POPULATIA ROMANIEI SI EUROPEI

1. Populatia Europei: • Populatie indo-europeana, rasa predominanta este cea alba cu exceptia nordului unde predomina cea mongoloida; • Europa este continental cel mai bine populat cu o densitate de 70 de locuitori/km2; • Numarul total de locuitorieste de peste 700 de milioane raportat la o suprafata de 10 milioane de km2; • Populatia este repartizata neuniform; a. densitatea cea mai mare o intalnim: in zona Ruhr (Germania), in Anglia si Olanda ( NV Europei), in sud in regiunea marilor orase (Barcelona), in zona mediteraneana (Coasta de Azur, Costa Brava), Silezia (sudul Poloniei), in estul Ucrainei; b. regiunile cele mai putin populate, sub 20 loc/km 2 sunt: Islanda, Scandinavia, nordul Rusiei (datorita lipsei conditiilor climatice si a terenurilor agricole), regiunile montane (datorita reliefului), semi-desertul din Campia Precaspica si Campia EstEuropeana; • D.p.d.v al oraselor cele mai mari densitati le intalnim in Monte Carlo (16.000 loc/km2, respective cea mai mare densitate de pe glob) si Vatican (2000 loc/km2) 2. Populatia Romaniei: • Densitatile cele mai mari le intalnim: in Muntenia Centrala, datorita dezvoltarii economice (Bucuresti, Pitesti, Ploiesti, Buzau) cu peste 150 loc/km2 , in Culoarul Siretului, Podisul Sucevei, Culoarul Mijlociu al Muresului si regiunea marilor orasel; • Densitati mici intalnim: in Carpati, Delta, Baragan si Dobrogea datorita conditiilor climatice RELIGIA IN EUROPA • In Vest si Sud-Vest religia predominanta este cea catolica; aceasta se extinde si in Germania, Croatia, Slovenia si Ungaria. • In Nord si Nord-Vest predomina religia protestanta; reprezentanti ai acestei religii sunt germanicii si anglo-saxonii. • In Est si Sud-Est predomina religia ortodoxa; EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI IN ROMANIA Spor natural = diferenta dintre numărul născutilor-vii si numărul decedatilor, raportat la o anumită perioadă. La inceputul secolului al XX-lea Romania avea 12 milioane de locuitori. Pana in 1950 numarul a crescut la 16 milioane de locuitori. • Incepand cu anul 1990 populatia tarii noastre era estimata la 23,2 mil de loc; • in 1992 la 22,7 mil de loc; • in 2002 la 21,7 mil de loc; • in 2006 la 21,1 mil de loc; • Cauza cresterii populatiei pana in 1990 s-a datorat atat unei politici pronataliste (interzicerea avorturilor) cat si faptului ca granitele erau inchise si nu a existat o circulatie libera •

Alexandria. celta. Bistrita.  In Sudul tarii: Targu Jiu. ceea ce a dus la reducerea ponderii tinerilor in cadrul populatiei si la fenomenul de imbatranire a populatiei. Atena.a populatiei (nu au avut loc emigrari). Callatis (Mangalia).  In zona Banatului: Resita. legalizarea avorturilor si aparitia cabinetelor de planificare familiala. Londra (Londinium). iar pe viitor d. o In zona central sud estica: limba slava o In Grecia si Cipru: limba greaca o In Ungaria.bretona. Calarasi. • Densitatea medie a Europei este de aproximativ 70 de loc/km2. Targoviste. agroturistice (Apuseni. Clasificarea asezarilor urbane: • Dupa vechime: inca din Antichitate au existat colonii grecesti: Sparta. Viena (Vindobona).v lingvistic : o In SV se vorbeste limba latina. • Exista regiuni cu peste 300 loc/km2 : Ruhr (NV Germaniei). marile orase .v economic se va manifesta un deficit de forta de munca.p. coasta mediteraneana. risipite • Dupa marime: foarte mici. basca. astfel sporul natural era pozitiv (numărul născutilor-vii este mai mare decât numărul decedatilor) • Exista si un spor natural negativ in Banat. • Cea mai mare densitate: Monte Carlo.d. Belgia. • Dupa 1990 scaderea populatiei a fost determinate de libera circulatie. respectiv deschiderea granitelor. Paris (Lutetia). Petrosani.  In zona carpatica: Sf. S Poloniei. Zalau. Corint . trecerea la o economie de piata. • In present exista judete cu spor natural pozitiv (Suceava. N ItalieiCampia Padului. Neamt. o In zona central nord vestica: se utilizeaza o limba germanica. Spania – catalana. Turda.p. medii. Medias. Marsilia. ASEZARILE UMANE 1. Gheorghe.d. Maramures). sub 20 loc/km2 • D.000 de loc):  In Depresiunea Transilvaniei → Alba Iulia. mari. Estonia: limbi finougrice o Alte dialecte: Franta. Köln (Cologna) • Dupa marime: o orase mici (sub 50. Tomis (Constanta). Slatina. Giurgiu. DENSITATEA POPULATIEI IN EUROPA • Densitatea = raportul dintre populatie si suprafata. rasfirate. Clasificarea asezarile rurale: • Dupa functie: agricole. Tulcea. agroindustriale • Dupa structura: adunate. cu o populatie imbatranita. Maramures) si 2. Histria la care se adauga orasele romane: Roma. Olanda. • Exista si zone cu densitati mici. . Finlanda. sporul natural a devenit negative. mici.000 – 100.000 de locuitori) o orase mijlocii (50. • Dupa 1992.  In Baragan: Slobozia. Iasi.

Buzau. o Universitare : Cambridge. dealuri si podisuri joase)  plante tehnice (in Podisul Sucevei. Ploiesti. Targu Mures (in Depresiunea Transilvaniei). Iasi. Husi)  Podisul Dobrogei (Murfatlar)  Podisul Tarnavelor (Jidvei)  Campia de Vest (Recas) . Targu Jiu. Campia Romana)  floarea soarelui (in zona de Sud-Est a tarii)  sfecla de zahar (in Transilvania). Barlad. Piatra Neamt. Targu Jiu. Oxford. Oradea. ACTIVITATI ECONOMICE • In Romania un factor de importanta economica il constituie agricultura. clima. o cu functia festivalurilor: Venetia. o orase mari (100. Galati. Iasi. o administrative: capitale. • In agricultura exista doua ramuri: o cultura plantelor:  cereale (plantate in zona de campie. o ale congreselor: Bruxelles. Heidelberg. Valea Calugareasca)  Podisul Moldovei (Cotnari. Manchester. Craiova. Timisoara. Satu Mare. Braila. constanta. • Agricultura la randul ei este influentata de alti factori precum: relieful. Cannes. o Industriale: bazate pe exploatarea sau pe preluarea resurselor → Liverpool. o Culturale: Sibiu. Sibiu. Ploiesti. San-Remo. Bacau.000 – 1 milion de locuitori):  Brasov (Carpati). Drobeta Turnu Severin. Botosani. In Moldova: Vaslui.  Cluj. Florenta.  In Subcarpatii Moldovei: Onesti. Bologna. Venetia (oras-muzeu). Ramnicu Valcea . • Dupa functie avem orase: o Comerciale: porturi sau orasele din interior (vechile targuri comerciale): Targu Mures. Arad. Galati. Davos (Elvetia). factorul uman si implicit cel economic. Petrosani. Viena. Berlin.  Baia Mare. Focsani. Suceava. Pitesti. o viticultura:  Subcarpatii Curburii (Odobesti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful