. metazoare (rotifere si nematode) si ciuperci sau chiar fungi. Dintre acestea remarcam infuzoriile. de dezasimilatie. Procesele in care se sintetizeaza componentii celulari corespund anabolismului si sunt consumatori de energie. bacterii denitrificatoare s. Sporazoa. Ambele tipuri de procese metabolice se produc in acelasi timp astfel incat diversele reactii biochimice care alcatuiesc metabolismul realizeaza urmatoarele functii esentiale pentru viata celulei: . clostridium pasteurianum si clostridium sporogenius. luminescenta. 11 . Ciliophora). Procese de transformare bacteriana Bacteriile folosite in procesul de epurare biologica preiau din mediul inconjurator in care sunt cultivate. alcatuind biocenoze. Ca urmare. si altele. energie si produse de uzura alcatuiesc metabolismul bacterian organofag. .Bacteriile facultativ aerobe. Sarcodia.biosinteza si dezvoltare. La fiecare proces tehnologic de epurare biologica vom intalni biocenoze selectate specific procesului ales. 3. Totalitatea proceselor prin care combinatiile bacteriene sunt implicate in activitatea biologica de eliminare a materiilor organice din apele poluante prin consumul acestora si hausformarea lor in constituentii celulari.2. energia si materia nutritiva folosindu-le pentru: . . de degradare a substantelor din mediu sunt exogene. . -Proces anaerob aplicat la prelucrarea namolurilor fermentate si la epurarea apelor uzate foarte concentrate in poluanti.eliberarea de energie si stocarea acesteia. Cercetarile au evidentiat faptul caci in stransa asociere cu bacteriile. in legatura cu necesarul de oxigen pentru dezvoltarea culturilor de bacterii organofagiste vom intalni doua tipuri de procese tehnologice pentru epurare biologica: -Proces aerob. Ameobosporidia. Procesele de catabolism. grupeaza la un loc unele drojdii.Consumatoare de energie. Procesele metabolice se clasifica astfel: . utilizat cu prioritate la indepartarea poluantilor din apele uzate.activitati fiziologice secundare ca spre exemplu mobilitatea. in procese aerobe cohabiteaza protozoare (cele mai primitive forme de animale din clasele Flagellata.Producatoare de energie.

dar in acelasi timp explica si dimensiunile extrem de mici ale reprezentantilor acestor specii. are o activitate respiratorie de cateva sute de ori mai intensa in comparatie cu cea a omului. Pentru a cuantifica posibilitatile metabolice ale bacteriilor in procesul de epurare s-au facut experimente pe diverse specii de astfel de organisme si s-a aratat ca un gram de substanta uscata bacteriana. Organismul uman pentru a atinge un asemenea nivel metabolic ar avea nevoie de multe mii de tone de alimente pe care sa le consume orar. .ansmiterea energiei stocate catre substantele de constitutie a edificiilor celulare.. Se utilizeaza prin aceste date capacitatea deosebit de mare a bacteriilor de a efectua operatiuni biologice in folosul omului. Aceasta regula ar confirma faptul ca daca un organism viu are corpul mic. Datorita acestei mari suprafete de contact cu mediul exterior. prin care folosirea materiei organice poluante. . Metabolismul bacterian are la baza utilizarea celor mai diverse substante nutritive din mediul in care acestea se dezvolta si anume: . intensitatea schimbului de substante este de asemenea mare. .hidrocarburile titeiului brut. 12 . Dar ceea ce este si mai important este faptul ca aceste microfiinte dispun de o capacitate cu totul deosebit de a supravietui in cele mai deosebite conditii. La toate acestea constatari se adauga si regula din natura potrivit careia viteza metabolismului de care depinde cresterea speciei este invers proportionala cu marimea vietuitoarei.dioxid de carbon. . Superioritatea aptitudinilor de aparare si a capacitatii de metabolizare a lumii bacteriene in raport cu restul lumii vii se datoreaza in primul rand suprafetelor foarte mari a celulelor in raport cu greutatea lor. De asemenea s-a observat ca potentialul metabolic al microorganismelor dintr-un hectar de teren arabil. metabolismul sau este mai intens si cresterea sa este mai rapida in comparatie cu fiintele mari. Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt.sulf si combinatiile sale. .azot molecular. . analizat pe o lungime de 25cm este echivalent cu al catorva zeci de mii de oameni. Viteza mare de crestere a bacteriilor avantajeaza deosebit de mult supravietuirea populatiilor bacteriene in natura.constituirea de nou material celular.substante organice simple.substante organice complexe.

Fe.substante antibiotice. pentoze. La organismele procariote cat si la cele eucariote.substante anorganice. H. mase plastice. Na. determina transformarea oxido-reducatoare a substantelor organice complexe preluate din mediu.fenoli.cauciuc. sunt transformate in continuare de alti produsi cu formare de CO2 si H2O. Mo. cu eliberarea de energie. SO42-. . Ca. In procesele metabolice bacteriene de dezasimilatie.piele. c) In cea de a III-a etapa de dezasimilatie..acid oxalic si sulfuric.grasimile se transforma in glicerina si acizi grasi. . Energia eliberata in aceasta faza este de numai 1% din totalul energiei produse si se pierde partial sub forma de caldura. .chitina. lemn. procesele catabolice. O. b) Moleculele care provin din degradarea efectuat] in etapa I-a. . P. N. 13 . in substante simple. . PO43-. In aceste instalatii pentru epurare biologica in mediile de cultura trebuie sa existe in primul rand materiale care sa contina: C. bacteriile elibereaza energia prin doua procese: Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt. .glucidele devin hexoze. eliberarea energiei se produce in trei etape: a) In etapa I-a de degradare a moleculelor de origine biologica are un proces de descompunere a acestora in constituenti astfel: .proteinele se descompun in aminoacizi. Cl-. . In aceasta a II-a etapa se elibereaza circa o treime din intreaga energie continuta in substantele nutritive cu care s-au alimentat bacteriile. in protoplasma apar in decursul dezasimilatiei substante diverse si energie care sunt apoi folosite pentru obtinerea constituentilor celulari proprii. Ca. etc. . . .asfalt (bitum). polimeri.substante organice naturale. S. si in cantitati mai mici sursa de: K. si in concentratii foarte reduse ligoelementele: Zn. Mn. Dezasimilatia. Conditia esentiala pentru producerea reactiilor biochimice metabolice este ca in mediul natural sau cultura artificiala sa existe toate materiile necesare formarii constituentilor celulari si produceri de energie. Mg.

14 .. Anghel Ioana | Statia de epurare Piatra Neamt. .descompunerea numai partial a substantelor nutritive.descompunerea totala a substantelor nutritive pana la CO2 si H2O . cu formare de numerosi produsi intermediari numiti produsi de fermentatie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful