USAMV BUCURESTI

Tehnologia cresterii animalelor Tehnologia cresterii taurinelor
Panco N. Victoria

6-12 luni . Pentru eficientizarea cresterii taurinelor. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2. fiindu-i caracteristice urmatoarele: y vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere y vacile isi intensifica metabolismul. este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei. Hranirea vacilor dupa fatare 3.3-6 luni . o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata.0-3 luni . intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea. Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 3040%. imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare y apetitul scade. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. In furajarea bovinelor. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4. I.TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. Calea cea mai sigura. se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna. astfel: 1. dar destul de simpla. rapida si eficienta de sporire. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : . devenind cel mai redus . De asemeni. ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.12-18 luni .peste 18 luni (juninci) 1.

este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente. etc. 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern. acesta creste in volum. Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . tainul de seara fiind in cantitate mai mare. borhot. 4. iar prin depuneri masive de calciu. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda. In tot acest timp. iar apa sa aiba temperatura normala ( din put. in special grosiere sau fin. 40 de zile si in cea imediat urmatoare. fintina). rezultind probleme la fatare. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate. 3-6 luni y . In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox.35 de zile. in medie. se impune ca timp de 2-3 zile. completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate .. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. la distante de 6-7 ore intre ele. intarcarea producindu-se in general la 30 . mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. 2. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate.  Cat. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat. Furajele se administreaza in 2-3 tainuri.consumindu-se in medie 55-60 kg. 3. respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral. Imediat dupa fatare. Cu aproape doua luni inainte de fatare. ne-inghetate sau cu pamint pe ele. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. Pentru categoria de la 0 la 3 luni. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI).vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei y furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura).In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat. fara pierderi. fara mucegaiuri. nu rece sau cu gheata.) Furajele trebuie sa fie de calitate. Pentru obtinerea unui litru de lapte.

sparceta) .  Cat. murare. Grosierele se administreaza la animalele adulte. sroturi. In hrana animalelor.65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: . . se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase. se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi.fin de leguminoase (lucerna. bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri. in rest. ele reprezentind principala sursa de furajare. pajisti cultivate) .fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. precum si o digestibilitate mica. valoare nutritiva redusa. alimentatia este ca la vacile gestante. paie.finuri naturale ( de lunca. II.30-40% la tineretul pentru reproductie .fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) .28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). unde participa in urmatoarele proportii: .72 kg uree+0.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor.porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. Finurile se dau in continuare la discretie. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. 6-12 luni.40-60% la vacile gestante si lactante . porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza.5 kg/zi. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi. uree.  Cat. etc).In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip. coceni. de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. deal. amestec cu melasa. trifoi. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. radacinoase. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele. etc)  Nutreturi concentrate (cereale. Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. se depoziteaza pe platforme de beton .II. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: .finul de graminee (fin din livezi. borhoturi.boabe macinate pentru virsta 0-6 luni. peste 18 luni cind vitica a fost montata. . in medie de 2 ±2. 12-18 luni In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III. digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica. De asemeni. Acestia se toaca. in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate. munte) . o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0. Pentru ridicarea continutului de proteina. reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri. continind 8-10% proteina. PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri.porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara.

imbunatatind ratia cu extracte azotate. Bostanoasele (bostanul furajer. respingator). dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: j pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). proteina gasindu-se in cantitati f.5m. aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. substantele nutritive fiind usor digestibile. de bere) contin pina la 95% apa. Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale. dupa virsta de 12 luni. saruri minerale (mai ales fosfor). ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. In regim gospodaresc. datorita continutului ridicat de proteina. se poate realiza un amestecde nutret murat. j la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi.  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. mici si pot fi administrate mai ales in hrana . imbietor). gulii furajere. cupru. 60% extractive azotate. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. j daca este posibil. pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. borceag.cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. substante azotate. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. se umple cu aproximativ: j 100 kg strujeni tocati (sisca). situindu-se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. La hrana animalelor. de cartofi. j 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare). Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte. cocenii se toaca la sisca. 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat. sub forma de faina. astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. grasime si aminoacizi esentiali. Srotul de floarea soarelui . aminoacizi. Pentru a le mari procentul de utilizare. 10-20 kg (functie de virsta si greutate). putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa. zinc. grasimi. proteine. Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in amidon. morcov furajer) Borhoturile (de griu. folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. iar la tineret. fier. cu dimensiunile de 1m/1m/1. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. Acest amestec se preseaza bine. mangan. . folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 4050% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. de porumb. Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale.. cobalt. fiind bogata in potasiu. este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. 9% proteine. in schimb sarace in calciu. Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(32-34%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%). Radacinoase ( sfecla furajera. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. proteina bruta.

enzime.fosfat monocalcic 15. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate.d.  Aditivi furajeri: j Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor. M. etc. obtineri de productii ridicate de lapte. 24% calciu . ed. kcal/kg 1694.Popa.fosfat tricalcic 19.97% fosfor si 38.01 0. % 21 14 P..B.Bunicelu.fosfat dicalcic 18.96 P.88 1663.9% fosfor. III.17 111. Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. hormoni.n.66 Celuloza 12. El.N.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. Milos. 39%.29% calciu ./KG 1. contin: antibiotice. care desi in cantitati mici. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic j Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri.1% fosfor si 23.vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. Fosfati furajeri ± sub forma de . 1980. max. zooforte-uri.g/kg 169.1%.50-80 g/zi in hrana. O. 6 ± 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg 50 kg Tarite griu 15 kg Floarea soarelui (srot) 10 kg .5 1 Total 100 100 U. drojdii furajere. aprox.35 11.25 Preluata din lucrarea ³Alimentatia animalelor domestice´.982 E. proteine iodate. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. Editura Didactica si Pedagogica. aprox. RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET RETETA TIP I RETETA TIP II 0-3 LUNI 3 ±6 LUNI Faina de porumb 42 58 Faina de ovaz 5 Tarite de griu 10 Faina de lucerna deshidratata 12 12 Sroturi de floarea soarelui 16 16 Sroturi de soia 16 Drojdie furajera 3 Zahar 3 Calciu 1 1 Faina de oase 0.3g fosfat monocalcic Faina de oase ± provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu.5 Supliment mineral 1 Zoofort T1 1 Zoofort T2 1 Sare 0.

5-2kg/zi La discretie - 6 ± 12 luni 12 ± 18 luni Reteta tip III Nutret de crestere 1.5-2kg/zi 2 ±3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 ± 25 kg/zi 5 ± 10 kg/zi 3 ±4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 ± 30 kg/zi 15 ± 20 kg/zi .Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg 1 kg Sare Premix (Zoofort) 1 kg Total: Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 100 kg 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni 0 ± 3 luni Reteta tip I Concentrate La discretie Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie - 100 kg 3 ± 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1.

trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. bostanoase. stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala. Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie. borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 3 kg 3 kg tainuri) MASA VERDE 35-40 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie IV. de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute). cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor. Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon. V. ADAPOSTURI ± CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT . Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului. In general. Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade.RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ ZONA DE CIMPIE PrimavaraToamnatoamna iarna 2 ± 3 kg 5-8 kg 3 kg (1 snop) 10 kg 15-20 kg ZONA DE DEAL-MUNTE PrimavaraToamnatoamna iarna 2 ± 3 kg 8-10 kg 3 kg ( 1 snop) 10-15 kg 5-8 kg 3 kg 35-40 kg 3 kg FIN ± LUCERNA FIN NATURAL STRUJENI PORUMB PORUMB SILOZ SUCULENTE (radacinoase. sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului. aprovizionarea cu apa.fintini) si din surse subterane prin forare.

boltari. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic. Animalul prezinta asa numita ³febra a laptelui´ care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 ±a sau a 4-a lactatie. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie. Aceasta se depune in rumen. VII. sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici. care trebuie facuta in mimimum 8 zile. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. cu adincimea de 0.50 m. sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon. Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile.30 m. VI. rumegus) sau miros de fin. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. virsta animalului si zona geografica. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1. care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. 0. animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. hidrogen sulfurat. latimea ieslei 0. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune. de anotimp (furajele de sezon). amoniac. astfel: . Pe ansamblu. De asemeni.80m lungime. Asternutul se schimba zilnic. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar. canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita.20-0. animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare. pleava . boli ale oaselor. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor. cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor. determinind si scaderea productiei de lapte. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar. cit si in perioada de inceput de lactatie. ventilatia aerului si umiditate. lipidelor si in dinamica hormonala. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare.8 m latime.Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida.

hapatici. pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici. spalare cu apa de var. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante. j In mod obligatoriu. cei fatati iarnaprimavara se vaccineaza in campania de primavara. pulmonari.). din punct de vedere profilactic. capuse. dupa o curatire mecanica minutioasa. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. bruceloza. etc. se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. In zonele cu terenuri umede. prin varuire. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. riie. realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala). etc. sangvini. Acestea din urma. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie. intestinali. sobolani. Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare.j Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina.tratament antiparazitar intern. j Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica ± numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante. dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. Astfel. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la grajd. singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza. j Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. mlastionase. O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci. in perioada 15 iunie ± 15 iulie. astfel: j Imediat dupa intarcare . leucoza bovina. fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). prin pulverizare. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli. . paduchi. decontaminol). De asemeni. stropirea pardoselilor. para-tuberculoza. deci. renali. va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). gospodarul va inregistra anul si vitelul. 12 luni calendaristice. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful