Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006

311

Learning Style Software
dr.ing.prof. Popa Cornel – Grup Şcolar „Atanasie Marienescu” Lipova, cornelpopa2004@yahoo.co.uk Abstract
Aplicaţia de faţă este un soft utilitar dedicat în special diriginţilor, şi nu numai, având ca scop determinarea stilului de învăţare al unei persoane (elevi, studenţi, etc.), precum şi achiziţia, centralizarea şi analiza stilului de învăţare predominant specific unei clase (sau grupuri de clase). Având numeroase opţiuni şi posibilităţi de lucru, aplicaţia poate fi manevrată cu uşurinţă atât de cei mai experimentaţi cât şi de cei proaspăt iniţiaţi în lucrul cu produsele software.

1. Introducere
Stiluri de învăţare predominante ale elevilor (studenţilor, adulţilor) sunt: vizual, auditiv şi practic (experimentare activă). Foarte puţine persoane învaţă orice bazânduse doar pe un singur stil. Marea majoritate au un stil de învăţare dominant şi încă unul, cel puţin, secundar. Persoana care învaţă bine bazându-se pe imagini vizuale va aprecia prezentarea imaginilor sau a secvenţelor video, alături de explicaţiile verbale sau scrise. Tot ceea ce se consideră important e bine sa fie subliniat. Mulţi sunt de părere că elevii, studenţii pentru care e caracteristic stilul de învăţare vizual sunt cei care preferă şi programele de educare on-line. Aceştia vor să primească materiale care pot fi tipărite la imprimantă în diferite formate, vor ca lecţiile să fie concepute folosind tehnologii multimedia (filme în Flash, PowerPoint, pagini Web, imagini video), vor diverse modalităţi de căutare a informaţiei şi acces la biblioteci de documente. Se consideră că persoanele care citesc mult au un stil de învăţare vizual. Lucrurile nu stau aşa. Aceştia au ca stil separat de învăţare, stilul auditiv. Ei îşi spun în minte cuvintele pe care le citesc după care le transpun, mental, în imagini. Cei care adoptă stilul auditiv de învăţare nu au nevoie ca lângă ei să stea cineva care să le vorbească. Ei reţin cel mai bine dacă repetă în gând sau se aud pe ei înşişi, participând activ în timpul lecţiilor. Pentru aceştia, lecţiile trebuie să fie bogate în mesaje audio, care să întărească ceea ce este deja scris. În acest caz sunt indicate cursurile concepute folosindu-se tehnologii multimedia (flash, radio, mp3), să fie interactive (ex. diferite programe de învăţare a limbii engleze şi nu numai). Deoarece într-un minut pot fi auzite mai multe cuvinte decât pot fi citite, aceşti elevi / studenţi au şansa să devină cursanţii care învaţă cel mai rapid. Cei care adopt stilul practic (bazat pe experiment) au nevoie să testeze ceea ce învaţă, pentru a vedea implicaţiile în situaţii noi. Pentru ca aceştia să aprecieze cât mai mult procesul de învăţare, informaţia trebuie transmisă în lecţii scurte, urmate de o probă practică. Vor avea nevoie de manuale de utilizare a diferitelor produse. Sunt binevenite temele, informaţiile referitoare la progresul elevului / studentului şi întâlnirile de grup, cu colegii şi părintele / tutorele.

311

De asemenea. Cel mai important element care ajută la alegerea deciziei referitoare la un format sau altul al lecţiilor este feedback-ul din partea elevilor şi studenţilor. Bucureşti Se recomandă ca în cazul unor lecţii să se combine modul de prezentare a informaţiei. Ca model sunt prezentate formularele pentru prima întrebare şi pentru cea de-a patra întrebare. câte unul pentru prezentarea fiecărei întrebări. prin apăsarea butonului „Continuare test” şi precizarea datelor personale cerute. o altă parte în fişiere audio. Despre programul software de analiză stilurile de învăţare Acest program poate fi folosit pentru testarea stilului de învăţare al unui elev şi nu numai. memorându-se rezultatele testului.312 Facultatea de Matematică şi Informatică. urmează un formular în care sunt prezentate regulile de completare a testului. De aceea există posibilitatea ca să se continue un test neterminat. amestecate. În cazul în care persoana care dă testul nu e elev. punându-se la lucru toate cele 3 stiluri specifice de învăţare ale elevului. aceasta nu alege nici o clasă. pentru a satisface cât mai multe preferinţe în privinţa stilului de învăţare. câte 13 pentru fiecare dintre stilurile de învăţare. există posibilitatea (cu o probabilitate destul de mare) ca persoana care a început testul să dorească să întrerupă completarea acestuia. Pentru început se cere introducerea de la tastatură a numelui celui care dă testul. 312 . şi se alege clasa. Acesta conţine două butoane. iar o altă parte în formate multimedia. 2. Astfel în cazul construirii unei lecţii pe calculator o parte din informaţia pe care dorim să o transmitem se aşează în rapoarte scrise. prin apăsarea butonului „Test nou”. din motive obiective sau nu. unul pentru trecerea la următoarea întrebare şi unul pentru ieşire. deoarece testul cuprinde 39 de întrebări. Programul dispune de 39 de formulare. După precizarea datelor personale minimale de identificare.

„Vizual”. Pentru a găsi mai rapid informaţiile în baza de date. împreună cu câteva însuşiri specifice celor trei stiluri de învăţare analizate. care afişează însuşirile corespunzătoare punctajelor posibile. Pentru exemplificare e pus alăturat formularul care conţine regulile de completare a formularului. Despre secţiunea programului software destinată dirigintelui În cazul în care testul este dat de un diriginte/profesor unui grup de elevi (elevilor unei clase) nu este eficient să-i lase pe elevi pe rând să completeze testul pe calculator. înainte şi poziţionare pe ultima înregistrare). scoţându-se în evidenţă stilul predominant de învăţare printr-o reprezentare grafică şi precizându-se câteva caracteristici posibile ale celui intervievat. înapoi. 3.Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual. „Reguli”.. Nu există posibilitatea modificării datelor din tabele. „Auditiv” şi „Practic”. În zona încercuită din desenul de pe pagina următoare se observă că clasele sunt pus în ordine crescătoare. se revine la formularul principal. clasa. De asemenea există posibilitatea ca elevii să fie ordonaţi alfabetic. apare un tabel care conţine toate datele despre cei care au dat testul. Formularul dispune de patru butoane de navigare prin baza de date: |<. există posibilitatea ordonării alfabetice pe clase sau ordonării alfabetice după nume pentru persoanele din întreaga bază de date. punctajele obţinute la cele trei categorii (vizual. ediţia a IV-a. permiţându-se numai consultarea lor. iar în final dirigintele/profesorul adună chestionarele 313 . existând posibilitatea corectării anumitor date greşite. apoi apăsânduse pe butonul „Continuă”. se afişează pe rând rezultatele testului pentru toate persoanele înscrise în baza de date. <. Se afişează doar numele. Dacă se apasă butonul „Parcurgere bază de date”. iar pentru aceeaşi clasă elevii sunt ordonaţi alfabetic. auditiv şi practic) şi data completării testului. În acest formular există trei butoane. 2006 313 La sfârşitul testului sunt date rezultatele. el citeşte întrebările şi elevii completează formularul primit. ci poate da câte un formular fiecărui elev.>. >|. (poziţionare pe prima înregistrare. indiferent de clasa căreia îi aparţin. în partea centru-jos. Dacă în formularul principal se apasă pe butonul „Modificare baza de date”. Pe formularul principal mai sunt 5 butoane cu informaţii ajutătoare referitoare la utilizarea programului: „Utilitate”.

ci şi de prelucrare şi analiză a acestora. Programul software este un program nu numai de achiziţie a unor date. Dacă au fost introduse date greşite în formular. pune cele trei şabloane şi numără răspunsurile de „da” corespunzătoare celor trei tipuri de întrebări. statistici” (în formularul principal). Bucureşti completate. dacă apasă pe butonul „Completare răspunsuri întrebări” apare un formular cu butoane da-nu corespunzătoare celor 39 de întrebări. i se oferă o altă posibilitate şi anume. prin apăsarea căruia apare un nou formular care conţine facilităţile oferite de program în această privinţă. Pentru cea de-a doua parte a scopului propus.314 Facultatea de Matematică şi Informatică. În partea dreaptă a formularului sunt două butoane care ne oferă ca diriginte să completăm datele în două variante distincte. acestea pot fi corectate. apare o fereastră de dialog în care trebuie confirmată (sau nu) continuarea introducerii rezultatelor testelor unor elevi din aceeaşi clasă. urmând să completeze formularul. programul dispune de un buton numit „Situaţii. prin apăsarea căruia apare un nou formular în care dirigintele/profesorul trebuie să precizeze clasa şi apoi să apese pe butonul „Ok”. Fiecărui buton de pe acest formular îi corespunde afişarea unei situaţii referitoare la datele centralizate în baza de date. Se observă că există şi posibilitatea afişării elevilor clasei selectate (elevii fiind afişaţi în ordine alfabetică după nume). Dacă se apasă butonul „Situaţii clase” apare un tabel cu clasele care 314 . Dacă dirigintele nu are timp sau răbdare să numere răspunsurile (să determine rezultatul testului). după care introduce datele în calculator. prezentate în următoarea figură. Acest formular apare dacă a fost aleasă opţiunea „Completare rezultate test”. După completarea rezultatelor testului pentru elev. dar dacă nu se mai doreşte finalizarea formularului respectiv se apasă butonul „Renunţare”. Astfel într-o primă variantă profesorul vine cu chestionarele prelucrate (cu ajutorul celor trei şabloane despre care am mai amintit) şi completează datele cerute. Programul este prevăzut cu un buton special numit „Diriginte”. Urmează apoi un formular cu facilităţile oferite dirigintelui.

dar de această dată apr informaţiile despre o anumită clasă. auditiv şi practic.Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual. punctajele care determină stilul de învăţare dominant şi procentaje atât pentru toţi elevii cât şi separat pentru băieţi şi fete. apare o imagine asemănătoare cu cea afişată la opţiunea discutată anterior. în timp ce se apasă butoanele „<” şi „>”. afişându-se punctajele medii pe clase. În cazul alegerii opţiunii „Parcurgere situaţie / . Este interesant cum se modifică datele şi forma graficelor în timpul parcurgerii bazei de date. 315 . dar datele procentuale se referă la nivelele de clase. Practic este creată o nouă bază de date care conţine date centralizate din baza de date iniţială.procentaj / pe nivele de clase”. Opţiunea „Parcurgere situaţie/-procentaj/pe clase” permite parcurgere bazei de date care conţine informaţiile centralizate pe clase şi afişarea numerică şi grafică a procentajelor medii pe clase. 2006 315 au elevi în baza de date ordonate crescător. Acelaşi lucru se afişează şi dacă se alege opţiunea „Parcurgere situaţie/-punctaj /pe nivele de clase”. La fel se procedează şi dacă se alege butonul „Situaţii pe nivele de clase”. Alegându-se opţiunea „Parcurgere situaţie/-punctaj/pe clase” apare un formu-lar asemănător cu cel utilizat la parcurgerea bazei de date a elevilor participanţi la test. ediţia a IV-a. băieţi şi fete. pentru stilurile vizual. număr de puncte. şi cu foarte multe informaţii despre clasele respective: număr elevi. cu deosebire că este creată o a treia baze de date care conţine informaţii centralizate pe nivele de clase. cu deosebirea că aici sunt afişate punctajele medii pe nivelele de clase care au elevi care au dat testul analizat.

Partea spectaculoasă o reprezintă modul cum se modifică pe durata parcurgerii bazei de date. sau după profilele claselor: real (matematică-informatică. în vederea obţinerii unei eficienţe sporite a muncii sale. adică majoritatea elevilor clasei învaţă. şi anime pe stiluri de învăţare. Pentru a înlătura pe cât posibil bariera de comunicare enunţată. Bucureşti Acelaşi lucru s-ar mai putea analiza la nivel de ciclu de învăţământ: gimnazial. îl poate îndruma pe cadrul didactic propunător la clasa respectivă să-şi adapteze metodele pe care le utilizează în procesul de predare-învăţare astfel încât acestea să fie compatibile cu stilul de învăţare al clasei. tehnologic. clasă a cărei diriginte sunt. Acest rezultat. ataşat pe o foaie în catalogul clasei. uman.316 Facultatea de Matematică şi Informatică. 316 . Se utilizează valori procentuale în ambele cazuri. funcţie de cerinţele utilizatorului. şcoală de arte şi meserii – pe diferitele specializări). De asemenea programul este prevăzut cu aceleaşi două variante şi pentru studiul rezultatelor testului pe nivele de clase. În urma centralizării rezultatelor testului în cazul elevilor clasei a XI-a C se obţine graficul alăturat. dar grupate într-un alt mod. Bineînţeles programul ar mai putea fi îmbunătăţit prin adăugarea de noi facilităţi.pe clase băieţi / fete %”. reţin mai uşor informaţiile predate dacă ascultă explicaţiile profesorilor. se poate obţine o diagramă care caracterizează stilul de învăţare al clasei.IV). liceu şi chiar primar (pentru clasele III . Cea mai spectaculoasă parte a acestui program o reprezintă formularul afişat la apăsarea butonului „Parcurgere situaţie / . Se observă că predomină stilul auditiv. determinându-se în acest fel şi un stil predominant de învăţare pentru clasă. în cazul clasei a XI-a C. Există posibilitatea afişării sub două variante care se selectează prin alegerea unuia dintre cele două butoane alăturate „var I” şi „var II”. şi anume „neadaptarea modului de prezentare a informaţiilor predate la stilul specific de învăţare al elevului în timpul predării unei lecţii”. Varianta a doua afişează aceleaşi date ca varianta I. profesorul trebuie să se axeze mai mult pe prezentarea lecţiei utilizând metodele specifice stilului auditiv de învăţare. Se observă că simultan sunt afişate situaţiile corespunzătoare elevilor unei clase cu situaţiile aferente băieţilor şi fetelor aparţinători celei clase. Prin centralizarea tuturor stilurilor predominante pentru elevii unei clase. În cazul primei variante apare formularul prezentat mai jos.

De asemenea. şi nu în ultimul rând înclinarea şi mărirea interesului lor spre diferite domenii tehnice practice. ceea ce demonstrează că majoritatea a început să aibă tangenţă tot mai mare cu partea aplicativă. am observat că. pe cunoştinţele acumulate în clasă. am observat. se observă că fetele din această clasă sunt caracterizate de un stil practic redus. după părerea mea datorită faptului că în ultimii doi ani au avut de realizat proiecte la informatică. Din analiza datelor claselor liceale. s-a dezvoltat stilul practic. un rol esenţial avându-l. presupun. stilul practic. 2006 317 Din acest motiv feed-back-ul devine poate cel mai important moment al lecţiei. aplicativă a proiectelor. ei fiind clasă terminală. a căror teste au trebuit decodificate şi introduse în baza de date a programului software. din analiza graficelor alăturate. aceasta fiind cea mai complexă etapă. Deci pe parcursul ultimilor doi ani li s-a cerut să se concentreze atât pe latura practică. că mulţi elevi din această clasă se bazează. Aceasta se explică datorită cerinţelor de a rezolva diferite probleme la diferite discipline cum ar fi informatică şi matematică. pregătirea unora pentru olimpiada interdisciplinară tehnică.Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual. în cea mai mare parte a unui semestru şcolar. în special la clasa a XI-a A. pentru ca elevii să poată „prinde” cât mai mult din clasă. lucrarea practică de atestat pe care fiecare dintre ei a trebuit să o pregătească. Explicaţia ar fi: probabil la majoritatea dintre ele li s-ar fi potrivit o altă specializare specifică fetelor. 317 . când practic ei pot fi consideraţi absolvenţi. 4. Menţionez faptul că testul a fost completat de elevi în ultimele două săptămâni de şcoală. deşi sunt într-o clasă cu specific tehnologic. La clasa a XII-a A. prezentate la scară mai mare într-una din paginile anterioare. cum ar fi croitoria. La analiza rezultatelor elevilor din clasele de matematică-informatică încearcă să se afirme. au lucrat destul de mult la realizarea acestora şi una dintre cerinţe era să aibă un design plăcut. cât şi pe cea de aspect vizual. pe lângă stilul practici se afirmă şi stilul de învăţare vizual. Concluzii Pentru studiu au completat chestionare peste 250 de elevi. Având ore la aceşti elevi încă de pe când erau în clasa a X-a. A fost vorba despre o muncă care a cerut mult timp şi pregătire anterioară. ediţia a IV-a. Clasa a XI-a A are peste 70 % elevi muncitori. fără un studiu sistematic ca cel prezentat. în partea tehnologică la băieţi în special. Munca a constat şi în realizarea programului cu facilităţile cerute de situaţie.

în cazul elevilor pasionaţi de design pe calculator.ro .05. [2] C. secţiunea Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale. este deosebit de utilă. Popa Software pentru descoperirea stilului de învăţare. 25 noiembrie 2005. De asemenea. stilurile predominante sunt vizual alături de cel practic. Arad. motivul presupus de mine a fost lipsa muncii individuale acasă. Maior. Pentru a vorbi de un management eficient al procesului de predare-învăţare.Cunoaşterea caracteristicilor elevilor. consider că o evaluare corectă a stilului de învăţare al elevilor şi centralizarea pe clasă. [5] www. BIBLIOGRAFIA [1] C.Learning Styles Explained. Bucureşti O altă concluzie ar fi că la clasele gimnaziale şi la o parte din cele liceale predomină stilul auditiv. Învăţământul incluziv: O şansă pentru toţi elevii!. Simpozionul Educaţia în schimbare. 2005.02.01.01.intime.318 Facultatea de Matematică şi Informatică.ldbride. 318 . Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” Arad. Proiect PHARE TVET RO 2002/000 -586.01 [4] www. Managementul instituţional.net . [6] www.ro . ediţia XIV. cunoscând o bună parte dintre elevii intervievaţi am observat că.e-joy. [3] ***.Ce stil de învăţare te caracterizează?. Editura „Vasile Goldiş” University Press.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful