Pata picturala se obtine vibrand culoarea prin diferite procedee sau tehnici de lucru.

Tratarea picturala vizeaza redarea efectelor de lumina-umbra, aproape-departe si de materialiate a obiectelor , cu ajutorul culorilor. Pata picturala poate sugera dinamism, miscare, tensiune sau poate reda volumul si spatial. Pentru ca plasticitatea unei picture sa fie accentuata, pata de culoare se vibreaza utilizand diferite tehnici:fuzionare, ondulare, grizare, tusare scurta, nuantare, monocromie, transparenta, stropire etc. Prin utilizarea petei picturale in realizarea compozitiilor plastice, se obtin armonii cromatice rafinate si expresive. Pentru a obtine diferite expresivitati plastice, pata picturala poate fi realizata pe suprafata uscata sau umeda. Pe suport uscat, contururile sunt precise, pe suport umed , contururile fuzioneaza si pata are un aspect difuz.*3.
AMESTECURI CROMATICE SI ACROMATICE

Legile culorii se refera la toate ipostazele si relatiile in care se pot afla culorile una fata de alta sau una in contextul celorlalte, precum si la efectele produse de aceste realatii si ipostaze. De accea, o problema importanta in perceptia culorilor este cea a amestecurilor . In practica , exista trei tipuri de amestecuri cromatice si acromatice: -amestecul fizic -amestecul optic -amestecul substrativ
* Amestecul fizic

Amestecul fizic este procedeul prin care se realizeaza combinarea materiala dintre culori. Practicienii afirma ca prin amestec fizic se pot obtine aproximativ 900 de tente de culoare pe care le paote distinge retina ochiului. *3. Cristea,Maria- Metodica predarii educatiei plastic in invatamantul primar Practic, prin amestecul fizic dintre culori si dintre culori

si nonculori se pot obtine nuante, tonuri si griuri colorate. Amestecul fizic poate fi realizat prin mai multe tehnici si procedee: -amestecul pe paleta sau direct pe suportul de lucru; -fuzionarea culorilor asezate pe o suprafata umeda; -suprapunerea culorilor prin plierea si presarea hartiei etc Din amestecul fizic al culorilor si nonculorilor se obtin:

Tonurile –rezulta din amestec fizic dintre o culoare si alb

sau negru in cantitati diferite(tonuri inchise si tonuri deschise). Cand amestecul cu alb sau negru este progresiv , se obtine scara tonala a unei culori sau degradeul . Acesta se prezinta ca o succsiune de tonuri spre inchis cand amestecul se realizeaza cu alb. Daca intr-o pictura se utilizeaza doar tenetele unei culori diferentiate ca tonalitate prin amestecuri cu alb si cu negru, tema plastica este “monocromia”.

Nuantele –rezulta din amestecul fizic dintre o culoare si cele

semene, vecine in cercul cromatic, cu conditia ca una din cele doua culori intrate in amestec sa fie luata in cantitate mai mare. Procedeul de obtinere a nuantelor se numeste nuantare. Exemple: G+O=nuante de la galben la oranj R+O=nuante de la rosu la oranj R+Vi=nuante de la rosu la violet A+Vi=nuante de la albastru la violet A+Ve=nuante de la albastru la verde G+Ve=nuante de la galben la verde *griurile colorate se obtin din amestecul fizic a doua complementare plus alb, iar procedeul se numeste girzare. Griurile colorate se numesc tonuri rupte si se mai obtin prin:

Cunoasterea efectelor rezultate din juxtapunerea culorilor duce la realizarea unor armonii cromatice deosebit de rafinate. Cand tentele juxtapuse sunt culori complementare. *griurile neutre. AMESTECUL OPTIC Amestecul optic sau aditiv presupune compunerea unei tente colorate.-amestecul fizic a doua complementare. se observa ca toate culorile isi modifica sarcina cromatica si valorica in functie de culorile juxtapuse. -o culoare calda juxtapusa albului devine luminoasa. amestecul se realizeaza optic si se percepe violetul.amestecul fizic dintre alb si gri neutru. La prescolari si . In concluzie. -amestecul fizic dintre o culoare pura si gri neutru. -amestecul fizic a doua culori opuse in cercul cromatic. AMESTECUL SUBSTRATIV O alta modalitate de amestec cromatic se realizeaza prin suprapunerea tentelor transparente de culoare. -amestecul fizic a unei culori primare cu o culoare binara de gradul al II-lea. Fenomenul reconstituie optic dominant cromatica a unei suprafete care a fost divizata in tente mici. se observa: -complementarele juxtapose se exalta reciproc. -culorile reci juxtapose incalzesc. -griul juxtapus unei culori se coloreaza usor in complementara acelei culori. Astefel . provocata de juxtapunerea unor tente mici de culoare pura sau rupta. Juxtapunand pe o suprafata tente scurte de rosu si albastru. -culorile calde juxtapose se racesc. acestea se exalta reciproc.

Procedeul de obtinere a nuantelor se numeste nuantare.fara a se freca suprafata cu pensula. *3. -fuzionarea culorilor asezate pe o suprafata umeda. Cand amestecul cu alb sau negru este progresiv . Cristea. prin amestecul fizic dintre culori si dintre culori si nonculori se pot obtine nuante. asezata pe suprafata hartiei si abia dupa ce s-a uscat se suprapune alta culoare fluidizata. Daca prima tenta este un rosu intens si dupa uscare se suprapune o tenta de galben transparent. tema plastica este “monocromia”. Daca intr-o pictura se utilizeaza doar tenetele unei culori diferentiate ca tonalitate prin amestecuri cu alb si cu negru. Acesta se prezinta ca o succsiune de tonuri spre inchis cand amestecul se realizeaza cu alb.Maria. tonuri si griuri colorate. se obtine scara tonala a unei culori sau degradeul . Exemple: G+O=nuante de la galben la oranj .scolarii mici nu se poate utiliza acest procedeu.Metodica predarii educatiei plastic in invatamantul primar Practic. Amestecul fizic poate fi realizat prin mai multe tehnici si procedee: -amestecul pe paleta sau direct pe suportul de lucru. vecine in cercul cromatic. • Nuantele –rezulta din amestecul fizic dintre o culoare si cele semene. se percepe oranjul. deoarece implica multa acuratete si pricepere. -suprapunerea culorilor prin plierea si presarea hartiei etc Din amestecul fizic al culorilor si nonculorilor se obtin: • Tonurile –rezulta din amestec fizic dintre o culoare si alb sau negru in cantitati diferite(tonuri inchise si tonuri deschise). cu conditia ca una din cele doua culori intrate in amestec sa fie luata in cantitate mai mare. Suprapunearea se poate realiza numai cu acuarela fluidizata.

AMESTECUL OPTIC Amestecul optic sau aditiv presupune compunerea unei tente colorate. Cand tentele juxtapuse sunt culori complementare. -culorile reci juxtapose incalzesc. Astefel . -o culoare calda juxtapusa albului devine luminoasa. Fenomenul reconstituie optic dominant cromatica a unei suprafete care a fost divizata in tente mici. -culorile calde juxtapose se racesc.R+O=nuante de la rosu la oranj R+Vi=nuante de la rosu la violet A+Vi=nuante de la albastru la violet A+Ve=nuante de la albastru la verde G+Ve=nuante de la galben la verde *griurile colorate se obtin din amestecul fizic a doua complementare plus alb. *griurile neutre. acestea se exalta reciproc. -amestecul fizic dintre o culoare pura si gri neutru. Juxtapunand pe o suprafata tente scurte de rosu si albastru. Cunoasterea efectelor rezultate din juxtapunerea culorilor duce la realizarea unor armonii cromatice deosebit de rafinate. -amestecul fizic a doua culori opuse in cercul cromatic. amestecul se realizeaza optic si se percepe violetul. provocata de juxtapunerea unor tente mici de culoare pura sau rupta.amestecul fizic dintre alb si gri neutru. iar procedeul se numeste girzare. . -amestecul fizic a unei culori primare cu o culoare binara de gradul al II-lea. se observa: -complementarele juxtapose se exalta reciproc. Griurile colorate se numesc tonuri rupte si se mai obtin prin: -amestecul fizic a doua complementare.

-griul juxtapus unei culori se coloreaza usor in complementara acelei culori. Daca prima tenta este un rosu intens si dupa uscare se suprapune o tenta de galben transparent. adica material organica sau anorganica in care lumina este partial incorporate . In concluzie.vopsea). asezata pe suprafata hartiei si abia dupa ce s-a uscat se suprapune alta culoare fluidizata.. La prescolari si scolarii mici nu se poate utiliza acest procedeu. AMESTECUL SUBSTRATIV O alta modalitate de amestec cromatic se realizeaza prin suprapunerea tentelor transparente de culoare. adica efectul”inregistrat” in special de retina ca rezultat al fenomenului de dispersie a luminii in sase culori principale si *culoare-substanta(pigment. pentru ca ea nu este altceva decat un raport perceput ca impresie vizuala in functie de anumite conditii. intre care aceleasi sase culori principale.fara a se freca suprafata cu pensula. Acestea sunt doar starile potentiale ale culori . deoarece implica multa acuratete si pricepere. material de o anumita calitate pigmentara( sa zicem. cromatica in aproximativ aceleasi nuante ca “replici” la nuantele spectrale. in acesta situatie. deci material care are o anumita calitate pigmentara. se percepe oranjul. se observa ca toate culorile isi modifica sarcina cromatica si valorica in functie de culorile juxtapuse. rosie) respinge (reflecta) culoarea-lumina cu care se . a doua materii pigmenatre cu ambianta bipolara limina-intuneric etc. este sensul practic cu care se opereaza in artele vizuale. Suprapunearea se poate realiza numai cu acuarela fluidizata. este efectul “confruntarii” (juxtapunerii) unei vopsele cu suprafata-suport. cu deosebire in picture. FLUIDIZAREA CULORILOR : *culoare-lumina.

ci ca vopsea.) care. ulei.devin ireversibile la apa. in tuburi sau in diferite alte recipient) pentru a putea fi transportata. La gradinita si in primele clase primare sunt contraceptive precautiile tehnice si tehnologice de genul “trataroo plate” . uleiul sicativ etc. uniforme tonal si fara urme de pensulatie. consecianta imediata: neculorile (albul si negrul) nu se folosesc ca atare. acuitate vizuala.care se :inmoaie” cu apa . material pigmentara sau substanta pura sub forma de particule foarte mici (“praf”) nu se poate folosi ca atare.identifica(tot rosie) si absoarbe restul spectrului . cu ajutorul pensulei pe o suprafata-suport (hartie. in aceasta stare. nemodificate (cel putin in primele etape ale educatiei vizuale) si nici doar pentru deschiderea sau inchiderea culorilor pure.etc. cum ar fi terebentina sau esenta de petrol). acest prin secret cu privire la neculori si la rolul lor fata de celelalte poate fi facut cunoscut copiilor la prima activitate din clasa I: “intai le amestecam intre ele (culorile) si apoi. de aceea orice culoare este perceputa numai pe lumina. panza sau pe oricare alt suport special pregatit) la care sa adere cat mai bine.) Din punct de vedere pigmentar. exista: culori propiuzise(cromatice) si neculori(acromatice). uleiuri (pentru cele al caror liant este ileiul de in . dar si cu “dizolvanti” ai liantilor mai mult sau mau putin grasi. daca este nevoie. fara a o altera. Alte vopsele de apa sunt: gusa si tempera. dar –dupa zvantare. in conditii bine determinate (calitatea si intensitatea sursei si emisiei luminoase. a acuarelei pe suport umed tot timpul lucrului si alte asemenea variante “pretioase”. o fac mai mult sau mai putin consistenta (dupa cum este produsa:sub forma de pastille. se foloseste acelasi liant. de aici si denumirea de acuarele (culori de apa sau culori sub forma de pastille al caror liant este apa). ceea ce rezulta se deschide cu alb) sau se include( cu negru)”/ Fluidizare: -pigmentul. claritate atmosferica etc. materiei pigmentare i s-au adaugat substante de umplutura si un liant ( apa. acrilice si vinilice. carton. .

~posibilitatile de intrebuintare si . evitarea risipei de culoare (spalare excesiva a pensulei) si de hartie (invii o plansa neterminata nu gresita. iar greselile se pot corecta”) etc.implicit. cate doua). calitatile . folosirea in comun a vaselor cu apa (de regula.Ce se explica si se demonstreaza: ~nescesitatea ordinii de atelier. pregatirea pastelor necesare inainte de lucru.

.

Picture ulei Acrilic .

.

iar culorile deschise înveselesc. si cu atât mai rece cu cât este mai dominant albastrul.Tempera Gouache Culorile in viata noastra Culoare si afectivitate. constitue una din componentele importante nu numai ale echilibrului ambiantei interioare a locuintei. Culorile închise induc stari depresive. aceasta fermecatoare însusire a tuturor lucrurilor. Efectele psihologice ale culorilor Culoarea. descurajante. . O culoare este cu atât mai calda cu cât se apropie mai mult de rosu. ci si a starii noastre afective. cele prea vii sunt obositoare.

Lumina . un mediu înconjurator prea monoton si rece. interiorizati. este obositor prin stralucirea ce prezinta datorita capacitatii de reflexie totala a luminii. sociabili sau. curatenie. sobrietate. Culorile au putere de influentare asupra starii fiziologice a organismului. din punct de vedere coloristic. inocenta. dimpotriva. meditativi. robustete.Tot culoarea este cea care ne face bucurosi. suavitate. liniste. în loc de frecvenţă. o stare de iritare permanenta. împacare. Aspectele fizicii culorii Lumina monocromatică Culoare intervalul de lungimi de undă intervalul de frecvenţe Culorile pure (monocromatice) vizibile roşu ~ 610-780 nm ~ 480-405 THz oranj ~ 590-650 nm ~ 510-480 THz galben ~ 575-590 nm ~ 530-510 THz verde ~ 510-560 nm ~ 600-530 THz azur ~ 485-500 nm ~ 620-600 THz albastru ~ 452-470 nm ~ 680-620 THz violet ~ 380-424 nm ~ 790-680 THz Lumina monocromatică este o radiaţie electromagnetică perfect sinusoidală. comunicativi. virtute. Alternativ. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată ş i prin frecvenţa f a oscilaţiei. *ALB: Efecte psihologice: expansivitate. unde c este viteza luminii în vid. usurinta. proceselor psihice si starii noastre afective. Semnificatie psihologica si rezonanta afectiva: pace. lucru dovedit printr-o serie de cercetari stiintifice. castitate. pe când alegerea cu discernamânt a culorilor creeaza o stare de buna dispozitie si optimism. puritate. raceala. tacuti. De exemplu. se utilizează lungime de undă . deschisi. induce o crestere a tensiunii nervoase.

Prin difracţia luminii printr-o reţea de difracţie. O caracterizare completă a luminii se poate face doar prin exprimarea puterii radiate pe fiecare lungime de undă (sau. descompunerea spectrală a luminii constă în izolarea radiaţiilor de diferite lungimi de undă. echivalent. pe fiecare frecvenţă). de fapt. un amestec (o sumă) de radiaţii electromagnetice de diferite lungimi de undă ş i intensităţi. adică separarea individuală a fiecărei componente monocromatice. puterea radiată exact pe o anumită lungime de undă este nulă. Ca atare. Rezultatul acestei descompuneri este spectrul. Un fenomen similar are loc în cazul curcubeului. Descompunerea spectrală poate fi realizată: * Utilizând dispersia luminii (variaţia indicelui de refracţie al unui material transparent în funcţie de lungimea de undă). după lungimea de undă. Această caracterizare este dată de o funcţie de distribuţie spectrală a puterii (engl. prin trecerea luminii prisme optice. distribuţia spectrală a puterii luminoase poate fi dată sub două forme. sau după frecvenţă. Spectral Power Distribution — SPD). numit astfel de către Isaac Newton de la cuvântul latin pentru apariţie. echivalent. frecvenţa ei este între aproximativ 750 THzşi 430 THz). ceea ce specifică funcţia de distribuţie spectrală a puterii este puterea radiată într-un interval de lungimi de undă sau de frecvenţe. raportată la lăţimea intervalului.monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm şi 700-760 nm (sau. adică. Caracterizarea culorii corpurilor . Caracterizarea culorii luminii Lumina produsă de o sursă luminoasă este. Descompunerea spectrală Spectrul luminii albe. echivalent. De remarcat că. în general. o suprapunere de radiaţii monocromatice.

Astfel. contraste. pentru fiecare lungime de undă (sau frecvenţă). fiecare lungime de undă). Este posibil să se creeze două obiecte Aşi B şi d o u ă surse de luminăS şi R astfel încât: Sşi R au aceeaşi culoare perceptuală (aceleaşi valori XYZ. caracterizarea fizică a culorii unui obiect se face printr-o funcţie care dă. echivalent.CULOAREA • Proprietatii. amestecuri. iluminate de S. CUPRINS INTRODUCERE I. lumina reflectată va avea distribuţia spectrală a puterii data de: Reprezentarea culorilor obiectelor Pentru obiectele care reflectă sau transmit lumina. dar spectre distincte).semnificatii • Culori spectrale • Culori pigmentare • Culori primare .O suprafaţă care reflectă lumina reflectă independent fiecare componentă spectrală (fiecare frecvenţă sau. obiectele Aşi B au aceeaşi culoare perceptuală (lumina reflectată de cele două are aceeaşi descriere XYZ) iluminate de R. dacă radiaţia incidentă are distribuţia spectrală a puterii s(λ)şi suprafaţa are funcţia coeficient de reflexie pe lungime de undă c(λ). Astfel. nicio reprezentare din trei componente reale nu poate descrie suficient culoarea. raportul dintre puterea radiaţiei reflectateşi puterea radiaţiei incidente. obiectele Aşi B au culori perceptuale diferite (valori XYZ diferite).

DESCOMPUNEREA SPECTRALA XI. Maria EDUCATIA PLASTICA IN INVATAMANTUL PRIMAR.AMESTECUL SUBSTRATIV VII. NONCULORILE III. REPREZENTAREA CULORI OBIECTELOR XVI. ASPECTELE FIZICII CULORII IX. Maria/Dumbrava . CULORILE IN VIATA NOASTRA VIII.• Culori binare de gradul I • Culori binare de gradul II • • • Culori calde Culori reci Culori complementare II. 1996. CARACTERIZAREA CULORII LUMINII X. PERCEPTIA CULORII OBIECTELOR XIV. 1979 Constantin . Paul “SA VORBIM DESPRE CULOARE” . AMESTECUL OPTIC VI. Editura “Gheorghe Cartu. TEMPERATURA DE CULOARE XV. Sibiu. PERCEPTIA CULORII DE CATRE OCHI XIII. PATA DE CULOARE IV. Constantin .Paul CULOARE “ARTA AMBIENT” editura Meridiane. AMESTECURI CROMATICE SI ACROMATICE V.Alexandru”. CARACTERIZAREA CULORII CORPUROLOR XII. editura “ Ion . ANEXA BIBLIOGRAFIE Rotaru.

Iasi 2009 Pirnog. fructe sau frunze in pomi” etc.forme geometrice diverse.forme abstracte. Ion “GHID METODIC DE EDUCATIE PLASTICA: Editura Compania. Bucuresti. Punctul plastic poate avea marimi diferite in raport cu marimea suprafetei pe care el se afla. Editura Polirom. In acest caz punctul structureaza forma .tehnica folosita de pictorii impresionismului. subordonat unei forme. „spectatori in tribuna”. Punctul are si un rol secundar.pete obtinute prin atingerea suprafetei cu un instrument de lucru. iar cele inchise devin mai grele). oblic) sau intr-o suprafata in ordine . 1995 Lazarescu. Aceste dimensiuni trebuie sa fie aproximativ egale.dezordine.departe). Iasi. altemanta. Punctul are si rol decorativ de infrumusetare a unor suprafete conform principiilor artei decorative (repetitia.usor este obtinut prin inchiderea sau deschiderea culorii (punctele deschise par usoare. Editura Principes. . Punctul plastic are diferite forme: . orizontal. . „flori. Punctul poate avea rol in sine sugerand „florile pe camp”. asimetria.punctele realizate in culori calde au tendinta de apropiere. Ordinea sau dezordinea se refera la marimea. ale carei dimensiuni sunt reduse in raport cu suprafata sau spatiul in care se afla. simetria. Compunerea unei suprafete cu ajutorul punctului se realizeaza linear (vertical. pe cand cele reci se departeaza. Liviu “CULORILE IN ARTA” .caracterul greu . Bucuresti . . pozitia si forma punctelor. mic . „stele pe cer”. culoarea. 1986 Galthe.Creanga” . inversiunea etc. intr-o compozitie plastica cu ajutorul punctului se obtin si unele efecte cu caracter expresiv determinate de marimea.punctele de marimi diferite pot da impresia de spatiu (mare . TEORIA CULORILOR. . .aproape. . culoarea si pozitia acestora: .). 2007 ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC Punctul plastic este o forma plana sau spatiala.forme inspirate din natura.

cum ar fi: casute indepartate. instabilitate si agitatie. Cand percepem o figura o interpretam constient sau inconstient. Punctul expresiv.Structura si aspectul liniei sunt determinate de natura instrumentului care o creeaza. de marime.In functie de directia pe care se deplaseaza punctul. tensiune. cer instelat. In acest caz instrumentul de lucru determina grosimea liniilor (subtiri. obiecte.forma spontana. grosime pozitie. poate reprezenta elemente plastice legate de efectul de distanta. suprafete) pe o anumita directie. dupa o anumita directie. Traseul continuu sau intrerupt determina caracterul intrerupt sau continuu al ductului liniei. franta etc. este o suprafata care are una din dimensiuni (lungimea) mult mai mare fata de cealalta dimensiune (latimea). de directie. ea reprezentand forma unui continut si fiind forma vizibila a continutului. culoare. linia poate fi: dreapta. dinamism. oblica. FORMA In general forma este aspectul exterior al unei figuri. Figura perceptuala se poate modifica odata cu orientarea ei spatiala sau cu cea a mediului ambiant. procese indiferent de natura lor. . dintre care cele mai uzuale sunt . creion. duritate.forma elaborata. . Linia curba sugereaza armonie. structure. LINIA Linia. Linia oblica in compozitia plastica creeaza miscare. Pozitia liniei pe suprafata de lucru poate fi: verticala. groase). linii. stoluri de pasari. Linia mai poate fi creata din insiruirea unor elemente de limbaj plastic (puncte. linia ia nastere prin deplasarea pe o suprafata a unui punct intr-o anumita directie linia este creata deplasand un varf de pix. amplasare in spatiul plastic si de natura instrumentului de lucru. carbune. bat etc. in artele plastice. explozii de artificii. determinata de regulile intrinseci ale structurii care dau cheia nevazuta a configuratiilor formale ale sistemului reprezentat de fenomene. poate fi subordonata suprafetei ca structurare interioara a acesteia sau poate contura o forma . lungime. determinata de limitele fizice ale acesteia. orizontala. monumentalitate. valoare. punctul poate fi centru de interes fie prin contrast de culoare. fie prin locul pe care-1 ocupa in cadrul compozitiei. Linia are un rol de sine statator. pensula. penita. In artele plastice forma are mai multe acceptii. Teroretic. medii. fermitate. Linia verticala ca element dominant intr-o compozitie plastica da sentimentul de inaltare. Linia franta reda neliniste. cu rol in sine. Expresivitatea liniei se obtine in functie de traiectorie.Intr-o compozitie plastica. miscare.

Tonalitatea o putem varia prin amestecarea unei culori pure cu alb sau negru. Fenomenul a fost descoperit in secolul al XVII-lea de catre savantul englez Isaac Newton. Culoarea se percepe numai in prezenta luminii naturale (solare) sau artificiale. ea poate lua infatisari de ornament sau de semn plastic comunicand idei. In afara de culoarea formelor si fenomenelor din natura. indigo si violet). Vi + Ve = gri albastruS Ve + O = acru inchis). A + Vi). Culorile spectrale se obtin prin descompunerea unei raze de lumina solara trecuta printr-o prisma triunghiulara de cristal proiectata pe un ecran. A + R = Vi) in cantitati aproximativ egale. cunostiinte sau provocand sentimente si trairi.A + G = Ve. binare. Culori binare de gradul I (oranj. nuante. Culori binare de gradul II (tertiare) se obtin prin amestecul unei culori primare cu o culoare binara de gradul I (R + O. tempera. exista culori lumina (spectrale) si culori pigment (vopsele). verde.Forma spontana in pictura se poate obtine accidental sau dirijat prin diferite procedee tehnice cum ar fi: monotipia. lumina si suprafata obiectului. albastru. Forma plastica elaborata se realizeaza in mod constient pe baza transfigurarii unor forme naturale. verde. prin stropirea cu pensula pe foaia umeda sau uscata. obtinandu-se cele sapte sapte culori pure (rosu. guase) si vopsele pe baza de ulei. Forma elaborata este creata de om pe baza sugestiilor din natura. dirijarea culorii cu un jet de aer. oranj. CULOAREA Culoarea este realitatea subiectiva generata de interactiunea a trei factori: ochiul. galben. Culori luminoase si culori intunecate. Culori calde si culori reci Culorile din cele doua categorii sunt determinate de impresia calorica pe care o culoare sau alta ne-o produce cand o privim. culori calde si reci. atunci vorbim de tonalitatea sau valoarea ei. Combinarea culorilor Cercul cromatic al lui Johannes Itten este alcatuit din: culori primare. violet) care se obtin din amestecul fizic a culori primare (R + G = O. Astfel . Culorile pigmentare (vopselele) sunt compuse din pulberi colorate combinate cu diferiti lianti. prin suflarea libera sau printr-un tub in diferite sensuri a unor pete de culoare fluidizata. prin imprimarea cu ajutorul unor materiale textile imbibate cu una sau mai multe culori etc. Culori ternare (binare de gradul III) se obtin din amestecul fizic in anumite cantitati a doua culori binare de gradul I (O + Vi = maro. In functie de liantul folosit sunt vopsele pe baza de apa (acuarele. complementare. galben si albastru) numite si fundamentale sau de baza deoarece nu iau nastere din combinarea altor culori pigment. G + Ve. Daca vrem sa definim gradul de luminozitate sau de intunecime a unei culori. Culori primare(rosu.

intunecandu-se. Amestecul fizic poate fi realizat prin tehnica fuzionarii culorilor transparente pe suport umed. G. Amestecul fizic dintre culorile opuse pe cercul cromatic. Din contra. Prin amestecul fizic cu alb culorile se deschid. ne duc cu gandul la soare.oranj (G + R). se exalta reciproc. a apei etc. Prin amestecul fizic cu negru culorile isi pierd stralucirea. griul perfect. . rece. violet. Din amestecul fizic a doua culori complementare rezulta. la racoarea padurilor. c) . De remarcat este faptul ca unele culori in amestec cu negru isi schimba caracterul.verde (G + A). Din amestecul fizic a doua culori complementare. b) . de asemenea. O.violet (R + A) si albastru . I. Alaturate aceste perechi se resping. Prin amestecul a cate doua culori vecine. Ve + R) in cantitati neegale. d) . luminozitatea. Amestecul fizic al culorilor si nonculorilor Prin amestecul fizic a doua sau trei culori din cercul cromatic se pot obtine un numar foarte mare de tente distinctive pentru retina. Acestea juxtapuse (succesiv dupa stralucirea lor) formeaza game complexe ale culorii respective. se pun in valoare una pe alta. in prealabil.amestec cu alb sau negru. deoarece celelalte culori reci au in amestec si culori calde (verde = albastru. culorile albastru. iar asezate la distanta. Amestecul culorilor cu alb sau negru. se atrag reciproc. ne due cu gandul la zilele friguroase. Ruperea unei culori pure se realizeaza prin: a) . racoare. Din amestecul fizic al celor trei culori primare rezulta griul neutru. foc. plus alb sau negru se obtin griuri colorate (grizare). In amestec treptat cu alb sau negru se obtin tonuri deschise si respectiv inchise ( scara tonala ).amestec cu alta culoare rupta R + (A + 0). prin tehnica indoirii si presarii hartiei. Culori complementare Complementara elementara unei culori primare este acea culoare asezata diametral opus in cercul cromatic si nu are in componenta ei culoarea primara respectiva. prin amestec cu alb tonurile se lumineaza. Cand o culoare se amesteca cu negru tonul ei se stinge (se rupe). verde. rosu ne dau senzatia de caldura.culorile galben. una fiind luata in cantitate mai mare.amestec cu gri neutru. se vor obtine diferite nuante ale acelei culori. de exemplu galben plus negru da un verde kaky. Ve. A.rosu . griul neutru: R + Ve = R + (G + A). deoarece el contine toate culorile spectrului luminii (R. intensitatea si se lumineaza. Posibilitati de amestec al culorilor si nonculorilor Amestecul fizic de alb si negru. Cea mai calda culoare este oranjul. dupa ce. Vi). semne pe cercul cromatic. oranj. ne dau senzatia de frig. galben . Prin amestec de alb si negru se poate obtine o scara a valorilor constand in numeroase trepte de griuri neutre (valorice). Perechile de culori complementare sunt: . Amestecul fizic dintre culorile vecine.amestec cu complementara sa (R + Ve. au fost asezate pete de culori pe suprafata interioara prin tehnica amestecului pe paleta ori direct pe suportul de lucru. zilele calduroase etc. isi pierd stralucirea. Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur. luate in cantitati diferite. violet = rosu + albastru). deoarece este obtinuta din amestecul fizic a doua culori calde(R +G).

inconjurata de negru. Acest contrast sugereaza si unele efecte impresive: aproape . contrastul culorii in sine este cel mai simplu contrast cromatic si se obtine prin juxtapunerea tentelor de culori pure (culori primare si culori binare). care se formeaza prin amestecul fizic a doua complementare sau a doua culori opuse (una calda.obscur. Ea este conditionata de existenta unei anumite dominante cromatice si realizeaza unitatea coloristica a compozitiei plastice. Efectul obtinut prin juxtapunerea culorilor primare este cel mai puternic. Prezenta albului si negrului amplifica expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de crestere a luminozitatii. 2. Contraste cromatice si de alb-negru Contrastul presupune existenta a doua elemente opuse.inchis este necesara alaturarea culorilor si a nonculorilor cu luminozitati egale sau apropiate de culori si nonculori de intunecime egala sau apropiata. b) – gama compusa . contrastul cald – rece se realizeaza prin alaturarea culorilor calde cu cele reci. respectand cerintele acordului cromatic.alb. creeaza efecte deosebite. Contrastele joaca un rol de seama in lumea culorilor. aducand culorile . Cand sunt juxtapuse.departe. greu – usor.cald).inchis ( clar-obscur ) Acest contrast se obtine prin juxtapunerea unor culori cu luminozitati diferite ( valori total diferite). 3. O pata de culoare primara sau binara. Folosind albul si negrul. rece . Pentru a obtine efectul de contrast deschis . Vorbim despre contrast atunci cand intre doua efecte de culoare pe care le comparam.mic. Contrastele se pot percepe numai prin comparatii: un element este mai mic sau mai mare cand il raportam la alt element. se constata deosebiri si intervale clare. dar mai luminoasa. se poate realiza contrastul inchis deschis sau clar . care se realizeaza dezvoltand paralel doua sau trei perechi de complementare. cu toata gama valorica rezultata din amestecul acestora. Puterea contractului culorii in sine scade cu cat culorile folosite se indeparteaza de culorile primare. Un contrast pur se poate obtine inlaturand efectele celorlalte contraste (in special de clar . Pentru a realiza acest contrast sunt necesare cel putin trei culori. negru . se realizeaza un contrast de opozijie sau polaritati (mare . Cand aceste diferente cresc la maximum. Clasificarea gamelor: a) – gama simpla.obscur). devine mai palida ca intensitate cromatica. Teoria despre culoarea constructiva a lui Johannes Itten consemneaza sapte contraste: 1.negru. florile luminoase cu toate seriile de griuri colorate. cealalta rece). Contrastele culorilor in sine sunt nenumarate si prin urmare si posibilitatile de varietate a expresiei coloristice sunt nesfarsite (exemplu: modificarea valorii culorii sau a raporturilor cantitative). contrastul deschis . conflicte dintre culori sau dintre alb .Game cromatice Gama cromatica este o succesiune de culori dispuse intr-o gradatie armonioasa. respectiv stralucirii culorilor.

stralucitoare si culorile amestecate.rece se juxtapune culoarea cea mai rece – albastru . 6. gri. ci si clar. G <> Vi. usor . Pentru obtine efectul maxim de cald .rece.cu cea mai calda . Acest efect optic se obtine. iar cele reci . pentru o culoare pura data. Astfel. tulburate Culorile pot fi tulburate in mai multe moduri. din cauza stratului de aer interpus intre privitor si aceste obiecte. cerc. Intr-o compozitie plastica se pot dezvolta si doua sau trei perechi de complementare. departe . sau: G + O <>A + Vi. linistitor – agitat. Vom constata in acest sens . A <> O. Fiecare pereche de complementare are caracteristicile ei. 5. de intindere redusa (patrat.greu. linie). Pe cercul cromatic al lui J. contrastul simlutan Prin contrastul simultan intelegem fenomenul prin care ochiul nostru cere.uscat. in mod simultan. Raportului cald . perechea culorilor G Vi. cu complementara respectiva.rece din coloristica ii pot corespunde si altc efecte expresive dupa Itten: rece . Este contrastul „mult – putin” sau „mare – mic”. calde si reci la aceeasi treapta de luminozitate sau intunecime. Intr-o compozitie culorile calde dau impresia de aproape. daca aceasta nu este prezenta. prin suprapunerea unui gri neutru.de departare. intens colorata. Legea complementarelor este baza creatiei armonice deoarece prin indeplinirea ei.oranjul. O culoare pura se tulbura cu alb. Itten complementarele sunt diametral opuse: R <> Ve. In contrastul complementar se cere ca una din cele doua culori sa fie dominanta ca intindere.cald. umbros . Culorile complementare folosite in raporturi juste de cantitate dau stabilitate compozitiei. practic. Aceste efecte arata posibilitatile expresive ale contrastului cald .4. deoarece galbenul este cea mai luminoasa culoare iar violetul – cea mai intunecoasa. prin natura ei contine nu numai contrastul complementar. Caracterul activ al unei culori este determinat de puterea ei de stralucire si marimea petei colorate. 7. care amestecate dau griul neutru. in ochiul nostru. producand-o de lasine. negru. sunt culori complementare. umed . vaporos .de pamant. culoarea ei complementara.des. transparent . fiecare culoare ramanand neschimbata in puterea ei stralucitoare. In natura obiectele indepartate apar intotdeauna de culoare mai rece.insorit. contrastul complementarelor Doua culori pigmentare. R + Vi <> O + Ve. Pentru a evalua puterea de stralucire sau lumina. se creeaza un echilibru deplin. trebuie sa comparam culorile pure fata de un fond gri . pe o suprafata de dimensiuni mari. Contrastul prezinta si importanta pentru efectele perspectivale si plastice. stralucire si ca suita de tente rupte ale acesteia. contrastul de cantitate Contrastul de cantitate se refera la raportul de marime a doua sau mai multe suprafete colorate.obscur. rar .negru.R + O <> A+ V. griul aflandu-se optic spre culoarea complementara culorii pure pe care el este suprapus.opac. contrastul de calitate Contrastul de calitate consta in opozitia dintre culorile saturate.aproape.

dinamism. compozitie radiala. piramida). echilibrat. Compozitia dinamica presupune structurarea semnelor plastice intr-un echilibru instabil prin folosirea liniilor curbe. Compozitia inchisa sugereaza ca actiunea se desfasoara in interiorul spatiului plastic avand un centru de interes. caracterul static sau dinamic. Centrul de interes este zona din compozitia plastica catre care se indreapta prioritar privirea si se obtine prin: aglomerare de detalii. COMPOZITIA PLASTICA Compozitia consta in modalitatea organizarii elementelor de limbaj plastic intr-un ansamblu omogen. cel de interes. ritmul ca si orice alt mijloc de expresie plastica subordonate structurii compozitionale de baza. . liniile de forta.rece. rosu = 6. albastru = 4 si verde = 6. intentionala a elementelor de limbaj plastic. Compozitia deschisa sugereaza ca actiunea se continua si in afara spatiului plastic avand unul sau mai multe centre de interes. intretaiate. In functie de schema de organizare se obtin compozitii inchise si deschise cu efect statice si dinamice. In acest caz elementele sunt ordonate pe scheme compozitionale in forma de triunghi. patrat. cu cat organizarea ritmurilor este mai inedita prin noutatea ei. compozitie circulara. mare .mic. A-O=l/3:2/3 . Modalitati de organizare a compozitiei plastice scheme compozitionale: compozitie in friza. compozitie in registru.ca valorile de lumina ale fiecarei culori in parte nu sunt egale . cromatica. compozitie in triunghi. Astfel Goethe a stabilit raporturile numerice de luminozitate a culorilor spectrale: galben =9. Compozitia statica se realizeaza prin organizarea semnelor plastice intr-un echilibru stabil. spirale. compozitie pe orizontala. capabil sa transmita privitorului emotia si mesajul autorului. ce dau configuratiei ansamblului miscare. dreptunghi. intrucat prin el se structureaza miscarea. patrat.modulari liniare (subtire . . portocaliu = 8. indistructibil. elementele constitutive incadrandu-se intr-o forma geometrica stabila (triunghi. R-Ve=l/2:l/2 Raporturile de cantitate mentionate sunt valabile numai in cazul cand culorile sunt folosite la puterea lor de stralucire maxima. violet = 3. Valorile perechilor de culori complementare sunt: GVi=l/4:3/4 . cald . compozitie pe verticala. singura in stare sa le reuneasca intr-un tot omogen. aglomerat – curat). tensiunile. oblice. In ordonarea elementelor compozitiei plastice inchise sau deschise trebuie sa se tina seama de ritm. compozitia dinamica poate avea mai multe .gros). compozitie in spirala. cerc. Daca compozitia statica are in general un singur centru de interes. Compozitia cromatica are o importanta deosebita in raport cu compozitia suprafetelor si valorilor. dinamismul compozitiei. Astfel.contraste (inchis deschis. compozitie pe diagonala (oblica). oval. cu atat compozitia este mai expresiva. Expresivitatea ritmului plastic consta in modalitatea de ordonare a elementelor de limbaj plastic si. Ritmul plastic ia nastere prin succesiunea gandita.

Tehnica Temperei si a Guasei Tempera si guasa sunt culori opace si dense. obtinandu-se un lichid colorat si care asternut cu pensula pe hartie.O forma este simetrica daca axa de simetrie o imparte in doua parti egale.centre de interes. unitara si armonioasa a elementelor in forme compozitionale nu poate fi facuta intamplator. forma) fie repetarea unui motiv decorativ. alternanta. ea presupune existenta unei axe ce are de o parte si de alta elemente si motive asezate la distante egal departate de ea. ci pe baza cunoasterii principiilor compozitionale decorative. culoare si pozitie. Simetria exprima echilibru intr-o compozitie plastica. Formele naturale sau create pot avea una sau mai multe axe de simetrie orientate orizontal. cu efecte neasteptate si expresive. spre deosebire de acuarela. marime. Pe suprafata umeda fuzioneaza cu usurinta obtinandu-se amestecuri diverse de culoare. in scopul obtinerii unor expresivitati plastice. geometrie. pata. prospetime. tinandu-se seama de ritm si cadenta. din arta popoarelor antice. simetria etc. Simetria este una dintre legile fundamentale de structurare a formelor naturale. luminozitate si puritate. motive. Jocul de fond este compozitia ce se bazeaza pe o retea in care motivele decorative sunt organizate in functie de legile artei decorative . Ea se poate folosi pe hartie uscata sau umeda. care se poate deschide prin transparenta si diluare cu apa. Alternanta este o succesiune de cel putin doua elemente diferite ca forma. Un ansamblu compozitional poate deveni simetrie cand axa de simetrie imaginara orizontala sau verticala separa compozitia in doua parti identice. Principiile acuarelei constau in transparent. constructiv . Tehnica colajului si decolajului Colajul este un procedeu de organizare a unei forme sau compozitii plastice cu ajutorul unor materiale diverse (hartie . Inglobarea fireasca. nu se sterge prin atingere. vertical sau oblic. Aceste elemente se pot lua din natura. arta populara sau din imaginatie.formala. dintre continut si forma. Important este sa existe in compozitie unitate ce se manifesta prin legatura logica. Formele compozitionale folosite in arta decorativa sunt: friza. Compozitia decorativa presupune imbinarea elementelor plastice intr-un tot armonios. Repetitia este un procedeu de ornamentare. linie. Friza este suprafata in forma de banda in care se ordoneaza motive si elemente dupa legile artei decorative. jocul de fond etc. ale caror puncte coincid prin suprapunere. dupa uscare. propozitionala dintre parti si ansamblu. din arta moderna. de compunere a unor elemente. Chenarul este o banda decorativa ce decoreaza o suprafata de jur imprejur. Ele se deschid numai in combinatii cu alb. Aceste principii sunt: repetitia. Ea presupune fie repetarea unui element de limbaj plastic (punct. chenarul decorativ. TEHNICI DE LUCRU SI MATERIALE Tehnica acuarelei Acuarela se fluidizeaza cu apa.

toate suprafetele care nu dorim sa fie imprimate ( scobirea nu este profunda). – Peste suportul acoperit cu cerneala tipografica cu ruloul. Tehnica linogravurii Se foloseste ca suport de lucru o suprafafa de linoleum (suprafata lucioasa se va inlatura cu o hartie abraziva) pe care se schiteaza compozitia plastica cu creionul sau pixul. Specific linogravurii este aspectul grafic. pe care se realizeaza imaginile propuse. Tehnica decolorarii cu pic Se acopera intreaga suprafata a hartiei cu cerneala apoi cu varful unei pensule subtiri sau al unui betigas inmuiat in solutia de pic. Colajul se realizeaza prin taierea sau ruperea formelor intregi. Peste linoleumul gravat se transpune o pelicula subtire de cerneala tipografica cu ajutorul unui rulou.colorata. compozitia plastica ( partea colorata a hartiei se va aseza cu fata spre suport). prin el obtinandu-se anumite efecte. se deseneaza deasupra o compozitie plastica. Solutia de pic decoloreaza cerneala si desenul apare deschis.. fire etc. metalul. Lucrarile prin tehnica monotipiei presupun folosirea ca suport de lucru a unor materiale ca sticla. plante. aceasta va avea un aspect grafic in culoarea cernelei de imprimare. pasla. apoi se pune peste aceasta suprafata coala de hartie care va fi presata bine in final. tusuri etc. Ridicandu-se plansa de pe suport.. Avand in vedere ca se vor imprima numai suprafetele nescobite ale suportului. transpunandu-se doar pe primul exemplar. carton etc. 3.). solida. cu un creion prin conturare. tempera. guasa. Dupa uscare. linia avand un rol preponderent. prin ruperea fragmentara a unor materiale lipite in prealabil pe un suport de hartie panza. Prin tehnica monotipiei al doilea exemplar imprimat apare mult mai slab colorat. materiale textile etc. Deasupra se aseaza coala de hartie si apoi se preseaza cu ruloul intreaga suprafata. linoleumul. hasurare sau prin apasare cu degetul in anumite portiuni. imaginile propuse. apoi acoperindu-se cu o culoare intreaga suprafata . . Se ridica cu grija hartia care va avea imprimata pe verso compozitia cu linii deschise pe fond colorat. Decolajul este procedeul prin care efectele expresive se obtin prin dezlipirea. 2. a unor parti ale acestora din hartie. Se vor imprima numai zonele care au fost presate cu creionul sau degetul. se mai poate interveni cu acuarela transparenta in zonele neimprimate pentru a mari expresivitatea ansamblului. Tehnica desenarii cu ceara Se deseneaza cu ceara bruta. se vor inlatura cu ajutorul unor daltite de un anumit tip.) combinate sau nu. culoarea cu intregile ei calitati expresive. deget etc. – Desenarea sau pictarea pe suport a compozitiei cu pensula folosind una sau mai multe culori ( tempera. Se metode de lucru: 1. peste care se suprapune coala de hartie presandu-se apoi pe toata suprafata. formele plastice pe hartie. guasa diluata) in functie de subiectul compozitiei. cu un varf de bat.Acoperirea suportului cu cerneala tipografica. Tehnica monotipiei Acest procedeu face parte din tehnicile grafice. si lipirea totala sau partiala pe suportul compozitii plastice. sau in prima faza se realizeaza un fond colorat peste care se deseneaza cu o bucata de ceara. dupa care se astern culorile de apa (acuarela. ulei. lemn. prin zgariere. se pune usor coala de hartie ( poate fi si divers colorata) peste care se va transpune. pe care se deseneaza. Tehnica are un caracter de unicat cu efecte coloristice si decorative copmozitionale. culori de ulei subtiate.

Modelarea se realizeaza cu ajutorul palmelor si al degetelor. Tehnica amprentei si a stampilei Stampilele se confectioneaza din diferite materiale cum ar fi: plastilina. urmarind intentia compozitionala. Se imprima prin suprapunerea foii de hartie peste structura aleasa.aproape alb. pasari). inversata dreapta-stanga fata de desenul de pe hartia model. se folosesc si instrumente speciale. . Tehnica modelajului Prin aceasta tehnica se realizeaza prelucrarea artistica a unor materiale maleabile cum ar fi: lutul. pe fondul acesteia. sau al altor instrumente. Suprafata structurata se acopera cu un amestec fluid de culoare si apoi se preseaza cu fata colorata peste foaia de desen. puternic profilat fata de suprafata plata de fundal). se va suprapune peste intreaga lucrare. cu care se freaca atent hartia. armonioase. usor denivelata. care au diferite profile si forme (semirotunde. dupa caz. triunghiulare). Tusul se fixeaza. Culoarea de tempera in amestec cu aracet sau de ulei mai diluat va acoperi la inceput detaliile. Tehnica amprentei se refera la imprimarea unor structuri usor denivelate din natura. dupa care se aseaza pe suprafata de hartie prin presare urmarind anumite retele compozitionale. Tehnica frotajului Este tehnica imprimarii dupa suprafetele unor structuri din natura. al penitei cu toc. Stampila se acopera cu culoare umeda. peste care. Trebuie sa tinem cont de faptul ca imaginea pictata apare pe spatele sticlei. prin gravarea desenului pe suprafata materialului respectiv. Aceste foi imprimate pot constitui fondul unor compozitii cu subiecte diferite. cu aspect decorativ. peste care punem alta foaie de hartie pe care o presam. In pictura pe sticla se folosesc culori vii.rond .altorelief (gen de modelaj in relief. forma in sine ce poate reprezenta diferite obiecte.bosse (forma care poate fi vazuta de jur . argila. cu ajutorul creionului negru moale sau al creioanelor colorate. . dupa uscare. dupa ce in prealabil a fost imbibat in culoare si apoi stors. transpunand desenul cu tus negru prin intermediul unei pensule fine.. Se poate freca si cu minele colorate asezate pe lat.basoreliefuri (gen de modelaj in relief putin profilat fata de suprafata de fundal. Se pot realiza: . Pentru obtinerea unor forme in aceasta tehnica. peste care se aseaza sticla. numite ebosoare. cartof. plastilina etc. portrete. pluta etc.imprejur. Tehnica imprimarii cu tesaturi rarite Se aseaza pe o coala de hartie materialul textil. . Tehnica picturii pe sticla Se realizeaza pe hartie. guma de cauciuc. Se poate folosi picul si sub forma de pulbere presarata neuniform peste cerneala umeda cu care a fost acoperita o compozitie mai veche. acestea devenind placute si atragatoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful