tcs

91.010.30;91.080.40

SR EN 1992-1-1 STANDARD ROMAN
Decembrie 2004 Indice de clasificare G 31

Eurocod 2: Proiectarea structurHor de beton

1 I

-

~~ :

\··
APROBARE

Partea 1-1: Reguli generale ~i reguli pentru cladlrl
Eurocode 2: Desiqn of concrete structures Part 1-1: General rules and rules for buildings Eurocode 2: Calcul des structures en beton Partie 1-1: Ragtes generales et regles pour les batlrnents Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2004 Standardul european EN 1992-1-1 :2004 §i are statutul unui standard roman Inlocueste SR ENV 1992-1-1:2004 §i SA ENV 1992-3:2004 sl STAS 10102-75; STAS 10107/0-0; STAS 10107/1-90; STAS 10107/2-92; STAS 10107/3-92; STAS 10107/3-92; STAS 10107/4-92 Acest standard este EN 1992-1-1 :2004 identic cu standardul european

I. ..

I~/'-t.1 ~-

I. ...

CORESPONDENTA
I'

I;-;!
r
r-

! ,.

This standard is identical EN 1992-1-1 :2004

with the European

Standard

i,

1:"-

La presents norme est identique EN 1992-1-1 :2004

a

la Norme europeenne

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeteev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 3163296, Fax: +4021 3160870 Directia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax: +4021 315 58 70 Dlreqia'Publicatil- ServoVanzarilAbonamente: Tel. +40 2131677 25, Fax+4021 3172514, +40 2131294 88 Sarviclui Hedactie - Marketing, Drepturi de Autor + 4021 316.99.74

©ASRO

ReprOducersa sau uillizarsa integral3 sau ,par!iala a prezentulul standard in arice publicalii ~i prin orlca prccedeu (electronic, mecanic. Iotocoplere, miorofilmare etc.) este fnterzisi! daca nu exista acordul scris 81 ASAO

Ref.: SA EN 1992-1-1: 2004

Editia 1 t

I

Preambul national ,
Aces! standard reorezinta versiunea EN 1992-1-1 :2004. rornana a textulul in llrnba franceza a standardului european

Standardul european EN 1992-1-1 :2004 a fost adoptat la 15 decembrie 2004 prin fila de confirmare care este lnlocuita de prezenta traducers. Aces! standard Inlocuieste STAS 10102-75; STAS 10107/0{); STAS10107/1-90; STAS 10107/2-92; STAS 1010713-92;STAS 10107/3-92; STAS 10107/4-92 din martie 2010. Aces! standard inlocuieste SR ENV 1992-1-1:2004 ~i SR ENV 1992-3:2004 metoda note; de confirm are (anunt) ENV 1992-1-1 :1991 §i ENV 1992-3:1998. care au adoptat prin

Eurocodul 2 se apllca la proiectarea cladhtlor ~i lucrarllor de constructli ;nginere~ti de beton simplu, de beton armat sau beton precomprlmat. Este conform principiflor ~i cerlntelor de securitate §i aptiludinea ln exploa!are ale lucrarllor §i datele proisctartl §i verificarea indicate In EN 1990: Bazele proiectaril structuri lor. Corespondenta dlntre standardele prezentata in anexa natlonala NA. europene la care se face referire §i standardele romans este

..

I I

STANDARD EUROPEAN STANDARD EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD ics 91.010.30; 91.080.40

EN 1992-1~1
Decembrie 2004
lnloculeste ENV 1992-1-1 :1991, ENV 1992-' ·3: 1994, ENV 1992-1-4:1994, ENV 1992-1-5:1994, ENV 1992-1-6:1994, ENV 1992-3:1998

Versiunea romana

Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-1 : Reguli generale §i reguli pentru cliidiri
Eurocode 2: Calcul des structures en beton Partie 1-1 : Regles generales et regles pour les batlrnents Eurocode 2: Bemessung und konstruktion von Stahlbeton und Spannbetontragwerken ren r-i: Allgemeine Bemessungsregeln und Regeln fOr den Hochbau Eurocode 2:. Design of concrete structures Part 1-1: General rules and rules lor buildings

Acest standard reprezlnta versiunea romans a standardului european EN 1992-1-' :2004. Standardul a fast Iradus de ASRO, are acelasi statui ca !?i versiunlle aliciale ~i a Iost publicat cu perrnisiunea CEN. Acest standard european a tost adoptat de CEN la 16 aprilie 2004. Membrii CEN sunt obliqati sa respecte Regulamenlul Intern CEN/CENELEC care stipuleaze condltll'e in care acestul standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici 0 modificare. lisle le actualizate ~i reterlntele bibliografice referitoare Ia aceste standarde nationals pot 11obtinute pe baza de cerere adresata catre Centrul de Management sau arlce membru CEN. Aces! standard european exista in trel versiuni oliciale (englez8, tranceza, germana). 0 versiune in aricare alta limba, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in lirnba sa nationalasl notitlcata Centrului de Management, are acelasl statut ca i;ii versiunile oficiale. Membril CEN sun! organismele natlonale de standardlzare din urmatoarete tarl: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Frania, Germanla, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonla, Portugalia, Republica CeM, Slovaoia, Slovenia, Spania, Suedia si Unqarta.

CEN
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE Cornlts European de Normalisation Europaisches Komitee fOr Normung European Committee for StandardIzation

Centru de Management:

rue de Stassart 36, 8-1050 Bruxelles

© 2004 CEN

Toate drepturile de exploatare sub once forma ~i Tnorice mod sun! rezervate in lumea intreaga membrilor national CEN Rei.: EN 1992-1-1 :2004 RO

::;H EN 1992-1-1 :2004

Cuprins
Pagina

1
1.1 1.1 .1 1.1.2 1.2 1.2.1

1.3
1.4

1.2.2

1.5
1.5.1

1.5.2 1.5.2.1
1.5.2.2 1.5.2.3 1.5.2.4

1.6 2
2.1 2.1,' 2.1.2

2.1.3
2.2 2.3 2.3.1 2.3,1.1 2.3.1.2

2.3.1.3
2.3.1.4 2.3.2

2.3.2.1
2,3.4

2.3.2.2 2.3.3

2.3.4.1
2.3.4.2 2.4

2.4.1
2.4.2

2.4.2.1 2.4.2.2
2.4.2.3 2.4.2.4

2.4.2.5 2.4,3
2.4.4 2.5

Generalitati ,.. ,.................................................................... Domeniu de aplieare..................................................................................... Domeniu de aplicare a eurocodului 2 Domeniu de apticare a par~ii 1-1 a eurocodului 2................................................ Refetin;e normative..... Standarde de referin~a generala Alte standarde de relerlnta Ipoteze ,..,......................................................... Dlstlnctla intre principii ~i reguli de aplieare Definitii , , , ,........................................................................... Generalita~i ,.................................................................................................................. Alti termeni ~i definitii utiltzats in acest standard Structuri prefabricate Elemente structurale de beton simplu sau slab armat Arrnaturt pretensionate neaderente sau Armaturi pretension ate exterioare.... Precomprimare Simboluri ,.......................................................................................... Bazele prolectaril "......................................................................................... Cerlnte ,.................................................... Cerlnte de baza ,.. Managementul fiabj1itaiii Durata de viata proiectata, durabllitate ~i managementul calilatil Principiile proiectarf dupa metoda starttor limita........................................................... Variabile de baza Actiunl ~i inlluente ale mediutui Generalitati Efecte terrnlce Tasari/ml~cari diterentiala ' ,............................................... Precomprimare Proprietatl ale materiaielor ~i produselor Gsneralitatl Contractie sl fluaj/curgere lenta, ,.................................................................. Delorrnatille betonului ,.................................................................................... Date geometrice Generalita\i _.......... Cerinte complementare pentru pilo\i fora\i................................................................... Veriflcare prin metoda coeficlentilor partiali Gsneralltatl Valori de calcul Coeficientul partial pentru efectele contractlei Coeficianti partial! pentru precomprimare Coeficient partial pentru incarcarlle care produe oboseala Coetlclenf partiaf pentru materiale Coefieientl partial! pentru rnateriale pentru turtcatii

13
13 13

13 14

14
14 14 14

14 14
14 15

15 15 15 15
18 18 18 18 18 18 18 18 18 19

19 19 19
19 20 20

20 2.0
20

21
21 21 21 21 21 21 22 22 22 23 23

Cornoinatll de actluni
Verificarea echilibrului static - EQU Dimensionare asistata prin experimentare Cerlnte suplimentare pentru Iundatll Cerinfe pentru conectori Materiale Beton

2.6 3.

2.7
3.1

23
24 24 24 24

3.1.1

Generalltatl
Hezlstenta ".................................................................................................... Detorrnatia elastica Fluajul ~i contractia Helatie etort-detorrnatie pentru analiza structurala neuniara Hezistenta de calculla compresiune ~i la intindere Rela\ii etort-detorrnatle pentru calculul sectiunllor Rezistenta la intindere din incovoiere Beton contlnat , '..,..................................................... aiel beton..............................

3.1.2 3.1.~
3.1.4
3.1.5

27
27 30

3.1.6 3.1.7
3.1.8

31 31 33
33

3.1.9
3.2
"

34

2

8.3. .4.1 5.4.1 3. .1.1. . .8.4. .6 5.1. .4 5.1 5..6 3. .. Generalitaii Proprletatl Hszlstenta ..' Caracterlstlcl de ductilitate .. ..4 3.2 5. . Cerlnte specifice pentru fundaiii Cazuri de tncarcars ~i cornbinatii de tncarear: Efecte de ordinul doi.3 4.4 3.8. Analiza cu modele biele-tiranti Analiza nellnlara Analiza efectelor de ordinul doi in prezsnta une! sarclnl axlale Definitji Generallta\i Criterti simpliflcate pentru etectele de ordinul doi Criteriu de zveltete pentru elementele izolate .8. .4 5.2.. . Cerinte de ourabilitate Metode de vedficare Acoperirea cu beton .1 3.6.3.8.1 5.. .2 3... 40 40 41 41 41 .SR EN 1992-1-1 :2004 3. .8 5. .2 3. ..1. .1 3. .8. .2 5. ..' . ... . Sudare Oboseala . .2.. . hnpertectiuni geometriee Modelarea slructurii Modele structurale pentru analiza globala Date geometrice Laiimea acnva a placilor com primate (pentru starile limlta) Deschiderea de calcul a griniilor !j>iplacilor din cladlrl Analiza elastica liniara Analiza elastica linlara cu redistribuire llrnitata a momentelor Analiza plastlca . . " ..3.6.3. emln Luarea in considerare a abaterilor de executie Analiza structurale Generalltati Cerinte generale .1. .3..5 3. . cadrelor !j>iplacllor Capacitate de rotire .4.3 5. .1 4. Durabilitate !j>] coperirea cu beton a armaturiior a Generalitati Condltli de medlu . .2 5.1 5.2.2 5.1.2.4 5. .2 4. ..1 5. .' .3 3.1 3.8.3 5...1 4.3..2 4.2.6 3.6 Generalltati . Dispozitive de precomprimare Ancoraje ~i piese de cuplare Generatitaii Propriatati mecanice Arm ..4. .2.3 5. .3 3.. . 42 42 42 42 43 43 .1 4...4.3 5.1.1. . .3.. .1 5. .. Caracteristici de ductllitate Oboseala ..1 5.3 5 5. 41 41 42 42 _ ...4.3..2 5.2.':Huripretens ion ate an corate Piese de ancoraj !j>izone de ancoraj Arrnaturl pretensionate exterioare (neaderente) Generalita~i . Ancoraje .1.6.. ". .. . .2 3.2. Generalitati Analiza plastlca a grinzllor. .. . ....1 3.6.2 4 4. . . . 48 49 49 49 49 50 50 50 52 52 52 53 54 56 57 57 56 57 57 57 59 59 59 60 61 61 64 64 63 63 64 3 .2 5.7 5..2 5.2. . . Zveltatea ~i lungimea efectiv8 a elementelor izolate Efecte globale de ordinul doi la cladirl FluaJ/curgere lents Metode de analiza Metoda generala .4 4. . .1 3.2 3.2.4 3.8.2.2 3. . . Ipoteze de caleul Otel pentru beton precornprlmat.3. .3.4. .3 3.. .4:2.. . .5 5.4. 34 35 35 35 36 36 37 37 38 39 36 . Generaiitati Acoperlrsa minima..1. . .8. .4.2..7 3. .4.3. ..3. . .1.5 3. .4 5.5 5. Proprletati Rezisten~a .7 3. Ipoteze de calcul Armatur: pretension ate dispuse Tn canale . .. .3 5. .3.3. . . - 43 45 45 45 45 45 . .

10. .1 5.5.3 6.4...3 6.3 5. Procedura de verificare pentru arrnatun de beton armat !?Iarrnaturi pretensionate Verificare cu ajutorul etortulul unitar echivalent fa~a de Indicele de degradare Aile verificarl 4 .1 6.4.8..10. Calculul rezistentei la strspunqare . . Forie ~i etorturl unitare pentru verificarea la obossala . .9 5...SR EN 1992~1-1 :2004 5.. Torslune .4 5. . Generalitatl . Elemente ce nu neceslta necssara arrnaturl de calculla 10rta taretoare .area limite de serviciu sl la starea limita de oboseala Calculul pentru anumite elemente structurale particulars ... '' "' .5.9 5..10.2 6.8.3 6. .8. Ancoraje ~i suprapuneri.5 Stari limita ultime (SLU) . Forfecarea dintre inima ~i talpa sectlunilor T . Dimenslonarea cu ajutorul modelelor blete-tlrantl .9 5.7.8.7.10..8..3 5.6 6.2 6. .8.. Noduri . Metoda de calcul .3 5.4 6.3..5 6.2 5.10.1 6. 1 6.. Presiuni locale .8 5.1 6. ..8. .8. .8 5.5 6.11 6 6. .2. .1 5. .4 6. Oboseala . .10 5. incovoiere cu !?iMra forta axlala ".5. Forla taietoare .. ..1 6. .. . Repartizarea lncarcanlor ~i perimetrul de control de reierinia . .2. . Torsiune Irnpledecata ..8. .2 5.1 5. Momente incovoletoare Curbura incovoiere oblica Instabilitatea laterals a grinzilor zvelte Elemente ~i structuri precomprimate Gsneralitati Forta de pretensionare in timpul pretensionaril Forta de pretensionare maxima limitarea eforturilor unitare in beton Masurari Forta de pretensionare Pierderi instantanee in cazut pracornprlrnarll prin preintindere Pierderi instanlanee in cazul precomprimaril prin postintindere Pierderi datorate detorrnatlei Instantanee a betonului Pierderi datorate trecarf Pierderi Tn ancoraje Pierderi dependente de timp pentru arrnatur! pre ~i post intinse Considerarea a precornprtrnarii in analiza structurala Efectele precomprlmarli la starea IImita ultima Efectele precomprtrnarii la st.10.10.2 6. Biele .4 6.8 6.5.1 6.10.. .7 5.8.4 6.10.8.5 5.. Cornbinatii de actiun] .8. .2.3 6.10..2. .'\0.. .. . Rezlstenta la strapunqere a placilor sau talpllor stalpilor cu arrnaturt de for~a tsietoare . Tlrantl .8.6 5.2..2.8.2.10.5 6. 6.1 5.2.8.1 Metoda bazata pe 0 rigidilate nornlnala Generalitati Rigiditate nominala Coeficient de amplificare a momentelor Metoda bazata pe 0 curbura nominata Generatltatl . Strapunqere .2 5..8.3. For1ecarea tn lungul rosturilor de turnare . Procedura generala de verificare . .4.4..10..5.3 5. ."" .7 6.!§ taiatoare.3.. Generalitati .10. . Generalita\i .8..10.2 6.6 . ..4.2 6.8.5.2 6.2 5. Elemente la care sunt necesare arrnaturt pentru torta taietoare . .5.7 5.2 5.4 6.7. .....3 6.. Rezlstenta la strapunqers a dalelor ~I talpilor stalpilor fara arrnaturl de for~.3 6.1 5. Conditii de verificare ..3 5.

......1 7.......10......5 9.10.2 8...5.4 I "·......10......2........10...............10.....~lit~ti lnnadirl pnn suprapunere Lungll"ne de suprapunere ...4...2.... 8... Ancorare cu aJulorul barelor sudate innadiri prin suprapunere ~i piese de cuplare f:ie~er..4 7...........4 9.7 8.7...3 .... Canale pentru arm aturl postintinse .. I ....10....2 8.........1.4 8..6 8.........10..... ......8.2...7... . Starl Ilmita de serviclu (SLS) 106 109 109 109 109 109 110 113 115 117 117 117 119 121 121 121 122 122 122 123 124 124 126 127 128 128 128 129 130 130 130 130 130 131 132 133 133 133 133 134 134 134 7 7..3 8.2 8.............3 7..3 9.2.....3 I...3........4......4...4..1 Generalltatl Um itarea el orturi lor un itare ...2...... Generalltatl Ancorarea pachetelor de bare Suprapunere a pachetelor de bare Arrnaturl pretensionate Dispunerea arrnaturllor pentru precornprirnare sl a canalelor Generalltatj Armatur] preintinse "....3.3....5 8..1.. 7.4.....2 7....1 8...1 8.9. Verificarea sage~ilor prin calcul Prevederi constructive privind arrnaturile pentru baton armat ~i precomprimat Generallta]l Dlstanta intre arrnaturlle de beton armat "....... Controlul fisurarii Conslderati! generale Aria minima de armaturt Con trol uI fis u rarli lara calc ul dl rect ......7..SR EN 1992-1-1 :2004 6....... ....3 7........7.............. Conslderatil gen erale Cazuri tn care nu este necesar calculuL.................1....2 8........ Generalltatl Transferul forte! de precomprimare Ancorarea efortulul de intindere la starea llrnita ultima Zone de ancorare ale elementelor precomprimate prin postintindere .......1 8...4.4...4 8.....7.4...10.......1 8..9..1 9...1...nlinse ...1........7..10.. . An corarea arm a turi Ior InIe rioare Ia reazem eIe margin ale Ancorarea arrnaturilor interioate la reazemele intermediare 7.......7.9 8..........1 8... .. 9........10.-~.......3..2..............10 8. 8..1... .......... ...3 8.... Suprapunerea plaselor sudate constituite din sarrne de inalla aderenta Suprapunerea arrnaturllor principale Suprapunerea arrnaturllor de repartitle Reguli suplimentare pentru barele de diarnetru mare Pachete de bare .7 Verificarea betonului supus la un elart de compresiune sau la un etort de forfecare ...7..7.2 7....1 8.5.2...... Sectiuni minime ~i maxime de armatura Alte prevederi constructive..... An corarea arm aturilor pre inti nse......2 9............2 8.4 8.... ......1 7......4.... .1 9...4 8............1 8..........................5 5 .1 f '.2 8.. lntreruperea atrnaturilor longitudinale I...3 8.......2 9........ ..2 8.2..' .3 8........3 1 134 134 135 135 135 135 138 138 138 140 140 140 140 140 140 141 142 143 8.. Calculul deschiderli fisurilor Lim ita rea sagetilor "....5 8..~· I -.........2 8........... Arrnaturi transversale lntr-o zona de tnnadlre prin suprapunere Arrnaturi transversale in cazut barelor Intinse Armaluri transversale in cazul barelor com primate in permanenta.8 -' 8... Ancoraje !ii piese de cuplare pentru arrnaturl postlntinse Deviatori Prevederi constructive privind elementele $1 regull specifice Generalitatl Grinzi Armaturi longitudinale ...........9.2 8.............2........3 8 8.............1... Diarnetrele adrn lse pentru dornurile de indoire a barelor An corarea arm sluri Ior Ion 9 iludi nale Generalltatl Efort unitar ultim de aderenta Lungime de ancorare de referini8 Lungime de ancorare de calcul Ancorarea armaturilor de forta laietoare ~i a altar armaturi transversale. 0.......1 8......1..1 8.....1 9.2 7..

............ Pere\i ".......8 9...........2 9....................6 9.......9.2 6 .... Arm atu ri transversale Grin zi-peretl Fundatli Fundatli pe capul pilotilor ...1 10......... 156 156 156 156 156 157 :.............1.............1 9......2 9..3 9........1 9..1.......2....1..4.1 9....................2..........9.......2.......9.....1 9...............4...5 9..10........1 10.3 9......3 Arrnaturi pentru f0r1~ taietoare Armaturl de torsiune Armaturi de suprafa1a Reazeme indirecte Placi Arm aturt de incovoiere Generalitatl Arrnatur: in plac~ in vecmatatea reazemelor Armaturl de colt Arrnaturl la marginile libere Arrnaturl pentru forta taletoare Plansee ....5..............6...........2 9.....2....2 9.... ....3 9......2 159 159 160 10.2 10.9.........2 10......3 9.3 10...3...............3 9... Ganeralitati Repartizarea centurilor Generalitai·i ..........2............1 9.1 10..................7 9................2 9.8.......3.....4...4 10..1 9........................2...... Term inologie specific8 prezentei sectlu ni Bazele de calc !ili cerinte fundamentale Materials 143 145 145 145 146 146 146 146 147 147 147 147 147 9..... Generalita~1 Armaturt longltudinale Arm atu ri transve rsale " ... Centu ri interioare Centuri orizontale ale stalpilor ~i!sau peretilor .........4 9..................3...............9.....1 9....4 9.1 9........ Centurl.. Centuri perimetrale ...2..10..........4........5 9.3.....3...1....2 10........6.dala Dala in dreptul stalpilor interior! Dala in dreptul stalptlor de margine sau de colt Arrnatur! de strapunqere Stalpi ..2......i ancorarea centurilor Reguli suplimenlare pentru elementele ~i slructurHe prefabricate de belon Generalitaii -...1 Betonul Hszistenta .......6........5..................2.......10..................................._ 157 158 158 159 159 10..3 10................ Centurj verticale Continuitatea ......................5...3.........4 9....5..3....SR EN 1992-1~1:2004 9....1...........8..........8...............4 9.............2......8.....2 160 160 161 161 10.........1 161 161 161 162 162 164 164 164 10....... Piloti Iorati Regiuni de discontinuitate a geometriei sau de ac~iuni...3.........3 9.....6............ Fluajul ~i contractia Arm aturi pretensionate ......................8....5 10......2.10....8...2 9.... Fundalii sub stalpi ~i peretl de beton armat Generalitatl Ancorarea barelor Grinzl de echilibrare Fundaiil de stalpi pe roca ....................2 9.....9 10.....................10............3 10.. Generalitati Arrnatur: verticale Arm aturi orizontale ....1.3 9......................2 10...3...1 9.....8.10... Pierderi de tensiune Prevederi constructive privlnd elem entele ~i reguli specifice Momente de incastrare in placi Imbinari pereti-plansee Sisteme de plansee ".4.. Irnblnart ~j rezemare ale elementelor prefabricate Materiale Reguli generale de dlmensionare ~i prevederile constructive privind im binarile 160 160 160 10.....1.9 9..4 ....5 9....2 9... :' 9........10 9....10..1 10..3..10.2 9.....2.9..4 9.5.. Generalltati .2 153 154 154 155 155 9...... Proprietatl mecanice ale otelurllor pentru precomprimare Analiza structurala ...3.......1 10..5 148 148 150 150 150 150 151 151 151 151 151 152 152 152 152 152 9.......

..5. ..2 11...a ultime Stari llmita ultime (SLU) Hezistenta de calcul la forte axiale $i la momente Rupere locala .... Helatil efort unltar-deformatie pentru analiza structurale neliniara Rezisten~a de calcul la compreslune ....7 10...........9...6... Detorrnatia elastica .........9....... . "......9......... Metoda de calcul Strapunqere .....6....... 178 178 I~~ I:..3...........5 12..... Beton: ipoteze de calcul suplimentare Analiza structurale: starl limit............:-..:J: 1:.........3. _..t rf.........4 12.. ............4....... Fluaj/curgere lenta........ Hezistenta la strapungere a placllor sau talpllor de stalpl cu armatun de for~a taletoare ..1 12...6 10.9..5...6...........................3..............2 11.3 11....6...........9............3......12 12 12...-- 11 ...1 11. J:: '.4. ~ I"':.4...7 11.........6.1 10..6.............6.. .... incarcari locale.............5 11.................9... 177 177 177 178 178 I·" I.........1.....9 11....!...5 12..........9............ Oboseala ..6.........9................8 11..1 11.1 11.... Materiale ...4 10........6..5 10......4.1......................1 11..................... ......3 12.. Stari limila ultirne (SLU) Elemente pentru care nu esle neeesara arrnatura de for\a taletoare Elemente care nacesita arrnaturi transversale Torsiune ......4......4 176 176 .... :..6 11....6.. !jf 177 177 177 177 177 177 1'.......3 10....' .........4 11.. Capacitatea de rotire ...... Betonul ..6.... Irnbtnart care transmit eforturi de incovolere sau de Tntindere lrnblnart consola ...........4.. Relat!i efort urritar-deforrnatle pentru calculul sectiunlfor ............1 11.......7 11.............. .........4..8......5.3....tt......... .....4 11.....4 11...... . r 179 179 180 180 180 ~~ .1 12.....9..9. Ancorarea arm aturilor Tn dreptul reazem elor Aparate de reazem Generalitali Aparate de reazem pentru elemente continue (neizolante)..1 10.1 Irnbinarl care transmit eforturi de compresiune imbinari care transmit eforturi de forfecare.2 11.....9..3 10...... 178 178 179 ':'I .........'(' < .2 10........... ~i contractle ..... I~.5.2 11. ...........1 12............ Stari limita de serviciu (SLS) Prevederi pentru armaturl ~ Generalitaii Diametre admlse ale dornurilor de indoire. Rezistehta la strapunqers a placllor sau talpllor de stalpi fara arrnatun de foria taietoare ......6........6.....3.....6.9. Torsiunea .:..~ (/'$...... ............6 11.............1 171 171 171 171 172 174 174 174 174 175 175 175 175 175 175 175 175 176 176 176 176 ~::::-............ .... ~~ ............1 11.....6. ....................4........ Domeniu de apllcare Simboluri speciflce Bazele de calcul..6 12.......2 11.. Betonut continat Durabllitate !jii acoperirea cu beton a arrnaturllor Conditu de mediu ......... .'.. .....SR EN 1992-1-1 :2004 10.. .10 11..5............6 11.......3 11......................6.......9.....3 11.2 10... Eforl unitar ultim de aderenta Prevederi constructive ~i regul! specifice .3.. Acoperirea !jii proprletathe betonului Analiza structurala .............1 11......................3....3 12............. Aparate de reazem pentru elemente izolate Fundatll pahar Generalitatl Pahare cu peretl amprentati Pahare cu pere] netezi Centuri Structuri de beton cu agregate usoare Generalitati .7 11 11.......3 10...: ~f' ~ f...........................5 11... ...........2 12........8.....6.. Reguli suplimentare pentru elementele $i structurile prefabricate de beton Structuri de beton simplu sau slab arma! Structuri de beton simplu sau slab armat Generalitati Materiale ......5 10.1 11... 7 164 165 165 165 166 166 166 167 168 169 169 169 169 170 171 171 171 ~~ ~~ ..9. "E............. ~.............. ....1 ...6 10....6.... Stari limila ultlrne provocate de 0 detorrnatie structurale (flamba]) Zvelte\ea stalpllor $1 peretilor ......Hszlstenta de calculla intlndere _....3.....2 11. Forta tai etoare .4.. ~..............2 11.5 11..

7 12.. . .9 12. .dal a f?i a peretllor structu ral i " Prevederi constructive pentru unele cazuri particulare . -' 8 . .. . Electe globale de ordinul doiasupra structurilor Analiza pian seelor .9.9. .. .9..... lnteractlunea sol-structura .. . . .1 12. .6.5. .3 Anexe A (Intorrnativa) B (lntorrnativa) C (Norrnativa) D (lntorrnativa) E (lnforrnativa) F (Intormatlva) G (Intorrnativa) H (Inlormatlva) I (lntorrnativa) J (tntorrnativa) Modiflcarea ccetlclentilor pariiali reterilori la materiale Dsforrnatil datorate fluajului/curgerli lente ~i contractlel Proprietatlle arrnaturitor compatibile cu utilizarea acestui eurocod Metoda de calcul detaliata a pierderilor de tensiune din relaxare Clase de rezisten~a indicative pentru durabilitate Expresii pentru calculul arrnaturllor lntinse in condltll de stare plana de tensiuni .SR EN 1992~1-1:2004 12.2 12..2 12. Metoda de calcul simplificata pentru pereti ~i stalpi Stari limita de serviciu (SLS) Prevederi constructive privind elementele ~i reguli specifice Elemente structurale Rosturi de constructie Fundatii izolate §I tundatii continue de supratata . . .. . I 181 182 182 182 182 182 184 186 189 191 193 194 196 198 201 204 I .. .

alcatulte fiecare. cormsia a coordonat. Marea Britanie. Timp de cincisprezece ani. Franta. cu domeniu de aplicare de a Ie atribui in viitor statutul de standard european (EN). 92150/CEE sl 89/440/CEE privind lucrarile ~i servioiile publice. institutele nationale de standardizare din urrnatoarele ~ari sunt obligate sa aplice acest standard european: Austria. Danemarca. Belgia. Polonia. ca $1dlrectivele echivalente ale AELS. Portugalia. Acestui standard european trebuie sa prirneasca slalutul de standard natlonal. Germania. dezvoltarea programulul eurocodurllor. Lituania. Istoricul programului de eurocoduri in 1975. pans cel tarziu in iunie 2005.st Directive1e Consiliului 93/37/CEE. pe baza unul acord" Tntre Comisie ~i CEN. intr-o prima stapa. fie prin publicarea unui text identic. la reqlementarile nationals in vigoare pe care urmeaza sa Ie tntocvlasca ulterior. ENV 1992-1-5. Comisia Comunita\ilor Europene decidea demararea.C. Aces! standard european tntoculeste ENV 1992-1-6 ~i ENV 1992-3. a legatura intre eurocoduri ~i totalitatea directivelor Consiliului ~i/sau deciziile Comisiei privind standardele europene (de exemplu Dlrectiva Consiliului 89/10S/CEE privind produsele pentru constructil . de facto. Cipru. preglHirea !iii publicarea eurocodurilor. :. prlntr-o serie de rnanlndicate. Spania. Malta. se stabileste. Programul eurocodurilor din mai mulle partt: EN 1990 EN 1991 EN 1992 EN 1993 EN 1994 EN 1995 EN 1996 EN 1997 EN 1998 EN 1999 pentru structuri cuprinde standardele urmatoars. Siovacia. in baza articolului 95 al Tratatului. fie prin ratifieare. ENV 1992-1-1. Norvegia. I I I Conform Regulamentului Intern CEN/CENELI. Slovenia. destinate revlqoraril pietei interne). Eurocod 2.AELS . i Eurocod: Euroeod Euroeod Eurocod Eurocod Eurocod Euroood Eurocod Eurocod Eurocod 1: 2: 3: 4: 5: 6: 7: 8: 9: Bazele prolectar] strueturilor Actiuni asupra structurilor Proiectarea structurilor de beton Proiectarea structurllor de otel Proiectarea structurilor compozite de otel ~i betonN1) Proiectarea structurilor de lemn Proiectarea structurilor de zldarte Proiectarea geotehnica Proiectarea slrueturilor pentru rezlstenta la cutremur Proiectarea structurllor de aluminiu 11 Acord intra Comisia Cornunltatil Europene ~i Comitetul European de Standardlzare (CEN) privlnd actlvttatea de elaborate a eurocodurilor pentru proisctarea construcjiilor ~i lucrarilor lnqlnarestl (BC/CENI03!S9) N11 NOTA NATIONALA . a unui program de actiune in domeniul construcjuor. Italia. Estonia. lar standardele natlonale in contradictle cu acesta Irebuie anulale pana eel tarziu pans in martie 2010. 9 . fapt ce a condus la aparltla primel generaiii de coduri europene in anii '80. I}· rt t 'i. Finlanda. in cadrul acestui program de actlune. Luxemburg. cu ajutorul unui Comitet Director alcatutt din reprezentantll statelor membre. ENV 1992-1-4. a fast elaborat de comitetul tehnic CENITC250 "Eurocoduri Structurale" at earul secretariat esle detinut de BSI. Republica Cehill. Islanda. Letonia. Proiectarea structurilor de beton : Regull generale ~i reguli pentru cladlrl. Grecia. in 1989. Olanda. in prezent aceste reguli sun! utitizate In statele membre ca 0 alternatlva. Irlanda.au decis. Obieclivul programului era eliminarea barterelor tehnice in schimburile comereiale ~i armonizarea speciticatiilor tehnice.A se citl beton arma! cu armature rigida. comisia ~i statele membre ale Uniunii Europene ~i ale Asociatiel Europene a Liberului Schimb . in acest mod. ENV 1992-1-3.DPC . Sueclasi Ungaria. Com itetul CENfTC250 este responsabil de elaborarea tuturor Eurocodurilor Structurale. sa transfere la CEN. in general. Elvetia.SR EN 1992-1-1 :2004 I Prearnbul Acest standard european EN 1992. comisia a lual inltiatlva stabilirii unui ansarnblu de reguli tehnice armonizale pentru proiectarea corrstructiilor.

de catre com. 1'8 nivel national.rcare. ollrnatice eIC. Standarde natlonale care lrnplernenteaza eurocoduri Standard ele nationals care im p Iem entsaza e urocod uri trsbule sa cantina texlul integral al eurocod u Iul (inclusiv anexele) asa cum a fast publicat de GEN. Statutu.1recornandanlor pentru aprobari tehnice la nivel european aqrernente tehnice arrnonizate. in mod special. oerlntele esentiale (GE) trebuiesa fie prezenlate intr-o forma ecocrsta tn docurnentele inlerpretative (DI) penlru a asigura legatura necesara intre cerlntele esentlsle ~1 prevederUe standardslcr europene arrnonizate (EN). c) sa serveasca drept documente de referinla pentru elaborarea standardelor armonlzats :. ca baza de specillcatlt pentru contraclarea lucrarllor de constructll !?i a serviciilor tehnice asociate: cadru de specitlcatil tehnice armonizate pentru produsele de constructil (EN 91ATE) in rnasura in care sa retera la lucrarile de construcj: in sine.3 al DPC. in vederea obiineri1 unel compatibilil. intorrnatiile §i indicatele care fac obiectul optiuni' autorita\ilor nationale sunt utllizate pentru proiectarea constructillor !?i a lucrarllorlnqirteresti din lara respecnva !?i se retera la: valori ale coeflclentilor partlali §i/sau class pentru care eurocodul prevede alternative nationals: valorl care S9 pot utiliza in cazul in care eurocodul nu turnizeaza valoarea paramelrului $1 indica numai simbolul acestula: date speciticetar'i respective (geografice. in particul ar cu Cerin la Esen tIala n r.e. textul eurocodului poate fi precsdat de 0 pagina na\ionala de tltluri 9i un preambul national !iii poats fi urmat de a ansxa na\ionala. in cazul in care aceste valori continua sa fie diferite de ta 0 tara la alia. chlar daca au 0 natu ra difer1ta. de cea a standardelar arrnonizate de produse'". 2.. Standardele eurocodurl contin reguli cornune de praiectare structurala pentru calculul cornplet al structuri lor §i prod usel or com panente de n atu ra. tradition ala s au inova toare.. ca de exernpluharta de zonare pentru tncarcatea data de .W totale a snecificatillortehntce pentru produse cu eurocodurile.1 §i domeniul de aplicarea eurocodurilor Statete membre ale UE §i ale AELS recunosc eurocodurile ca documente de referinta care pot Ii utllizate drept: mijloc de a proba conformitatea constructiilor !iii a lucrarilor inginere!iiti cu oerlntele esentiale din Di rectlva Consiliului 89/1 06/GEE. procedure care trebuie ulilizata atunci cand eurocodul pre zinia proceduri alternativ. sa 10 .t .2.zapada indica. eurocodurile au a relatie dlrecta cu docurn entele i nterprstative 11 la care se face referire in articolu I 12 al D PC. protectantut trebute sa apeleze la consultanta unor experti pentru consideratilsuplfrnentere privind aceste cazuri. Anexa nationala poate coniina numai irrlorrnatli 91 indicate privind parametril din eurocod definitl drept Paramelri Deterrninati la nivel national. a claselor sau nlvelurllor pentru fieeare oerlnta: b) sa.SR EN 1992·1·1 :2004 Standardele eurocod recunosc responsabilttarea autorttatilor de reglemenlare din Ilecare stat membru !iii stipuleazadreprul acestora de a stabili.2 .le. in consecinta. Indice metodele de corelare a claselor sau nivelurilor cerlntelor cu specificafille tshnlce. D eoareceeu rocoeurne n u abordeaza. cazun de constructil eu forme neregulale sau condith deasebite de proiectare. dupa caz. de facto.). aspectele tehnlce care rezuita din lucrarile de elaborare a eurocodurilor trebuie avute in vedere.Securitatea in caz de incendiu. a) prezinte lntr-o forma concreta cerintele esenliale prln armonlzarea terminologiei Iii bazei tehnlcasl prin lndlcarea.itetele lehnice GEN §i/sau grupurile de lucru ale EOTA. in mod adecvat. care elaboreazs standardele de pmduse. valori ale unor pararnetri de calcul. regull de proleotare etc. al DPG (Dlrectiva Oonslliulul 89/1 QS/GEE) dccumentela interpretative trebula.9i Cerinta Esentiala nr. 3) Gohlorm artlcolulul 1. au un rol similar In domeniul Cerin\ei Esentiale nr. sa 21 Conform artlcolului 3. care sa fie incluse in reglementarile privind siguran\a construcfiilor. Eurocoduri. agrementelor europene (ATE) ~i ghidurilor europene armonizate pentru agremente tehnice. ca deexernplu metode de caleul ~i de lrlee.1 51 al unei parli a Cerin!ei Esen\iale nr.Stabi lltatea 91rezisten ta rnecanlca .

3 (1) 2. ° Alegerile natlonals sunt admise in EN 1992-1-1 ta paragra!ele urmatoare : 2. care indica cazurlle in care se pot face optluni la nivel national.4. de exemplu) . 4.2 si 5.7 (1) 9.4(1) 6.2.8.2. de incercare ~i de executie asoclate .4.4 (1) 9. in exploatare ~i Se bazeaza pe Pentru proiectarea constructiilor noi. orlce lntorrnatle referitoare la eurocoduri. -1.2.3.1 (1) 2. cllenti (pentru formularea cerintelor lor specifice in materie de niveluri de fiabilitate iiii durabilltate. EN 1997 ~i EN 1998.2 (1) 9.6. EN 1992-1-1 serveste de asemenea drept document de referinta pentru aile comitete tehnice CEN care se ocupa de alte aspecte structurale.4. Acestea au fast stabilite prasupunand un nivel corespunzstor al executisl ~I al gestiunii calitatil.3. EN 1992-1-1 este destlnat pentru a Ii utilizat de catre : comitetele care redacteaza alte standarde de caleul de structuri precum ~i standardle de produs. Sunt recomanda valori numerice ale coeticientllor partlall precum ~i ale alter parametri de fiabllitate ca valorl de baza pentru a lurniza un nivel de fiabilitate acceptabil.2.2 (3) 2.2 (1) 6. Asttel. I' Anexa natlonala pentru EN 1992-1-1 Acesl standard prezinta valori eu note. pentru a ajuta utillzatorul la aplicarea eurocooului.3 (2) 6.6. referlri la lnforrnatll complementare non can trad ictorf .2. precum §i prevederi specifice pentru cladir].3 (1) 9.4. EN 1992-1-1 este destinat pentru a Ii apllcat direct.4.2.2.2.4 (6) 6.4.SR EN 1992-1-1 :2004 Poate sa coniina de asemenea declzii de ap1icare a anexelor informative. aptltudinea durabflitatea structurilor de beton. care lnsoteste rnarcajul CE pentru produsele de consiructll.8.2. 11 .3 (6) 6.2.2.4. trebuie sa mentloneze clar parametrii determina~i la nivel national care au fost luat! in considerare.8. Legaturi lntre Eurocoduri ~i specificatiile tehnice armonizate de produse (EN ~i ATE Esta necesar sa existe 0 coerenta in ceea ce prlvests specltlcatllle tehnice armonizate pentru produsele de constructll ~i regulile tehnice pentru lucrartls de constructii 1).4.2 (6) 6.8. lrnpreuna cu alte parti din EN 1992 precum ~i eu Eurocodurile EN 1990.3 (3) 6. standardul national care implementeaza EN 1992-1-1 poate avea anexa natlonala care sa contlna Parametrii Deterrnlnatl la nivel National care !rebule utillzaf pentru proiectarea constructlilor iiii a tocrarllor inginere~ti ce se executa Tn tara respsctlva.3 (2) 9.3 ~i Art. Cand EN 1992-1-1 ests folosit ca document de referin\a pentru alte comitete tehnice ale CEN.1. Pe langa aceasta. EN 1991.2 (1) 2.8.1 (3) 9.1.4 (2) 5.2 (2) 2. !rebuie utlllzate aceleasi valori.2.4.10.3.4 (4) 6.9 (1)P 6. de autorftatlle implicate. lnforrnatll suplimentare specifice EN 1992-1-1 EN 1992-1-1 deserie principalele reguli ~i cerintele pentru siqurenta.4 (1) 2.2.3 (1) 9. 11 din OPe.2.1 (1) 9.3 (3) 9.8.3 (3) 2.2 ale 0 1 1.5 (3) 2.2 (2)P ~II 9.3. de proieetanti ~Iconstructori . conceptul de stare llrnlta.1.2.5.5 (2) 3.4.4. utiliza! lrnpreuna CLi 0 metoda cu coeficientl partlali.5 (3) I A sc vedeu Art. rat !$i clauzele -1-.

10.2 (4) 7.1.2 (5) 4.1 (2) 5.2 (6) 9.10.3.2 (4) 3.3 (1) C.1.2 (2) J.3 (2) A.2.6.1.3.3 (4) 5.4.2 (3) 7.4.10.2 (2) 8.2.2.3 (4) 9.10.6.2 (5) 7.1. (2) 2 A.4.3 (2) 5.5.2 (2) 9.6 (2)P 3.1 (6) 5.10.3 (3) 9.8.3.1.3.6 (2) 6.1 (1) 12.SR EN 1992-1-1 :2004 3.3 (4) 5.5 (1)P 11.10.5.3.1 (2) J.2 (2) 8.3.7 (2) 3.8.1.2 (2) 9.2(1) 11.10.1.2.2.2 (3) 9.1 (1) A.4(1) 9.1.1.2 (7) 4.10.6 (1) 6.3 (2) 8.1.4.2. (5) 5.2 (3) 4.4 (5) 6.2.2 (1) 9.4 (2) 11.3.5 (4) 6.4.2 (5) 9.2 (8) 4.3 (1) 5.1 (5) 7.5 (4) 5.1 (1) 11.3 (3 12 .4 (4) 6.10.8 (1) 9.2.2 (6) 4.1.8.5.8(3 6.1.8.2 (8) 9.1.1.2.2 (5) 5.3.1 (3) 9.2.2 (4) 5.1.4 (1) 6.3 (1)P 4.5 (1) 5.2.3 (2) 5.2.1 (1) 12.6.2 (3)P 3.3.4 (6) 6.1 (3) J.4.3.10.2 (4) 9.8.2.2.4.2.4.7(1) 7.1 (1) 9.6 (3) 5.10.1 (1) C.1 (2) A.2 (2) 6.4.8.2 (2) 7.6.1 (2) 11.4 (3) 7.4.3 (3) 4.8.2.1 (1)P 5.4.3 (2) J.2.3 (1)P 5.2.4.7 (1) 11.2.6 (1)P 3.2 (13) 4.5.2.2.5 (2)P 11.S (2) 5.1.B.8.2.2 (1) 9.1 (1) 5.1(3) 9.3.1.2 (7) 9.6 (2) B.5.4 (5) 3.6 (7) 4.5..2.3.2.8.3.2.1 (3) E.1.6.2 (1) A.10.6.2 .

in cazul construirii strueturilor de beton Tn regiuni seismice I r· ~·: :- . <_ (1)P Partea 1-1 a Eurocodulut 2 enunta princlpllle de baza ale proiectaril structurllor de beton simplu.2 Domeniu de aplleare a r--~ ~ F .iacoperirea arrnaturilor Ssctiunea 5: Analiza structurale Sectiunea 6: Stari limile ultime (SLU) Sectiunea 7: Stari limite de servlciu (SLS) Sectiunea 8: Prevederi constructive privind arrnatunle de beton armat !iiIde precomprimare Generalitali Sectlunea 9: Prevederi constructive privind elementele ~i reguli specifice Seciiunea 10: Reguli suplimentare pentruelementele :.. precum :.1 Domeniu de aplicare 1. ... • rezistenta la foe.. nu sunt abordate. (3)P Eurocodul 2 este destin a! sa fie utllizat Irnpreuna eu standardele urmatoare : EN 1990: EN 1991 : hEN: ENV 13670: EN 1997: EN 1998: Bazele proiectaril structurilor Actlunl asupra structurllor Produse pentru constructll in corelare ou strueturile de beton Execu\ia constructiilor de beton Proiectarea geotehnica Prolectarea structurilor la rezistenta la cutremur...: Poduri de beton . podurile.~ .. pe cele din EN 1990 "Bazele prolectar'l (4)P Partea 1-1 nu acopera : . eele referitoare la izolarea terrnlca :.i prevederl constructive Partea 3: Silozuri.i reguli specifice pentru cladir1.aspectele particulare ale unor tipuri de cladlri (cum sun imobilele inalte) . ': parljj 1-1 a Eurocodulul 2 ~ ::. Slandardul ests conform principlilor ~i cerlntetor de sigurant~ :. armat sau precomprimat.. . (2)P Eurocodul 2 nu trateaza decal ceea ce line de cerlntels de rezlstsnla rnecanica. . articolele care Ie completeaz8 stru cturllor". aptitudine in serviciu.Calculul comportarf la foe Partea 2.1 reguli pentru clad!ri Partea 1-2 : Reguli generale .1.Proiectare .aspedele particulare ale unor tipurl de lucrarl de constructll lnqlnerestl (cum sun! viaductele.. (2)P Partea 1-1 trateaza subiectele urmatoare : Secflunaa 1: Generalita~i Sectlunea 2: Bazele proleclarii Sectlunea 3: Materiale Sectlunea 4: Durabilitatea :..1. . platformele marine sau rezervoarele): 13 .utilizarea arrnaturllor lise.0 i~u ~ .i structurile prefabricate de beton Seciiunea 11: Structuri de beton cu agregate usoare Sectiunea 12: Structuri de beton slmplu sau slab arrnat (3)P Sectlunlle 1 !iii 2 indica. beton arrnat sau beton precomprimat.1 Domeniu de aplicare a Eurocodului 2 (1)P Eurocodul 2 se apllca la proiectarea eladirilor §I lucrarilor de constructil lnqlneresf de beton simplu.I SR EN 1992-1-1 :2004 I Sectiunea 1 Generalltatl . durabllitate !?i rezlstenta la foe ale structuritor de beton.~ (4)P Eurocodul 2 cuprinde partlle urrnatoare : Partea 1·' : Reguli generale:. indntele sub presiune.. de exemplu..i de aptltudine in exploatare ale constructlllor ~i cu bazele de proiectare l?i de verificare lndlcate in EN 1990 Bazele proiectarii slructurilor. Celelalte cerlnte. barajele. 1..1 rezervoare 1.iacustica. . eonstituit din agregate de masa volurnlca normals sau din agregate usoare.

5. Aceste retsrlnte normative sun! citate la locurlle corespunzatoare din text §i publicatiile sunt enumerate in continuare. 1. 1. Definitn 5 -----.2 Alte standarde de referinta EN 1997: EN 197·': EN 206~1 EN 12390: EN 10080: EN 1 0138: EN ISO 17760: ENV 13670: EN 13791. Pentru retertntele nedatate. Methodes d'essai 1.1 structurt prefabricate. 1. 1. specit icatlon s et crill!!res de conform ita des cim ents courants Beton: Specitlcation. Galcul geotechnique elm ent. Structurile prefabricate sunt caractertzate prln utllizarea de elements structurale produse in alta parte dscat in pozltla lor !inala in luerare. performance.5. (l)P Acest standard european cuprlnde prin reterlnte datate sau nedatate prevederi ale altar pubfcatli.1 Standarde generale de referinla EN 1990 EN 1 991·1-5: EN 1991·1·16: Bases de calcul des structures Actions sur Ies structures: Actions therrn lques Actions su rles structures: Actions en cours d'exeoution 1. -- 1.2. 1.2 ... acesteelemente sunt asamblate astlel incat sa asiqure integritatea structurata ceruta. • Cerintsle de exscutie ~i de punere in opera indicate in ENV 13670 sunt sattstacute. • Structura face oblectul unel inlre\ineri adeevate.1 GeneraIitafl (1)P Se aplica termenli §i delinitiile din EN 1990.ile definite in EN 1990.. Tn lucrare. se aplica ipotezele urmatoare: ~Struclurile suntconcepute §i calculate de un personal care au calificarea ~i expsrlenta cerute. ~ in uzine. Pentru reterintele datate.2.oomponentele de beton cu caverne sau de beton celular §i eele realiza..2 Referinte normative .3 Ipoteze (l)P in atara de ipotezele generale din EN 1990. · Material.ele !}i produsele de constructis sun! utilizate in rnaniera speciticata in acest eurocod sau conform speciticatltor proprii materialelor !}i produselor utlllzate. reguli de aplicare (1)P Se aplica regul. · Executia se realizeaza de un personal care poseda cornpetsntele §iexperienta csrute. atelleresl pesantjer sun! prevazute 0 supraveghere §i un control al calilatii adecvate.4 Distlnctle Intre principii §i. production et contormite Essa! pour beton durci Aciers pourl'armature du baton arms Arm atures de precontra inte Precedes autoroses pour Ie soudaje des armatures de beton anne Execution des ouvrages en beton Evaluation de la resistance ala com presion dans les structures au laselements Structuraux EN ISO 15630: Aciers pourl'armature et I aprecontrainte de beton. amendamentelesau revizuirile ulterioare ale oricareia din aeeste publicaiii nu se apliea acestul standard european decal daca ele au fast incorporate in el prin amendamente sau revizuire. 14 . Com position. .5.Utilizarea structurii este contorrna prevederilor din proiect. se apuca ultima editie a publicatiel la care se lace reterlra (inelusiv amendamenJele).SR EN 1992·1-1:2004 . Terrnerrl s! definilii supltmentare uttllzate in acest standard 2 1.te eu agregate gTele sau incluzand elemenle de constructle rnetallca (a se vedea Eurocodul 4 pentru slrueturile compozile de otel-beton).

: ~§~~·' f. 1. 3898:1987. sau sa aiba 0 membrana de protsctie).elf Modul de elasticitate efeeliv al betonuluf ECd Valoarea de caleul a rnodululul de eiaslicitate al betonului Ecrn Modul de elastlcitate secant al belonului o E!)(Q Modul de elasticitate tangent in origlne (O"c= 0) la timpul t pentru un beton de rnasa volurnica Es EI Ep norrnala vatcarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionate Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturllor pentru beton armat Rigiditate la lncovoiere Echllibru static Actiune Valoarea de calcul a unei actiunl Valoarea caracteristlca a unei actlunl Valoarea caracteristlca a unei actiunl permanente Moment de lnertls al sectlun'l de baton Lungime Moment Tncovoietor Valoarea de calcul a momentului incovoietor aplicat Forta axlala Valoarea de calcul a foriei axiale (Tntindere sau compresiune) aplicate Forta de precomprimare Forta initiala la extremitatea activa a armaturii pretension ate imedlat dupa tensionare Valoarea caracteristlca a unei actiuni variabile Valoarea oaracteristica a lnoarcarll de oboseala ECH F Fd Fk Gk I L M MEd N NEd p Po Ok S S R Dial Hezistenta Eforturi ~i momente Interne (solicitari) Moment sialic Stare limila de servlciu (SLS) SLS 15 .2.6 Simboluri Pentru inlelegerea NOTA· acestul standard se aphca aimoolurtle urrnatoare. 1. Terme. la care canalele nu sunt Injecta!e in mod permanentl. Celelalte modalitati de precomprimare nu sunt considerate in acest standard.2.6.3 Armaturi pretensionate neaderente ~i Armaturi pretensionate exterioare. !iii Arrnaturi pretensionale exterioare sectluntl de beton (pot fi inglobale 1n beton dupa pretensionare. care comports eforluri interne in sectluni !?i delorrnatil ale structurll.nul "precomprimare" este utiliza! In general penlru a desemna ansamblul efectelor permanente ale procesulul de precomprimare.5.. Elementele structurale de beton care nu contin arrnaturi (beton simplu) sau contln mai putlne arrnaturi decat minlmul definil In sectiunea 9. EO(28) Modul de elasticitate tangent in origine (Ia un efort (Jc = 0) pentru un beton de rnasa voiurnlca normala la 28 de zile Eo.mln Aria sectlunii minime de armature Aew Aria arm aturl lorlr an sversal e Diamelrul dornului de indoire 06d Indice de degradare datorita oboselil E Erect al actlunilor Ee.:- Actlune aocldentala Aria sectlunl! transversale Aria sectiunll transversale de beton Ap Aria sectiunll arrnatur] sau arrnaturllor pretensionate As Aria sectlunll arrnaturilor pentru beton arrnat As.5.SR EN 1992-1-1:2004 1. Notatllle utilizate se bazeaza pe slandardullSO Litere latine mari A A Ac I 'Y'.2.4 Precomprimare Procesul de precomprimare consta in aplicarea Iortelor asupra structurll de beton prin intinderea unor arrnaturl in raport cu elementul de beton.2 Elemente structurale de beton slmplu sau slab armat. 1. Armatur] pretenslonate neaderente pentru elements postintinse.

z z u.2% a arrrraturllor pentru beton arrnat Hezistenta la intindere a armaturllor pentru beton annat Rezistenta caracteristica fa Intindere a arrnaturtlor pentru beton arrnat Limita de elasticitate a arrnaturllor pentru beton armat Limita de elasticitate de calcul a armaturtlor pentru beton armat Limita de elasticitate caracteristica a arrnaturllor pentru baton arm at Limita de elastlcltate de calcul a arrnaturllor transversale lnattlrne inal~ime talala a ssctlunf transversale Raza de giratie Coeficient . f :.tru beton 16 . rnasurata pe clllndrl Rezistenta caractertstlca la intindere directs a betonului t Valoarea medie a reztstentel la Tntindere dlrecta a betonului Hezlstenta la intindere a arrnaturllor prelensionate Hezistenta caracteristica la intindere a armaturllor pretensionate lim ita de elasticitate conventionala la 0. fyd fYk tyWd h h i k Valoarea medie a rezlstentel la compresiune a betonului. rnasurata pe cllindrl la 28 de a da b b.2k "k fy 'I . Raport Unghi. d d dg e fo f<.1 % a armaturilor pretension ate Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate convention ale la 0. Raport .: Coordonate Bra\ul de parghle al eiorturilor interne Litere 9rece~ti mici Unghi .SR EN 1992-1-1 :2004 T hd SLU Moment de torsiune Valoarea de calcul a momentului de torsiune apllcat Stare limita ultima (SLU) Faria taletoare Valoarea de calcul a fortei taietoare aplicate V VEd Litere latine micl a Dlstanta Data geometrica Toleranta pentru datele geometrice Latime talala a unei sectiunl transversale sau la\imea reala a talpii unei grinzi in forma de T sau L U3timea inimii grinzilor in forma de T.1 % a armaturllor pretension ate Valoarea caracteristlca a limitei de elasticitate cortventionate la 0. I fpO. w A. Deschidere Masa I m r 1/r Raza Curbura Intr-o sectluna data Grosime Moment de limp conslderat varsta betonului In momentul aplicarii lncarcarii Perimetrul sectlunll transversale de beton a carel arie este Componente ale deplasaril unul punct inaliimea axel neutre to. Coeficient Coeficient parual Coeficient partia' pentru actiunlle accidentale A Coeticient pariial pen. I sau L Diametru .d fCK zile fern 'ctk 'wn fp fpk fpo.. v. Factor (sau I sau L) Lungime .1k fO. u x x.y. Adanctrne inaltime utlia a unei sectiuni transversale Olmensiunea norninala a agregatului Excentricitate Hezlstsnta la compresiune a betonului Valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului Valoarea caracterlstica a rezistentel la compresiune a betonului.

SR It

EN

1992-1-1 :2004

Coeflcient partial pentru ac\iunile F Coefieient partial pentru oboseala batonului If:.faf Coefieient partial pentru actiunlle de oboseala If.; Coefieient partial pentru actlunile permanente G 1M Coeficient partial pentru proprietalea unui material, care tine seama de incertiludinile asupra proprletatil insa~i, asupra lrnpertectlunllor geometriee !iii asupra modelului de calcul utllizat '}fo Coefielent partial pentru actlunlle asociate precornprimarll P 16 Coefielent partial pentru actiunile vartabile Q IS Coeficlent partial pentru arrnaturile pentru beton armat sau precomprimat Xi,fal Coefleient partial pentru arrnaturile penlru beton armat sau precomprimat sub incarcarea de oboseala If Coeficlent partial pentru actiuni, care nu tine seama de incertitudini de model ;g Coefieient partlal pentru actiunlla permanente, care nu line seama de incertitudini de model 1m Coeficient partial pentru proprletat'ls unui material, nurnai incertltudinile asupra proprletatii materialului fiind luate in considerare {j Incrementlcoeficient de redistrlbuire .; Coeflcient de reducere/coeficient de distribuire "'c Deforrnatle speciflca la eompresiune a betonului Eel Detorrnatle specilica la cornpresiune a betonului corespunzatoare efortulul unitar maxim fo ccu Deformatie speclflca ultima a betonului la cornpreslune Eu Deforrnatie specitlca a arrnaturilor pentru beton arm at sau pretensionate sub elort unitar maxim Euk Valoarea caracteristica a oetormatiei specifice a armaturilor pentru beton arrnat sau pretensionate sub efort unltar maxim Unghi A Coeficienl de zveltete J1 Coeficient de frecare intre arrnaturile pretensionate ~i canale Ie lor II Coeficlentullul Poisson ~, Coeficient de reducere a rezistentel betonului fisural la foqa taietoare .; Raporl intre capacitatea de aderenta a armaturtlor prelensionate ~l capacitatea de aderenta a armaturllor de beton arrnat 3 p Mase volurnlca a betonului uscat in etuva, in kg/m PIOOO Valoare a pierderii prin relaxare (in %), la 1000 de are dupa tension are, la 0 temperatura medle de 20"C PI Procentul de armare longitudinal a Pw Procentul de arm are transversals eTc Efort unitar de eompresiune in beton crop Efor! unitar de compresiune in beton datorita unei torte axiale sau precornprirnarf lTeu E!ort unitar de compresiune Tn beton corsspunzand deforrnatisl ultime la compreslune "'cu r Efort unltar tangential l/J Diametrul unei bare de arrnatura sau a unei canalede cablu de precomprimare ¢n Diamelru echivalent al unui pachel de bare ~.t,IO) Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t~i~, in raport eu detorrnana elastica la 28 de zile If' (00,10) Valoare flnala a coeficientului de llua] l/f Coeflclentl care definesc valorile reprezentative ale actiunilor variabile (110 pentru valorlle de grupare II'i pentru valorlle freevente \V2 pentru valorile cvasipermanente
/tJal

o

17

SR EN 1992·1-1 :2004

'.

Sectiunea 2 2.1 Cerinte

Bazele prolectarl!

2.1.1 Cerinte de baza
(1 )P Proiectatea stru ct urilor de beton trebu ie etectuata conform re91.1 generale indicate In EN 1990. Iilor
"

(2)P Pentru slructurile de beton trebuie de asemenea aplicate prevederlle suplimentare aceasta sectlune.

indicate in

(3) Cerintele de baza din EN 1990 sectlunea 2 se considera realizate daca sunt indeplinite oondltlile urmatoare:
- se efectueaza un calculla star! limila, cu metoda coeficientilor partiall, asa cum se indica in EN 1990, - actiunile sunt conforme cu EN 1991 ~i - cornblnatllle de actluni sunt conforme cu EN 1990 ~i - rezistenta, dUrabilitatea ~laptitudinea de serviciu sunt conform cu acest standard.
NOTA - Cerintele referitoare la reztstsnta la foe (a St3 vedea EN 1990 sectlunea 5 ~I EN 1992-1-2) pot impune pentru diferitele elemente dimensiuni superioare celor cerute de condlfia de rezlstenta structurala la temperaturi normale.

2.1.2 Managementul fiabiliHi~ii
(1) Regulile referitoare la managementul fiabilitaiil sunt indicate in EN 1990 seotiunea 2.

(2) Se considera ca un calcul efectuat utilizand coeficisntii partiali indicati in acest eurocod (a se vedea 2.4) ~i coeficientli partiall lndlcatl in anexele EN 1990 conduce la 0 structura avand clasa de liabllltate RC2.
NOTA - Pentru mal mulle tnforrnatll a S8 vedea anexele B §i C din EN 1990.

2.1.3 Durata de utlllzare prolectata,

durabilitatea sl managemenlul calltatll

(1) Regulile referitoare la durata de utilizare a unui proiect, la durabilltate §i la gestiunea calltatl' sunt indicate in EN 1990 sectiunea 2.

2.2 Prlnclpiile calcululul la stari IImita
(1) Regulile referltoare la calculul la stari lim ita sunt indicat€ in EN 1990 sactiunea 3.

2.3 Variabile de baza
2.. .1 Acliuni §oi influente ale mediului 3 2.3.1.1 Genera Iitati
(1) Ac\i unile ce se uti Iizeaza Tn calcu I pot fl obtin ute din parii Ie cores pu nzatoare a I'eEN 1991 .
NOTA 1 - Par1;lle din EN 1991 utilizate in calculul structurilor sunt in principal: EN 1991·1.1 Greuta\i speoiflcs, greutati proprii, lncarcarl utile pentru cladlri EN 1991-1. 2 ACIJuni asupra structurilor expuss la foe EN 1991 -, .3 inca rcarl date de zapada EN 1991-1 A AcVuni ale vantulu] !::N 1991-1.5 Acjiuni termlce EN 1991-1.6 Actlunt pe durata executiei EN 1991·1.7 Acpunl accidentale datorita sccuruor §i explozillor EN 1991-2 Ac~uni din lrafic la poduri EN 1991-3 Ac~uni datorate podurllor rulante ~Irnaslnilor EN1S91·4 Acliunl asupra silozurilor ~I rezervoarelor NOTA 2 - Actlunlls specifice acestui standard sun! indicate in secliunile corespunzatoare,

18

SR EN 1992-1-1 :2004
NOTA 3· Actiunlle datorita. presiunii parnantulul ~i presiunii hidrostatice pot f deduse din EN 1997. NOTA 4 - Atune! cand se line searna de tasari inegale, S8 pot utiliza valori corespunziitoare estimate. ale tasarllor

NOTA 5 . Oaca este cazul, in speelflcatllle pentru un proiect oarecare pot fi definite ~I alte actlunl,

2.3.1.2

Efecte termice

(1) Pentru verttlcar] la starl limita de serviciu se recornanda sa se tina seama de efeetele termiee.

(2) La stari limita ultlrne efeelele term ice S9 iau in eonsiderare doar caca aeestea aunt semnificativede exemplu, pentru obossala, in verificari ale stabllltatii, atunei cand efeetele de ordinul dai sunt impartante etc, in celelalte cazuri, nu se iau in conslderare, cu condltla ca ductllitatea ~i capacitatea de rotlre a elementelor sa fie suficiente.
(3) Atunci cand efectele term ice luate in calcul, sunt considerate ca actiunt variabile ~i Ii se apllca un caeficient partial ~i un coeflclent 1./1,
NOTA - Coeficienlul

\If aste delinit Tnanexa din EN '990 corespunzatcare

~i in EN 1991,'-5,

2.3.1.3

Tasari/mi!;,icari dlterentlate solului ca GSal este referin\a) sau parlil

(1) Se recornanda sa se considere tasarile/rn i~carile diterentiate ale structurii datorate tasaril a actiune psrrnanenta, Gsell lntrodusa ca atare in cornblnatllle de actluni. In general. reprezentata de un ansamblu de valori corsspunzand diferen\elor (Tn raport eu un nivel de de tasare/mlscare lrrtre lundatii sau partl de fundatii, dsel.i (cu i se noteaza numarul fundatlel de Iundatle),
NOTA· Atunci cand, in caieul, se tine seama de tasarila diferenliate, prsvazute.

S8 pot utiliza valori estimate ale tasarilor

(2) in genetal, serviclu,

59

recornanda sa se tina searna de, tasarils dlterentlats in veriticarile la starl llrnlta de

(3) Pentru starlte lirnita ultime, tasarlle sun! luate in calcul doar atunei cand sunt semnificatlve - de exemplu pentru obeseala, in verilicarile de stabilitate, atunci cand efsctele de ordinul dol sunt semnificative etc, in celelalte cazuri, tasarile pot Ii neglijate pentru startle llmlta ultlrne, sub rezsrva. totusi, ca ductilitatea ~i eapacitatea de rotire a elementelor sa fie sutlciente. (4) Atunei cand tasarile diferen\iate sun! luate in considerare, corespunzatoars. se aplica un coeficient partial efectelor

NOTA - Valoarea coeficiantului partial pentru efeetele tasarilor dltarentlale este d.efinita in anexa lui EN 1990 referitoare la aeestea.

2.3.1.4

Precomprimare din atel

(1)P Precomprimarea ccnsiderata in acest eurocod este apllcata prin Arrnaturt pretensionate de lnalta rezistenta (sarme, toraane sau bare).

(2) Arrnaturns pretensiona!e pot Ii In!erioare betonulul. Pot fi pretensionate ~i aderente sau postintinse ~i aderente sau neaderente.

(3) De asemenea, arrnaturlle prelensionate pot fi exterioare structurii, cu puncte de contact la deviatori
~i la ancorajs. (4) Prevederile privind precamprimarea 2.3,2 Proprletatile sunl indicate in 5,10,

materialelor ~i a produselor

2.3.2.1 Generalitatl (1) Regulile referitoare la proprietatlle materialeior ~i produselor sunt indicate in EN 1990, sectiunea 4, 19

SR EN 1992-1-1:2004 (2) Prevederile referitoare la beton, aiel pentru beton arrnat indicate in sectlunea 3sau in standardul de produs respectiv.

~i otel pentru beton precomprimat sunt

2.3.2.2

Contr,actie

~i tlua]

(1) Contractia !?i fluajul sunt proprietati ale betonului dependents de timp. 5e recomanda, in general, sa sa tina seama de efectele lor penlru verificM la star! llmlta de serviciu. ~

..
'

(2) Pentru stan ltrnita ultime nu se consldera efectele contractlsl :;;1fluaJului/curgeril lente decal dace acestea sunt semnificative -in verificari la starl limita ultime de stabilitate, de exemplu, atunci cand efectele de ordinul dol sunt semnificative. in celelalte cazurl aceste etecte nu sunt luate in calcul, pentru starlte Ilmita ultime, cu condltia ca ductilitatea :;;1 capacitate de rotatle a elementelor sa fie suficiente.
(3) Atunci cand S8 tine seama in calcul de flual. se recornanda sa S8 evalueze efectele, la dimensionare, in cornblnafia cvaslperrnanenta de tnearcarl, independent de situatia din protect considerate - permanenta, tranzitorie sau accidentala,
NOTA - in majoritatea cazurilor efectele fluajului/curgerillente valori medii ale precomprlrnaril, pot fi evaluate sub incarcari permanente ~l sub

2.3.3

Deformatiile

betonului lente trebuie luate

(1)P Consecintele detorrnatillor datorate temperaturii, contractlet §i fluajului/curgerii in considerare, in calcul,

(2) Respectarea reguillor de aplicare ale acestui standard admite, in mod normal, sa ~ina seam a de aeeste etecte, 5e recornanda, de asemenea : - sa se minimizeze detormatille ~i tisurarea data rate contraotiel :;;ifluajului/curgerii lente in betonul recent turnat, printr-o compozitle adecvata a amestecului pentru beton; - sa se minimizeze impiedicarea detorrnatiilor prin prevederea de aparate de reazem sau de rosturi judicios alcatuite: - daca derorrnatlile suntimpiedicate, sa se tina seama in caicul de influenia acestora. (3) La cladiri, efectele ternperaturllor ~i ale contractiel pot fi neglijate in calculul de ansamblu, conditia sa se prevada rosturi la ctstanta maxima Oioinh pentru a compensa deformatiile rezultate, cu

sa

NOTA - Valoarea ~oinl este indicata in anexa na\ionala, Valoarea recornandata este c::Iolnt 30 rn, Pentru structurile prefabricate valoarea poate fi mal mare decal pentru structurlle de beton rnonollt, deoarece 0 parte din contractie ~ifluaJ/curgere lenla se produc inainte de punerea in opera a elernentelor,

=

2.3.4 2.3.4.1

Date geometriee Generalitati

(1) Regulile referitoare la datele geometrice sunt indicate in EN 1990 sectlunea 4,

2.3.4.2

Cerlnte suplimentare pentru pllotll foratl

(1)P in calcul, trebuie sa se ~ina seama de lrrcertitudlrrlle legate de sectlunaa pllotllor precum :;;i de procedurile de betonare. (2) In cazul pilotilor tora\i cu carnasa recuperabila se recornanda, in absents altor prevederi, adopte, in calculele de dimensionare, urrnatoarele valori ale oiarnetrulut - daca d~om < 400 mm d::;: dnom - 20 mm daca 400 s dnom s 1 000 mm d::;: 0,95 dnom - daca dnom > 1 000 rnrn d::; dnom - 50 mm dnom este diametrul nominal al pilotului. sa se

20

care sa utlllzeaza lntr-o anurnita lara poate f IUrnizala in anexa natlcnala.4. Aceasta valoare poate fi ulilizata ~i in veriflcarile la oboseala.l este Pliav = 1.Valortle. pentru verlficarl la starea limila ultima se utillzeaza coeficientul !P. pentru valorile lui /trlat ~j partiali corespunzatorl sltuatlel de tncarcare permanents indicali in tabelul 2. 2.4. (1) RegulUe referitoare la metoda coetlcientilor partiall sunt indicate in EN 1990 sectlunea 6.unfav care se utillzeaza natlonata. sa aiba efecte fa vorab iIe.1 Generalitati ".0. }SJat . Coeticien~i partiali referitori la precomprimare (. a coetlclentllor 21 .fat .10. definitl pentru starlle Iimita ultime.eriale (1) Se utlllzeaza coeficlentll partiali referitori la materiale.fs". Valoarea recomandata este /I'.t.. NOTA .) Precom prim areaeste destin ala.3.2.3 Caetleienl partial reteritor la Incarcarlle care produc oboseata /f=. VaJerlle recomandale pentru sltuatll de proiectare permanente sau varlahile. Valoarea recornandata este }F.unfav = 1.lat care se utillzeaza Intr-o anumita lara poale Ii furnizata tn anexa nalionala.2 2.unlav = 1.4. (1) Coeficientul partial referitor la fncarcarile care produc oboseala este NOTA· Valoarea coeficiehtuluf tF.Valoarea coeficientului /I'.2. se NOTA· va utiliza coeficientul/f:>.Valoarea coeficlentului Valoarea recornandata i?fav care se utlllzeaza tntr-o anurnita lara poate Ii furnlzata in anexa nalional.4. lntr-o anurnlta lara poate Ii furnlzata daca 0 in anexa (3) De asemenea. NOTA . 2.ori la mat. Ele nu sunl valablle pantru dimensionarea la foc. = 2. NOTA . de acsea. pe de-c parte ~i accldentale. crestere a valorli precornprirnar't poate Ii cetavorabna se utillzeaza coeficientul partial /p. Valoarea coeficientului .ra! 1. in majoritalea sltuatiilor. penlru care se recornan da valori Ie din EN 1992·1-2.unlav care S9 utllizeaza lntr-o anurnita lara poate fl furnlzata in anexa na\ionala.coeflclenulor It ~I }S care se utilizeaza lntr-o anurnita lara pol II furnlzate in anexa nalionala.4 Coe'icien~l partiaU referit.Valoarea coellcientulul Valoarea recornandata este }SH 2.4. (2) Pentru verifidlri la starea limila de stabilitate. Valoarea de calcul a precornprlmanl se poate stabili pe baza valorii medii a for~ei de precomprimare (a se vedea EN 1990 sectiunea 4).2.2.0.SR EN 1992·1·1:2004 2.1 Valori de calcul Coeficlentul partlal referitor la etectele ccntractlel sa (1) Atunci cand in calculul la star! limita ultime se cere luarea in calcul a efectelor contractlel utlllzsaza coeficientul partial :.1 N.2.4.i?. Pentru verificari la obossala se recornanda folasirea.4 Verificare prin metoda coettclentilor partiali 2.H.unfav.unfav pentru verificarl ale efectelar locale.2 }SH = 1. NOTA . Valoarea recornandata este tp. pe de alta parte sun! Indicate in tabelul 2" 1N. Efectele locale datorila ancoraril arrnaturilor pretenslonate preintinse sunt luate in conslcerare in 8. In prezenta nrecomprimaril exterioare.2. It ~i /S.0.

in acesl caz. pentru beton. cu un factor kf• NOTA . cum . de asernenea. se recornanda sa se la valorile din articolele specifice din acest eurocod.Inlormalii supllrnentare sunt indicate in anexa A din EN 1990. (3) Se pot utiliza valori mal mici ale coeticierttilor "JtJ ljii IS sub rezerva de a 11justlflcatl care sa reduca incertitudlnile asupra rezlstentet calculate.lntormatllle sunt Indicate in anexa informativa A. se poate utiliza un ansamblu de coetlcienti partial! diferi! (Ansarnblul A). este prezentat in anexa A 1 din EN 1990.5 Ooeficlentl partlall referitori la materiale pentru tundatil de ealcul ale proprietatllor de rezlstenta a solului in (1) Se recomanca determlnarea conformitate cu EN 1997.Expresii detaliate ale cornbinatiilor de actiuni sunt indicate In anexele normative din EN 1990 (anexa A 1 pentru cladiri.3. Irnpreuna cu valori recomandate pentru coeliclentii partiaf $1valori reprezentative ale actlunilor indicate in note.15 1. anexa A2 penlru poduri etc.B. prin prevederi 2.4 Verificarea echilibrului static -EQU (1) Formatul de siguran\a pentru verificarea echilibrului static se apllca.SR EN 1992-1-1 :2004 Tabelul 2. NOTA . kf care se utillzeaza lntr-o anurnita lara poate Ii furnizata in anexa natlonala. apllcabil Ia cladlrl. valorllor (2) Penlru determinarea rezlstentel de caleul a pilotltor toran.Valoarea cosficlentulul Valoarea rocomandata este kr = 1 .2.00 n.00 Permanents Tranzitorii Accidenlale 1. fie valoarea de caleul inferioara.4:2. la verificarea echilibrului static. NOTA 2 . (1) Formatele generale al cornbinatiilor de actluni pentru stari limita ultime $1 de servlciu sunt indicate in EN 1990.4. cu carnasa reouperabua.0. NOTA 1 . de actlunl . 2. sectiunea 6.Coetlclentl Situatia de proiectare partiall referitori '}t (beton) la materiale. fa sltuatiile de proiectare pentru echilibru. NorA ~ Se admit excepti de la aceasts regula (de exemplu. greutatea proprie).4. Valorile recomandate pentru situa~1 neacoperite de articolele specifice ale acestul eurocod sunl ]t = }S = 1. pentru stari limita ultime IS (o~el pentru beton armat) 1.Valorlle coeficlenfilor "}e ~l }S care se utillzeaza lntr-o anurnlta lara pot Ii furnlzate in anexa natlonala.3 Combinatii .1.20 (2) in prlvlnta cosficlentllor par~iali referitori la materiale pentru verltlcart la stan IImita de serviclu. a se vedea EN 1990 sectlunea 6).5 1. se recornanda sa se aplice intregii structuri. 2.4 (1).sunt verificarea dispozitivelor anti-ridicare sau ridicarea aparatelor de reazem in cazul grlnzilor continue. indica! in 2.15 1.4. NOTA . (2) Pentru fiecare acllune perrnanenta (de exemplu. Un exemplu.1 N . fie valoarea de calcul superioara (reiinand valoarea care conduce la efeclul eel mai defavorabil). (o~el pentru beton precom prim at) 1.). se recornanda sa se multipliee eoeficientul partial )t.0 cornblnatle de actiuni pentru verificarea la oboseala este lndlcata in 6. NOTA . 22 .

2. ignorand efectul deformarii solului. in beton" (in curs de elaborare). umflarea.se ia in considerare in acelasi limp electele locale cat ~l electul de ansamblu al conectori lor. dezghe~ul. sa recornanda sa S8 tina seama supllmentare indicate in anexa A din aceasta specitlcatle tehnica. · ancore aderente §i de expanslune.. de efectele unor fenomene ca (4) Dupa caz.suruburl pentru beton. . eroziunea etc.SR EN 1992-1-1 :2004 2. Metodele simple. suplimenlare sunt indicate Tnsecliunea 5 !. Aceasta speclficatle tehnica face obiectul dlrnensionarti urmatoarelor tipuri de coneclori : coneclori pusl la pozitle in momentul turnarli bstonului.I·ja pozltis In betonullntarit l cum sun!: . se recornanda sa se tina seama.ancore cu expansiune. in mod normal. (1)P Atunci cand mteracttunea sol-structura are 0 influen~a semnificaliv. Inqhetul. tasarea solului. • slne cu canal.Pentru modelarea tnteracnunn sol-structura se poats utiliza anexa G.7 Certnte pentru conectori (1) Se recornanda S8.5 Dlmensionarea aslstata de experimentare (1) Dimensionarea NOTA • lnforrnaff structurilor sau elementelor structurale poate fi bazata pe experiment. de dimensionare a coneclorilor utlllzatl in beton' ' unui standard CEN sau include transrniterea locale a in dimensionarea structuril.3 asupra sollcitartlor structura.ancore aderente cu capat format la varf. cum sunt: · gujoane cu cap. calculul din se recornanda verificarea (3) Se recornanda dimensionarea fundatlilor de beton in conformitate cu EN 1997-1. NOTA ~ Cerlntela reteritoare la dimensionarea coneclorilor sun! indicate in spsclficatra tehnlca "Metoda de dlmensionare a conectorilor utiliza!. • ancore cu capat format la varf .6 cerlnte suplimentare pentru fundal. 2. (2) Atunci cand este probablla aparltia tasarilor dlterentiate semnificalive.Iiin anexa D din EN 1990. · ancore aderente. §i conectori pU!. lntluentel acestora asupra solicltartlor din structura NOTA 1 . de lncarcartle §i de cermtele de calcu! 23 .pentru majorita\ii structurilor. la dlmensionare. proprletatlle solului §i etectels irrteractlunll trebute luate in calcul conform EN 1997-1. Speclficatla tehnlca 'Metoda incarcarilor in structure. NOTA 2 . Se recomanda utilizarea coneclorilor ale carer pertormante sunt can forme cerlntelor demonstrate de un Agrement Tehnic European. sunt aplicabile.

in zile t 5 = este un coeficient care depinde de tipul de ciment : 0.1 fern ~ec(~ este un coefieient care depinde de varsta t a betonului este varsta betonului. conform tabelului 3.cube. poate Ii necesar sa se stablleasca rezistenta la compresiune inainte sau dupa 28 zlls. condititle de tratare dupa turnare. '. recornandata este 05. transferul precomprimaril.1.5 R. masurata pe (1)P Hezistenta la compresiune a betonului este exprirnata prin clasele de rezlstenta legate de rezistenta caracteristica (Iractila 5%) masurata pe cilindru fCk sau pe cub 'ex... GEM 52.6 (2)P cu un factor S6 ace kt. r: . ce se utlllzeaza lntr-o anurnlta lara poate fi tndlcata in anexa natlonala. la Inomentul pentru un anurnit nurnar de faze (decofrare. conform cu EN 206-1. bazate pe Incercarl.2). fCk' deterrnlnata la 28 zile. (3. (2) Regulile referitoare la betonul cu agregale usoare sun! indicate in sectiunea 11. (em(t). fck(~.SR EN 1992-1-1 :2004 Sectlunea 3 3.1. ~i ael definiti in 3. 3 zile.. recornandata este kt= 0. rezlstenta Ia com presiune a betonului la diferite varste t.1) ~j (3.1.6 (1)P §it 3. Daca rezlstenta la compresiune se reduca valorile coellclentilor a belonului este deterrninata la 0 varsta t » 28 zile. mal ales pentru .2) ..1 ) cu: (3. Valoarea (5) Daca este necesar sa se speeifice rezlstenta la compresiune a betonulul.85.5 R (Clasa R) 24 . compatibila cu 0 valoare maxima Crnax• NOTA • Valoarea em. fek §i caracterlsticile mecanioe corespunzatoare nscesare pentru calcul (4) in anumite cazuri (de exemplu la beton precomprimat). Trebuie sa se toloseasca valori mai exacte. cson Valoarea (3) Heztstentels caracteristice sunt indicate in tabelul 3..1. se poate lua : t.20 pentru cirnenturl de class de rezistenta CEM 42. de temperatura ~i de 0 temperatura medie de 200G 91 a tratare conform a cu EN 12390. recornanda sa NorA· Valoarea kt ce se uti!izeaza lntr-o anumtta lara poate Ii indicate in anexa nationala.1. Pentru (6) Bezistenta la com presiune a betonului la varsta t depinde de tipul de ctment.2 Rezistenta .1 3. -" t s.::: 28 zile.5 N §I GEM 52.1 Materiale Beton Generalita1i ~i regulile aplicabile betonului de rezlstenta (1)P Articolele care urmeaza form uleaza principlile normala ~i betonului de Inalta rezlstenta. 3. in care: este rezistenta medie la cornpreslune a betonului la varsta t zile 'emU) esle rezistenta medie la compreslune a belonului la 28 zile. de examplu). poate ff estim ata cu ajutorul expresiilor (3. 'ck(t) = forn{t) • 8 (MPa) 'ck(t) = fCk pentru 3 < t < 28 zlle pentru t. (2)P Clasele de rszlstenta din acest eurocod se bazeaza pe rezistenta caracterlstlca cilindru. pe baza unor epruvete conservate in conditli diferite fata de eele preserise in EN 12390.

0.exp{ J are aceea~i semnifica!ie ca e( I . este Se recornanda sa nu se toloseasca acest paragraf pentru a justifiea ulterior 0 rezistenta neconforma cu cea de reterlnta.SR EN 1992-1-1:2004 :::. In prima aproxlrnatie.1.1 (3).3) I (9) Evolutia rezistentei la irrtindere in limp depinde mull de condltille de tratare ~I de uscare ca 9i de dimensiunile elementelor structurale considerate. fet = O.1. Atune: cand betonul nu satisface speclllcatlile adrn lsa utll izarea exp resl IIor (3.38 pentru cirnenturl de clasa de rezistenta CEM 32. Pentru rezistenta la inllndere din Incovolere.3. prlntr-o crestere ulterioara a valorii sale. linand seama de conditllle de exploatare ~i de dimensiunlle elementulul.5 N (Glasa S) = NOTA . se poate adrnlte ca rezistenta la intindere fctm(t) esle : (3. ea rezlstenta la inlindere ctrscta fCI' 0 valoare aproxlrnattva e~ala eu : fc!.5 R.8 (1). sa sa procedeze 25 .4) unde bco(t) esle indica! de expresia (3.5 N (Clasa N) 0.2) !iii a :::.sp. la intindere centrtca (7)P Hezistenta la intindere esle legata de efortul maxim atins sub Incsrcarea untaxlata. CEM 42. in eazul in care elemenlului r S9 apllca un tratament termic. NOTA· in cazulin care evolufia rezistentel la inUnderein timp are lmportanta. pentru rezistenta [a compresiune la 28 de zile.1) ~i (3. pentru t < 28 1 a = 2/3 pentru t ::::28.2). se apllca 10. (8) Alunei cand rezlstenta la intindere este deterrnlnata ca rezlstenta la intindere prin despicare se ia.9fctsp (3.1.Valorile felm sunt indicate in tabelul 3.25 pentru clrnenturi de ctasa de rezlstenta CEM 32. sa recomanda la Incercari. a se vedea 3.

..... M N N o o N LO 1"-. 00 0> o LJl CO. . 0111 ..·' ~ SR EN 1992~1-1:2004 Tabelul 3.. N l"N co • 26 . .. N 0>. ~ o ':!" o LO LO. In_ C'l I In N ID N I I 1 I N o LO N co N LO.- O. N ~ N LO. O1_ N o N O'l o N N .. N ~. ~ 1 c::w "N Q) W "C -.... ~ O.. ~ I M C3 o ~ 00 M CJ:l...1 .Caracteristici de rezistenta $i de detormatta ale betonului .. N N I N o 00 00 00 co N o I' N.. . In ID N 0> N - In LJl N_ N J:I o ...6 ~ 0 Xi)': '"':LJl 0= II 'C '" III c..j o 0> LJl o .... . ::l . I"-_ N ~I :::I - o ID ..... ID 1'. W t: I o In 00 In W C... ..... e en ~ In In eo In 00.._lJ .

Se recornanda sa se considere valorile indicate in acest standard ca valori indicative. inlre O~i O.45 fCk(tO) la varsta to .28 zile.05 Ecm in cazui in care nu se cere 0 mare exactitate. inclusiv evolutia fluajului/curgerii lente in limp se utlllzaaza anexa B . Pentru agregate calcaroase !iii agregate din gresie se reduc valorlle cu 10 % ~I 30 % respectiv.10. :. care poate fi luat ega I cu 1. de dimensiunile elementulul ~i de cornpozitia betonului. Daoa structura este considerata sensibila la eventuale abateri fata de acesto valori generale. in care to este varsta betonului in momentul incarcarli NOTA· Pentru mal mulle lnforrnatll. NOTA· Anexa nationala a ttscarel tari poate cuprinde informatll complementare dar nu contradictorii. (5) in lipsa unor lnforrnatli mai exacte. valoarea obtinLJta cu ajutorul figurii 3. (1) Deformatiile elastice ale betonului depind in mare masura de cornpozltla acestula (in special de agregate).6 K·1.1)..1. . l l 27 . in limp ce pentru agregate bazaltice se rnaresc valorile cu 20 %. to) este functie de Eel rnodulul tangent. (2) Modulul de elasticitate al betonulul depinde de modulul de elasticilate al constltuentilor sal. in tabelul 3. Helatia intre (emU) !iiI fem este indicata de expresia (3. 3.5) ~ expresie in care EcJT1{t) ~f femU) sunt valorlle la varsta t (zile) !iii Ecm ~I fem valorile determinate la . (4) Coeticientul lul Poisson poate 1i luat egal cu 0. (3) Evoluiia modulului de elasticttate Tnlimp poate fi estimata prin : I ". (2) Coeficlentul de tluaj/curgere lenta j (t. Ecm(Q = (fcm(t) I fcm)O. se rscomanda determinarea lor de rnaruera exptlctta.SR EN 1992·1-1 :2004 l 3.1.2 pentru beton nefisurat ~i zero pentru beton fisurat.4fcm• psntru beloane contlnand agregate cuartoase. Fluajul depinde.3 Ecm (3. cu rezerva ca betonul sa nu fie supus la un efort de cornpreslune mai mare de 0..}. coeficienluiliniar 10.4 Fluajullcurgerea lenta §i contractla de cuataue tsrrntca poate fl luat egal cu (I)P Fluajul/curgerea lenta ~i contractla betonului depind de umiditatea medlului.1 se indica valori aproximative ale m odululul secant Ec"1' pentru c.3 Deformatia elastica . de varsta betonului in momentul prlrnei incarcan precum ~i de durata ~i intensitatea Incarcanl.-:.:. valabile pentru aplicatiile generale..1 poate fi considerate drept coeficierrt de tlua]. de asemenea. ·f] :J.

. I <21'\ \.0 '1. I~ .. ~~ f\0 r.1 ...~\" <.0 e. .~ 1 2 N '" K'" .) b) Mediu inconturator . to) pentru beton in eonditil normale de rnedlu .exterior .. ~' 3 ao t .0 3..0 3..0 1.l 1 2..0 ~f\ "\ 1\ o0 7.pentru to > 1 se poata considera ca Iilnd suticisnt de exacta aproxlrnarea to = 100 (§i se poate uttllza linla tancenta) 1"- ~. -... GD \ "-.0 4... -.f \ . ~ 0 20 3lJ 5.0 \ 0'100 300 500 700 SlOO'1'100 1300 150D tP (x. a coetlclentulul de fluaj/curgere lenta c:p(=..0 (((x"to) 5.>..~ . _i -. I:.punctul de lntersectie dintre liniile 4 sl 5 poate fi 9i deasupra punctului 1 .:..SR EN 1992-1-1:2004 1 " 3 2t-S~-" ' . ~ 1'\'\ C45/55 C55/67 \ C70lH5 C90/10~ )0 6.0 6.o 4.- ~ ... j - - - -_ NOTE ..-' <.~J <.-~ ~"\ 5 10 r-> l~ . <....RH Figura 3. '.RH = 50% ~"\ ~~ \. -.28 .\ \!). 1\ 5 . 'r--..Metoda de determinare h j (mm) = 80%..0 \o 1GO 300 50D 700 seo '1100 1300 '1500 flo (mm) a) Mediu inconjurator -Jnterler .0 2.. C'.

".~- lente nelin.7) rpk(oo. eu un coef. 29 . EN 1992~1-1:2004 (3) Detormatia de fluaj/eurgere lenla la momentul l=oo. este e9a1a. Oelorma\ia datorata oontractiei de uscare evolueaza lent. . Oontractia endogene este tunctle liniara de rezlsterua belonului. cacl este in functie de migrarea apei prin betonul lntarit. in zile he raza medla '" 2Ac /1.SA. Se recomanda sa fie luata in considerare de rnanlera expllelta atuncl cand setoarna belon proaspat in contact cu beton intarit. din preeomprimarea eu armaturt preintinse pentru elementele prstabrtcata Ia nivelul arrnaturf pretsnstonate . ) 6 (4) Atunei cand efortul de eompreslune in beton la varsta fa depaseste valoarea 0..... Detormatta datorata contractiel endopenese dezvolta in cursul lntarlrll betonului: ea S8 produce. tcc(<><>.. 1 '. to) exp (1 . ECd.2 (6) S notarea cimenlurilor de clasa N. detorrnatla tolala de ccntractie Ecs este egala cu : tcs l~.to) sub un elort de eompresiune constant crc epllcat la varsta io a betonului este indicata de : (3..iclent de variatie de ordinula 30 %).lar..1.e sunt precrzate In labe!ul 3. definite in 3. :..1 sun! valabile pentru lemperaturi ambiante euprlnse intre ·40°C ?i ~40°C :.cu kh·tcd.care lnloculeste coeficientul cp(oo..0. Un efort atat de ridicat poate rezulta.iRH = 100%.e ..8) in care: Ecs ted tea ests def'orma\ia talala de coruractie esle deforrnana datorata contra.2 (6) R (6) Detorrnatia totala de contractiese cornpune din delormatia datorata contractlei de uscare ii din oetorrnatia datorata ccntractlel endogene.45)) in care: (3.. in cursul primelor zile de dupe turnare.i/eurgerli lente . se recomanda sa se tina seama de neliniaritatea fluajulu.i u perirnetrul parlii expuse uscarl: notarea elm enturllor de clasa S. to) .2 (6) N notareaclrnenturilor ce clasa A.45fc~(to). In consecinta. in care Oc este efortul de cornpresiune 91fcm(to) rezlstenta mediela compresiune a betonului la data incarcarii. definite tn 3. to) = rp (eo. NOTA· Formula lui £00. in consecinta. unde Ac este aria sectiunil transversale :. in cea mai mare parte. In aeeste eazuri se recornanda sa se determine coeficlentul leoretie al fJuajuluileurgerii lenle neliniar in modul urmator : CPk( =.to) valoarea flnala a coefloientulul delluaj to varsts belonului in momentul tncarcarli.2 (valorl medii probabile. Valorile lui E"d. definite in 3. to) este raportul crJfcmUt)).1'.0 este indicata in anexa 8..~ . Simbolurile utilizate sun! urrnatoarele: qJ (=. ...5 (ka . .. deexempiu.1..~ 1 este coeficlentul teoretic ailluajuluilcurgerii ..cpei de uscare esle detorrnatla datorata contractiei endogene vatoarea finaia a contraotlel de useare. "= Ecd ~ tea (3.1 0 umiditate reiativa euprinsa lntre RH '" 40"/" :..1.1._ (5) Valorile din figura 3.

1111 [0 (3.'" I+ (k .3 TabeJul 3.46 0.30 0.T]~ /.Valori nominale ale ccntractlel de uscare neimpiedieate Ecd./u = cu : Ac U aria sectlunil de beton.3 .2t 0 •.SR EN 1992-1-1 :2004 Tabelul 3.10 0.08 0. Deforrnatia datorata contractlei endogene esle indicata de: in care: Eca(oo) = 2. n (t I) .2 .00 0.27 0.24 0.5 (fck - 10) 10. Ecd.Valori kl'\ in expresia (3..15 90 0. 3. ilustrata in figura 3.48 0. kh .5) (3.0 0.6 (3.00 0.O = in timp este lndlcata de: (3. este lndicata de expresia (3.exp (.10) " in care: t ts este varsta betonulul la momentul considerat. ts) .O (in %0) pentru beton cu cimenturi CEM de clasa N feW fo k.58 0.28 0.19 0.5 Relatia efort-detcrrnatle pentru anallza structurala nellnlara (1) Helatla intre Uc sl Ec pentru tncarcar: unlaxlale de scurta durata.1.30 0.00 0.00 20/25 40/50 60nS 80/95 90/105 0.04. aeeasta corsspunde starsitulul tratarnentului: esle raza medie (mm) a sectlunil transversale 2A:. I = () (t .21 80 0.00 0. In mod normal.70 fJd.12) 9i f3as(t) =1.13 Evolutia contractiei de uscare 'cd( ~ f3dS( t.38 0.17 0.14) 30 .07 100 0.30 0.0. conform tabelului 3. perimetrul partii sectiunii expusa la uscare.36 0.cu be Umiditate Relativa (in %) 20 40 0.85 0. in zile.25 (MPa) 60 0.9) in care: kh esle un coeficient dependent de raza medie ho.62 0.49 0.24 0.9) ho 100 200 300 ~500 kh 1.13) t estetim pul exprimat in zile.2 (etort de com presiune ~i scurtare exprim ate in valori absolute). este varsta betonului (zile) la lnceputul contractiei de uscare (sau umflare).75 0.) f-(\ -0.13 0.2)TJ (3.I.14) : (jr = k'7 .38 0.

0.Reprezentarea schernatlca a relatlei efort-deforrnatte pentru analiza structurale (utlllzarea valorll O. a se vedea 2.4. ace NOTA . a S9 vedea 2. ...:: :'_-1. NOTA .2 . -.a lntr-o anumita.. (3. !}i care varlaza inlre 0. act este coetlclenrui par\ia! pantru beton.1. Ct\ ~"I ~".ele de ealcul la cornpreslune ~i' intindere (l)P Hezistenta de calculla compresiune este definite. Iccl < IE:.16) : t feld = a~1fClk.1). 3. Expresia (3.. . sste un eoeficient ce tine searna deefeolele de lunga durattll asupra rezlstentei la lntlndere ~i de efectele netavorablle oe rezulta din rnodul de apl..k::: 1. .05 Ecm x IEe111 fem (fem conform tabelul 3.3 (cu detorrnatille de compresiune reprezentate pozitive) : 31 .0.4 tem / tan (I. a se vedea figura 3..4. comportarea betonului conslderat. ta ra poate fi furnizata in anexa ·national:1i.14) este valabila pentru 0 < ultima. Ce1sste delorrnatia la etort maxim.loarea rscomandata esle aco = 1. .anciata este ad ::: 1.15) in care: sste coeficlentul partial reteritor la beton. .7 Relatia etort-detormatle pentru ealculul sectlunllor (1) Caleu Iul sectt uni lor poale 1i.SR EN 1992-1-1:2004 in care: r) ::: Cr.O.8 iji 1. . L..1 i .6 Rezistent.1. a.. I tn care Ccu1este valoarea nom inala a deformatiei ' (2) Se pot apllca ~i alte relatii simplificate etort-detormatle.4fcm pentru defini~ea lui Ecm esteo aproxlrnatle) 3.ieare al incaroarli.. .etectuat utiIizan d r. = E..2. 8$8 cum este indicata in tabelul 3."' 1::.. Va.Valoarea lui aceca se ulilizeaz8 tntr-c anumita tara.". Figura 3. .he1.Valoa rea recom.. poate f furnizata in anexa nalionala.05/ It in care: If:.Valoarealui ad ee se uti lizeaz.elatia efart -deforrn atie urm atoare. (2)P Rezistenla de caloul la fntindere 'eld esle definita ca (3. ca . If:..4.2. sub rezerva ca ele sa reprezinte corect tom 0.4 liii ests un coeficient ce tine searna de efectele de lunga durata asupra reztstentel la oompresiune ~i de efectele defavorabHe ee rezulla din modul de apllcare al incarearii .

. decal cea detinita in (1) ._ (3. »: fell ~----------------. J .de exemplu diagrama billriiara figura 3..... conform tabelului 3. (efortul de compresiune ~i scurtarea reprezentate in valoare absoluta).18) este exponentul.17) psntru in care: e)X1 =:.lI .4 .1 ..4. este detorrnatia ultima.:I --------- . I n Figura 3.. ----------f-----7i: I I i : ~ / o Figura 3. .. conform 1abelului 3. c.. esle deformatla atlnsa la elortul maxim.Diagrama parabola-dreptunqhl pentru beton comprimat (3.L s E. ----- ..__ L __-.SR EN 1992-1-1 :2004 ~ -----_.....3 . E.------/ I I P""'----.. ..1.. cu condltla ca ele sa fie echivalente.Diagrama biliniara 32 . sau mal acoperitoare. (2) Sunl admlse !iii alte rela\ii efort-detormatle simplificate.----. t f..1. fv. cu valorile Ec3 ~i Ecu3 conform tabslului 3. " t.---:.--I I: ...1. -. conform tabelului 3.

--:_.. _~. . este rezietenta medielaintindere drecta.19) (3. ~ :{". Se poateapHca formula urrnatoerea: {elm.' .:.11= max {( 1.21) (3. .:::: 90 MPa se mic~oreaza in directia fibrei extremecelei (3.9 Betonconfinat (1) Conlinarea betonuhj conduce la 0 rnodlncare a relatlel etort-deforrnatie: rezlstenta !iii deforma\ia ultima au valorl superloare.. h felm este ins..5). S8 NOTA .1.a elernentului. Relatia indicati:i de expresla (3. . 50 MPa pentru 50 < fak..SA EN 1992-1-1 :2004 ~..Diagrama dreptunghiulara (3) Se peats adrnlte 0 diagrama dreptunghiulara de eompreslunl in beton (a9a cum esle reprezentata in figura 3..l\imea tctala..90 MPa = 1.8 ..20) fCK s.: . au vaJorile : A.6 • h/1 000) fc!m.. I. .23) in care .B pentru fck s 50 MPa A = 0.(fck -50)/400 pentru 50 < 91 IJ fJ (3.f~~c ~ .1.. Coeticlentil It definind inaltimea utila a zonei corrtprlrnate ~i 7]. .0 . 3. O. Figura 3.~ t..-. in mm.~ .-"\ F ~ - . .__ . 3.:.Daca latimea zonei comprimate reduce produsul 17ret! cu 10°/0.6 :.23) se apHea 9i valorilor caracteristice ale rezlstsntei la intindere. _"~ _ . indicata in tabelul 3.1.22) mai ccrnprimate. definind reztstenta etectlva. 'elm} (3.•8 Rezistenta la intindere dlnlneovelere (1) Rezislen\a medie la rntindere din ineovoiere a elemenlelor de beton armat deplnde de rezistsnta lor medie la intindere axiala dirscra 9i de inallimea ssctiunii lor transversale .--.(fck -50)/200 pentru !Ok S.. .. o Figura 3. Rela~iaefort·deformalleTn cazulbetonului confinat 33 . Celelalte caracterlstlcl de baza ale materialulul pot fi considerate In calcul oa neschlmbate .5 . .0 = 1. Q -neconfinat [6J :.

duetllltatea ([uk §oi ft1fyk) • aptitudlnea de a fi indolte .max) . sudate. minime ~i maxime. lnclusiv plasele sudate.2.rezistenta la intindere (ft) ./fck (3. 34 . Carcasele sudate realizate eu alte tipuri de armaturl pot Ij definite intr-un Agrement Tehnic European corespunzator. (5) Regulile de aplicare relative la carcasele sudate (a se vedea EN 10080 pentru definitie) se aplica doar la eele corrstituite din armaturi de inaita aderenta.25) (3. trebuie verificat ca prcprletatlle sunt conforme cu 3. cu a rezlstenta caractetlstica ~i detorrnatii erescute. (2)P Acest eurocod se apllca pentru arrnaturi de ina!ta aderenta.SR EN 1992-1-1 :2004 (2) in absenta unor date mai exacte.2.50 02lfck) pentru 02 > O. In contrast.sudabllltatea .dimensiunile sectlunf ~i toleranteie .0 ~/fck) pentru ~ s 0. Daca anumite operatiun: efectuate pe santler pot alecta proprletstila otelurtlor.c fCk (1.6 ii cu anexa C.2 ~i Ecu2 sun! indicate in tabelul 3. Nu exista 0 rela\ie direota lntre fYI< ~i valoarea Re. fck.05fck E{:u2.125 + 2. 3. 3.6 (detortnaplle de compresiune apar ca pozitive). (3)P Atunei cand sunt utilizate arrnaturl neconforme eu EN 10080.2. pe baza nlvelulul de calitate pe termen lung a productiel.2 Armaturl pentru betonarmat 3.000 + 5. conform cu : fCk.1 Generalitati (1)P Paragrafele urmatoare indica princlplile ~i regulile aplieabile arrnaturilor pentru beton arma! sub forma de bare. (2)P Cerintele relative la proprietatile otelurilor pentru beton arrnat vizeaza malerialul situat Tn betonul lntartt.c :=: Ccu2 + 0. acestea trebuie verificate ca urmare a acestor operatil.2 Proprietali (1)P Com porta rea armaturllcr pentru beton armat este definita de proprietatlle urrnatoare: . metodele de evaluare §II de verificare ale limitei de elastieitate indicate in EN 10080 oonstituie un mijloc suflclent de evaluare a fyk.26) = fCK (1.24) (3.2 u-.1.limita de elasticltate (fyk sau fO. se poate folosi relatta elort-deformatle din figura 3. care este leIJati3 de valorl earacterlstice.c. plase ii carease sudate. NOTA· EN 10080 face referinta la 0 limita de elasttcltata R.2.rezistenta la obossala . [1.2 pane la 3. I1mita caracterlstlca de elaslicltate fyk S9 bazeaza numai pe arrnaturlte utlllzate in structura conslderata..limita superloara reala de elasticitate (fy.. care ating starea plastlca datorita umflarfl laterala a betonului..rezlstenta la foliecare ~i rezlstenta sudurilor in cazul plaselor sudate ~i a eareaselor sudate. lor (4)P Proprletatile cerute armaturilor pentru beton armat trebuie verificale prin aplicarea procedurilor de ineereare cerute Tn EN 10080. Procedeele de sudare admise sunt indicate in tabelul 3.4.05fak (3.27) in careoa (= 03) este etortul efeeliv de compresiune laterala la SLU datorat contlnarll.caraeteristieile de aderenta (fR: a se vedea anexa C) . Nu se aplica barelor orevazute cu 0 aeoperire specials a supratetel. NOTA 1 • Proprietaiile armaturilor pentru beton arrnat cerute pentru utilizarea conform acestui Eurocod sunt indicate in anexa C.Totusl.2k) . Confinarea poate Ii obtinuta prinintermediul unor etrieri corect lnchisi sau prin armaturl transversale. de sarrne indrepta1e.

fRo NOTA· Valorile minima ale supratetei proieclate a narvurilor fR sunt indicate in anexa C. C1 a (! = kf.4 Caracteristici de ductiHtate 0 (1)P Otslu: pentru beton annat trebuie sa prezinte rezistenta la intindere ~i limita de elastlcltate (frlfyh (2) Figura 3.I ate I lamlnat la cald b) Otel profilat la rece de Figura 3. cum este fYK 400 MPa pana la 600 MPa. fc~. = NOTA .7: Diagramele efort-deformatie ale otelurllcr pentru beton armat (etortul intindere ~i detcrmatla apar in valorl absolute) 35 . Irnpartlte la aria nominata a sectlunii.2%. NOTA . E . fO•2k) ~i rezistenta la intindere ftk sunt deflnite ca valoarea caracteristica a lncarcarii la Ilmita de elasticltata respectlv valoarea caracteristica a Incarcarf maxima. 3.1 sl sa perrnlta reindoirea..Proprletanle ~i regulile referitoare la sarrne arnprantate utilizate indicate Tn standardul de produs corespunzator.Valoarea maxima na\ionala. a) . in produse prefabricate pot fi (3)P Regulile de aplicare la dimensionarea !iii la prevederile constructive prezentate in acest eurocod sunt valabile pentru un domeniu a limitei de elasticitate specificate. la intindere axiala. a se vedea anexa C.. sa permita folosirea diarnetrelor 3. definita prin raportul dintre $i prin alungirea sub tncarcarea maxima Eul" pentru otelurl laminate la cald $i pentru otelurl profilate ~i C sun! iMicale in anexa C.Valorile (VfV)k ~j t'uk pentru clasele A. NOTA .2.. de inalta aderenta trebuie sa fie asUel inca! sa (5) Se admits obtlnerea unsl aderente corecte daca se respecta speclticatille referitoare la supratata prolectata a nervurllor.• SA EN 1992-1-1 :2004 NOTA 2 . fyk din aces! domenlu ce se utlllzeaza lntr-o lara data poate Ii furnlzata de anexa (4)P Caracteristicile de supratata ale arrnaturllor aslgure 0 aderenta corecta cu betonul.3 Rezistenta >'_ j (1)P Limita de elastlcitate fy~ (sau limita de elastlcitate conventlonala la 0. B ductllitate adecvata.Pentru cerlntele de indoire ~i relndolre.~.2..7 prezinta curbele etort-cetormatle la rece. (6)P Armaturlle trebuie sa aiba a capacitate de indoire asllel inca! minime ale dornurilor indicate in tabelul 8.

::20mm asarnblare prin suprapunere.7 Ipoteze de calcul (1) Sa recomanda afectuarea calculalor.2. Asamblare cap Ie cap Asamblare cap la cap cu C:P.5 Sudare (1)P Procedeele de sudare a armaturilor pentru beton armat trebuie sa fie cele indicate in tabelul 3. 2.lnfcrrnatiile sunt indicate in anexa C. Numal barele Cll aproximativ acelasl diarnetru se pot 1mbinaprin sudura Raport adrnls a.1 diametrelor ~O.. pe baza ariei nominale a sectiunll arrnaturilor ~i deducerea valorilor de calcul din valorile caracteristice indicate Tn 3. asamblare in cruce". asamblare in cruce2.4 in 1. asamblare I cu Preponderent (a se vedea static 6.2.8.I 3. Daca sectiunea celor doua bare este dfferita se rscornanda sa se utllizeze aria sectiunil bare! cu diametru mai mare. Tabelul 3.Precedee desudare Caz de lncarcare Procedeut de sudare Sudura cu flacara Sudura rnanuala cu arc sau electron de umplere Sudura automata" admise ~i exemple de aplicare Bare intinse 1 Bare com_2l'imale Asamblare cap la cap Asamblare cap la cap cu C:P. asamblare cu aile elemente de metal Asamblare cap la cap cu $. 3. (2)P in toate cazurile.14mm prin suprapunere".(2)) Sudura prin fric\iune Sudura prin puncte Sudura cu flacara. NOTA . Nu preponderent static (a se vedea Sudura rnanuala cu arc Sudura automata" Sudura prin puncte NOTE- I 6. 3.SR EN 1992-1-1 :2004 3. (3)P Hezistenta sudurilor situate pe lungimea de ancora] trebuie sa fie suficienta pentru a transmite eforturile de calcu!. fara necesitatea de a verlfica Ilmita de detorrnatle.6 Oboseala (1)P Atuncl cand este necesara verilicarea la oboseala. cu 0 lirnita de oeforrnatle egala cu Cud ~i un efort unitar maxim k fyk / As pentru tl. 36 .1. asamblare cu alte elemente de metal Asamblare prfn suprapunere".::14mm Asamblare cap la c8fl_cu cD.4 .8) a) ramura superloara lncllnata.4 .57 !n cazul imbin~rllor portante s 16mm In cazul imbmarilor portante s 28mm . asamblare cu alte elemente de metal Asamblare prin suprapunere. 4.8. asarnblare in cruce''.k' cu k =: (ft /~)k' b) ramura superioara orizontala.::.1.(2» Asamblare cruce2.2. (2) Pentru calculele curente se poate adept a una dintre cele doua ipoteze (a se vedea Figura 3. sudarea arrnaturllor pentru beton armat !rebuie realizata conform standardului EN ISO 17760. aceasta trebuie efectuata conform EN 10080.4 tar sudabilitatea trebuie sa respecte EN 10080.::20mm Asamblare cap la cap. (4) Hezistertta imbinarilor sudate dlntre bare poate Ii conslderata ca adscvata caca fiecare sudura este capablla sa transrnita un elort de toriecare superior sau egal eu 25% din torts echivalenta produsului dintre aria norninala a sectlunf ~i llrnlta caracteristlca de elasticitate specificate.2.2.

barelor !iii toroanelor elementele de beton. metodels de evalu are §oide ve rificare Indicate in EN 10 138 ~i va Ioarea caractarlstica a tncarcarll corespunzatoare ta 0. (2}P Arrnaturlle pretenslonate corozluns sub tensiune.8 : Diagrama etort-detormajte simpllficata ~i diagrama de calcul pentru o!eluri pentru beton armat (intinse sau comprimate) (3) Valoarea medie a masei volumetriee S9 poate considera 7850 kg/m3. Nu exisla legatura dlrecta intre cele doue seturi de valerl. trebule sa aiba un nivel acceptabil de scazut de susceptibilitale la (3) NiveJul de susceptibilitate la coroziune sub tensiune poate fi considerat acceptabil de scazut daca arrnaturlle pretenslonate salisfac criteriile specificate in EN 10138 sau indicate intr-un Agrement Tehnic European corespunzator. se bazaaza doar pe armaturile pretensionate necesare in structura considerate.H'. limita de elasticitate convenponaia la 0.1 k §i respectiv Euk.1k!if fPk' valorile caracteristice ale limitei de elasticltate convenuonala §oirezlstsnta caracteristlca la intindere. rezistsnta la intinders. Gr')n')titllie lin i mijloc suficient de evaluare a valorii fpO.9t<Jk.3 Armaturi pretensionate 3. In (6) Alunoi cane S9 folosesc armaturl neconform e cu EN 10138. ud Figura 3.lk.3. = NOTA 2· Valoarea (ftI~)k este lndlcata Tn anexa C. (4) Cerintele relative la proprletatlle ermaturllor pentru beton precomprimat se retera la materialele plasate in pozitia lor final! in structura. FJl~.1% din alunplraa ramanants. contrast.. 37 . se poate admite ca cerintele acestui eurocod sunt satistacute.1 Generalltatl . Indir. NOTA· EN 10138 face referire la valoarea caracterlstlca. aeeste valcrl sun! notate fpk' fpo. Valoarea recornandata este tUd 0.ata in acseasl standard. proprieta\i1e acestora pot figura Tntr-un Agrement Tehnic European corespunzator. (5)P Pentru ate Iuri conforme acestui eurocod.mparfita 1'3Sl3ctillrlea S. lavalcaraa minima 9i la valoarea maxima. fpO. incercare ~i de atestare a conformitatii armaturilor sunt conforme cu EN 10138 sau flgureaza tntr-un Agrement Tehnic European. (4) Valoarea de caleul a modulului de elaslieitate Es se poate lua 200 GPa. utilizate ca arrnaturl pretensionate Tn (1)P Aces! artical S9 apllca sarrnelor. i% !iii alungirea la rupere sunt indicate in Iunctle de valorlle caracteristice . 3.l t. Diagrama simplifleata Diagrama de ealeul 'e. pe baza nivelului de calilate de lunga durala a productlsl. r SR EN 1992-1-1 :2004 NOTA 1 • Valoarea lui cud ce se va utiliza lntr-c anum ita tara poate ti indicata in anexa nalionala. Totusl. Atuncl cand metodele de producere.

medie de 20 "C (a se NorA . (4)P • Aces! Glasa Glasa Glasa eurocod detlneste Irei clase de relaxare : c· 1 : sarma sau toron . (11)P in cazul arrnaturllor pretensionate livrate in oolaci.2 (4)P sau cum se indica intr-un Agrement Tehnlo European corespunzator.relaxare scazuta 3 : bare laminate la cald care au fost sup use la un !ratament complementar. inforrnatli complementare. la 0 temperatura vedea EN 10138 pentru definirea Incercarll de relaxate lzoterrna).3.28) "'. care indica comportarea la relaxare. 38 .7p ()0. (3)P Masa reala a arrnaturilor pretensionate nu trebuie sa dlfere de rnasa nominala cu mai mu1t de valorile litnita specificate in EN 10138 sau indicate intr-un Agrement Tehnic European. asa cum se indica la (9)P Fiecare livrare trebuie insoiita de un certiticat care contlne loate lntorrnatllle necesare ldentlncaril caracteristicilar de la (I) pana la (iv) de la 3. a Clasa 1 __l!. masmata pe epruveta.Clasa 1 nu este acoparlta de EN 10138.l) t_ __ 1nnn 10-5 (3.75(1-. apllcand una din expresiile de mal [os.28) ~i (3. unde fp este rezlstenta elective la inlindere a arrnaturil pretensionate . definite prln valoarea limitei de elasticitate conventlonala la 0.30) se apllca barelor laminate la cald supuse la un tratament terrnle complementar. cu conditla ca acestea sa fl fost realizate inaintea trefilarii la rece.1k).7fp.1k) §ii prin alungirea sub lncarcarea maxima (ttik). (Hi) sectiune: (iv) caracteristicile de suprafata. Sarmele constitutive ale toroanelor pot contlne suduri decal ate. (7) Pierderea prin relaxare poate 1i obiinuta plecand de la certificatele de tncercarl ale fabricantului.. .2 Proprietiill (1)P Proprletatile arrnaturiler pretensionate sunt indicate in EN 10138 Partile de la 2 pana la 4 sau Intr-un Agrement Tehnic European. . prin raportul dintre rezlstenta la intindere §ii limita de elasticitate conven\ionala(fpk /fpO.la nevaie.SR EN 1992-1-1:2004 (7)P Fiecare produs trebuie sa fie clar identificabil fata de sistemul de clasificare indicat la 3. pe baza valorli P1aaQ. (6) Pleao poate 11luat egal cu 8% pentru elasa 1. NOTA . sau definite ca raport in procente din varlatia efortu!ui impan.relaxare normala 2 : sarrna sau loran . (i) rezlstenta. sau se la din certifieat.Valoarea (J1ooa este exprimata sub forma unul procent din efortul iniiial ..~ ' . (2)P Arrnaturlle pretensionate (sarme. 3. f. ea este obtlnuta pentru un etort Inillal de 0.3. Expresille (3. .1% (fpO. tensiune datorlta relaxartl trebuia sa se efeetueze pierderea prln relaxare (in %) la 1000 de ore dupa tensionare.29) se aplica la sarme respectlv la toroane cu relaxare norrnata saU cu relaxare scazuta. in timp ce Expresia (3. Aceasta a lost luata in calcul In expresille urrnatoara.3. Pentru calculele de dimensionare. se utilizeaza rezlstsnta caracterlstlca fa intindere (fpk).5% pentru clasa 2 ~i 4% pentru clasa 3. toraane ~i bare) trebuie clasificate in functle de caracterjstfcile urmatoare: . (10)P Sarm ele §'i barele nu trebuie sa fie imbinate prin sudura.ita la efortul iniiia!. cu 2. rr jli = 5 39p • 1000 e6._ . indoirea maxima dupa dezdoire a unei lungimi de fir sau de toron trabuie sa fie conform cu EN 10138 sau cu valoarea care figureaza lntr-un Agrement Tehnic European corespunzator. (a)p Arrnaturlle pretensionate Irebuie clasiflcate din punctul de vedere al relax8rii 3..3. (5) Calculul pierderllor de.2 (2)P. (if) clasa.2 (2)P ~i.

. in figura 3.Op ()o.9. imp~rtite la aria nornlnala a sectlunii. i" eg•I!. Daca se aplica un tratarnent termic asupra betonului (de exemplu aburire. 3.2. teste timpul dupe intindere (in ore). 0".10. autoclavizare). jO'pi in cazul precomprlmaril prin postintindere. in cazul precomprirnaril prin preintindere.1%. atunei cand temperatura este superloara valorii de 50"G. Ii ::0 O"pi Ifpk' CU fpk valoarea caractarlstica a rezlstentei la intindere a otelulul..30) este valoarea absoluta a pierderilor prin relaxare.9 : Diagrama etort-deforrnatie a otelurllor de inllndere §i detorrnatla de precomprimare tipice (efortul apar in valori absolute) 39 . (8) Valorile finale ale pierderli prin relaxare se obtin la un limp t egaJcu 500000 ore (aproxima!iv 57 ani). in care: LOOO 10-5 (3. se aplic~ prevederile de la 10.SR EN 1992·1·1 :2004 Glasa 2 __ Sa 1'_' = Q.66p 0" .3 (2)). LlO'pr NOTA· 8e racornanda a se aplica anexa D in cazul in care pierderile prin relaxare sunt calculate pentru intervale diferite de limp (faze diferite) lli in cazul in care este necesara 0 exactitate mal mare.3.2. (9) Pierderile prin relaxare sunt !oarte sensiblle la temperatura otelulul.oao este valoarea pierderii prin relaxare (in %). este valoarea absolute a efortuluf ini~ial O'pi : Dpmo (a se vedea 5.10.75 . asa cum se indica. a se vedea 5.1 % (fPD. O'p. _t_ 1000 1000 ()IJ.7511"'' ) i1=P) _ 10-5 (3.1k ) ~i valoarea specificata a rezistentel la intindere (fpk ) sun! definite ca valoarea caracterlstlca a inearearii carela ii corespunde 0 alungire rernanenta de 0. P.:'.29) l t1 Glasa 3 0" pr = 1 98p . respectiv valoarea caracterlstica a incarcarii maxime la intindere axiala. ' 1000 i. O'pi esle efortul de control mai putin pierderile instantanee care se produc in cursul procesului de intindere. se recornanda a verificare a pierderfior prln relaxare. 1000 de are dupe lntlndere la a temperatura medie de 20oG.3 Rezistenla (1)P Limita de elastlcitate convsntionala la 0.4 (1) (i). In celelalte cazuri. Figura 3.3.

dupa procedeul de fabricatie.02 fii '\ 40 .Valoarea rscornandata este fpQ.9£Uk. dupa procadeul de tabricatle. (7) Pentru dimensionarea sectiunllor.3.1k 2! k. Valoarea reala poate variaIntra 195 ~i 210 G Pa. In cazul arrnaturilor pretenslonate. pretensionate (4) Pentru arrnatura de precomprimare trebule tntocmlte diagrame etort-detormatle. 3. (3) Pentru toroane.ramura Inclinata.3. (9)P). (6) Valoarea de calcul a etortulul in arrnatura {Pd' este fpO.5 Oboseala (1)P Arrnaturlte pretensionate trebuie sa prezinte 0 rezistenta la obosaala sulicienta.lk Fuci fara llrnlta pentru detorrnatle. Ifpk = 0.in care sa utilizeaza lntr-o lara data poate Ii furniza!a in anexa natlonala. !iii puse la dispozitie de catre tabrlcant Tn anexa la certificalul ce lnsoteste livrarea (a se vedea 3. se poate face una dlntre ipotezele urmatoare (a se vedea figura 3. valorile indicate mai sus sunt valabile pentru temperaturi cuprinse intre -40°C $i +100°C. sa fie conlorme cu EN 10138 sau indicate intr-un Agrement Tehnic European corespunzator. NOTA .O.4 Caracteristici de ductilitate (1)P Armaturile 10138.9. eforturile de dincolo de Ilmita de elasticitate flind reduse ca Tnfigura 3. de asemenea.10. (5) Se poate considera 0 ductilitate adecvata la Tntindere pentru arrnaturlle pretensionate daca fPk I fpQ. (5) Se poate admite ca pentru arrnaturlle pretensionate amplasate in structuri. Se recom anda ca in certificatele care Insotesc livrarea sa figureze valoarea corscta.SR EN 1992-1-1:2004 3. valorile recomandate sunt Eud ~ 0. bazate pe indicate de productie.10) . sau rarnura superioara orizontala. cu a dstormatle limita Cud' Calculul poate. Eud =. NOTA .3. trebuie (2)P Limltele intre care variaza eforturile pentru oboseala.1. caca aceasta este cunoscuta.1k/}S (a se vedea figura 3. valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poaie II luata 195 GPa.Valoarea lui k ce se utilizeaz8 intr-o lara data poate fi furnizata in anexa na\ionala. Se recomanda ca in certificate Ie care lnsotesc livrarea sa figureze valoarea corecta.1k. fpk ~i cuk' !iii pe (2) Valoarea de calcul a rnodulului de elasticltate Ep poate Ii luata 205 GPa pentru sarme $1 bare.10). pretenslonate trebuie sa prezlnte 0 ductllilate adecvata. Valoarea reala poate varia intra 185 et 205 GPa. Valoarea lipsa unor valor! mai precise.3. 3. asa cum S9 specifloa in EN (2) Se consldera ca arrnaturtle au 0 ductllitate adecvata la intlndere daca alungirea sub incarcarea maxima corespunde valorii specificate in EN 10138. sa fie bazat pe relatia etort-detorrnatle reala. (3) Se considsra ca armaturtle au 0 ductilitate adecvala la indoire daca arrnatunle satisfac cerlntele referitoare la aptltudinea de indoire din EN ISO 15630. (4) Masa volurnica medie a arrnaturllor pretensionate poate tl luata in caJcul egala cu 7 850 kg/m3. Valoarea recornandata ests k = 1 .1.6 Ipoteze de calcul (1)P Calculul structural este realizat pe baza ariel nominale a sectiunii arrnaturllor pretensionate valorile caracteristice fpQ.

(7) Penlru dimensionarea secfiunllor.3).02 §\i fpO. cu 0 oatorrnatle limila ELJd.9luk.SR EN 1992-1-1 :2004 ~Diagrama ~Diagrama sirnpllticata de calcul 'E ud Figura 3. sau .Diagrama etcrt-detorrnatle slmpllflcata §i diagrama de calcul pentru arrnaturl pretensionate (efortul de intindere §. .Valoarea tUd care S8 utilizeaza lntr-o lara data poata Ii furnlzata in anexa najionel. sa fie bazat pe relatla efort-oetorrnatle reala. .iese de cuplare 3.4. considera! trebuie sa fie 41 . de asemenea.3.4.4.4 Dispozitive de precomprimare 3.10) : .l.ramura superioara orlzontala. (ii) piese de cuplare sunt utilizats pentru a asigura ansamblarea armaturtlor individuale asttel inca! sa se obtina arrnaturt continue .1 se apflca dispozitivelor de ancoraare (ancoraje) ~i dispozitivelor de asamblare (piese de cuplare) utilizate Tn constructllle precomprimate prin postlntindere atunei cand: (i) ancorajele sunt utIlizate pentru transrniterea eforturilor de la arrnaturi la beton in zona de ancora]. (2)P Arrnatu-ile pretension ate amplasate Intr-o teaca sau tntr-un canal trabuie corespunzator contra efectelor focului (a se vedea EN 1992-1-2).10).10 .10.1. este fpO. Calculul poate. (6) Valoarea de calcul a efortului in armature fpd. Valoarea recomandata esle lud = Q. eforturile de dincolo de limita de elastioitale fiind recuse ca in figura 3. fara limite pentru dalormatle.i detormatla apar in valori absolute) (5) Se poate adrnite ca pentru arrnaturlle pretensionate plasata in structuri.1 Ancoraje §i p.7 Armaturi pretensionate amplasate in teci/canale (1)P Arrnaturtte pretensionate plasats intr-o teaca sau inlr-un canal (de exem plu arrnaturl aderente plasate in canale sau arrnaturl neaderente plasate In teel) trebuie protejate lntr-un mod adecvat ~i permanent impotriva coroziunii (a se vedea 4. (2)P Ancorajeie §-i piesele de cuplare destinate sistemului de precomprimare conforme Agremenlului Tehnic European corespunzator. daca aceasta este cunoscuta.ramura lncllnata.1 Generalitati (1)P Paragraful 3.1k/.S (a se vedea figura 3. = 3. valorile Indicate mai sus sunt valabile penlru temperaturi cuprinse intre -40 "C ~i + 100°C.9. protejale in mod 3.1k Ifpk '" 0.. valorile recomandate sun! lud 0. NOTA . se poate face una dinlre ipotezele urmatoare (a se vedea figura 3. in lipsa unor valori mal exacle.

10.1 Generalita~i (1)P 0 arrnatura exterioara (neaderenta) este 0 arrnatura sltuata la exteriorul asoclata.4. .area ancorajelor.3 !iii 8. 3. 3. (iv) Ansamblurile arrnatura-ancora] nu sunt situate in zone puternic solicitate.2. in Agrementul privitor la aceslea.4.1.1 de oboseala suficienle pentru a satisface cerintele proiectului. ssctiunli de beton (2)P Sistemul de precomprtrnare ce S9 utillzeaza pentru armaturl exterloare trebuie sa fie conform cu Agrementui Tehnic European in cauza. (2) Se poate admite ca acestea sunt indeplinite daca .4.10. (3) Se recornanda respectarea reguHlor indicate la 8.10 pentru dispozitive constructive.4. (I) Proprtetatile geometriee !iii mecanice ale componentelor ancorajului sau ale piese de cuplare I sunt eonforme cu Agrementul Tehnio European in cauza sl nu exista pericolul ruperillor premature. (iii) Alungirea la rupere a ansamblului esle ~ 2%. ~i legata de structure doar prin ancoraje ~i deviatori. 8.1. se recomanda sa se lndlce.4.2. iar aparitia de fisuri in zcneie de ancoraj nu trebuie sa schimbe tunctlor.2 Ancoraje Tehnie European (1) in cazul arrnatutilor neaderente.2 Armaturi pretensionate exterioare (neaderente) 3. (1)P Ansamblu! arrnatura-ancora] ~i armatura-cupla] trebuie sa prezinte caracteristicile alungire :.2. (v) Caracteristieile de oboseala ale componentelor aneorajelor ~i pieselor de cuplare sunt conforme cu Agrementul Tehnic European in cauza. 42 .2 Piese de ancoraj §i zone de ancoraj (1)P Hezistertta pieselor de ancora) ~i a zone lor de ancoraj trebuie sa fie sutlclenta pentru a perm ite transterul tortei precomprimare la beton.2 3.2. raza de curbura minima a armaturil in zona de ancoraj ..10. (ii) Ruperea arrnaturll nu esle provocata de legatura cu ancorajul sau cupla. 3..4. 3.1 Proprietati mecanice Armaturi pretensionate ancorate de rezistenta.4.1.SA EN 1992-1-1:2004 (3)P Detalille constructive ale zonelor de ancoraj trebuie sa fie conforme cu 5.

programul de lntretinera avut in vedere preeum si actiunlle asteptate.) . de exemplu : . daca sunt acoperite cu un material protector. anum ite forme 43 . (4) Protectia arrnaturtlor Tmpotriva coroziunii depinde de compactitatea. NOTA .3. (3) in plus fata de condltilla din tabelul 4.3.1. in plustata (2) Condltllle de mediu sun! clasate conform tabelului 4. in plus fa\~ de eele indicate in aceasta seetiune.elorurl ccntmute in beton (EN 206-1) .2) §i etectele ce rezulta. de calitatea §i de grosimea stratulul de acoperire. pe de-c parte (a se vedea 4. se recornanda sa S9 ia in considerare particulare de actlunl agresive sau de ac. se recornanda sa se utilizeze prinderl din materiile rezistente la coroziune.1 Generalilati (1)P 0 structure durabila trebuie sa satisfaca cerlntele de aptitudlne de explaatare..4).iuni indirecte : atacuri chimice datorate. standarde natlonaie) atacuri fizice datorate. (5) Atunci cane este posibila inspectia §i inlocuirea pieselor de fi~are metalice. NOTA .4.abraziunii (a se vedea 4. Anexa E da.Informatii complementare sunt indicate in anexa E.3). ale pot fi asociate unei clase minime de rezistenta a betonului.. §i de fisurare pe de alta parte (a se vedea 7.1.Exemplele includ deforrnatlile datorita flLJajului/curgerii tente ~j contractiei (a se vedea 2.aclzi sau sulfatl in solutie (EN 206-1.penetrarii apei (EN 206-1 ). ISO 9690) . Compactitatea ~i ealltatea acoperirii sunt obtlnute prin controlul valorii maximale a raportulul apa/cirnent si de contlnutul minim de cimant (a se vedea EN 206·1). condltllle de NOTA . (3)P Trebule luate in considerare mediu (4.SR EN 1992-1-1 :2004 Sectiunea 4 Durabilitatea ~i stratul de acoperite al arrnaturllor .2 (13» .4). acestea pot fi utilizate in locuri expuse. 4. cu caracter indicativ. 91 chimice la care esteexpusa structura. 4.1.reactll aicalii-agregate (EN 206-1. (2)P Protectla oeruta pentru structura trsbule sa fie stabllita considerano ututzarea prevazuta. posibila lmportanta a actlunllor directe !iii indirecte. ln acest caz. Aceasta poate conduce la alegerea de class de rezislenla superioare celor cerute de calculul structural.). cu valoarea cea mai ridlcata (a se vedea 7.variatiilor de temperatura . de asemenea EN 1990). durata de utlllzare din prolect (a se vedea EN 1990). fara vreo pierdere semnificativa de funcuonatitats nici lucrari de Intretinere neprevazute excesive (pentru cerinteie generale a S9 vedea. clasele de rezlstenta pentru diferite c1ase de expunere.Cornpozltla betonului atecteaza atat proteotla armaturilor cat ~i rezlstenta betonului la atacuri. In caz contrar. de rezlstenta !iii de stabilitate pe intreaga durata de utilizare din proiect.2).2 . se reeornanda sa se adopte pentru calculul arrnaril minlme ~i controlul deschlderil flsurilor rezlstanta felm . (6) in anurnite situatii particulare (structurt provizorii sau structuri cu caracter monumental supuse la acliuni extreme sau neoblsnulte etc. se recomanda sa se ia in considerare cerlnte suplimentare. de exemplu : . 7.3.2 Conditii de mediu (1)P Conditiile de expunere sunt conditille fizice de actiunile mecanice. bazat pe EN 206-1.utiliz<'!ir1i cladlrll sau a constructlei (stocare de lichide etc.

Belon armat sau cu plese matalice in_g!abate: faarte uscat 2 Corozlune indusa de carbonatare XC1 Usca! sau umed in cermansnta Exemple lnfo. zone supuse la stropire . Atae inghetldezghet Saturarare mode rata in apa. nici de atae Beton simplu ~i lara piese metal ice inglobate: orlce expunere in afara de ingheVdezghe\. tabelul 2 44 .1 . cu agent antipolei sau apa de mare Suprafete verticale de beton expuse ploii ~r inghetului Supralete vertic ale de beton in lucrari rutiere expuse fnghe\ului ~i aerului vehiculand agenli de dezghetare Suprafete ortzontale de baton expuse la ploale ~i la inghet Drumuri sl tabliere de pod expuse la agen\i de dezqhe]. fara agent antipolel Saturarare puternlca in apa. Atacuri XA1 XA2 XA3 chimice Mediu cu slaba agresivitate chirnlca dU_QaEN 206-1. de abraziune ~1 de atac XO chimic. cu agent XF2 antipolei I I I I I I tara Elernente de structuri marine Elernente de structuri marine XF3 XF4 Saturarare puternlca 7n apa. Zone ale structurilor marine supuse la strop ire ~i expuse la ifl9het Solurl naturale ~i apa in sol Soluri naturale ~i epa In sol Soluri naturale ~iapa in sol 6. rarsori uscat XD3 Alternativ umed ~I uscat 4 Corozlune XS1 lndusa de cloruri prezente in ~ de mare Expus la aer vehiculand sare marina dar contact direct cu apa de mare Imersat in permanenta XS2 Zone de marnage.XS3 sau la brurna 5. dar nu intra in clasa de e~unere XC2 Suprafe\e de beton expuse la cloruri transportate pe cale asriana Piscine Elemente de beton expuse la ape lndustrlala care contin cloruri Elements de pod excuse la slropire cu apa care confln cloruri 90sele Dale de parca]s pentru statlcnare vehlcule Structuri pe sauln proxlrnltatea unel coaste Umlditate moderate Umed.SR EN 1992-1-1 :2004 Tabelul 4. Suprafele de beton verticale direct expuse la stropirea eu aqen] de dezghel ~i [ainghel.rmative care prezlnta claselor de e.conform EN 206-1 alegerea clasa 1 Nici un rise de coroziune. rareori uscat XC3 Umiditate rnoderata XC4 3 Coroziune XD1 XD2 Alternativ umed ~i useat indusa de eloruri Beton la interiorul clMinlor unde umiditalea aerului ambiant ests scazuta Beton imersa! in perrnansnta in apa Suprafete de beton supuse la contact de lung termen cu apa Un mare nurnar de fundalii Beton la interiorul chi\dirilor unde umiditatea aerulul ambiant ests medie sau ridicata Beton exterior adaoosnt de ploale Suprafate de beton supuse la contact eu apa. fara agent XF1 antipolei Saturarare rnoderata in apa.xpunere Beton la interioruI ciadirilor unde urnidltatsa aerului arnblant este foarte scazuta XC2 Umed. tabelul 2 Mediu cu agreslvitate chimica modsrata dupa EN 206-1! tabelul2 Mediu cu agresivitate chimica tidicata dupa EN 206-1 .Clase de expunere in tunctie de condltllle Notare Descriere mediu inconjurator: de medlu.

3 Cerinte de durabilitate . (2)P Cerintele de durabilitate trebuie sa fie luate In calculla conceperea structurll.2 (8). controlul calitatii. cu scopul de a proteja fiecare element structural de actiunlle mediului lnconjurator. prevederile constructive. (1)P Pentru a atinge durata de utilizare din proiect ceruta pentru structure. a se vedea 4.7 6Cdur.2.4. : 1 .duf 6Cdur.Oo)(ase vedea 8. reducerea acoperirii m inime in cazul unei protectf suplimentare.b ceruta pentru aderenta Cerinte fala de aderenta Dispunerea armaturilor Acoperire minima Clllin. se reccmanda ca acoperirea minima sa nu fie mal mica decat valorile Cmfn. acoperirea minima fata de cerlntele de mediu.2) plus 0 suplimentare care tine seama de tolerantele de executie (a se vedea 4.add l L .1 4. precum !}i arrnaturile suprafata.st 6Cdur. care satisfac in acelasl timp cerlntele (4.1.4.b Cmln.1.4.2 (3). trebuie luate prevederi corespunzatoare. (3) Pentru a se aslqura.SR EN 1992·1·1:2004 4. a se vedea 4.1. alegerea materialelor.4. prevederi speciale (utillzarea de aiel inoxidabil. executle.1.1) Pachel de arrnatur: ': Daca dimensiunea norninala a celef mai marl granule de agregat ests mal mare de 32 mm. L I acoperirea minima fala de cerlntele de aderenta.1 Acoperrrea cu beton I I I Genera Uta~i (l)P Acoperirea este distanta intre supratata arrnaturii (incluzand agrafele ~i elrierii.9.2 (5). (2)P Aeoperirea nornlnala trebuie specflcata pe planuri. sectiunile 7 ~i 8) protectla arrnaturllor impotriva coroziunil (durabilitate) rezistenta la foe convenablla (a se vedea EN 1992-1-2). reducerea acoperiril minime in cazul oielului inoxidabil.2(6).4.1. 45 .2 . marJa de sigurania a se vedea 4.lnb cu 5 mm.4.4 Metode de verificare 4.1.1. Cmln I L ~ ~ (2)P Valoarea utlllzata eate cea mal mare dintre valori Ie referitoare la aderenta ~I ccnditille de mediu. acoperiri.4. I I I inspectif: verttlcari. 4. dace este cazul) cea mal apropiata de supratata betonului !}i aeeasta din urrna.4. sa recomanda sa sa maraasc:a c". protectle catodica).2 (7).b Indicate in tabelul 4.1. a se vedea 4.2 (1)P · · · Aceperirea minimal Cmln L Trebuie prevazut un strat de acoperire minim cm1n pentrU a garanla : buna transmitere a Iortelor de aderenta (a se vedea.1.Acoperire minima C mln.1 ) 4. a S9 vedea 4.4.4. de asemenea.2) in care: Cmin. Tabelul4. Se defineste ca acoperirea minima Cmjn (a se vedea 4.3) : l I l f I 6Cdev (4.b' Armature individuala Ofamet(ul barel Diametru echivalent ((. in acelasl timp 0 transmitere fara riscuri a forielor de aderenta ii un beton suficient de compact.

dur utilizate intr-o lara data pol fi furnizate in anexa na~lonala. pre-lntinse sunl urrnatoarete : canalelor de se vor utillza cu armatura aceasta este (4) Pentru ancoraje. care iine seama de clasele de expunere ~i de clasele structurale. Clasa Structurala minima recornandata este clasa 81. cu titlu de lndicafle.! valorlle Cmin. tabelul 4.Clasele structurale :.dur' NOTA. 1 L..5 x dlarnetrul toronului saU sarrnel nelede 2. 0 permeabilitate reousa 2.b care trur-o iara data pot II furnizate de anexa natlonata.':::'UU'f NOTA . in cazul betonului precomprimat. . raport a/c.. pentru rezlstentele.5 x diametrul sarmei amprsntate. Pentru a obiine se poate considera 0 cornpozlfle speclala (lip de ciment.3N . 46 . dace mal mare Pentru canale de sectiune oirculara sau plate nu exista cerinta mai mare de 80 mm.'-'. ale betonului Indicate in anexa E.C. valorile lui em.i Tn tabelul 4. Cmin. se va prevede 0 acoperire minima a ancorajuJui conform Agrementulul Tehnlc European corespunzator..1 XC4 XD1 XC2/XC3 XD21 XS1 XD3/XS21 XS3 Durata de utilizare din ~ajorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare eu Majorare eu proiect de 100 ani tJoua clase 80ua clase doua clase ~oue cJase ~oua clase doua clase ~oua clase 2) Clasa de rezfstsnta .5N I I I j Tabelul 4.U1 clasa ~ C40/50 rnicsorare cu 1 clasa rnlcsorare u 1 clasa ~ C40/50 mlcsorare u 1 class rnlcsorare u 1 clasa <! C40/50 ~C45!55 nlcsorare u 1 class rnlcsorare rnlcsorars u 1 class micsorare U 1 clasa Element asimilabil unei pieci (pozijia arrnaturllor neafec1atade procesul de construct'e) Control special 611 alftalii de c productle a batonului rnlcsorare FU 1 clasa pu 1 ciasa mlcsorare pu 1 clasa tnicsorare cu 1 clasa mlcsorare ~u 1 ctasa rnicsorare bu t clasa 1niqorare I::U 1 clasa rnlcaorare u 1 ciasa mlcsorare pu 1 class Note referitoare la tabelul 4. Clasa de rezisten1a Iii raportul alc se consldera eEl sunt legate. clasa ~ C30/37 mlcsorare cu 1 clasa rnlcsorare cu 1 clasa ~ C35/45 rnlcsorare ~u 1 clasa micsorare . limita poate fI redusa cu 0 clasa de reztstsnta dadi aerul anlrenat esle peste 4%.dur sunt indicate in tabelul 4. este Cmill. Clasa Structurale recornandata (durata de utilizare din proleet egala cu 50 de ani) este clasa 84. (5) Acoperirea minima a arrnaturilor pentru beton armat ~i a arrnaturi'or pretension ate intr-un beton de rnasa volurnlca norrnala. parii fine).lasificare structural a recomandata Criteriu XO XC1 Clasa steucturala ctasa de expunere dupe tabelul4. pentru arrnatur! aderente.in ceea ce priveste acoperfrea armaturilor pretensionate pre-intinse ~j acoperirea precornpnrnare de sectiune circulars sau plata.4N (arrnaturl pentru beton armat) :. I) ~ C30/37 rnlcsorare ~u ...n. Valorile recomandate pentru arrnaturlle prelensionate 1.3N prezlnta modificarlle clasei structurale recomandate.-. Valori!e recomandate ale (arrnaturi pretenslonate).I ~ I ":.I . Valorile recomandate pentru canale de beton post-tottnsa sunt urrnatcaraie : canale de sectlune cireutara : diametnn canals plate: cea mal mica dimensiune sau jurnatate din dimensiunea csa mai mare.3N 1.L~ I.

(12) Sa recornanda sa se acorde 0 atsntie speciala cornpozltiel betonului (a se vedea EN 206-1 sectlunea 6) atune! cand se prevede ca aeesta va fi expus la inghet-dezghe\ sau la un atac chirnic (clasele XF !. Valoarea (7) Acopertrea minima poate Ii redusa cu ~Cdur.betonul apartlne cel putln clasel de rezlstenta C2S/30.9 care se utlllzeaza tntr-o rscornandata sste 8Cdur..Ii XA). ~. in mod normal va fi sufloienta 0 acoperlrs conform 4.51 care se utlllzeaza lntr-o tara data poate f furnizata de anexa natlonala.0 25 30 35 40 20 25 30 35 40 45 25 30 35 40 45 50 in cazul 30 35 40 45 50 55 Tabelut 4.Valoarea lui 8Gour.add 0 mm. se recornanda sa se acorce 0 atentie specials agregatelor. 1.dur cerute de condltla de durabilita. In situatii de aces! tip. aste lI.Valori ale acoperirii minlme Cmin. -".st atunci celnd se utllizeaza otet inoxidabil sau atunei cano se iau alte prevederi specials.Cdur.dur cerute de condltla armaturncr pentru beton preoomprimat Cerinta de mediu pentru Cmlndu( (mm) C~asa strueturala XO XCl de durabllltate I I " . sub rezerva ca : . de exemplu).1 X02/XC3 XC4 XD11X51 XD2 I X52 20 25 30 35 25 30 35 40 45 0 30 35 40 45 50 35 40 45 50 55 ~CdLlr. 0 optlune consta in a tine searna de abraziunea belonului prin 47 . NOTA . conform cu EN 206-1. (9) In cazul unul beton turnat pe samler in contact cu aile elemente de beton (prefabricate sau turnate pe santler). (10) Se recornanda ca acoperirea Agrementului Tehnlc European. .Cctur. se va tine seams de efeclele asupra ansarnblului proprietatilor materialelor in cauza. acoperirea minima poate fi redusa cu ~C<lur. marj~ de sigurani8 lara data poate fi furnlzata de anexa na\ionala. '- I (13) in ceea ce prlveste abraziunea betonului. de exemplu). Vafoarea rscornandata.4N .5N . = de anexa nat'onala.Valoarea lui lI. inclusiv adersnta.g • 40 45 50 55 60 XD3/XS3 40 45 50 55 60 65 (6) Se recornanca sa se majoreze acoperirea cu NOTA . 51 52 83 84 85 86 10 10 10 10 15 20 15 15 20 25 30 35 Clasa de expunere conform tabelul4. I '" po: .1 XC2/XC3 XD1/XS1 XC4 XD2/XS2 XD3/XS3 82 S3 84 85 S6 10 10 10 15 20 10 10 15 20 25 10 15 20 25 30 35 15 2.add care se utlllzaaza intr-o lara data poate fi turnlzata Valoarea recomandata.- (8) in cazul unui beton ce beneficiaza de 0 protectle supllrnentara (acoperiri.g = 0 rnrn.ada.expunerea supratetel de beton la rnedlul exterior este de scurta durata« 28 zlle): • lntertata esle faeula rugoasa. NOTA . acoperirea minima in raport cu lntertata poale fi redusa la valoarea corespunzand celei cerute pentru aderenta (a se vedea (3) de mal sus).SA EN 1992-1-1 :2004 Tabelul 4.te cazul armaturilor pentru beton armat conform cu EN 10080 Cerinta de mediu pentru Cmrn dur (mrn) Clasa structurela XC1 XO 10 81 10 in Clasa de expunere conform tabelul 4. in absente unor preclz8ri suplimentare.Valori ale acoperirii minime cmin.4. se recornanda s~ se mareasca acoperlrea minima cu eel putln 5 mm. este t. .Cdur. minima a armaturilor pretensionate neaderente sa fie conform (11) ln cazul fetelor ex1erioare neregulate (beton cu agregate aparenle. In acest eaz.sl == 0 mm.Valoarea lui lI.cdur. in abssnta unor precizari suplimentare.

Valorile lui kl ~1 k2 ce se utiliz<eaz8 lntr-o tara data pot recomandale sunt 40 mm ~i respectiv 75 mm.3 Luarea In calcul a abaterilor de executle (1)P Pentru cafcutul acoperirii nominale cnom . se recornanda sa se rnareasca acoperirea arrnaturilor penlru orice supratata prezantand lreqularltatl.3N) .4N) (4) in cazul unui beton turnat in contact cu supratete neregulate. acoperirea minima trebuind sa fie eel putin egale cu k. sa se rnareasca acoperirea minima luand 0 marja mai mare pentru calcul. in acest caz.SA EN 1992·1-1:2004 marirea stratului de acoperire (grosime de sacrificiu). la nivelul din prolect. acoperirea minima trebuie manta cu valoarea aoso'uts a abaterii acceptate. tntr-o tara data poate fi furnlzata de anexa nationala. NOTA . cum sunl supratete striate sau beton cu agregate aparente.2 (11) de mai sus).1.4. se recornanda in general.Valoarea lui recomandata ssts t. Se recornanda ca la proiectare sa se utilizeze acoperirea ncrnlnata de calcul :.elor din lnclnta industrials supuse la clrculafla stivultoarelor eehipate cu bandaja de elastomeri sau metal ice sau rnasini cu senile. daca nu se speclfica a alta valoare (valoarea minima.1Cclev). cum ar fi cea a elementelor din Inclnts industriale sup use la clrculatla vehiculelor echipate cu anvelope. AsUel. Valorlle recomandate sunt respectiv 5 mm. mm pentru un beton turnat in contact cu un sol care a fast pregatit (inclusiv prin beton de egallzare) :. (3) in anurnite cazuri abaterea acceptata :. este poslbll sa se reduca marja de calcul penlru tolerantale de execute AC"ev astlel inca! : (4. pentru a tina seama de abaterlle de executie (.. in aceste cazurl. (2) Pentru clt:ldid.Clasa de abrazlune XM1 corespunde la a abraziune moderata.Reducerea lui ACdev ce sa utillzeaza.Cdev = 10 mm.. Valorlle 48 . cum ar fl ceaa element. NOTA . Valorile k" k2 ~l k3 de utilizat Intr-o lara data pat fi furnlzate in anexa nationala.Cdev ce se va utillza fntr-o lara data poate II furnizata de anexa nattonala. pentru clasa de abraziune XM1. fi furnlzate in anexa natlonala. de exemplu). se poata reduce marja de calcul pentu toterants de executle ACctev asUel incat : 10 mm 2: ACdev 2: 0 mm (4. Se recornanda. de exernplu). 4. Valoarea t. in mod normal. abate rea acceotata este indicata in ENV 13670-1. pot ti reduse. CU k2 pentru clasa XM2 §i cu k3 pentru clasa XM3. acoperirea minima trebuie rnajorata.i ca aceasta sa lie spaciflcata pe planuri. cu scopul de a tine searna de iregularitatea supratetei (a se vedea 4. De asemenea. Se recornanda sa se tina seama de aceasta abatere la alegerea acoperirii nominaie de calcul.4. 10 mm ~i 15 mm. cum ar fi cea a elementelor din incinte industriale supuse la clrculatla stivuitoarelor echlpate cu anvelope sau bandaje de cauciuc.. marirea stratului minim de acoperire cmm cu k.1k2 mm pentru un beton turnat in contact direcl cu solul. Aceasta valoare se poate lua. Valorile recornandate sunt urmatoarele : .atunei cano Iabricalia este supusa unui sistem de asigurare a calilel!i In care supravegherea Include rnasurarea acoperlril.atunci cand se poate garanla utilizarea unui aparat de masura Ioarts precis pantru supraveghere precum ~i respingerea elementelor neconforme (elemente prefabricate. Se recomanda sa se aleaga 0 marlre in raport cu dlterenta cauzata de iregularitate. Clasa de abraziune XM3 corespunde la 0 abraziune extrema.1. NorA .1 in consecmta toleranta 6Cdev. ~i pentru aile lipurl de structuri. NorA . Glasa de abraziune XM2 corespunde la 0 abraziune lmportanta.

1.la schlrnbarlle de secllune transversala. incluzand ln special modelarea prin biele ~i tiranti (a se vedea 5. (8) in cladlr]. neglijate in cazul Uilpllor de fundatll curenle precum ~i la grinzile de legatura din capstul pilotllor. (6)P Calculul !rebuie sa fa in constderare geometria.5). NOTA· Pentru mal multe lntorrnatii privind calculul fundatiilor de supratata. din elemente plane ~I. (3) lntr-un camp de eforturi plane. in dreptul sarclnllor concentrate.local. 49 . de exemplu) nu furnizeaza solicltarl cl eforturi. . Modelele trebule sa fie adaptate la problema considerata.comportare etastic-linlara (a se vedea 5.6. NOTA . (5) Geometria este.4). de obicei. grinda de legatura :. detormatftor ~i deplasarllor in ansamblul sau Intr-o parte din structura. . proprietatile structurii ~i comportarea sa In fiecare stadiu de construire. (2) Analizele locale pot fi necesare atunci cand ipoteza dlstributiel Iiniare a detormatnlor unitare nu se apllca.stalp: . Pentru anumlte elemente particulare.comportare plastics (a se vedea 5.' 5. . fie a soticitarllor.in majoritatea cazurilor curente. de exemplu : . rnodelata considerand ca structura esle constltulta din elemente liniare.6). deforrnanlle elementelor liniare ~iale placllor supuse la efort de forfecare ~i efort normal pot Ii neglljate atunci cand se considers ca sun! mai rnici de 10 % din deforrnatille de Tncovoiere .iale.2 Cerinle specifice penlru fundatll (1)P Atunci cand lnteracllunea sol-structura are 0 lntluenta sem nificativ8 asupra efectelor actlunllor in structure. deformatll iii deplasarl. fie a eforturilar.3. adecvate NOTA . analiza serveste la determinarea distrlbutlel soltcltartlor. NOTA . proprletatile soiului !?Iefecte!e lnteractiurril trebule luate Tn calcul conform eu EN 1997-1.i teren. .1.1 Generalitali 5. (3) Pentru dimensionarea flecarui pilot. . totust. determinarea armaturil se poate face dupa 0 metoda simpliticata.comportare elastic-linlara cu redistrtbulre llmltata (a se vedea 5.Efectele lnteractlunll sol-struetura pot fl. Exploatarea acestor rezullate in vedereaunei verificari apropriale neceslta folosirea de metode spec. unsori din placl curbe subtlrl.In veclnstatea reazemelor. se recomanda sa se determIne actlunlle tinand seama de lnteractiunea intre pilot!. Verificarea complete sau demonstrarea razlstentel sectlunilor transversale este in acest caz bazata pe aceste sollcltari.comportare ne-Iiniara (a se vedea 5. (2) Dimensionarea fundaililor de suprafata poate tl efectuata uttllzand modele simplificate pentru a descrie lnteracnunea sol-structure.SR EN 1992-1-1 :2004 Sectiunea 5 Analiza structurala I 5. .in zonele de ancoraj. trebule sfeotuata 0 analiza locala cornplernentara. de oblcel.7). (7) Modelele de comportare curent utilizate pentru oalcul sunt : . .4).1 Gerinle generale (l)P Analiza structurale are ca scop determinarea dlstributiel. Modelarea geometriei este abordata in 5. Dace este necesar.Una dlntre aceste metode este indicate in anexa F. se raporteaza la anexa G.. rnetodele de calcul folosite (calcul prin metoda elementului fini!.la noduri grinde . (4)P Calculele trebuie etectuate rncoelano geometria ~i comportarea structurii.

+ Pm.. + YG~+ Pm). (3) Pentru claciri. NorA - (2)P in ealculul la stari limita ultime. Pentru alte tolerante (Clasa 2.8.2 lrnpertectlunl geometriee (1)P Analiza elementelor ~i structurilor trebuie sa . atat pentru situatll (4) Prevederile urrnatoare se aplica elementelor supuse la compresiune axiala precurn !iii structurilor supuse la inearcari verticale. 5.1 (4). De aceea. (5) lrnperlectiunile pot fi reprezentate printr-o inclinare 9 1 : in care: 90 ah este valoarea de baza este un coeficienl de reduce re legal de Iungi me sau inal tim e : esle un coeficien! de reducere legat de nurnarul de elemente: am ah = 21. pentru calculul secfiunilor. ah s 1 am = ~O. (2) Se recornanda sa se tina seama de etectele de ordlnul dol in modul indicat la 5. se recornanda ajustarea valorilor in consecinta.5 50 . Abaterile de la dlmsnslunlle sectiunilor sunt. aceste lmpertecnunt nu sunt incluse in analiza structurii. (5) Aceasta lnteractlune diametrului piloillor. Pentru cladirl. se rscomanda sa se utilizeze prevederile sirnpllficate de incarcari de mal jos : (a) 0 !ravee din doua suporta incarcarile varlablla §i incarcarile permanente celelalte traveei suportand doar incarcarea permanents de calcul.SR EN 1992-1-1 :2004 (4) Atuncl cane pilot!i se dispun pe mai rnulte randurt. se indica 0 excentricltate minima. decalcul (Yo~ + 5.3 Cazuri de lncarcare poate fi neglijata daca dlstanta libera intre piloii este mai mare ca dublul sl comblnatll (1 )P Com bl natlll e de lncarcart con siderate (a se vedea EN 1990 Sectiu nea 6) lrebu ie sa tin a seam a de cazuri de lncarcars pertinenle. YG~ + Pm de calcul (Yoo.1. in principalla cladlr! Valorile numerice indicate sunt asociate unor tolerante normale de executie (clasa 1 din ENV 13670).Atunei cand se cere 0 simplificare a nurnarulu: de dispuneri a lncarcartlor care sa uttilzeaza lntr-o lara data se raporteaza la anexa natlonala. electele de ordinul doi pot II neglijate atune! cand sunt inlerioare anum!tor limite (a se vedea 5. in 6.8.5(1 + II m) 0. luate in calcul prin cosflclentll partlall referitori la materiale. I I I I I 5. de exernplu). jar restul traveelor suporta doar incarcarile permanents de calcul. lrnpertectiunile trebute luate in calcul permanente cat !iii pentru situatil aceldentale de tncarcare.1. YGG. (3) lrnperfectiunlle nu sunt luate in calcululla star! limita de serviciu. perrnitand stabilirea condltiilor de dimensionare determinante in toate ssctiunlle structurii sau intr-o parte din aceasta.ina seama de electele delavorabile ale eventualelor irnpertsctlunl geometriee precum ~i abate rile in pozitla tncarcarnor. evaluarea actlunllor pe fieeare pilot se face luand in considerare interactiunea intre pilotl.2 (6)). J (b) doua traveei adiacente oarecare suporta lncarcarlle variabile ~i incarcarile permanents YGa.+ Pm). NOTE . in mod normal.Ji a h 2/3::.4 Efecte de ordinul doi (1)P Efectele de ordinul doi (a se vedea EN 1990 sectiunea 1) trebuie luate in calcul atunei cand acestea atecteaza semnilicativ stabllltatea de ansamblu a structuril precum ~i atingerea starii ultima in sectlunlle crltlce.

1 a 1)) : penlru elemenle necontravantuite f1J = 9 N (5.Valoarea rscornandata esle eo ce se eo = 1/200. .2 in cazul psretilor !iii a stalpllor lzolaii In structuri de contravantuire.1). m nurnarul de elemente verticale peetaj (pe etale) cs transmit torta orlzoatala totala aplicata planseulul. definirea lui I §i m depinde de efectul considerat. care se (a se vedea figura 5.=e. H. in pozitia ce conduce la moment maxim: (a se vedea figura 5. ceea ce corespunde la ah 1. sa poate tine seam a de efectul impertectiunilor mocurl.3b) in care N este Incarcarea axlala NOTA . a) sau b). efectul inclinar!! adauga celorlalte lncarcart. a se vedea 5.1 c2» : I~ 1- H. adopte e.8.5) Efect asupra diafragmei de acoperis (a S8 vedea figura 5. pentru simplificare sa se b) Ca 0 incarcare transversals Hi. in timp ce folosirea unei incarcari transversale este convenabila atat pentru elemente slatic determinate cat lil pentru elemente static necteterminale.4) Efecl asupra dlafragmei de planseu (a se vedea figura 5. la alegere : a) Ca 0 excentricitate in doua e. (8) in cazul structurllor. Sa disting trei cazuri principale (a se vedea de asemenea figura 5. Efect asupra sistemulul de contravantulre e i poate fi reprezenlat prln Incarcert transversale. = = (7) Pentru elemente izolate (a se vedea 5. poate fi inlocuita prlntr-o alta lncarcare transvsrsala echlvalenta.·N" Expresii in care Na si Nb sunt Iortele longitudinale ce contribuie Ia Iorta orlzontala HI' 51 (5.Efect asupra unul element lzolat : 1= lungimea reala a elementului. = = se admite.: flJ.Utilizarea excentricltalii este convanabtla pentru elemente static determinate.6) . .1).3a) 1 Pentru elements contravantulte (a se vedea figura 5. 1c1400.3.Elecl asupra diafragmelor de planseu sau a diafragmelor de acoperis ce transmit torte orizonlale : 1 inaltlmea etajului. m =1.8. m = nurnarul de elemente verticale ce Iransmit torta orizontala apllcata slstemului de contravantuire.1 b») : (5.1) : . a sa vedea (4) esta nurnarul de elemente verticale ce contrlbuie la efectul total NOTA . =2er N (5.Elect asupra slsternului de contravantulre : 1= inai\imea elementulul.2) in care 10 este lungimea electiva. Forta H. Valoarea 'I (6) in expresia (5.SR EN 1992-1-1:2004 m esta lungimea sau im'3l\imea [m]. lndicata de (5.1 ct) : (5. .1 a2)) . utilizeaza lntr-o tara data poate fi furnlzata de anexa nationata.

stalpi. 52 . consta in ulilizarea unei excentrlcltatl el 101400 (a se vedea 5.1 a strueturilor eompuse din asamblarea acestora.2 (4))./2 H~ b) 5istem de ccntravantulre el) Diafragma de planseu Figura 5.3 Modelarea structurii 5. in caz contrar elementul se consldera 0 grinda perete. apllcablia peretl ~i stalpilor izolatl in structuri de contravantuire.. placi eurbe subtiri etc. = 5. peretl. dale. placi. (3) 0 grinda este un element a caret deschidere este mal mare dedit triplul inalilmii sectlunil.SA EN 1992-1-1 :2004 • ~ : '.3. in continuare se dau reguli pentru analiza elementelor cele mal curente .1 Modele structurale pentru analiza globals (1)P Elementele unei structuri sun! clasificate. dupa natura ~i functlalor in grinzi.1 . e-l N I = hi 2 H 1=10 al) necontravantuit a) Elemente izolate supuse la 0 lncareare axials excentrica a2) ccntravantult sau la 0 Incarcare transversala fJ.Exemple ale efectului lmperfecttunllor geometriee c2) Diafragma de accperls (9) 0 solutle altematlva slrnpliflcata pentru a aeoperi impertectiunile legate de tolerantele normale de executle. (2) Pentru cladiri se apjtca prevederile (3) pana la (7) de mal jos. (4) 0 placa este un element a carul dimensiune minima in planul sau este mai mare sau egala cu de 5 or! groslmea. arcs.

5.7) .2. .2 5.3.depinde de dimensiunlle inimii ~i ale placli. latimea participants a plaeli .corespunde partii centrale a unei placi practic reetangulare rezernata pe patru laturi cu raportul lntre larura cea mai mare $i lalura cea mal mica mai mare ca doi. (7) Un stalp esle un element a carul latura mare nu depa~e~le de 4 ori latura mica ~i a carul im!3ltime este eel putln egala cu de Irel ori lalura mare. se consldera un perele.1 Date geometrice Lalimea actlva a placllor comprimate (pentru starl llmlta) (l)P In cazul grinzilor in form a de T. de deschidere.SR EN 1992-1-.pe care se pot adm ite conditli de efort unitar unilorm . . '1 "~ 53 . de tipul de Incarcare considerat. asa cum se indica in figura 5.Pentru lungimea fa a consolel.inaliimea nervurli sub placa nu depa~e!}te de 4 or! laiimea. cu conditia ca zona comprlrnata sau suprabetonarea structurala precum !}i nervuriie transversale. (2) Se recornanda ca lalimea activa de placa sa se stabileasca punctele de moment nul. (6) Placile cu nervuri ~i casetate pot Ii calculate fara a Ii descompuse in elemente discrete. sau .se prsvad nervuri transversale la distanta Ilbera nu mal mare de 10 ori groslmea totala a placll. In caz contrar. in tunctle de distanta 10 dlntre h=O. Grosimea minima a placll poate Ii coborata de la 50 mm pant! la 40 rnrn daca intre nervuri se prevad blocurl permanente.2. iar raportul dinlre doua deschideri adiacente are valori intre 2/3 ~i 1. de conditille de reazem !?i de arm area transversala. se recornanda sa nu se depaseasca adiacente. prezlnta 0 rigidilate la torsiune suticienta.2· Definirea lui 1 '0 pentru r catculul la~imii active de placa [urnatataa I.placa are doua laturl libere (lara reazeme) sensibll paralele.1 :2004 (5) 0 placa supusa in principal la tncarcart uniform distribuite poate Ii conslderata ca cescarcandu-se pe 0 direotle daca se Indepllneste una din condiilile de mai [os: .15/1+h ! Figura 5.groslmea zonei eomprimale este mal mare sau eqala cu 1/10 din dlstanta libera dintre nervuri sau 50 mm daca aceasta este mai mare. Se poate admite ca aceasta condiiie este indeplinita caca : . NOTA .3. deschiderii traveel (3) Lalimea actlva b ell a unei grinzi in T saw L poate tl luata egala ou : beff =Eb +b sb (5.5.dlstanta intre nervuri nu dspaseste 1 500 mrn: .

In acest caz se recornanda sa S9 adopte valoarea apllcablta in travee. (4) Pentru situatnle de calcul in care ~nu este necesara a mare exactitate.SR EN 1992-1-1 :2004 cu be[l. dupa caz ~i la calculul structurilor.b~2~_1 = ! ! --b~l--__.Parametrii ce deterrnlna latimea aetlva de placa 5.. se poate admite 0 1. --b~I-~· __ =l" -I l • ~----------~---------' ! §ij placllor Figura 5.3.b (5.4.11 $0.21 (5..8) in care: In este dlstanta intre tetele reazemelor (lumina) ._.I =O. .i '5. valorlle lui a.\_' 54 .7b).3 ).3\ime constants pe toata lungimea traveei.3 . b . .- (1) Deschiderea utlla leH a unui element se stabileste in modul urrnator: (5.2 Deschiderea de caleul a grinzilor la cladlr! Unele din simplificarile NOTA .2b +0. (pentru notatll.. . a se vedea figurlle 5. in care t este latimea elementulul de reazem asa cum este indicat.7a) !?i beH. ~i a2 la tlecare extremitate a traveei pot fi determinate plecand de la valorile corsspunzatoare a I din figura 5.-4 1__ ~ b 1--_~b~2~_:i: ..2... ':. indicate pot f utillzate.Prevederile urrnatoare sun! prsvazute in special pentru caloulul elementelor.2 !'}i 5..

perele etc. I... I ! lr~ i a I = min { 1/2 ti.. momentul de la tala reazemelor. Pentru momentul ~i reactlunea de caleul transmise la reazem (stalp. (c) Reazeme considerate lncastrarl perfecte oa (d) Ptezenta unuiaparat de reazem i I. calculate considerand CSt reazemele nu impiedica lt.~~ I t: I :~. ~j ( AIV J de caleul (len) pentru diferite condlttl de reazem (e) Consola Figura 5. ! 1/2t} i I I~ I· I. NOTA . . 55 . . a leff Axa reazemului = min {1/2h. se va retina cea mai mare dintre valorile obtinute din calculul elastic sau din redistrlbuiri. a) Elemente v- slmplu rezemate (b) Elemente continue I. . (2) Placile rotlrea. 1/2 t} J" 161 - ~ ! I. tn general. (3) AtDnci cand o grinda sau 0 placa torrneaza un ansamblu monollt cu reazemele.'. ~ " a. .Oeschiderea grinzile continue pot II in.= min {1/2h.. .65 din mornantul de incastrare.SR EN 1992-1-1 :2004 a. r! :::. I v. se recomanca sa se ia ca moment de calcul..Se racornands ca momentul de la tala reazemului sa nu fie mal mic de 0. 1/2t} r' tl-------------Tl2'~W I ---it E In .4 .).

.5 Analiza liniar elastica cu redistribuire llrnltata a momentelor luata in calcul intluenta oricare: redistribuiri a momentelor asupra tuturor aspectelor (1)P Trebuie p rotecta ri i.. I.. Pentru starea limita de serviciu (SLS). cu condltia ca neua distribu\ie de momente sa continue sa echllibreze tncarcarlle apllcate.i iii) valori medii ale modulului de elasticitate. 5.Atuncl cand S8 utillzeaza aparate de reazern.4 Analiza liniar elastica ~. (2) Analiza Iiniar elastica cu redistribulre elementelor structurale 18 SLU. 58 recomanda sa se consldere a evolutle graduala a tlsurarll.10a) (5. tasarilor :.1tilizata.f contractiei la starea limita ultima (SLU). NOTA .5 :.. Ii) rela~ii etort-delormatle linlare. :.1 Db) fCk > 50 MPa . (4) La grinzi :. atunci cano 0 grinda sau 0 placa este continua in dreptul unui reazem censiderat a nu lmpiedlca retirea (de exemplu in dreptul unui perete).4(b)).:.i2. sa S8 ia ca valoare a lui r valoarea la\imif 5. lirnitata a rnornentelor poate Ij utilizata pentru verilicarea (3) Momentele la starea limita ultima.< t5 Xu d rapertul dintre momentul dupa redistribulre ~i momentul elastic inallimea axei neutre la starea limits ultima dups redistribuire TnaJtimea utlla a sectlunii 56 . determinat pentru a deschidere egals cu distants intre axe Ie reazernelor.2004 " . momen!ul de caleul pe reazsm. "" cu : . sollcltarilor.SR EN 1992-1-1. .i la placl continue : a) sollcitate in principalla lncovoiere si b) al carer raport intre deschiderile adiacente este cuprins intre 0.'" ~ ks cand arrnaturlle utlllzate apartln clasei B sau clasei C (a S9 vedea anexa C) ~ ke cand arrnaturlle utillzate apartin clasei A (a se vedea anexa C) . '. + kzxjd t5 ~ k3 + ~xjd pentru pentru fCk s 50 MPa (5. determinate printr-o analiza linlar elastica pot fi redistribulte.. poate fi rnlcsorat cu a valoare t. . capacita\il de o ~ k. dar tlnand seama de etectele curgerii lente. t• _.MEd : (5. cu concltla ca . (2) Analiza liniars poate fi utilizata pentru determinarea urmatoars: i) sectiun: neflsurate. .SUP teste este vaJoarea de calcul a raactiunil din reazem.1 la stari Iimita ultlrne poate Ii etectuat pe baza unei analize liniare bazata pe teoria elastlcltatil." (4) Orieare este metoda de caleul I. cu respectarea ipotezelor (3) Pentru electele detorrrtatiilor din temperatura..' (1) Calculul elementelor la starr limita de serviciu :.9) in care: FEd. latimea reazemului (a se vedea figura 5. se recornanda aparatulul de reazem. se poate face 0 redistribulre a momentelor incovoietoare fara verificarea expllcltaa rotatle. corespunzatcare sactiunller fisurate.-. neglljand participarea betonului intins... se poate admite 0 riqiditate redusa..

Verificarea rotirii plastice la starea limita ultima este conslderata ca satlslacuta caca se demonstrsaza ca.1. Aces! moment trebule indus in calculul la strapunqere.0014!E:cu2). h5 ~i k6 care se vor utiliza intr-o tara data pot Ii lurnizate in anexa natlonala. a momentelor 5.25 pentru betoane de clasa de rezlstenta ~ G50/60 xj d s 0.2S(0.6."~~' 5. k2.44. 1. .8.. k4. Ecu2 este deforrnaua ultima a secnunll. Valorile recomandate sunt k. se recornanda sa se ~ina seama de arlee neuniformitale a arrnartl. de retire nu poate Ii (6) Pentru calculul stalpllor. sectiunea considerata xjd~O. (3lP Se recornanda ca analiza plastlca sa fie bazata pe metoda plastlcitate) sau pe metoda clnematlca (Iimita superloara de plasticitate).6 Analiza plastlca 5.2 inal~imea sectiunli.este mai mica sau egala cu retiree plastics admisa (a se vedea figura 5. (3) in cazul stalpilor. fie clasei C iii) raportul dintre momenlele pe reazemele inlermediare ~i momentele din camp este cuprins intra 0. k-. 57 r . sub lncarcarlle considerate.6+0. 8s . in general. se rscomanda sa se veriflce momentul plastic maxim ce poate fi transrnis prin legaluri.5).5 ~i 2. rotirea calculata. (4) Efectele tncarcaruor anterioare pot fi.6. 5.2S{O.1 Generallta~i (1)P Metodele bazate pe analiza plastlca nu trebuie utilizale decat pentru verlticarlle la SLU.6.15 pentru betoane de clasa de rezistenta ~ G55/67 Ii) arrnaturlle pentru beton arrnat apartln fie clasei 6. pentru cazul structurllor cu plansee daJa. de tortele din armaturue as impiedlca ridlcarea colturllor ~l de torsiunea in lungul laturilor libere. k3 = 0.1. a~a cum se Indica in tabelul 3. = (5) Se recornanda sa nu se electueze redistribLllri in cazul in care capacitatea stabillta In modsigur (de exemplu la colturile cadrelor precomprimate). cadrelor §i cresters monotone ~: ~ .6+0. Tn s-pecialln ceea ce prtvests efectele torslunil. fa ra ve rifieare di recta a cap acitatli de rot i re se paate folosl daca sunt satislacute ccnd. sau cu goluri) caca acestea au 0 camportare slrnilara unei placi pline.54. 0 . ks = 0. NOTA· Anexa nattonala a \arii poate indica intorrnatii complementare statica (Iimita lntertoara de necontradictorii. lara verificare explicita caca ansamblul conditiilor de mai jos este verificat : i) aria sectiunll armatorflor intinse este limitata in asa fel Incat arieare ar f. cu 1.2 Analiza plastlca a grinzilor.SR EN 1992-1-1 :2004 NOTA· Valorile hI. neglijate ~i se poate admite a intensltatii incarcarilor . k2 = 1 . placllor (1 ) P Ana Ilza pi as tica pentru 5 tari I im ita u Iti me. (4) Atuncl cand se etectueaza analiza plastlca a placllor.3 Capacitatea de rotire (1) Metoda sirnpllticata u1J1[zata pentru grlnzi §ii placl continue arm ate pe 0 slngura dlrectle este bazata pe capacltatsa de rotire a unor portluni de element cu 0 lungime egala. se recornanda sa nu se iini!! searna de nici 0 redistribuire elastice provenind dinefectul de cadru. (5) Metodale plastice pOI fl extinse la plac! a carer sectiune nu aste plina (plflcl nervurate. (2)P Duclilitatea ssctlunllor crltice Irebuie sa fie sutlcienta pentru ca mecanismul dorlt sa se produca.ttils de la 5. kJ .6.0014ItcU2).7 ~1 ks = 0. = 0. (2)P. Se admite ca aceste zone sutera 0 oetorrnatie plastics (se torrneaza 0 artlculatla plastlca) sub cornblnatla de lncarcari considerata. (2) Ductjlitatea ceruta poate f conslderata suficienta.

.0 58 . sunt indicate in flgura 5.' - Penlru a simplifica. (3) Se recornanda ca Ss sa se determine plecand de la valorits de cal cut ale Incarcarilor ~i ale proprletatllor matertalelor §i de la valoarea medie a precomprirnarii in momente de limp relevante.... Valorlle se aplica pentru 0 flexibilitate la for!a laietoare de A= 3.1 .6N .I (2) In zona artlculatlilor plaslice.~~XJ3 in care II este distanta dintre punctul de moment nul ~i punctul de moment maxim dupa redlstrlbulre. Pentru valori diterite ale flexibilita\ii 58 rnulripllca 8pl... = 3.? 8"a(mrad) 35 30 2 oJ I 1. Valorile pentru clasele de' rezisten\a C 55167 pana la C 90/105 pol fi interpolate..45 Figura 5. cu un coeficient de corectie k..)~i beton de clasa de rezistenla lntertcara sau egala cu C50/60 pe de-a parte._ care depinde de flexibilitatea la forta taletoare.11N) raportat -. I1 . "r- .....S..35 Q.d.. /'" C 50160 e ...d.25 0...t~. (4) in metoda slmpllticata.. .xlbilit. S8 ocate calcula II pentru valorile decalcul concomitente ale rnomentuun lncovoletor ~I ale l0rlel tatetoare : A= MSd l( VSd .12N) .6N.I'-_C~ D. la lnal\imea utila d.. ..20 0.ate la forti taletoare ).. 0/ 5 ~ ><:::-h. NOTA· Valorlle lui eol d care se utilizeaza lntr-o lara data pot fi!urnizate de anexa nationals. :2 ull 'I .....35 pentru betoane de clasa mai mare sau egaft! eu GSS/67..0. .f :. Valorile se apIiea pentru 0 fle...~ ----.-"7l --~ CI9011.5· Rotirea plastica Ss a unei seetiunl drepte de beton armat sau al unei placl continue armate pe 0 directie in cazul unei grinzi mal mica :. x... 8p!.611 . Bpl. ~ -I--.40 0. (5.....45 pentru betoane de clasa saw egala.. .... ...jd nu trebuie sa depa§easca 0.. C 901105 -- - - Cia sse C Classe B .Valori de baza ale rotlrll plastice admisibile.- -#C-. sau egala cu C90/105 pe de alta parte.1 I ..R EN 1992~1·1 :2004 • h 0..30 0. rotlrea plastics adrnisa poate fi deterrninata prin multiplicarea vatorll de baza a rotirf admisibile. Valorile recomandate pentru claseis de arrnatura B ~i C (clasa A nu este recornandata pentruanallza plastica.d cu k" : k). eu G50lS0 ~i 0. asectiunilor debeton armat pentru arrnaturl de clasa B sau C.. d) (5.. ..: (xJd) o o 0... 51.. ~ Figura 5.15 0.05 ° 0.. .

de lncertltuolnlle referitoare la modul de cedars. sau metoda bazata pe !raseele de Incarcarl. compatibilitate conform leoriel la SLS ~ verificarea eforturilor in aiel 91controlul deschiderii ttsurllor. in acelasl timp. in general.pot. \inand seama in mod corespunzator de incertltudini. in (4)P Caracteristicile materialelor care se introduc in analizele neliniare !rebule sa reflecte rlgiditatea lor in mod realist §I sa \Ina seama. (5) Pentru structurl zvelte. [a care etectele de ordinul doi nu pot fi neglijate.4) precurn §i penlru dimensionarea la SLU 91 definirea prevederllor construcfive a zonelor de discontinuitate (a se vedea 6. sa continue echilibreze incarcarlle aplicate.8_1 Definitii oblica : incovoiere simultana dupa doua axe principale incovoiere Elemente sau sisteme contravantulte : elemente sau subansambluri structurale.SR EN 1992-1-1 :2004 5. Calculul poale II de ordlnul 1 sau de ordinul 2. de exemplu . de asemenea. in calcul 9i la proieclare ca contribuie la stabilitatea orizontala a ansamblului structuril Flambaj : cedare datorita lnstabtlltatil unui element sau a unei structuri la cornpreslune axtala 9i in absenta unor Incarcari transversale NOTA . in anumite metode de calcul de ordinul dol. Modelele blela-tiranti pot fl. 59 .6.. Dimensionarea elementelor modelulul se face dupe regulile indicate 6. (5) Modelele blele-tirantl adoptate pot Ii definite. utulzate pentru elementsle pentru care 58 admits a distributie liniara pe sectluns. care reprezlnta carnpurl de eforturi compresiune. neg1ijate $1se poate admlte a crestere monotona a intensltaiil Incarcarllor.1 6. (4) Se recornanda sa se taca sa cotnclda pozitla $1orientarea tirantilor modelului cu cea a armaturllor. 1i efectuate utilizand modele biele 91 tirantl. pot Ii. daca echilibrul $i compatibilitatea sun! veritlcate $1 daca se admite a comportare ne-liniara adscvata pentru materiale."Flambajul pur" asa cum este delini! mal sus nu constltula 0 stare Ilmita relevanta pentru structuri reale datorita lmpertecfiunnor de execufie precum ~i prezentel lncarcarllor transversale.8.4 Analiza cu modelul blele ~l tlrantl (1) Modelarea prin biele §i tlranii se poate utiliza pentru dimensionarea la SLU a zonelor fara discontinultatl (starea fisurata a grinzilor §i placllof.5). pentru care se admite. de sa sa la (3) Modelarea prin biele 9i tlranf consista in a definl biele. 9i noduri. de exemplu.6. in calcul ~j la proiectare ca nu contribuie la stabilitatea orlzontala a ansamblului structurii Elemente sau sisteme de contravantulre: elemente sau subansambluri structurale. Trebuie utllizate doar formate de calcul valabile in dornsnllle de aplicare corespunzatoare. 5.5.8 Analiza e1ectelor de ordinul doi sub incarcari axiale 5. plecand de la izostaticele de etort $1de la repartitia eforturilor obtlrute apllcand teoria elasticita\ii liniare. tlrantl. care reprezinta arrnaturlle. de exemplu deformatii plane. 0 •• (2) Verltlcarile de asemenea. Se recomanda se determine eforturile in aceste elemente astfel inca! la starea limit~ ultima. care asigura legatura lor. cu conoitla de a asigura condi\iile de pentru model (se stabileste in special sa alegem pozltla 91orlentarea bielelor principale elastlcitatll liniare).7 Analiza ne-llnlara (1) Metodale de analiza ne-liniara pot 11 utilizate atat pentru SLU cal $1 pentru SLS. (2) La starea limita ultima. efectele Incarcarilor anterioare general. dar esle posibil sa se utilizeze tncarcarea norninala de flambaj ca parametru. se verlflca daca sectlunils critice locale au capacitatea de a rezista la toate detormatille neelastice rezultate din calcul. a se vedea 6. pentru care se admite. (3) Pentru structurl supuse in principal la inca rca ri statice. 5. se utliizeaza metoda de calcul lndlcata la 5. zonele de discontinuitate se intind p€m8 la a distan~a h de la discontinuitate (h inaliimea sectlunli elementului). Toate modele biele-tirantl pot Ii optirnlzate f~cand apel la crlterf energetice.

(6) Efectele de ordinul dol se pot neglija daca reprszinta mal puiin de 10% din electele de ordinul unu §i in 5.. seama.2 Generalitali dol: electe aditionale incarcarllor. arce :. avand aceeasl sectlune transversala :. de asemenea. a se vedea 5.8.3. proprietatllor materialelor. Elemente izolate : elemente in mod real izolale. Deforrnatille !rebuie calculate tlnand seama de efectele fisuraril.i a pozitiei Irrcarcanlor axlale trebule Iuate in calcul ca electe aditlonale de ordinul Tntai. calculat lara oonsiderarea efectelor detormatliler dar tinand cont de irnperfectlunlle geometrice structuril. de 7ncovoierea obllca.SR EN 1992-1-1 :2004 Incarcare de flambaj : incarcare la care se produce flambajul . pi loti. provocate de deform area structurii (1)P Acest paragraf se refera la elem ente $1 structuri a carer cornportare esle inlluentata in mod semnificativ de electele de ordinul dol (de exemplu stalpi. pentru elemente sinonimul incarcar] entice determinate cu formula lui Euler elastlce izolate.1 se dau criterii sirn plificate pentru elemente . ce dau un moment total compattbll cu rszistenta ultima a sectiunll (a se vedea 5. pereti. NOTA .i aceeasi inearcare de flambaj ca elementul considerat Efeete de ordinul unu : elect al actiunilor.intr-un calcul baaat pe liniaritatea rigiditatea. (5)P Incertitudinile asupra geometriei :.8. 60 . ea poate fi.i panze subtlrl). (2)P Atune! cand se iau in oalcul electele de ordinul doi.. figura 5. bazate pe irnpertectlunt geometrice. de proprletatile neliniare ale materlalelor §i de fluaj. a se vedea 5. analiza trebula sa lncluda efectul flexibilita\ii elementelor adiacente (lnteracfumea sol-structura).5 (2)) Efecte de ordinul 5..8.3 S8 indica criterii simplificate pentru structuri. Lungimea efectiva : lunglme u!ilizala penlru evaluarsa formei curbei de deform are..8. corespunzatoare -. adica lungimea unui stalp articulat la ambele capete supus la un elort normal constant. a se vedea (6).2. sl Iundatllle tinand (4)P Comportarea structurii trebuie considerata in dlrectla in care se pot produce dstcrmatitle.8. echilibrul ~i rezlstenta structurii !rebuie verificale in stare deforrnata. daca este necesar.7 da exemple de elemente izolate cu diferite conditli de margine Moment nominal de ordinul dol : moment de ordinul doi utilizat in anumite metode de calcul.3. aceasta se poate face rsducand (3)P Daca este cazul.7. in structurl cu noduri deplasablle este de asteptat aparitia de etecte globale de ordinul dol. definita ca Iwngimea de flambaj. in 5.. sau elemente ale unei structuri care pot II tratate ca izolate in calcul.

a se vedea 5.2) sste mai rnic decal a valoare notata Allm.1 Criteril Criterii simplificate SR EN 1992-1-1 :2004 pentru eJectele de ordinul tzolate doi de zveltete pentru elemente (1) Ca 0 alternativa la criteriul indica! ia 5. figura 5.7) (5. torta axiala relative = Mo.7 prezlnta cat eva example de lungime etectiva a elernentelor tzotate cu sectlune constanta.Jl + 2m (daca w nu este cunoscut.8. se admite ca efectele de ordinul doi pot il neglijate daca coeficienlul de flarnbaj}.3. pe fieeare dlrectle. se paate lua B:::: 1. se la fm 1.7).4 ::: AsfYd I (Acfcd) .7 .fm (dace fm nu este cunoscut.3. de relatia : Ahm = 20 . a se vedea 5. se poate lua C 0.I 5. (b) sa se ia in calcul dear pe una dintre direc\ii sau (c) sa se ia in caicul electele de ordinul doi Tn cele doua directil. (asa cum este deflni! la 5.8.0 (adlca C.7) : . 61 .1.2 (2) pane. pentru care momentele de ordinul intal rezulta doar sau in cea mal mare parte din lrnperfecthmi sau din Incarcarl transversale . elemente de necontravantulre. =: 1.14) in care: fa este Lungimea etecttva. la (7) i este raza de giraiie a sectiunli de beton nefisurata (2) Pentru a detinitie generala a lungimii efective.rn A ::: 1 I (1+0.8.Vatoarea .1) w n As fm Mot. 5. 8 NOTA .3..111m care se utlllzaaza Intr-o \Elra data poate Ij furnlzata de anexa nationata. se ia pazitiv in cazurlle urmatoare. coeflcientul mecanic de armare este aria talala a sectlunli arrnaturllor langitudinale :::NEd / (Acfed).8. Dupa (1) Coellclentul de zvelteta este definit ca: (5.3. sau negativ (adica C > ~. I fm Daca momentele de la extrernitatl M01 §i M02 provoaca intinderi pe aoeeasi la\a.3 5. rapartul rnomentelor M02 sun! rnornentele de ordinul lntal de la extrernltatl.2 (6).13N) in care: B C (jIs! .2cpet) = (daca ({Jet nu este cunoscut. in general = rezultatul verifiearii esle posibil: (a) sa se neglijezeefectele de ordinul do! in cele coua direciii./Mo2.8. A . . B . Valoarea recornandata esle definita.7) cceficientul efecliv de fluaj/curgere lenta . elemente de contravantuire. I M021 ~ = I Mo.2 Zveltetea 'ii lungimea efectivii a elementelor Izolate (2) in cazul incovoierii oblice. se paate lua A:::: 0.:: 0. a se vedea5. criteriul de zveltete poate 11veriticat separat..7).8. C/.B. (adlca C ~ 1.

respectiv 2: k= (81M)x(EIII) 8 este rotirea elementelor care se opun rotirii pentru momentul M. \ / I \ I \ \ I:J \ I \ \ ( a)/o=1 b)/o=21 c) '0:0. ~~~ ~": '.3.15) Elemente de necontravantulre . Deoarece incastrarea perfecta este rara in practica se recomsnda pentru kl et k2 0 valoare minima de 0.Exemple de moduri de flamba] ~i lungimile corespunzatoare in cazul elementelor izolate (3) Pentru elementele comprimate ale cadrelor regulate. a se vedea de asemenea 5.71 d)/o=112 e)/o=1 f)/12<1o</9)/o>21 efective Figura 5. In care: k2 sunt zveltetlle relative la incastrarea pariiala la extrsmltatile 1.7 (g» (5.4) + k. este susceptibll sa contrlbule la rotatle la flam baj. t. atu nci se in I ocu ie~Ie (EI / /) in defin iiial ui k cu [(El l/)a+(EII7)b]. -r.- 1(1 = 0.3. cu exceptla cazulul in care se poate demonstra ca acestea nu sunt fisurate 18 SLU. . in care a ~i b reprszlnta elementul cornprlmat (stalpul) sltuat deasupra respectiv dedesubtul nodului.2 (4) ~i (5) este inal~imea llbera a elementului intre legaturile de capat k11 .51 .k 0 este limita tsoratlca ce corespunda incastrarll perfecta. [ I+ 0. (5) Pentru deflnlrea lungimilor efective. _ kI ~ • (1+ 0.-.- (4) Daca un element adjacent comprimat (statp).7 (Il) : ..:. J k2 (a se vedea figura 5..SR EN 1992-1-1:2004 .7 . ~.45 + k. :~ NOTA .10. iar k'" este llrnlta ce corespunde unul reazem simplu..8. "··1 (5. criteriul zveltetli (a se vedea 5. se line searna de efectul Ilsurar] asupra rigldita~ii elementelor ce se opun oetorrnarn. a se vedea de asemenea figura 5.8.16) r.1) se verilica luand pentrulungimea etectiva valoarea 10 determinata in felul urrnator: Elemente de contravantulre (a se vedea figura 5. 00 = . intr-un nod.7 (I) ~i (g) EI este rigiditatea la lncovolere a elementulul comprimat. 62 .

datorita fortei taietoare . utilizal Irnpreuna eu lncarcarea de calcul.5.re lenta (1)P Efectul fluajului/curgerii lente trebuie tuat Tn calcul Tn anallzels de ord1nul dol.1. + 1.Valoaraa k2 ce sa utillzeaza recomandatc'i este k2 = 0.semnificative §i/sau rotiri semnificative la capste.8. 5.3. Valoarea NOTA 2 • Pentru cazul in care sislemul de contravantulrs prezinta delormaiii globale .SR EN 1992-1-1 :2004 (6) in alte cazurl decat eele citate mal sus la (2) ~i (3).. adica rotirile sunt neglijabile · rigiditatea elementelor de contravantulra este practic constanta pe toata inaltimea · incarcarea vertlcala talala crests aproximaliv cu aceeasl cantitate la fiecare eta]. MoEqp I MOEd 63 (5. a S8 vedea anexa H (care indica cadrul in care se tnscrtu regulile de mal sus.18) poate Ii inlocuila cu k2 daca se poate demonstra ca elementele de contravantutre nu sun! fisurate la starea limita ultima. de exernplu in cazul elementelor la care torta normals ~i/sau sectiunea varlaza.l~imeatotala a cl<3diriideasupra nivelului de tncastrare pentru moment este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului.14) valoarea lui icorespunde acelulasl EI) (7) Efectul de impiedieare adus de peretii transversali poate fi luatin caloulul lungimii efective prin intermediul factorulul {3 lndlcat in 12. - I 11.Ed ns L ECd I~· :~ Ie este Incarcarea verticala totala (pe elemente!e contravantuite !ii pe elementele de con travantu I re) este nurnarul de etaje esle Tna.1. Valoarea Expresia (5. 5.4) cat ~i a duratei de aplicare a diferitelor tncarcan din cornbinatia conslderata.9) !iii in tabelu112. S9 Inlocuieste lw cu 10 deterrninat asa cum se indica in 5.19) . in expresia (12. indica a deformatie de fluaj/curgere lenta (ccrbcra) corsspunzatoare lncarcarf cvasi permanente : qJel = qJ (<>0.1. adica structura este relatlv slrnetrica • detormatllle globale de forfecare sunt neglijabile (asa cum este cazul slsternelor de contravantutre cu peretl fara goluri mari) · elementele de contravantulre sunt fixate rigid de baza.8.3 Efecte globale de ordlnul dol la cladlri (1) Ca 0 alternatlva doi la cladiri daca la criterlul de la 5.6 (3) (secttunea de beton nelisurata) a elementului (elemenlelor) de contravantulre este momentul de inertie lntr-o tara data poate Ii fumlzata de anexa NOTA .2.8.17) in care: EI este a valoare reprezentativa a rigiditatii la incovoiere Na este Incarcaraa de flambaj exprlrnata pentru aces! EI (In expresla (5.Valoarea k1 ce se utillzeaza recornandata este kl =: 0.3.62.B.8. to) .18) in care: FV.2 (6). eu luarea In considerare atat a condltillor generale prlvltoare la fluaj/curgere lenta (a 58 vedea 3. In aces! caz. lntr-o lara data poate Ij indicate de anexa natlonala. se recornanda sa se verifice crtterlul de la 5.Ed < k. I· (2) Constanta kl din expresia (5.3.6 11. V. L2 (5.1 cu a lungime etecnva stabllita pe baza incarcarii de flambaj (calculata printr-o metoda nurnerica.18) nu esle valablla decal caca sunt indep1inite to ate ccndltille de mal jos: . NOTA 1 .4 Fluaj/Curge.31. sa admite ca se pot neglija efectele globale de ordinul F. L E.'dI. de exemplu) : 1(0= :r JEll N 8 (5. nattonala.B. (2) Durata rncarcarlt poate Ii tuata In calcul lntr-un mod simp1ificat prln intermediul unui coeficient electiv de fluaj/curgere lenta qJe! care.instabilitatea la torsiune nu este dominanta.6. a se vedea 5.

B. eu exceptia eazului in care coeftclsntut meeanie de armare (w.25. NOTA 2 . 5.8.8. MOEd = 0.1 (1)) este 5. a se vedea 5.3. in care condilille ce permit neglijarea eleetelor de ordlnul dol conform eu 5.7. dace sun! este momentul de ordinul doi §I h este inaliimea sectiunil pe dlrectla corespunzatoare. (2)P Curbele etcrt-detorrnatie pentru beton !?iotel trebuie sa fie adecvate unei analize globale. efectale de ordinul dol.14) de la 3.B.5 respectiv de figura calcul. raportul se poate calcuta Tn sectlunea de moment maxim sau se poate utiliza 0 valoare medie reprezentativa.2 (6) sau 5.2) Metoda (a) poate Ii utiJizala eta! pentru elemente lzolate cal !?i pentru structurl.tO)::.3 la llrnlta.7 (b) metoda bazata pe curbura norninala. Totusl..8 NOTA 1 .8. Pentru aceasta.3.1. cu conditia ca rigiditatea norninala sa fie estimate de manlsra corespunzatoare.7. analiza turnlzeaza (3.5 Metode de calcul (1) Printre m etodel e de ealeul se numala 0 m etcda ge nerala bazata pe a an aIi Z8 neIinlara de ord inul dol (a se vedea 5.1.Alegerea rnetode] simplifieate (a) sau (b) ee se utillzeaza intr-o tara dala poate fi furnizata de anexa nalionala.14) !?[ in expresia lui lnlocuieste cu : ECd = Ecm etort-detorrnatie ale betonului ~i otslulul indicate de expresia (3.to) MOEQp !vic/Ed este valoarea finala a coeficientulul de fluaj.8. =.Este posibil sa sa defineasea !pel plscand de la momente. a se vedea mal mare sau egal cu 0.8 poate fi utilizata pentru structuri. utlllzand ipoteze realiste privitoare la distributia curburllor. (4) Efectul fluajuluilcurgerii lente poate fi ignorat. (3) Daca MoEqp / MOEd varlaza pe un element sau structura.S.8.1MEd.6) !?ieele doua melode simpllflcate de mai jos : (a) metoda bazata pe rigiditatea norninala. NOTA . metoda indicata la 5.MOEd! NEd ~ h Aici.le ineovoietoare lolale i'vIEqp :.4 este momentul incovoietor de ordinul intai in comblnatia cvasipermanenta de incarcari (SLS) este mornentul incovoietor de ordinul inlai in cornbinatla de lncsrcarl de cal cut (SLU) NOTA .2. dar aceasta n ecestta 0 lteratie ~i a vsrlficare a stabilltali i sub incarea ri evasi perm anente cu rpel = rp( to) . Se tine seama de efectul fluajului/curgerii lente . definite Ia 3. SR EN 1992-1-1 :2004 cP (<><>.E 64 (5.6 Metoda generala adica (l)P Metoda generala este bazata pe a analiza nellnlara lncluzand nelinlaritatile geometriee. Foloslnd diagramele efort-detormatte bazate pe valorile de direct 0 valoare de calcul a incarcarii ultlrne.Momentul nominal de ordinul doi dat de metodele simplifieate (a) ~i (b) este uneori mal mare ea rnornentul corespunzator lnstabllltatil. a S8 vedea 5.8. Se apllca regulile generale pentru analiza nellniara Indicate la 5. fern se inloculeste cu rezlstenta de calcul la compresiune fCd ~I ECrTI se IYr.8. Aceasta are ca seop sa se asigure compatibilitalea rnornentului total cu rszlstenta sectiunil. ceea ce lnsernna a admite CPar indeplinite concomitent conditlile urrnatoare: -cp(oo.8. (3) Metoda (b) esle potrivlta in special pentru elemente lzolate: a se vedea 5. (3) Se pot utlllza relatllle 3.8.2 -A575 . (.20) .7 .in cazul sunt satlsfacute sa nu fie destul 5. a se vedea 5.'in care: '.8 de la 3. neglijarea concomttenta a efectelor de ordlnul doi ~i a fluajului/eurgerli lente poate de acoperitoare. in expresia k.

1 GeneraliUti I "".6 (3) este momentul de lnertie al sectlunli arrnaturiior lala de centrul de greutate al sectiuntl de beton este un coeficlenl ce tine seama de electele fisuraril..-. cu sectiune aarecare. se recornanda sa se utilizeze valorile nom inale ale electele fisurarii. (1) Intr-o analiza de ordinul dol bazata pe rigidilate.7.21) pot Ii luati cu valorlle urrnatoare: 0 Ks = 1 Kc =klk21 (1 + CPaf) (5.6 (3) printr-un factor (1 + CPel). (6) In mod normal. a se vedea 5.8.8.SR EN 1992-1-1 :2004 NOTA .2 Rigldilatea nornlnala poate fi (1) Rigiditatea nom inalc':la elementelor zveite.:: . de interactlunea sol-structura. As/Ac As este aria totala a sectiunil arrnaturllor A.7.2 (2) sau (3).6 (3) este momenlul de inertie al sectiunii drepte este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al otelulul.7.22) in care: peste coeficienlul de armare. sau 0 alia varlatle ra~ionala. esle aria sactlunit de beton 'Pel ests coeflcientul efectiv de fluaj/curgere renta . a se vedea 5.8. valori care tin seam a de Iluajulul/curgerii lente asupra cornportarf globale. conform expresiei (5.grinzi. a se vedea 5. in care We! esle coeficlentul efectlv de fluaj/curgere lenla definit la 5.4.8.i de compatibilitate al daformatiilor relative trebuie satlstacute in mai mulle sectiunl drepte. rigidltstJi la incovoiere.8.7 Metoda bazata pe rigiditatea nomlnala 5.variatie asarnanatoare aceleia a rnornentulul de ordinul unu.1.i de zveltete. placl sau tundatli.. conform expresiei (5.. NOTA .2 (2) sau (3) este un coeficient ce tine seama de contributla arrnaturllor... de exemplu. inlervin in calcul. a se vedea 5. 0 optiune simplificatoare consta in a nu lua in calcul decat seotlunea (sectlunlle) critica (critics) :. na\ionala.8. al nelinlaritatll materialelor :.Aees1 efeet este favorabil ~i poate fi neglljat pentru simplilicarea calcululul.4 kl este un coelicient care deplnde de clasa de rezstenta a betonulul.de asemenea.8. (2) Daca p .7.8.8. (5) Se poate lua in calcul efectul favorabil al participarf betonului inlins. Valoarea (4) in absente unor modele mai rafinate.8.Valoarea lui VeE ee se utilizeaza intr-o lara data poats fi furnizata ceanexa recornandata este Yc~ = 1.23) k2 este un coeficienl care depinde de efortul normal :.24) (5..2. lucrand la oompresiune. calculata Tn rnodul urrnator: (5.i a presupune 0 varlatie rallonala a curburii intre acesle sectiunl .002 coeflclentii ce se utlhzeaza in expresia (5. elementelor ce exernplu.21 ) in care: Ecd fe Es Is este va loa rea de calcul a modulului de elasticitate al betonului. conditiile de echi\ibru :. a S9 vedea 5. fluajul poate fi luat in catcut prin rnultlpllcarea tuturor valorilor detorrnatlilor dlagramei etort-detormatie a betonulul de la 5. 5. se tine searna de (2) Momentul de caloul ce rezwlta se utilizeaza pentru dimensianarea sectluntlor la incovoiere cu fotia axiala asa cum se Indica la 6. Daca este cazul. 5.23) 65 . alfluajului/curgerii lente etc.i al Aceasta S9 apllca.

este coeficientul de zveltete.29) in care: Co este un coeficient care depinde de oistrlbutia momentului de ordinul unu (de exernplu.24) in care: n este torta axlala relativa.25) (3) 0 alternatlva mal simpla este sa se adopts. Tn maniera indicala la 7.6 pentru 0 distribu.3 " (1 + 0.4. la acest tip de elemente.30 s 0. (2) in cazul elementelor izolate cu sectiune constanta supuse unei forte axiale con stante. asa cum 58 indica la 5..B.26) 0 NOTA· Aceasta simpliflcare se poate adopta ca prima itsratle.[1+ (NBIN f3£IJ-1 ] (5.2 (2).01 valorile urrnatoare: K. ca sectiunlle sunt in intregime fisurate. este valoarea de calcul a modulului de elastlcitate. = (3) in cazul elementelor care nu sunt supuse la incarcarl transversale. Tn aceste conditii : I • (5. in ~i de participarea se poate admite rnodul efectiv al (5. Totusl.Valoarea Co= 8 se aplica..ie parabolica :. a (5.B. elementelor cu dubla curbura.20 (5.8.6 (3) este ccelicientul efectiv de tlarnba]: se poate utiliza aceeasi valoare ca pentru stalpl. S. intai cu valoare diferila = NOTA . Co 9. lncluzand momentul de ordinul doi. Esle posibil sa se tina seama de 0 fisurare pariiala betonulul lntlns.27) in care: . De notat ca in anurnlte 66 .7.8.26) general. Penlru coerenta CU ipoteza unui moment de ordinul iniai constant. 5.B. constant. se recomanda sa se ~ina seama de efectele flsurarii elemenlelor adiacente elementului conslderat.20 (5.3 (2)-(3) este efort normal de calcul esle tncarcarea de flambaj bazata pe riglditatea nominata.21 . urrnata apo! de un calcul mai exact asa cum S9 Indica la (2). k2 poate flluat egal cu k2 = nO. Co ::: a pentru un moment de ordinul unu. de asemenea.i Co =: 12 pentru 0 distrlbutie trlunqhrulara slrnetrlca etc.8.8.7. Ecd ({Jel . (4) in structurile static nedeterminate.3.). a se vedea 5. a B S9 vedea 5.8.2 (2) este un coeficient care depinde de distribUi!a momentelor de ordinul unu ~i doi. se adopta Co 8. NEd I (Acted) ). pentru a sirnpllflca. = = 0. daca p ~ 0.5('oel) «. se poate admite 0 distributie sinusoldala a momentulul de ordinul dol. '_'.~H eN 1992·1·1 :2004 k2 = /I' -- A 170 S 0. in expresla (5. momentale de capat de ordinul MOl $1 Mo2l pot Ii inloculte cu un moment de ordinul unu echivalent Mae.. Expresiile (5. de exemplu.~ . a se vedea 5.3 Daca coeficlentul de zvsltete 1\ nu este definit.21). poate 1i exprimat momentui rezultat din calculul de ordinul inial cu expresia : plecand de la M Ed ~M OEt! .3 Coeficient de amplificare al momentelor (1) Momentul total de calcul. conform cu 5. constant.28) in care: MOEd este momentul de ordtnu! intal. Rigiditatea se stablleste pe baza unui betonului: nefavorabile ale nu se aplica.

Pentru alte tipuri de strucluri.2) se indica.31 ) in care: MOEd este momentul de ordinui intai.in cazul elementelor static nedeterminate.8.31) este : (5. Metoda tumtzeaza un moment nominal de ordinul doi bazat pe 0 detormatle.8. 5. a se vedea 5.28) poate fi. timp ce NorA .8..8.pe lunqlrnea efectiva poate Ii luata ca parabollca sau sinusoldala.2 (4) . dlstributia lui M2.3.8. de asemenea.8. a se vedea5. in aceste condltil redusa la : M £d MOE" -1. 59 vedea.8. Expresia (5.5.7.3 este lungimea etecnva.8. 5. in a se vedea S.2 (2) esle momentul nominal de ordinul dol. MeEd este deterrntnat M._ din expresia (5. a se vedea 5.8.8.2 coellcient care deplnde de dlstributla curburilor.3. (2) Momenteie diferite de capat echivalenl MOe: ~i M02 pot Ii inlocuite cu un moment de capat de ordinul inIal (5.(N £<1 / N)B (5. f3 = 1 constituie in mod normal 0 simplilicare 3 rezonablla.3 5.2 (3).::: 1 MOl I. momentul (momentele) de capat peats Ii mal mare decal momentul majorat corsspunzator..8. (2) sau (3) nu se apnea. depinde de condlliHe de capat prin intermediullungimil efective.8.SR EN 1992-1-1 :2004 cazuri.4 M02 Momentele MOl !?i J'vt2 se lau de acelasl semn caca provoaca intindere pe aceeasl fata !?i de semne opuse in caz contrar. de exemplu .unde solicitarea prlnelpala esle momentul incovoietor in elementete de contravantuire. aeeasta fiind la randul el bazata pe lungimea etectlva $i pe curbura maxima estlmata (a sa vedea de asemenea 5..8.1. 0 abordare mal generala. a se vedea 5.7 .8.8.8 5. MOl penlru condlulle reale de capat.33) in care: NEd ~ 11r fo c este forta axlala de calcul 2 esle deformatia e2 = (1/r) la / c este curbura. ce include efectul lmpertecttunllor. in plus.30) (4) se aplica. (3) Momenlul nominal de ordinul doi M. NorA .6 M02 + 0.cum ar Ii structurile contravantulte cu peref structurali sau analoge.4 MOl ~ 0. I Mo21.8.8. In tuncns de zveltete ~i forta axlala.32) Moe = 0. a M2 de asemenea.8. (4) Atunci cand relatille 5.1 (1).1 Metoda bazata pe Generallta]] 0 curbura nominala (1) Acsasta metoda se aptica in special la elemente izolate supuse la 0 forVa axiala constants sl avano o lungime etectlva data (0 (a se vedea 5.5 (4)). calcululul global al unor anumite tipuri de slructuri .8. (2) Momentul de calcul ce rezulta esle utlllzat pentru dlmensionarea axlala asa eum se indica la 6.2 Momente incovoietoare sectlunilor la incovoiere cu fOfta (1) Momentul de calcul este : (5.2).8. 67 . Valoarea maxima a lui MEd este indicata de distributllle lui MOEd ljii M2 . in anexa H (H.

(3) Nu este necesara nici 0 verificare suplimentara daca coeticientf de zvsltete satlstac urrnatoarele doua conditd : 68 . este coeficientul de zveltete. se poate adopta : (5. nbal W= As Ac NEd I (Acted): torta axiala relativa este torta axlala de calcul 1 +w este valoarea lui n corespunzand momentului capabil maxim. Se tine seama de etactul imperfectiunilor numai pe directia unde au eel mal defavorabil elect. C 10 (:= II?)..3 (2) depinde de curbura corespunzand doar momentului de ordinul intai. d este inal\imea utila. se poate presupune ca nbal = 0.34). fara a tine seama de incovoierea obliea.. Daca momentUI de ordinul fnlai esle constant.3 (2).45 d) [yd = fyd / t. (3) Pentru K. = • 5.6 poate de asemenea sa fie utilizata l?i pentru incovoiere obllca. a se vedea de asemenea 5. NOTA .SR EN 1992-1-1 :2004 (4) in cazul unei sectiuni constante. C = B. se recornanda sa se adopte 0 valoare mal mica {8 constituie 0 limila infertoara. in timp 08 C(I in 5. in cazul unei curburi constante.8.. care corespunde unul moment total constant}.35 + fck/200 .8.7.8.3. a se vedea 5.35) (5.36) In care: n:::: NEd nu i ~ .8.Valoarea rr2 corespunde unei distribuWslnusoldale a curburilor.8. a se vedea 5.8.3 (4) 1lro = [yd 1(0. Prevederile care urrneaza se apllca in cazul metodelor simplificate. (4) Se recornanda sa se tina seama de efectul fluajului/curgerii K~ = 1 + (3CfJef . in mod normal. 7) 3 = 5. dar 0 parte este distribuita paralel cu d=(hI2)+is in care is este raza de giratie a sectlunil lotale a arrnaturilor. lente prin interrnedlul coeticientulut : (5.4 As fyd / (Ac fed) este aria totala a sectiunll arrnaturilor este aria sectlunll drepte de belon. d este definit prin: pe tetele opuse. De notat ca c depinde de dlstrlbufla curburii totale. din expresia (5.8.8.:.8. 1 in care: CfJef este coeficientul etecliv de tlua].{I este un coeficient ce liM cant de flua].8. Se acorda 0 atentie deosebita Identifiearil ccrnblnatiei de momente pentru care este dirnenslonata sectlunea elementulul.34) in care: Kr este un coeficient de corectie ce depinde de torta axiala. a se vedea 5.8. se adopta.8. a se vedea 5.. : = ' .3 (3) KI. se ia: (5.4 13 0. (2) 0 prima etapa se poale consta in efectuarea unul caleul separat pe fiecare directie.. (2) Daca toate arrnaturile nu sunt concentrate planul de incovoiere.8.li slmetrtca (incluslv arm area) .1.9 incovolere obUca (1) Metoda generala descrisa la 5.11/150 ).3 Curbura (1) in cazul elementelor cu sectiune constanta !.

ey = MEdy I NEd.d:')O + (M Ed)' MRJ~ M Rily J" s 1 (5.2 (5. include momentul de ordinul dol MEdz este momentul de calcul in raport cu axa z.lb «.2 (6) sau 5.0 2.:.38a) 0. pentru a sectlune rectanqulara echlvalenta Ay. Az sunt coeflclentli de zveltete Ioli dupa axa Y !iii axa z respectiv ~.8 . lncluzand rnornentul de ordlnul dol. Jli .5 1. I bllq in care: b. esle momentul capabil pe dlrectia considerats: este exponentul.1 1.7) satistac una din conditiile urmatoare : ~ (5. include momentul de ordlnul dol NEd este torta axiala actloneaza in comblnatia de incarcari corespunzatoare.7 1.Z lAy S2 relative ezlh ~i eylb (a S8 vedea figura 5. MEdy I NEd.0 0. pentru sectiuni circulate sau eliptice: a = 2 pentru sectluni rectangulare: cu interpolare Ilniara pentru valori intermediare forta axiala de catcul NE.jNRd 8= 0.Definirea excentricltattlor ey ~i Sz (4) Daca nu sun! sattstacuts condltlile indicate de expresiile (5.z S 2 sl r ~ l ~rexcentricitatile e Ih \ e(/:s. Z + ey b I Iz i ~ Iz h Figura 5.3). h ~i e.8.8.SR EN 1992-1-1 :2004 Ay /}.39) In care: MEdzly este momentul de calcul ce actioneaza in raport cu axa conslderata.38) se va tine seama de incovoierea oblica prin integrarea _efectelor de ordinul dol pe fiecare dlrectie (daca nu pot 11neglljate conform cu 5.Jii I excentricitatea in dlrectla z excentricilatea Tn directia y MEd'l este momentul de caloul in raport eu axa Y. iz sunt razele de giratie dupa axa Y $i axa z respecliv <: '. In absen\a unei dimensionari exacte la incovoiere obllca a sectlunll.38b) sunt latirnea si Tnaltimea sectiunll beq = iy' 1 $i heq = i~. ez. se poate adopta urmatorul criteriu simplificat : (M E. I h"cl - "C/ 0.0 69 . }.2 e.

. in cazul grinzilor prefabricate. Metoda B: prevederea de arrnaturl aderente preintinse.::: (2) La verlficarea grinzilor necontravantuite se lau Tn calculo detorrnatle laterala egala cu 1/ 300.. -: ~. l--· ~!' .2) Eleetele preccmprlrnar'l pot fi luate fn calcul ca.2.'='1. se lirniteaza contrfbutia armaturilor pretension ale la ceea ce aduce rezistenta lor suplimenlara dincolo de precomprlrnare. '.de exemplu. in structurile finite.i structurl precornprlmate 5.f~j '! ~~: _~J:.. <.z. (3) Tn general. oactiune sau ca 0 rezlstenta cauzata printr-o detcrmaresi curbare inillale. preeomprimarea se introduce in combinaplle de actiuni definite in EN 1990.:o:::. Aceasta contributie poate Ii calculata in ipoteza ca originea curbei etcrt-detormatte a armaturllor pretensionate este deplasata datorita precornprimarii.t tI I I I §i controla starea armaturitor prln metode nedistructive beton precomprimat pentru a 58 putsa verifiea sau prlmr-o supraveghere corespimzatoare. 1.-.: .1 70 50 §i hlb:::. etcJrnpertectiurrlle geometrice trebuie luate in considerare. in care: lot h b (4) este distanta intre elementele care se opun rasuclrf este lnalilmea totala a grinzH in zona centrala a 101 este la\tmea talpii com primate. I f. ccnslderata ea 0 irnpertectiune geometrica.1 Generalitat! (1)P Acest stan dard trateaza precorn prim area ap licata betonu lui de arm atu ris upuse la lntlndere.~.: tine searna de contravanturea .-~~ ~'.10..~ ~. in calculul structurllor se va tine seams de torsiunea asoclata instabilita\li laterale. Metoda C: aslgurarea uhui acces usor la elementelede :':i. 5.situatii tranzltorii : "..:. pentru veritlcarlle de rezistenta ale sectiunll.<:.5 (5. 70 I I .f. r : 10/ -. (. se poate asigurata de elementele asamblate.10 Elemente §. in cazul grinzilor insuficient contravantuite in structura finita. in cursul transportutui 91 81 montaiufut.SR EN 1992-1-1:2004 NRd '" A~._~ ~::~ti i.. ~. < b . f Metoda 0: demonstrarea de rnaniera satlstacatoare a fiabilltati! arrnaturllor pretensionate. ~ _ . Capacitatea portanta se calculeaza in consecmta.9 lnstabllitatea laterala agrinzi. (6) Pentru evitarea unel cedari fragile.... ."d + AsfYd' torta axiata capablla de calcul a sectiunll eu : Ao aria bruta a ssctiunii As aria sectiunll armaturttor longitudinale. ~...-'" .~ .. (5)P Orice cedare fragils a elemsntului cauzata de ruperea armaturii pretensionate trebuieevitata.40a) ~< b ~ (hi bY''' 3 ~i hlb. se aplica una sau mai mulle dintre metodele de mai jos : Metoda A: prevederea unei arrnarl minime conform cus.40b) I "'t 1 ..~:. ~-.situatil permanente . 5. (3) Efeetele de ordinul dol asociate instabilitatil laterale pot fi neglijate daca sunt satlsracute condniils urrnatoare .(hlht. ea parte a cazurilor de lncarcare §i efeelele et sun! introduse tn momentul §1 Iorta axlala care actloneaza pe ssctlune. lungimea talala a grlnzii.lor zvelte (1)P lnstabtlltatea laterals a grinzHor zvelte trebuie luata in considerare atunci cand aceasta este necesar . (4) Daca ipoteze!e enuntate la (3) de mai SUS.5 (5. cu..

fie datorita unei reduceri a preccrnprlrnarll. daca soar produce 0 cedare.SR EN 1992-1-1 :2004 Metoda E: garantarea ca. (2) Se evita zdrobirea sau despicarea locala a betonulul conform Agrementului Tehnic European respectiv.Valorile Iv. ~i ks ce se utilizeaza recomandate sunt I«J 50% ~i ks 30%. in acest caz.nsionarea integraia.Valorile k3 ce se utlllzaaza Tntr-o lara data pot Ii furnizate de anexa nationala.10.41 ) 1n care: Ap 0= up.8 ~i k2 0. fisurarea soar produce inainte de atingerea rezistentel ultlme.2. Valorile (2) Apllcarea une! forte de precomprimare rnai mare se admite cu eonditia ca torta apllcata de press sa poata fi rnasurata cu exaetitate de ± 5 % din valoarea finala a fortei de precornprirnare.95.1 Forta de pretensionare Forta de pretenslonare in timpul intinderii maxima nu armiiturilor (1)P Forta aplicata arrnaturf pretensiona!e Pmax (torta aplicata la capatul actlv in timpul tensionMi) trebu. NorA .lk} lui k. = = tntr-o tara data pot fi furnizate de anexa nalionala. nu este mai mica (4) Daca pretensionarea se apllca In etape. NOTA .10. sub combinatia de Tncarcari frecvente.max este aria sectlunil arrnaturflor pretensionate este efortul maxim apficat arrnaturf min {k. ~i k2 ce se utillzeaza lntr-o tara data pot fi furnizate sunt k. Valorile (5) Se stablleste sa se limiteze efortul de eompresiune In betonul din structure datorat fortel de precomprimare precum ~i altar lncarcatl ce actioneaza in timpul tenslonaril transferului efortului de preten sian are: (5.42) in care fc~(O este rezlstenta caracteristlca torta de precomprimare. NOTA . (1)P Zdroblrea sau despicarea betonu'ul la capetele elementelor de beton precomprimat prelntlnsa sau postintinsa trebuie svitata. tinand seama de redistrlbuirea momentelor datorita fisurarff.· fpk. ::: 0.10. la compresiune a betonului la tlrnpul t la care se aplica 71 . rezlstenta ceruta pentru beton poate Ii redusa.Valorile recomandate = de anexa nationala. Foqa de pretensionare maxima Pmflx poate crests pana ta k3' fpO. Hezistsnta minima 'em(t) la lim put t este egals cu kt [%] din r~zisten\a betonului ceruta pentru pretension area integrala preoizata in Agrementul Tehnic European. fie datorita unei cresteri a Incarcarilor.2 Limitarea eforturilor unitare in beton cu armature. Valoarea recornandata esle k3 = 0. 5. valoarea poate fi tnterpolata intre ks [%] ~i 100% di n forta de prete.2 5.lk (de exemplu in cazul arrnaturllor preintinse pe standurl tungi.9.ie sa depaseasca a valoarea urmatoare : (5. 5.2. arrnatura cu armatura. cand se produce 0 frecare puternlca neasteptata). NOTA . k2' fpQ. Intre rezistenta minima ~i rezlstsnta betonului ceruta pentru pretensionatea lnteqrala. sub ancorajele arrnaturilor postintinse (3) Rezlsten\a betonului in momentul aplicarii precornprlmarilsau al transterutul decal valoarea minima definlta in Agremenlul Tehnic European respectiv.Metode!e care se folosesc intr-c tara data pot Ii indicate in anexa natlonala.

pierderi datorate reiaxarf pe term en scurll1Pr .45 fck(t) . (ii) inainte de transferul torte] de pretension are la beton: pierdere datorita relaxarf armaturllor ih perioada dintre pretension are ~i transfer.4 ~i 5.orilor (in cazul sarrnelor sau toroanelor curbe) si pierderi datorita lunecarli in ancoraje . se tine seam a de ne-liniarilatea recomandata Oaca efortul de compresiune fluajuluVcurgerillente .t{x) este egala cu torta maxima Pmax aplicata la capatul activ din care se scad pierderlle instantanee ~i pierderile dependente de limp (a se vedea in continuers). dspaseste in perrnanenta 0. Forta de prelensionare medie probablla Pm.t(x) :::: Pmo(x) . torta de pretensionare ~i alunglrea corsspunzatoare a armaturii trabuie verlticate prin rnasurarl.Valoarea kG ce se utillzeaza intr-o tara data poate f fumizata de anexa nationala.0 NOTA· Valorile lui k7 ~i k8 ce sa utllizaaza intr-o lara data pot Ii furnizate de anexa natlonala. Toate pierderile se lau in valoare absoluta. se iau in considerare pierderile dependente de timp I'l.I'l. (2) Valoarea tortei de precomprimare iniii ale Pmo(x) (la timpul t = to) apllcata betonului imedial dupa inlinderea armaturllor ~i lixarea ancorajelor (precomprimare prin postlntindere) sau dupa translarul fortel de precomprimare (precomprimare prln preintlndere) se obtlne scszand din torts de intindere Pma~ pierderlle instantanee [}Pj(x) si nu depasesc valoarea urrnatoare : (5. efortul in momentul transterului poate fl rnarit pane la valoarea ke' fck(r) .4 Pierderl instantanee in cazul preterrslonarll prin preintindere (1) Se lau in considerare urrnatoarele pierderi care se produc in tirnpul tensionarii armaturilor : (I) in tlrnput procesului de tensionare: pierdere datorita frecaril la nlvelul deflect. 5.75 ~i ks 0. lar pierderile reale de etort datorita trecaril trebuie controlate.43) In care: opmo(x) este efortul in arrnatura imedial dupa intindere sau transfer min { k7' fpk.5): .pierderl catorate deformarii elastice a betonului [}Pel . se lau in conslderare.10.1 0.10.10. urrnatoarele pierderi lnstantanee (a se vedea 5.10.Pcmr(x).pierderi datorate lunecarll in ancoraje I'l. Valoarea este ke = 0.6) rezultate datorita Iluajulul/curgerii lente ~i (a contractiel betonului. Valorlle recomandate sunt k7 = 0.7. daca se poate demonstra prin Incercarl sau prin experlenta ca fisurarea longitudinala esle evttata.pierderi datorate au trecanl I1PfI(x) .3 Masurari (1)P in cazul pretension pretensionarea integralarii prin posftntlndere.t(x) la rnornentul t » to se determlna in func~ie de metoda de precornprimare. ka' fpO•1k } .. in plus faia de pierderile instantanee indicate la (3). 5.PC+S+f(x) se vedea 5. pe de-o parte !?i datorlta relaxarli pe termen lung pe de alta parte ~i Pm. NOTA . 5. la precomprimarea prin preintindere sau postintindere.Psl (4) Valoarea medle a tortel de precomprimare Pm.85. = (3) La determinarea pierderilor lnstantanee [}Pi(x).2. dupa caz. 72 .3 Forta de precomprimare (1)P La un tim p precizal t ~i la 0 distan \a (sau Iun9im e de arc) ind icata x de ext rem ita tea acti va a armaturf pretenslonate .SR EN 1992-1-1 :2004 in elementele de beton precomprimat cu arrnatura preintlnsa.10.

NOTA . 5. pierderile din preoomprimare datorlta devia~iilor a 73 . sa se (a se vedea anexa D). este nurnarul de armatur: idenlice Tntinse succesiv. (2) in !ipsa unor indicate tumlzats de un Agrement Tehnic European. (t ) II c: E PI! (t) (5. (2) Aceasta pierdere.5. valorile lui J1 indicate in tabelui 5. Pel.se recomanda.45). ce rezulta din actlunea armaturilor pre-inlinse eliberate din ancoraje. (4) Pentru arrnaturlle pretensionate unghiulare accidentale pot fi neglijate..10.a accidentala pentru arrnaturi interioare (pe unitate de lungime) este la dlstanta.45) In care: e k tJ x este suma devlatlllor unghiulare pe distanta x (lnciterent de directia:.5 5. de asemenea. de la punctul unde Forta de pretensionare este egala cu Pma• (torta la capatul actlv in timpul tensionaril) Valorile lui J1 ~i k sunt Indicate in Agrementul Tahnlc European corespunzator.01 pe metru. de dlstanta intre punctele de reazem ale armaturff.5. Valoarea lui k pentru deviatla unghiulara.005 <: k < 0..1. poate Ii calculate ca 0 pierdere medie in fiecare arrnatura cu relatla : bY :.. exterioare. se poate lua J. 5. Aproximaliv. (3) in ilpsa unor indicate furnlzate de un Agrement Tehnic European. de alungirea armaturli $i de protllul el. de tipul de canal sau de canal :.in cazul unui Iratament termic. valorlle oeviatlllor unghlulare accidentaie k pentru arm atun interioare sun! in general 0..(1) j (n-1)/2n este varlatia efortuluJ in centrul de greutate al arrnaturilor la timpul t este un coeficient egal cu in care n. plerderile datorita contractlel ~i relaxarll sun! modificate ~i sun! lina seama de electele termiee directe (iii) in momentul transterulul tortei de pretensionare la beton: pierdere datorlta delormatiei elastice a betonulul.::: . Valoarea lui J1 deplnde de caracteristlclle de supratata ale arrnaturl'or :.10. asupra betonului. 6 a.ide intensitatea vibrarii utilizate in tirnpul turnaril betonului.44) in care: 1'\0.2 Pierderi datorlta frecarii (1)Pierderile L\P~(x) in arrnaturlle post-intinse datorita trecaril pot Ii estimate cu reia~ia: (5.1 semnullor) este coelicientul de frecare intre arrnatura ~i canal (canal) este devlatla unghiular.SR EN 1992-1-1 :2004 calculate linand seama de aceasta.v j. accidental depinde de calitalea executiel. E A e! r . de prezenta sau nu a ruginii.o: 1/2 1 pentru varlatil datorale actiunilor permanente aplicate dupa precomprimare. in expresia (5. in lungul armaturii.1ale canalulul.10.1 Pierderi instantanee in cazul precornprirnarll prin post1ntindere Pierderi datorita detormatlet instantanee a betonului delorrnatiei betonului datorata intinderii (1) Se ta in calcul pierderea de tensiune corespunzatoare succesive a armaturllor. se pot utlliza.

12 . sub incarcari permanente. jumatate . ta momentul t. Sa determine pentru un efort.10.armaturt atel! Sarma trefilata la reee Toron Bare striate Bare lise 1) in cazul arrnaturhor care ocupa 0.46) in care: esle valoarea absolute a variatlel efortului In armaturi la abscisa x.6 Pierderi dependente de timp pentru armaturl pre §i postTntinse (1) Pierderlle dependente de limp se calouleaza conslderand urmatoarele doua cauze : (a) pierderi datorlta reducerii alungirii armaturllor cauzate de deformarea belonului din Iluajlcurgere lenta ~I contractle. dupa faza de = cp(t.SR EN 1992-1-1:2004 Tabelul 5.17 0. to ) " 1':1 • I' constructle considerata.1 .10 .1). ap Gp(G+Pmo+ 11120) in care ap = Op(G+PmD'+ 11120)este efortul ini~ial in armaturl datorlta torte: de precomprimare lnltiale !?i tncarcarllor cvasipermanen1e este coellclentul de fluaj/curgere lenta la momentul t..3 NorA· HDPE. (oc(G+PmO+IJ. '.18 0. interioare ~i armaturl exterioare neaderente Arrnaturt lnterioa fell Canal de post-lntlnse .33 aproximativ neunsa 0. Acaasta interactlune poate fi luata in calcul de rnaniera generala iiii aproxirnatlva prin intermediul unui eoeficient de reducere de 0. (2) 0 metoda slmpliflcata pentru evaluarea pierderilor dependente de limp la abscisa x sub lncarcarl permanente este indlcata de expresia (5. este valoarea estimate a contractiel. - . in valoare absoiuta: este modulul de alasticitale al otelulul de precemprimare.19 0. din tlua]. ca §i de pierderiie datorita deformarii ancoralulul tnsusl.46). pentru 0 lncarcare la timpul to esle efortul in beton in veclnatatea armaturllor.4(6). este valoarea absolute a variatiei efortulul in armaturi la abscisa x.. dupa caz.. (2) Valerile lunecarf sun! indicate in Agrementul Tehnic European. sste aria sectiunil tuturor arrnaturilor pretensionate la absGisa x este aria sectiunii beton 74 . (b) pierderl cauzate de reducerea efortulul in arrnatura data rita relaxarii. Pierderl in ancoraje (1) in ealeul se \lne seama de pierderile de tensiune datorita lunecarii in aneoraje in timpul operatlei de aneorare dupa Tnlinderea arrnaturllor.5. 5. " NorA . din relaxare. (5. asa cum se indica la 3.i:<Q)).24 .3(9) este modulul de elasticitate al betonulul (tabelul 3.10. sub actlunea greutaW proprii ~I a tortel de preoomprimare ini\iale ca §i a altortncarcari cvaslperrrranente. la momentul t.25 0. .Coeftclentl de frecare p pentru Armaturi pretensionate.1.16 Canal de HDPE! unsa 0. 5..14 0. Valoarea lui ao.3. lunea canslulul - 0.a? poate rezulta pe de-a parte din greutatea propria ~i din Forta de pretensionare lni\iala sau din comblnatia cvasipermanenta de lncarcar] ccnsiderata in totalitatea ei.'. Relaxarea otelulul depinde de deformafia ralativa a betonului din ccntractie fii fluaj . a se vedea 3.8.12 0. contractia ~I relaxare.din sec - Armatun exterioare (ne-aderente) Canal de Canal de olell HDPEI unsa n€lunsa 0.polletilena de inalia densitate.65 0.

46) semn pozitiv.p este momentul de inertia ale sectlunll de beton este distanta dintre centrul de greutate al seetlunli de beton ~i arrnaturlle de precornprlrn are au in expresia (S.Sl1P elem ent.Valorlle lui (sup ~i rinl ce sa ulil!zeaz8 lntr-o lara data pot Ii lurnizate de anexa na\ionala. Valoarea recornandata sste tlap.sup Pk.SR EN 1992-1-1:2004 Ie z.2. sa poata admite 0 valoara llrnlta lnterlcara a detorrnatillor.3 (4) pentru definirea lui Pm.10.Valoaraa lul6ap. Valorile medii se caiculeaza intre sectiunl drepte definite prJn punctele de inflexiune !eoretiee ale armaturlt.t(x) 912.a lntr-o lara data pot fi fumlzate de anexa nallonala. (4) in analiza plastica 9i in analiza ne-llnlara. se utiftzeaza valorile medii ale proprletatilor materialelor.l (x) Pk.Irlf' NOTA ."U? ~i Y nP.7 Considerarea precornpnrnarll in analiza structurala (1) Precomprimarea exterioara poate genera momente de ordlnul dol.. Valorile recomandata sun! y"P.sup = y".uLs ce sa utilizaaza intr-o tara data poate fi fumizata de anaxa nationaia. (2) in structurile static nedetermlnate pot apare momente din etectele secundare ale precomprimarii.48) in care: Pk. Eforturile de compresiune ~i datormatllle relative corespunzatoare I.95 Valorile = 75 . (2) in cazul elementelor precomprimate cu arrnaturl permanent neaderente. 5.lnf:::. valoarea de calcul a tortel de precornprimare poate Ii oetermlnata cu relatia Pd.lP. iar valoarea recomandata sste y.10.8 ca arrnaturile exterioare sunt reetilinii intre dellectori.10.ia in considerare detormatla intregulul element atunei cand se calculeaza cresterea efortulul in otel. Daca S8 face un calcui au secVuni neftsurate.lnl NOTA .sup = fsup ~nf Pm. PmAx) este valoarea caracteristica superioara este valoarea caracteristica mterloara . (3) in analiza Uniara trebuie considerate alai efectele primare cat ~i efectele secundare ale precomprimarii. NOTA . la starea llmlta ultima Efectele precornprlmarf (1) in general.'(x)(a se vedea 5..5).inl ce se ulilizeaz.9 Etectele precornprlrnarll la starea llmlta de serviciu ~i la starea limita de oboseala (1)P Calculele la starea llrnlta de serviciu trebuie sa 1ina seama de varlatnle posibile ale fortei de precomprimare.up = 1.4. (6) Se poate admite 5.05 ~i nnl 0. inainte de injectare arrnaturlle sunt considerate neaderente.0.46) se apllca arrnaturttor pretension ate aderente eu valorile locale ale eforturilor.I(X) = yp' P(l1. efectele secundare ale precornprlrnarli rotaiil plastlce aditicnale ce trebuie introduse in verificarea capacitatil de rotatie. esle in general necesar sa se:. In lipsa unui calcul mai detaliat. pot fi tratate ca (5) Se poate admite existenta unel aderente totale Intre aiel ~i beton dupa inJectarea canalelor arrnaturitor post-intinse.lol 1 . Totusi.8.uLs.P.Valorile y "P.47) (5.pentru arrnaturi preintinse ~i arrnaturl neaderente : r..P. Valoarea de calcul a erestsrll de efort = 6op' y".10. penlru arrnaturl neaderente ea se aplica cu valorile medii ale eforturilor.suP '" 1.. . (5.ULS '" 100 MPa. (3) Expresia (5.\I'. (3) Dace crestsrea 60pd efortulul se calculeaza utilizand starea de deforrnatle a lntregulul Y. recomandate sun! urmatoarele .lnl = 0. pentru precomprimarea exterioara sau pe teats lungimea arrnaturf pentru precomprimareinterioara. inainte de a lua in considerare arice redistribulre de torte ~i de momenta (a se vedea 5. = 5.2 pentru yp).p se obtine apllcand succesiv cceflcientli partlali !iii Y. S9 poate admite ca cresterea efortului de la precomprimarea efectiva pc"mala efortul de la starea limita ultima este llOp.2 ~i YilP. Se definesc doua valori caracterlsliee ale forte] de precomprimare la starea Ilmlta se serviclu : Rk.

(2)P Psretii de contravantulre slabilltatea laterala astructurii.pentru armaturt post-intinse cu arrnaturi aderente : rsup:: 1. 76 .Pentru lnformatli privlnd calcutul planseelor data i?i a pere\ilor de contravantuire. sunt pereti de beton simplu sau de beton armat ce contribule la NOTA .SR EN 1992-1-1 :2004 .90 .11 Calculul pentru anumite elemente structurale particulare (1)P Placile ce rezerna direct pe stalpi sun! definite ca plansee data.! = 0. a se vedea anexa I.10 i?i r". : 5.0.cand se lau rnasuri corespunzatoare (de exemplu masurarsa directs a forte! de pretsnsionare) rsup= (In! = 1.

1. (6) Valorile limita ale detorrnattilor relative adrn ise sun! prezentate in figura 6.1).7 ~i tabelul 3.5. obtinuta imeclat dupa terminarea intinderii. cum ar fi placa comprlmata a grinzilor chesonate. (1)P Prezenta sectlune se apiica zonelar fara oiscontlnuitati ale grinzilor. rnalorata cu deformatia ee rezulta din deform area structurii intre zonele de contact considerate.3 (figura 3. supuse la un elort de compreslune. dupa diagrama efortoetorrnatle utlllzata . detorrnatia arrnaturf intra doua puncta de contact consecutive (ancoraje sau piese de delleetare) ests co stanta.7 (2) ~i 3.J.1. a S9 vedea 5.1..1 incovoiere cu sau fara forta axiala.10.u2.sectlunlle plane raman plane .8. f~~u::! (I!tUl ) (t"c. o ~ .a se vedea 3.10) .2 (figura 3.10.7 . I (2)P Determinarea momentulul capabil ultim al sectlunllor drepte de belon arrnat sau de beton precomprimat se bazeaza pe ipotezele urrnatoare : .3.SR EN 1992-1-1 :2004 Sectlunea 6 Stari llrnlta ultime (SLU) 6. sau 20 mm daca aceasts valoare este mal mare.2.Diagrama defcrmatlllor 77 admise la starea limita ultima . pot fi efectuate conform 6. (3)P Oetorrnatla la compresiune a betonului trebule llrnitata la £'.l ) 19 . sau £cu3.).arrnaturlle aderente (armaturl pentru beton armat sau armaturi pretensionate). S8 admlte ca. plaeilof!?i a altar elemente simllare ale carer sectiunl raman aproxtrnativ plane inainte !?i dupa Incarcare. (4) in cazul sectlunllor drepte cu arrnare sirnetrica. (7) Pentru elemente de beton preoomprimat eu arrnaturi permanent neaderente. (5) in zonele sectlunllor care sunt supuse la 0 lncarcare aproximativ centrica (eth < 0.detormatla llmlta la compresiune a betonului ~~!. se adopta 0 exeentricitate minima eo == h130.8) §i in 3. h esta inaliimea sectiunli.1.deformatia limita la inlindere a arrnaturll ~ .rezlstenta la intindere a betonului este neglijata .6 (7) respectiv.4. Detorrnatllle arrnaturllor pentru beton armat !ili beton precomprimat trebuie limitate la Eud daca aceasta limita exists: a se vedea 3. Oetorrnatla arrnaturii eate egala cu deforrnatla relanva initiaia.deformatla limita la compresiune pura a betonului Figura 6.eforturile in betonul eomprimat se dedue din diagrama etort-deforrnatle de caleul indicate la 3.eval uarea etortu rilor din arm atu rile pretens lonate tln e seama de deform atla lor re lativa ini~iala.1 . (8) in cazul armaturllor pretenslonate exterioare. se lirniteaza detorrnatta medie la compresiune Tn aceasta parte a sectiunii la £c2 (sau EeJ daca se utllizeaza relatia blllnlara din figura 3. Dimensionarea ~i aicatulrea constructiva a zonelor fara discontinuitate a grinzilor !ili placilor ale carer seotiunl nu raman plane dupa lncarcare. A se vedea de asemenea 5. sutera aceleasl detormatil relative ca betonul adiacent . fie ca sun! intinse sau com primate.eforturile in armaturile pentru beton armat saw pentru beton precomprimat se deduc din diagramele de calcul indicate la 3.

lipsi la elemente secundare (de exemplu la buiandrugi cu deschidere ~ 2 m ) care nu contribuie de manlera semnificativa la razistenta ~1 stabilitatea ansarnblulul structurii.c indlcat in expresia (6. (7) Arrnaturlle longitud1nale intinse trsbule sa fie capabile sa preia torta de intindere supfmentara generate de torta taietoare (a se vedea 6.2 • Componentele ~'. (4) Chiar dace nu sunt neeesare armaturl pentru forta taietcare. Aceasta arrnatura minima se poate amite la elemente cum ar 11 placlle (pline. trebuie sa fie mai mica sau eqala cu valoarea maxima adrnlsa VRd. 78 ..2 6.VCCd .•. j. Arrnatura minima poate. provenind din lncarcarlle exterloare aplicate ~j din precomprlmare (arrnaturl aderente saw nul. se prevad armatur: pentru f0l18 taletoare astfel inca! VEd:.3) in arice punct al elementului. fnainte de zdrobirea bielelor comprlrnate tara .ma.2. nu sun! neeesare armaturi rezultate din caleul.2..2. :.SR EN . (6) Suma dintre torta taietoare de calcul ~i contrlbutille talpilor.2.1 ) (3) in zonele elementului in care VEd s VRd. nervurate sau chesonate) atune! cane este posibila redlstribuirea transversala a incarcarllor. VEd .' :'<:>1. pe dlrectla tortel taletoare vartablla in cazul elementelor cu inaltime cu : (2) Hezistsnta la forta taletoare a unui element prevazut cu arrnaturl pentru forta tatetoare este egala (6.8)).Vtd.2) : este valoarea de ealbul a componentei pe directla tortei taietoare a tortei de compresiune.c. Figura 6. (a S6 vedea 6.2.1 Forta taletcare Metoda generallft de verificare (1)P Pentru veriticarl de rezlstenta la torta taietoare se definesc urmatoarele : este torta taietoare capabila de calcul a elementelor armaturl pentru folia taietoare este torta taietoare de calcul care poate fi preluata de arrnstura pantru for\a. se definese de asemenea (a se vedea figura 6. •• '1 La elemente cu Tnallime variabua.c (VRd.. . in cazul unuielement cu talpa comprimata Inclinata este valoarea de calcul a componentei pe directia tortei taletoare a Iortei din armatura lntlnsa. VEd este Iorta talstoare de calcul in sectiunea considerata. de asemenea.3 (7)). la curgere este valoarea de calcul a foriei taietoare maxime ce poate fi preluata de element..1992-1-1 :2004 6. se prevede 0 arrnatura transversal a minima asa cum se indica la 9.2)). VAd (a se vedea expresia (6. (5) In zonele ln care VEd > VRd. in cazul unui element cu talpa intinsa lncllnata.

este cea mai mica latime a sectiunll in zona intinsa... se Iimi teaza cap aci.c este indicata de : (6.~-I-~_!_' ----.a5/Y c). in aceste a zonetorta taleloare capabila este indlcata de : 79 .2. pO!!i furnizate In anexa nallona..3 .Definirea Asl in expresla (6.. . b-d----*i VEd. S9 verif.2 ft-din MPa NEd.\ tea latorta Uiietoa re prin rezistenta la inti nderea beton ul ui. d) dincolo de b.3 (8)). :>' . datorita lncarcaruor exterioare aplicate 9i/sau precomprlrnarit. 2. 2 (9) Atunei cand la partea inferioara a elementului se aplica tncarcart. expresil in care: fck t.2. 1 1.2) (2) Pentruelemente de beton precomprimat cu 0 slngura travee. ests necssarsa se prevada.3N) iii valoarea reeomandata pentru k1 este 0..lntluenta d.a) I I .2a). 6.+-.2 (6) §i 6. in mm NEiAc < 0. . A = ~..lul.'I < O' . torta taietoare capabila in zone fisurate la incovoiere poale II calculata cu expresia (6.c.a/Ye. -.3) P J.e suticiente pe ntru a transrn ite Incarcarsa la partea superioara.1 5.2.. Gcp::. In zonele nefisurate la incovoiere (in care efortul de intindere din inoovoiere este mai mic decal f~lk.elorma\iilor irnpuse asupra N E poate Ii neglljata Ac este aria sectunii drepte a betonului.c este 0. 1'*-1· -. NOTA .sectiunea considersta Figura 6.---- = 1+ 200~ 2.n iii kl ce S9 utiliz:eaza tntr-o lara data.2 Elemente ee nu necesiHi armatur] de calcul la forta taletoare (1) Forta taietoare oapablla de calcul V Rd.a. K este in MPa . se due pana Tndreptul reazemu.2. prelungite pe a lungime . N) 3 '_+--_4_. vatosrea recornandata penlru GAd... in mm2 VAd•c in Newtoni.i Id A .1.0 cu din mm d " holl ASI este aria secliunli arrnaturuor Intlnse.lca faptul ell forta taietoare pe reazem nu depaseste VRd.esle torta axiala actlonand pe sectiune._' 07 . __ r--___.:':'~d + ( sectiunea considerata (8 S9 vedes figura 6.18.• SR EN 1992-1-1:2004 (8) In cazul elementelor supuse preponderent la incarcari uniform dislribuile. Arrnaturtls pentru forla laletoare necesare. in newtoni (NEd>Opentru compreslunej.. vsloarea recomandata pentru Vm1n ests indicata de expresia (6. eu a valoare minima (6. in pi us lata de arm atu ra pentru faria ti:iietoare. care nu au armatura pentru forla taieloare.max (a se vedea de asemenea 6 .0 k::. De asemenea.b) . nu este necesar sa se fad! veriticarl la forta laietoare la a distanta de lata reazernului mal mica cecat d.Velorile lui CAd.. arm atu rl vertical._. (6. Vm.

101 (6. daca acesta este flexibil) aslfel ca O. NEd > la compresiune) ° Pentru sectiunlla drepte la care latlmea variaz~ in functie de inal\ime.6. elortul principal poate fi maxim in alttoc decat la nivelul centrului de greutate..1.. beton precomprimat este dlstsnta de la sectiunea conslderata la originealunglmii de transmltere Ipt2 este Ilmita superioara a lungimii de transrnitere a armaturil conform expresiei (8. d v fod (6 .2.5 b". av / . In acest caz. Reducerea se poate aplica dear daca arrnaturlle lcnpltuolnals 2 sunt ancorats la capacitate in dreptul reazemuluL Pentru a" 5 O..Il pi 2 " I.4· incarcari 80 .lu (b) Consola scurta aplleate in veelnatatea reazernelor Figura 6. = 1. ) 5 in care v este factorul de reducers a reztstentei betonului fisural la foria tsletoare..O lata de diferlte axe ale sectiunil. NOTA . b" ~(j. . a se vedea 12..SR EN 1992·1-1 :. r/.D pentru a. Valoarea recornandata esle tndlcata de: v "" O.< " . VEd s 0.18) ocp ! esle etortui decompresiune in beton la nivelul cenlrului de greulate sub torta axiala datorita tncarcarilcr ~i/sau precornprlrnarll (ocp = NEd lAc in MPa.4) in care: s este rnornentul deinerlie esle la~imea sectiunii la nlvelul centrutui de greutale.0 pentru alte tipuri de armaturi pt. demonstra ca nu sun! fisurate la SLU. I b.I. :.)" s·· . I . (3) Calculul de rezlstenta la forla taleteare conform expresiei (6. ::::.6[1-{o~] (foK in MPa) (6. .6N) '. nu esle necesar pentru sectluri situate rntre reazernsl punctul obtinut din mtersectla dintre axa centrului de greutate 91a dreaota care pleaca de la fa\a intertoara a reazemului sub un unghi de 45°. (a) Grinda eu reazem simp./ .. Reducerea sa poate aplica in verificarealui VRd.0. ::::. 8). prezenta canalelor fiind luata in caloul conform expresiilor (6 .ldinale.3 (2)).17) 1 este momentutstatical supratetei situate deasupra axel ee treoe prin csntrul de greulate. la 0 distants a" de la tata reazemului (sau de la axul aparatuluj de reazem.5d. •c armaturl pre1ntinse . I. se decaleaaa curba inla9uratoare a momentelor cu dlstanta 81 din directia delavorabila {a S6 vedea 9. valoarea minima a fotlei taletoare capablle sestablleste calculandu-se VAd. contrtbufla acsstei 1nearcsri la Iorta U3ietoare VEd poate Ii multiplicata au {3 ::. despre care 59 poate (5) Pentru calcutularmaturtlor langitl.0 (6) Pentru elements lncarcata la partea superioara.2004 VR.zata in anexa nationala. + a.alp· I.Valoaraa lui v ee se utilizeaza intr-o lara data po ate Ii lumi..2d. satisfacs conditla : _. 6)~i (6. Faria taietoare VEd calculata fara aplicarea factorului de reducers {3.5d 5 a" < 2d.• .C in expresia (6.. (4) in cazul general 81 elementelor supuse 16 Tncovoiere cu lorta axiala.3.4).5d. in calcul 59 ia 8" ::. In report cu aceasta axa $.. in zonele fisurate din incovoiere.

Limitele recomandale sunl indicate de expresia (6. se prevad arrnaturl longitudinale la tata Intinsa pentru a prelua torta de intinderelongiludinala datorata tortei taletoars. corespunzatcr momentului incovoletor al elementului.18). la un element de inal\ime constanta. grinzlle cu tncarcan aplicate In veclnatatea reazemelor pot Ii proiectate utilizand modele bazate pe metoda grinzil cu zabrele.3 Elemente la care sunt necesare armatur] pentru torta taletoare I ..7N). adopta valoarea aproximatlva z= O.SA EN 1992-1-1 :2004 7) Ca 0 alternativa. in mod normal. Pentru calculul la foria taletoare a unei sectiuni de beton armat tara foria axlala.3 (2) .5 sunt : a este unghiul intre armaturlle de forta taietoare ~l axul grinzH perpendicular pe direciia fortei taietoare (rnasurat pozitiv asa cum se indica in figura) este unghiut intre biela cornprimata ~i axul griflzli perpendicular pe dlrectla Iortel taietoare Ftd este valoarea de calcul a fortei de Intlrrdere din armature longitudinala Fed este valoarea de calcul al tortei de cornpresluna in beton pe directia axului longitudinal al elementului bw este latimea minima a ssctlunll cuprinse lntre libra intinsa!iii fibra cornprlmata z este bratul de parghie al Iortelor interne. " (1) Calcu!ul elementelor cu arrnaturi pentru !orta taietoare se bazeaza pe un model de grinda cu zaorete (figura 6. definita de expresia (6.biele 19 - libra Intinsa IQ}- armaturl de forla taietoare Figura 6. se poate.5 6. 1 s ctge ~ 2.9d e La elementele cu Arrnaturl pretensionate inclinate.5 (6. in acest caz se aplica 6. IY. cu e NorA· Valorils limila pentru clga ce S8 utnlzeaza tntr-o lara data pot fi furnizate de anexa nationalil.ModeJut de grinda cu zabrele §i notatllle in cazul elementelor arrnaturl pentru f0rtil taletoare 2) Unghiul trebuie limitat . Valorile !imita ale unghiului e al bielelor inclinate sunt indicate la 6.5 .f7M V ~ fibra cornprlmata I§ .2.2. Simbolurile ce apar in figura 6.5).7N) (3) Pentru elemente cu arrnaturl vertlcale pentru foqa taletoars rezlstenta la torta taietoare VAd sste cea mal mica dintre valorlle de mal jos : 81 .

erg (6.8 fyWk in expresia (6.10). se poate reduce valoarea tyWd la 0. for~a taletoare capabila este cea mai mica din valorlle de rnal jos : A"w VR. V Ad.8) vRd •.m".: v.w. Clew aria sectlunii armaturllor pentru faria taietoare dlstanta dintre etrieri rezlstsnta de ealcul a armaturilcr pentru larta taietoare un caeficient de reducere a rezistentel betonului fisurat la farta taletoare un coeficien1 care tine seama de starea de etort in libra cornprirnata NOTA 1 . tlnand seama de arrnaturl.11.A.Daca sa utillzeaza expresia (6.12) (4) in cazul elementelor cu arrnaturi inciinate. 58 poate adopta pentru v.25 penlru 0.6N)) .5 r..'--'(· S f - Im/ (e +ctga ) sm rr . 0. este (6.bN) 2.13) ~i VR". NOTA 4 .Valoareac-. ce se utluzaaza trrtr-o lara dala poate Ii furnizata de Anexa Na\ionala. NOTA .Ocp/fed) pentru 0.u/I'l'" < 0 Sa"".14) NOTA· Aria efectiv8 maxima a arrnaturll de lotta taietoara . e (6) Atunci cand in inima grinzii sunt prevazute canale Injectale de dlametru ep > b./ . -- ASII S . care se utilizeaza tntr-o ~ara dala poate fi !urnizata de anexa natlonala. in care: = crew bw z vt s este este este este este fed/( ctg8 + 198 ) (6.ll.0 fCd (6.eN) in care: a ep este elor1ul de eompresiune mediu in beton datorlta torte! axiale de ealcul rnasurats poziliv.25 fCd < Gcp s 0.aN) 1.9) Asw fywd v. sa calcuteaza adoptandu-se 0 I~Wme nominata a inirnil : bw•l1om = bw - 0.5 fcd <:: ocp <:: 1.Pentru elementele din beton armat sau din beton precomprimat.SR EN 1992-1-1:2004 • (6. NOTA 2 . -. ~ 60 MPa . Nu este necesar sa S8 calc ulaze a cp la 0 distanla mai mica de 0.15) In zonele in care nu sunt dlscontinultati ale lui VEd (de exemplu..ma.fck /200> 0.rn.z v.<I . determinarea arrnaturttor pentru forta taletoare pe 0 lungime elernentara 1= z (etg + Clg a) se poate f<fce utillzandu-se cea mai mica valoare VEd de pe aceasta lungime.. Valoarea recornandata pentru v1 este v (3 S8 vedea expresia (6. VI fed b)l's sin a (5) (6.10.J ctg8 = 1. dace'! efortul de ealcul in arrnaturila pentru forla taietoare este mai mic de 80 % din limita caractsrtstca de elasticitate ~k.ll. torta taietoare capabila VAd. pentru ctg8 = 1. pentru Incarcan uniforme). Valoarea recornandata penlru crew este : 1 pentru structurl fara precomprimare (1 + oc.25 fCd (6. este Indicata de : A""'.ma~ = a"lI'b".Aria etectiva lndicata de : maxima a sectiunf armaturilor pentru forta taietoare Asw. pentn.rna.6 v. = 0.5 d ctg8 de Ia fata reazemu Iui .aN) (6. ~ • f .bN) NOTA 3 .ep exterior al canalului.ctgO .f)) (6. = 0. /8.16) I '~ • in care ep este diametrul defavorabiL rep se determina la nivelui eel mal 82 .r: (ergO + ctga)/(l + ctg '!. ocp $.8).5 fed (6. Acesta se obtlne fad\ndu-se a medie pe toata sactlune de beton.5 (1 .9 pentru 'e}.rJ feo) pentru 0 <.max . iar (6.5 pentru fck> 60 MPa (6_10...Valoarea lui v.

dezvoltat 18 jonctlunea tntre a latura a talpil ~i inlrna este determina! de varfaua [orlei axtals normale (Iongitudinale) in partea de placa constoerata: 83 .5 VEd (elg 6F.. av .clg a) (6.1.75 a. ..0.. ..5d..d calculata indeplineasca expresia (6. I I I \ \. contributia aeestei Incarcari la forts taletoare exterloara VEd poate fi rnlcsorata eLI (3 = a. (6..nom b.6).....max este momentul maxim pe prln mulupllcarea Forta taistoare (8) Pentru elemente la care incarcartle sunt aplicate la partes supsrtoara.--.. V£d asUel calculata. .18) (MEd/z + grlnda.5d.17) este introdusa pentru a tine seama de des pica rea bielelor datorua intinderii transversale.SR EN 1992-1-1:2004 in cazul canalelor captuslte cu canalemelalice injeclate unde qJ< b....4 fara sa S9 aplice factorul de reducere (3 se stablleste sa Farfecarea dintre inima §I talpa secttuntlor T (1) Hezistenta la folie care a placlt poate fi calculate considerand placa formats dintr-un sistern de biele comprimate asociate unor tirantl corespunzand armaturllor Tntinse.0 d.d) e ... valoarea lui VE. 12d. Figura 6... .ma~ tz.5).17) Valoarea 1..~-.. / 8.. I '\ \ \I t [ ~\ 1\ \/\ \ a \\1 /... 6... -.... Reducerea prin {3 se aplica doar arrnaturllor pentru for~a longitudinale sunt ancorate la capacitate Tn dreptul reazemului. se recornanoa sa nu fie mal mare ca MEd... By'::...1. . ?.~ -. nornlnala a inimii se ia egala cu : b".. datorlta Iortel taietoara calculata cu expresia : 6nd= V Ed. Numal lungime de 0....--... la 0 dlstanta BV O. 8~a cum se specifics la 9. in plus.lndepllneste conditla. (7) Forta taietoare suollmentara !J. 2. Daca sunt prevazute arrnaturl transversale corespunzatoare.. vor fl luate in taletoars ~I dear daca arrnaturile arrnaturilor care traverseaza fisurtle inclinate intre zonele tncarcate arrnaturtle de forta taietoare din zona centrals 8 dlstantel avo pe 0 considerare...nd In arrnatunle longltudlnale..6 ~ Armaturi de Pentru Bv < O.qJ (6..2.. poate f1 0...3...~ ..2 in expresia (6... in cazul canalelor neinjectate..19) in care Asw fywd este rezlstenta a se vedea figura 6. se adopta av .-.." . \ I I I 'a ' J · ".. bw.. ..5d::.2 I.. (2) Esle neeesar sa se prevada 0 arm are m lnirrra.. a canale lor captuslte cu plastic §i a armaturllor neaderante. . (3) Efortul de forfecare longitudinal VEd. forta taletoere in travee scurte cu biela cu transmitere directa = 0. aceasta valoare poate fi redvsa la 1.nom = latimea = ti..75~l.. unde MEd.... ....

05..:::38. - A3f' / A . poate Ii deterrninata eu (6.4 (7)) b-. clgO f s 2.2.Notalii pentru [onctiunea intre lnlrna ~i talpa Valoarea maxima ce se poate admite pentru 6)( este egala cu jumatate din distanta dlntre seetiunea de moment nul ~i sectiunea de moment maxim. '''!d. dace aria astlel ob~inuta esle mar mare.(1 cazu' in care Iortecarea Tntre placa ~i inima este cornblnata cu lncovolere transversale.7 este varlatia tortei axJale in placa pe lunglmea . Atunei cano se apnea aarctnl concentrate..22) .::: f . Valorile recomandale. ~.S") 1.SR EN 1992-1-1 :2004 (6. (4) Aria sectiunil expresia: armaturllor transversale pe unitatea de lungime.0 penlru placi cornprirnate (45 f ~ 26.7 . Valoarea recornandata sste k= 0.blele comprimate (a se vedea 6. in llpsa unui calcul mai riguros. (6) Daca VEd este mar mic decal k Incovoiere. nu este neoesara 0 armare in plus lata de cea necesara penlru NorA· Valoarea lui k cese utilizeaza intr-o tara data poate fi lurnizala de anexa nationala... 84 .bare longltudinale ancorate dincolo de proieclla Figura 6.21 ) Pentru a evita zdrobirea bielelor eomprimate in talpa comprlrnata se verifies conform: " VEO S v fcd sin 8f cos 81 (6. NorA .Fd este grosimea placii la [onctiunea cu inima este IUhgimea conslderata. sun! : 1.05.21) sau lumatata din aceasta plus aria necesara pentru incovoiere transversale.)x A A . .25 pentru placi intinse (45" . se platoneaza I1x la distanta intre lncarcarl. ca arie a sectiunil arrnaturtlor se ia valoarea indicate de expresia (6.Domeniul de valort pentru c!g8f ce se utillzsaza intr-o lara data poate fl furnizat de anexa nauonata.6°) 0 e ~ e (5) 1. a se vedea figura 6. As/sf.20) in care: hi 6)( 6. punctului cu 8f B . ctge f s 1.4.

2.24) I I I Tn care: /3 este raportul intre torta axiala (lonqitudlnala) Tn betonul nou si Iorta axiala longitudlnata totala in zona cornprlrnata sau in zona ihtinsa. este pozitiv daca este de compresiune. 6.:: O.2. ln seetiunea in care aeeste arrnaturl sunt neeesare (a se vedea sectiunea (A-A) in figura 6. in afara cenntelor de la 6.23) este valoarea de calcul a efortului de lunecare pe interfata . ~i negativ la intindere.8 .. cu an < 0.Exemple de rosturi de tlJrnal'e (lntertete) 85 . amandoU8 calculate pentru sectiunea considerate este torta axlala transversala este bratul de parghie al Iortelor interne ale sectiunli cornpozlte este latimea lntertetel (a se vedea figura 6.6 fed.1. p=AsJA.2. Atunci cano an este un etart de intindere.25) tn care: c sl P sunt coeficientl care depind de ruqozitatea lnterletei {a se vedea (2») 'ctd este definit la 3.SR EN 1992-1-1 :2004 (7) Arrnatura longitudinala lntlnsa din talpa se aneora dineolo de biela necesara Lransmiterii tortet inapoi la inlma.5 Forlecare in lungul rosturilor de turnare I I (1) La lntertata dintre betoane tumate la indicate diferite.1 pana Ia 6.4.6 (2)P este etortut cauzat de torta axlala minima normala la interfa\a care actloneaza in acelasi timp cu torta de lunecare . efortul de lunecare verifica.7). indicate de : (6. Figura 6. urmatoarele : VEllI ~ VEdi VRJi (6. se ia C (c!d.8) este valoarea de calcul a efortului de lunecare la lnterfa~a : (6.

3 (12)). obtinute prin striere.{.9 .6 . ~t:r.9 . : ~.~.cu pragurl: supratata prezentand dinti ca in figura 6. I6J.9 = (3) Armati. contributia armaturil la eforturilor dinfiecare diaqonala.Rost de turnare cu praguri (dinti) (2) in lipsa unor lnformatf detaliate. conform cu exemplele urmatoare : . corect an carate de a parte i?i de alta a lntertstel AI aria Irnblnari! a definit in flgura 6.rtle transversale (armaturi de caasere) pot Ii repartizate pe zone eu pas constant in lunqul elementului.5 pentru rosturi cu praguri (a se vedea de asemenea 10.. = 86 . cu condltia ca 45° s a s 1350• \'R..Diagrama de forfecare lndlcand arrnatura de coasere necesara (4) Hezistenta la forlecare longitudinala a rosturllor monolrtiza!e intreelemente'de place sau de peretl poate fi calculata asa cum S9 indica la 6.10 . c = 0.r:. +••+•+~•• JIW 111111111111 p fyd 1 1 Ctl sin ex + cos a) Figura 6... Atunci cane lega\ura intre betoanele de varste diferite este asigurata prin arrnaturi (conectori).beton nou ~ beton vechi Figura 6.9.SR EN 1992-1-1 :2004 As aria arrnaturilor ce traverseaza lntertata.ruqoasa : supratata prezentand asperltati de cel pu~in 3 mm Tnal\ime crstantate la circa 40 mm. supratstela sun! clasate in foarte nelede.. asa cum se arata in figura 6. S6 ia c = 0 pentru rostun netede sau rugoase i?i c 0.45 i?i /-1 = 0. v« .~ .50 ~i J1 0.foarte neteda: suprafata turnata in contact cu un tipar de o~el.J ~~.35 si J1 = 0. 0. mase plastice sau lemn tratat special: c:::. t'1~ .5 .2. supratata extrudata sau supratata necolrata lasata fara tratament ulterior dupa vibrare: c = 0. Totusi I atunel cand rastul poate Ii tisurat in mad sernruticativ. nelede.7 .6) pentru for~fli taietoare .neteda: supratata realtzata cu ajutorul colrajelor gllsante. rugoase !iii cu pragurl. spalare sau orice alta metoda ce duce la a comportare echlvalenta : c= 0. inclusiv a armaturllor (daca exists).10 .9l?i limitat astfel: 45° S a S 900 v coeficient de reducere a reztstentel Indica! de expresia (6.25 ~i J1 = 0.5 (1).U poate fi luata egals cu rezultanta ~~•+~++++••+•• t • t ~• t I.. ':•.

l intr-un perets I. In cazul sectlunllor goale.3 (1) Efortul de forfecare din torsiune pura in perele poate Ii obtlnut eu expresia : T. ihdicate la 7.I [f v- SR EN 1992-1-1:2004 (5) Sub incarcari care preduc oboseala sau incarcari dinamice. pentru a evita 0 flsurare excesiva.t . sa se considere sollcitarile de torsiune la slarea limlla ultima. modelate flecare prlntr-o sectlune cu peref sub\iri eohivalenta. . sollcltarlla de torsiune rezulta doar din condltii de compatibilitate lar stabilitatea slructurii nu este determinata de rezlstenta la torsiune. 6. rezistsnta la torsiune a ansarnblulul filnd luata egals cu suma rezistentelor sectlunllor elementare.51mbolurl Ijl definilli utilizate in 6. Tn astfel de cazuri se prevede armarea minima.[ID KjUnia centrelor de greutate [§! Marginea extertoara a sectlunii 19 Acoperirea Figura 6..3 Torsi une 6. valorile lui Irnpart la dol.11 . nu este necesar. sub forma de arrnatur: transversale Illi de bare longitudinale. c indicatela 6.3. Sectiunlle de forma cornplexa. (5) Fiecare sectluns elementara poate fl calculata separat. Sectlunlle pline pot Ii modelate direct prln sectlunl inchise cu pereti subtirl echivalente. cuprlnzand at startle Ilmita ultima cal ~l starile limitlt de serviciu.2. de regula.1 Genera Jita!i (1)P . (3) Hezlstsnta la torslune a unei sectlunl poate Ii calculata pe baza unei sectiuni fnchise cu pereti subtirt. at (2) Atuncl cane.Atunci cand echilibrul static al unei structurl depinde de rezistenta la torsiune a unor elemente componente. (4) Distributia momentelor de torstune Tn sectiunile elementare 58 face proportlonal cu rigiditatea la torsiune a sectlunii lor nefisurate. se prooedeaza la 0 verificare complete la torsfune.26) k Forta taletoare tanqenta V Ed. din lorsiune este : (6. se limiteaza grosimea peretilor ficlivi 1a grosimea reala a peretlior sectlunll. in structurHe static nedetertninata. cum sunt sectiunile T.3.3 ~i 9.27) in care: 87 .5(1) se " 6.1 2A (6.2 Metoda de calcul _./ 1: 1. pot fi mal inlai descompuse in sectiuni elementare. =_E_ "1. in care echillbrul este aSigurat de un flux inch is de eforturi de forfecare.2.

Poate Ii luata egal. In general. . pentru determ inarea lui VRd.max.i .9) este valoarea maxima a forie.i taletoare capabile de calcul conform expresillor (6. '._e disponibHa.5) in zonele cemprirnate. in cazul sectlunllor goale.29) ./" yd j' L.Iongitudihale pot Ii red use proportional eu [orta de campresiur.1 IT {I.2 (6) ii a~wde expresia (6." Akt.1 .1 IV Rd .2 .auga celorlalte armaturt.cu A/v.2.2 (4). lncluzand partea goals este pertmetrulextsrlor al seciiunli este lungimea peretelul I.! 88 . arrnaturile .11) este aria interioara a liniel centrelor de greu!ale a peretllor.. (3) Aria sectlunli arrnaturllor longiludinale pentru torsiune '" A .f.ma ::.14). Valorile limita ale lui e indicatela 6. care poate 1i oeterrninat luandu-se se deduce din expresla (6. ) 9 sau (6. armaturile longilud.... = 2va.ma~ este momentul de torsiune de calcul este torts axlala de caleul este momentul de torsiune capabil de caleul indica! de: (6.31).ti.nimii (5) Sectlunlle pllne.30) TRd. atat pentru sectiuni pline cat gilpentru sectiuni tuoulare. Ilk r al se ealculeaza cu expresia: (6. aproximativ rectangulare nu neceslta decal arrnarea minima (a se vedea 9.max se poate utillza rn!reaga 'I. arrnaturile longilvdinale de torsiune S9 ad.£. definita prin distanta intre punctele delnterseetle a peretilor adlacenf A " u 2i - (2) Efectele torslunllsl aJe fortei U~ietoarese pot suprapune. incluzand partea .2) (I F .. ar pentru sectiuni mici.! sin Beos e in care v este indicat in 6. in care: TRd.3 (2) se aplica in intregime in cazul sellcltartlor combinate de torsiuns ou lorta taietoare. dar nu mal mica decal dublul otstantel intre marqlnea exterlcara $i axa arrnaturilor longitudinale.3.ft..2.goals este efortulunitar langent din torsiune in peretele i este grosimea peretelui llctiv. este hrnttata la grosimea reala a peretelui este aria talala a sectlunii delimitate de perimetrulexterior. (6.SR EN 1992" 1~1:2004 este momenlul de torsiune de caleul (ase vedea figura 6.Wmea i."I.ma. Pentru a nu se depasi aceasta reztstentase Irrdeplineste conditia urmatcare: T£. +V.inale se dlstribuie pe lungimea 21. Rezlsl!enta unui element supus la sollcltarl combinate de torsiune cu faria taletoare se determina conform 6. (4) Rezistenta unui element supus la scllcitarl de torslune cu farta taietoareeste limita!s de rezlstenta bielelor de beton..fuand aceeasi inclinare e a bielelor. In zonele intinse.28) = TEd ergO 2Ak este lirnlta de elastieitate de calcul a arrnaturllor longitudinale Asl in care: Uk fYe! este perimetrut supraletel Ax q este unghiul bielelor oomprrnate (a se vedea figura6. acsstea pot f d concentrate ta capetele acestei lungimL .c VRCI.1) 1 daca se respecta conditla urmatoare : (6. In care: TEd ' VEd TRd. in cazu I sectiun ilor pi ine.c este rnornentul de fisurare la torsiune.. .

(1) Pentru sectiuni inehise eu pereti subtiri ~i sectiuni pline. (2) Pentru seetluni eu peretl subtlri.arie de calcul. cazul sectiunl'or 'foarte zve\te. I (3) in figura 6. de oblcel. a dalelor chesonate ou sectlune plina in dreptul stalptlor l?i a Iundatiilor. de f:} = arctan = 26. Incarcarea din interlorul canturului de calcul I 89 .-. in toate cazurlle. Aoad. de referinta u.3 Torsiune Impledlcata poate fi. aria lncarcata Aload reont alt contur de calcul " ~--------------------------------------- . cum sun! talpile de fundatii.2 i?i acopera strapungerea pllne. in princtplu pentru cazul lncarcarllor uniform distrlbuite. lQI.12 se prezinta un model adecvat pentru verificarea la strapungere la starea lim ita ultim a • ~} sectiunea referinla de calcul.4 Stdipungere 6.. lar in alte cazuri pe baza unui model de grinda eu zabrele. a unei dale sau a unei tundatil.. tarsiunea Irnpiedlcata neglijata. in anumite cazurl particulare. (5) Regulile definite la 6. in 6. I I§ .6° (1/2) . contur de calcul. calculul se etectueaza pe baza unui model de retea de grinzi. c . I b) Vedere in plan Figura 6. deschise. Daca sun! neeesare armaturt de strapungere. poate Ii necesar ca torslunea Irnpledicata sa lie tuata in ccnsiderars. nurntta arie Inoarcata.. dalelor (2)P Strapunqerea poate rezulta dintr-o lncarcare concentrate sau dintr-o reactiune apllcata unei arii relativ miei. se gasel?te un alt cantur Uout.3. ~ .4 sunt formulate.Model pentru verificarea Ia strapunqere la starea limlta ultima (4) Verificarea rezistentel la strapunqere se face la fata staipulul ~i pe conturul decalcul.. a) Sectiune ~ ~_~ ~_~~ ~. de referin1a Aeon! [9. calculul se efectueaza dupa regulile de la ineovoiere eu 101\8axlala ~i de la forla taietoare.SR EN 1992-1-1 :2004 I 6. .4. - - --. ~ ..12 .ef la dlstanta la care nu mai sunt neeesare arrnaturl pentru strapunge~e.. referinta u. ~r ~ .1 Generalitali (1)P Aegulile acestel seetiunl completeaza pe eele Indicate in 6.

~r---.. ca pozitla conturutul de calcul.Tipuri de contururi de calcul de reterlnta in jurul ariilor incarcate inaltimea utila a dalei este considerata constanta ~i poate fi luata egala cu : .. de relerinta U1 este sltuat la 0 distanta 2... .14 . u.i poate fi scazuta atunci cand se deterrnina etortului capabil de calculla strapungere.. partea din conturul de calcul cuprlnsa Intra doua tangente ~i gol. sunt inal~imile utile pentru armaturl in coua dlrectii ortoqonale. ~ gal in plqc~ Figura 6. (2) Se consioera contururi de calcul la 0 oistanta mal mica de 2d daca torta concentrate este achlllbrata de 0 presiune ridicata (de exemplu presiunea pamantului pe 0 furtdatls). \ / Lit I ./ .14).. 90 .. se traseaza astlel incal sa 58 minimizeze lunglmea sa (a se vedea figura 6.. 2d ~~ I \ \ I I 1 \ bz I \ "-"_I ...2004 contribuie la rezistenta sistemului structural :.13 .15 in rnasura in care perimetrul care rezulta (scazandu58 marginile llbere) este inferior celor obtinute dupa (1) 9i (2) de mal sus. dell ~ ----""--2-- (£I. cu 6d.Odde aria lncarcats . \ -...13)... in mod norm al. daca distanta cea mai mica tntre canturul ariei lncarcate §i marginea golului este mal mica sau egala.. 6./ . parnlte din csntrul ariel incarcate ests constderata ca neparticipanta (a se vedea figura 6.. --- I / "..SR EN 1992-1-1 . de referi. .Contur de calcul in vsclnatatea unui gal (4) In cazul unel aril incarcate situate in vecinatatsa unel margini sau a unui cott S9 va 81ege un contur de calcul asernanator celorindicats in figura 6..nla valoarea '-~ (1) Se adm tte. sau de eteclele unei tncaroarl sau 0 reactlune la 0 olstanta interioara sau egala cu 2d de canturul ariel lncarcate.2 Distribulia de incircari ~I conturul de calcul.. ".4...32) In care dy ~i o..-h{ LJ \ I . +t(_) (6. 2d . (3) in cazul ariilor Incarcate situate in vecinatatea unor goluri. I \ I " Figura 6.

..measectlunll de calcul in cazul unel Uilpi de grosime variabilii (7) Aile conlururi q.33) = 2d + IH + O. la care IH < 2hH (a se vedea flgura 6. nu esle necesara 0 verificare a eforturilor de strapunqere conform cu 6. (6) Ssctiunea de calcul este sectlunaa care urmeaza conturul de calcul !?i care se intinde pe inal~imea utila d. dar nu in trepte. (conI.SR EN 199.15 . Inaltlrnea ulila peats f luata egala cu grosimea la oonturu! ariel tncarcate. au aceeast forma ca aceea a conturului supratetei de catcut de referin~a.1. Pentru dalele sau talpile de Iundatie cu grosime varlaona.rgini sau a unui colt (5) in cazui ariilor tncarcate situate in vsctnatatea unel margin. asa cum se indica in figura 6.16 . Pentru dalele de grosime constanta.inal~. sectiunea de calcu! este perpendiculara pe planul median al dalel.Se 91 . adica la a distanta mai mica de d. se prsvad armaturi specials de margine. a se vedea 9. I -- -- ]3 d I 2d i- II / ------_. (8) in cazu! dalelor cu capiteluri clroulare. \ \ 2cJ /j / I h· 1 U 1 1 r·..16.Contururi de calcul de referinta pentru arii tncarcate in veclnatatea unei ma.2-1-1 :2004 --.U1 .----3' • \ \ 1 2d ------3" ... poate Ii luata egala cu : (6. UI / r. Distanta de la aceasta ssctlune (con! la Iinia mediana a stalpului. §] aria indkcala B ~ arctan (1/2) d Figura 6.3.17).4." 2d Figura 6. la lnterlorul sau la exteriorul suprafetei de calcu'. sau a unui colt.3 decat pentru 0 sectiune de calcul srtuata la exteriorul capitelului.4.

.r-: ---C/-"I I " ~..SR EN 1992·1·1:2004 in care: IH este distanta de la tata stalpului la marginea oapitelulul este diametrul stalpulul circular c B= arctan (1/2 .. dlstantele de la axul stalpulul la sectiunlle de calcul din figura 6.. se verltlca ssctluni de calcul 10) Prevederile de la 6.17).17 • Oala cu capltel.37) = 2(d r .34) (6.ext I'oont.fll (6.Od 'cont + 2/H2. IH -c 2. '- [E] / ) Ie = 26.5c + hH) +O. de poate fl luata egals cu cea mal ~"'II = 2d + O.2 ~i 6..6" 2 IH < ~ . (11) in cazul stalpilor circulari.rll = IH + 2d + O. {:_.69Ji: Ir1 (9) in cazui dalelor cu capite I la care atat in capitel cal ~i in placa.3 se aplica.. + 2/Hb k mica dintre valorile urmatoare : = =~ un capitel rectangular !?I IH < 2.Dala cu capitel.Sc fconl ex! roont.arlatncarcata Aoad Figura 6.4. cu d luat egal cu aH conform figurii 6. .18.\9r ._ ~i (6. !?i '2 (/1 c. > 2hH (a se vedea figura 6..in! I I .S6. IH > 2( d + hH) 92 ..18).18 .sscttune de calcul de referinla [§ .ext rcom. /1 ~ k).'1'/1/ = 2(/ + O. fconl.. valoarea lui (a se vedea figura 6.36) (6.6'1 ~ ~} sectiunl 1M> 2(d + hH) de ealcul de retarinl§.35) '. 6.0 hH in cazul unul stalp rectangular cu dimensiuni I. de asemenea..[i1. :. " . pentru slaipi circular: I§- aria lncarcata Aoad Figura 6.18 pot Ii luate egale cu : 'cont. la verificarile efectuate in capital.4.

care poate fj luat egal cu (dy + dz}/2 cu dy.4.36) in care: d este Inaltirnea ulila medie a dalei. se gase~te un alt lndepartat Uout. dlstantele de la axul stalpulul la sectiurtile de calcul din figura 6.5..SR EN 1992-1-1:2004 (10) Prevederile de la 6.nta 93 . de calcul de contur.18 pot fi luate egale cu : 'conl.2 ~i 6. lual egal eu cfH conform figurii 6.ext (cont.4.'.lnt = IH + 2d + O. (3) Daca reactlunea din reazem este excentrica in raport cu conturul de calcul.5c (6.. cu d (11) in cazul stalpllor circular'. de asemenea.5c 6.18..39) Tn care: U1 esta perimetrul conturului de caleul de reter.ef dincolo de care nu mal sun! neeesare arrnaturi pentru strapunpere.3 Calculul rezlstentel la strapunqere (1)P Metoda de calcul se bazeaza pe verificari efectuate la tata stal. se prevad arrnaturt de strapunqere conform cu 6.pului ~i pe conturul referin1a Ul .37) = 2(d+ hH) +O.3 se aplica.4.i VEt! (6.'11. dz inattimlle utile Ui in dlrectiile y ~1z ale sectiunli de calcul este perimetrul conturului de ealcul considerat •~ II't {3 este indicat de : fJ = 1+ k M E. efortul unitar de strapunqere nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima a rezistentel la strapunqere : (b) Nu sunt necesare arrnaturi de strapunqere daca : (c) Daca \JEd este mal mare ca vl1t1•c pentru sectlunea de calcul conslderata.1.1. Daca sunt neeesare arrnaturl pentru strapungere. urmatoarele valori de caleul ale rezlstentelor la strapunpere [MPa] in lungul sectiunllor de \.36) (6. efortul unitar maxim de strapunqers se ia: (6. este valoarea de caleul a rezlstentei la strapunqere a unei dale eu armatur! de sfrapunqere in lungul sectiurtli de calcul considerate este valoarea maxima de caleul a rezlstentet la strapunqere in lungul sectiunf de calcul considerate (2) Se efeclueze veriticarlle urmatoare: (a) in lungul conturulul stalpului sau al conturului ariei lncarcate.4. la verificarlte efectuate in capitel. rnai Se definesc calcul : este valoarea de calcul a reztstentel la strapunqere a unei dale fara armatun de strapunqere in lungul sectiunii de ealcul considerate \'11.

Hepartttlaefcrturllcr 1 Pentru unstalp rectangular: [cnctiunea intre de forfecare datoriUi unui moment neechHibrat 0 dala ~i un staJp Interlor la . 2 -in care: 01 ..60 2. + 4c. 1 + c.J (6.Valorile lui k pentru arlt inca reate rectangulare k :S 0. atunei cand excentricitatea perpendiculara pe marginea dalei (rezultand dintr-un moment lala de axa paralela cu aceasta) este tndreptata catre .6.. + 16{ /1 + ? ..70 ~3. . e (6. 92·1 ·1 :2004 9 k este un coeficient care depinde de ra)Jortul dimensiunil.1 .r D+4d . c/.1) corespunde unei reparti\ii a etorturllor de forfecars asa cum este roprezentata in figura 6.8 (:J +(.S R EN 1.0 0.0 ::: 1 + Q. 1 94 . .-. . -.5 0. -c. se poate JH+l. :.43) in care: ey §i ez sunt excentricitaiUe MEal VEd d u pa axa y §i axa z respectiv by §i bz SUn! dlrnensiunlte conturului de ealcul (a se vedea Figura 6. 9 . atunoi cand mcarceree utlllza urmatoarea expresie aproxirnauva pentru f3 : este excentrlca pe doua directii.41 ) C'2 este dimensiunea stalpului paralela cu excentricitatea incarcarii este dim ensi unea statpu luI perpe ndicu lara cu excentricltatea lncarca rll Pentru stalpl circulari interiori. _}tel WI . .80 Figura 6....42) in care: 0 este dlametrul stalpului circular Pentru stalp rectangular interior.. ::: ~eldl o dl " (6. (4) Pentru [onctiunlle stalpllor marginall cu dala. . f3 este indicat de : .19.0 0.45 1...13) NorA· '""~": I'"_:' ' ey rszulta dlntr-un moment Iala de axa z ~i ez cintr-un moment lala de axa y. (6. este Iunctie de perimetrul conturului de calcul de referinia UI : WI WI...40) e este lungimea elernentara a conturului este dlstanta lui dl de la axa laia de care aetioneaza mo~entul MEd' .. -c ..... .or 01 §i c2 ale stalpulul: valoarea sa este furrctie de proportia momentului neschillbrat transrnis prin tcrtecare neunitorrna si prin incovoiere §i torsiuna (a se vedea tabelul 6.0 0. Tabelul6.. _..

Perimetru Atunei cand exista excentricitatl urrnatoare : conturului de calcul.39)..39)._--+ 2d Cl --J--.20 b).' I ..' .. in acest caz : f3.5C2 -'--_... cu c.I 2d ::.20 a» este excentricitatea paralela cu marginea dalei.· pe eele doua dlrectii ortogonale.· epar k W.13) Pentru un stalp rectangular ca Tnfigura 6. \ C2 I 2d U. Valorile recoma. rezultand dintr-un moment fata de 0 axa perpendiculara pe marginea dalej poate fi deterrnlnat cu aJutorul tabelului 6.1 Tnlocuind raportul C1/0.. 95 .5 _ O.d + 8d~ + mlc: (6.. daca excentrieitatea este oatre interlorul dalei. asa cum ests delinit in figura 6.:. (5) in cazul jonotlunllcr stalpilor de colt. UI' cu marginea). H'l = ~ + CIC2 + 4c.20 a) : .20 . se pot utillza valori aproximative pentru ~. u. se admite ea efortul de strapunqere este uniform repartizat in lungul conturului de calcul de referinta redus U"./2c2 este calculat pentru perimetrul de referlnta V1 (a se vedea figura 6.5d ... de referinta redus u.21 N.:..SR EN 1992-1-1 :2004 interior ~i cand nu exlsta excentrici1ate in cealalta dlrectie (paralela strapunqere poate fi considerat ca uniform repartizat in lungul conturului 6..15) este perlmetrul conturului de calcul de reterinta redus (a se vedea figura 6.d s 1 ...5c· b) stalp de colt a) stalp marginal Figura 6.--------.1. se apllca expresia (6.44) in care: u.ndate sunt Indicate in figura 6. NOTA· Valorlle lui ~ ce se utillzeaza lrttr-o lara data pot fi furnizate de anexa natlonala. efortul de cum se indica in figura :_.46) este lndreptata spre exterior.. _!i_ III' (6. Pentru calculul lui W" exeentricitatea e se mascara din eentrul de greutate al conturulul de calcul.O.20(a). Daca excentrlcitatea (6) Pentru strueturl la care stabllitatea laterals nu deplnde de efectul de cadru intre dale ~i stalpl ~i unde deschiderea traveelor adiacente nu dlfera eu mal mult de 25 %. f3 poate fi determinat cu expresia (6.45) Daca excentricitatea perpendiculara pe marglnea dalel nu este tndreptata caire interior se aplica expresia (6. este perimetrul conturului de calcul de reterinta (a 58 vedea figura 6.

. Ph... va Iori rnedil pe 0 latim e de placa egala ou lati mea stalpu lui plus 3 d de 0 parte ~i de alta Ocp::: (ocy + cu acz)/2.stalp 19 .c .Valori recomandate pentru 13 (7) Atunci cand se aplica 0 lncarcare concentrata in vecinatataa unul slalp ce sustins un plan~eu dala.2. ~ stalp !nterior marginal '.. 200 < 2 a in mm d-.SA EN 1992-1-1 :2004 .c esle expresia (6. u.18/yo.. . Forta axiala poate rezulta dintr-o Incareara sxterloara sau din precomprimare.15 .~ ~- A c: NEdy.47) in care: f~k esle in MPa k: =J + PI Ply.. Ply ~i Ph. kl = 0. caca esle cazul.ere a unei dale in seetlunea de calcul de referinta se determine conform eu 6. se calculsaza ca.21 N . eforturile normale in betan in sectlunsa crltlca in direci!ile Y !iii z (MPa.. 6.-.4. A C)" ~I • U . utiltzeaza lntr-o lara data pot Ii furnizate de anexa najionala. aria sectiunll de beton care corespunde tortel NEd luate in calcul S6 CAdc NOTA ..4 stalp de colt : [[] _ ~ [8J : .1. pozitive la compresiune : I• acy ael.Valorlle lui CRd.5 . (9) Componenta verticala Vpd din arrnaturlle pretension ate inclina!e oe traverseaza ssctlune de calcul poate fi luata in calcul ca actiune tavorablla. .2 (6)... nu se apllca. NEdz .4 Hezistenta la strapungere a dale10r ~i talpllor de smlpi fara arrnaturt pentru fo~ taietoare (1) Hezistenta la strapung.4.n ~i k.02 = JPly se refeIa la arrnaturlle intinse aderenle in duectilte y ~i z respecliv..3N) in care S8 la. Figura 6. _ • N£d. . reducerea rezlstentel prevazuta la 6. Valoare de calcul a rezlstsntel la strapunqere [MPa] este lndlcata de: (6..3 (8) dupa eaz.2. = D. ~ p = 1. valoarea racomandata pentru Vm'M este indicate de (2) Hszistenta la strapunqere a bazelar de stalp eel mull 2dde Ie lata stalpului. (8) Forta de strapunqere VEd intr-o tundatie lzolata poate fi reousa datorlta actlunli favorabile a praslunii psrnantulu'.ungul unor contururi de calcul situate la 96 . sau la 6.. Ac tortele axiale ce actloneaza pe latimile de placa asociate stalpllor.2. N .. . P/~ < 0.. ! I~= 1.. Vm. S8 verifica in I.@J ' .Ed -.. ce Valoarea recornandata pentru CF1d. p =1 . [[f..

25 d:s.SR EN 1992-1-1 :2004 in cazul unei tncarcart centrice.4(1) definit in 6./1 VEil.20 \' a se vedea expresia 6. c. fywd [MPaj este media Tnaliimllor utile Tn directlile ortogonale [rnrn] este unghiul intra armaturue strapunqere ~i planul daleL Daca se prevede un slngur rand de bare incllnate.51) in care k este deflnit in 6.4.6 (3 a se vedea 6..4(1) in cazul unei tncarcarl excentrice VEl = 'lid V£e/. (4) ~i (5) = c.52) raportul dis. (3) ill vecinstatea stalpulul. ~ + 3d:::. + ~ sun! dimensiunile stalpului asa cum se prez'nta in Figura 6.-l.67.er 'ywd. se calculeaza conform expresiei (6. (2) Cerintele in ceea ee prlveste dispunerea arrnatuntor de strapunqere sunt indicate in 9.4.4. rezistenta la strapunqsre se llmlteaza la : _ j3VEd < V£d - -.3 (3) sau (4) dupa cazul considerat ~i W este similar lui W1 dar pentru conturul u. VRd.5 Hezistenta la strapungere a dalelor §ol talpilor de stalpi cu armaturl pentru fof13 taietoare a (1) Atunci cand sunt necesare arrnaturi de strapunoere.52) : (6.48) in care: VEd IIVEd este Iorta taietoare aphcata este valoarea neta a Iortel de reactiuns vertlcala din mterlorul conlurului de cal cui considerat. atunei in expresia (6.49) (6. 0 + 2c1 pentru un stalp de colt u{J == 3d:::.C Vmln k este esle este esle distanta de la fata stalpulul la conturul de caloul considerat definit In 6.3 (3).52) in care: Asw s.te" [l+k /vi £. fywd. valoarea neta a fortei ce actioneaza esle : (6.4.4. adtca reactiunea solulul mai putln greutatea proprie a fundatiei (6.3.4.HOC. se ia 0.ef a d este aria unui perimetru al arrnaturii de strapunqere In jurul stalpulu] [mm2) este distanta radialill a perimetrelor de arrnaturl de strapunqera [mm] este rezistenta etectiva de calcul a armaturnor de strapunqere.50) in care: a CRd. ~ 97 . 6. cu ::::250+ 0.mlW ] (6.m"x (6.53) unde penlru un stalp interior Uo perimetrul stalpulul pentru un stalp marginal Uo ::.4.4(1) definit in 6.

r 00 CI 00 0 .6. A se vedea de asemenea 9.-"""'.23). fara intindere transversal a 98 .~' - .LI Produse cu Marca Inregistrata.54) Cel mal indepartat perimetru al armaturf de strapunpere se arnplaseaza egala cu kd in interiorullui Uou! (sau Uout._--.22 . (6.. 6.3.. > 2d "'..x ~ eferturi de compresiune un efert transversal transversale sau nicl Figura 6.e[ Figura 6.S \' ltd . .J I I I (=J URd.. valoarea valoarea 5) Atunci cand se utillzeaza ca arrnaturl pentru strapunqere vR(i.. .55) (a se vedea figura 6. (l "'tIt .5..nexa naiJonala. in vecinatatea unor sarcini concentrate sau stare de eforturi plana). Valoarea -..1 Genera Iitati (1)P Atunci cand exlsta 0 distrlbutie ne-llniara a detorrnatlllor relative (reazeme."..4.i'_~ la 0 distants mai mica sau de a. D. I I .e! a se vedea flgura 6.6N).2 Biele .rna...Hezlstenta de calcul a bielelor de beton. .. NOTA· Valoarea lui k ce se utlllzeaza lntr-o tara data poate Ii lurnizata reeomandataeste k= 1.SR EN 1992-1-1 :2004 NOTA .. . .._ ~.5 Dimensionare cu ajutorul modelelor blsle-tlrantl 6. [6] kd lliJ.mn= (4) Conturul de calcul Llou!(sau UoLll..unde v esle indical de expresia (6.-' ocoO~OOOOD ~~~ 00'0 " • " gOOC~ooooo e 000 " 'y 0 ~"D I aa 0 0 O~:I 000 000 " -..--- . se determina prin incercarl conform Agrementului Tehnic European corespunzator.'..I. . .23 . \.Contururi de calcul pentru stalpl interiori 6.Valoarea lui I'N. se pot folosi modele biele-tirantl (a se vedea de asemenea 5. Uou! .~ [K] Contur [[I Contur UOlJl. ~ .22) de la care nu mai sunt necesare arrnaturl de strapunqere se determine cu expresia (6. (1) Hezistenta de calcul a unei biele de belon lntr-o zona cu etorturl transversale de com presiune sau lara eforturi transversale de compresiune poate f calculata cu expresia (6. .4).5.. .. • . . 000 000 v'd ' -' -' ."-.n~l~ ce se utllizeaza intr-o tara data poate fi furnlzata de anexa natlonala.ef a se vedea figura 6.5. recornandata esta vRd. .54) : .22).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful