UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATE DE ŞTIINŢE SPECIALIZAREA – PSIHOLOGIE

DISCIPLINA TESTARE PSIHOLOGICA

STUDIU DE CAZ

SIBIU, 2010

STUDIU DE CAZ
Subiectul: N. D. Varsta: 22 ani Sex: feminin Faptele ce formeaza obiectul testarii: prezinta stare genelara alterata: stari de oboseala, insomnie, ganduri disfunctionale, irascibilitate usoara, capacitate de concentrare redusa. Mediul familial si social: N.D. este necasatorita, fara copii, locuieste singura intr-un apartament cu 2 camere. N.D. este studenta in ultimul an la o facultate din Sibiu dar in acelasi timp si lucreaza. Mediul familial din care face parte este unul bun, fara antecedente traumatizante din copilarie. Are 3 frati, cu care sustine ca este in relatii foarte bune, in ciuda diferentelor foarte mari de varsta dintre ei. Subiecul este cea mai mica dintre frati fapt pentru care a fost si cea mai rasfatata si protejata de familie. Subiectul povesteste ca a fost crescuta de bunici pana la varsta de 6 ani, dar legaturile cu parintii erau foarte bune. Copilaria a fost fericita si nu a simtit lipsa afectiunii din partea familiei. Adolescenta de asemenea a fost lipsita de evenimente traumatizante. In viata afectiva a subiectului a survenit o deteriorare semnificativa in urma despartirii de prietenul sau, fapt care i-a schimbat comportamentul si starea de spirit. A devenit o persoana inchisa, necomunicativa, nesociabila, nervoasa, abatuta. Aspectul fizic a fost si el modificat. Subiectul sustine ca a slabit 10 kg. in urma despartirii. Si-a pierdut increderea in sine.

2

Subiectul prezinta si tulburari obsesiv compulsive. Subiectul sustine ca este urmarita permanent de catre cineva in momentul in care pleaca de acasa. Este constienta ca aceste ganduri nu au o baza reala dar nu poate scapa de aceasta senzatie.

COLECTAREA DATELOR: Pentru observarea unor tulburari de personalitate ale pacientului s-au folosit urmatoarele teste: F.P.I. – inventarul de personalitate Freiburg pentru evaluarea personalitatii adulte; Chestinarul C – chestionar de anxietate; Inventarul de Anxietate Trasatura – Stare - S.T.A.I.

In urma aplicarii acestor teste s-au obtinut urmatoarele rezultate: INTERPRETARE CHESTIONAR C A>B, A=28, B=19 rezulta ca anxietatea este voalata, ascunsa, mascata. Scorul brut obtinut la acest chestionar este de 47 iar scorul standard este de 9. Din acest chestionar reiese ca subiectul sufera de o anxietate puternica care se caracterizeaza print-o stare permanenta de tensiune psihica, lipsa de incredere in propria persoana, incapacitate sau rezerve in asumarea unui risc, tremur si alte reactii neuro-vegetative, diverse semne psihosomatice. Interpretare pe factori: Factorul Q3 – nota bruta este de 6, iar nota standard este de 6. Factorul Q3 reprezinta eul social ideal. Gradul de motivatie in integrarea comportamentului individual; sentiment de sine confuz. Factorul C – nota bruta este de 5, iar nota standard este de 6. Factorul C reprezinta forta eului, emotivitate. Este capacitatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile intr-un mod adaptat si realist scazuta.

3

Factorul L – nota bruta este de 3 iar nota standard este de 4. Factorul L reprezinta insecuritate si tendinta paranoica. Reprezinta cota cu care participa lipsa de securitate sociala la cresterea anxietatii. Factorul O – nota bruta este de 17 iar nota standard 9. Factorul O reprezinta insecuritate in directia culpabilitatii. Factorul O+ reprezinta culpabilitatea anxioasa, depresiva si poate reprezenta o propensiune constitutionala spre anxietate. In formele extreme se include intr-un sindrom care combina depresia, autoculpabilizarea si anxietatea. Caracteristica centrala este sentimental lipsei de demnitate personala, anxietatea si depresia impreuna cu propensiunea spre tot felul de sentimente de culpabilizare. Factorul Q4 – scorul brut este 16 iar scorul standard este de 9. Factorul Q4 este reprezentat de tensiunea ergica. Un scor ridicat la acest factor se caracterizeaza prin impulsuri activate sau provocate, prin necesitati nesatisfacute de orice tip contribuie la starea de neliniste. Nivelul ridicat al tensiunii ergice se reflecta in pulsiunea spre agresivitate, tensiune, iritabilitate si nervozitate.

INTERPRETARE F.P.I. Din Inventarul de Personalitate Freiburg rezulta ca subiectul prezinta un grad mare de nervozitate, este nesigur pe sine, este nesociabil, retinut, incordat, iritabil, introvertit si inchis. . In continuare se prezinta interpretarea pe fiecare scala a inventarului de personalitate:

FPI – 1: NERVOZITATE, TULBURARI PSIHOSOMATICE (+) Tulburari vegetative subiective: tulburari de somn, stari generale proaste, fatigabilitate, epuizare, neliniste.

4

FPI- 2: AGRESIVITATE, IMATURITATE EMOTIONALA (-) Stapanire de sine (autocontrol), tendinta de agresiune spontana minima.

FPI – 3: DEPRESIVITATE (+) Stari depresive, tensionale, pesimiste, nemultumire, irtabilitate, apatie, anxietate, singuratate, putere de concentrare redusa, complexe de inferioritate, sentiment de culpabilitate.

FPI – 4: EMOTIVITATE, FRUSTRARE (-) Stari de impulsivitate redusa, calm, stapanire emotionala, toleranta mare la frustrare.

FPI – 5: SOCIABILITATE (-) Dorinta redusa pentru contacte interpersonale, preferinta pentru solitudine, retras, rezervat, taciturn, putin intreprinzator.

FPI – 6: CALM, ECHILIBRU, INCREDERE IN SINE (-) Iritabilitate, susceptibilitate, deceptie, suparare, descurajare, ingrijorare, pesimism, tendinta de a se simti deranjat si pus in situatii penibile.

FPI – 7: TENDINTA DE DOMINARE, REACTIVITATE (-) Tact, atitudine ponderata, intelegere, maleabilitate, atitudine toleranta, judecati morale diferentiate.

FPI – 8: INHIBITIE, TENSIUNE (+) Timiditate, inhibitie in relatiile cu altii, mai ales in colectivitate, comortament anormal in situatii de relationare, trac, neplaceri fizice inaintea unor ocazii deosebite, 5

emotii cu importante aspecte vegetative, capacitate redusa de a actiona, nesiguranta in luarea unei hotarari, incapacitatea de a lupta pentru realizarea celor propuse, teama, iritare cand este privit.

FPI – 9: FIRE DESCHISA, AUTOCRITICA (-) Disimulare, incercarea de a face impresie buna, lipsa de sinceritate si de spirit autocritic, in anumite situatii, atitudine inchistata.

FPI – E: EXTRAVERSIE – INTROVERSIE (-) Rezervat, pasiv, necomunicativ, nesociabil, stapanit, putin intreprinzator.

FPI – N: LABILITATE EMOTIONALA (+) Indispozitie (stari depresive, tristete, apasare, apatie), iritabilitate (violenta, susceptibilitate, agitatie, suparare), labilitatea atentiei, sentiment de culpabilitate, dificultati de contact, tendinte spre reverie inutila, sentiment de neindreptatire.

FPI – M: MASCULINITATE – FEMINITATE (-) Atitudine rezervata, timiditate, descurajare, neincredere in sine, neplaceri fizice, tulburari psihosomatice generale, trac, oboseala, epuizare.

INTERPRETARE S.T.A.I. S.T.A.I. este un inventar de anxietate stare trasatura , a fost elaborat de Spielberg. Contine doua forme a cate 20 de intrebari: forma X1 – anxietate-stare, forma X2 – anxietate-trasatura. Anxietatea stare este conceptualizata ca o stare emotionala tranzitorie sau o conditie a organismului uman care este caracterizata prin trairi constient percepute, subiective ale tensiunii precum si o activitate crescuta a sistemului nervos autonom. 6

Aceste stari pot varia in intensitate si fluctua in timp. Media la aceasta scala este de 42,11 iar scorul obtinut de catre subiect este de 64, ceea ce inseamna ca este peste medie. Anxietatea trasatura se refera la diferentele relative stabile in tendinta de a raspunde la situatii percepute ca amenintatoare cu cresteri ale anxietatii stare. Scorul mediu la aceasta scala este de 41,39 iar scorul obtinut de catre subiect este de 68, ceea ce inseamna ca este peste medie ceea ce denota ca anxietatea este defapt o trasatura de personalitate a subiectului.

CONCLUZIE
Avand in vedere scorurile obtinute de subiectul acestui studiu de caz, putem concluziona ca nivelul de anxietate este unul ridicat, care este nu doar cauzat de un eveniment extern ci si de firea subiectului. Tinand cont de faptul ca mediul familial si social este unul propice ne-am putea astepta ca singurul eveniment care a dus la starea de anxietate sa fie acela de terminare a unei relatii amoroase cu implicare afectiva mare, insa la forma de anxietate trasatura, anxietatea subiectului este deasemenea mare, ceea ce indica faptul ca N.D. avea o predispozitie spre depresie fie ereditara, fie survenita in mod inconstient in urma unui alt eveniment al existentei sale, eventual chiar un eveniment refulat din copilarie. Terapia este recomandata, avand in vedere scorurile foarte ridicate care depasesc pragul patologicului, dar reactiile anxioase vor fi cel mai probabil depasite in momentul aparitiei unei alte relatii amoroase, insa va ramane mereu in stadiu de latenta, gata sa se declanseze de fiecare data cand apare o situatie tensionata.

7

ANEXE

1. FOAIE RASPUNS CHESTIONAR C 2. FOAIE DE RASPUNS F.P.I. 3. FOAIE DE PROFIL F.P.I. 4. FOAIE DE RASPUNS S.T.A.I.

8

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful