Bazele contabilităţii

=========================================================

CUPRINS

Capitolul I
Statutul contabilităţii şi utilizatorii informaţiei contabile.......................

2

Capitolul II
Sistemul normativ al contabilităţii şi armonizarea contabilă internaţională.............................................................................................. .

7

Capitolul III
Întreprinderea şi fluxurile economice..................................................

10

Capitolul IV
Obiectul şi principiile contabilităţii......................................................

16

Capitolul V
Reprezentarea întreprinderii prin imagini contabile de sinteză...........

23

Capitolul VI
Contul şi balanţa conturilor – modele de reprezentare a vieţii întreprinderii...............................................................................................

49

Capitolul VII
Inventarierea patrimoniului ca procedeu al metodei contabilităţii........

58

Capitolul VIII
Evaluarea patrimoniului ca procedeu al metodei contabilităţii.............

60

Capitolul IX
Utilizarea modelelor şi procedurilor contabile în contabilitatea curentă..........................................................................................................

64

Capitolul X
Documentele contabile şi principiul justificării faptelor.........................

87

1

Bazele contabilităţii
=========================================================

CAPITOLUL I Statutul contabilităţii şi utilizatorii informaţiei contabile

§ Obiective  Introducerea conceptului de „contabilitate”;  Prezentarea diferitelor atribute ale contabilităţii;  Evidenţierea rolului informaţiei contabile pentru o întreprindere;  Enumerarea şi prezentarea destinatarilor informaţiei contabile. § Noţiuni – cheie  contabilitate  utilizatori interni  utilizatori externi  informaţie contabilă

1.1 Contabilitatea este un fenomen istoric
Forme rudimentare ale contabilităţii au existat cu multe mii de ani înaintea erei noastre. Nevoia omului de a număra este foarte timpurie, ea regăsindu-se în preistoria omenirii şi fiind dovedită de crestăturile descoperite pe oase de animale sau pe pereţii grotelor epocii primitive. Deşi “patrimoniul” omului preistoric nu presupunea multe “active”, omul a simţit nevoia de a “ţine evidenţa” acestor active, pentru a le “gestiona” mai bine, sau, poate, pentru a-şi compara “avuţia” cu cea a semenilor săi. Nevoia aceasta a evoluat odată cu omul, s-a amplificat şi diversificat odată cu dezvoltarea “patrimoniului” care trebuia cunoscut şi gestionat. Analizând evoluţia contabilităţii contemporane, îndeosebi sub aspectul destinaţiei şi al modului de tratare şi de reprezentare a informaţiilor contabile, doctrina contabilă a fundamentat două concepte (modele) de organizare a contabilităţii: conceptul monist şi conceptul dualist. Conceptul monist de organizare a contabilităţii se caracterizează prin prelucrarea simultană, într-un singur circuit, atât a modificărilor determinate de fluxurile economice externe cât şi cele determinate de fluxurile economice interne. În cadrul conceptului dualist contabilitatea se separă pe două paliere: contabilitatea financiară sau generală şi contabilitatea de gestiune. Contabilitatea financiară se ocupă mai ales de înregistrarea modificărilor determinate în patrimoniul şi rezultatele întreprinderii de către fluxurile externe. Această contabilitate se caracterizează prin: obligativitate, normalizare, precizie şi permanenţă. Contabilitatea de gestiune se adresează exclusiv utilizatorilor din interiorul întreprinderii şi analizează mai mult fluxurile interne. Este o contabilitate facultativă, liberă de orice restricţii, poate fi în partidă dublă sau în partidă simplă, permanentă sau cu caracter temporar, este mai degrabă operativă decât precisă şi principala ei trăsătură este că se organizează când şi cum doreşte conducerea întreprinderii, singurul obiectiv fiind oferirea unor informaţii cât mai utile acestora. Gândirea contabilă românească deşi asimilează idei ale culturii contabile universale, reflectă realitatea şi specificul ţării noastre. Prima lucrare tipărită de contabilitate în partidă dublă în limba română apare la Braşov în 1837 sub numele lui Emanoil Ioan Nechifor. Deşi lucrarea este o traducere

2

Bazele contabilităţii
=========================================================

din limba germană, contribuţia autorului este însemnată, acesta punând de fapt bazele terminologiei contabile în limba română. Un alt nume de referinţă al începuturilor contabilităţii româneşti este cel al lui Ion Ionescu de la Brad, care aduce în contabilitatea românească elemente din contabilitatea franceză. Principala sa lucrare “Compte rendue- Dare de seamă asupra activităţii economice a întreprinderilor agricole în Thessalia”, recunoscută ca una din primele lucrări de analiză economică, se remarcă prin utilizarea datelor din Jurnal, Cartea Mare, Bilanţ şi Contul de Rezultate şi prin utilizarea simbolizării conturilor. După 1900 lucrările în domeniul contabilităţii încep să fie din ce în ce mai numeroase, dovedind preocuparea autorilor pentru dezvoltarea contabilităţii, pentru transformarea ei într-un instrument util. Dacă de la tratatul lui Luca Paciolo metodele de înregistrare contabilă nu au suferit modificări profunde, contabilitatea a evoluat sub efectul progresului tehnic şi al schimbărilor economice şi sociale care puneau în faţa contabilităţii noi instrumente dar şi noi întrebări, contabilitatea devenind un ajutor în luarea deciziilor, un instrument de previziune şi de control al gestiunii.

1.2 Contabilitatea este o teorie, o tehnică şi un instrument
În acelaşi timp, contabilitatea este o teorie şi o tehnică de sesizare, de înregistrare şi de prelucrare a informaţiei. În calitatea ei de teorie , contabilitatea:  presupune o metodă, formată din diverse modele şi proceduri;  se bazează pe anumite principii şi convenţii;  presupune o serie de cunoştinţe care explică şi informează. Contabilitatea este o tehnică de informare care descrie, în termeni de valoare, structura şi activitatea întreprinderii. Contabilitatea este o miză şi un joc social. Acest joc îl joacă producătorii contabilităţii şi utilizatorii ei, arbitrul jocului de contabilitate fiind “recunoaşterea socială a produsului contabil”1.

1.3 Contabilitatea este un limbaj, o miză şi un joc social
Unii autori de cărţi de specialitate în domeniul contabilităţii surprind ideea contabilităţii ca limbaj. Latura practică a limbajului contabil este direct legată de comunicarea informaţiilor contabile şi de modul lor de fructificare de către diferiţii utilizatori. Tot mai mult se vehiculează ideea contabilităţii ca şi joc social, ceea ce conferă contabilităţii noi funcţii:  mijloc de încredere între protagoniştii vieţii economice;  auxiliar al puterii;  rol de mediere în raporturile sociale şi de favorizare a negocierilor între parteneri. Jocul social se desfăşoară între producătorii de informaţii contabile şi utilizatorii acestor informaţii. Regizorii acestui joc sunt normalizatorii. Normalizarea în acest caz este necesară deoarece nu întotdeauna interesele celor doi parteneri ai jocului coincid, fiind necesară neutralitatea regizorilor.
1

M. Capron , Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994

3

4 Utilizatorii contabilităţii şi cerinţele lor informaţionale Beneficiarii informaţiei contabile pot fi împărţiţi în două mari grupe de utilizatori: utilizatori interni şi utilizatori externi.). alte situaţii). Pentru a fi utile conducerii întreprinderii (utilizatori interni) şi partenerilor săi (acţionari.Nicolaescu C. statul. veniturilor şi rezultatelor activităţii întreprinderii. Este evident faptul că pentru această categorie de utilizatori informaţia contabilă trebuie să fie cât mai exactă şi mai detaliată. instituţiile financiare. datorii. şi cu obligaţia 2 Cameniţă D. a ansamblului mijloacelor disponibile. Editura Multimedia. Belean P.a. cont de rezultate. Ca atare.  calculul cheltuielilor. 1. Investitorii sunt persoanele care furnizează capital in condiţii de risc. salariaţii.2 Informaţiile contabile sunt generate de fluxurile economice ale întreprinderii. Utilizatorii externi sunt terţii care intră în relaţie cu întreprinderea fiind nevoiţi să ia decizii în legătură cu aceasta. investitorii au nevoie. chitanţe.Bazele contabilităţii ========================================================= 1.4. Ei şi consilierii lor sunt interesaţi asupra riscului inerent investiţiilor în care s-au angajat sau intenţionează să se angajeze şi asupra rentabilităţii. Ea trebuie să fie eficientă. calculaţii ş. 2000 4 . inventare. administraţia fiscală). mai întâi de informaţiile care ii ajută să decidă asupra momentului în care să cumpere. adică să se finalizeze cu profit.2 Investitorii şi piaţa finaciară Principalii parteneri ai întreprinderii pe piaţa financiară sunt investitorii.. Ele formează o masă enormă şi complexă de informaţii care se referă în principal la:  situaţia şi modificările valorii şi structurii patrimoniului (bunuri.4. În această categorie se includ furnizorii şi clienţii..).m.. creanţe. în schimbul unei remuneraţii fixe numită dobândă. în cele mai bune condiţii.  tratate (prelucrate) prin regrupări.. state de salarii etc. 1.4. trezorerie etc. furnizori. asociaţii (acţionarii) etc.1 Conducerea întreprinderii şi informaţia contabilă Conducerea sau gestiunea unei întreprinderi constă în folosirea. Bazele contabilităţii. clienţi. circumscrise în patrimoniul acesteia. bănci. care gestionează patrimoniul. informaţiile contabile trebuie să fie:  culese şi memorizate prin consemnare în documente justificative: facturi. cecuri bancare. Utilizatorii interni sunt cei din interiorul întreprinderii. Arad. pentru o durată stabilită în prealabil. pe care acestea o produc sau o vor produce.  prezentate în documente de sinteză (bilanţ.3 Creditorii şi solvabilitatea întreprinderii Creditorii sunt terţii care acordă împrumuturi întreprinderii. 1. note de recepţie. să conserve sau să vândă părţi din capital. calcule cu ajutorul unor procedee contabile specifice (conturi. potenţialii investitorii.d. (utilizatori externi).

tehnologiilor. capacitatea de autofinanţare. Credibilitatea întreprinderii în faţa creditorilor este caracterizată prin informaţiile grupate în jurul axei „solvabilitate”. În funcţie de aceste informaţii. probabil. aceste tehnici s-au plasat ulterior pe linia unei investigaţii mai detaliate a rezultatului. o tehnică. datorată în parte ideii de garanţii. Deşi privilegiată. o teorie.6 Publicul şi recursul acestuia la informaţia contabilă După unele aprecieri.Bazele contabilităţii ========================================================= din partea acesteia de a rambursa sumele primite. ei işi pot proiecta politica de vânzări către întreprinderi (clientul lor). „ca o instituţie centrală a societăţii”.5 Analiştii financiari şi diagnosticul întreprinderii Contabilitatea este sursa privilegiată de informaţii. marja brută de autofinanţare. ca oricare alţi creditori.4 Partenerii comerciali şi continuitatea activităţii Partenerii comerciali ai firmei. Cine este considerat „părintele contabilităţii”? Cu ce a contribuit acesta la evoluţia contabilităţii? 2. pe viitor. până la o dată cunoscută sub numele de scadenţă. Noţiunea de utilizator de informaţii contabile nu poate fi limitată doar la grupurile prezentate anterior. reprezentaţi de clienţii şi furnizorii săi. furnizorii. la concluzii eronate. climatului relaţional al întreprinderii) ar conduce. mediului public sau social. gajuri). 1. un limbaj. 1. au nevoie de informaţii contabile care să le permită evaluarea continuităţii activităţii întreprinderii. 5 . Argumentaţi de ce contabilitatea este considerată un fenomen istoric. întreprinderea apare. Evoluţia unei întreprinderi si deciziile sale îi interesează pe toţi cei care iau decizii economice bazate pe relaţia lor cu aceasta şi pe cunoştinţele lor despre aceasta. de obicei. pentru orice analiză strategică şi financiară. ea nu este totuşi sursa unică: o analiză financiară care ar neglija informaţii de ordin general (cunoaşterea pieţelor. Clienţii. eşalonat. ceea ce a atras în perimetrul naţional indicatori ca: autofinanţarea. sunt interesaţi de informaţiile contabile care le permit formularea unor judecăţi asupra situaţiei financiare şi perenitatea activităţii sale. o miză şi un joc social. se interesează un public din ce în ce mai larg. sunt interesaţi de solvabilitatea întreprinderii şi de alte informaţii care să le permită să aprecieze dacă vor fi respectate termenele de plată. un instrument.4.4. O informaţie “cheie” pentru creditorii financiari este contituită de către sistemul de garanţii (ipoteci. Astfel. în vederea aprecierii riscurilor ce grevează securitatea aprovizionării lor.4. Fiecare dintre grupurile de utilizatori analizate are propriul set de nevoi similare si orice acţiune a unui grup poate afecta distribuirea bogăţiei între diferitele grupuri. 1. Atât cu privire la deciziile cât şi la evoluţia activităţilor întreprinderii. § Teste de autoevaluare 1. Bazate multă vreme pe o abordare patrimonială.

. L. N. 1996. BIBLIOGRAFIE 1. N. Comentaţi modul în care serveşte informaţia contabilă diferitor utilizatori.. *** OMFP nr.. Controvesre contabile. Tratat de contabilitate financiară ( volumul II).. Contabilitate financiară (volumul I).. M. Bazele contabilităţii.. 3. Bazele contabilităţii . Feleagă. N. 12. 7. Feleagă. Contabilitate financiară (volumul II). 10. Ionaşcu. Cameniţă. I. 2002. D.. Feleagă. C. 82/1991. *** Legea contabilităţii nr. Bucureşti. 1998. C. 2002. P. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). 4... 11. 6 . 2.o abordare europeană şi internaţională. Contabilitate financiară. Nicolaescu.. I. 9. 2001. Bucureşti.. 2000. 5. 1994. Bucureşti.. Editura Economică. Bucureşti. C. Ionaşcu. Nicolaescu. Malciu.. Tratat de contabilitate financiară (volumul I).. Malciu. Feleagă. Bunea. Nicolaescu.. Arad. Malciu. Editura Mirton. 2003. Editura Economică. Editura Multimedia. N. o abordare europeană şi internaţională. Editura CECCAR. 8. Timişoara. L... Politici şi opţiuni contabile. Editura Economică.. *** 2005. Ristea. Malciu. 6. 2005. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Timişoara. Editura Cartimex. Şt. Editura Infomega. Editura Economică. Bucureşti. 2004. Editura Economică. 13. Ce condiţii trebuie să îndeplinească informaţia contabilă pentru a fi utilă conducerii întreprinderii? 5. Editura Mirton.Bazele contabilităţii ========================================================= 3. Noul sistem contabil din România. Bucureşti. Câte categorii de utilizatori ai informaţiei contabile există şi care consideraţi că sunt mai importanţi? 4.. Feleagă. Bucureşti. N. L. N. Belean. Feleagă. L.

Bazele contabilităţii ========================================================= 7 .

 Evidenţierea conceptului de „armonizare contabilă”. Tratat de contabilitate financiară. INSTRUCŢIUNI ŞI NORME Sistemul normativ al contabilităţii (Sursa : N. 1998) 8 AL CONTABILITĂŢII SISTEMUL NORMATIV . § Noţiuni – cheie  sistem normativ  sistem doctrinar  armonizare contabilă  contabilitate continentală  contabilitate anglo-saxonă Sistemul normativ al contabilităţii cuprinde totalitatea actelor normative cu caracter contabil.Bazele contabilităţii ========================================================= CAPITOLUL II Sistemul normativ al contabilităţii şi armonizarea contabilă internaţională § Obiective  Prezentarea sistemului normativ al contabilităţii. Editura Economică. Schematic acest sistem poate fi reprezentat astfel: ACTE NORMATIVE EMISE DE: Parlament LEGI Guvern ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI Ministerul Finanţelor Publice şi alte ministere ORDINE. I.  Prezentarea sistemului doctrinar al contabilităţii. Ionaşcu. volumul I. Feleagă.

L. Malciu. două dintre acestea sau evidenţiat cu preponderenţă:  cultura contabilă şi sistemul de contabilitate continental. diferite de la o ţară la alta. Bunea. volumul I. 1998) Armonizarea contabilă este procesul prin care regulile sau normele naţionale.  cultura contabilă şi sistemul de contabilitate anglo-saxon. cutume şi nu se încorsetează într-un plan contabil general.3 Din diversele culturi contabile existente pe plan mondial. Bucureşti. Feleagă. 2002 9 SISTEMUL DOCTRINAR AL CONTABILITĂŢII . care este susţinută de armonizarea sistemului nostru contabil cu directivele europene. Bazele contabilităţii – o abordare europeană şi internaţională. sunt perfecţionate pentru a fi făcute comparabile. Contabilitatea continentală conţine o multitudine de note importante şi recomandative în care „piesa centrală” o constituie planul contabil general. Tratat de contabilitate financiară. Editura Economică. uneori divergente. I. Şt.Bazele contabilităţii ========================================================= Sistemul doctrinar al contabilităţii poate fi reprezentat prin următoarea schemă: Doctrina contabilă naţională:     norme emise de CECCAR norme emise de CNVM răspunsuri ale ministerului literatura contabilităţii româneşti Doctrina contabilă internaţională:  directivele europene  standardele internaţionale  literatura contabilităţii străine Sistemul doctrinar al contabilităţii (Sursa : N. Reforma contabilităţii româneşti actuale se caracterizează prin două atribute: a) Europenizarea. Feleagă. 3 N. Editura Economică. Ionaşcu. în timp ce contabilitatea anglo-saxonă are la bază tradiţii.

Cameniţă... Editura Economică. N. Bazele contabilităţii. 11. Feleagă. Feleagă. Nicolaescu.. Contabilitate financiară.. 2000.. Bucureşti. Contabilitate financiară (volumul II). 2002. Arad. Bucureşti. Bazele contabilităţii . *** 2005.. Belean. N.. Editura Economică 4.. 7. C.. Bucureşti. Ionaşcu. Ce atribute are contabilitatea continentală? Dar contabilitatea anglosaxonă? 3. 1998. Bucureşti. 2. C. 2005.... Contabilitate financiară (volumul I). *** Legea contabilităţii nr. 10 .. Feleagă. Şt.Bazele contabilităţii ========================================================= 2) Internaţionalizarea. Tratat de contabilitate financiară (volumul I). 3. Nicolaescu. Feleagă. Timişoara. 6. Malciu. 13. Malciu. Editura Multimedia. 2002. Politici şi opţiuni contabile. 2003. 82/1991. *** OMFP nr.. N. L. D. 9. L. Ce presupun europenizarea şi internaţionalizarea contabilităţii? BIBLIOGRAFIE 1. Editura Cartimex. 8. N. care este susţinută de armonizarea sistemului contabil românesc cu elementele referenţialului contabil internaţional sau implementarea directă a acestuia. C.. Bucureşti.. § Teste de autoevaluare 1. 2. Editura Economică. N. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). 2004. I. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. 5. Malciu. L. 2001. N. Tratat de contabilitate financiară ( volumul II). Editura CECCAR 12. Editura Mirton.. Feleagă.. Malciu. Ionaşcu. Analizaţi comparativ sistemul normativ şi sistemul doctrinar pe care se bazează contabilitatea românescă. 1996. 10. M. 1994.. Nicolaescu. Controvesre contabile. Bucureşti. P. o abordare europeană şi internaţională. Feleagă. Bunea. L. Noul sistem contabil din România. Editura Economică. Ristea. I. Bucureşti. Editura Mirton.o abordare europeană şi internaţională. Timişoara. Editura Economică. Editura Infomega.

Bazele contabilităţii ========================================================= 11 .

 Produce. întreprinderile pot fi:  Întreprinderi private. creează. Bazele contabilităţii.1 Definiţia şi caracteristicile întreprinderii Întreprinderea. conform Consiliului Contabilităţii Naţionale Franceze. Belean P. şi clasificarea întreprinderilor. Caracteristicile întreprinderii rezidă din definiţia acesteia şi se referă la:  Este subiectul unui patrimoniu care îi asigură independenţa financiară adică posibilitatea de a produce şi a vinde bunuri şi servicii sub propria autoritate şi responsabilitate.. 3. caracterizarea.  Întreprinderi publice sau semipublice. este un organism independent având un patrimoniu care produce (transformă) bunuri şi servicii pentru piaţă în scopul obţinerii unui profit (beneficiu). Arad. în principiu 4 Cameniţă D..  Scopul producţiei şi vânzării bunurilor (serviciilor) este obţinerea unui profit (funcţie lucrativă). § Noţiuni – cheie  întreprindere  flux economic  fluxuri economice externe  fluxuri economice interne 3. vinde produsele sau serviciile transformându-le în bani.  Produce pentru piaţă. domeniul de activitate sau sectorul economic în care îşi desfăşoară activitatea.. aparţinând unei persoane sau unui grup de persoane.2 Clasificarea întreprinderilor Întreprinderile pot fi clasificate după mai multe criterii.Bazele contabilităţii ========================================================= CAPITOLUL III Întreprinderea şi fluxurile economice § Obiective  Definirea. ale altor întreprinderi şi ale colectivităţilor diverse.1. cu completări. transport pe calea ferată. exemple: regiile autonome (electricitate. care aparţin în totalitate sau parţial statului având ca obiect activităţi de interes public (naţional sau local) sau activităţi strategice. apă-canalizare etc).1 Întreprinderea domeniu de aplicare a contabilităţii4 3. care.1. 2000 12 . la rândul lor. Editura Multimedia. dimensiunea economică. Nicolaescu C. dintre care vor fi luate în considerare: natura juridică. a) După natura juridică.  Prezentarea conceptului de „flux economic” şi a influenţei acestuia asupra întreprinderii. orice întreprindere are deci o funcţie comercială: cumpără şi vinde. transformă bunuri sau servicii susceptibile să satisfacă necesităţile indivizilor.

2 Fluxurile economice şi influenţa lor asupra întreprinderii6 3. care îşi desfăşoară activitatea în comerţ. întreprinderile pot fi:  Întreprinderi din sectorul primar. Bazele contabilităţii. ca de exemplu:Întreprinderi comerciale. curgere). c) După domeniul de activitate. întreprinderile sunt:  Întreprinderi cu activitate specializată (profil unic). transport.1 Definiţia şi clasificarea fluxurilor economice Activitatea economică a întreprinderii. printre care aceea de a avea o contabilitate simplificată.  Întreprinderi din sectorul secundar. servicii. fluxurile economice pot fi: externe şi interne. Fluxurile economice externe se produc între întreprindere şi partenerii săi din amonte şi din aval. turism. cifra de afaceri.. construcţii. ca şi a celorlalţi agenţi economici. Belean P. Malciu. Bunea. Şt. industriale.Bazele contabilităţii ========================================================= astfel de întreprinderi au ca scop principal satisfacerea unor interese colective (şi intr-o măsură mai redusă profitul). combinate). Editura Multimedia. respectiv unităţile care nu se încadrează în criteriile menţionate de lege pentru întreprinderile mici şi mijlocii. criteriile stabilite prin acte normative. b) După dimensiunea economică.. Operaţiile economice sunt tranzacţii şi acţiuni pe care.uri). integral sau parţial. se compune.. numărul de salariaţi etc. silvicultură. care îndeplinesc. care îşi desfăşoară activitatea în agricultură. de servicii etc. întreprinderile pot fi:  Microîntreprinderi  Întreprinderi mici şi mijlocii (IMM . industrie extractivă. denumite şi fluxuri economice (cu sensul de circulaţie. aşa cum s-a precizat. Nicolaescu C. care efectuează activităţi comerciale. După zona în care se produc în raport cu întreprinderea dată. ele determină mişcări de valori. care îşi desfăşoară activitatea în industrie. Feleagă. 2000 13 . ele pot beneficia de unele facilităţi. Bazele contabilităţii – o abordare europeană şi internaţională. 3.  Întreprinderi mari.. Arad. întreprinderi de servicii întreprinderi agricole întreprinderi cu activităţi multiple (integrate. (branşe de activităţi). le execută întreprinderea pentru a produce şi a vinde bunuri şi servicii. După natura operaţiilor şi valorilor fluxurile externe pot fi: 5 N. referitoare la: valoarea activului bilanţului. L.  Întreprinderi din sectorul terţiar. 2002 6 Cameniţă D. d) După sectorul economic în care îşi desfăşoară activitatea5. dintr-o multitudine de operaţii economice. Editura Economică.2. Bucureşti.

respectiv clienţii din aval. Nicolaescu. prestaţiile statului. Editura Multimedia. servicii Clienţi . mijloace de transport etc. comisioane Bănci (Instituţii financiare) Prestaţii financiare Capital bănesc Contravaloare Impozite. respectiv munca personalului.  Fluxuri financiare: colectarea şi transportul banilor (numerarului) de la caseriile magazinelor la caseria sediului central al întreprinderii.  Fluxuri financiare: plata în bani şi alte instrumente financiare (cecuri. servicii şi alte prestaţii. prestaţiile instituţiilor financiare etc. AMONTE Furnizori de bunuri Bunuri Î N T R E P R I N D E R E AVAL Schema dezvoltată a fluxurilor economice externe (Sursa : D. 14 Dividende Acţionari (Asociaţi) Dobânzi.Bazele contabilităţii =========================================================  Fluxuri reale: mişcări de bunuri.  Fluxuri de transformare economică a valorilor interne: descriu evoluţia valorii de la costul de achiziţie al materiilor prime până la costul complet al produselor vândute potrivit următoarei scheme:  Fluxuri de pierderi (deprecieri) ireversibile: amortizarea imobilizărilor corporale (clădiri.).  Fluxuri cvasireale: prestaţii ale factorilor de producţie. Bazele contabilităţii. taxe Stat (Instituţii publice) Prestaţii publice Salarii Personal (Salariaţi) Contravaloare Furnizori de servicii Contravaloare Servicii Muncă Bunuri. Arad. determinate de propria sa activitate. ele au sens invers celui al fluxurilor reale. Belean. care au loc între întreprinderii şi furnizorii săi din amonte. Ele pot fi:  Fluxuri reale: transferul şi prelucrarea materiilor prime dintr-un atelier la altul. 2000) Fluxurile economice interne sunt mişcări de valori care se produc în interiorul întreprinderii. P. maşini şi instalaţii. acreditive) a fluxurilor reale şi cvasireale. Cameniţă. C. ordine bancare.

Aprovizionarea cu materii prime şi materiale de la alte întreprinderi la cost de achiziţie de 30 RON. CARACTERIZAREA FLUXURILOR 1). 2). Flux intern real/de transformare 3). produse finite SCHEMA Clienţi . Vânzarea produselor finite unei alte întreprinderi la preţ de vânzare de 60 RON. Flux extern financiar Materii prime + 5 ). Fluxurile economice externe şi interne produc modificări ale patrimoniului întreprinderii şi determină rezultatul financiar al activităţii acesteia (profitul sau pierderea). analizaţi modificările patrimoniale pe care acestea le provoacă şi calculaţi cheltuielile. 3). a materiilor prime şi materialelor de la punctul 1). Flux extern real 5). Flux extern cvasireal 4). Consumul. Încasarea contravalorii produselor vândute la punctul 4). 5). Flux extern real 2). § Teste de autoevaluare Realizaţi schema fluxurilor economice determinate de operaţiile de mai jos. 3).Bazele contabilităţii ========================================================= 3.2. Plata furnizorului de la punctul 1). 4). Fluxuri externe financiare 6). în atelierul de producţie.2 Influenţa fluxurilor economice asupra patrimoniului şi rezultatelor întreprinderii Informaţiile asupra patrimoniului şi calculul rezultatelor întreprinderii constituie obiective principale ale contabilităţii. veniturile şi rezultatul generat în cazul următoarei întreprinderi industriale: 1). 6). Calculul de salarii pentru munca prestată de personalul întreprinderii în valoare de 20 RON. încasarea ctv produselor finite 4).materilor prime + materialelor Alte întreprinderi (furnizori) 1 ). materii prime + materiale finite Produse 2). caracterizaţi fluxurile respective. munca 15 6). şi obţinerea de produse finite. plata ctv. şi a salariilor de la punctul 3).

în valoare de 80 RON. 8). Vânzarea de mărfuri. analizaţi modificările patrimoniale pe care acestea le provoacă şi calculaţi cheltuielile. Plata contravalorii bunurilor. 5). Transportul mărfurilor de la depozitul firmei la magazinele acesteia.profit § Teme de control A. Plata furnizorului de mărfuri. 7). plata salariiolor MODIFICĂRI PATRIMONIALE 1) ↑ materiile prime şi materialele ↑ datoriile (obligaţiile) faţă de alte întreprinderi (furnizori) 2) ↓ materiile prime şi materialele ↑ produsele finite 3) ↑ datoriile (obligaţiile) faţă de personal ↑ cheltuielile cu salariile 4) ↓ produsele finite ↑ creanţele (drepturile) faţă de altă întreprindere (clientă) 5) ↓ datoriile (obligaţiile) faţă de alte întreprinderi (furnizori) ↓ disponibilităţile (lichidităţile) ↓ datoriile (obligaţiile) faţă de personal ↓ disponibilităţile (lichidităţile) 6) ↓ creanţele (drepturile) faţă de altă întreprindere (client) ↑ disponibilităţile (lichidităţile) MODIFICĂRI ALE REZULTATULUI C = cheltuieli cu materiile prime + cheltuieli de personal = = 30 RON + 20 RON=50 RON V = venituri din vânzarea produselor finite = 60 RON R = V – C = 60 RON – 50 RON = 10 RON → R pozitiv . de la o firmă comercială. 6). 16 materiale . Realizaţi schema fluxurilor economice determinate de operaţiile de mai jos. Deschiderea unui cont bancar pentru care se percepe un comision de 10 RON. caracterizaţi fluxurile respective. caracterizaţi fluxurile respective. Înregistrarea unui volum al salariilor de 40 RON. Realizaţi schema fluxurilor economice determinate de operaţiile de mai jos. Plata salariilor. Transportul numerarului încasat de la magazine la sediul central al firmei. 4). veniturile şi rezultatul generat în cazul următoarei întreprinderi comerciale: 1). Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori. B. 2). Aprovizionarea cu bunuri. în valoare de 30 RON. 3). în valoare de 70 RON. Înregistrarea unei taxe către stat în sumă de 10 RON. analizaţi modificările patrimoniale pe care acestea le provoacă şi calculaţi cheltuielile. 3). la clienţi. 2). veniturile şi rezultatul generat în cazul următoarei întreprinderi de servicii: 1).Bazele contabilităţii ========================================================= Personalul 5 ). 4). Încasarea contravalorii mărfii vândute la clienţi. 5). Plata comisionului de 10 RON aferent deschiderii contului bancar.

Editura Multimedia. 3. 5. P. Şt. *** 2005. a contravalorii serviciului prestat. Arad. Tratat de contabilitate financiară ( volumul II). *** Legea contabilităţii nr. către o întreprindere industrială. în valoare de 100 RON. N.. 82/1991. 6. D. 2002. Malciu.Bazele contabilităţii ========================================================= 6). 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Editura Economică. Feleagă. 7).. 8).. Nicolaescu.. 17 . Prestarea unui serviciu. Plata taxei către stat.. Editura Economică. Bunea. 4. Bucureşti. Feleagă. Bazele contabilităţii . 2000. I. 2. Bucureşti. C. Tratat de contabilitate financiară (volumul I). L. Ionaşcu. Încasarea. în numerar.. Bucureşti.. Bazele contabilităţii. Malciu. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).. Ionaşcu. N.o abordare europeană şi internaţională. N... Cameniţă. 7. 1998. Editura Economică. *** OMFP nr. Feleagă. 2004. BIBLIOGRAFIE 1. Editura CECCAR. Belean.. I. L.

b) Obiectivul de bază al contabilităţii în perioada actuală este producerea de informaţii care să ofere o imagine fidelă asupra patrimoniului şi rezultatelor întreprinderii. ca obiectiv de bază al contabilităţii constituie norma fundamentală convenită şi formulată în Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene (CEE). Nicolaescu C. Conceptul “ imaginii fidele“.1 Definiţia şi caracteristicile obiectului contabilităţii7 Pornind de la cerinţele didactice ale introducerii în problemele fundamentale ale contabilităţii întreprinderilor care acţionează în perioada actuală. Fiind un obiectiv de bază. 2000 18 . fiind preluată şi de Planurile Contabile Generale (PCG) din ţările membre ale Comunităţii Europene.  Enumerarea şi descrierea principiilor contabile fundamentale. § Noţiuni – cheie  obiectul contabilităţii  imagine fidelă  patrimoniu  rezultate  principii contabile fundamentale 4. Bazele contabilităţii. În contabilitate sunt memorizate cifric şi explicativ.. prelucrate şi redate în expresie bănească (monetară) informaţii asupra fluxurilor economice necesare conducerii (managementului.. În urma analizei succinte şi generale ale acestei definiri a obiectului contabilităţii trebuie subliniate următoarele caracteristici ale sale : a) Modul de cuantificare şi de redare a informaţiilor contabile constă în reflectarea lor în expresie bănească. Editura Multimedia.Bazele contabilităţii ========================================================= CAPITOLUL IV Obiectul şi principiile contabilităţii § Obiective  Definirea şi caracterizarea obiectului contabilităţii.  Prezentarea conceptelor de „patrimoniu” şi „rezultate”. Arad. 7 Cameniţă D.. în scopul furnizării de informaţii utile ansamblului utilizatorilor atunci cand aceştia iau decizii economice. gestiunii) întreprinderii şi altor utilizatori. se poate formula următoarea definiţie a obiectului contabilităţii: reflectarea în expresie bănească a imaginii fidele asupra situaţiei patrimoniului şi rezultatelor întreprinderii. este necesar ca toate celelalte concepte şi principii ale contabilităţii să-i fie subordonate. Belean P.

disponibilităţile băneşti (lichidităţile). provizioanele. respectiv de formare a fondurilor afectate unui patrimoniu dat . Bunurile (mobile şi imobile) sunt obiectele (lucrurile) folosite pentru satisfacerea unor nevoi de producţie sau pentru revânzare. prime din emisiune. Utilitatea (destinaţia) este un criteriu economic care exprimă modul de folosire a patrimoniului şi. clară.  Principiul sincerităţii: “sinceritatea este aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor în funcţie de cunoştinţele pe care responsabilii conturilor trebuie să le aibă în mod normal despre realitatea şi importanţa operaţiilor. dar care are şi un caracter financiar.a. e) Destinatarii informaţiilor contabile sunt utilizatorii de informaţii pe care aceştia se sprijină în luarea deciziilor.Bazele contabilităţii ========================================================= Realizarea acestui obiectiv de bază al contabilităţii impune subordonarea tuturor principiilor. prelucrare şi prezentare a informaţiilor contabile imperativului ca aceste informaţii să dea utilizatorilor o descriere şi o reflectare loială.d). implicit. ca obiectiv de bază al contabilităţii. utilizatorii externi (asociaţii sau acţionarii. Reglementările şi literatura contabilă din Franţa consideră că imaginea fidelă.obiect al contabilităţii La baza reflectării patrimoniului în contabilitatea modernă. consemnării şi reprezentării în contabilitate este formată din două structuri (economice. precisă şi completă a operaţiilor. si care exprimă resursele de provenienţă a patrimoniului. financiare) şi anume: patrimoniul şi rezultatele întreprinderii. băncile. ca principal agent economic. c) Materia supusă observării. managementul întreprinderii). resurselor. Structurile globale principale ale patrimoniului după criteriul originii (provenienţei. stă principiul dublei reprezentări a patrimoniului. clienţii. formele concrete ale utilizării acestuia.). Disponibilităţile băneşti (lichidităţile) reprezintă banii în numerar (în monedă efectivă) aflaţi în casieria întreprinderii (casa) sau sumele de bani aflate în conturi la bănci (disponibil la bănci). Capitalurile proprii reprezintă valoarea aporturilor în bani şi în natură ale asociaţilor sau întreprinzătorului (capital social sau individual) a profitului exerciţiului curent (rezultatul exerciţiului) şi a altor resurse proprii (rezerve. evenimentelor şi situaţiei întreprinderii. potrivit căruia patrimoniul este descris şi evaluat paralel şi simultan după două criterii fundamentale: utilitatea şi originea patrimoniului. metodelor şi procedurilor de culegere. furnizorii. Structurile globale principale ale patrimoniului după criteriul utilităţii sunt : bunurile. finanţării) sunt: capitalurile proprii. etc. 4.m. denumită şi contabilitate în partidă dublă. creanţele. adică respectarea principiilor reglementate. Originea (provenienţa) reprezintă un criteriu preponderent juridic.. se sprijină pe două principii şi anume:  Principiul regularităţii: „regularitatea este conformitatea cu regulile şi procedurile în vigoare“. ş. evenimentelor şi situaţiilor“. juridice. d) Domeniul organizatoric în care se organizează şi se conduce contabilitatea este cu preponderenţă întreprinderea.2 Patrimoniul . datoriile. Utilizatorii informaţiilor contabile sunt: utilizatorii interni (conducerea. statul (îndeosebi organismele fiscale). modul de finanţare. Creanţele sunt drepturi pe care întreprinderea le are asupra altor persoane fizice sau juridice pentru bunuri livrate pe credit (clienţi) pentru sume de bani sau alte valori avansate care urmează a fi încasate ulterior (debitori). 19 .

pe de altă parte. În literatura contabilă străină poate fi întâlnită noţiunea de patrimoniu net. Datoriile (obligaţiile) reprezintă resurse de finanţare temporară străină (provenite de la alte persoane fizice sau juridice). adică: Patrimoniu net = (B+C+L) .R Rezultatul este pozitiv (+) respectiv profit (beneficiu) atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile: 20 . giruri. constatat la închiderea unui exerciţiu. etc. apreciate la închiderea exerciţiului în virtutea principiilor prudenţei şi independenţei exerciţiilor.obiect al contabilităţii Rezultatul poate fi definit ca fiind consecinţa activităţii pozitive. pe deoparte şi datorii (D).Bazele contabilităţii ========================================================= Provizioanele sunt constatări şi evaluări contabile cu caracter previzional. autovehiculele. 4. luate cu chirie sau materialele şi mărfurile primite spre păstrare în custodie sau în consignaţie. deşi se află în posesia sau în folosinţa întreprinderii. cum sunt. de exemplu. În ambele cazuri ele nu influenţează patrimoniul întreprinderii. de sărăcire (pierdere) a întreprinderii. cauţiuni. de exemplu: clădirile. creanţe (C) şi lichidităţi (L). patrimoniul net poate fi:  pozitiv: (B+C+L) > D  nul: (B+C+L) = D  negativ: (B+C+L) < D Se constată egalitatea valorică dintre totalul celor două structuri patrimoniale : UTILITATEA=ORIGINEA În sfera obiectului contabilităţii pot fi cuprinse. aşa cum sa mai arătat. sau pot face obiectul unei contabilităţi în partidă simplă. Din punct de vedere al modului de calcul.ca diferenţă valorică între venituri (V) şi cheltuieli (C) potrivit relaţiei: V-C = +/.3 Rezultatele . definită ca diferenţă valorică între bunuri (B). de îmbogăţire (profit) sau negative. care trebuie plătite la scadenţele convenite. Angajamentele extrapatrimoniale sunt garanţii. bunuri extrapatrimoniale şi angajamente extrapatrimoniale. Ele pot fi primite (obligaţii incerte) sau acordate (creanţe incerte). Astfel de bunuri sunt. în anumite condiţii şi unele elemente extrapatrimoniale. etc. rămân în proprietatea şi deci în patrimoniul altei persoane fizice sau juridice. Bunurile extrapatrimoniale sunt acelea care. Aplicarea principiului dublei reprezentări a rezultatelor în contabilitate determină crearea paralelă şi concomitentă a două structuri globale ale rezultatului: cheltuielile şi veniturile. Elementele extrapatrimoniale pot fi reflectate după principiile contabilităţii duble. rezultatul (R) se determină. a căror realizare nu este certă.D În acest sens.

Rezultatul global presupune calculul şi înregistrarea rezultatelor cu preponderenţă pentru informarea utilizatorilor externi (acţionari.(pierdere) Profitul constituie remuneraţia capitalurilor proprii investite de către asociaţi (acţionari) sau de către întreprinzătorul individual. constituie rezultatul net global care este cuprins ca o structură distinctă a capitalurilor proprii (cu semnul + profit sau cu semnul . cu titlu de investiţii. Din punct de vedere al necesităţilor de informare a utilizatorilor informaţiei contabile rezultatul poate fi analitic sau global. imobilizate).Bazele contabilităţii ========================================================= V > C ⇒ R+ (profit ) Rezultatul este negativ (-) respectiv pierdere. Rezultatul global pozitiv calculat înainte de scăderea impozitului pe profit este un rezultat global brut denumit şi profit impozabil. În întreprinderile industriale o parte din producţia fabricată într-un exerciţiu nu este vândută. din vânzarea produselor finite (în industrie). ci este reţinută şi utilizată pentru propriile nevoi. în principiu. ci rămâne în stoc.pierdere) şi în Bilanţul întreprinderii. Ele pot fi subdivizate după factorii care le determină în cheltuieli externe şi interne. Pierderea constituie sancţiunea unei activităţi negative (un risc al investitorilor) având ca urmare. valoarea ei fiind considerată venit din producţia de imobilizări. furnizori etc. Veniturile sunt sume încasate sau de încasat pentru bunurile şi serviciile produse şi vândute (sau stocate. Structurile globale ale rezultatului. reducerea averii întreprinderii). cheltuielile şi veniturile. Cheltuielile sunt consumurile de bunuri şi servicii pentru obţinerea de venituri din vânzări şi altor venituri care revin unui exerciţiu contabil. reducerea capitalurilor proprii (sărăcirea. care revin exerciţiului în care s-au efectuat cheltuielile pentru producerea lor. marja brută sau adaosul comercial (Adc) stabilită ca diferenţă între mărfurile vândute evaluate la preţul de vânzare (MVPV) şi costul de achiziţie al mărfurilor vândute (CAMV). atunci când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile: V < C ⇒ R.). serviciile facturate. iar suma care rămîne după scăderea impozitului pe profit (şi a altor deduceri reglementate). nici stocată. explică modul de formare a rezultatului. Într-o întreprindere de comerţ (care cumpără mărfuri şi le revinde în aceeaşi stare) o treaptă (etapă) a calculului rezultatului este aşa cum s-a menţionat. Acest rezultat apare ca o sumă algebrică a rezultatelor analitice pozitive (profiturile) şi negative (pierderile). bănci. o parte din producţia unui exerciţiu nu este vândută. În anumite întreprinderi de construcţii şi industriale. Rezultatul analitic presupune calculul şi înregistrarea rezultatelor cu preponderenţă pentru nevoile informaţionale ale utilizatorilor interni.  Veniturile din producţia imobilizată. S-a convenit deci să se considere venit la aceste întreprinderi variaţia în plus (creştere) sau minus (reducere) între valoarea producţiei în stoc la finele perioadei (stoc final) şi valoarea producţiei în stoc la începutul perioadei (stoc iniţial). Principalele categorii de venituri ale unei întreprinderi sunt:  Venituri din vânzarea mărfurilor (în comerţ). Ea constituie un venit potenţial. Suma vânzărilor şi serviciilor facturate reprezintă cifra de afaceri a intreprinderii şi reflectă o latură importantă a dimensiunii activităţii economice a întreprinderii. 21 .  Venituri din variaţia stocurilor (producţia stocată).

 trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent.4.Sf sau CAMV = Aca + Variaţia stocului 4.  trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile si pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar 8 OMFP 1752/2005. principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. conform căruia „trebuie sa se prezume că întreprinderea continuă în mod normal funcţionarea. secţiunea 6. principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv. principiul intangibilităţii. se determină adunând la costul de achiziţie al mărfurilor achiziţionate (Aca) stocul iniţial (Si) şi scăzând stocul final (Sf): CAMV = Aca + Si . Principiile reglementate pot fi explicite sau implicite. principiul pragului de semnificaţie. chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. Principiile fundamentale ale contabilităţii sunt idei şi concepte de bază convenite în scopul de a orienta organizarea contabilităţii financiare astfel încât documentele de comunicare contabilă să ofere utilizatorilor o imagine fidelă asupra patrimoniului şi rezultatelor întreprinderii. în conformnitate cu care „evaluarea trebuie facuta pe o bază prudentă. Principiile contabile explicite sunt cele formulate ca atare în actele normative iar cele implicite sunt principiile care se deduc din formularea altor acte. fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Caracteristicile principiilor contabile sunt următoarele:  subordonarea lor obiectivului imagini fidele. în condiţiile existenţei unor stocuri de mărfuri.  principiile pot fi reglementate sau pot fi aplicate prin uzanţă. principiul independenţei exerciţiului.4 Principiile contabile fundamentale 4. Principiul continuităţii activităţii. principiul permanenţei metodelor.Bazele contabilităţii ========================================================= Adc = MVPV – CAMV Costul de achiziţie al mărfurilor vândute în cursul exerciţiului.  continua evoluţie şi modificare în timp a principiilor cantabile.1 Definiţia şi caracteristicile principiilor contabile fundamentale Rolul principiilor contabile fundamentale este crearea limbajului de comunicare contabilă.2 Principiile explicite ale contabilităţii La ora actuală în România. şi în special:  poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului. Principiul prudenţei. conform secţiunii a 6-a din OMFP 1752/2005 sunt recunoscute ca şi principii contabile generale nouă principii explicite: principiul continuităţii activităţii. 4.4. Principiul permanenţei metodelor. principiul necompensării. conform căruia „metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul”8. paragraful 43 22 . principiul prudenţei.

paragraful 48 14 OMFP 1752/2005. conform căruia „componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat”. paragraful 45 11 OMFP 1752/2005. piese de schimb 20 RON. cu respectarea prevederilor legale.Bazele contabilităţii ========================================================= precedent. paragraful 46 12 OMFP 1752/2005. § Teste de autoevaluare A.fizice Total Valoare X 30 RON 30 RON + X 12 RON 8 RON 20 RON Total Disponibilităţi 9 0 RON OMFP 1752/2005. conform căruia „prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate. Întocmiţi schema dublei reprezentări a acestui patrimoniu. clădiri 60 RON (din care luate cu chirie 10 RON). indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit”9. PATRIMONIU UTILITĂŢI Element Bunuri Clădiri Piese de schimb Maşini şi instalaţii Total Creanţe Valoare 50 RON 20 RON 30 RON 100 RON RESURSE Element Capitaluri proprii Capital social Rezultatul exerciţiului (profit) Total Datorii Datorii către furnizori Împrumuturi luate de la pers. secţiunea 6. paragraful 44 OMFP 1752/2005. secţiunea 6. cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative”14. datorii către furnizori 12 RON. chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. Principiul independenţei exerciţiului. calculaţi capitalul social al întreprinderii şi arătaţi care este patrimoniul net al acesteia. astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate. Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate. secţiunea 6. secţiunea 6. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. secţiunea 6. paragraful 50 10 23 . în conformitate cu care „bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent”12 Principiul necompensării.11 Principiul intangibilităţii. şi nu numai de forma juridică a acestora Principiul pragului de semnificatie. împrumuturi luate de la persoane fizice 8 RON. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală”13. care precizează că „orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.  trebuie să se ţină cont de toate deprecierile. numerar în casierie 5 RON. paragraful 47 13 OMFP 1752/2005. Se dau următoarele elemente patrimoniale ale unei întreprinderi de servicii: bani depuşi la bancă 10 RON. Pornind de la egalitatea utilităţi – resurse. rezultatul exerciţiului (profit) 30 RON. maşini şi instalaţii 30 RON. secţiunea 6. care precizează că: „elementele de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate dacă: acestea reprezintă o sumă nesemnificativă. indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli”10. care impune „să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar.

vânzări 1. 82/1991... *** OMFP nr. Editura Economică. C. Bucureşti. Editura Economică. Tratat de contabilitate financiară (volumul I). Bunea. Se dau următoarele elemente de rezultate ale unei întreprinderi industriale: achiziţii de materiale 510 RON. dobânzi datorate băncilor 30 RON...330 – 950 = 380 RON > 0 → PROFIT BIBLIOGRAFIE 1. 3. 2002. Nicolaescu. Feleagă. 2005. Malciu. 4.Bazele contabilităţii ========================================================= Bani la bancă Numerar în casierie Total TOTAL UTILITĂŢI Elemente extrapatrimoniale Clădiri luate cu chirie 10 RON 5 RON 15 RON 115 RON 10 RON TOTAL RESURSE 50 RON + X TU = TR → 115 = 50 + X → X = 115 – 50 = 65 RON = Capitalul social PN = TU – D = 115 – 20 = 95 RON B. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Cameniţă. Ristea. L. N. D. Belean. Bucureşti. *** Legea contabilităţii nr. Feleagă. Şt. REZULTAT CHELTUIELI Element Achiziţii de materiale Cheltuieli cu personalul Impozite Dobânzi datorate băncilor Amortismente TOTAL CHELTUIELI Valoare 510 RON 280 RON 40 RON 30 RON 90 RON 950 RON VENITURI Element Vânzări Produse finite stocate Materii prime stocate Chirie neîncasată TOTAL VENITURI Valoare 1. Arad. 5.. N. Editura Infomega.. 2. Contabilitate financiară.. I. P. chirie neîncasată 10 RON . determinaţi rezultatul întreprinderii. cheltuieli cu personalul 280 RON... Ionaşcu. M. N. Pornind de la principiul dublei reprezentări a rezultatului în contabilitate. Editura Cartimex. Bucureşti. Editura Multimedia. Bazele contabilităţii . 1998. impozite 40 RON. amortismente 90 RON.330 RON R = V – C = 1.. o abordare europeană şi internaţională. L. Bucureşti.o abordare europeană şi internaţională. 1994. produse finite stocate 80 RON. Malciu. Noul sistem contabil din România. 24 . materii prime stocate 40 RON. Bazele contabilităţii. Feleagă..200 RON.200 RON 80 RON 40 RON 10 RON 1. 6. 7. 2000.

cu respectarea principiilor contabile.1. provenienţa).Bazele contabilităţii ========================================================= CAPITOLUL V Reprezentarea întreprinderii prin imagini contabile de sinteză § Obiective  Definirea bilanţului şi prezentarea principalelor structuri patrimoniale cuprinse în acesta.  Definirea contului de rezultate şi prezentarea principalelor structuri de rezultate cuprinse în acesta.1 Bilanţul istoric. data închiderii exerciţiului sau a încheierii bilanţului). în consens cu cel al contabilităţii financiare în general. îndeosebi al prudenţei.1 Bilanţul.  Reprezentarea modificărilor determinate de fluxurile economice asupra patrimoniului şi rezultatelor întreprinderii pe baza bilanţului şi contului de rezultate. ◊ Caracterul instantaneu al descrierii şi cuantificării structurilor patrimoniale (caracterul de “fotografie”. instrument de măsură şi analiză a patrimoniului 5. definire şi abordare Bilanţul este tabelul contabil care reflectă în expresie bănească starea la un moment dat a utilităţilor şi resurselor (originilor) patrimoniale. § Noţiuni – cheie  bilanţ  patrimoniu  cont de rezultate  rezultat  profit  pierdere  operaţii economice 5. al independenţei exerciţiului. oferind utilizatorilor o imagine fidelă a situaţiei economice şi financiare a întreprinderii. de “stop cadru” dintr-un film). titlul “Bilanţ”. scris. care se compune din: antet (întreprinderea. ◊ Materia care formează conţinutul bilanţului (obiectul descrierii şi evaluării contabile) este patrimoniul întreprinderii în dubla sa reprezentare: utilitatea şi originea (resursele. adică a unui document contabil redactat. corpul bilanţului: descrierea şi evaluarea structurilor patrimoniale şi extrapatrimoniale. este acela de a oferi ansamblului utilizatorilor imaginea fidelă asupra situaţiei economice şi financiare a întreprinderii în scopul fundamentării deciziilor economice 25 . Obiectivul de bază al bilanţului. reprezentarea stării la un moment dat a elementelor patrimoniale. a) Caracteristicile principale ale bilanţului care se desprind din această definiţie sunt: ◊ Forma generală de reprezentare a informaţiilor contabile în bilanţ este aceea a unui tabel. al necompensării în contextul celui al continuităţii activităţii. după reguli specifice contabilităţii. ◊ Modul de cuantificare şi reprezentare a structurilor patrimoniale în bilanţ este cel al comensurării valorii exprimate în unităţi monetare.

care. implicit. Schema simplificată a structurilor globale ale activului şi pasivului bilanţului după criteriul juridic de clasificare poate fi prezentat astfel15: ACTIV Bunuri Creanţe Lichidităţi TOTAL ACTIV Capitaluri proprii Datorii TOTAL PASIV PASIV Optica juridică asupra bilanţului S=A–D b) O a doua grupă de abordări îmbină criteriul economic de clasificare cu cel financiar. concomitent şi în strânsă corelaţie după utilitate şi origine. lichidităţi). Dacă predomină optica economică cele două criterii de grupare vor fi durata de folosire a elementelor de activ şi. Această îmbinare generează un criteriu de formare (de agregare) a unor structuri care să fie utile gestiunii financiare a întreprinderii.. economice. le corespund două structuri fundamentale ale bilanţului denumite convenţional activ şi pasiv. a patrimoniului în contabilitate. Celor două criterii fundamentale de reflectare. durata de afectare a celor de pasiv. după gradul de stabilitate a 15 Cameniţă D. a) O primă grupă de abordări sunt centrate pe conceptul de patrimoniu generând o clasificare a structurilor bilanţiere după un criteriu preponderent juridic (optica juridică asupra bilanţului). Arad. determină egalitatea valorică dintre utilităţile şi resursele patrimoniale. Belean P.. inclusiv gradul lor de stabilitate în timp. b) c) Echilibrul bilanţier Echilibrul bilanţier este un principiu de bază al bilanţului potrivit căruia totalul valoric al activului este întotdeauna egal cu totalul valoric al pasivului.. este necesar să se recurgă la clasificarea structurilor de activ şi de pasiv după anumite criterii . Este consecinţa dublei înregistrări a patrimoniului în contabilitate.Bazele contabilităţii ========================================================= Structurile fundamentale ale bilanţului Structurile fundamentale ale Bilanţului formează conţinutul acestuia (corpul bilanţului ca document de sinteză sau situaţie contabilă redactată). care pot fi: juridice. respectiv. Nicolaescu C. în expresie bănească. Bazele contabilităţii. Ele sunt o consecinţă a aplicării dublei reprezentări a patrimoniului în contabilitatea în partidă dublă. Editura Multimedia. 2000 26 . aşa cum s-a demonstrat anterior. adică: Utilităţi = Resurse Activ = Pasiv Explicaţia echilibrului bilanţier constă în faptul că activul şi pasivul sunt două aspecte diferite ale aceleiaşi realităţi. după durata lor de folosire în activitatea economică a întreprinderii şi. Analizând structurile de activ (bunuri. utilitatea şi originea. În scopul reprezentării în bilanţ a unor informaţii care să fie cât mai convenabile şi mai semnificative pentru diferite categorii de utilizatori. creanţe. financiare (sau combinaţii ale acestora).

Editura Multimedia. poate fi prezentată astfel16: ACTIV Active durabile Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active realizabile Stocuri Creanţe Active disponibile Lichidităţi Cvasilichidităţi TOTAL ACTIV PASIV Resurse pe termen lung Capitaluri proprii Datorii pe termen lung (scadenţa de rambursare > 3 ani) Resurse pe termen mediu Datorii pe termen mediu (scadenţa de rambursare < 3 ani. ACTIV Active imobilizate (Imobilizări) Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active circulante Stocuri Creanţe Lichidităţi TOTAL ACTIV PASIV Resurse permanente Capitaluri proprii Datorii pe termen lung (scadenţa de rambursare > 1 an) Resurse temporare Datorii pe termen scurt (Datorii ale ciclului de exploatare) (scadenţa de rambursare < 1 an) TOTAL PASIV Optica economică asupra bilanţului Dacă predomină optică financiară cele două criterii de grupare vor fi lichiditatea pentru elemenetele de activ.. Bazele contabilităţii. dar > 1 an) Resurse pe termen scurt Datorii pe termen scurt (scadenţa de rambursare < 1 an) TOTAL PASIV Optica financiară asupra bilanţului c) O a treia grupă de abordări privind bilanţul este de sorginte anglo-saxonă17. după stabilitatea formelor şi nivelului valoric al acestor resurse. Bucureşti.. ele sunt grupate în două structuri globale şi anume resurse permanente şi resurse temporare. Nicolaescu C. Criteriul financiar al lichidităţii este capacitatea mai mult sau mai puţin intensă şi rapidă a unui bun sau a unei creanţe de a se transforma în bani Criteriul financiar al exigibilităţii înseamnă data (scadenţa) mai mult sau mai puţin îndelungată de rambursare a unei resurse. Bazele contabilităţii . Schema bilanţului. Malciu L..Bazele contabilităţii ========================================================= formelor lor. acestrea sunt grupate în două structuri globale şi anume active imobilizate şi active circulante. Arad.. 2002 27 . Bunea Şt. Belean P. în interpretarea financiară. potrivit lichidităţii şi exigibilităţii crescânde adoptate ca principii de reglementările din România.o abordare europeană şi internaţională. 2000 Feleagă N. respectiv exigibilitatea pentru cele de pasiv. Analizând structurile de pasiv (capitaluri proprii.. În ţările nord americane nici măcar denumirea acestei prime situaţii 16 17 Cameniţă D. d) Modelul de bilanţ prezentat în cele ce urmează este numai unul dintre formatele posibile.. datorii) după durata de afectare a resurselor (provenienţei) în activitatea economică a întreprinderii şi implicit. Editura Economică.

nemonetare. deci elemente de bilanţ şi nu influenţează rezultatul exerciţiului în care se efectuează cheltuielile. respectiv concordanţa deplină cu realitatea obiectivă. în principal. Imobilizările necorporale (intangibile. concesiuni. 18 Prezentarea următoarelor delimitări şi definiri de structuri se va face în conformitate cu prevederile OMFP 1752/2005.2 Descrierea principalelor structuri ale bilanţului Posturile bilanţiere sunt subdiviziuni ale structurilor globale (claselor. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative19. La fel ca orice informaţie contabilă. imobizările corporale şi imobilizările financiare. imobilizările necorporale. grupelor) care. licenţele. clientela. debuşeele etc. Ele sunt formate din: cheltuieli de constituire. întreprinderea să creeze beneficii în viitor. cheltuieli de dezvoltare. brevete. prin utilizarea rezultatului cercetării. Pe lângă denumirea de „bilanţ” (balance sheet). în conformitate cu caracteristicile esenţiale ale fiecărei subdiviziuni a utilităţilor şi resurselor. rezultatul final al cercetării să aibă mari şanse de reuşită. cheltuielile pentru prospectarea iniţială a pieţei). licenţe. trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: obiectul cercetării să fie clar definit. respectiv descrierea şi definirea adecvată. onorariile avocaţilor. 28 . acestea sunt imobilizări necorporale. Concizia. sau un grup restrâns de cuvinte. Avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie cuprind sumele avansate în vederea achiziţionării diverselor elemente de imobilizări necorporale precum şi imobilizările necorporale create de întreprindere şi nefinalizate. 5. se mai utilizează şi denumirile de „situaţia poziţiei financiare” (statement of financial position) sau „situaţia condiţiei financiare” (statement of financial condition). Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea unei întreprinderi (taxele de înmatriculare la Registrul Comerţului. Cheltuielile de dezvoltare reprezintă sumele utilizate de întreprindere pentru cercetare proprie desfăşurată în departamente specializate din cadrul ei. având un grad de semnificaţie convenabil pentru utilizatori constituie. 19 Conform OMFP 1752/2005. Deşi apare termenul „cheltuieli”.a.Bazele contabilităţii ========================================================= financiare nu este standardizată.d. Pentru ca aceste cheltuieli să poată fi înregistrate ca şi imobilizări necorporale.1. drepturile şi valorile similare reprezintă elemente de imobilizări necorporale concretizate în general în dreptul de a utiliza anumite elemente în favoarea întreprinderii. Fondul comercial reprezintă elementele nemateriale care însoţesc fondul de comerţ (vadul. mărci de fabrică. de regulă.). fără suport material şi deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii. nemateriale) sunt active identificabile. Descrierea structurilor conform legislaţiei româneşti 18 Descrierea principalelor elemente de activ Activele imobilizate cuprind. mărcile comerciale. Concesiunile.  Fidelitatea.m. posturile bilanţiere trebuie să îndeplinească anumite condiţii printre care pot fi menţionate de exemplu:  Pertinenţa. poziţii distincte în activul şi pasivul bilanţului (posturi de activ şi posturi de pasiv). brevetele. Fondul comercial se înregistrează ca imobilizare necorporală doar în urma achiziţiei. respectiv denumirea posturilor bilanţiere să fie exprimată printr-un cuvânt. fond comercial ş.

Acţiunile detinute la entitatile afiliate reprezintă acţiuni existente în portofoliul întreprinderii care au fost emise de alte societăţi şi care fac parte din acelaşi grup de societăţi ca şi firma analizată. Construcţiile reprezintă clădiri şi alte edificii cu destinaţie specială construite de întreprindere sau achiziţionate de la terţi. Titlurile de participare presupun deţinerea a peste 20% din capitalul social al societăţii emitente. Alte creanţe cuprind toate drepturile cu durată de recuperare mai mare de un an care nu s-au putut încadra în structurile anterioare. Investiţiile deţinute ca imobilizări reprezintă acţiuni cumpărate din capitalul social al altor întreprinderi a căror pondere (mai mică de 20%) nu asigură participarea la gestiunea firmei emitente ci doar obţinerea. utilaje şi mobilier cuprind instalaţiile care nu s-au înregistrat la structura anterioară. investiţii deţinute ca imobilizări ş.d. Imprumuturile acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare reprezintă drepturi ale întreprinderii faţă de întreprinderile la care se deţin titluri de participare fără ca aceste întreprinderi să facă parte dintr-un grup. Împrumuturile acordate entităţilor afiliate reprezintă drepturile cu durată de recuperare mai mare de un an generate de relaţia întreprinderii cu alte întreprinderi din cadrul aceluiaşi grup. respectiv valoarea de utilitate mai mare decât cea prevăzută de lege şi durata de utilizare mai mare de un an.m. Deprecierea suplimentară a imobilizărilor corporale şi necorporale se face în conformitate cu prevederile standardului IAS 36 „Deprecierea activelor”. În contabilitate se vor evidenţia separat terenurile propriu-zise şi amenajările la terenuri. Dacă ponderea titlurilor de participare este mai mare de 50% înseamnă control total asupra societăţii emitente. În această categorie se cuprind: acţiuni deţinute la entităţile afiliate. interese de participare. Avansurile şi imobilizările corporale în curs de execuţie cuprind sumele avansate pentru procurarea imobilizărilor corporale precum şi valoarea imobilizărilor corporale create de întreprindere şi nefinalizate până în momentul încheierii exerciţiului financiar. de dividende. Imobilizările corporale cuprind elementele materiale. tangibile.m. Interesele de participare cuprind titlurile de participare deţinute la alte întreprinderi altele decât cele din cadrul grupului. utilajele de producţie ale întreprinderii şi elementele de mobilier care îndeplinesc cumulativ două condiţii. Instalaţiile tehnice şi maşinile cuprind instalaţiile direct implicate în procesul tehnologic derulat de întreprindere precum şi maşinile de natura mijloacelor de transport. ceea ce dă posibilitatea exercitării unei influenţe notabile în gestiunea acesteia.a.Bazele contabilităţii ========================================================= Imobilizările necorporale fac obiectul Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 38 „Imobilizări necorporale”. Terenurile reprezintă întinderi de pământ strict delimitate precum şi amenajările efectuate pe aceste terenuri pentru construirea infrastructurii. Principalele elemente de imobilizări corporale sunt: terenurile şi construcţiile. instalaţiile tehnice şi maşinile. la sfârşitul exerciţiului financiar.a. existente în patrimoniul întreprinderii. Alte instalaţii.d. utilaje şi mobilier ş. împrumuturi acordate entităţilor afiliate. 29 . Imobilizările financiare reprezintă titluri şi creanţe financiare (în special creanţe sub forma împrumuturilor acordate). Imobilizările corporale fac obiectul Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 16 „Imobilizări corporale”. alte instalaţii.

în curs de producţie.20 Ele cuprind: materii prime şi materiale consumabile. cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte. efecte de primit.cumpărare faţă de clienţi sau alţi debitori. în mod temporar. casa şi conturile la bănci. Sumele de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare reprezintă sumele ce urmează să fie încasate de la întreprinderile la care se deţin titluri de participare. 20 În conformitate cu prevederile IAS 2 „Stocurile” 30 . fie transformate. Investiţiile financiare pe termen scurt (cvasilichidităţile) cuprind acţiunile şi obligaţiunile cumpărate de întreprindere din emisiunea altor întreprinderi. de regulă. produsele finite. lucrările şi serviciile. pentru o astfel de vânzare sau sub formă de materii prime şi materiale care trebuie să fie consumate în procesul de producţie sau de prestare de servicii. animale şi păsări. piese de schimb. Sumele de încasat de la entităţile afiliate reprezintă sumele ce urmează să fie încasate de la întreprinderile din cadrul grupului.a. precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în intregime. Materialele consumabile sunt bunuri de natura stocului (materiale auxiliare. rebuturile. materialele recuperabile şi deşeurile. Avansurile pentru cumpărări de stocuri cuprind sumele avansate în vederea achiziţionării de bunuri de natura stocurilor.Bazele contabilităţii ========================================================= Imobilizările financiare. debitori diverşi. Activele circulante cuprind: stocurile. materiale de natura obiectelor de inventar. putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor. Ambalajele includ ambalajele refolosibile. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind. materiale pentru ambalat. creanţele. Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic. în produsul finit. furaje şi alte materiale consumabile).d. seminţe şi materiale de plantat. Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunurile care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi imobilizări corporale. combustibili. Materiile prime reprezintă bunuri de natura stocurilor care participă direct la fabricarea produselor si se regăsesc în produsul finit integral sau parţial. investiţiile pe termen scurt. alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate. Stocurile reprezintă active deţinute pentru a fi vândute în cursul normal al activităţii. alături de investiţiile pe termen scurt. Produsele finite includ produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii. de asemenea. obligaţiunile proprii emise şi răscumpărate. achiziţionate sau fabricate. Alte creanţe cuprind drepturile cu durată de recuperare mai mică de un an care nu au fost cuprinse în structurile anterioare. fie în starea lor iniţială. Semifabricatele vizează produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii sau se livrează terţilor. pot fi păstrate de terţi. produse.m. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi. destinate produselor vândute şi care. ambalaje ş. precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate. se regăsesc în Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare”. decontări cu asociaţii privind capitalul. Produsele includ semifabricatele. Creanţele comerciale sunt drepturile apărute în procesul de vânzare . Creanţele reprezintă sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an şi pot apărea sub formele: clienţi. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. etc.

capitalul social se împarte în capital social subscris nevărsat şi capital social subscris vărsat. aport. primele de capital se clasifică în prime de emisiune. sub formă de cecuri de încasat sau alte efecte comerciale cu lichiditate imediată. aceste rezerve se clasifică în două mari categorii: rezerve din reevaluare şi rezerve de capital. Rezervele de reevaluare reprezintă diferenţa dintre valoare elementelor de activ înaintea procedurii de reevaluare şi valoarea acestora după reevaluare. Primele de capital sunt direct legate de capitalul social al întreprinderii şi apar în cazul modificării acestuia prin emisiune. Alte rezerve cuprind alte categorii de 31 . rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului. fuziune etc.Bazele contabilităţii ========================================================= Acţiunile deţinute la entităţile afiliate cuprind titluri de valoare deţinute la întreprinderi din cadrul grupului. Rezervele statutare sau contractuale reprezintă rezervele constituite ca urmare a unor prevederi din actele de constituire ale întreprinderii (statul sau contract de asociere). Deci. în activ se cuprind cheltuielile înregistrate în avans. După natura lor. moneda efectivă de care dispune o întreprindere la un moment dat. rezervele. După natura lui. Rezervele de capital. După natura lor. rezervele sunt profituri conservate la dispoziţia întreprinderii şi neîncorporate încă în capitalul acesteia (sau cu alte destinaţii). Conturile la bănci reprezintă disponibilul pe care o întreprindere îl are în conturile curente bancare. valoarea actuală. în lei sau în valută. Casa reprezintă numerarul din casieria întreprinderii. Rezervele sunt profituri ale exerciţiilor precedente capitalizate în mod durabil de către întreprindere în scopul utilizării potrivit destinaţiei şi hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor sau Acţionarilor (întreprinzătorilor). dar care privesc exerciţiile viitoare (aceste cheltuieli apar ca o creanţă a exerciţiului curent faţă de exerciţiile viitoare). Obligaţiunile emise şi răscumpărate sunt obligaţiunile răscumpărate de întreprindere în scopul anulării într-o perioadă mai mică de un an. prime de fuziune şi prime de aport. Capitalurile proprii cuprind capitalul social. Alte investiţii financiare pe termen scurt cuprind. în contul bancar curent. Capitalul social este format din aportul iniţial al acţionarilor sau asociaţilor precum şi din toate celelalte resurse lăsate la dispoziţia întreprinderii pe termen nelimitat. cu o durată de utilizare mai mică de un an. Descrierea principalelor elemente de pasiv Elementele de pasiv pot fi împărţite în două mari categorii: capitalurii proprii şi datorii. acreditivele şi alte valori. în lei sau în valută. prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni. după natura lor se împart în rezerve legale. în principiu. Reevaluarea reprezintă procedeul metodei contabilităţii prin care valoarea de origine iniţială a elementelor de activ este înlocuită cu o valoare nouă. rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve. titlurile de plasament. primele de capital. Rezervele legale se constituie ca urmare a unor dispoziţii legale în cotă de 5% din profitul brut până la o valoare egală cu 20% din capitalul social al întreprinderii. Obligaţiunile reprezintă titluri de valoare emise de alte întreprinderi şi achiziţionate în vederea obţinerii unor venituri financiare. O structură intermediară între acestea o constituie provizioanele. Casa şi conturile la bănci cuprind banii efectivi de care dispune întreprinderea la un moment dat sub formă de numerar în casieria întreprinderii. Aceasta este o structură creată în virtutea principiului independenţei exerciţiului şi cuprinde cheltuielile efectuate în exerciţiul curent. În categoria structurilor de regularizare.

Rezultatul exerciţiului poate fi profit. iar efectele de comerţ de primit sunt asimilate creanţelor. datoriile faţă de personal. Rezervele apar în bilanţ ca posturi distincte pe fiecare fel de rezervă în parte. Această structură este generată de principiul independenţei exerciţiului care impune separarea rezultatului exerciţiului curent de rezultatele exerciţiilor anterioare. se împart în două mari categorii: datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt sau de exploatare. datoriile fiscale (faţă de bugetul statului). Provizioanele reprezintă resurse constituite la sfârşitul exerciţiului curent pentru acoperirea unor pierderi sau cheltuieli probabile ale exerciţiului viitor. sunt: provizioane pentru litigii. apreciate la închiderea exerciţiului în virtutea aplicării principiilor: prudenţei. faţă de asociaţi etc. alte datorii. conform OMFP 1752/2005. Avansurile încasate de la clienţi cuprind avansurile încasate în contul comenzilor şi reprezintă datoria pe care întreprinderea o are faţă de clienţii săi pentru sumele încasate în vederea unor livrări viitoare de bunuri sau prestări de servicii. La scadenţă. să existe incertitudine în ceea ce priveşte producerea riscului sau cheltuielile şi mărimea acestora. Datoriile comerciale cuprind datoriile ce apar în cadrul operaţiilor de vânzarecumpărare (în general faţă de furnizori). provizioane pentru restructurare. care se scade din capitalul propriu. Datoriile pe termen lung cuprind datoriile care trebuie plătite la termene mai mari de un an. CEC. cambie etc.Bazele contabilităţii ========================================================= rezerve constituite din profitul net sau alte resurse ale întreprinderii. creditele bancare pe termen lung. În această categorie se cuprind datoriile comerciale. efectele comerciale de plătit. Principalele categorii de provizioane. pe cand pierderea duce la sărăcirea acestora. independenţei exerciţiilor şi a celorlalte principii contabile. Datoriile. datoriile faţă de asigurările sociale. numite şi datorii de exploatare cuprind datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an. datoriile care privesc imobilizările financiare.). provizioane pentru garanţii acordate clienţilor. provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare. alte provizioane. sau pierdere. 32 . iar riscul sau cheltuiala pentru care se constituie provizionul să-şi aibă originea în exerciţiul curent. Rezultatul reportat reprezintă rezultatul exerciţiului anterior format din profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită. Efectele de comerţ de plătit sunt asimilate datoriilor. aceste obligaţiuni sunt răscumpărate. În această categorie se cuprind: împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni. după exigibilitatea lor. Datoriile pe termen scurt. Pentru constituirea provizioanelor trebuie îndeplinite următoarele condiţii: obiectul provizionului să fie clar precizat. Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni reprezintă sumele împrumutate de întreprindere prin emisiunea unor titluri de valoare sub formă de obligaţiuni. Creditele bancare pe termen lung cuprind sumele pe care întreprinderile le datorează către bănci sau alte instituţii de credit. care se adună la totalul capitalului propriu. Profitul determină îmbogăţirea proprietarilor întreprinderii. întreprinderile plătind contravaloarea lor. Rezultatul exerciţiului reprezintă rezultatul exerciţiului curent calculat ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile aferente perioadei curente. avansurile încasate de la clienţi. Efectele de comerţ de plătit reprezintă datorii garantate prin înscrisuri solemne (bilet la ordin. Ele sunt constatări şi evaluări contabile cu caracter previzional.

conceptele. Bazele contabilităţii . cheltuielilor şi rezultatelor.2. Bunea Şt.o abordare europeană şi internaţională.1. statul (îndeosebi organele fiscale). Conform cadrului conceptual internaţional. Contabilitatea modernă recurge şi la un alt model în scopul calculării şi înregistrării rezultatului. datorii şi capital propriu21.1. definire şi abordare • Definiţia şi caracteristicile rezultatului Într-o formulare foarte generală.1 Contul de rezultate: istoric.3 Abordări contemporane privind contul de rezultate La baza creerii acestor structuri stau următoarele criterii principale: al periodicităţii. Acestea reprezintă sume încasate în exerciţiul curent.2 Contul de rezultate şi performanţa financiară a întreprinderii 5.. cheltuielilor şi rezultatelor pe exerciţii succesive indiferent de finalizarea sau nu a operaţiilor care le-au generat. respectiv a investitorilor de capital. 5. posturile bilanţului pot fi împărţite în trei mari categorii: active. Bucureşti. performanţele activităţii întreprinderii. al naturii cheltuielilor şi veniturilor şi al reciprocităţii cheltuielilor şi veniturilor. fiind un indicator necesar tuturor utilizatorilor informaţiilor contabile: conducerea întreprinderii. rezultatele pot fi definite ca fiind consecinţa operaţiilor de îmbogăţire sau de sărăcire exprimate prin profit sau pierdere. 5. dar care privesc exerciţiile viitoare şi din această cauză ele sunt tratate ca şi datorii ale exerciţiului curent faţă de exerciţiile viitoare. Editura Economică. cheltuielile şi veniturile 21 Feleagă N. acţionarii sau asociaţii. 2002 33 . aflat in strânsă conexiune cu principiul independenţei exerciţiilor. 5. • Caracteristicile generale ale rezultatelor sunt următoarele:  Rezultatul exprimă situaţia gestiunii.Bazele contabilităţii ========================================================= O categoria aparte în cadrul pasivului o reprezintă veniturile înregistrate în avans..2. băncile şi alţi investitori etc. de exemplu. decât acţionarii sau furnizorii întreprinderii. presupune fragmentarea înregistrării şi calculului veniturilor. Potrivit acestui criteriu. profitul reprezintă remunerarea capitalului.2. principiile şi metodele contabilităţii.  Dependenţa modalitaţilor de calcul şi înregistrare contabilă a structurii şi nivelului valoric ale rezultatelor de formele.  Volumul şi structura informaţiilor contabile necesare asupra rezultatelor sunt diferite de la o categorie la alta de utilizatori.  Criteriul periodicităţii. conducerea întreprinderii are nevoie de informaţii mai multe şi mai diversificate asupra veniturilor. Astfel.. Malciu L.2 Descrierea structurilor conform referenţialul contabil internaţional Referenţialul contabil internaţional analizează bilanţul în cadrul Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”. Din punct de vedere al participării factorilor de producţie la activitatea economică a întreprinderii. respectiv la contul de rezultate.

pentru balansare pe partea cu totalul mai mic: profitul în stânga (debit). surplusul se adaugă la stocul iniţial al lunii generând un stoc final mai mare (stocaj). cât şi caracterul unor operaţii extraordinare.A. prezentarea contului de profit şi pierdere poate să se facă de o manieră simplă (single step) sau de o manieră evoluată (multiple step). Potrivit acestui criteriu.. astfel încât.. O categorie distinctă de operaţii o constituie operaţiile financiare care pot avea caracterul unor operaţii de exploatare. Dacă vinde mai puţin decât a produs. forma verticală şi forma orizontală. Forma orizontală (bilaterală) a contului de rezultate este similară formei bilaterale (bilanţiere) a oricărui cont. Forma verticală a contului de rezultate se prezintă ca o listă în care sunt redate succesiv veniturile şi cheltuielile pe cele trei structuri generale. venituri şi rezultate financiare. iar in partea dreaptă (credit) veniturile. care compun activitatea întreprinderii şi generează cheltuielile şi veniturile. fără să distingă partea din rezultat ce revine activităţii de exploatare de cea aferentă elementelor în afara exploatării. oferă posibilitatea determinării rezultatului pe trepte: rezultat din exploatare.Bazele contabilităţii ========================================================= exerciţiului curent trebuie să fie separate de cele care revin exerciţiilor viitoare (cheltuieli şi venituri înregistrate în avans). Contul de profit şi pierdere simplu nu pune în evidenţă decât un singur rezultat. sconturile acordate şi obţinute etc.  Criteriul naturii operaţiilor economico-financiare. adoptată şi de către normalizatorii din România. În S. iar rezultatul obţinut ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile din exploatare şi veniturile şi cheltuielile financiare constituie rezultatul curent al exerciţiului. la fel ca şi în cazul bilanţului. Rezultatul va fi înscris. Această formă. Cifra de afaceri netă este principalul indicator care descrie activitatea de exploatare a unei întreprinderi. Din punct de vedere al frecvenţei şi gradului de repetitivitate operaţiile economice modificative ale rezultatelor sunt grupate. În cazul în care vinde mai mult decât a produs diferenţa este luată din stocul lunii anterioare. reprezentând în partea stângă (debit) cheltuielile.U. în conturile cheltuielilor şi veniturilor după natură să rămână numai cele aferente rezultatelor exerciţiului încheiat. Ea cuprinde sumele ce provin din vânzarea de bunuri (mărfuri sau produse finite) sau prestarea de servicii care fac parte din activitatea curentă a întreprinderii. 34 . diferenţele de curs valutar. Contul de profit şi pierdere evoluat distinge rezultatul generat de activitatea ordinară de elementele extraordinare. rezultat curent. în primul rând. rezultat extraordinar. cheltuielile sunt considerate cauze (contraponderi) ale veniturilor. Operaţiile de exploatare. motiv pentru care normalizatorii au creat structuri distincte de cheltuieli. inclusiv impozitul pe profit. rezultat financiar. pot fi. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie vizează situaţia în care o întreprindere de producţie vinde.  Criteriul reciprocităţii presupune ca fiecărei structuri de cheltuieli (clasă. după scăderea reducerilor comerciale. într-un exerciţiu financiar (lună). în două categorii: operaţii de exploatare şi operaţii extraordinare. ceea ce duce la o diminuare a stocului la sfârşitul exerciţiului faţă de stocul de la începutul exerciţiului (destocaj) . a taxei pe valoarea adăugată şi altor impozite şi taxe aferente. mai mult sau mai puţin decât a produs în luna respectivă. iar veniturile sunt considerate efecte (contraponderi) ale cheltuielilor. grupă. împreună cu operaţiile financiare sunt considerate operaţii curente. pierderea în dreapta (credit). cum sunt cele privind dobânzile încasate sau plătite pentru creditele pe termen scurt. Formele de prezentare grafică ale contului de rezultate. Această variaţie a stocurilor apare în contul de rezultate cu plus sau cu minus în funcţie de natura variaţiei. este cel mai important criteriu de clasificare a acestora în contabilitatea financiară. ca structură globală de cheltuieli. speţă) să-i corespundă o structură de venituri de aceeaşi natură.

Bazele contabilităţii ========================================================= Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată (producţia imobilizată) se referă la situaţiile în care întreprinderea reţine anumite bunuri din producţia proprie pentru nevoi personale. Aceste produse se înregistrează în activul patrimonial. Veniturile din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate cuprind veniturile obţinute de întreprindere din plasamentele financiare generate de vânzarea unor titluri de valoare la preţuri de vânzare mai mari decât costul de achiziţie al acestora. numit(ă) şi rezultatul din exploatare. Veniturile din ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante cuprind veniturile de natură financiară generate de reluarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor financiare sau a investiţiilor pe termen scurt. indicându-se distinct cele referitoare la pensii. Alte cheltuieli din exploatare cuprind cheltuielile de exploatare care nu au fost prezentate în structurile anterioare (cheltuieli cu partea neamortizată a activelor vândute. respectiv cu energia. Cheltuielile cu dobânzile şi alte cheltuieli similare cuprind cheltuielile cu dobânzile şi alte cheltuieli similare (cheltuieli cu diferenţele de curs etc. respectiv rezultatul curent al exerciţiului poate fi calculat ca diferenţă între totalul veniturilor din activităţi curente (venituri din exploatare + venituri financiare) şi totalul cheltuielilor din activitatea curentă (cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare) sau ca sumă între rezultatul de exploatare şi rezultatul financiar. ) Profitul sau pierderea din exploatare. 35 .) Profitul sau pierderea financiară sau rezultatul financiar se calculează ca diferenţă între veniturile financiare şi cheltuielile financiare. venituri din subvenţii. fiind detaliate pe două categorii: salarii şi indemnizaţii şi cheltuieli cu asigurările sociale. la nivelul unei întreprinderi (venituri din despăgubiri solicitate firmelor de asigurări). telecomunicaţii etc. Veniturile din interese de participare reprezintă veniturile de natură financiară obţinute de întreprindere de pe urma acţiunilor pe care le deţine sub formă de interese de participare în capitalul social al altor întreprinderi (venituri din dividende). cu amenzile etc. În contul de rezultate se evidenţiază în mod distinct veniturile obţinute din interese de participare deţinute la entităţile afiliate.). Ajustările de valoare privind activele cuprind: cheltuielile de exploatare cu amortizările şi ajustările pentru deprecierea reversibilă a imobilizărilor şi cheltuieli de exploatare pentru ajustarea valorii activelor circulante. Veniturile extraordinare cuprind veniturile care apar în mod accidental. veniturile din despăgubiri etc. cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate. contraponderea lor în pasiv fiind o creştere a rezultatului ca urmare a apariţiei veniturilor din producţia imobilizată. Veniturile din dobânzi şi alte venituri similare cuprind veniturile sub forma dobânzilor. rar.) Principalele categorii de cheltuieli materiale întâlnite în activitatea de exploatare sunt: cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (mai ales la întreprinderile de producţie) şi alte cheltuieli externe. Alte venituri din exploatare cuprind veniturile rezultate din activităţile de exploatare şi care nu se regăsesc în structurile descrise anterioare(venituri din vânzarea activelor. se calculează ca diferenţă între totalul veniturilor din exploatare şi totalul cheltuielilor din exploatare. diferenţelor de curs valutar şi alte venituri financiare de aceeaşi natură. Profitul sau pierderea din activitatea curentă. cu apa. cheltuieli poştale. transporturi. care reprezintă cheltuieli cu serviciile prestate de terţi. cheltuieli cu protecţia socială etc. Cheltuielile cu personalul cuprind atât salariile datorate personalului cât şi cheltuieli conexe ale acestor salarii (cheltuieli cu asigurările sociale.

iar veniturile neimpozabile reprezintă veniturile care din punct de vedere fiscal nu se impozitează. pe profit sau pe venit. financiare sau extraordinare). Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus cuprind impozitul pe venit plătit de către microîntreprinderi (în prezent 3% aplicat venitului realizat) şi alte impozite. denumite operaţii permutative. Rezultatul fiscal este reprezentat de rezultatul contabil la care se adună cheltuieli nedeductibile şi se scad veniturile neimpozabile (deducerile fiscale). Referenţialul contabil internaţional.). Impozitul pe profit reprezintă cheltuiala aferentă impozitului pe profit datorat. Veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare. Rezultatul brut al exerciţiului se calculează fie ca şi diferenţă între totalul veniturilor exerciţiului şi totalul cheltuielilor corespunzătoare aceluiaşi exerciţiu. calculat ca diferenţă între rezultatul brut al exerciţiului şi cheltuiala cu impozitul. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital.3 Reprezentarea modificărilor determinate de fluxurile economice asupra întreprinderii cu ajutorul bilanţului şi contului de rezultate Analizând operaţiile economice din punctul de vedere al modalităţilor de influenţare a rezultatelor (a cheltuielilor şi veniturilor întreprinderii). Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice.Bazele contabilităţii ========================================================= Cheltuielile extraordinare cuprind cheltuielile care apar în mod excepţional. recunoscute ca şi componente ale contului de rezultate.3. 36 . prin definirea elementelor care descriu performanţele întreprinderii. creează cadrul conceptual referitor la rezultatul activităţii întreprinderii. prin IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”. rezerve etc. în prezent 16%) asupra rezultatului fiscal. respectiv veniturile şi cheltuielile. determină modificări valorice ale structurilor (posturilor de bilanţ) existente şi/sau duc la apariţia unor structuri (posturi) noi (bunuri. Cheltuieli nedeductibile reprezintă cheltuieli care nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. acestea pot fi clasificate în două categorii şi anume:  operaţii economice care nu modifică rezultatele. Profitul sau pierderea exerciţiului reprezintă rezultatul exerciţiului financiar şi cuprinde rezultatul global net adică rezultatul global după impozitare. 5. rar (cheltuieli privind calamităţile). capitalul social. în cursul perioadei contabile.1 Operaţiile economice care nu modifică rezultatele Aceste operaţii economice. indiferent de natura lor (de exploatare. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară reprezintă rezultatul extraordinar şi se calculează ca diferenţă dintre veniturile extraordinare şi cheltuielile extraordinare.  operaţii economice care modifică rezultatele (concomitent cu modificarea altor posturi din bilanţ). creanţe. fie ca sumă între rezultatul curent şi rezultatul extraordinar al exerciţiului. Rezultatul contabil se calculează ca diferenţă între totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor indiferent de natura lor. ce au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. calculat prin aplicarea cotei de impozit (conform legislaţiei în vigoare. 5. fără a influenţa rezultatele (profitul sau pierderea. prin generarea de cheltuieli sau venituri). în cursul perioadei contabile. ce au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii.

000 RON Casa (+4. În scopul analizei şi concretizării modificării posturilor bilanţiere ca efect al operaţiilor economice permutative precum şi a tipurilor (variantelor) acestor modificări se prezintă în continuare câteva bilanţuri.000 RON.Bazele contabilităţii ========================================================= Ele sunt considerate operaţii economice care modifică numai formele averii întreprinderii. preluat ca bilanţ iniţial la data de 01.01.000 RON.300 RON 1.000 RON 800 RON 400 RON Capital social (+ 500 RON) Rezerve (.000 RON) Construcţii 0 RON 7.N): Se încasează.12.N-1 următorul bilanţ.N): Se achiziţionează. în numerar.000 RON Clienţi (-4.000 RON 1.000 RON 2.000 RON) Conturi la bănci Decontări cu asociaţii privind capitalul TOTAL ACTIV 5.500 RON 35.000 RON 2.000 RON 5. redactate succesiv.000 RON OPERAŢIA 1 (în data de 05. Bilanţ după operaţia 2 ACTIV Element Instalaţii Materii prime Construcţii Casa Conturi la bănci Decontări cu asociaţii privind capitalul TOTAL ACTIV PASIV Valoare 15.000 RON .000 RON 7.000 RON 2.500 RON 35. Bilanţ după operaţia 3 37 .000 RON 5. Bilanţ după operaţia 1 ACTIV Element Instalaţii Materii prime PASIV Valoare 15. în valoare de 4.000 RON OPERAŢIA 3 (în data de 15.000 RON 2.000 RON 5.N: Bilanţ iniţial ACTIV Element Instalaţii Materii prime Clienţi Construcţii Casa Conturi la bănci Decontări cu asociaţii privind capitalul TOTAL ACTIV PASIV Valoare 15. pe credit comercial. • Se consideră că o întreprindere are la data de 31.000 RON Element Furnizori Rezultatul exerciţiului (profit) Personal – salarii datorate Impozite de plată către stat Capital social Rezerve Rezultatul reportat (pierdere) TOTAL PASIV Valoare 1. materii prime în sumă de 3.300 RON 1.000 RON .01.000 RON 1.000 RON 5.000 RON Element Furnizori Rezultatul exerciţiului (profit) Personal – salarii datorate Impozite de plată către stat Capital social Rezerve Rezultatul reportat (pierdere) TOTAL PASIV Valoare 1.000 RON 2.000 RON 35. fără a determina îmbogăţirea sau sărăcirea acesteia. din rezerve.500 RON) Rezultatul reportat (pierdere) TOTAL PASIV 30.01.000 RON 35.000 RON 2.000 RON 7.000 RON 1.000 RON OPERAŢIA 2 (în data de 10.N): Se majorează capitalul social cu 500 RON.000 RON 1.000 RON 4.000 RON 800 RON 400 RON 30.000 RON 800 RON 400 RON 30.800 RON 500 RON -500 RON 35.000 RON Element Furnizori Rezultatul exerciţiului (profit) Personal – salarii datorate Impozite de plată către stat Valoare 1.000 RON 35.01. creanţele faţă de clienţi. după fiecare operaţie economică.

N): Se achită datoriile în sumă de 4. Bilanţ după operaţia 5 ACTIV Element Instalaţii Materii prime Construcţii Casa Valoare 15. concomitent şi cu valori egale.000 RON 5. este relativ.000 RON 7.  Operaţiile economice care produc modificări ale bilanţului sunt: operaţii permutative (care nu influenţează rezultatul) şi operaţii modificative (care determină creşterea sau scăderea rezultatului).000 RON) Decontări cu asociaţii privind capitalul TOTAL ACTIV 5.000 RON 4.000 RON 400 RON 30. 22 Cameniţă D.000 RON Element Furnizori Rezultatul exerciţiului (profit) Valoare 4.01.000 RON 1.Bazele contabilităţii ========================================================= ACTIV Element Instalaţii Valoare 15.800 RON) Impozite de plată către stat Capital social Rezerve Rezultatul reportat (pierdere) TOTAL PASIV 0 RON 400 RON 30.4.000 RON din contul bancar şi 2. OPERAŢIA 5 (în data de 25.000 faţă de furnizori. Bazele contabilităţii. salariile în sumă de 800 RON.200 RON 5.000 RON 800 RON 400 RON 30..N): Se achită. 2000 38 .800 RON 500 RON -500 RON Conturi la bănci (.000 RON 7.000 RON 5.000 RON 5.000 RON 5. Editura Multimedia.200 RON Pot avea loc operaţii economice permutative care să provoace modificări. în numerar.000 RON 38. Arad. decurgând din continuitatea activităţii economice a întreprinderii.2. în timp ce caracterul instantaneu de reflectare a stării la un moment dat a patrimoniului şi rezultatului net global.200 RON PASIV Element Furnizori (. aşa cum rezultă din continuarea aplicaţiei privind modificarea bilanţului în urma operaţiilor permutative.01.. Bilanţ după operaţia 4 ACTIV Element Instalaţii Materii prime Construcţii PASIV Valoare 15.000 RON 2.200 RON Concluziile care se desprind din analiza modificărilor bilanţului pot fi sintetizate astfel22:  Modificările posturilor din bilanţ sunt permanente.000 RON 7.200 RON Efecte de plată (+ 2.000 RON 1. Belean P.000 RON Casa (.000 RON Personal – salarii datorate (.000 RON) Construcţii Casa Conturi la bănci Decontări cu asociaţii privind capitalul TOTAL ACTIV 5. Nicolaescu C.200 RON TOTAL ACTIV 37. în mai mult de două posturi bilanţiere (fiecare operaţie). 2.800 RON 500 RON -500 RON 38.000 RON 1.000 RON) Rezultatul exerciţiului (profit) Personal – salarii datorate Impozite de plată către stat Capital social Rezerve Rezultatul reportat (pierdere) TOTAL PASIV Valoare 4.000 RON 2.000 RON Materii prime (+3.000 RON) TOTAL PASIV 2.000 RON prin emiterea unui efect de plată.000 RON 35.000 RON OPERAŢIA 4 (în data de 20..800 RON 500 RON -500 RON 37.000 RON PASIV Element Furnizori (+ 3.000 RON) Rezultatul exerciţiului (profit) Impozite de plată către stat Capital social Rezerve Rezultatul reportat (pierdere) Valoare 0 RON 2.800 RON) Conturi la bănci Decontări cu asociaţii privind capitalul 4.000 RON 35.

Bazele contabilităţii
=========================================================

 Indiferent de varietatea operaţiilor economice se constată existenţa a patru tipuri de modificări ale bilanţului care pot fi redate prin ecuaţiile: 

A+X-X=P A=P+X–X A+X=P+X A-X=P–X
 Fiecare operaţie economică provoacă modificări simultane, egale din punct de vedere valoric, în cel puţin două posturi din bilanţ, antrenând o dublă înregistrare menţinându-se permanent echilibru bilanţier. Corelate cu tipurile de modificări anterior amintite, aceste duble înregistrări pot fi: o creşterea unui post de activ, concomitent cu scăderea altui post de activ ; o creşterea unui post de pasiv, concomitent cu scăderea altui post de pasiv; o creşterea unui post de activ concomitent cu creşterea unui post de pasiv; o scăderea unui post de activ concomitent cu scăderea unui post de pasiv.  Orice post existent în bilanţ analizat independent, poate fi modificat valoric în două sensuri: creştere (intrare, majorare) şi micşorare (ieşire, scădere), pe această constatare fundamentându-se, în esenţă, un alt model specific metodei contabilitaţii, şi anume contul.  Redactarea unor bilanţuri succesive după fiecare operaţie economică creează, în principiu, posibilitatea înregistrării contabile a modificărilor curente generate de fluxurile economice în structurile patrimoniale şi de rezultate cu ajutorul acestui model al metodei contabilităţii.

5.3.2 Operaţii economice care modifică rezultatele Operaţiile economice care modifică şi rezultatele, denumite şi operaţii modificative, determină modificări valorice ale rezultatelor existente în bilanţ (sau apariţia acestor rezultate) concomitent cu modificări valorice ale altor structuri (sau apariţia/dispariţia unor astfel de structuri). Ele sunt operaţii care determină îmbogăţirea sau sărăcirea întreprinderii ca o consecinţă a unei gestiuni eficiente, respectiv ineficiente a acesteia. Continuând aplicaţia se analizează şi se concretizează următoarele operaţii economice modificative ale rezultatelor. Operaţiile modificative ale rezultatului exerciţiului lunii ianuarie, sunt următoarele: OPERAŢIA 1 (în data de 27.01.N): Se calculează salarii în sumă de 800 RON. Bilanţ după operaţia 1
ACTIV Element
Instalaţii Materii prime Construcţii Casa Conturi la bănci Decontări cu asociaţii privind capitalul

Valoare
15.000 RON 5.000 RON 7.000 RON 4.200 RON 5.000 RON 1.000 RON

PASIV Element Rezultatul exerciţiului (profit) (- 800 RON)
Impozite de plată către stat Capital social Rezerve Rezultatul reportat (pierdere) Efecte de plată

Valoare 1.200 RON
400 RON 30.800 RON 500 RON -500 RON 2.000 RON

Personal - salarii datorate

39

Bazele contabilităţii
=========================================================

(+ 800 RON)
TOTAL ACTIV 35.200 RON TOTAL PASIV

800 RON
35.200 RON

Cont de rezultate
D (Ch) Cheltuieli salariile 800 RON Rezultat - 800 RON C (V)

OPERAŢIA 2 (în data de 30.01.N): Se încasează, în numerar, venituri din prestări servicii în sumă de 800 RON. Bilanţ după operaţia 2
ACTIV Element
Instalaţii Materii prime Construcţii

Valoare
15.000 RON 5.000 RON 7.000 RON

PASIV Element Rezultatul exerciţiului (profit) (+ 800 RON)
Impozite de plată către stat Capital social Rezerve Rezultatul reportat (pierdere) Efecte de plată Personal - salarii datorate TOTAL PASIV

Valoare 2.000 RON
400 RON 30.800 RON 500 RON -500 RON 2.000 RON 800 RON 36.000 RON

Casa (+ 800 RON)
Conturi la bănci Decontări cu asociaţii privind capitalul

5.000 RON
5.000 RON 1.000 RON

TOTAL ACTIV

36.000 RON

Cont de rezultate
D (Ch) C (V) Venituri din prestări de servicii 800 RON Rezultat + 800 RON

Preluând soldul de la 31.12.N-1 de 2.000 RON (care nu a fost virat la postul "Rezultatul reportat" din considerente didactice), precum şi înregistrarea operaţiilor modificative din luna ianuarie anul N, Contul de Rezultate, în forma sa bilaterală se prezintă la sfârşitul lunii ianuarie anul N astfel: Cont de rezultate la 31.01.N
D (Ch) C (V) Rezultatul exerciţiului (profit) (31.12.N - 1) 2.000 RON
Venituri din prestări de servicii (30.01.N) 800 RON

Cheltuieli cu salariile (27.01.N) 800 RON

Rezultat = + 2.000 RON

5.4 Situaţia fluxurilor de trezorerie şi lichiditatea întreprinderii

40

Bazele contabilităţii
=========================================================

Utilizatorii de informaţie contabilă solicită adesea informaţii referitoare la lichiditatea societăţii. În directă corelaţie cu lichiditatea întreprinderii, se află capacitatea acesteia de a fi profitabilă pe termen lung, pe de o parte şi capacitatea acesteia de a-şi plăti datoriile scadente, pe de altă parte. 5.4.1 Situaţia fluxurilor de trezorerie conform reglementărilor contabile româneşti Conform reglementărilor în vigoare, respectiv OMFP 1752/2005, obligativitatea întocmirii acestui document de raportare financiară revine doar întreprinderilor mari, care îndeplinesc anumite criterii de mărime specificate de lege. Pentru celelalte întreprinderi întocmirea acestui document este opţională. Acelaşi act normativ propune următorul model pentru „Situaţia fluxurilor de trezorerie”: SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE CONFORM OMFP 1752/2005 Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori şi angajaţi Dobânzi plătite Impozit pe profit plătit Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor Trezorerie netă din activităţi de exploatare Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţie: Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni Plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări corporale Încasări din vânzarea de imobilizări corporale Dobânzi încasate Dividende încasate Trezorerie netă din activităţi de investiţie Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare: Încasări din emisiunea de acţiuni Încasări din împrumuturi pe termen lung Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar Dividende plătite Trezorerie netă din activităţi de finanţare Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul exerciţiului financiar Trezorerie şi echivalente de trezorerie la sfârşitul exerciţiului financiar 5.4.2 Situaţia fluxurilor de trezorerie conform reglementărilor contabile internaţionale Norma internaţională care descrie cadrul general al întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie, este IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”.

41

5 Situaţia modificărilor capitalului propriu În mod analog cu situaţia fluxurilor de trezorerie.5.Bazele contabilităţii ========================================================= Conform acestui standard situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie ale exerciţiului clasificate în activităţi de exploatare. şi întocmirea acestui document de raportare financiară. este obligatorie doar pentru întreprinderile mari.1 Situaţia modificărilor capitalului propriu conform reglementărilor contabile româneşti Structura exemplificativă a situaţiei modificărilor capitalului propriu este următoarea23: SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU CONFORM OMFP 1752/2005 Capital subscris Patrimoniul regiei Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezerve statutare sau contractuale Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare Alte rezerve Acţiuni proprii Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS. 5.2 Situaţia modificărilor capitalului propriu conform reglementărilor contabile internaţionale Norma IAS 1 prevede două variante (metode) de întocmire şi prezentare a situaţiei variaţiilor capitalurilor proprii.5. mai puţin IAS 29 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Diectiva a IV. 42 . conform OMFP 1752/2005. 23 În conformitate cu prevederile OMFP 1752/2005. 5. de investiţii şi de finanţare.a Comunităţilor Economice Europene Profitul sau pierderea exercţiului financiar Repartizarea profitului Total capitaluri proprii 5.

politici si metode contabile. la deschiderea şi închiderea exerciţiului. după caz. rezultatele nedistribuite. 5. conform metodei de referinţă (de bază) prevăzute prin norma IAS 8 „Beneficiul sau pierderea net(ă) al (a) perioadei. primele de emisiune.6 Alte documente de sinteză şi raportare pentru reprezentarea întreprinderii Întreprinderile au posibilitatea să prezinte orice informaţie pe care o consideră relevantă pentru „cititorii” situaţiilor financiare în cadrul „Notelor explicative” . care însoţesc celelalte documente de sinteză. de ceea ce. A doua variantă (metodă) este mai puţin cuprinzătoare. cât şi totalul acestor elemente. Modelul acestor note este prezentat cu titlul exemplificativ. se ajunge la un concept global de rezultat numit. cu condiţia prezentării cel puţin a informaţiilor solicitate. regăsită în indicatori ca: marja brută. la rezultatul net al exerciţiului. în virtutea unei norme speciale. Prin această situaţie. Nota 5: Situaţia creanţelor şi datoriilor. utilizatorii interni şi externi beneficiază de informaţiile necesare unei analize extinse a conceptului de performanţă. performanţa capătă o dimensiune extinsă de interpretare. venituri şi cheltuieli. erorile fundamentale şi schimbările de metode contabile”. Nota 9: Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari. rezultatul ordinar (curent). Această a doua variantă se apropie. Nota 4: Analiza rezultatului din exploatare. care au fost afectate direct capitalurilor. A doua variantă a situaţiei variaţiilor capitalurilor proprii adaugă sau scade. situaţia variaţiilor capitalurilor proprii cuprinzând: beneficiul net sau pierderea netă al/a exerciţiului. reglementările precizând că întreprinderile stabilesc formatul notelor explicative. Nota 7: Participaţii şi surse de finanţare. rezultat economic. cel mai adesea. incluzând doar primele trei categorii de informaţii furnizate de prima metodă. precum capitalul. Nota 6: Principii. Procedând astfel. Prin indicatorul reprezentat de acest concept. câştiguri şi pierderi. pierderile şi câştigurile. efectuate de către proprietarii întreprinderii (investiţiile proprietarilor şi rambursările de capital). cu precizarea separată a fiecărei mişcări. şi distribuirile de dividende în favoarea acestora. în contabilitatea americană. efectul cumulat al schimbărilor de metode contabile şi corectărilor de erori fundamentale. Nota 2: Provizioane. Nota10: Alte informaţii § Teste de autoevaluare 24 OMFP 1752/2005 43 . cât şi explicarea fluxurilor reprezentând variaţiile. celelalte fiind indicate în notele explicative. Reglementările contabile actuale24 prevăd un număr minim de 10 „Note explicative”. prin conţinutul ei. se înţelege prin „Situaţia rezultatului economic” (Statement of Comprehensive Income). cheltuielile şi veniturile care au fost direct afectate capitalurilor proprii.Bazele contabilităţii ========================================================= Prima variantă (metodă) are un caracter exhaustiv (all changes in equity). operaţiile care afectează capitalul. Nota 3: Repartizarea profitului. Nota 8: Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie. rezultatul din exploatare. conducere si de supraveghere. Contul de profit şi pierdere relevă performanţa financiară a întreprinderii. rezervele. Acestea note sunt: : Nota1: Active imobilizate. rezultatul net al exerciţiului. o reconciliere între soldurile iniţiale şi finale ale fiecărui post de capitaluri proprii. care poate fi numită performanţă economică.

maşini 15.500 – 3.000 + 200)= 26.000 RON.000 RON 15.000 RON.500 RON Valoare 24. O întreprindere prezintă la începutul exerciţiului financiar (anului) următoarele ACTIV Element Cheltuieli de constituire Casa Titluri de plasament Fond comercial Debitori diverşi Mărfuri Maşini TOTAL ACTIV Valoare 1.000 RON 1.000 RON. pe rând.000 RON.300 RON Bilanţ în optica juridică ACTIV Element Bunuri Cheltuieli de constituire Fond comercial Mărfuri Maşini Creanţe Debitori diverşi Lichidităţi Casa Titluri de plasament TOTAL ACTIV PASIV Element Capitaluri proprii Capital social Rezultatul exerciţiului (profit) Datorii Credite bancare pe 4 ani Credite bancare pe 6 luni Valoare 22.000 RON 1.000 RON 26.000 RON 1. utilizând.000 RON 5.000 RON 1.500 = 3.400 + X → X = 26.Pornind de la egalitatea utilităţi – resurse.000 RON.500 RON PASIV Element Credite bancare pe 4 ani Rezultatul exerciţiului (profit) Credite bancare pe 6 luni Capital social Valoare 2.100 RON 1.000 RON 5.200 RON 200 RON X TOTAL PASIV 3.300 RON 24.000 RON 2.000 RON 1. cheltuieli de constituire 1.000 RON 1. casa 500 RON. mărfuri 5.Bazele contabilităţii ========================================================= A. rezultatul exerciţiului (profit) 1.500 RON 500 RON 3.000 RON 26.300 RON 23. cele 3 optici asupra acestuia.100 RON PN = TU – D = 26.000 RON.400 + X RON utilităţi şi resurse: credite bancare pe 4 ani 2. credite bancare pe 6 luni 200 RON.000 RON 200 RON TOTAL PASIV 26.000 RON 3. Se va utiliza în acest sens formatul orizontal al bilanţului: TA = TP → 26.000 RON 15.000 RON 0 RON Valoare 26. debitori diverşi 1.100 RON 1.200 RON 2. Evidenţiaţi apoi aceste structuri patrimoniale prin bilanţ.000 RON 200 RON 200 RON 44 .000 RON 15.000 RON 2.200 = 24.300 RON 23.200 RON 2.500 – (2.000 RON 1.000 RON 500 RON 3.500 RON Bilanţ în optica economică ACTIV Element Active imobilizate Imobilizări necorporale Cheltuieli de constituire Fond comercial Imobilizări corporale Maşini Imobilizări financiare PASIV Element Resurse permanente Capitaluri proprii Capital social Rezultatul exerciţiului (profit) Datorii pe termen lung Credite bancare pe 4 ani Resurse temporare Datorii pe termen scurt Valoare 17.200 RON 2.200 RON. fond comercial 1.000 RON.500 – 2. ca instrument de măsură şi analiză a patrimoniului. titluri de plasament 3. determinaţi capitalul social şi patrimoniul net al întreprinderii.000 RON 1.000 RON 15.000 RON 1.400 = 23.

000 RON 3. aportul asociaţilor la capitalul social constă din bani depuşi la bancă în sumă de 30.000 RON 15.200 RON 2.500 RON PASIV Element Resurse pe termen lung Capitaluri proprii Capital social Rezultatul exerciţiului (profit) Datorii pe termen lung Credite bancare pe 4 ani Resurse pe termen mediu Datorii pe termen mediu Resurse pe termen scurt Datorii pe termen scurt Credite bancare pe 6 luni Valoare 26.500 RON B. în numerar.000 RON 1.000 RON 2. survenite în timpul exerciţiului. 3).000 RON 1. arătând modificările care au loc după fiecare operaţiune. care se achită din disponibilul de la bancă. suma de 5.100 RON 1.000 RON 26. în bilanţuri succesive.300 RON 24. publicitate) în sumă de 10. precizând tipul operaţiunii şi evidenţiind ecuaţia bilanţieră aferentă: 1). pe credit comercial.000 RON 5.000 RON 5.000 RON. un credit bancar pe termen scurt în valoare de 300 RON.500 RON 500 RON 500 RON 3.000 RON 1.500 RON Bilanţ în optica financiară ACTIV Element Active durabile Imobilizări necorporale Cheltuieli de constituire Fond comercial Imobilizări corporale Maşini Imobilizări financiare Active realizabile Stocuri Mărfuri Creanţe Debitori diverşi Active disponibile Lichidităţi Casa Cvasilichidităţi Titluri de plasament TOTAL ACTIV Valoare 17.000 RON.000 RON 2. 4).000 RON 26. Se emite un efect de plată (bilet la ordin) în vederea stingerii datoriei către furnizorii mobilierului. din disponibilul de la bancă.300 RON 23.000 RON 1. Se ridică în numerar.000 RON 0 RON 6.Bazele contabilităţii ========================================================= Active circulante Stocuri Mărfuri Creanţe Debitori diverşi Lichidităţi Casa Titluri de plasament TOTAL ACTIV 9. Redactaţi bilanţul iniţial. 2). 6).000 RON şi o construcţie în valoare de 100. La înfiinţarea unei întreprinderi turistice.500 RON 5. Se fac cheltuieli de constituire (înmatriculare. încasându-se în contul de la bancă. Se achită efectul de plată în valoare de 5. organizată juridic ca SRL.000 RON.000 RON.500 RON 500 RON 3.000 RON 3.500 RON Credite bancare pe 6 luni 200 RON TOTAL PASIV 26. Se contractează.000 RON 0 RON 0 RON 200 RON 200 RON 200 RON TOTAL PASIV 26. 45 . Se achiziţionează.000 RON 5.000 RON 1. 5). Înregistraţi următoarele operaţiuni. mobilierul necesar în valoare de 5.000 RON.000 RON 1.000 RON 3.000 RON 15.

Se încasează.000 RON 100.000 RON) TOTAL ACTIV Furnizori (+5.000 RON Operaţie permutativă A+x–x=P Bilanţ după operaţia 2).000 RON Conturi la bănci (.000 RON Operaţie permutativă A+x=P+x Bilanţ după operaţia 3).000 RON TOTAL PASIV 130. Se calculează salarii în sumă de 10.000 RON Element Capital social TOTAL PASIV PASIV Valoare 130. ACTIV Element Conturi la bănci Construcţii Cheltuieli de constituire Mobilier TOTAL ACTIV PASIV Valoare 20.000 RON) Construcţii 20.000 RON) TOTAL ACTIV 10. mobilier la preţ de vânzare de 10.000 RON) TOTAL PASIV 5.000 RON Furnizori (.000 RON 130. venituri din prestări servicii în sumă de 10.000 RON 10.000 RON Mobilier (+ 5.000 RON 100.000 RON Operaţie permutativă A=P+x–x 46 .000 RON 5.000 RON. Costul de achiziţie al mobilierului vândut este de 5.5. Se vinde.000 RON 135.000 RON Cheltuieli de constituire ( + 10.000 RON 100.000 RON 5.000 RON.Bazele contabilităţii ========================================================= 7).000 RON 135.000 RON 10.000 RON 135. ACTIV Element Conturi la bănci Construcţii Cheltuieli de constituire PASIV Valoare 20.000 RON 135.000 RON 130. 8).000 RON) TOTAL PASIV 0 RON 5.000 RON) Efecte de plată (+ 5. 9). Redactaţi bilanţul final.000 RON 100. Bilanţ iniţial ACTIV Element Conturi la bănci Construcţii TOTAL ACTIV Valoare 30. cu încasarea în contul de la bancă.000 RON Bilanţ după operaţia 1).000 RON.000 RON Element Capital social Valoare 130. ACTIV Element Valoare PASIV Element Capital social Valoare 130. în numerar.000 RON Element Capital social Valoare 130.000 RON 130.10.000 RON.

000 RON) Construcţii Cheltuieli de constituire Mobilier 15.000 RON 300 RON Conturi la bănci (.000 RON 10.300 RON TOTAL ACTIV 130. ACTIV Element Valoare PASIV Element Capital social Efecte de plată Valoare 130.000 RON 5.300 RON 130.000 RON) TOTAL ACTIV 0 RON 130.300 RON 100. ACTIV Element Conturi la bănci Construcţii Cheltuieli de constituire Mobilier Valoare 15.000 RON 135.000 RON PASIV Element Capital social Credite bancare pe termen scurt Valoare 130.10.000 RON 5.300 RON Operaţie permutativă A-x=P–x Bilanţ după operaţia 7).300 RON 100.300 RON 100. ACTIV Element Valoare PASIV Element Capital social Efecte de plată Credite bancare pe termen scurt Valoare 130.000 RON 10.300 RON 47 .000 RON Efecte de plată (.000 RON Casa (+ 5.Bazele contabilităţii ========================================================= Bilanţ după operaţia 4).000 RON 5.salarii datorate (+ 10.000 RON 5.000 RON Conturi la bănci (+ 300 RON) Construcţii Cheltuieli de constituire Mobilier TOTAL ACTIV 20.000 RON 10.300 RON Credite bancare pe termen scurt (+ 300 RON) TOTAL PASIV 300 RON 135.000 RON 300 RON Personal .000 RON Element Capital social Valoare 130.300 RON Operaţie permutativă A+x-x=P Bilanţ după operaţia 6).5.000 RON) Credite bancare pe termen scurt TOTAL PASIV 0 RON 300 RON Casa (.000 RON -10.5. ACTIV Element Conturi la bănci Construcţii Cheltuieli de constituire Mobilier PASIV Valoare 15.000 RON 135.000 RON 10.000 RON) TOTAL ACTIV 5.300 RON Operaţie permutativă A+x=P+x Bilanţ după operaţia 5).300 RON 100.000 RON 5.300 RON TOTAL PASIV 135.000RON) TOTAL PASIV 10.000 RON 5.000 RON) Rezultatul exerciţiului (pierdere) (.5.000 RON 130.

000 RON 10.300 RON Cont de rezultate D (Ch) C (V) Venituri din prestări de servicii 10. ACTIV Element Valoare PASIV Element Capital social Credite bancare pe termen scurt Personal .000 RON) 5.5.000 RON 140. ACTIV Element Conturi la bănci Construcţii Cheltuieli de constituire Mobilier Valoare 15.000 RON Operaţie modificativă A+ x = P + x Bilanţ după operaţia 9).Bazele contabilităţii ========================================================= Cont de rezultate D (Ch) Cheltuieli cu salariile 10.000 RON 145.000 RON) Construcţii Cheltuieli de constituire 25.000 RON TOTAL PASIV 145.000 RON 10.000 RON Mobilier (.10.000 RON Casa (+ 10.salarii datorate Valoare 130.000 RON C (V) Operaţie modificativă A=P+x–x Bilanţ după operaţia 8).000 RON Rezultat + 10.300 RON 100.000 RON Rezultat + 5.000 RON) Casa TOTAL ACTIV 0 RON 10.000 RON) TOTAL ACTIV 10.000 RON Conturi la bănci (+ 10.000 RON Rezultat .000 RON) TOTAL PASIV 0 RON 140.000 RON 300 RON 10.300 RON Cont de rezultate D (Ch) Cheltuieli privind cedarea activelor 5.000 RON PASIV Element Capital social Credite bancare pe termen scurt Personal .300 RON Rezultatul exerciţiului (+ 5.300 RON 100.000 RON Operaţie modificativă A+ x = P + x 48 .000 RON C (V) Venituri din cedarea activelor 10.000 RON 5.300 RON Rezultatul exerciţiului (+ 10.salarii datorate Valoare 130.000 RON 300 RON 10.

000 RON.000 RON. utilizând. rezultatul reportat (profit) 15. produse finite 15. 3) Se vând. O întreprindere prezintă la începutul exerciţiului financiar (anului) următoarele utilităţi şi resurse: instalaţii 15. conturi la bănci 15. 2) Se plăteşte rata creditului de 500 RON şi dobânda la credit 30 RON.500 RON. ca instrument de măsură şi analiză a patrimoniului.000 RON.000 RON. 49 .salarii datorate Rezultatul exerciţiului TOTAL PASIV Valoare 130. 4) Se fac cheltuieli de constituire achitate din bancă în suma de 50 RON. în sumă de 1.300 RON § Teme de control A.200 RON. 8) Se ridică numerar în casierie de la bancă în valoare de 50 RON.000 RON care se încasează prin bancă (costul de achiziţie al mijlocului fix este de 800 RON). pe credit comercial.000 RON. • „Conturi curente la bănci” 1.000 RON 10.000 RON.000 RON 300 RON 10. precizând tipul operaţiunii şi evidenţiind ecuaţia bilanţieră aferentă: 1) Se obţin venituri din prestări de servicii.000 RON.000 RON 145. O întreprindere prezintă la începutul exerciţiului următoarele utilităţi şi resurse: • „Mijloace fixe” 10. • „Casa „ 500 RON. clienţi 1. rezultatul exerciţiului (profit) 5. 7) Se încasează în numerar venituri din chirii în valoare de 100 RON din care 80 RON reprezintă chiria aferentă exerciţiilor viitoare. • „Mărfuri” 2. 5) Se achita salariile în numerar în valoare de 20 RON. Se va utiliza în acest sens formatul orizontal al bilanţului: ACTIV Element Valoare Element PASIV Valoare B. pe rând. Calculaţi capitalul social şi redactaţi bilanţul iniţial. • „Credite bancare pe termen scurt” 3.000 RON.000 RON 10. determinaţi capitalul social şi patrimoniul net al întreprinderii. arătând modificările care au loc după fiecare operaţiune.300 RON 100.000 RON. materii prime 1. cele 3 optici asupra acestuia.000 RON.Bazele contabilităţii ========================================================= Bilanţ final ACTIV Element Conturi la bănci Construcţii Cheltuieli de constituire Casa TOTAL ACTIV Valoare 25. credite bancare pe 4 ani 10.000 RON. titluri de participare 1.000 RON 145. Evidenţiaţi apoi aceste structuri patrimoniale prin bilanţ.000 RON.000 RON. furnizori 2. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 600 RON.000 RON. Înregistraţi următoarele operaţiuni în bilanţuri succesive. mărfuri la preţul de vânzare de 800 RON. • „Furnizori” 2. Pornind de la egalitatea utilităţi – resurse. materiale consumabile 3. Redactaţi bilanţul final.300 RON PASIV Element Capital social Credite bancare pe termen scurt Personal . • „Personal – remuneraţii datorate” 20 RON. care se încasează prin bancă. 6) Se vinde un mijloc fix în valoare de 1.000 RON 5. 9) Se plăteşte un furnizor dintr-un credit bancar pe termen scurt în valoare de 500 RON.000 RON.

14) Se vând produsele finite obţinute. • „Casa” 50 RON. 2002.. 4) Se achită salariile în valoare de 100 RON.... Bazele contabilităţii . BIBLIOGRAFIE 1. 13) Se obţin produse finite în valoare de 700 RON. 82/1991. din casierie. 1998. Ionaşcu. 2000. L. în numerar. O întreprindere prezintă la începutul exerciţiului următoarele utilităţi şi resurse: • „Rezultatul reportat” (pierdere) 30 RON. din bancă în casierie. 3.000 RON. Bunea. 12) Se depun la bancă. • „Terenuri” 1. un un mijloc fix în valoare de 500 RON. *** OMFP nr. Ionaşcu. contravaloarea produselor finite vândute (700 RON). Feleagă. arătând modificările care au loc după fiecare operaţiune. materii prime în valoare de 1. 2004. Arad. Bazele contabilităţii. 5. Tratat de contabilitate financiară ( volumul II). 2) Se dau în consum materii prime în valoare de 800 RON şi materiale consumabile în valoare de 80 RON. pe credit comercial. Redactaţi bilanţul final. N. • „Personal remuneraţii datorate” 100 RON. Înregistraţi următoarele operaţiuni în bilanţuri succesive. în valoare de 50 RON. 8) Dintr-un credit bancar pe termen scurt se achită un creditor divers în valoare de 50 RON. contravaloarea mijlocului fix vândut (40 RON). Feleagă. P. C.Bazele contabilităţii ========================================================= C. 5) Se încasează.. Feleagă. 9) Se calculează salarii în valoare de 80 RON. 50 . în numerar. 6) Se contractează un credit bancar pe termen lung în valoare de 1. N. Calculaţi capitalul social şi redactaţi bilanţul iniţial. 2. 10) Se vinde un mijloc fix în valoare de 40 RON (costul de achiziţie al mijlocului fix fiind de 30 RON). Editura Multimedia. în numerar. Editura Economică. Belean. • „Produse finite” 80 RON. L.. • „Conturi curente la bănci” 150 RON. 7) Se achiziţionează. 500 RON. • „Materiale consumabile” 100 RON.. venituri din prestări servicii în valoare de 500 RON. pe credit comercial. Cameniţă. Bucureşti. 4. *** Legea contabilităţii nr. pe credit comercial. 6. precizând tipul operaţiunii şi evidenţiind ecuaţia bilanţieră aferentă: 1) Se achiziţionează.500 RON.. Tratat de contabilitate financiară (volumul I). Nicolaescu. 11) Se încasează. N... Bucureşti. 15) Se încasează.000 RON. Editura Economică. Bucureşti. I. 3) Se ridică numerar. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. • „Creditori diverşi” 150 RON. Malciu. la clienţi.o abordare europeană şi internaţională.. Şt. I. D. Editura Economică. Malciu.

 Studiul analizei contabile şi a formulei contabile. Arad. “Bazele contabilităţii”. în care se înregistrează şi se calculează. Ed.. structura şi formele contului Contul este situaţia (tabelul.  Evidenţierea principalelor funcţii ale contului.  Prezentarea regulilor de funcţionare ale contului. în mod permanent şi sistematic. Multimedia. Analizând şi dezvoltând această definiţie. 2000 51 . în condiţiile prelucrării şi înregistrării manuale (manufacturiere) prin folosirea unui suport de 25 Cameniţă D. în expresie monetară.  Introducerea balanţei conturilor. definiţia. pot fi relevate următoarele trăsături caracteristice ale contului25 : a) Modul de redactare a datelor şi informaţiilor în cont se face.  Prezentarea Planului de Conturi General. prezentarea caracteristicilor şi structurii acestuia.Bazele contabilităţii ========================================================= CAPITOLUL VI Contul şi balanţa conturilor – modele de reprezentare a vieţii întreprinderii § Obiective  Definirea contului.. ca instrument de sistematizare a informaţiei contabile şi control. Belean P. § Noţiuni – cheie  cont  balanţă de verificare  rulaj  sold  debit/credit  analiză contabilă  formulă contabilă 6.1 Motivaţia. în decursul unei perioade determinate.. starea iniţială şi mişcarea acestor structuri. Nicolaescu C. partida) deschisă distinct pentru fiecare structură patrimonială şi de rezultate.

sunt cuprinse în planul de conturi general. în diferite forme grafice. utilizarea lor fiind obligatorie.înregistrarea permanentă. data calendaristică a producerii operaţiei şi descrierea succintă a acesteia.înregistrarea sistematică. iar pe de altă parte a scăderilor (ieşirilor) concomitent cu ordonarea cronologică a creşterilor şi scăderilor în concordanţă cu cronologia operaţiilor economice care le determină. potrivit principiului cuantificării monetare. fiecare structură de cheltuieli şi venituri după natură sintetizate în contul de rezultate. d) Informaţiile esenţiale şi specifice evaluării şi calculelor în cont sunt cele privind starea iniţială. în expresie valorică. iar pe de altă parte a scăderii (micşorării) structurii respective. contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”. contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”. se creează astfel spaţiu în care pot fi înscrise şi alte informaţii decât cele reprezentate în Bilanţ cum sunt: denumirea şi datele de identificare a actului justificativ al operaţiei. au devenit în prezent simple denumiri convenţionale.pentru structurile patrimoniale de Activ (utilităţi) şi pentru Cheltuieli Debitul reflectă starea iniţială şi majorările valorice. adică durata calendaristică dintre două Bilanţuri succesive.a).a. ceea ce presupune gruparea în părţi (coloane) separate. după reguli şi metode de evaluare convenite în contabilitate financiară. se realizează în unităţi monetare ( băneşti). Aceste două părţi ale contului -Debit şi Credit. f) Perioada înregistrării stării şi mişcării valorice a structurii în cont este. scăderile (diminuările) şi starea finală. (de exemplu: contul 371 “Mărfuri”. venit) al cărui calcul sau situaţie o descrie contul respectiv. Ceea ce trebuie reţinut este că semnificaţia lor diferă funcţie de natura elementelor înscrise şi anume: . poate fi: fiecare structură patrimonială din Activul şi Pasivul Bilanţului. 52 . etc. sau perioade mai scurte (de exemplu luna calendaristică). Structura contului constă din principalele elemente constitutive ale unui cont. ş. al nominalismului monetar. b) Materia supusă înregistrării în cont. e) Modalităţile de prelucrare şi înregistrare în cont a modificărilor (mişcărilor) valorice sunt: . exerciţiul contabil (financiar). creşterile (majorările). ş. sau de rezultate (cheltuială. iar Creditul semnifică scăderile valorice (de exemplu contul “Casa” ales ca model). Debitul şi Creditul reflectă o situaţi inversă celei descrise mai sus. contul 531 “Casa”. c) Modul de cuantificare a structurilor şi a modificării acestora reflectate cu ajutorul conturilor. .Bazele contabilităţii ========================================================= date sub forma unei situaţii ( tabel.pentru structurile patrimoniale de Pasiv şi pentru Venituri. delimitată şi descrisă riguros în contabilitatea financiară formând conţinutul economic al contului.) Debitul şi Creditul contului reprezintă cele două părţi distincte destinate grupării separate a celor două serii de calcule valorice ale structurii patrimoniale şi de rezultate pentru care s-a deschis contul: pe deoparte a nivelului (existenţei) iniţial şi creşterii (majorării) acestuia. în acord cu alte principi contabile (al prudenţei. contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile”. titlurile conturilor însoţite şi de un cod numeric al acestora. contul 401 “Furnizori”. de regulă. adică fără întrerupere şi fără a omite nici o operaţie care afectează nivelul valoric al structurii reflectate în contul respectiv. sintetizează natura (conţinutul) structurii patrimoniale (utilitate. ale structurii pentru care s-a “deschis” contul. partidă). resursă). pe file sau pagini separate pentru fiecare structură patrimonială şi de rezultate. Acestea sunt: Titlul contului sau denumirea contului. pe de-o parte a stării iniţiale şi a creşterilor (intrărilor). contul 101 “Capital social”. .care au avut la începutul evoluţiei contabilităţii o anumită semnificaţie. În contabilitatea financiară normalizată.

anul când se face înregistrarea operaţiei în cont. adică la data calculării sale (derivă din substantivul italian “soldi”. 2) creşterea (intrările) de resurse şi de venituri din cursul exerciţiului. creşterea. În niciun caz. starea iniţială. Rulajul sau mişcarea contului exprimă mărimea valorică a modificărilor Se observă că rulajul nu cuprinde soldul (starea) iniţial. funcţia juridică a conturilor. • Regulile de funcţionare a conturilor de Activ şi Cheltuieli sunt: Se debitează cu: 1) starea iniţială (soldul iniţial) preluat de regulă din Bilanţul iniţial (de deschidere). Soldul contului reprezintă mărimea valorică (nivelul în expresie monetară) a stării sau existenţei la un moment dat a elementului urmărit în cont. data ca element al contului. nu se referă la ziua. 6. Documentul justificativ (actul justificativ. următoarele funcţia informaţională funcţia de control a conturilor. fără existenţa unui document justificativ care să consemneze un fapt sau eveniment care s-a produs în realitate şi care să certifice datele corecte ale fluxului economic (operaţiei economice). adică ziua. care înseamnă diferenţă). în limbaj contabil a înscrie (înregistra) o sumă de bani în Creditul contului. Soldul final este creditor (sau nul) şi exprimă starea finală a structurii respective de resurse şi venituri.2 Funcţiile şi regulile de funcţionare a conturilor a)Funcţiile sau misiunile conturilor sunt. iar a “credita” un cont înseamnă. în expresie bănească. Nu este permisă nici o înregistrare în cont. care poate fi ulterioară celei menţionate în documentul justificativ. Explicaţia înregistrării în cont poate fi descriptivă şi contabilă. în principal. 2) creşterile (intrările) de utilităţi şi de cheltuieli din cursul exerciţiului. luna.Bazele contabilităţii ========================================================= A “debita” un cont înseamnă a înregistra sume de bani şi alte date în Debitul contului. scăderea şi starea finală a structurii patrimoniale şi de rezultate reflectată în cont. Se debitează cu : 3) scăderea (ieşirile) de resurse şi venituri ăn cursul exerciţiului. Soldul final este debitor (sau nul) şi exprimă starea finală a structurilor respective de utilităţi şi cheltuieli. • Regulile de funcţionare a conturilor de Pasiv şi Venituri sunt: Se creditează cu: 1) starea iniţială (soldul iniţial) preluat de regulă din Bilanţul iniţial (de deschidere). Se creditează cu: 3) scăderea (ieşirile) de utilităţi şi cheltuieli din cursul exerciţiului. la care se adaugă numărul (seria) acestuia. anul în care s-a produs operaţia economică înregistrată în actul justificativ (şi care este înscrisă şi pe acesta). Data calendaristică . luna. funcţia fiscală a conturilor şi funcţia statistică a conturilor b) Regulile de funcţionare a conturilor reprezintă normele convenţionale potrivit cărora sunt calculate şi înregistrate în cele două părţi principale ale contului Debitul şi Creditul -. piesa justificativă) este format din denumirea documentului care confirmă efectuarea operaţiei care stă la baza înregistrării în cont. 53 .

Contabilitatea cronologică şi sistematică26 6.200N. stat de plată a salariilor.1 Analiza contabilă Analiza contabilă este cercetarea distinctă a fiecărei operaţii economice.. pe baza documentelor justificative în care s-a consemnat înfăptuirea operaţiei respective. Ed. Pasiv/Venit. În procesul didactic prezentarea directă a documentelor justificative pentru diferitele operaţii economice este dificilă.000 lei”.în care urmează să se efectueze înregistrarea operaţiei economice. intervin conturile “Materii prime” cont de Activ şi “Furnizori” cont de Pasiv. Determinarea părţii fiecărui cont –Debit sau Credit . etc. şi a părţilor opuse ale acestor conturi în care urmează să se înregistreze modificările valorice provocate de operaţia dată. Belean P. “Bazele contabilităţii”. chitanţe de încasare a numerarului. În exemplul dat. De exemplu: “Recepţionarea unui lot (partizi) de făină la o fabrică de pâine. împreună cu datele necesare.Debitul şi Creditul conturilor . Nicolaescu C. aplicând principiul dublei înregistrări. respectiv între părţile lor opuse . Corespondenţa conturilor este legătura care se stabileşte între două (sau mai multe) conturi. 2000 54 . se compune din următoarele momente (faze): Identificarea naturii operaţiei economice şi evaluarea modificărilor produse de aceasta pe baza datelor consemnate în documentele justificative (facturi de cumpărare. fiind înlocuită. însoţită de raţionamentul necesar stabilirii conturilor corespondente. 6. concomitent cu creşterea datoriei faţă de întreprinderea furnizoare (întreprinderea de morărit) cu aceeaşi sumă de 1000 lei. Există două modele de analiză contabilă: analiza contabilă dezvoltată şi analiza contabilă simplificată (abreviată). şi a apartenenţei lor Activ/Cheltuială. conform facturii furnizorului (factură de cumpărare) şi a notei de recepţie din 05.4 Analiza contabilă a operaţiilor economice. de regulă.. Arad. Mai este denumită şi reciprocitatea conturilor.).4. teoretic. total 1. cu o descriere succintă a operaţiei economice. care cuprinde 100 kg. sensul modificărilor (creştere sau scădere) şi mărimea valorică a modificărilor generate de operaţia dată. Multimedia.Bazele contabilităţii ========================================================= 6.în scopul reflectării unei operaţii economice. în părţile opuse a cel puţin două conturi (Debit şi Credit) cu aceeaşi sumă (mărime valorică).. sau de vânzare. ordin de plată către bancă. Formula contabilă. 26 Cameniţă D. făină a 10 lei. Stabilirea structurilor patrimoniale sau/şi de rezultate care se modifică. În exemplul descris anterior.3 Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor Principiul dublei înregistrări poate fi formulat astfel: înregistrarea simultană a modificărilor provocate de o anumită operaţie economică. operaţia economică produce creşterea stocului de materii prime cu 1000 lei.11. Modelul dezvoltat de analiză contabilă constă într-o succesiune a cercetării şi logicii contabile. Stabilirea conturilor corespondente aferente structurilor patrimoniale şi/sau de rezultate. care. potrivit regulilor de funcţionare a conturilor.

formulele contabile pot fi curente şi periodice.Bazele contabilităţii ========================================================= De exemplu contul “Materii prime”. etc. De exemplu. urmează să fie creditat cu aceeaşi sumă de 1. Contabilitatea sistematică sintetică cuprinde totalitatea conturilor deschise pentru structurile generale ale patrimoniului şi rezultatelor în dubla lor reprezentare. se creditează cu suma de 1.000 lei. contul “Marfa N”. care asigură încadrarea formulelor contabile în ordinea datelor calendaristice în care s-au desfăşurat operaţiile economice.4. contul “Furnizori” de Pasiv. Există mai multe variante de redactare a formulelor contabile.000 lei.4. 6. În acest scop sunt folosite diferite forme de “Registru Jurnal”. urmează să fie debitat cu suma de 1. iar contul “Furnizori” fiind cont de Pasiv. poate fi formulată astfel: creşterea stocului de materii prime. Formulele contabile pot fi clasificate după următoarele criterii: a) După numărul de conturi din care sunt alcătuite există:formule contabile simple. situaţii) distincte pentru fiecare structură patrimonială şi de rezultate. contul “Materii prime” de Activ. fiind cont de Activ. conform regulilor de funcţionare a conturilor de Pasiv. contul “Marfa O”. formule contabile compuse şi formule contabile mixte. sub forma unei egalităţi valorice între titlul conturilor corespondente debitoare şi titlurile conturilor corespondente creditoare cu sumele lor debitoare şi creditoare. concomitent creşterea datoriei. 6. Contabilitatea sistematică analitică cuprinde conturile care reprezintă subdiviziuni ale unui cont sintetic din Cartea-Mare. conturile analitice ale contului “Mărfuri” sunt deschise pentru fiecare fel de marfă: contul “Marfa M”. sau pe fiecare 55 . după gradul de dezvoltare al informaţiilor cuprinse în conturi şi anume: contabilitatea sistematică sintetică şi contabilitatea sistematică analitică. formulele contabile se împart în: normale şi accidentale c) După momentul (data calendaristică) în care se întocmesc şi după scopul urmărit .000 lei. reflectând o creştere a stocurilor.3 Contabilitatea cronologică şi contabilitatea sistematică Contabilitatea cronologică constă în înregistrarea fiecărei operaţii economice într-o succesiune cronologică apelând la formule contabile sau articole contabile. În exemplul anterior analiza contabilă abreviată (prescurtată) a modificărilor provocate de aprovizionarea cu făină a fabricii de pâine. sau pentru subdiviziuni ale acestora.2 Formula contabilă Formula contabilă constă în înregistrarea fiecărei operaţii economice. se debitează cu suma de 1. Contabilitatea sistematică este alcătuită din ansamblul conturilor deschise sub forma unor partizi (tabele. reflectând o creştere a datoriilor. denumite şi conturi analitice. pe baza analizei contabile. potrivit regulilor de funcţionare a conturilor de Activ. sau de rezultate (Venituri sau Cheltuieli) şi valoarea modificărilor produse de către o anumită operaţie economică.000 lei. b) După rolul pe care îl au. Modelul simplificat al analizei contabile constă în concentrarea raţionamentului la o formă succintă care să se limiteze la stabilirea conturilor corespondente şi a părţii fiecărui cont precizând apartenenţa sa la structurile patrimoniale (Activ sau Pasiv). Există două categorii de contabilitate sistematică.

este analizată succint clasificarea conturilor după principalele criterii. “Conturi curente la bănci” (conturi de Activ). (Fişiere) dezvoltătoare”. sau conturi în afara Bilanţului. Registrele care cuprind toate conturile analitice ale unui cont sintetic poartă numele de “Registre auxiliare”.1”. în acest caz. sunt acele conturi care pot avea uneori sold debitor (exprimând elemente de Activ sau de Cheltuieli). iar alteori pot avea sold creditor (exprimând. cum sunt. 2000 56 . b)Conturi bifuncţionale . în toate cazurile. în continuare. “Bazele contabilităţii”. “Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”. cele care reflectă prin conţinutul lor utilităţi şi resurse (conturi de Activ şi conturi de Pasiv). elemente de Pasiv sau de Venituri 27 Cameniţă D. de exemplu. Planul de conturi general 6. Arad. sau “Registre analitice”. se subîmpart în: . sau conturi de ordine şi evidenţă. în contabilitatea financiară se subîmpart în: .conturi ale Cheltuielilor . (clasele 1-5 din PCG).. De exemplu “Registrul (Fişierul) auxiliar al contului Mărfuri. etc. de exemplu.conturi ale Veniturilor După funcţia contabilă. care cuprind conturile care sunt. fie conturi de Activ sau de Cheltuieli. “Materii prime”. respectiv datorii incerte .5. După destinaţia informaţiilor cuprinse în contabilitatea dualistă conturile se împart în: a)Conturi ale contabilităţii financiare sau generale b)Conturi ale contabilităţii de gestiune (manageriale) După natura economică a structurilor reflectate în conturi (conţinutul economic al conturilor) acestea se subdivid în: a)conturi ale structurilor patrimoniale şi extrapatrimoniale care. Registrul auxiliar al contului Furnizori (deschis nominal pe fiecare furnizor). fie numai conturi de Pasiv sau de Venituri.conturi extrabilanţiere. aceste conturi constituie sursa de întocmire a Bilanţului. făcând parte din clasa 8 a PCG. care reflectă fie bunuri aflate în posesia condiţionată a întreprinderii. (conturi de Pasiv). cauţiuni. b)conturi ale structurilor de rezultate care.conturi de Bilanţ. etc. “Valori materiale primite spre păstrare sau custodie”. care constituie creanţe incerte. Multimedia. “Furnizori”. sau Angajamente primite (giruri. sau “Capital social”.5 Clasificarea conturilor.Bazele contabilităţii ========================================================= Magazin: contul “Mărfuri magazinul nr. acestea se clasifică în: a)Conturile monofuncţionale. cauţiuni. Ed. dar care sunt înregistrate în Bilanţul altor întreprinderi (cum sunt. garanţii acordate).. respectiv după regulile de funcţionare a conturilor. “Mijloacele fixe luate cu chirie”. garanţii primite). toate aceste conturi nu sunt cuprinse în Bilanţ. etc. . “Clienţi”. conturile “Mijloace fixe”.2”.1 Clasificarea conturilor27 De aceea. Belean P. sau “Registre. 6.) fie Angajamente acordate (giruri. contul “Mărfuri magazinul nr.. la rândul lor. Nicolaescu C. etc.

aplicate în trepte. Schema generală de clasificare a conturilor în Planul de conturi general este redată în continuare: Planul Contabil General Conturi ale contabilităţii financiare (Clasele 1 . caracterizate prin aceea că reflectă structuri reale (fluxuri reale). Conturile auxiliare se împart. “Materii prime”. “Capital social”. Contul de Rezultate şi Anexa. speţe. după rolul pe care-l îndeplinesc în tehnica de înregistrare contabilă.6. în două categorii de conturi şi anume conturi de regularizare şi După gradul de detaliere a structurilor reprezentate în conturi . Titlurile conturilor sunt clasificate în PCG după criterii combinate.Bazele contabilităţii ========================================================= După tehnicile de înregistrare în conturi. 6. a unui grup de cifre arabe. precum şi normele de folosire ale acestor conturi. sunt conturi independente şi se transformă în posturi ale Bilanţului şi conturi de Rezultate. sau după sfera de cuprindere . grupe. “Mijloace fixe”. subgrupe.). această categorie de conturi cuprinde majoritatea conturilor utilizate în contabilitatea curentă a unei întreprinderi (“Mărfuri”. “Casa”. El ar putea fi definit ca fiind lista reglementată (normalizată) care cuprinde simbolurile (codurile) şi titlurile conturilor utilizate în contabilitatea întreprinderilor. având ca obiectiv formarea surselor de informaţii pentru elaborarea documentelor contabile de sinteză (conturile anuale): Bilanţ. “Furnizori”. aceste conturi se împart în conturi sintetice şi conturi analitice. b)Conturi auxiliare care sunt creaţii ale tehnicii complexe sau dezvoltate de înregistrare în conturi a operaţiilor economice. sau după importanţa conturilor. care să înlocuiască titlurile 57 . etc. potrivit reglementărilor specifice României.2 Planul de conturi Planul de conturi general (PCG) este un mijloc principal al normalizării contabilităţii.se deosebesc: a)Conturi de bază (principale) .8) Conturi în afara bilanţului Clasa 8: Conturi speciale Conturi ale contabilităţii de gestiune (Clasa 9) Conturi de cheltuieli şi venituri Clasa 6: Cheltuieli Clasa 7: Venituri Conturi de decontări interne Conturi de calculaţie Costul producţiei Conturi de bilanţ Clasa 1: Capitaluri Clasa 2: Imobilizări Clasa 3: Stocuri Clasa 4: Terţi Clasa 5: Trezorerie Schema generală a Planului de Conturi General Simbolizarea (codificarea) conturilor în PCG constă în atribuirea fiecărei clase.

în care sunt centralizate şi verificate toate conturile din “Registrul Cartea Mare”. Malciu. Formele balanţei de verificare sintetice depind de structura aleasa. Există omisiuni şi erori care nu pot fi depistate prin intermediul Balanţei de verificare. -transcrierea elementelor fiecărui cont pe rândurile şi coloanele balanţei de verificare în funcţie de tipul balanţei. Bunea „Bazele contabilităţii-o abordare europeană şi internaţională”. Ed. de regulă la sfârşitul fiecărei luni. 2006 58 . sumelor şi soldurilor finale ale fiecărui cont din “Registrul Cartea-Mare”. În funcţie de aceste criterii. -totalizarea coloanelor balanţei. a seriilor de egalităţi atât a celor de aceeaşi natură.7. N.Gomoi. cu titlurile. pentru verificare. specifice tipului de balanţă folosit. Bucureşti. Economică. Dacă se constată unele inegalităţi între serii pe coloanele de acelaşi gen.7 Balanţele conturilor29 În concordanţă cu cele două contabilităţi sistematice se utilizează pentru verificarea înregistrărilor Balanţe de verificare sintetice (generale) şi Balanţe de verificare analitice. balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi şi balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi. respectiv de modul de grupare a datelor în cadrul balanţei şi implicit de seriile de egalităţi valorice totale (coloane). B. Din această categorie fac parte: erorile de compensaţie şi imputaţie precum şi omisiunile de înregistrare. L. 2002 29 C. Feleagă. simbolurile şi soldurile debitoare şi creditoare între totalul cărora trebuie să existe egalitate. Etapele elaborării balanţei de verificare sintetice sunt următoarele: -pregătirea datelor din “Registrul Cartea-Mare”prin calcularea rulajelor.1 Balanţa de verificare generală (sintetică) a conturilor Balanţa de verificare generală sau sintetică este tabelul sau situaţia întocmită periodic. Mirton. balanţa de verificare cu două serii de egalităţi. pentru facilitarea prelucrării şi reprezentării simplificate a conturilor respective28. sursă de date necesare pentru analiza situaţiei economico-financiare a întreprinderii. respectiv stabilirea seriilor de egalităţi. 6. depistate şi corectate. sursă de date pentru elaborarea Bilanţului şi Contului de Rezultate. Şt. înseamnă că există erori care trebuie căutate. Ed. „Noţiuni fundamentale de contabilitate-descrierea principalelor modele şi proceduri”. 28 .Bazele contabilităţii ========================================================= conturilor. Această Balanţă îndeplineşte următoarele funcţii: funcţia de centralizare a datelor. Timişoara. -confruntarea. Nicolaescu. funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor în conturi. 6. cât şi a egalităţii între totalul rulajelor din balanţa de verificare şi totalul sumelor din “Registrul Jurnal”. teoria şi practica contabilităţii cunosc următoarele tipuri de balanţe de verificare sintetice: balanţa de verificare cu o serie de egalitaţi. Pentru căutarea erorilor se efectuează lucrările contabile pe calea inversă decât aceea pe care s-au efectuat iniţial.

82/1991. Întocmirea Balanţelor analitice presupune parcurgerea următoarelor etape: -pregătirea conturilor în sensul calculării elementelor potrivit modelului de balanţă.. Tratat de contabilitate financiară ( volumul II). C. Bazele contabilităţii.. Ionaşcu. D. L. prin verificarea conturilor analitice. Bunea.. Bucureşti. 2000. 3. Comentaţi funcţiile principale ale contului. Şt. § Teste de autoevaluare 1. 6. Cameniţă.Bazele contabilităţii ========================================================= 6. Malciu.. la un moment dat. 4.. N. Bucureşti. Nicolaescu.. Care sunt elementele componente ale contului? Particularizaţi pe o situaţie concretă.o abordare europeană şi internaţională. Bucureşti.7. 59 . I. 4. Editura Economică. *** Legea contabilităţii nr. L. -transcrierea acestor totaluri din “Registrele dezvoltătoare” ale contului sintetic respectiv în balanţă. Bazele contabilităţii . sumele şi soldurile finale înregistrate în conturile analitice ale unui cont sintetic . Aceste totaluri ale sumelor şi soldurilor din contul sintetic trebuie să fie egale cu totalurile corespunzătoare din balanţa de verificare analitică. I. Care este rolul balanţei de verificare? 7. N. 2004. 5. Feleagă. Arad. Ce este contul şi care sunt caracteristicile acestuia? 2. Feleagă. Ionaşcu.. *** OMFP nr. Care sunt criteriile de clasificare a conturilor? Exemplificaţi pentru fiecare categorie de conturi. Câte tipuri de balanţe de verificare există? BIBLIOGRAFIE 1. N. Belean.2 Balanţele de verificare analitice Balanţele de verificare analitice sunt tabele în care se centralizează. 2. Editura Economică. Ce presupune sistemul conturilor? 6.. Dacă în urma confruntării se constată diferenţe. La balanţele analitice nu se mai pune condiţia unor egalităţi a sumelor debitoare cu cele creditoare. Această eroare trebuie căutată în contabilitatea analitică. -verificarea exactităţii înregistrărilor care se face în acest caz prin confruntarea totalului sumelor balanţelor analitice cu totalul sumelor contului sintetic. P. 1998. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Editura Economică. Feleagă. 2002.. înseamnă că s-a produs o eroare. Tratat de contabilitate financiară (volumul I). Malciu... Editura Multimedia. 5. 3.

Bazele contabilităţii ========================================================= 60 .

dispusă de conducerea întreprinderii. § Noţiuni – cheie  inventariere  valoare actuală  diferenţe de inventar 7. prevăzută de Legea contabilităţii în următoarele situaţii:Inventarierea la începutul activităţii.1. Belean P. inventarierea poate fi: inventariere obligatorie.  Evidenţierea principalelor funcţii ale inventarierii. a patrimoniului şi a structurilor extrapatrimoniale. Dupa apartenenţa elementelor inventarierea poate fi :inventarierea structurilor patrimoniale. 2000 61 .1 Definiţia şi clasificarea inventarierii30 7.  Prezentarea diferenţelor rezultate în urma inventarierii.2 Clasificarea inventarierii După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale şi extrapatrimoniale.  Inventarierea facultativă.  Identificarea bunurilor depreciate. Arad.. 30 Cameniţă D. pentru cunoaşterea situaţiei stocurilor la anumite structuri cu scopul de a lua anumite decizii). în afara situaţiilor prevăzute de lege (la schimbarea gestionarului..Bazele contabilităţii ========================================================= CAPITOLUL VII Inventarierea patrimoniului ca procedeu al metodei contabilităţii § Obiective  Definirea inventarierii şi clasificarea acesteia. inundaţii) sau a altor cauze de forţă majoră. şi inventariere parţială...1. Editura Multimedia. cantitativă şi valorică a elementelor respective. şi inventarierea structurilor extrapatrimoniale. se descriu şi se evaluează elementele patrimoniale şi extrapatrimoniale cu scopul de a stabili situaţia reală. cu termene de garanţie depăşite.1 Definiţia inventarierii Inventarierea este procedeul metodei contabilităţii prin care se constată existentă faptică (fizică). 7. inventarierea poate fi:inventariere totală (generală). greu vandabile sau nevandabile.Inventarierea la fuzionarea sau divizarea întreprinderii. pot fi menţionate:  Cunoaşterea situaţiei reale.  Asigurarea integrităţii patrimoniului.Inventarierea la încetarea activităţii. inutilizabile.2 Funcţiile inventarierii Dintre funcţiile inventarierii..Inventarierea făcută cu ocazia modificării preţurilor.Inventarierea la cererea organelor de control. 7. Nicolaescu C.Inventarierea în urma calamităţilor naturale (incendii.Inventarierea bunurilor atunci când exista suspiciuni privind plusuri sau minusuri în gestiune. deteriorate. Bazele contabilităţii. adică a celor asupra cărora întreprinderea nu are dreptul de dispoziţie (de a le După reglementarea legală.Inventarierea făcută cel puţin o dată pe an (de obicei la închiderea exerciţiului).

Bazele contabilităţii . Bunea. Arad. stabilindu-se componenţa comisiei. Şt. 7. Malciu. comisiile de inventariere. Belean.. responsabilul acesteia. prin decizie.o abordare europeană şi internaţională. § Teste de autoevaluare 1. P.Bazele contabilităţii =========================================================  Determinarea valorii actuale a bunurilor. Definiţi inventarierea şi enumeraţi funcţiile acesteia. Comentaţi necesitatea inventarierii. L. 2002. cu termen de garanţie depăşit etc.. Evaluarea stocurilor faptice la valoarea actuală. mercuriale.). cotaţii la bursă etc. Feleagă. denumite şi diferenţe de inventar.. 3. creanţe. numerar.. 7. Comentaţi şi exemplificaţi regularizarea rezultatelor inventarierii.). BIBLIOGRAFIE 1. a bunurilor. 62 . disponibilităţilor. de starea acestora (normală sau deteriorată. Editura Economică. N. C. disponibil în cont...  Calcularea unor indicatori care nu pot fi stabiliţi decât prin inventariere. Pentru pregătirea inventarierii trebuie create condiţii din partea administratorilor şi trebuie luate măsuri din partea comisiei de inventariere pentru buna desfăşurare a acesteia. starea şi amplasarea bunurilor inventariate. Cameniţă. 2. Aceştia numesc.. cântărire sau alte mijloace. În Planul Contabil General din Franţa. creanţelor şi datoriilor.3 Tehnica pregătirii şi executării inventarierii şi documentele corespunzătoare Răspunderea pentru organizarea inventarierii revine administratorilor sau altei persoane care are obligaţia gestiunii patrimoniului. Ce presupune pregătirea inventarierii? Dar executarea inventarierii şi înscrierea în documente? 4. D. denumite plusuri şi minusuri de valoare. Executarea inventarierii şi înscrierea în documente constă în constatarea şi consemnarea existenţei faptice prin numărare. Nicolaescu. întreprinderea va recurge la toate tehnicile adecvate (baremuri. utilitatea pentru întreprindere. Bucureşti. Pentru stabilirea acestei valori de utilitate. 2.  Diferenţe de evaluare a stocurilor faptice. Valoare actuală este valoarea de utilitate în funcţie de preţul pieţei.4 Stabilirea şi regularizarea rezultatelor inventarierii La inventarierea structurilor patrimoniale pot fi identificate două categorii de diferenţe:  Diferenţe între stocurile faptice şi stocurile scriptice.) şi de apartenenţa acestora (patrimoniale sau extrapatrimoniale). datorii etc. creanţelor şi datoriilor. Editura Multimedia. gestiunile care se supun inventarierii şi data începerii şi terminării inventarierii. Ea depinde de natura bunurilor inventariate (bunuri. valoarea de utilitate este definită ca fiind "preţul presupus pe care ar accepta să-l ofere un cumpărător avizat. Bazele contabilităţii. pentru bunul respectiv în starea şi locul în care se află acesta". 2000.

Editura Mirton. Nicolaescu. C. *** OMFP nr. 63 .Bazele contabilităţii ========================================================= 3. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene . Timişoara. 4. 2001.. Contabilitate financiară (volumul I).

care poate fi definită ca fiind cuantificarea şi exprimarea în contabilitate prin intermediul banilor a mărimii (nivelului) elementelor patrimoniale şi a rezultatelor. a regulilor (metodelor) de evaluare contabilă a patrimoniului şi rezultatelor.  Evaluarea la încheierea exerciţiului. principiul nominalismului monetar (sau al costurilor istorice). Editura Multimedia.Bazele contabilităţii ========================================================= CAPITOLUL VIII Evaluarea patrimoniului ca procedeu al metodei contabilităţii § Obiective  Definirea evaluării şi prezentarea principiilor contabile conexe evaluării. 8. § Noţiuni – cheie  evaluare contabilă  evaluare la intrare  evaluare la inventariere  evaluare la sfârşitul exerciţiului financiar  evaluare la ieşire 8. corporale). Evaluarea creanţelor. evaluarea cunoaşte unele particularităţi dependente de aceste structuri cum sunt: Evaluarea imobilizărilor (necorporale. după momentul (faza) în care se aplică evaluarea. regulile sunt grupate în Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii în ordinea cronologică a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale astfel:  Evaluarea la data intrării în patrimoniu. Analiza. principiul prudenţei şi principiul permanenţei metodelor. 2000 64 . în continuare..2 Reguli de evaluare a patrimoniului în contabilitate În contabilitatea financiară sau generală din România s-au adoptat unele reguli sau forme de evaluare contabilă care pot fi analizate din două ipostaze şi anume: al momentului în care intervine evaluarea şi al structurilor contabile la care se referă aceasta..1 Definiţia şi principiile contabile ale evaluării patrimoniului31 Evaluarea contabilă a patrimoniului întreprinderii constituie o componentă a metodei contabilităţii. Principiile contabile care au o legătură directă cu evaluarea contabilă sunt: principiul cuantificării monetare.. Belean P. Bazele contabilităţii. Ceea ce nu poate fi comensurat şi exprimat în bani. Din punctul de vedere al structurilor contabile la care se referă. Arad. Din punct de vedere al metodelor (fazelor) lucrărilor contabile în care se aplică evaluarea. cu o restructurare în scop didactic şi 31 Cameniţă D. Evaluarea datoriilor.  Evaluarea la data ieşirii din patrimoniu. Evaluarea stocurilor. Evaluarea titlurilor de portofoliu imobilizate.  Evaluarea la inventariere. adoptă primul criteriu de clasificare a evaluării. nu poate face obiectul înregistrărilor contabile. Nicolaescu C.  Prezentarea regulilor de evaluare a patrimoniului.

sau la valoarea de intrare. utilitatea pentru întreprindere. care se înregistrează în contabilitate în categoria cheltuielilor financiare.). bunurile. datoriile sunt evaluate în contabilitate la valoarea de origine.Evaluarea la închiderea exerciţiului (evaluarea la bilanţ). creanţele. pot fi raţional repartizate asupra bunului (serviciului) respectiv. taxele vamale pentru bunurile importate. în două momente: la intrarea în patrimoniu a bunurilor. pe principiul costurilor istorice şi pe principiul prudenţei. fără alte cheltuieli accesorii (comisioane. starea şi amplasarea bunurilor respective. fiind obţinut prin adiţionarea costului de achiziţie al materialelor consumate pentru producerea bunului sau serviciului şi costului manoperei şi a cheltuielilor angajate de întreprindere în cursul operaţiilor de producţie pentru a aduce bunul (serviciul) în starea şi locul unde se găseşte. facturi de cumpărare. taxe etc. într-o mare măsură. a valorii de utilitate.Evaluarea la inventarierea patrimoniului. acţiuni pe termen scurt sau obligaţiuni (din categoria investiţiilor financiare pe termen scurt sau cvasilichidităţilor). 8. metoda costurilor istorice indexate. fie că sunt acţiuni pe termen lung (imobilizări financiare). Valoarea de origine sau valoarea de intrare a creanţelor şi datoriilor este valoarea nominală a acestora. respectiv preţul convenit. La data ieşirii din patrimoniu (sau la darea în consum) bunurile sunt evaluate la aceeaşi valoare de origine (valoare de intrare) la care s-au înregistrat la intrarea lor în patrimoniu.Bazele contabilităţii ========================================================= anume:Evaluarea în contabilitatea curentă (în cursul exerciţiului). a costului de producţie.) şi se stabileşte în funcţie de preţul pieţei. precum şi pentru toate bunurile obţinute cu titlu gratuit (donaţii. Costul de producţie este utilizat pentru evaluarea bunurilor şi serviciilor produse de către întreprindere.. 65 . sunt înregistrate la valoarea de origine egală cu costul de achiziţie al lor. metoda valorii actuale. Costul de achiziţie sau costul de aprovizionare a unui bun se aplică pentru bunurile procurate cu titlu oneros şi se compune din două elemente. sau externe adică cheltuielile legate direct sau indirect de achiziţie. La data intrării în patrimoniu. de încărcare-descărcare. acestea din urmă. Valoarea de utilitate este aplicată pentru bunurile care reprezintă aportul în natură al acţionarilor sau asociaţilor. Normalizatorii români au adoptat. adică aceea înscrisă în documentele justificative (facturi de vânzare.2. creanţelor şi datoriilor şi la ieşirea din patrimoniu sau la eliberarea în consum a aceloraşi elemente patrimoniale. pentru punerea în stare de utilizare sau pentru intrarea în depozit a bunului aprovizionat (cheltuieli de transport. Există mai multe metode de evaluare a patrimoniului în contabilitate şi anume: metoda costurilor istorice. state de plată a salariilor etc.1 Regulile sau metodele de evaluare în contabilitatea curentă sau în cursul exerciţiului contabil Aceste reguli se aplică îndeosebi în cadrul documentelor justificative şi în sistemul conturilor. sponzorizări etc. adică suma în lei care rezultă din acordul părţilor la data operaţiei de cumpărare a bunului şi cheltuielile accesorii. denumită şi valoare contabilă. cheltuielile de instalare şi de montare a unui utilaj etc.) pe baza cărora se face evaluarea şi înregistrarea intrării lor în patrimoniul şi în contabilitatea întreprinderii. ca metodă de bază. Titlurile de valoare.). sau sunt titluri de plasament. metoda costurilor istorice. respectiv cheltuielile directe de producţie şi cheltuielile indirecte de producţie în măsura în care. Valoarea de origine (de intrare) poate apărea sub forma costului de achiziţie. care se fundamentează.

adică la costul istoric. Metoda evaluării la preţuri standard (prestabilite). ambalaje. la aceeaşi valoare nominală la care au fost evaluate la intrarea în patrimoniu (valoarea de origine). respectiv bunuri identificabile şi bunuri care nu se pot identifica. mărfurile. atât la intrarea în patrimoniu.2. ambalajele etc. cum sunt clădirile. interşanjabile sau interschimbabile şi care includ majoritatea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile. potrivit principiului nominalismului monetar.) sunt evaluate şi înregistrate la ieşirea din patrimoniu sau la darea lor în consum. respectiv de plată”. constante) este deci numai o variantă de aplicare a evaluării la valorile de origine sau de intrare în patrimoniu. denumită valoare de inventar. cât şi la ieşirea din patrimoniu (sau la darea în consum). dar şi unele materiale şi mărfuri cu valoare mare pe obiect (obiecte din aur. stabilită în funcţie de utilitatea bunului în unitate şi de preţul pieţei. este evaluarea la preţuri standard (prestabilite). calculate pe o perioadă anterioară semnificativă (trei luni sau după numărul de zile al vitezei de rotaţie). În acest mod.) sunt evaluate şi înregistrate la ieşirea din patrimoniu sau la darea lor în consum cu valoarea lor de origine (de intrare) individuală (din conturile analitice ţinute pe obiecte). Preţurile standard (prestabilite) se stabilesc pe baza costurilor sau preţurilor medii ponderate ale grupelor sau sortimentelor stocurilor respective. înlăturând necesitatea evaluării ieşirilor din patrimoniu după procedeele FIFO. O metodă de evaluare specifică stocurilor şi producţiei în curs de execuţie. simplifică astfel contabilitatea stocurilor. materiale consumabile. din punct de vedere al evaluării lor la valoarea de origine (valoarea de intrare) în două categorii. Bunurile care nu se pot identifica pe obiecte. tot la valoarea de origine (valoarea de intrare). este corectată cu diferenţele de preţ favorabile sau nefavorabile şi este adusă astfel la costurile de achiziţie sau de producţie (la valorile de origine sau de intrare). la acelaşi cost de achiziţie la care au fost procurate şi înregistrate la intrarea în patrimoniu. LIFO (ultima intrare/prima ieşire). Titlurile de valoare. Creanţele şi datoriile sunt evaluate la ieşirea lor din patrimoniu. 66 . dacă sunt identificabile pe partizi (pachete) de la intrarea în patrimoniu (adică dacă provin dintr-o singură cumpărare şi reprezintă titluri ale aceleaşi întreprinderi).Bazele contabilităţii ========================================================= Bunurile ieşite din patrimoniu sau eliberate din depozite pentru consum se împart. indiferent de clasificarea lor sunt evaluate la ieşirea lor din patrimoniu (de regulă la vânzarea lor). 8. maşinile şi utilajele de lucru şi în general mijloacele fixe. dar care este calculată după diferite procedee cum sunt: FIFO (prima intrare/prima ieşire). CMP (cost mediu ponderat). Metoda de evaluare la costuri (preţuri) standard (prestabilite. producţie în curs de execuţie etc. LIFO. dar având aceleaşi caracteristici tehnico-funcţionale (motiv pentru care se mai numesc şi bunuri fungibile. la un preţ standard (preţ prestabilit).2 Regulile sau metodele de evaluare contabilă la inventarierea patrimoniului Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii din România “evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală sau de utilitate a fiecărui element. CMP. pietre preţioase etc. La fiecare intrare în patrimoniu se stabilesc diferenţele dintre cele două preţuri (preţ standard şi cost efectiv constatat). Bunurile identificabile pe obiecte distincte în contabilitate şi în existenţa lor reală. provenind din loturi (partizi) cumpărate sau fabricate la date calendaristice diferite. mărfuri. Metoda constă în evaluarea şi înregistrarea stocurilor de materii prime. Valoarea de utilitate a creanţelor şi datoriilor se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. evaluarea stocurilor la costuri (preţuri) standard (prestabilite) din cursul exerciţiului.

. 2000. 8. 1998. în cursul exerciţiului. (Va > Vo). § Teste de autoevaluare 1. (Va < Vo). Tratat de contabilitate financiară (volumul I). Ionaşcu. şi cazul când valoarea actuală este egală cu valoarea de origine. Feleagă. Malciu. C.. Bazele contabilităţii . Malciu. N. 2.Bazele contabilităţii ========================================================= Valoarea actuală sau valoarea de inventar se înscrie de către comisiile de inventariere în listele de inventar (sau alte acte justificative întocmite cu ocazia inventarierii).3 Regulile sau metodele de evaluare la închiderea exerciţiului (la închiderea conturilor sau la bilanţ) La închiderea conturilor (la elaborarea bilanţului şi a contului de rezultate). 2005. Malciu. Editura Economică.minus-valori. şi valoarea actuală stabilită şi înregistrată la inventarierea elementului patrimonial respectiv. atunci când valoarea actuală (Va) este mai mare decât valoarea de origine (Vo). Din această comparaţie pot rezulta următoarele diferenţe:plusvalori. Şt. BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti.. Ionaşcu.. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. În cazul constatării diferenţelor de valoare. Comentaţi evaluarea diferitor elemente patrimoniale în diferite momente din activitatea întreprinderii. 2. Editura Economică. Editura Economică. în coloana corespunzătoare deprecierilor (pentru elementele de activ). În acest scop este necesară comparaţia dintre valoarea de origine (valoarea de intrare) cu care a fost înregistrat în contabilitate fiecare element patrimonial. Bazele contabilităţii. 2004. L. Feleagă. L. Definiţi evaluarea patrimoniului şi argumentaţi importanţa acesteia. N. 3. Bucureşti.2. evaluarea elementelor patrimoniale se face luând în considerare principiul prudenţei. se aplică principiul prudenţei. Bunea. Feleagă. Belean. Nicolaescu. Editura Infomega.. 2002.. Există. ** OMFP nr. o abordare europeană şi internaţională. D. 7.. Tratat de contabilitate financiară ( volumul II). şi se centralizeză în Registrul Inventar. 6. pe fiecare sortiment sau obiect individual al bunurilor constatate fizic (faptic) la inventariere. bineînţeles. 82/1991. P. Cameniţă. Bucureşti. L. care impune evitarea supraevaluării elementelor de activ şi a subevaluării elementelor de pasiv.o abordare europeană şi internaţională. 5... Care sunt principiile contabile direct legate de evaluarea patrimoniului şi care este impactul acestora asupra evaluării? 3. I. Editura Multimedia. atunci când valoarea actuală (Va) este mai mică decât valoarea de origine (Vo).. N... 67 . Feleagă. N. Bucureşti. *** Legea contabilităţii nr. demonstrând o mare stabilitate conjuncturală a preţurilor. I. 4.. Contabilitate financiară. Arad.

care va fi preluată ca situaţie iniţială pentru exerciţiul financiar curent.000 300 900 1. evaluarea şi inventarierea).  Elaborarea unei monografii contabile.Bazele contabilităţii ========================================================= CAPITOLUL IX Utilizarea modelelor şi procedurilor contabile în contabilitatea curentă § Obiective  Evidenţierea practică a principalelor modele şi proceduri contabile. balanţa conturilor.100 8.900 500 Credit 5. „A” şi „B” şi vinde o marfă „C”.100 Pornind de la această situaţie iniţială. cu ajutorul sistemului conturilor.RON - Simbol cont 1012 106 117 2131 281 301 302 371 391 397 401 4111 5121 5311 Titlu cont (Denumire cont) „Capital subscris vărsat” „Rezerve” „Rezultatul reportat” (profit) „Echipamente tehnologice” „Amortizări privind imobilizările corporale” „Materii prime” „Materiale consumabile” „Mărfuri” „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” „Furnizori” „Clienţi” „Conturi la bănci în lei” „Casa în lei” Sold final Debit 4.000 300 150 1.000 250 1. iar ulterior vom analiza şi înregistra în contabilitate operaţiile ce survin în cadrul activităţii acestei întreprinderi pe parcursul unei luni. vom considera modelul ipotetic al unei întreprinderi la nivelul căreia vom aplica evaluarea pentru comensurarea operaţiilor economice. este redată prin următoarea balanţă de verificare cu o serie de egalităţi: . pe baza analizei contabile.550 25 75 250 - TOTAL 8. organizată juridic ca societate pe acţiuni. vom realiza deschiderea conturilor de activ şi de pasiv. Situaţia de la finalul exerciţiului financiar precedent. care prelucrează două categorii de materiale. 68 . În continuare aceste operaţii vor fi înregistrate în contabilitatea curentă. Se consideră o întreprindere. § Noţiuni – cheie  analiză contabilă  formulă contabilă  monografie contabilă Pentru exemplificarea utilizării modelelor şi procedurilor contabile prezentate în capitolele anterioare (contul.

 Etapa de vărsare.100 „Capital subscris vărsat” „Rezerve” „Rezultatul reportat” „Amortizări privind imobilizările corporale” „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” „Furnizori” 5.  Deschiderea conturilor de activ generează creşterea elementelor patrimoniale de activ prin creditarea contului în afara bilanţului 891 „Bilanţ de deschidere”.000 300 900 1. echipamente tehnologice etc. a capitalului social şi de realizare efectivă a acestuia (de transformare a capitalului social subscris nevărsat în capital social subscris vărsat) Majorarea capitalului social se poate realiza pe baza următoarelor modalităţi:  Noi aporturi în bani sau în natură.Bazele contabilităţii ========================================================= Operaţia 1 Deschiderea conturilor de activ şi de pasiv prin creditarea. El poate fi reprezentat fie în bani.100 4. rezervelor şi rezultatului reportat. fie în natură (terenuri. categorie din care ne vom opri asupra capitalului social. Capitalul social reprezintă aportul iniţial al coproprietarilor (acţionari. Constituirea capitalului social are la bază două etape:  Etapa de subscriere (promisiune) a capitalului social.000 300 150 1.000 250 1. diminuarea capitalului social. asociaţi) în vederea înfiinţării întreprinderii.900 500 „Echipamente tehnologice” „Materii prime” „Materiale consumabile” „Mărfuri” „Clienţi” „Conturi la bănci în lei” „Casa în lei” % 2131 301 302 371 4111 5121 5311 = 891 „Bilanţ de deschidere” 8.100 „Bilanţ de deschidere” 891 = % 1012 106 117 281 391 397 401 8.550 25 75 250 În continuare vor fi prezentate cele mai importante operaţii cu privire la capitalurile întreprinderii. Operaţiile privind capitalul social vizează trei aspecte: constituirea capitalului social. respectiv debitarea contului în afara bilanţului 891 „Bilanţ de deschidere”. în bani sau în natură. 8. 8.100  Deschiderea conturilor de pasiv generează creşterea elementelor patrimoniale de pasiv prin debitarea contului în afara bilanţului 891 „Bilanţ de deschidere”. majorarea capitalului social.). construcţii. 69 .

pentru majorarea capitalului social sau pentru rezerve. urmând ca pe baza lor să fie achitaţi creditorii întreprinderii. Rezervele legale se constituie anual în cotă de 5 % din profitul brut al întreprinderii până se ajunge la o pondere a acestora de 20% în capitalul social. se aplică procentul de 16%. În vederea calculării acestui impozit. cuantumul lor fiind prevăzut în actul constitutiv al întreprinderii (contract de societate. Pierderea poate fi acoperită prin diminuarea capitalului social sau din rezerve.Bazele contabilităţii =========================================================  Încorporarea rezervelor. Profitul poate fi repartizat pentru distribuirea de dividende acţionarilor. Rezervele reprezintă resurse constituite în vederea acoperirii necesarului de finanţare al întreprinderii în perioade cu rezultate nefavorabile sau de criză. statut).  Încorporarea profitului net. reprezentând cota unică de impozitare.  Acoperirea pierderii. Operaţia 2 Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) hotărăşte repartizarea profitului de 900 RON din anul precedent astfel: 500 RON pentru creşterea capitalului social. asupra valorii dividendelor de plată. Rezervele statutare sau contractuale variază de la o întreprindere la alta. Rezultatul reportat cuprinde fie profitul nerepartizat. fie pierderea neacoperită din exerciţiile anterioare. Odată constituite. Acestea sunt de mai multe categorii. Această categorie de rezerve este obligatorie şi se constituie cu prioritate. Impozit pe dividende = 16% × 400 RON = 64 RON 70 . Diminuarea capitalului social se poate realiza pe următoarele căi:  Retragerea unui acţionar. dintre care cea mai mare relevanţă o au: rezervele legale. rezervele statutare sau contractuale şi alte rezerve. acestea rămân la dispoziţia întreprinderii până la lichidarea acesteia. 900 „Rezultatul reportat” 117 = % 1012 457 900 „Capital subscris vărsat” „Dividende de plată” 500 400 Operaţia 3 Se calculează impozitul pe dividende datorat bugetului de stat. Alte rezerve presupun alte fonduri aflate la dispoziţia întreprinderii.  Cresc datoriile faţă de acţionari → contul 457 „Dividende de plată” (P) se creditează.  Creşte capitalul social → contul 1012 „Capital subscris vărsat” (P) se creditează.  Scade rezultatul reportat → contul 117 „Rezultatul reportat” (P) se debitează. 400 RON pentru distribuirea de dividende acţionarilor.  Răscumpărarea acţiunilor la bursă.

71 . „Decontări cu asociaţii / acţionarii privind capitalul” 1.  Cresc datoriile faţă de stat → contul 446 „Alte impozite şi taxe” (P) se creditează. Vărsarea capitalului social (Depunerea banilor)  Scad creanţele faţă de acţionari → contul 456 „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul” (A) se creditează.Bazele contabilităţii ========================================================= Impozitul pe dividende. în sumă de 64 RON.  Scade capitalul social subscris nevărsat → contul 1011 „Capital subscris nevărsat” (P) se debitează. 64 „Dividende de plată” 457 = 446 „Alte impozite şi taxe” 64 Operaţia 4 Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea (subscrierea) a 250 de acţiuni noi. 5121 = 456 „Decontări cu asociaţii / acţionarii privind capitalul” 875 „Conturi la bănci în lei” 875 b).  Creşte disponibilul la bancă → contul 5121 „Conturi la bănci în lei” (A) se debitează. Realizarea efectivă a capitalului social (Transformarea capitalului social subscris nevărsat în capital social subscris vărsat)  Creşte capitalul social subscris vărsat → contul 1012 „Capital subscris vărsat” (P) se creditează.250 RON = 875 RON).  Scad datoriile faţă de acţionari → contul 457 „Dividende de plată” (P) se debitează. se reţine din valoarea totală a dividendelor de plată.250 456 = 1011 „Capital subscris nevărsat” 1.  Cresc creanţele faţă de acţionari → contul 456 „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul” (A) se debitează.250 Operaţia 5 Acţionarii depun la bancă (varsă) 70% din capitalul subscris (promis) (70% × 1. cu o valoare nominală de 5 RON/acţiune (250 acţiuni × 5 RON/acţiune = 1.250 RON).  Creşte capitalul social subscris nevărsat → contul 1011 „Capital subscris nevărsat” (P) se creditează. Înregistrarea acestei operaţii presupune parcurgerea a două etape: a).

 Scade capitalul social subscris vărsat → contul 1012 „Capital subscris vărsat” (P) se debitează.Bazele contabilităţii ========================================================= 875 „Capital subscris nevărsat” 1011 = 1012 „Capital subscris vărsat” 875 Operaţia 6 Un acţionar care deţinea 20 de acţiuni. Reducerea capitalului social (Crearea datoriei faţă de acţionar)  Cresc datoriile faţă de acţionari → contul 456 „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul” (P) se creditează. Ieşirea imobilizărilor din patrimoniu poate avea loc astfel:  Prin vânzare (cesiune).  Prin donaţie (cu titlu gratuit).  Ca aport în natură al asociaţilor la capitalul social. achitându-i-se contravaloarea acţiunilor în numerar (20 acţiuni × 5 RON/acţiune = 100 RON). cu o valoare nominală de 20 RON/acţiune se retrage. Înregistrarea acestei operaţii presupune parcurgerea a două etape: a).  Ieşirile imobilizărilor din patrimoniu. Operaţiile privind imobilizările vizează:  Intrările imobilizărilor în patrimoniu. cea mai mare relevanţă o au imobilizările corporale (numite în literatura de specialitate şi „mijloace fixe”). Dintre cele trei categorii de imobilizări.  Din producţie proprie. 1012 = 456 „Decontări cu asociaţii / acţionarii privind capitalul” 100 „Capital subscris vărsat” 100 b). vor fi trecute în revistă cele mai importante operaţii referitoare la imobilizări.  Evidenţierea deprecierii ireversibile a acestora prin intermediul amortizării. Plata în numerar a contravalorii acţiunilor (Plata datoriei)  Scad datoriile faţă de acţionari → contul 456 „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul” (P) se debitează. Intrarea imobilizărilor în patrimoniu poate avea loc pe următoarele căi:  Prin achiziţie (cu titlu oneros).  Scade numerarul din casierie → contul 5311 „Casa în lei” (A) se creditează. „Decontări cu asociaţii / acţionarii privind capitalul” 100 456 = 5311 „Casa în lei” 100 În cele ce urmează. 72 .

Amortizarea este legată de o perioadă de timp numită durată normală de funcţionare. datoria faţă de furnizorul echipamentului. pe care statul îl gestionează prin intermediul agenţilor economici. ia naştere un veritabil „mecanism” al TVA în cadrul întreprinderilor.Bazele contabilităţii =========================================================  Prin casare (scoatere din funcţiune).  Creşte TVA deductibilă → contul 4426 „TVA deductibilă” (A) se debitează. Cheltuielile cu amortizările sunt evidenţiate prin intermediul contului 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”.600 RON = 304 RON). Operaţia 7 Se achiziţionează.904 1. iar operaţiile de vânzări sunt însoţite de TVA colectată. amortizarea reprezintă un fond şi. Amortizarea imobilizărilor reprezintă expresia deprecierii ireversibile a imobilizărilor necorporale şi corporale.  Cresc datoriile faţă de furnizorii de imobilizări → contul 404 „Furnizori de imobilizări” (P) se creditează. amortizarea se regăseşte ca fond în conturile 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale” şi 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” (conturi de pasiv). Din punct de vedere contabil. În Planul de Conturi General. TVA aferentă 19% (19% × 1. implicit. Astfel. Astfel. cu analiticele 4426 „TVA deductibilă” (cont de activ) şi 4427 „TVA colectată” (cont de pasiv). TVA este redată prin prisma contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată”.600 RON.904 Operaţia 8 Se plăteşte. amortizarea reprezintă şi un proces de recuperare treptată a valorii imobilizate în active necorporale şi corporale.  Prin donaţie. o cheltuială fictivă. Acesta este un impozit indirect. Un alt aspect important de luat în calcul la contabilitarea imobilizărilor este amortizarea acestora.600 304 „Echipamente tehnologice” „TVA deductibilă” % 2131 4426 = 404 „Furnizori de imobilizări” 1.  Cresc imobilizările corporale de natura echipamentelor tehnologice → contul 2131 „Echipamente tehnologice” (A) se debitează. care este încasată împreună cu preţul de vânzare. În Planul de Conturi General. dar care diminuează totuşi profitul întreprinderii şi. Astfel. Terenurile şi imobilizările financiare nu se amortizează întrucât nu suferă deprecieri ireversibile. cu excepţia terenurilor. fie la nivel de întreprindere. care e stabilită fie prin lege. 73 . fiind o cheltuială doar fictivă. operaţiile de achiziţii sunt însoţite de TVA deductibilă. impozitul pe profit plătit statului. Majoritatea operaţiilor de achiziţii şi vânzări sunt însoţite în practică de TVA (taxa pa valoarea adăugată). din contul de la bancă. 1. totodată. care nu determină o ieşire efectivă de resurse financiare din întreprindere. pe credit comercial. care este plătită împreună cu preţul de achiziţie. un echipament tehnologic la cost de achiziţie de 1.

785 „Debitori diverşi” 461 = % 7583 4427 1.500 RON. pe credit comercial. amortizarea calculată este de 500 RON.785 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital” „TVA colectată” 1.  Creşte TVA colectată → contul 4427 „TVA colectată” (P) se creditează.Bazele contabilităţii =========================================================  Scad datoriile faţă de furnizorii de imobilizări → contul 404 „Furnizori de imobilizări” (P) se debitează.904 Operaţia 9 Se casează (scoate din funcţiune) un echipament tehnologic având valoarea de intrare de 2. 1.  Scade disponibilul la bancă → contul 5121 „Conturi la bănci în lei” (A) se creditează.500 RON = 285 RON).000 RON.904 „Furnizori de imobilizări” 404 = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1. 2. TVA aferentă 19% (19% × 1.000 RON. Vânzarea propriu-zisă (Înregistrarea veniturilor) (la preţ de vânzare)  Cresc creanţele faţă de debitorii diverşi → contul 461 „Debitori diverşi” (A) se debitează.000 1. Valoarea de intrare a echipamentului este de 2.500 RON. 1.000 RON. Înregistrarea acestei operaţii presupune parcurgerea a două etape: a).000 RON.000 1. un echipament tehnologic la preţ de vânzare de 1. generându-se astfel o cheltuială de 1.  Cresc cheltuielile privind cedarea activelor → contul 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” (A) se debitează.  Cresc veniturile din cedarea activelor → contul 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital” (P) se creditează. amortizat (recuperat) cu 1.500 285 74 .  Scad imobilizările corporale de natura echipamentelor tehnologice → contul 2131 „Echipamente tehnologice” (A) se creditează. generânduse astfel o cheltuială de 1.  Scade fondul de amortizare privind imobilizările corporale → contul 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” (P) se debitează.000 Operaţia 10 Se vinde.000 „Amortizări privind imobilizările corporale” „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” % 281 6583 = 2131 „Echipamente tehnologice” 2.

pe credit comercial. la un preţ de vânzare superior. Întrucât creanţele (clienţi. există structuri de stocuri specifice activităţii de comerţ şi structuri de stocuri specifice activităţii de producţie. În activitatea de comerţ.Bazele contabilităţii ========================================================= b).  Scade fondul de amortizare privind imobilizările corporale → contul 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” (P) se debitează.  Creşte TVA deductibilă → contul 4426 „TVA deductibilă” (A) se debitează.  Cresc datoriile faţă de furnizori → contul 401 „Furnizori” (P) se creditează. În această categorie se includ stocurile.  Cresc stocurile de mărfuri → contul 371 „Mărfuri” (A) se debitează. mărfuri la cost de achiziţie de 4. creditori diverşi) vor fi abordate în cadrul majorităţii operaţiilor. Astfel. Specificul contabilizării stocurilor în activitatea de comerţ se evidenţiază prin prisma următoarelor operaţii: Operaţia 11 Se achiziţionează.250 RON.  Cresc cheltuielile privind cedarea activelor → contul 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” (A) se debitează. care reprezintă acele bunuri. care sunt achiziţionate la un cost de achiziţie şi vândute. întreprinderile de comerţ practică un adaos comercial (marjă comercială) care le asigură profitabilitatea. se va insista cu precădere asupra particularităţilor de contabilizare ale stocurilor şi lichidităţilor.000 500 1. În funcţie de obiectul de activitate al întreprinderii. stocurile specifice sunt mărfurile. debitori diverşi) şi datoriile de exploatare (furnizori.000 Vizând elemente patrimoniale care participă la mai multe cicluri de exploatare (rămân mai mulţi ani la dispoziţia întreprinderii). respectiv datoriile pe termen scurt (datoriile de exploatare) în pasiv. TVA aferentă 19%. Descărcarea din gestiune (Scoaterea din evidenţă) (la cost de achiziţie)  Scad imobilizările corporale de natura echipamentelor tehnologice → contul 2131 „Echipamente tehnologice” (A) se creditează. 2. 75 . cu existenţă materială care participă la un singur ciclu de exploatare şi care îşi transferă integral valoarea asupra bunurilor obţinute. În cele ce urmează vor fi prezentate principalele operaţiuni care vizează elementele aflate la dispoziţia întreprinderii o perioadă mai mică de 1 an. În continuare vor fi prezentate principalele operaţiuni privind stocurile. sub aceeaşi formă. creanţele şi lichidităţile în activ.500 „Amortizări privind imobilizările corporale” „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” % 281 6583 = 2131 „Echipamente tehnologice” 2. operaţiile privind capitalurile şi imobilizările sunt operaţii rare şi de valori ridicate.

pe credit comercial. 5.Bazele contabilităţii ========================================================= 5.800 RON.057. Astfel. vând produsele finite la preţ de vânzare.712 „Clienţi” 4111 = % 707 4427 5. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 4. TVA aferentă 19%.000 „Cheltuieli privind mărfurile” 607 = 371 „Mărfuri” 4.  Cresc veniturile din vânzarea mărfurilor → contul 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” (P) se creditează.  Cresc cheltuielile privind mărfurile → contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile” (A) se debitează.  Cresc stocurile de materii prime → contul 301 „Materii prime” (A) se debitează.5 „Mărfuri” „TVA deductibilă” % 371 4426 = 401 „Furnizori” 5. Specificul contabilizării stocurilor în activitatea de producţie se evidenţiază prin următoarele operaţii: Operaţia 13 Se achiziţionează. 76 .  Creşte TVA colectată → contul 4427 „TVA colectată” (P) se creditează. mărfuri. la preţ de vânzare de 4. stocurile specifice sunt materiile prime. semifabricatele şi produsele finite. a).5 4.  Creşte TVA deductibilă → contul 4426 „TVA deductibilă” (A) se debitează.250 807.712 „Venituri din vânzarea mărfurilor” „TVA colectată” 4.500 RON.057. În final. Vânzarea propriu-zisă (Înregistrarea veniturilor) (la preţ de vânzare)  Cresc creanţele faţă de clienţi → contul 4111 „Clienţi” (A) se debitează. materialele consumabile. materii prime la cost de achiziţie de 1. TVA aferentă 19%.000 RON. le transformă şi obţin semifabricate şi produse finite la cost de producţie. pe credit comercial.800 912 b).  Cresc datoriile faţă de furnizori → contul 401 „Furnizori” (P) se creditează.000 În activitatea de producţie. întreprinderile de producţie cumpără materii prime şi materiale consumabile la cost de achiziţie. Descărcarea din gestiune (Scoaterea din evidenţă) (la cost de achiziţie)  Scad stocurile de mărfuri → contul 371 „Mărfuri” (A) se creditează.5 Operaţia 12 Se vând. 4.

pe credit comercial. 5. Vânzarea propriu-zisă (Înregistrarea veniturilor) (la preţ de vânzare)  Cresc creanţele faţă de clienţi → contul 4111 „Clienţi” (A) se debitează.785 1. a). Costul de producţie al produselor finite vândute este de 2.  Cresc cheltuielile cu materiile prime → contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime” (A) se debitează.  Creşte TVA colectată → contul 4427 „TVA colectată” (P) se creditează. TVA aferentă 19%.870 RON (cost de producţie).355 „Venituri din vânzarea produselor finite” „TVA colectată” 4.Bazele contabilităţii ========================================================= 1.  Cresc veniturile din vânzarea produselor finite → contul 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” (P) se creditează.785 Operaţia 14 Se dau în consum materii prime în valoare de 1.350 RON (cost de achiziţie). la preţ de vânzare de 4.  Cresc stocurile de produse finite → contul 345 „Produse finite” (A) se debitează. produse finite.500 285 „Materii prime” „TVA deductibilă” % 301 4426 = 401 „Furnizori” 1. 2.500 855 b).500 RON.870 „Produse finite” 345 = 711 „Variaţia stocurilor” 2. „Cheltuieli cu materiile prime” 1.750 RON.  Cresc veniturile provizorii ocazionate de obţinerea produselor finite → contul 711 „Variaţia stocurilor” (P) se creditează.355 „Clienţi” 4111 = % 701 4427 5.350 601 = 301 „Materii prime” 1.870 Operaţia 16 Se vând. 77 .  Scad stocurile de materii prime → contul 301 „Materii prime” (A) se creditează.350 Operaţia 15 Se obţin produse finite în valoare de 2. Descărcarea din gestiune (Scoaterea din evidenţă) (la cost de producţie)  Scad stocurile de produse finite → contul 345 „Produse finite” (A) se creditează.

ca resurse externe aflate pe termen imediat la dispoziţia întreprinderii. 75 acţiuni × 6 RON/acţiune = 450 RON → vânzare 75 acţiuni × 5 RON/acţiune = 375 RON → achiziţie 75 acţiuni × 1 RON/acţiune = 75 RON → câştig  Creşte disponibilul la bancă → contul 5121 „Conturi la bănci în lei” (A) se debitează. cât şi investiţiile financiare pe termen scurt.  Scade disponibilul la bancă → contul 5121 „Conturi la bănci în lei” (A) se creditează. Particularităţile de contabilizare ale acestora vor fi surprinse în cele ce urmează: Operaţia 17 Se cumpără 100 de acţiuni la preţ de achiziţie de 5 RON/acţiune în scopul revânzării şi obţinerii unui câştig. 2.Bazele contabilităţii =========================================================  Scad veniturile provizorii ocazionate de obţinerea produselor finite → contul 711 „Variaţia stocurilor” (P) se debitează.  Cresc câştigurile din investiţii financiare pe termen scurt cedate → contul 7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate” (P) se creditează.750 „Variaţia stocurilor” 711 = 345 „Produse finite” 2. 100 acţiuni × 5 RON/acţiune = 500 RON  Cresc investiţiile financiare pe termen scurt (titlurile de plasament) → contul 5081 „Alte titluride plasament” (A) se debitează.750 Lichidităţile vizează atât banii efectivi ai întreprinderii (disponibilul din contul de la bancă şi numerarul din casierie). iar încasarea se face direct în contul de la bancă. 500 „Alte titluri de plasament” 5081 = 5121 „Conturi la bănci în lei” 500 Operaţia 18 Se vând 75 de acţiuni la preţ de vânzare de 6 RON/acţiune. Preţul de achiziţie al acţiunilor este de 5 RON/acţiune. Plata se face direct din bancă. numite şi titluri de plasament (acţiunile cumpărate în scop speculativ). În această categorie pot fi încadrate şi creditele bancare pe termen scurt.  Scad investiţiile financiare pe termen scurt (titlurile de plasament) → contul 5081 „Alte titluride plasament” (A) se creditează. 450 „Conturi la bănci în lei” 5121 = % 5081 „Alte titluri de plasament” 450 375 78 .

11.  Scad datoriile faţă de acţionari → contul 457 „Dividende de plată” (P) se debitează.600 RON. b).  Scad creanţele faţă de debitorii diverşi → contul 461 „Debitori diverşi” (A) se creditează.785 10.Debitori diverşi 1. prin intermediul acestuia s-au plătit datorii către furnizori în sumă de 235 RON. prin contul curent s-au efectuat următoarele operaţii: a).785 b).  Scad datoriile faţă de furnizori → contul 401 „Furnizori” (P) se debitează. Încasări  Creşte disponibilul la bancă → contul 5121 „Conturi la bănci în lei” (A) se debitează.785 RON.000 1.  Cresc datoriile faţă de bancă → contul 5191 „Credite bancare pe termen scurt” (P) se creditează. Plăţi  Scade disponibilul la bancă → contul 5121 „Conturi la bănci în lei” (A) se creditează.Impozite şi taxe 64 RON.Furnizori 6. . 7.  Scad creanţele faţă de clienţi → contul 4111 „Clienţi” (A) se creditează.785 „Conturi la bănci în lei” 5121 = % 4111 461 „Clienţi” „Debitori diverşi” 11. . Încasări: . 79 . a).  Scad datoriile faţă de stat → contul 446 „Alte impozite şi taxe” (P) se debitează. .Dividende 336 RON.000 Operaţia 20 Conform extrasului de cont al unui credit bancar pe termen scurt.Clienţi 10.000 RON.Bazele contabilităţii ========================================================= 7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate” 75 Operaţia 19 Conform extrasului de cont.000 6.000 336 64 „Furnizori” „Dividende de plată” „Alte impozite şi taxe” % 401 457 446 = 5121 „Conturi la bănci în lei” 7. Plăţi: .

care sunt generate de activitatea curentă a întreprinderii.  Cresc cheltuielile cu reparaţiile → contul 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” (A) se debitează.  Cresc cheltuielile cu materialele consumabile → contul 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” (A) se debitează.  Cresc cheltuielile cu telecomunicaţiile → contul 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” (A) se debitează. TVA aferentă acestor facturi este de 19%.Transport 150 RON.  Cresc cheltuielile cu chiriile → contul 612 „Cheltuieli cu redevenţele.  Cresc cheltuielile cu transportul → contul 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” (A) se debitează. 401 = 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 235 „Furnizori” 235 În cele ce urmează se va trece în revistă specificul contabilizării cheltuielilor şi veniturilor de exploatare. . 952 300 75 „Cheltuieli privind energia şi apa” „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” % 605 611 = 401 „Furnizori” 952 80 .  Cresc datoriile faţă de furnizori → contul 401 „Furnizori” (P) se creditează.  Creşte TVA deductibilă → contul 4426 „TVA deductibilă” (A) se debitează. locaţiile de gestiune şi chiriile” (A) se debitează.  Cresc cheltuielile cu energia şi apa → contul 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” (A) se debitează. . „Cheltuieli cu materialele consumabile” 125 602 = 302 „Materiale consumabile” 125 Operaţia 22 Se primesc următoarele facturi de la furnizori: .Reparaţii 75 RON.  Scad stocurile de materiale consumabile → contul 302 „Materiale consumabile” (A) se creditează.Chirii 150 RON. .Energie şi apă 300 RON. Operaţia 21 Se dau în consum materiale consumabile în sumă de 125 RON (cost de achiziţie).Telecomunicaţii 125 RON. .Bazele contabilităţii =========================================================  Scad datoriile faţă de furnizori → contul 401 „Furnizori” (P) se debitează.

5 6451 = 4311 „Contribuţia unităţii La asigurările sociale” 197.  Cresc datoriile faţă de stat → contul 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” (P) se creditează.5% şi 4% în funcţie de obiectul de activitate al întreprinderii. . . locaţiile de gestiune şi chiriile” „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” „TVA deductibilă” 612 624 626 4426 Operaţia 23 Se calculează salariile brute în sumă de 1. după cum urmează: .75% dacă acestea sunt păstrate la Direcţia Muncii).Contribuţia angajatorului la fondul de garantare 0.75%. Calculul contribuţiei angajatorului la asigurările sociale de sănătate (CASS) 1.000 RON × 19.Contribuţia angajatorului la asigurările sociale (CAS) 19.000 RON şi contribuţiile angajatorului.000 641 = 421 „Personal .Contribuţia angajatorului aferentă fondului de risc 1% (este între 0.75% = 197. Calculul salariilor brute  Cresc cheltuielile cu salariile → contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” (A) se debitează.Contribuţia angajatorului reprezentând fondul pentru concedii medicale şi indemnizaţii 0. 81 . „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” 197.salarii datorate” (P) se creditează.  Cresc datoriile faţă de personal → contul 421 „Personal .Bazele contabilităţii ========================================================= 150 150 125 152 „Cheltuieli cu redevenţele.25%.salarii datorate” 1. .Contribuţia angajatorului reprezentând comisionul pentru cărţile de muncă 0.75% (este 0. . .5 RON  Cresc cheltuielile privind contribuţia angajatorului la asigurările sociale → contul 6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” (A) se debitează.000 b).Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate (CASS) 7%.000 RON × 7% = 70 RON  Cresc cheltuielile privind contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate → contul 6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” (A) se debitează.25% dacă acestea sunt păstrate la sediul firmei şi 0. a). Calculul contribuţiei angajatorului la asigurările sociale (CAS) 1. de codul CAEN). .Contribuţia angajatorului la asigurările de şomaj (CAŞ) 2%. „Cheltuieli cu salariile personalului” 1.5 c).75%.

taxe şi vărsăminte asimilate” (A) se debitează.  Cresc datoriile faţă de stat → contul 447 „Fonduri speciale . „Cheltuieli cu alte impozite.25% = 2.000 RON × 2% = 20 RON  Cresc cheltuielile privind contribuţia angajatorului la asigurările de şomaj → contul 6452 „Contribuţia unităţii pentru asigurările de şomaj” (A) se debitează. taxe şi vărsăminte asimilate” 10 635 = 447 „Fonduri speciale .000 RON × 1% = 10 RON  Cresc cheltuielile cu impozitele. „Contribuţia unităţii pentru asigurările de şomaj” 20 6452 = 4371 „Contribuţia unităţii pentru asigurările de şomaj” 20 e). taxe şi vărsăminte asimilate” 7.75% = 7.5 g). „Cheltuieli cu alte impozite.  Cresc datoriile faţă de stat → contul 447 „Fonduri speciale .taxe şi vărsăminte asimilate” (P) se creditează.taxe şi vărsăminte asimilate” (P) se creditează.000 RON × 0.Bazele contabilităţii =========================================================  Cresc datoriile faţă de stat → contul 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” (P) se creditează. „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 70 6453 = 4313 70 d). Calculul contribuţiei angajatorului aferente fondului de risc 1. Calculul contribuţiei angajatorului reprezentând comisionul pentru cărţile de muncă 1.000 RON × 0. taxele şi vărsămintele asimilate → contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite. taxele şi vărsămintele asimilate → contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite. Calculul contribuţiei angajatorului la fondul de garantare 1.  Cresc datoriile faţă de stat → contul 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” (P) se creditează. taxe şi vărsăminte asimilate” (A) se debitează.taxe şi vărsăminte asimilate” 7. Calculul contribuţiei angajatorului la asigurările de şomaj (CAŞ) 1.5 RON  Cresc cheltuielile cu impozitele.5 RON 82 .taxe şi vărsăminte asimilate” 10 f).5 635 = 447 „Fonduri speciale .

 Cresc datoriile faţă de stat → contul 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate” (P) se creditează. Întreprinderea preia şi suportă astfel datoriile personalului faţă de stat.Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale (CAS) 9. .5 6453 = 4313 7.000 RON × 1% = 10 RON Baza de impozitare = 1.taxe şi vărsăminte asimilate” (P) se creditează.Bazele contabilităţii =========================================================  Cresc cheltuielile cu impozitele.taxe şi vărsăminte asimilate” 2. taxele şi vărsămintele asimilate → contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite.salarii datorate” (P) se debitează.000 RON .5%. taxe şi vărsăminte asimilate” (A) se debitează.5% = 95 RON CASS = 1. „Cheltuieli cu alte impozite.000 RON × 6.Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate (CASS) 6.5 635 = 447 „Fonduri speciale .10 RON = 830 RON Impozit pe salarii = 830 RON × 16% = 133 RON  Scad datoriile faţă de personal → contul 421 „Personal .  Cresc datoriile faţă de stat → contul 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale” (P) se creditează.000 RON × 9.Contribuţia angajaţilor la asigurările de şomaj (CAŞ) 1%. CAS = 1. .  Cresc datoriile faţă de stat → contul 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj” (P) se creditează. .  Cresc datoriile faţă de stat → contul 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” (P) se creditează.5 h).Impozit pe salarii 16%. taxe şi vărsăminte asimilate” 2. Calculul contribuţiei angajatorului la fondul pentru concedii medicale şi indemnizaţii 1.5 RON  Cresc cheltuielile privind contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate → contul 6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” (A) se debitează.95 RON . „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 7. 83 .  Cresc datoriile faţă de stat → contul 447 „Fonduri speciale .5 Operaţia 24 Se influenţează datoria faţă de personal cu: .5%.65 RON .5% = 65 RON CAŞ = 1.000 RON × 0.75% = 7. diminuându-şi astfel datoria faţă de personal legată de salarii.

salarii datorate” 421 = 5311 „Casa în lei” 697 În continuare vor fi trecute în revistă principalele operaţii privind lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar: diferenţe cantitative de inventar. a). în numerar. determinarea şi repartizarea rezultatului net. 697 „Casa în lei” 5311 = 5121 „Conturi la bănci în lei” 697 În practică. din contul de la bancă. regularizări şi. b).salarii datorate” 421 = % 4312 4314 4372 444 303 „Contribuţia personalului la asigurările sociale” „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate” „Contribuţia personalului la fondul de şomaj” „Impozitul pe venituri de natura salariilor” 95 65 10 133 Operaţia 25 Se ridică. amortizări şi ajustări pentru depreciere. nu în ultimul rând. 303 „Personal .Bazele contabilităţii =========================================================  Cresc datoriile faţă de stat → contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” (P) se creditează. 697 „Personal . Ridicarea de numerar  Scade disponibilul la bancă → contul 5121 „Conturi la bănci în lei” (A) se creditează. suma de 697 RON din care se achită salariile nete.  Creşte numerarul din casierie → contul 5311 „Casa în lei” (A) se debitează. Plata salariilor nete Salarii brute = 1.  Scad datoriile faţă de personal → contul 421 „Personal .000 RON Reţineri = 303 RON Salarii nete = 697 RON  Scade numerarul din casierie → contul 5311 „Casa în lei” (A) se creditează. această operaţie presupune contul intermediar 581 „Viramente interne”.salarii datorate” (P) se debitează. Operaţia 26 84 .

Înregistrarea minusului imputabil (la cost de achiziţie)  Scad stocurile de mărfuri → contul 371 „Mărfuri” (A) se creditează. acesta se contabilizează.5 „Cheltuieli privind mărfurile” 607 = 371 „Mărfuri” 37.5 RON).5 RON/kg = 37.5 c).5 85 .  Cresc cheltuielile privind mărfurile → contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile” (A) se debitează.  Cresc cheltuielile privind mărfurile → contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile” (A) se debitează. Se constată. acesta se contabilizează. la inventarierea materiilor prime. Înregistrarea imputării (la preţ de vânzare cu TVA)  Cresc creanţele faţă de gestionar → contul 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” (A) se debitează. 12. un minus de 100 kg. un plus de 5 kg × 1 RON/kg = 5 RON. Întrucât minusul de inventar este unul cantitativ. 178.5 „Cheltuieli privind mărfurile” 607 = 371 „Mărfuri” 12. Întrucât plusul de inventar este unul cantitativ. care se regularizează astfel: .Bazele contabilităţii ========================================================= A. 301 = 601 „Cheltuieli cu materiile prime” 5 „Materii prime” 5 B.5 b). Se constată. TVA aferentă 19% (28.5 „Alte creanţe în legătură 4282 = % 178. 37.5 RON (cost de achiziţie) se impută gestionarului la 75 kg × 2 RON/kg = 150 RON (preţ de vânzare).5 RON (cost de achiziţie) sunt considerate pierderi normale .  Scad cheltuielile cu materiile prime → contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime” (A) se creditează. la inventarierea mărfurilor.  Cresc stocurile de materii prime → contul 301 „Materii prime” (A) se debitează. a). Înregistrarea minusului neimputabil  Scad stocurile de mărfuri → contul 371 „Mărfuri” (A) se creditează.25 kg × 0.  Creşte TVA colectată → contul 4427 „TVA colectată” (P) se creditează.  Cresc veniturile din imputări → contul 7588 „Alte venituri de exploatare” (P) se creditează.5 RON/kg = 12.75 kg × 0.

Când rămân fără obiect.  Creşte fondul de amortizare → contul 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” (A) se creditează.  Cresc veniturile din reluarea ajustărilor pentru depreciere → contul 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” (P) se creditează. „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” 25 6814 = 397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” 25 B. „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 305 6811 = 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” 305 Similar calculului amortizării.  Scade valoarea ajustărilor pentru deprecierea materiilor prime → contul 391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” (P) se debitează.  Creşte valoarea ajustărilor pentru deprecierea mărfurilor → contul 397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” (P) se creditează. „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” 10 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” 391 = 7814 10 86 .  Cresc cheltuielile privind ajustările pentru depreciere → contul 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” (A) se debitează. Operaţia 28 A. Se calculează ajustări pentru deprecierea mărfurilor în sumă de 25 RON. Se reiau la venituri ajustări pentru deprecierea materiilor prime în sumă de 10 RON. care vizează deprecieri ireversibile. în contabilitate se calculează şi ajustări pentru depreciere.Bazele contabilităţii ========================================================= cu personalul” 7588 4427 „Alte venituri din exploatare” „TVA colectată” 150 28. care vizează deprecieri reversibile.  Cresc cheltuielile cu amortizările → contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” (A) se debitează.5 Operaţia 27 Se calculează amortizări aferente exerciţiului financiar în sumă de 305 RON. acestea se reiau la venituri (se anulează).

5 „TVA deductibilă” „TVA de plată” 1.5 RON 285 RON 912 RON 855 RON 28.  TVA deductibilă > TVA colectată → TVA de recuperat. aferentă chiriilor (operaţia 22).5 532 87 .Bazele contabilităţii ========================================================= Operaţia 29 Se constată că. care reprezintă o creanţă faţă de stat. din cheltuiala de 150 RON.  Cresc cheltuielile înregistrate în avans → contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” (A) se debitează.  Scad cheltuielile cu chiriile → contul 612 „Cheltuieli cu redevenţele. Operaţia 30 Se regularizează TVA.5 RON 2. fiind redată prin contul 4424 „TVA de recuperat” (cont de activ).5 „TVA colectată” 4427 = % 4426 4423 2.548.548.1.5 RON = 532 RON 2. pot surveni următoarele două situaţii:  TVA deductibilă < TVA colectată → TVA de plată.080.5 RON 285 RON 152 RON 1. 120 RON reprezintă chiria plătită anticipat pentru exerciţiul viitor. locaţiile de gestiune şi chiriile” 120 La finele exerciţiului financiar. În principiu. 120 „Cheltuieli înregistrate în avans” 471 = 612 „Cheltuieli cu redevenţele.5 RON (operaţia 7) + (operaţia 11) + (operaţia 13) + (operaţia 22) TVA colectată = (operaţia 10) + (operaţia 12) + (operaţia 16) + (operaţia 26) TVA deductibilă < TVA colectată → TVA de plată = TVA colectată .080.080.080.5 RON .548.TVA deductibilă = = 2. fiind redată prin contul 4423 „TVA de plată” (cont de pasiv). care reprezintă o datorie faţă de stat. TVA deductibilă = 304 RON 807. locaţiile de gestiune şi chiriile” (A) se creditează. are loc regularizarea (închiderea) TVA deductibile şi TVA colectate prin TVA de plată sau TVA de recuperat.

800 120 4. a).155 b).050 1.345 „Profit sau pierdere” 121 = % 6583 607 601 602 605 611 612 624 626 641 6451 6453 6452 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” „Cheltuieli privind mărfurile” „Cheltuieli cu materiile prime” „Cheltuieli cu materialele consumabile” „Cheltuieli privind energia şi apa” „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” „Cheltuieli cu redevenţele. la sfârşitul exerciţiului financiar se închid conturile de venituri şi cheltuieli astfel:  Conturile de venituri se debitează prin creditarea contului 121 „Profit sau pierdere”. în timp ce soldul final debitor al contului 121 „Profit sau pierdere” exprimă un rezultat nefavorabil (pierdere).Bazele contabilităţii ========================================================= De asemenea.  Conturile de cheltuieli se creditează prin debitarea contului 121 „Profit sau pierdere”. Închiderea conturilor de cheltuieli 10.500 4.500 75 150 10 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital” „Venituri din vânzarea mărfurilor” „Variaţia stocurilor” „Venituri din vânzarea produselor finite” „Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate” „Alte venituri din exploatare” „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” % 7583 707 711 701 7642 7588 7814 = 121 „Profit sau pierdere” 11.500 4. locaţiile de gestiune şi chiriile” „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” „Cheltuieli cu salariile personalului” „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj” 10.345 125 300 75 30 150 125 1.5 77.155 1. Închiderea conturilor de venituri 11.000 197.5 20 88 .345 2. Soldul final creditor al contului 121 „Profit sau pierdere” exprimă un rezultat favorabil (profit). Operaţia 31 Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

130 RON = 680 RON Operaţia 32 Se calculează impozitul pe profit şi se afectează rezultatul exerciţiului cu această cheltuială.  Cresc datoriile faţă de stat → contul 4411 „Impozitul pe profit” (P) se debitează. „Cheltuieli cu impozitul pe profit” 130 691 = 4411 „Impozitul pe profit” 130 b).345 RON = 810 RON Impozit pe profit = = 16% × Profit brut = = 16% × 810 RON = 130 RON Profit net = = Profit brut .Impozit pe profit = = 810 RON . Influenţarea rezultatului exerciţiului cu cheltuiala privind impozitul pe profit 121 = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” 130 „Profit sau pierdere” 130 În urma impozitării rezultatului brut.Bazele contabilităţii ========================================================= 635 6811 6814 „Cheltuieli cu alte impozite. rezultatul net poate fi repartizat pe destinaţii.155 RON Profit brut = = Venituri totale .155 RON . acesta se impozitează. a). astfel: 89 .Cheltuieli totale = = 11. taxe şi vărsăminte asimilate” „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” 20 305 25 Ulterior închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli. se determină rezultatul brut al exerciţiului.10. care poate fi profit sau pierdere. În situaţia în care rezultatul este profit.345 RON 11. 121 „Profit sau pierdere” Cheltuieli Venituri Cheltuieli totale = Venituri totale = 10. Calculul impozitului pe profit  Cresc cheltuielile privind impozitul pe profit → contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” (A) se debitează. iar prin scăderea impozitului se obţine rezultatul net al exerciţiului.

În prima zi a anului următor (01. 300 RON sub formă de dividende. majorare de capital social şi alte destinaţii. la finele exerciţiului financiar (31.275 RON Mai sunt necesare rezerve în sumă de 1. . după aprobarea Situaţiilor Financiare Anuale în cadrul exerciţiului financiar următor (31.01) 680 „Profit sau pierdere” 121 = 129 „Repartizarea profitului” 680 c).Bazele contabilităţii =========================================================  Pentru rezerve legale. 40 RON din profit se distribuie sub formă de rezerve legale. până la 20% din capitalul social).000 RON + 500 RON + 875 RON) = = 20 % × 6. . După aprobarea Situaţiilor Financiare Anuale (31.03) 500 „Rezultatul reportat” 117 = % 457 1012 „Dividende de plată” „Capital subscris vărsat” 500 300 200 90 .03 anul următor).275 RON .375 RON = 1.Dividende 300 RON.  Pentru distribuire de dividende. Operaţia 33 Se distribuie profitul net astfel: .300 RON = 975 RON 5% ×Profit brut = 5% × 810 RON = 40 RON Astfel. Rezerve legale = 5% × Profitul brut (până se ajunge la 20% din Capitalul social) Rezerve deţinute = 300 RON 20% × Capital social = = 20% × (5.12) 680 „Repartizarea profitului” 129 = % 106 117 „Rezerve” „Rezultatul reportat” 680 40 640 b).Majorare de capital social 200 RON.Restul se reportează. În ultima zi a anului curent (31. iar restul se reportează. 200 RON pentru majorarea capitalului social. până se ajunge la cuantumul maxim (5% din profitul brut. . Înregistrările contabile vor fi următoarele: a).Rezerve legale dacă este cazul.12 anul curent).

Ionaşcu. Bucureşti.. 2004. Editura Economică. Nicolaescu. 1998. 2000.. Belean. 3. P. C.. Tratat de contabilitate financiară (volumul I). I. Feleagă. N. 2. Bazele contabilităţii. Cameniţă. L. Feleagă. Bucureşti. I. Malciu. N.. Tratat de contabilitate financiară ( volumul II)..Bazele contabilităţii ========================================================= BIBLIOGRAFIE 1. D... Editura Economică. 91 . Ionaşcu. Editura Multimedia.. Arad.

. Nicolaescu C. documentele contabile sunt:  Documentele justificative. prelucrarea. documentelor contabile de sinteză si a celor de raportare financiară.a. prin intermediul cărora se realizează culegerea. care au rolul de centralizare. Editura Multimedia. cum sunt benzile magnetice. Documentele contabile îndeplinesc multiple funcţii. printre care: rolul şi locul în fazele fluxului informaţional. Belean P. 32 Cameniţă D.1 Definiţia. Bazele contabilităţii. funcţia de mijloc de probă în justiţie. culegere şi consemnare a datelor referitoare la activitatea economică şi financiară şi sunt considerate documente de intrare în sistemul informaţional contabil. clasificarea şi regulile generale de gestionare a documentelor contabile32 Documentele contabile pot fi definite ca fiind înscrisuri sau alţi suporţi de date. Înscrisurile şi ceilalţi suporţi de date utilizate în contabilitate pot fi: formularele confecţionate din hârtie.. Registrul Cartea-Mare.  Documentele contabile de sinteză şi raportare contabilă (situaţiile financiare anuale). modul de reglementare a conţinutului şi formei.  Definirea şi clasificarea documentelor justificative. sintetizare şi transmitere a informaţiilor către utilizatorii interni şi externi. funcţia gestionară. locul de emitere etc.  Registrele contabile. Arad. § Noţiuni – cheie  document contabil  document justificativ  registru contabil  situatie financiară anuală 10.Bazele contabilităţii ========================================================= CAPITOLUL X Documentele contabile şi principiul justificării faptelor § Obiective  Cunoaşterea regulilor de gestionare a documentelor contabile. registrele auxiliare. care au rol de memorizare scriptică. fiind astfel documente de ieşire din sistemul sau fluxul informaţional contabil şi cuprinzând Bilanţul. Documentele contabile se pot clasifica după multiple criterii. funcţiile.. a registrelor contabile şi a documentelor contabile de sinteză şi de raportare financiară. balanţele de verificare a conturilor etc.d. care au rolul de prelucrare (tratare). stocare şi verificare a datelor şi informaţiilor contabile prin intermediul modelelor şi procedurilor proprii metodei contabilităţii şi includ: Registrul-Jurnal. dar şi unii purtători de informaţii utilizaţi în prelucrarea informatizată a datelor. 2000 92 . stocarea şi transmiterea datelor şi informaţiilor contabile referitoare la patrimoniul şi rezultatele întreprinderilor şi a altor unităţi patrimoniale. După rolul şi locul în fazele fluxului informaţional. discurile magnetice ş. printre care: funcţia informaţională. Registrul Inventar. Contul de Profit şi Pierdere etc.m.  Prezentarea principalelor funcţii ale registrelor contabile. funcţia de analiză economico-financiară sau funcţia de control.

formă şi structură sunt supuse unor reguli obligatorii şi unitare. În România. stocarea şi verificarea datelor Centralizarea. structurii şi formei. 1994) După modul de reglementare a conţinutului. note de plată etc. circulaţia şi păstrarea lor în cadrul structurilor organizatorice ale întreprinderii. Regulile generale privind gestionarea documentelor contabile sunt reguli referitoare la redactarea. note de recepţie şi constatare de diferenţe. documentele de sinteză şi o parte a documentelor justificative cum sunt procese verbale de recepţie a activelor fixe. bonuri de consum. care sunt emise de către subdiviziunile organizatorice ale întreprinderii au fie o circulaţie internă. Bucureşti.  Documentele contabile tipizate. instituţii publice etc. fiind prevăzute. cu denumirea şi codul lor. Regulile referitoare la întocmirea (redactarea) documentelor contabile (documente justificative. Ristea. Ele nu sunt supuse nici unei normalizări.  Documentele netipizate. trate emise de către furnizori sau alţi creditori. care sunt emise de către terţi (furnizori. state de plată a salariilor etc. Noul sistem contabil din România.  Documentele contabile interne. evidenţa.) sunt primite de întreprindere şi includ facturi pentru cumpărare. sintetizarea şi transmiterea informaţiilor către utilizatori (Sursa : M. bănci.  Documentele contabile externe. După locul emiterii. într-un “nomenclator al modelelor şi formularelor tipizate comune privind activitatea financiară şi contabilă”. fie o circulaţie externă. documentele contabile se împart în documente interne şi externe. extrase de cont bancare.  Datele şi informaţiile înscrise în documentele contabile trebuie să fie lizibile. cele mai importante fiind următoarele:  Înscrierea datelor şi informaţiilor în documentele contabile se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată a datelor. documentele contabile se subdivid în documente tipizate şi documente netipizate. care sunt acelea al căror conţinut. 93 .) sunt formulate explicit în Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii. registre. care sunt acelea al căror conţinut şi formă sunt stabilite potrivit uzanţelor sau specificului activităţii întreprinderilor.Bazele contabilităţii ========================================================= O schemă a clasificării documentelor contabile după rolul şi locul lor în fluxul informaţional este prezentată în cele ce urmează: Registre contabile (Fişiere contabile) Documente contabile de sinteză (Situaţii financiare anuale) Documente justificative Date de intrare Informaţii de ieşire Memorarea şi consemnarea fluxului patrimonial şi a rezultatelor Prelucrarea. În această categorie se includ toate formele de registre. Editura Cartimex. majoritatea documentelor contabile sunt tipizate. Bilanţ etc.

Bazele contabilităţii
=========================================================

 Nu sunt admise ştersături, răzături, modificări sau alte asemenea intervenţii ulterioare întocmirii sau înregistrării documentelor contabile. Eventualele erori se corectează în documentele justificative prin tăierea textului sau cifrei greşite cu o linie, şi înscrierea textului sau cifrei corecte însoţite de semnătura persoanei care a efectuat corectura. Înregistrările în registrele Jurnal şi Cartea Mare, se corectează prin stornare. Greşelile din unele documente justificative nu se corectează, documentul respectiv anulându-se şi păstrându-se pentru verificare, cum este cazul unor documente de trezorerie.  Nu sunt admise spaţii libere în cuprinsul documentelor contabile, acestea anulându-se cu linii diagonale. Evidenţa documentelor contabile necompletate se ţine după regulile generale ale contabilităţii stocurilor la contul cu o dezvoltare analitică pe feluri de documente, cantitativ şi valoric, dublată de o evidenţă operativă ţinută de gestionar, la locul de păstrare, pe feluri de documente, numai cantitativ, cu ajutorul fişelor de magazie. Circulaţia (circuitul) documentelor contabile este drumul parcurs de fiecare document de la emiterea, sau de la intrarea în întreprindere, până la arhivare (clasare). Această mişcare a documentelor în cadrul subdiviziunilor organizatorice ale întreprinderii, trebuie să se desfăşoare într-un timp cât mai scurt, fără staţionări inutile, satisfăcând, totodată, toate cerinţele informaţionale ale fiecărui compartiment de activitate al întreprinderii. În întreprinderile mari şi mijlocii, circulaţia documentelor dobândeşte o dimensiune şi o importanţă considerabilă, în scopul asigurării, la termenele stabilite, a informaţiilor de sinteză necesare ansamblului de utilizatori. La aceste întreprinderi un instrument util este flow-chart-ul sau diagrama circuitului documentului, denumită şi ordinogramă.  Regulile referitoare la păstrarea documentelor contabile sunt stabilite în scopul îndeplinirii funcţiilor de mijloc de probă şi de control şi, în general, pentru a putea reconstitui, la cerere, orice operaţie economică şi financiară. Aceste reguli sunt prevăzute de actele normative din România Este recomandabil ca toate aceste norme şi uzanţe referitoare la întocmirea şi gestionarea documentelor contabile să fie cuprinse şi sistematizate, cel puţin în întreprinderile mari, într-un ansamblu coerent, sub forma manualului de proceduri ale organizării contabilităţii.

10.2 Documentele justificative
Documentele justificative, denumite şi piese justificative sau acte justificative sunt acte scrise în care se memorizează şi se menţionează date referitoare la operaţiile economice, de regulă în momentul şi la locul desfăşurării lor, cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuirii lor şi ca bază a înregistrării lor în contabilitate. Conţinutul şi forma documentelor justificative depind de specificul operaţiilor economice la care se referă. Orice document justificativ trebuie să conţină câteva elemente principale, printre care pot fi enumerate: Denumirea documentului , numărul (seria) şi data întocmirii lui, denumirea, emblema (sigla), sediul şi numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului al întreprinderii emitente, părţile care participă la efectuarea operaţiunii (în cazul facturii, alături de elementele de identificare ale emitentului (vânzătorului), se înscriu şi datele referitoare la identificarea cumpărătorului: denumirea firmei, adresa etc.), conţinutul operaţiei economice, datele cantitative şi valorice referitoare la comensurarea şi evaluarea operaţiei economice, semnăturile persoanelor care răspund de aprobarea, efectuarea, vizarea, verificarea şi înregistrarea în
94

Bazele contabilităţii
=========================================================

contabilitate a operaţiei, alte elemente determinate de specificul operaţiei, menite să asigure date cât mai complete asupra conţinutului acesteia. Datele care reprezintă conţinutul documentelor justificative pot fi date fixe şi date variabile. Datele fixe au caracter repetitiv şi general, fiind de regulă, tipărite pe document. Datele variabile sunt specifice operaţiei având în acest scop spaţii libere care se completează în momentul efectuării operaţiei economice. Din acest punct de vedere se deosebesc următoarele tipuri principale de documente:  Chestionar, în care datele apar sub formă descriptivă (diferite tipuri de procese-verbale);  Tabelar, în care datele sunt dispuse pe rânduri şi coloane (formă matricială), cum este cazul statului de salarii;  Pe zone, în care se îmbină elementele descriptive cu forma tabelară (matricială), cum este cazul facturii. Documentele justificative pot fi clasificate, după natura şi felul operaţiilor pe care le cuprind, în două categorii şi anume: documente justificative de bază şi documente justificative recapitulative.  Documentele sau piesele justificative de bază cuprind date despre operaţii izolate fiind întocmite la locul şi în momentul producerii acestora. De aceea ele mai sunt cunoscute şi sub denumirea de documente justificative primare deoarece cuprind date care se referă pentru prima oară la operaţia respectivă.
 Documentele sau piesele justificative recapitulative sunt acelea care centralizează datele din mai multe documente de bază de acelaşi fel (datele cuprinse în bonurile de consum de materii prime dintr-o anumită perioadă).

10.3 Registrele contabile
Registrele contabile sunt documentele în care se înregistrează, pe baza documentelor justificative, operaţiile economice şi financiare curente, cu scopul obţinerii periodice a informaţiilor contabile de sinteză privind situaţia patrimoniului şi a rezultatelor întreprinderii. Registrele contabile îndeplinesc, printre altele, următoarele funcţii:  Sunt mijloace de prelucrare (tratare) a datelor şi informaţiilor potrivit principiilor, regulilor şi metodelor specifice contabilităţii.  Permit reconstituirea şi validarea operaţiilor economice, după efectuarea lor.  Reprezintă instrumentele principale ale controlului de gestiune desfăşurat de către diferitele organisme de control intern şi extern (cenzori, fisc, alte organisme de control ale Ministerului Finanţelor Publice etc.).  Constituie sursa informaţiilor destinate redactării documentelor de sinteză (Situaţiilor Financiare Anuale) transmise utilizatorilor interni şi externi ai acestor informaţii contabile.  Constituie mijloace de probă în justiţie, dacă sunt îndeplinite condiţiile de formă şi conţinut specifice fiecărei forme de registru.

10.4 Documentele contabile de sinteză şi de raportare financiară
Documentele contabile de sinteză şi de raportare financiară, denumite şi Situaţii Financiare Anuale, pot fi definite ca fiind situaţiile periodice care prezintă patrimoniul şi rezultatele întreprinderii. Ele cuprind cel puţin Bilanţul, Contul de Profit
95

Bazele contabilităţii
=========================================================

şi Pierdere, Situaţia fluxurilor de numerar, Situaţia modificării capitalurilor proprii şi Notele explicative. Obiectivul de bază al documentelor de sinteză este acelaşi cu cel care a fost cuprins şi în definiţia dată obiectului contabilităţii şi anume: „redarea imaginii fidele, clare şi complete asupra patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor întreprinderii”. Scopul elaborării şi difuzării documentelor de sinteză şi de raportare financiară este acela de a servi ca surse de fundamentare a deciziilor de către diferiţii utilizatori ai informaţiei contabile. În acest scop, informaţiile cuprinse în documentele de sinteză şi de raportare financiară trebuie să îndeplinească anumite caracteristici printre care pot fi menţionate:  Fiabilitatea, adică să prezinte încredere, siguranţă în folosirea lor de către beneficiari.  Relevanţa, care presupune ca informaţiile transmise să se refere la aspecte importante, semnificative ale faptelor şi evenimentelor la care se referă.  Comparabilitatea, atât în timp, adică să reflecte evoluţia de la o perioadă la alta, cât şi în spaţiu, adică să se poată referi la două sau mai multe întreprinderi de acelaşi fel.  Obiectivitatea, care presupune concordanţa dintre informaţii şi realitate.  Comprehensibilitatea, adică să poată fi înţelese cu uşurinţă, să fie accesibile utilizatorilor.
§ Teste de aotoevaluare

1. 2. 3. 4. 5.

Definiţi documentele contabile. Care sunt funcţiile documentelor contabile? Comentaţi regulile de gestionare a documentelor contabile. Cum se clasifică documentele contabile? Comentaţi rolul documentelor justificative, al registrelor contabile şi al documentelor contabile de sinteză.

BIBLIOGRAFIE 1. Cameniţă, D., Belean, P., Nicolaescu, C., 2000, Bazele contabilităţii, Arad, Editura Multimedia. 2. Feleagă, N., Malciu, L., Bunea, Şt., 2002, Bazele contabilităţii - o abordare europeană şi internaţională, Bucureşti, Editura Economică. 3. Feleagă, N., Malciu, L., 2005, Contabilitate financiară, o abordare europeană şi internaţională, Bucureşti, Editura Infomega. 4. Feleagă, N., Ionaşcu, I., 1998, Tratat de contabilitate financiară (volumul I), Bucureşti, Editura Economică. 5. Feleagă, N., Malciu, L., Ionaşcu, I., 2004, Tratat de contabilitate financiară ( volumul II), Bucureşti, Editura Economică. 6. *** 2005, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), Editura CECCAR 7. *** OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. 8. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991.
96

Bazele contabilităţii ========================================================= 97 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful