UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA ANUL II

DREPTUL SUBIECTIV SI INTERESUL LEGITIM, CONDITIE A INTENTARII ACTIUNII IN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

1

............ pag.. 8 Bibliografie …………………………………………………………………........................………………………………... 9 2 ............................ 5 Capitolul IV – Aspecte doctrinare sau teoretice ……………………………........ pag.. 4 Capitolul III – Punctul de vedere al practicii judecatoresti ………………….. pag.Cuprins Capitolul I – Parte introductiva ....... pag.. pag...... 3 Capitolul II – Reglementare legislativa aferenta obiectului de studiu ……… pag. 6 Capitolul V – Concluzii ……………………...

Primul este un proces „contra actului administrativ”. Gabriela. pentru a putea sta in instanta. 163 Dragos. acestea trebuind sa indeplineasca anumite conditii de admisibilitate. Constantin G. Din punct de vedere al constatarii facute de judecator. 2 In modul acesta. prefectul.cit. nefiind de conceput o cerere de chemare in judecata prin care sa se solicite constatarea sau recunoasterea dreptului sau interesului legitim fara a exista o practica administrativa vatamatoare. pe cand al doilea are in centrul sau preocuparea fata de drepturile subiective ale persoanelor fizice sau juridice. dreptul pozitiv modern al multor state recunoaste alaturi de contenciosul subiectiv existenta unui contencios administrativ bazat pe lezarea unor interese directe si personale. deoarece este criticabila optiunea de a „asimila” o actiune de contencios obiectiv unei actiuni de contencios subiectiv. In acest caz. modalitatile care le pot afecta si daca violarea lor a adus prejudicii reclamantului. 2005 3 . situatia contencioasa poate fi provocata de o chestiune de drept obiectiv. Totusi. judecatorul constata existenta si intinderea acestor drepturi. Dacian Cosmin. contenciosul administrativ incredintat sub o forma sau alta tribunalelor judiciare romane a fost in general un contencios subiectiv. p. Bucuresti. pot fi supuse controlului de legalitate actele administrative. actiunea in instanta fiind provocata ca atare de o chestiune de drept subiectiv. fie pe interesul public. Editura Universul Juridic. precum si intinderea si valoarea acestor prejudicii. Editura All Beck. judecatorul constata situatia contencioasa in raport cu situatia juridica a persoanei vatamate si drepturile lui subiective pe care le constata si le valorifica. distinctia intre contenciosul administrativ obiectiv si contenciosul administrativ subiectiv este utila pentru inceput. nu ramane insa complet strain de situatia personala a reclamantului. Legea contenciosului administrativ. Agentia Nationala a Functionarilor Publici). in timp ce contenciosul administrativ obiectiv este intemeiat fie pe legitimarea procesuala speciala a unor subiecte de drept public (Ministerul Finantelor. dupa natura conflictului juridic dedus in instanta si rezolvat prin actul jurisdictional.Capitolul I – Parte introductiva Potrivit articolului 8 din Legea contenciosului administrativ. actiunea intentata punea in cauza existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul. mai corect spus. fara a se preocupa de legalitatea obiectiva a actului administrativ. in acest caz cerandu-se judecatorului sa constate care este starea de legalitate cu forta de adevar legal (asa cum rezulta din legi si regulamente). raportat la legile care-i guverneaza emiterea. Asadar. precum si stabilirea faptului ca aceasta stare este vatamata de un act sau de o decizie a administratiei publice. tipice sau asimilate. 2008 – op. trebuie cercetat obiectul insusi al cererii reclamantului si al constatarii judecatorului. intrucat acesta. in vederea deosebirii contenciosului administrativ obiectiv de cel subiectiv. in ipoteza unui contencios subiectiv. Prin urmare. prin actul sau. In aceasta ipoteza. si de dovedirea acestei vatamari. Instanta este investita sa analizeze existenta unei atingeri aduse unui drept ori unui interes legitim numai in acest cadru procesual. care constituie o cale obiectiva de reparare si de restabilire a legalitatii. Rarincescu evidentia faptul ca. insa doar partial. Bucuresti. In acelasi timp. pe parcursul procesului. Cu toate ca judecatorul nu se ocupa decat de dreptul obiectiv in constatarea pe care o face. 1 Interpretarea textelor legale si a dispozitiilor coroborate ale legii contenciosului administrativ duce la concluzia ca intentia de a consacra o noua conceptie a contenciosului administrativ a reusit. In opinia doctrinei interbelice. contenciosul administrativ subiectiv este intemeiat pe dreptul subiectiv sau interesul legitim (notiuni care se suprapun). in momentul intentarii actiunii in contencios. Legea contenciosului administrativ. trebuie sa justifice vatamarea unui interes direct si personal deoarece dreptul modern este refractar notiunii de actiune populara. fiind vorba de afirmarea vatamarii unui drept subiectiv sau al unui interes legitim. Cu alte cuvinte. in urma judecarii pe fond a cauzei.. optandu-se de cele mai multe ori pentru acesta. 1 2 Bogasiu. contenciosul poate sa fie obiectiv sau subiectiv. statutul persoanei fizice sau juridice lezate in drepturi sau interese legitime este asimilat celui al organismlui social care apara interesul public. sau.

(4). Interesul legitim poate fi atat privat. • interes legitim public . termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: • persoana vatamata . • drept vătămat . este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim. libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor. se poate adresa instantei de contencios administrativ. in tot sau in parte. alineatul 1 . Monitorul Oficial nr. anularea actului si repararea pagubei. nr.Capitolul II – Reglementare legislativa aferenta obiectului de studiu Legea contenciosului administrativ.“Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau.orice drept prevăzut de Constitutie. si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau. de lege sau de alt act normativ. de o autoritate publica.“ • alineatul 2 . repararea pagubei si. printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri. recunoscut de lege.posibilitatea de a pretinde o anumita conduita. a actului. prefigurat. 1154 din 7 decembrie 2004 : I. articolul 2. realizarea competentei autoritatilor publice.“ Constitutia Romaniei.orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice.In intelesul prezentei legi. se poate adresa instantei de contencios administrativ competente. reparatii pentru daune morale. 554 din 2 decembrie 2004. articolul 1: • alineatul 1 . De asemenea. titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri. poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta. adresat altui subiect de drept. sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual. de catre o autoritate publica.interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala. alineatul 1 .“Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim. 7 alin. cat si public. sunt asimilate persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ atacat.“ II. articolul 52 : alineatul 1 – “Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim. caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ.“Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica. III. in sensul prezentei legi. prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii. pentru anularea actului. pentru a solicita anularea. garantarea drepturilor. • interes legitim privat .“Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim. in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil.“ • alineatul 2 . recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. articolul 8. satisfacerea nevoilor comunitare. eventual. printr-un act administrativ unilateral. nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art.“ • 4 . printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri.

consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte si pentru hotararile acestuia. orice persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim. a admis exceptia invocata si a respins cererea reclamantului. printr-un act administrativ. (1) din Legea nr. 2006 4 Decizia nr. Curtea de Casatie a avut ocazia in numeroase decizii sa se ocupe de aceasta incalcare a drepturilor. necesara reclamantului. p. 69/1991 republicata (actualmente articolul 56 alineatul 1 din Legea nr. Reclamantul nu invoca un drept vatamat printr-un act administrativ. justifica un interes juridic (legitim) pentru promovarea actiunii prin care solicita anularea unei hotarari a organului din care face parte. reclamantul N. un act legal din care sa rezulte ca un parc public cu valoare istorica si de patrimoniu nu este afectat de construirea unui obiectiv incompatibil vecinitatii unui lacas de cult si sa-si retraga hotararea initiala prin care permite construirea in parcul respectiv a unui hotel. prin cererea inregistrata la 1 august 2006. Astfel. 112/1997. faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal. Reclamantul solicita obligarea paratului sa raspunda daca poate sau daca vrea sa finanteze aplicarea unui act normativ inca neelaborat. Culegere de practica judiciara in materie de contencios administrativ si fiscal. „neputandu-se stabili unde incepe dreptul si unde incepe sfera intereselor. a dipus Consiliului Local al Municipiului Bucuresti sa emita la cererea reclamantei Parohia C. in virtutea prerogativelor sale constitutionale si legale. 554/2004. H. sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri. Bucuresti. 1 Totusi. 3 Nu in ultimul rand. sectia de contencios-administrativ in Culegerea de practica judiciara pe 1992/1998. 94823/2005. Curtea de Apel Bucuresti. deoarece dreptul subiectiv viitor nu este previzibil si prefigurat prin niciun act normativ existent. prin adresa nr. reclamantul a depus la dosar actele: filele 2-5. Curtea a ramas in pronuntare asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii retinand urmatoarele: potrivit art. 1 alin. 1999. 118-120 5 . nefiind indeplinite prevederile art. Curtea a constatat inadmisibilitatea actiunii formulate. pentru anularea actului. 307 3 Decizia nr. cum se combina aceste sfere.I. alte inscrisuri sau acte administrative. dupa caz.. a chemat in judecata pe paratul Ministerul Finantelor Publice solicitand obligarea acestuia sa confirme daca poate sau daca vrea sa finanteze actul normativ reparatoriu fata de cei ce au fost prezenti in perioada dictaturii. In motivarea actiunii reclamantul a declarat ca. 554/2004. Reclamantul nu poate invoca niciun interes legitim privat. 4 1 2 Jean Vermeulen – op. 5/1998. 112 Sentinta nr. 1 din Legea nr. (1) si art. daca se combina sau nu”. p. Editura All Beck. orice drept eventual si chiar declarand ca „vatamarea unor interese directe si personale sunt suficiente ca reclamantul sa aiba calitatea de a sta in instanta”. Walters Kluwer Romania. in general Curtea de Casatie a dat o acceptiune foarte larga conceptului de „drept”. Tribunalul Bucuresti a hotarat intr-o speta ca. instanta noastra suprema. Bucuresti. se poate adresa instantei de contencios administrativ competente. Actiunea in justitie intemeiata pe un drept subiectiv vatamat sau pe o norma juridica transgresata trebuie sa prezinte si un interes procesual pentru reclamant. 2 De asemenea. recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. 141/1994. potrivit articolului 33 din Legea nr.cit. pentru a avea calitatea de a intenta o actiune de contencios administrativ. deoarece fara interes nu exista actiune in justitie. 2 alin. Reclamantul. 2477 din 19 octombrie 2006. In sustinerea actiunii. in calitate de consilier. Reclamantul nu solicita anularea unui act administrativ nelegal si nu se plange de tacerea autoritatii. Ministerul Justitiei a afirmat ca ar fi de acord cu emiterea unui astfel de act normativ insa i-ar fi teama ca Ministerul Finantelor Publice nu ar putea sa finanteze aplicarea in practica. Fata de acestea. sectia de contencios-administrativ Dreptul nr. Se asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a se rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori. sectia a VII-a de contencios administrativ si fiscal.Capitolul III – Punctul de vedere al practicii judecatoresti Problema drepturilor subiective si a intereselor legitime a fost mult discutata si controversata in practica instantelor judecatoresti. p. intelegandu-l ca orice posibilitate recunoscuta de lege. 393/2004).. pe care Ministerul Justitiei l-ar emite daca ar avea siguranta finantarii de catre parat.

fata de dreptul obiectiv. Rezulta formula care convine cel mai mult definirii notiunii propuse. 1936 Del Vecchio. careia ii corespunde o obligatie din partea altuia”. Analiza tuturor acestor definitii scoate in evidenta in special urmatoarele elemente: facultate. adica presupun pentru aplicarea lor anumite stari de fapt. Bonnard. Editura Universala Alcalay & Co. in aceeasi masura e aparata. interese etc. Editura Europa Nova. persoanele (fizice si juridice) nu ar putea invoca niciun fel de drepturi subiective. predomina elementul intern. In conformitate cu prima doctrina. vine sa tulbure sfera juridica a unui subiect. posibilitatea juridica de a pretinde. Asadar. R. expresia concreta a dreptului in aceasta faza e constituita de experimentarea juridica.. Dreptul se face respectat. exigenta ce-i apartine. Dintre aceasta variata gama de definitii. In legatura cu aceasta. se apara impotriva aceluia care il atinge.Capitolul IV – Aspecte doctrinare sau teoretice Conform Legii contenciosului administrativ nr. cand repartizeaza diverselor jurisdictii atributii de aceasta natura. Notiunea de drept subiectiv joaca un rol important in materie de contencios administrativ. Giorgio del Vecchio explica acest concept drept „facultatea atribuita unui subiect de a voi si de a pretinde. in alte cuvinte de actiune. Bucuresti. care il considera mai mult din punctul de vedere formal. Constantin G. de ordin material sau juridic”. al carei protagonist principal a fost jurisconsultul german Windscheld. ca fara normele obligatorii si generale. 2 Atata vreme cat dreptul este respectat. insa. De asemenea. ut liberi esse possimus”. datorita profesorului Jellinek. intrucat vatamarea acestor drepturi formeaza baza pe care se intemeieaza de cele mai multe ori dreptul pozitiv al mai multor state. doua mari teorii de origine germana si-au disputat in trecut meritul de a incerca sa determine notiunea de drept subiectiv: doctrina vointei si doctrina interesului. vointa. adica elementul pretentiei. este deci o conditie a dreptului subiectiv. amenintata sau implinita. O alta definitie este cea a Prof. „drepturile subiective sunt interese proteguite juridiceste”. adica acela al puterii de vointa. pana cand au fost combinate si asociate intr-una singura. este important de observat ca imperativele juridice sunt conditionate.. traducandu-se prin act.. niciuna dintre aceste formule continand toate aceste elemente in termeni expresi. „Dreptul subiectiv este o putere de vointa concedata de ordinea juridica”. influentat de altfel de filosofia lui Hegel. Contenciosul administrativ roman. prerogativa. Dar. Multa vreme aceste doua doctrine au fost in conflict una cu ceaalta. este reamintita maxima lui Cicero: „Legum omnes servi sumus. si anume faptul ca intre notiunea de drept subiectiv si cea de drept obiectiv exista un raport de interdependenta necesara. Supunerea fata de norma. se afirma fata de acela care ameninta sau savarseste incalcarea. Giorgio. dupa care ideea de drept subiectiv consista in „puterea de a cere unui tert indeplinirea unei activitati. adica facultatea de a face si de a voi. una dintre conditiile obligatorii pentru intentarea actiunii in contencios administrativ o reprezinta aceea privitoare la vatamarea/incalcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. 1995 6 . acest autor din urma asezand substratul dreptului subiectiv in interes sau utilitate. In acest sens. pozitiv. actiune sau abstentiune. caruia i se aduce atingere printr-un act 1 2 Rarincescu. existenta numai in putinta. putere. Bucuresti. Insasi multitudinea definitiilor utilizate in practica de specialitate atrage atentia asupra diversitatii opiniilor exprimate in aceasta privinta. 554/2004. Lectii de filosofie juridica. exigenta fata de altii fiind latenta. si anume ca dreptul subiectiv este „orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege. de indata ce o violare. 1 Dupa a doua doctrina formulata de Ihering. spre deosebire de Windscheld. implicita totdeauna in dreptul subiectiv. in masura in care activitatea unui subiect e juridic limitata. Trebuie retinute insa anumite aspecte. fiind necesara o distinctie intre dreptul subiectiv si interesul legitim.

avandu-se in vedere si articolul 81 din Ordonanta de Urgenta nr. Deci. dimpotriva. au sustinut ca notiunea de interes nu este subiectiva si psihologica ci obiectiva si juridica.cit. Editura Lumina Lex. el ramane la faza de simplu interes. care consacra posibilitatea persoanei „vatamate intr-un drept al sau” de o autoritate publica. Nu se mai retine „caracterul de a fi recunoscut de lege al dreptului”. Legea contenciosului administrativ. intr-o afirmare de vointa. 103 Vedinas. 2002 4 7 . 2005 – op. conform caruia chiar acolo unde tutela juridica este posibila si exista de fapt. de a obtine recunoasterea dreptului pretins. Giorgio. reclamantul trebuie sa invoce acest drept subiectiv sau interes legitim dobandit prin lege sau constituit prin acte.. 112 Del Vecchio. pe considerentul ca ea se opune caracterului obiectiv al recursului. inseamna a adopta un regim retrograd fata de toate legiuirile existente in materie de jurisdictie administrativa”. de vatamarea unui drept sau a unui interes legitim al reclamantului. nascut si actual. juridic si legitim. care specifica faptul ca orice persoana fizica sau juridica care are un interes legitim lezat in legatura cu un anumit contract de achizitie publica are dreptul de a utiliza caile de atac prevazute de respectiva ordonanta de urgenta. iar articolul 1 din Legea din 25 decembrie 1925 facea referire la o vatamare in drepturile sale. 2 Despre ocrotirea „interesului” prin intermediul contenciosului administrativ s-a vorbit pentru prima oara in Romania in Legea din 11 februarie 1864 privind infiintarea Consiliului de Stat. Articolul 107 al Constitutiei din 1923 ocrotea tot drepturile. Editura Europa Nova. rezultand. sunt intr-un numar nedeterminat. Alti autori. Conform opiniei lui Jean Vermeulen. Bucuresti. pentru a avea un drept subiectiv. Ihering fiind determinat sa adauge doctrinei sale a interesului un element nou. in doctrina s-a precizat ca acesta: 1 2 3 Dragos. Notiunea de interes legitim a fost definita chiar de Legea contenciosului administrativ.cit. 1 Cu toate acestea. constituantul largind sfera valorilor care pot fi ocrotite prin intermediul justitiei prin adaugarea intereselor legitime. indeosebi in domeniul dreptului public. In legatura cu interesul legitim invocat de reclamant in sustinerea actiunii sale. dar si interesele lor legitime. Verginia. 554/2004 conditioneaza admisibilitatea actiunii in contenciosul administrativ. dreptul subiectiv sau interesul legitim neputand fi confundate cu aceste interese care nu sunt ocrotite de justitie. actele administrative pot vatama nu numai drepturile subiective ale persoanelor fizice sau juridice. In doctrina s-a statuat faptul ca actiunea in contenciosul administrativ nu poate fi promovata in scopul apararii unor simple interese sau vocatii. Editura All Beck. ca atunci cand acest interes nu este sanctionat de lege. pe care autoritatea publica avea obligatia sa-l respecte si eventual sa-l realizeze in favoarea sa. emise pe baza legii. dreptul este interesul omenesc sanctionat de lege. Acestea. numai pe baza vatamarii unor drepturi. Bucuresti. 60/25 aprilie 2001 privind achizitiile publice. Observatii privind delimitarea dintre dreptul subiectiv si interesul legitim au fost facute in secolul al XIX-lea si de catre juristul german Ihering. 1/1967. per a contrario. p. Dacian Cosmin. acesta a recunoscut ca. 1995 Jean Vermeulen – op. Lectii de filosofie juridica. 4 Articolul 1 al Legii nr.administrativ”. Scoala franceza a aratat ca notiunea de interes (legitim) ramane la aprecierea subiectiva a judecatorului. deoarece „a admite calea unei actiuni in contenciosul administrativ. anularea actului si repararea pagubei. pot reclama la Consiliul de Stat”. nu e nicidecum adevarat ca ea constituie tot atatea drepturi cate interese protejeaza. Drept administrativ si institutii politico-administrative. cu variatii de la un autor la altul aceasta recunoscand ca interesul trebuie sa fie direct si personal. Anumiti autori au contestat utilitatea notiunii de „interes” in contenciosul administrativ privind legalitatea unui act administrativ.. O alta etapa in evolutia acestei institutii a fost marcata de adoptarea Constitutiei din 1991. 3 Continuand aceasta traditie a ocrotirii drepturilor la care facea referire si Legea nr. Bucuresti. p. Asadar. Articolul 51 din aceasta dispozitie dispunea ca „Particularii sau si alte persoane juridice a caror interese se afla vatamate printr-o vreo masura administrativa. adica in substanta. e necesar ca „interesatului insusi sa-i fie incredintata ocrotirea interesului sau”. in primul rand. Doctrina interbelica a evidentiat caracterul insuficient al reglementarii din 1925. Legea din 1990 a contenciosului administrativ avea sa vorbeasca tot despre „drepturile sale recunoscute de lege”.

in timp ce in efectul sau intrinsec. atunci cand nu este lezat un drept subiectiv. la randul sau. a carei protectie se solicita tocmai in virtutea dobandirii in viitor a insusi dreptului. realizarea competentei autoritatilor publice”. si contrara conceptiei impartasite de Scoala clujeana de drept administrativ. 554/2004 art.. actului administrativ. se prezinta ca o impunere. Dupa cum a fost specificat in Legea contenciosului administrativ art. sub aspectul sau imediat. respectiv b) vatamarea unui interes legitim. intemeiate pe interesul legitim. 2 alin. De exemplu. iar norma. (1) lit. iar al doilea e momentul subiectiv. interesul invocat trebuie sa fie suficient de important pentru a justifica actiunea reclamantului. Drept administrativ. Rezulta faptul ca actiunilor intemeiate pe vatamarea drepturilor subiective li se alatura o categorie noua de actiuni. prefigurat”. un comandament. contribuabil sau locuitor al unei comune este interesat de anularea actului administrativ referitor la functionarea seriviciului public si. nascut si actual. 554/2004. insa. potrivit art. reprezinta o garantie a libertatii. Gheorghe T. specifica curentului de gandire promovat de doctrinarii ce apartin Scolii bucurestene de drept administrativ. 1 Zaharia. fapt ce ramane la aprecierea judecatorului. Dreptul ca facultate nu exista decat in relatie cu o norma. respectiv. interesul legitim poate fi. vatamarea uneia dintre aceste doua valori poate proveni: a) de la un act administrativ. ci si public (chiar in cadrul controlului subiectiv). temeiurile actiunii in contencios administrativ sunt: a) vatamarea unui drept al persoanei (fizice sau juridice). trebuie sa fie personal. reprezentand „interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala. Asa se inlatura contradictia aparenta prin care dreptul. ci se aduce atingerii ordinii de drept. respectiv sa fie direct si personal. In fapt. Iasi. Prin urmare. Cel dintai e momentul obiectiv. fapt asimilar.• poate fi nu numai material. nu e decat o delimitare a facultatilor. In sfarsit. b) ca urmare a nesolutionarii in termenul legal a unei cereri. la viata comunei. Interesul legitim constituie o situatie de fapt foarte asemanatoare cu un drept. garantarea drepturilor. 1 Cu toate acestea. 2002 8 . regimul juridic al celor doua tipuri de actiuni fiind identic. este vorba de o incercare de promovare a unei conceptii cu totul noi. in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil. 2 alin (2) Legea nr. cum ar fi interesul exprimat de membrii unui partid politic atunci cand un act administrativ aduce atingere activitatii lor politice. • • • In acest sens. o) ca fiind „posibilitatea de a pretinde o anumita conduita. 554/2004 este aceea a vatamarii unui drept subiectiv (sau interes legitim). contenciosul reglementat de aceasta lege este un contencios subiectiv. satisfacerea nevoilor comunitare. asa cum reiese din formularea articolului 52 din Constitutia republicata. c) ca urmare a refuzului nejustificat (explicit sau implicit) de rezolvare a unei cereri. si public. poate fi nu numai personal. dar nu neaparat exclusiv. in frunte cu prof. ci si moral. interesele legitime private sunt definite in Legea nr. este obligatoriu ca interesul moral sa aiba aceleasi caractere ca si interesul material pentru a da dreptul la o actiune admisibila. apartinand tot persoanei fizice sau juridice. Tudor Draganu. libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor. reclamantul beneficiar al unui serviciu public. 1. In sistemul roman de drept exista si un contencios obiectiv. Editura Junimea. Capitolul V – Concluzii Datorita faptului ca o conditie de admitere a actiunii in baza Legii nr. dreptul subiectiv este strans legat de dreptul obiectiv.

in vederea valorificarii unui interes personal direct. Monitorul Oficial nr. Legea contenciosului administrativ. Gheorghe T. 554 din 2 decembrie 2004. in temeiul caruia acesta este in masura. Constantin G. Drept administrativ. Editura All Beck. 2008 • Avram. Legea contenciosului administrativ. insa trebuie retinut faptul ca interesul legitim reprezinta o situatie de fapt asemanatoare doar cu un drept subiectiv. Editura Universul Juridic. Dacian Cosmin.Asadar. Marieta. De aceea. de a face ceva sau de a se abtine de la ceva. Bucuresti. 1154 din 7 decembrie 2004 • Constitutia Romaniei • Dragos. Bucuresti. Bucuresti. dreptul subiectiv se deosebeste de simplul interes personal prin faptul ca ii corespunde o obligatie juridica a altei persoane.. Bucuresti. cu sprijinul fortei coercitive a statului. Editura Junimea. Prin urmare. Bucuresti. Gabriela. aceasta cerinta a Legii contenciosului administrativ nu este indeplinita atunci cand suntem in prezenta unui simplu interes. 1995 • Legea nr. 2002 • Trailescu. o actiune in contenciosul administrativ poate sa fie intemeiata pe ocrotirea a doua categorii de valori: drepturi si interese legitime. 1995 • Vedinas.. Drept administrativ. Totodata. 1936 • Del Vecchio. 2006 • Zaharia. Lectii de filosofie juridica. Editura Hamangiu. Editura Lumina Lex. Editura Universala Alcalay & Co. 2002 9 . Drept administrativ si institutii politico-administrative.. Bibliografie • Rarincescu. Verginia. dreptul subiectiv reprezinta facultatea garantata de lege subiectului activ al raportului juridic. in urma vatamarii posibilitatii de a pretinde unei persoane o anumita conduita. Definitia interesului legitim se confunda cu cea a dreptului subiectiv. Editura Europa Nova. Bucuresti. Contenciosul administrativ roman. Iasi. pentru ca dreptul lezat trebuie sa fie rezultatul unei actiuni care impiedica exercitarea acestuia in conditiile legii sau consecinta neindeplinirii unei obligatii legale corelative a dreptului ocrotit in persoana reclamantului. Bucuresti. Editura All Beck. Giorgio. Anton. Actul unilateral in dreptul privat. sa desfasoare o conduita determinata sau sa pretinda subiectului pasiv al raportului o anumita comportare. 2005 • Bogasiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful