BAZELE COMERTULUI Cuprins Capitolul 1. Locul, rolul şi importanŃa comerŃului în economia naŃională 1.1.

ComerŃul activitate de bază în cadrul economiei 1.2. Actele de comerŃ şi comerciantul Capitolul 2. DistribuŃia mărfurilor 2.1. ConŃinutul, rolul şi funcŃiile distribuŃiei 2.2. Tipologia canalelor de distribuŃie 2.3. ParticularităŃi ale distribuŃiei unor bunuri şi servicii Capitolul 3. Organizarea comerŃului şi a aparatului comercial 3.1. Principii ale organizării activităŃii comerciale 3.2. Sisteme de organizare a aparatului comercial 3.3. Locul şi importanŃa firmei în organizarea comerŃului Capitolul 4. ComerŃul cu ridicata 4.1. ConŃinutul, rolul şi funcŃiile comerŃului cu ridicata 4.2. Tipologia comerŃului cu ridicata 4.3. TendinŃele şi evolutia comerŃului cu ridicata Capitolul 5. Comertul cu amănuntul 5.1. ConŃinutul, importanŃa şi funcŃiile comerŃului cu amănuntul 5.2. Tipologia activităŃii comerciale cu amănuntul 5.3. TendinŃele şi evoluŃia comerŃului cu amănuntul

Capitolul 6. AlimentaŃia publică
6.1. 6.2. 6.3. 6.4.

Continutul şi particularităŃile alimentaŃiei publice Tipologia unităŃilor de alimentaŃie publică Baza tehnico – materială a sectorului de alimentaŃie publică MutaŃii şi orientări în organizarea şi modernizarea activităŃii de alimentaŃie publică

Capitolul 7. Serviciile comerciale 7.1 ConŃinutul serviciilor comerciale 7.2 Locul serviciilor comerciale în cadrul comerŃului actual 7.3 Tipologia serviciilor comerciale 7.4 TendinŃe pe plan mondial în dezvoltarea serviciilor comerciale Capitolul 8. ComerŃul cooperatist 8.1. Organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei de consum 8.2. MutaŃii în viaŃa şi activitatea cooperaŃiei de comsum în etapa actuală Capitolul 9. ComerŃul electronic 9.1. Conceptul de comerŃ electronic şi sfera sa de cuprindere 9.2. ComerŃul electronic pe Internet 9.3. ComerŃul electronic în România Capitolul 10. Baza tehnico- materială a comerŃului 10.1. Conceptul de bază tehnico-materială a comerŃului 10.2. Baza tehnico-materială a comerŃului cu amănuntul 10.3. Baza tehnico-materială a comerŃului cu ridicata 10.4. Progresul tehnic în comerŃ Capitolul 11. Resursele comerŃului 11.1. Resursele umane în comerŃ 11.2. Patrimoniul agenŃilor economici în comerŃ 11.3. Resursele financiare în comerŃ Capitolul 12. RelaŃiile comerŃului cu producătorii şi consumatorii
1

12.1. RelaŃiile comerŃului cu producătorii 12.2. RelaŃiile comerŃului cu consumatorii Capitolul 13. ProtecŃia consumatorilor 13.1. Conceptul şi structura de acŃiune a protecŃiei consumatorului 13.2. Implicarea puterii publice în protecŃia consumatorilor 13.3. Organizarea consumatorilor în vederea apărării drepturilor proprii 13.4. Politica de protecŃie a consumatorilor în România Capitolul 14. 14.1. 14.2. 14.3. 14.4. EficienŃa activităŃii comerciale Conceptul şi conŃinutul eficienŃei activităŃii comerciale EficienŃa economică a activităŃii comerciale EficienŃa socială a comerŃului Căi de creştere a eficienŃei activităŃii comerciale

Bibliografie obligatorie 1. Gheorghe Pistol 2. Gheorghe Pistol
LuminiŃa Pistol (coordonatori) 3. LuminiŃa Pistol

Bazele comertului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. ComerŃul interior .Teoria şi practică, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

Concepte, mecanisme si politici, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. Bazele comertului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.

4. Dumitru Patriche
(coordonator),

Bibliografie facultativă 1. Kotler, Ph. 2. Dumitru Patriche 3. Dumitru Patriche, Gheorghe
Pistol.(coordonatori)

Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997 Tratat de economia comertului, Editura Eficient, Bucureşti, 1998 Protectia Consumatorilor, Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998.

Disciplina “Bazele ComerŃului” abordeazã fenomenele si procesele economice sub aspectul esentei si formelor de manifestare, conexiunilor cu celelalte procese din economie, metodologiei de cuantificare a mãrimii si dinamicii acestora, precum si al eficientei. Disciplina are un rol esential în a pune bazele pregãtirii în domeniu a viitorilor specialisti în comert, în general, în marketing, în particular, întregind cunostintele teoretice si practice cãpãtate în primii doi ani de studiu. I. ROLUL SI LOCUL COMERTULUI ÎN CADRUL ECONOMIEI NATIONALE Comertul – NoŃiunea de comerŃ are un continut complex, determinând o funcŃie economică ce constă în a cumpăra mateconcept, rii prime sau produse pentru a le revinde. continut, Sub aspect juridic, comerŃul reprezintă transferul titlufunctii si lui de proprietate, respectiv înstrăinarea rezultatelor forme propriei activităŃi, pentru a primi, în schimb, alte bunuri (bani) sau servicii.
2

Obiective

Actele de comert

NoŃiunea de comerŃ trebuie privită sub o dublă accepŃiune: • categorie economică, concept folosit de teorie; • ramură a economiei naŃionale. Continutul activităŃii de comerŃ este complex. Astfel, alături de activitatea de intermediere, comerŃul cuprinde şi alte activităŃi, precum cercetarea pieŃei, informarea populaŃiei, educarea consumatorilor, publicitatea, promovarea, crearea cadrului ambiental necesar actului de vânzare-cumpărare etc. ÎnŃelegerea importanŃei activităŃii desfăşurate de comerŃ este legată de functiie acestuia, funcŃii destinate să asigure un flux normal al producŃiei spre consum. În acest sens, principalele funcŃii ale comerŃului sunt: a) cumpărarea mărfurilor de la producător sau de la colector în vederea revânzării către intermediari sau utilizatorii finali; b) stocarea mărfurilor, funcŃie datorată locului de intermediar pe care comerŃul îl ocupă între producŃie şi consum; c) fracŃionarea cantităŃilor mari de mărfuri livrate de către producŃie, asortarea loturilor respective, formarea sortimentelor comerciale şi asigurarea unor partizi mici, care urmează să fie puse la dispoziŃia consumatorilor; d) transferul mărfurilor către zonele şi punctele cele mai îndepărtate şi izolate, pentru a fi vândute consumatorilor; e) crearea condiŃiilor de realizare efectivă a actului de vânzarecumpărare; f) informarea atentă a consumatorilor potenŃiali şi a intermediarilor şi, în acest context, promovarea produselor şi serviciilor prin tehnici şi metode diverse; g) cercetarea cerinŃelor consumatorilor şi a sugestiilor acestora. În concluzie, este vorba de funcŃii importante ale comerŃului, de natură economică şi socială. Principalele forme ale comerŃului sunt: – comerŃul interior – ce face obiectul cursului nostru; – comerŃul exterior. Corespunzător formelor de circulaŃie a mărfurilor, se disting două forme de comerŃ: • ComerŃul cu ridicata (de gros sau en gros); • ComerŃul cu amănuntul (de detail sau en detail). Actul de comerŃ = o activitate efectuată în procesul realizării unei profesiuni comerciale. Aşadar, actul de comerŃ este o activitate specializată în intermedierea schimbului, desfăşurată de persoane juridice sau fizice. Asemenea acte de comerŃ prezintă o serie de caracteristici referitoare la: • scopul relaŃiilor comerciale este profitul; • existenŃa unei baze tehnico-materiale adecvate; • o problematică comună a pieŃei (ofertă, cerere, negocieri, logistică etc.); • probleme comune de gestiune a resurselor (pregătirea personalului, evidenŃă contabilă etc.).
3

Comerciantul

Actele comerciale se diferenŃiază în funcŃie de destinaŃia pe care bunurile o au în activitatea economică şi după modul lor de însuşire a în procesul de repartiŃie din economie. În funcŃie de bunurile care fac obiectul actului de comerŃ, se poate vorbi despre: • acte de comerŃ cu bunuri intermediare, industriale şi de echipament; • acte de comerŃ cu produse agricole; • acte de comerŃ cu bunuri de larg consum (industriale şi agricole). Există însă şi acte de comerŃ cu servicii – de producŃie şi consum – respectiv: • acte de comerŃ cu servicii turistice; • acte de comerŃ cu servicii bancare şi de asigurări; • acte de comerŃ cu titluri financiare. Actele de comerŃ sunt efectuate de comercianŃi, având acest statut orice persoană juridică sau fizică a cărei profesie este comerŃul. Pentru a fi comerciant, persoana în cauză trebuie să îndeplinească în totalitate şi în aceleaşi timp următoarele condiŃii: • să facă acte de comerŃ; • să realizeze asemenea acte în mod obişnuit, acest lucru presupunând repetabilitatea operaŃiilor respective; • să transforme realizarea actelor respective în profesia de bază sau accesorii; • să acŃioneze în nume personal. Există o serie de restricŃii privind desfăşurarea activităŃii de comerŃ, ele referindu-se la: a) persoana comerciantului (persoane incapabile, persoane incompatibile); b) modul de organizare a diferitelor tipuri de comerŃ (activităŃi interzise în mod expres întreprinzătorilor, fiind monopol de stat, sectoare de comerŃ reglementate în cadrul cărora activitatea comercială poate fi desfăşurată sub restricŃia respectării unor condiŃii speciale, acte de comerŃ care presupun o autorizaŃie specială etc.). Orice comerciant are o serie de obligaŃii şi prerogative. ObligaŃiile comerciantului se referă la: • respectarea sistemului de relaŃii specifice fiecărei ramuri şi a modului de desfăşurare a activităŃii comerciale, ce Ńin de conducerea unor evidenŃe contabile şi de conservarea unor documente sau de deschiderea unui cont bancar etc.; • obligaŃii fiscale – plata impozitelor şi taxelor legale; • obligaŃii ce revin comerciantului în calitatea sa de patron (cunoaşterea legislaŃiei în domeniul comercial şi al muncii, a regulilor de igienă şi securitate socială). Prerogativele comerciantului (avantaje, privilegii) se referă la o serie de drepturi, precum acela de a fi membru al Camerei de ComerŃ, posibilitatea de a beneficia de o serie de măsuri speciale cu privire la activitatea desfăşurată etc.
4

CUVINTE CHEIE: comert exterior; comert interior; comert cu ridicata; comert cu amanuntul; comerciant; acte de comert. TESTE GRILA • Activitatile de transport sunt prin natura lor: a. acte de comert formale b. acte de comert naturale c. acte de schimb in virtutea teoriei accesorii d. acte civile Raspuns: B • Clasificati activitatile de comert in functie de obiectul afacerilor a. comertul propriu-zis, comertul cu servicii, comertul exterior, tranzitul. b. comertul interior, comertul exterior, tranzitul. c. comertul propriu-zis, comertul bancar, comertul transporturilor, comertul de asigurari. d. comertul cu produse de baza, comertul cu produse manufacturate, comertul cu servicii. Raspuns: C • Comertul ofera consumatorilor finali sau intermediari posibilitatea de a evita efectuarea unor cumparaturi mari si foarte mari, care sa le imobilizeze sume importante de bani, contribuind astfel la reducerea cheltuielilor consumatorilor legate de achizitionarea celor necesare, determinate de deplasari costisitoare. Raspuns: ADEVARAT • Actele de comert formale, numite si proforma, sunt acele acte de comert ce au ca obiect_______________________________________. Raspuns: operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul scrisorii de schimb. II. DISTRIBUTIA MÃRFURILOR DistribuŃie = ansamblul mijloacelor şi operaŃiunilor ce Continutul, rolul si asigură punerea la dispoziŃia utilizatorilor sau consumatorilor finali a bunurilor şi serviciilor realizate de functiile distributiei producători. În acest context, se poate vorbi despre: • distribuŃia comercială = transferul titlului de proprietate asupra produsului de la producător la consumator; • distribuŃia fizică (logistica) = punerea la dispoziŃia consumatorilor a bunurilor şi serviciilor, cu ajutorul mijloacelor de transport şi a stocajului. DistribuŃiei îi revine rolul de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor între producŃie şi consum şi de a satisface nevoile consumatorilor, furnizându-le o serie de servicii. Principalele funcŃii ale distribuŃiei sunt: • schimbarea proprietăŃii asupra produsului, prin intermediul actului de vânzare-cumpărare; • deplasarea produselor de la producător la consumator; • informarea, consilierea şi organizarea service-ului după vânzare; • finanŃarea unor operaŃiuni comerciale. Canale de ModalităŃile de trecere ale unui produs din sfera distributie producŃiei în procesul de consum formează circuitul de distribuŃie = circuitul comercial (canal de distribuŃie).
5

Dimensiunile circuitului (canalului) de distribuŃie sunt: • lungimea canalului. fără intermediari (prin magazine proprii ale producătorilor). privită ca un caz 6 . dar mai ales perisabilităŃii unor asemenea produse. procesului larg şi costisitor de aprovizionare. a) În cazul distribuŃiei bunurilor de consum. dar şi prin canale scurte. d) DistribuŃia serviciilor se face prin excelenŃă prin canale directe. fiind însă nevoie de o reŃea de distribuŃie (de prestări de servicii) foarte întinsă (de exemplu băncile. deoarece ele trebuie să asigure cumpărătorilor proximitate. Într-o economie de piaŃă. facilitate. în distributiei principal. dar în urma selectării detailiştilor şi al nominalizării acestora prin mijloace specifice.). În aceste condiŃii. b) În cazul distribuŃiei bunurilor de utilizare productivă sunt necesare canale de distribuŃie specifice. atunci când producătorul livrează direct produsul în baza unor comenzi individuale. Bunurile de folosinŃă îndelungată solicită o distribuŃie specifică. dată de numărul verigilor intermediare care participă la realizarea fluxului. Ele se pot grupa în funcŃie de mai multe criterii. tipologia canalelor de distribuŃie este una complexă.ParticularităŃile canalelor de distribuŃie sunt determinate în primul rând de natura produselor ce fac ritãti ale distributiei obiectul distribuŃiei. apelându-se la canale directe. Astfel. rapiditate. circuite scurte (producător – intermediar – consumator). există circuite directe (producător – consumator). canale de lungime mică sau chiar prin canale lungi. Particula. respectiv gradul de apropiere a circuitului de punctele în care au loc procesele de consum ale produselor. fără intermediari. circuite lungi şi circuite foarte lungi (cu mai mulŃi intermediari). c) Produsele agricole se comercializează în condiŃii specifice datorate localizării neregulate şi dispersate a producŃiei agricole în spaŃiu şi timp. distribuŃia produselor agricole se face prin canale directe sau foarte scurte. bunurile de bunuri si consum curent se comercializează prin circuite scurte servicii sau medii. canalele unor de distribuŃie iau forme diferite. de regulă prin canale directe. următoarele tendinŃe: a) Concentrarea distribuŃiei. cu un singur intermediar (aşa-zişii „agenŃi de fabrică”) sau chiar canale lungi cu doi sau mai mulŃi intermediari. Bunurile cu caracter de noutate se distribuie prin toate categoriile de canale. • adâncimea canalului. canale scurte. În acest context. societăŃile de asigurări Tendinte etc. cele mai importante fiind însă categoria de produse sau servicii şi tipul de piaŃă în cadrul căreia se realizează distribuŃia acestora. în evolutia În evoluŃia viitoare a distribuŃiei se conturează. • lăŃimea (amploarea) canalului = numărul de unităŃi prin care se asigură circulaŃia unui produs în cadrul aceleiaşi etape din structura circuitului respectiv.

• creşterea amplorii distribuŃiei verticale. d) Scumpirea distribuŃiei. CUVINTE CHEIE: distributie. • extinderea sistemelor integrate de distribuŃie. concentrarea distributiei. orizontale şi cu mai multe canale. distributia exclusiva Raspuns: B • Ce tipuri de canale de distributie pot fi avute in vedere in cazul comercializarii bunurilor de consum curent? a. lungimea canalului. ce constă în asocierea unor intermediari din cadrul aceleaşi verigi a canalului de distribuŃie. în diferite forme. De menŃionat însă că gradul de concentrare a distribuŃiei este mult mai redus decât în sfera producŃiei. fie în favoarea circuitelor directe. medii si lungi Raspuns: B • Ce tipuri de canale de distributie pot fi avute in vedere in cazul comercializarii bunurilor cu caracter 7 . medii si lungi d. scurte b. iar o asemenea concentrare ce se va realiza diferit la nivelul structurilor organizatorice şi al activităŃilor practice propriu-zise. scurte si medii c. sub forma integrării verticale. amploarea canalului. având ca scop fluidizarea mişcării produsului spre cumpărător. dar care va cunoaşte totuşi o anumită accelerare. distributia extensiva b. b) Integrarea. De asemenea. alături de aceste patru tendinŃe de bază se va mai manifesta şi altele precum: • diminuarea canalelor scurte. dar si eventual de incercare a lor de catre clienti ori de verificare a modului lor de functionare? a. fie a circuitelor lungi. adancimea canalului. • dezvoltarea puternică a comerŃului prin franciză. De asemenea. • modificarea amplorii şi a gradului de apropiere a circuitelor comerciale de punctele în care au loc procesele de consum. canale de distri-butie. scurte.particular al concentrării activităŃii. reducerea costurilor distribuŃiei fizice şi o mai bună corelare a acŃiunilor întreprinderilor asociate. expunere si vanzare. c) Specializarea este în cadrul distribuŃiei un proces contradictoriu. TESTE GRILA • Ce forma de distributie este specifica marfurilor care reclama anumite conditii pentru pastrare. deci fenomenul de „franchising”. urmare în principal a evoluŃiei serviciilor comerciale în cadrul procesului de distribuŃie. integrarea va mai lua forma integrări orizontale. ce constă în asocierea unor participanŃi de-a lungul canalului de distribuŃie. distributia selectiva c.

• finanŃarea unor operaŃiuni comerciale III. în comerŃ este organizãrii nevoie de o anumită organizare. scurte. prin intermediul actului de vânzarecumpărare. ce desfăşoară activităŃi comerciale sedentare sau mobile. proprietatea privată. proprietatea cooperatistă). Principiile în cauză constituie un cadru favorabil iniŃierii şi desfăşurării de activităŃi economice. e) specializarea comerŃului. h) asigurarea protecŃiei consumatorului. • informarea. • recunoaşterea unor norme internaŃionale convenite. medii si lungi d. • marele comerŃ independent. ce se realizează prin superete şi autoserviri situate în centrul oraşului. f) pluralismul formelor organizatorice. i) obŃinerea de profit.de noutate? a. aparatului a) Comertul independent. care să aibă în vedere un sistem coerent şi eficient de reguli. c) libera iniŃiativă şi concurenŃa. centre comerciale şi magazinele tip franciză. consilierea şi organizarea service-lui după vânzare. supermagazine (magazine cu autoservire). social politice şi juridico-internaŃionale. • un set de principii de uz intern asimilate practicilor economice. • deplasarea produselor de la producător la consumator. proprietatea mixtă. deci nu este asociată sau integrată. d) asocierea şi combinarea. scurte b. Raspuns: • schimbarea proprietăŃii asupra produsului. Sisteme de Principalele sisteme de organizare a aparatului organizare comercial sunt: comertul independent. medii si lungi Raspuns: D • Enumerati principalele functii ale distributiei. ce cuprinde: activitãtii comerciale • un ansamblu de acte normative specifice. firma de comerŃ nu are nici un fel de legătură în organismele coordonatoare ale activităŃilor în acest domeniu. În această formă de comercial organizare. b) pluralismul formelor de proprietate (proprietatea publică. Principalele asemenea principii au în vedere: a) legalitatea – întreaga activitate comercială se desfăşoară în concordanŃă cu reglementările legale în domeniu. g) ocrotirea mediului înconjurător. scurte si medii c. ORGANIZAREA COMERTULUI SI A APARATULUI COMERCIAL Principiile Pentru realizarea obiectivelor sale. Într-o asemenea formă de organizare se disting două categorii de firme independente: • micul comerciant independent. hipermagazine. 8 . refacerea şi menŃinerea echilibrului ecologic. comertul a asociat şi comertul integrat.

precum şi în ceea ce priveşte gestionarea şi conducerea întregului magazin. forma: • grupărilor de cumpărare sau cooperativelor comercianŃilor cu amănuntul. centre comerciale şi magazinele tip franciză. obŃinerea unor condiŃii mai bune de preŃ. plătită. Acest comerŃ se structurează în: • formele capitaliste ale comerŃului integrat. dispunând de mari suprafeŃe comerciale. organizate pe raioane specializate. cât şi ale celui cu amănuntul. b) Comertul asociat urmăreşte o aprovizionare comună. Are aceleaşi principii ca şi cele specifice grupărilor de cumpărare ale detailiştilor. magazinele cu sucursale şi magazinele populare. asigurând aprovizionarea tehnico-materială aîntreprinzătorilor. indiferent de motiv. • lanŃurile voluntare au în vedere asigurarea coordonării funcŃiilor comerŃului cu ridicata şi cu amănuntul. în principal. exclusivitate acordată fiecărui asociat pentru un sector determinat. organizarea în comun a cumpărării şi vânzării mărfurilor şi adaptarea procesului managerial şi a gestiunii firmelor asociate (cu ridicata şi cu amănuntul) la o serie de condiŃii de acŃiune cu respectarea independenŃei juridice şi economice a acestora. c) Comertul integrat este acel sistem de organizare a activităŃii comerciale în cadrul căruia întreprinderile cumulează atât funcŃiile comerŃului cu ridicata. remunerarea serviciilor financiare furnizate de asociaŃi şi utilizarea unor mărci comune pentru produsele comercializate. 9 . Acest sistem de organizare a aparatului comercial îmbracă. asigurarea unui sortiment mai larg de produse. fie printr-o conducere executivă. aici cuprinzându-se marile magazine. libertatea de cumpărare pentru toŃi aderenŃii din rândul comercianŃilor. libertatea ambilor asociaŃi de a se retrage în orice moment. acestea fiind formate din detailişti care îşi asumă şi funcŃia de angrosist. formată din reprezentanŃi ai acestor comercianŃi. renumerarea serviciilor furnizate de asociaŃi şi posibilitatea acestora de a realiza comenzi în avans. Principiile de funcŃionare a acestor grupări sunt libertatea de a cumpăra independent şi neîngrădit orice cantitate de marfă de la furnizor existent pe piaŃă. Conducerea magazinului se poate realiza fie sub formă colectivă. • magazinele colective ale independenŃilor sunt axate pe vânzarea mărfurilor cu amănuntul. Principalele principii ale lanŃurilor voluntare sunt: libertatea comercianŃilor cu amănuntul de a se retrage oricând din cadrul lanŃului. exploatate de comercianŃi independenŃi din punct de vedere economic şi juridic şi care îşi asumă responsabilitatea directă în organizarea şi conducerea propriilor afaceri.gazine. • grupările de cumpărare ale comercianŃilor cu ridicata se întâlnesc mai ales în comerŃul cu ridicata cu bunuri destinate consumului intermediar.

asigurând aprovizionarea tehnico-materială a întreprinzătorilor. lanturi voluntare. • actele de vânzare-cumpărare se realizează în partizi mari. comertului asociat b. rolul si functiile comertului cu ridicata IV. comertul integrat Raspuns: C • Lanturile voluntare sunt o structura organizatirica existenta in cadrul: a. Raspuns: ADEVARAT • Grupările de cumpărare ale comercianŃilor cu ridicata se întâlnesc mai ales în ______________cu bunuri destinate consumului intermediar. ci doar mijloceşte legătura între producŃie şi comerŃul cu amănuntul. respectiv franciza produselor şi a mărcilor de fabrică şi franciza de distribuŃie. comertul asociat. TESTE GRILA • In cadrul acestui sistem de organizare a aparatului comercial intreprinderile cumuleaza atat functiile comertului cu ridicata. în scopul revânzării ulterioare. 10 . magazine colective. • activitatea cu ridicata nu încheie ciclul economic al mărfurilor. comertului integrat Raspuns: A • Comertul integrat este acel sistem de organizare a activităŃii comerciale în cadrul căruia întreprinderile cumulează atât funcŃiile comerŃului cu ridicata. respectiv acea formă de contract încheiat între „francizori” (persoana care acordă anumite drepturi de folosire ale unei firme mai cunoscute) şi. există două tipuri de franciză. franciza. în cadrul căruia au loc operaŃiuni de vânzare cumpărare a mărfurilor. cometul integrat. „franciz” (comerciantul care cumpără dreptul respectiv). În practică. cat si functiile comertului cu amanuntul a. ce cuprinde două principale forme: comerŃul realizat de cooperativa de consum şi comerŃul organizat de cooperativele marilor întreprinderi sau ale administraŃiei. cât şi ale celui cu amănuntul. comertul asociat c. comertului independent c. grupari de cumparare. CUVINTE CHEIE: comertul independent. • sistemul acordurilor în franciză. C R prezintă următoarele trăsături specifice: • actele de vânzare-cumpărare au loc între agenŃi economici. Raspuns: comerŃul cu ridicata Continutul.• formele cooperatiste ale comerŃului integrat. COMERTUL CU RIDICATA ComerŃul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaŃiei mărfurilor. comertul independent b.

Pornind de la locul C. permiŃând astfel armonizarea rapidă a actelor de vânzarecumpărare. • fracŃionează partizile mari în loturi mici.: • joacă un rol de seamă în informarea acestuia.R. a) În raport cu producătorii. potrivit cerinŃelor populaŃiei. Rolul economic al comerŃului cu ridicata trebuie analizat pe ansamblul economiei şi văzut atât în raport cu producătorii. mai ales referitoare la depozitare. C. mai ales. comerŃ cu ridicata de mărfuri metalo-chimice. în vederea eşalonării normale a fluxului de produse către detailişti. comerŃ cu ridicata de mărfuri textile. b) Stocarea unor mari cantităŃi de mărfuri. respectiv: • sunt firme puternice. e) Cercetarea permanentă a pieŃei şi. în sortiment comercial. • uşurează munca şi cheltuielile detailiştilor. urmare sistemului de facilităŃi acordate pentru achiziŃionarea unor cantităŃi foarte mari. în vederea aprovizionării comerŃului cu amănuntul. d) Revânzarea mărfurilor în cantităŃi mai mici către comercianŃii cu amănuntul.). • le asigură o serie de servicii logistice. cu mare acoperire financiară şi cu independenŃă economică.AgenŃii economici ce-şi desfăşoară activitatea în acest domeniu se caracterizează printr-o serie de trăsături. • le regularizează producŃia. • le oferă informaŃii privind comportarea produselor în consum sau în procesul de utilizare. evitând astfel ruperile de stoc sau suprasolicitările de producŃie. 11 . cât şi cu comerŃul cu amănuntul. • permite detailiştilor să beneficieze uneori de preŃuri mai mici decât dacă s-ar aproviziona direct de la producător. c) Transformarea sortimentului industrial. • intervin în cadrul fluxului produselor realizate atât de producătorii interni. format din partizi mari de produse livrate de producător. • prestează o serie de servicii comerciale. acestuia îi revin următoarele funcŃii specifice: a) Cumpărarea unor partizi mari de produse şi concentrarea unor fonduri de mărfuri de la un număr mare şi divers de producători. • realizează campanii publicitare în favoarea producătorilor. C.: • permite producătorilor să-şi continue neîntrerupt activitatea. b) În raport cu comerŃul cu amănuntul. cât şi de la rolul său economic. studierea cererii de mărfuri a populaŃiei şi a utilizatorilor industriali. făcând posibilă găsirea mai multor sortimente de mărfuri la acelaşi furnizor.R. • sunt specializaŃi pe familii de produse (comerŃ cu ridicata de mărfuri alimentare. încălŃăminte etc.R. în cadrul circuitelor comerciale. cât şi de cei externi.

care sunt mijlocitori ce aparŃin producătorilor. se materializează în preocupările pentru menŃinerea ciclului clasic al circuitelor lungi de distribuŃie. mail-order. numiŃi şi „rack jobbers”. capabile a prelua fluxul de mărfuri generat de asumarea prefaceri. concomitent cu organizarea unor depozite de mic-gros. ComerŃul cu ridicata va cunoaşte transformări structurale. De asemenea se profilează ca tendinŃă crearea unor firme de comerŃ cu ridicata strict specializate. agenŃii producătorului. Astfel: a) ComercianŃii cu ridicata clasici. TESTE GRILA • Agentii economici ce-si desfasoara activitatea in comertul cu ridicata trebuie sa fie specializati in anumite produse sau familii de produse. CUVINTE CHEIE: partizi mari de produse. comercianti cu ridicata clasici b. sales branches. c) Auxiliarii producătorilor. Raspuns: ADEVARAT • Agentii de vanzari sunt: a. desk jobbers. „truck jobber”. cash and carry. care la rândul lor pot fi: • comercianŃi care oferă servicii complete sau limitate. brokerii. Aici se au în vedere mai ales problemele legate de sistemele de funcŃionare a activităŃii comerŃului cu ridicata. auxiliari 12 . aici fiind cuprinse filialele de vânzări (sales branches). rolul de intermediar revenindu-i prin excelenŃă comerŃului cu ridicata. b) AgenŃii mijlocitori includ agenŃii producătorului. evoluŃia sa viitoare urmând a se încadra în următoarele tendinŃe: a) consolidarea actualelor poziŃii de intermediar. comisionari. brokerii. c) antrenarea comerŃului cu ridicata în marile prefaceri ce urmează a avea loc în economia europeană în general şi crearea unor mari întreprinderi de comerŃ cu ridicata. comercianŃi camionagii. respectiv cei de tip „cash and carry”. soles offices. iar apoi realizarea logisticii comerciale specifice fiecărui produs în parte.Tipologia activitãtii comerciale cu ridicata Tendinte în evolutia comertului cu ridicata În ceea ce priveşte grosiştii industriali – funcŃia lor principală constă în a asigura circuitul de distribuŃie al produselor în cauză. b) căutarea unor soluŃii noi privind perfecŃionarea circulaŃiei mărfurilor cu ridicata şi asigurarea unei periodicităŃi raŃionale a fluxului de produse de la producător la consumator. agenti mijlocitori c. rack jobbers. agenŃii de vânzări. agenŃii de expediŃie („desk jobbers”) şi comercianŃii cu ridicata care lucrează pe bază de comenzi trimise prin poştă „mailorder”. respectiv agenŃi economici independenŃi. ComerŃul cu ridicata se poate structura în funcŃie de o serie de criterii. precum şi birourile de vânzări (soles offices). ruck jobber. • comercianŃi care aprovizionează rafturile detailiştilor. comisionari/ şi agenŃii de vânzări.

societăŃi comerciale. agenti mijlocitori c. regii autonome. asociaŃii etc. în cea mai mare parte. dată de următoarele elemente: • mărfurile vândute sunt destinate.A.A. • mărfurile se desfac în partizi mici. C. C. cooperative. de comertului regulă în cantităŃi mici şi în stare de a fi întrebuinŃate. e) Cercetarea permanentă a pieŃei şi. c) Transformarea sortimentului industrial. reprezintă acea formă a circulaŃiei mărfurilor care importanta are drept funcŃie cumpărarea de mărfuri pentru a le si functiile revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali. în sortiment comercial. unităŃi proprii ale producătorilor. intrând în cea a consumului. • după vânzare. cu El reprezintă un ansamblu de activităŃi şi de relaŃii amãnuntul organizate şi desfăşurate de unităŃi specializate în circulaŃia mărfurilor. în vederea aprovizionării comerŃului cu amănuntul. d) Revânzarea mărfurilor în cantităŃi mai mici către comercianŃii cu amănuntul. consumului individual. format din partizi mari de produse livrate de producător.c. În sfera desfacerilor cu amănuntul se cuprind următoarele activităŃi comerciale: • vânzările de mărfuri cu plata în numerar sau pe 13 . COMERTUL CU AMÃNUNTUL Continutul. potrivit cerinŃelor populaŃiei. comercianti cu ridicata clasici b. în vederea eşalonării normale a fluxului de produse către detailişti. corespunzător consumului normal al unei persoane sau familii. auxiliari Raspuns: A • ComerŃul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaŃiei mărfurilor. Raspuns: revânzării ulterioare • Enumerati functiile comertului cu ridicata.A. Raspuns: a) Cumpărarea unor partizi mari de produse şi concentrarea unor fonduri de mărfuri de la un număr mare şi divers de producători. mai ales. studierea cererii de mărfuri a populaŃiei şi a utilizatorilor industriali. C. într-o anumită perioadă de timp. în scopul ______________________. este realizat de agenŃi economici cu capital public sau privat. diverse organizaŃii obşteşti. • actele de vânzare-cumpărare se realizează prin intermediul relaŃiilor băneşti. V. mărfurile părăsesc sfera circulaŃiei mărfurilor. are o anumită specificitate.în scopul aprovizionării consumatorilor sau utilizatorilor finali. în cadrul căruia au loc operaŃiuni de vânzare cumpărare a mărfurilor. auxiliari Raspuns: B • Agentii de expeditie sunt: a. b) Stocarea unor mari cantităŃi de mărfuri.

• vânzările unor produse specifice aprovizionării unor categorii de meşteşugari sau în regim special de aprovizionare. care au în vedere o serie de produse destinate consumurilor sociale (cantine. deoarece. spitale etc. C.A. • micile magazine din cartiere. C. societăŃi comerciale. potrivit consumului obişnuit al unei persoane sau al unei familii. de regulă în cantităŃi mici şi în stare de a fi întrebuinŃate. într-o anumită perioadă de timp. • livrările de energie electrică şi termică prin intermediul unităŃilor specializate în distribuŃia unor asemenea servicii. prin intermediul acesteia. unităŃi proprii ale producătorilor.A.credit. localităŃile şi punctele populate prin: • marile magazine universale. El reprezintă un ansamblu de activităŃi şi de relaŃii organizate şi desfăşurate de unităŃi specializate în circulaŃia mărfurilor. punând la dispoziŃia populaŃiei absolut toate produsele realizate de producătorii industriali şi agricoli.A. • comerŃul mobil sau cel prin corespondenŃă. deŃine un loc important în cadrul mecanismului economic al societăŃii. produsele sunt puse la dispoziŃia consumatorilor. creşe. b) C. • vânzările de tipărituri pe bază de abonament. are o anumită specificitate. • unele vânzări ocazionale realizate de diferite tipuri de instituŃii şi întreprinderi publice sau private. este realizat de agenŃi economici cu capital public sau privat. în cea mai mare parte. • actele de vânzare-cumpărare se realizează prin intermediul relaŃiilor băneşti. consumului individual. funcŃie cumpărarea de mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali.A. Analiza rolului economic al C. • vânzările către unele instituŃii şi întreprinderi pentru consumul lor gospodăresc (furnituri de birou. trebuie să plece de la ideea că vânzarea cu amănuntul este indispensabilă în activitatea economică a societăŃii. Principalele funcŃii ale comerŃului cu amănuntul sunt: a) C.A.).A. c) C. corespunzător 14 . în scopul aprovizionării consumatorilor sau utilizatorilor finali. asigură prezenŃa unităŃilor sale în toate zonele. cumpără mărfuri pe care apoi la revinde în cantităŃi mici şi foarte mici. C. Prin conŃinutul activităŃii sale extrem de eterogen. asigură un sortiment foarte larg şi complex de mărfuri. dată de următoarele elemente: • mărfurile vândute sunt destinate. dar şi din sate izolate sau cabane din munŃi.A. • mărfurile se desfac în partizi mici. cooperative. materiale de întreŃinere etc. acolo unde aceştia se găsesc. • vânzările prin sistemul de consignaŃie. diverse organizaŃii obşteşti. regii autonome.). asociaŃii etc.

• vânzările de tipărituri pe bază de abonament.A. cu existenŃa unor mici unităŃi specializate şi de completare. atât din punctul de vedere al formelor de comercializare. Prin conŃinutul activităŃii sale extrem de eterogen. • vânzările unor produse specifice aprovizionării unor categorii de meşteşugari sau în regim special de aprovizionare. În acest context. El satisface cele mai variate cerinŃe. • vânzările către unele instituŃii şi întreprinderi pentru consumul lor gospodăresc (furnituri de birou.A. de frecvenŃă constantă. prin intermediul acesteia. care să comercializeze întregul univers de mărfuri alimentare. • unele vânzări ocazionale realizate de diferite tipuri de instituŃii şi întreprinderi publice sau private.). • majoritatea mărfurilor sunt uşor alterabile. cât şi sub aspectul procesului de vânzare a mărfurilor. Structura C. într-o anumită perioadă de timp. produsele sunt puse la dispoziŃia consumatorilor. creşe. Pornind de la caracteristicile merceologice ale grupelor de mărfuri ce formează obiectul comerŃului cu amănuntul.A. • vânzările prin sistemul de consignaŃie. este sectorul cel mai important ca dimensiune şi structură. ce îmbină procesul de producŃie cu cel de vânzare către consumatorii finali. comerŃul alimentar presupune: – existenŃa unei reŃele mari de unităŃi. • mărfurile se asociază în consum. a unor mărfuri complementare sau a unor produse prelucrate industrial. • livrările de energie electrică şi termică prin intermediul unităŃilor specializate în distribuŃia unor asemenea servicii. care au în vedere o serie de produse destinate consumurilor sociale (cantine. spitale etc. pe lângă sortimentul general de mărfuri alimentare în stare naturală. – desfacerea. – o combinare raŃională a diferitelor tipuri de suprafeŃe comerciale. În sfera desfacerilor cu amănuntul se cuprind următoarele activităŃi comerciale: • vânzările de mărfuri cu plata în numerar sau pe credit. prezintă o tipologie complexă. Analiza rolului economic al C.Tipologia activitãtii comerciale cu amãnuntul consumului normal al unei persoane sau familii. activitatea acestuia se structurează în trei domenii distincte: a) comerŃul alimentar. mărfurile părăsesc sfera circulaŃiei mărfurilor. intrând în cea a consumului. materiale de întreŃinere etc. deoarece. cererea fiind de o mare mobilitate 15 . c) comerŃul nealimentar. acolo unde aceştia se găsesc. deŃine un loc important în cadrul mecanismului economic al societăŃii.). • după vânzare. trebuie să plece de la ideea că vânzarea cu amănuntul este indispensabilă în activitatea economică a societăŃii. C. b) alimentaŃia publică reprezintă o formă de activitate mai complexă. cu următoarele caracteristici: • cerere curentă.

Ca tendinŃă este evident faptul că. comerŃul Tendinte cu amănuntul a devenit un sector foarte dinamic. prin intermediul unor mijloace de transport speciale. • specializarea monotemă. • comerŃul cu produse metalo-chimice. reprezentând forma cea mai obişnuită de comerŃ (vânzarea clasică. • specializarea multisectorială. vânzare prin corespondenŃă. în zilele de târg sau cu ocazia unor evenimente sau comerŃul mobil itinerant. respectiv deplasarea itinerantă. vânzare electronică etc. • comerŃul cu articole electro-casnice. ComerŃul mobil se realizează prin diferite forme. În ultimii ani. amãnuntul Asemenea tendinŃă este urmarea unor factori de influenŃă asupra comerŃului cu amănuntul. se manifestă o puternică tendinŃă de specializare a comerŃului cu amănuntul nealimentar. ComerŃul stabil se realizează prin intermediul unităŃilor clasice. • profundele transformări în modul şi stilul de viaŃă al oamenilor. • creşterea puterii de cumpărare. vânzarea prin sistemul liber-servici-ului şi prin intermediul automatelor). Prin această formă de comerŃ.mai variate cerinŃe. ComerŃul fără magazine este un sistem de comerŃ cu amănuntul ce se prezintă sub diferite forme. c) comerŃul fără magazine. în general. • comerŃul cu mobilă etc. ce Ńin fie de cumpărător. cererea fiind de o mare mobilitate şi în primul rând pentru mărfuri substituibile. Marea varietate a sortimentelor de mărfuri nealimentare a condus la structurarea acestui tip de comerŃ în: • comerŃul cu textile-încălŃăminte. InfluenŃele generale ale însăşi activităŃii comerciale se referă la: 16 . InfluenŃele venite din partea cumpărătorilor sunt generate de următoarele trei aspecte: • modificarea structurii pe vârste a populaŃiei. gruparea unor unităŃi mobile de diferite specializări în cadrul pieŃelor. b) comerŃul mobil. Dacă se au în vedere formele de vânzare utilizate în comerŃul cu amănuntul. • specializarea monosector. respectiv: • specializarea monoprodus. se vând produse cu un grad foarte mare de înnoire. • specializarea monoclientelă. respectiv vânzarea la domiciliu. în evolutia manifestând o creştere a sensibilităŃii sale la evoluŃia comertului mediului ambiant şi o mare capacitate de a se adapta la cu noile condiŃii ale pieŃei. concentrarea unităŃilor mobile în anumite zone. se poate vorbi despre: a) comerŃul stabil. fie de însăşi activitatea comercială propriu-zisă.

Raspuns: D • Acest tip de magazine va fi amplasat in afara centrelor comerciale traditionale sau in cartierele oraselor si va fi format din patru tipuri de unitati comerciale: supermagazine cu marfuri de larg consum.). de comert en-gros si de comert de mic-gros. În acest context. utilizarea tehnicilor moderne de design şi merchandesign. de comert en-gros si de comert de mic-gros. ce au în vedere perfecŃionarea sistemelor şi mijloacelor de transport. comert nealimentar. • aspectele de natură materială. CUVINTE CHEIE: comert cu amanuntul. a informaŃiei etc. magazine discount cu marja limitata.. TESTE GRILA • Caracteristicile sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale sunt date de modul in care sunt imbinate si realizate cele doua functii. vânzări tehnico informatizate. alimentatia publica.. • promovarea unor practici şi tehnologii comerciale noi. marile magazine specializate din categoria killer si marile magazine de 17 . respectiv pătrunderea şi extinderea unor noi metode de aprovizionare. metode de vânzare practice şi rapide care să transforme magazinul în săli de expoziŃie. • centralizarea puternică a sectorului de conducere. raŃionalizarea muncii fizice. Raspuns: FALS • Caracteristicile sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale sunt date de modul in care sunt imbinate si realizate cele doua functii. principalele tendinŃe cu privire la evoluŃia de ansamblu a activităŃii comerciale se referă la: • dezvoltarea şi perfecŃionarea conceptelor manageriale. comert fara magazine. • profunde transformări în desfăşurarea activităŃii prin comerŃul stabil (acŃiuni de vânzare-cumpărare de tip spectacol.• aspectele de natură managerială. modernizarea vânzărilor prin corespondenŃă şi a celor electronice etc. respectiv aplicarea pe scară mai largă a tehnicilor şi metodelor de marketing şi perfecŃionarea sistemului de prezentare a mărfurilor. • noi tehnici şi metode de vânzare în comerŃul mobil (vânzarea pe baza unui program organizat. comert stabil. care să atragă clientela.). a metodelor moderne de calcul şi evidenŃă. dezvoltarea comerŃului prin automate etc. • integrarea unor funcŃii caracteristice comerŃului cu amănuntul. comert mobil. promovarea unor metode noi de vânzare. • aspectele de ordin comercial. partizi mici. apariŃia unor noi tipuri şi materiale de ambalare etc. mecanizarea sau chiar automatizarea manipulării mărfurilor. comert alimentar. să o permanetizeze. de gestiune a stocurilor.

organizarea producŃiei de preparate culinare şi de cofetărie şi desfacerea acestora către populaŃie. stabilind formarea unor obiceiuri de consum alimentar al populaŃiei. a. atât tãtile alimentati.pentru consumul pe loc. ImportanŃa sectorului de alimentaŃie publică derivă ei publice din: a) funcŃia sa de transformare a modului de viaŃă al oamenilor.A. oferind condiŃii de folosire plăcută a timpului liber al acestora. VI. într-o gamă sortimentală variată din punct de vedere cantitativ şi calitativ. obŃinerea unei cote înalte de profit . c) asigurarea unei mai bune folosiri şi valorificări a resurselor materiale. asigură un sortiment foarte larg şi complex de mărfuri. grupul magazinelor performante c. funcŃie cumpărarea de mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali. eliberând-o de o importantă activitate. în mod evident. e) se asigură uşurarea muncii şi implicit reducerea costurilor de producŃie şi. de aici. c) C. În acest domeniu alimentaŃia publică are un dublu rol: • de satisfacere a cerinŃelor de hrană. într-o anumită perioadă de timp. d) orientează şi dezvoltă gustul consumatorilor. grupul magazinelor de inalta performanta b.A. • micile magazine din cartiere. localităŃile şi punctele populate prin: • marile magazine universale. 18 . respectiv pregătirea hranei în familie. munca femeii. dar şi din sate izolate sau cabane din munŃi. Rolul şi importanŃa sectorului de alimentaŃie publică este cu atât mai mare în condiŃiile creşterii timpului liber şi a intensificării activităŃii turistice. având un rol de bază în si particulari. • de asigurare a condiŃiilor de ambianŃă şi agrement. asigură prezenŃa unităŃilor sale în toate zonele. b) C. în principal agricole. f) uşurează.tipul Universe Exploders. de regulă în cantităŃi mici şi în stare de a fi întrebuinŃate. cumpără mărfuri pe care apoi la revinde în cantităŃi mici şi foarte mici. punând la dispoziŃia populaŃiei absolut toate produsele realizate de producătorii industriali şi agricoli. cât şi la domiciliu. Raspuns: a) C. supermagistralele informationale Raspuns: A • Enumerati principalele functii ale comertului cu amanuntul.A. ALIMENTATIA PUBLICà Continutul AlimentaŃia publică se circumscrie organic ramurilor circulaŃiei mărfurilor. • comerŃul mobil sau cel prin corespondenŃă. b) participarea sa la îmbunătăŃirea aprovizionării populaŃiei cu produse şi preparate culinare. potrivit consumului obişnuit al unei persoane sau al unei familii.

o organizare şi conducere eficientă a activităŃii de producŃie. b) activitatea de alimentaŃie publică este influenŃată sugestiv de fenomenul turistic. deosebinduse de restul activităŃilor de comerŃ (se lucrează seara şi noaptea. manifestându-se o diversificare accentuată a profilului unităŃilor. şi excepŃii). alimentaŃia publică oferă cele mai favorabile premise de promovare a liberei iniŃiative şi de manifestare a concurenŃei. în stabilirea obiectivelor. i) prin structura şi volumul său de activitate. • unităŃi comerciale cooperatiste. f) în sectorul de alimentaŃie publică există un grad de dotare ridicat. 19 . c) alimentaŃia publică are un caracter pronunŃat sezonier. de promovare a progresului tehnic. de categoria de încadrare şi calitatea serviciilor prestate. d) la baza politicii preŃurilor din sectorul de alimentaŃie publică stă atât complexitatea activităŃii (proces de producŃie. ele reflectându-se pregnant asupra tuturor indicatorilor de eficienŃă economică şi socială. atât în domeniul producŃiei. h) stabilirea programelor de funcŃionare şi a formaŃiilor de lucru are un specific aparte. a modului lor de manifestare are o importanŃă deosebită în desfăşurarea activităŃii de alimentaŃie publică. de amplasarea unităŃilor şi dimensiunea acestora. formale de organizare a sectorului de alimentaŃie publică se prezintă astfel: a) În funcŃie de forma de proprietate există: • agenŃi economici cu capital de stat (foarte puŃini). cât şi necesitatea diferenŃierii preŃurilor în funcŃie de specificul unităŃilor de alimentaŃie publică. Cunoaşterea acestor particularităŃi. în principal cu fonduri fixe. formate prin reorganizarea fostei cooperaŃii de consum. de comercializare şi de prestări servicii). în funcŃie de categoria de încadrare. dar şi un personal de înaltă pregătire profesională (bucătari. Sectorul de alimentaŃie publică este un sector aproape prin excelenŃă privat. desigur. principiilor şi criteriilor de conducere şi organizare a acestei activităŃi. există mai multe categorii de personal etc. cât şi al prestaŃiilor de servicii. de preŃurile practicate. e) alimentaŃia publică asigură un câmp mai larg. barmani. ospătari etc. comercializare şi de prestări servicii. g) se manifestă o diferenŃiere sensibilă a categoriilor de personal pe profesii.Principalele particularităŃi ale activităŃii de alimentaŃie publică sunt: a) consumul este prin excelenŃă un consum în afara gospodăriei (există. bine organizat. faŃă de celelalte ramuri ale comerŃului. • agenŃi economici cu capital mixt. • agenŃi economici cu capital privat (cei mai mulŃi). cofetari. În prezent.).).

• unităŃi de incintă.). • tipul clădirilor (construcŃii independente sau la parterul blocurilor. • laboratoare de cofetărie-patiserie. • unităŃi de cofetărie şi patiserie. sectorului În ceea ce priveşte inventarul. birturi publicã etc. rotiserii. • dimensiunea unităŃilor de alimentaŃie publică. • laboratoare de carmangerie. conservare şi păstrare a mărfurilor Modernizarea activităŃii de alimentaŃie publică presupune existenŃa unei baze tehnico-materiale adecvate. din diferite materiale de construcŃie etc. restaurante cu destinaŃie specială. utilajele şi instalaŃiile folosite în sectorul de alimentaŃie publică trebuie să răspundă următoarelor cerinŃe: 20 . • profilarea unităŃilor de alimentaŃie publică. • gradul de dotare al unităŃilor de alimentaŃie publică.). • laboratoare independente. Elementul principal al bazei tehnico materiale a alimentaŃiei publice îl constituie unităŃile de servire şi de producŃie. cabane etc. moteluri. Tipologia ActivităŃile de alimentaŃie publică se desfăşoară prin unitãtilor următoarele categorii de unităŃi: de a) pentru servirea consumatorilor alimentatie • cu preparate culinare (restaurante.M. b) unităŃi de producŃie culinară • complexe independente de producŃie culinară. să publicã realizeze o productivitate a muncii înalte. • laboratoare integrate de alimentaŃie publică.b) În funcŃie de obiectul de activitate există: • unităŃi de alimentaŃie publică(restaurante. Aceasta cuprinde totalitatea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar necesare desfăşurării activităŃii de producŃie şi de servire. numărul acestora crescând foarte mult după anul 1990. braserii. a alimentaŃiei publice este tehnicomateriale a condiŃionată de particularităŃile procesului de muncă din acest sector. Baze Modernizarea B. • unităŃi turistice: hoteluri.T. inventarul.). • recreative (restaurante clasice. c) unităŃi de depozitare.). utilajele şi instalaŃiile de alimentatie din sectorul de alimentaŃie publică. Indiferent de natura lor. baruri. cafenele etc. • bucătării integrate de alimentaŃie publică. • cofetării şi patiserii. înzidite sau improvizate. acestea trebuie să asigure servirea corespunzătoare a consumatorilor. Baza tehnico materială a sectorului de alimentaŃie publică se caracterizează prin următoarele elemente: • numărul unităŃilor de care se dispune. să creeze condiŃiile obŃinerii unor cantităŃi sporite de preparate culinare într-un timp scurt şi cu eforturi cât mai reduse. • locul de amplasare a unităŃilor de alimentaŃie publică. sortare. bufete. baruri etc.

cu o economie cu adevărat de piaŃă. • îmbunătăŃirea distribuŃiei.Mutatii si orientãri în organizarea si moderniza -rea activitãtii de alimentatie publicã • să fie moderne şi rezistente la o utilizare intensivă. având un rol de bază în organizarea producŃiei de preparate culinare şi de cofetărie şi desfacerea acestora către populaŃie. În prezent. • să aibă dimensiuni cât mai mici. unitati turistice. TESTE GRILA • AlimentaŃia publică se circumscrie organic ramurilor circulaŃiei mărfurilor. de management. automatizarea operaŃiunilor de transport. concomitent însă cu cea a proceselor de servire a consumatorilor. la nivelul şi metodele existente în Ńările dezvoltate. manipulare. în condiŃiile unor costuri de exploatare cât mai mici.. continuarea procesului de dezvoltare şi modernizare a laboratoarelor de producŃie. • revitalizarea politicii de investiŃii. • atenuarea dezechilibrelor de structură în tipologia unităŃilor de alimentaŃie publică. • introducerea şi lărgirea tehnicilor moderne de organizare. moderne şi de înaltă productivitate. • modernizarea bazei tehnico-materiale a sectorului de alimentaŃie publică. adaptabile spaŃiilor şi condiŃiilor de prelucrare într-un cadru normal. baza tehnicomateriala. ajungându-se chiar. prin introducerea de tehnologii noi. dimensionarea şi profilarea unităŃilor. • reaşezarea raporturilor de competenŃă şi responsabilitate între conducerea unităŃilor şi personalul operativ. prin finalizarea celor neterminate. În următoarea perioadă este necesar ca în sectorul de alimentaŃie publică să se acŃioneze în principal în următoarele direcŃii: • perfecŃionarea cadrului legislativ şi instituŃional. atât pentru consumul pe loc. • perfecŃionarea sistemului informaŃional. prin respectarea regulilor de urbanism comercial referitoare la amplasarea. găsirea celor mai eficiente canale de distribuŃie. Raspuns: ADEVARAT • La baza politicii preŃurilor din sectorul de 21 . distribuŃie şi expunere a mărfurilor. • să fie multifuncŃionale. productie culinara. timp liber. de vânzare a mărfurilor. uşor de exploatat şi de întreŃinut. • să aibă o capacitate mare de producŃie. CUVINTE CHEIE: alimentatie publica. depozitare. analiza posibilităŃilor de schimbare a profilurilor unor unităŃi ce se dovedesc neviabile în noile condiŃii ale pieŃei. se poate spune că în sectorul de alimentaŃie publică din Ńara noastră s-au produs şi mai ales se vor produce mutaŃii profunde în modernizarea activităŃii. cât şi la domiciliu. creşterea rolului activităŃii de marketing etc. în unele cazuri. menit să susŃină ajustarea structurală a activităŃii de alimentaŃie publică.

Raspuns: a) consumul este prin excelenŃă un consum în afara gospodăriei (există. în principal cu fonduri fixe.alimentaŃie publică stă atât. h) stabilirea programelor de funcŃionare şi a formaŃiilor de lucru are un specific aparte. Raspuns: unităŃile de servire şi de producŃie • Enumerati principalele particularităŃi ale activităŃii de alimentaŃie publică. alimentaŃia publică oferă cele mai favorabile premise de promovare a liberei iniŃiative şi de manifestare a concurenŃei. faŃă de celelalte ramuri ale comerŃului. comercializare şi de prestări servicii. barmani. b) activitatea de alimentaŃie publică este influenŃată sugestiv de fenomenul turistic. de categoria de încadrare şi calitatea serviciilor prestate. respectiv: risticile • activitatea oferită cu ocazia actului de vânzareserviciilor cumpărare. Raspuns: -complexitatea activităŃii (proces de producŃie. • suma satisfacŃiilor sau utilităŃilor pe care le oferă un magazin clientelei sale (A.comerciale. i) prin structura şi volumul său de activitate. dar şi un personal de înaltă pregătire profesională (bucătari. de comercializare şi de prestări servicii) -necesitatea diferenŃierii preŃurilor în funcŃie de specificul unităŃilor de alimentaŃie publică • Elementul principal al bazei tehnico materiale a alimentaŃiei publice îl constituie ________________. f) în sectorul de alimentaŃie publică există un grad de dotare ridicat. __________________ cât şi __________________. 22 . care asigură avantaje şi satisfacŃii comerciale cumpărătorului.). există mai multe categorii de personal etc.). cât şi al prestaŃiilor de servicii. fără a antrena un schimb fizic sub forma unui bun (AsociaŃia americană de marketing). atât în domeniul producŃiei. cofetari. şi excepŃii). cât şi necesitatea diferenŃierii preŃurilor în funcŃie de specificul unităŃilor de alimentaŃie publică. de promovare a progresului tehnic. d) la baza politicii preŃurilor din sectorul de alimentaŃie publică stă atât complexitatea activităŃii (proces de producŃie. de comercializare şi de prestări servicii). desigur. e) alimentaŃia publică asigură un câmp mai larg. deosebinduse de restul activităŃilor de comerŃ (se lucrează seara şi noaptea. Tordjman). ospătari etc. VII . o organizare şi conducere eficientă a activităŃii de producŃie. g) se manifestă o diferenŃiere sensibilă a categoriilor de personal pe profesii. de categoria de încadrare şi calitatea serviciilor prestate. c) alimentaŃia publică are un caracter pronunŃat sezonier. SERVICIILE COMERCIALE Continutul Există mai multe concepŃii privind definirea serviciilor si caracte.

în sensul că orice client ce doreşte utilizarea unui serviciu procedează la anumite raŃionamente ce vor avea în vedere raportul dintre avantajul pe care-l oferă serviciul posibil şi costul procurării sale. asigurări. • imaginea calităŃii serviciilor acŃionează puternic asupra comportamentului de cumpărare al potenŃialilor cumpărători. cu atât mai mult. b) element al politicii de marketing a întreprinderilor producătoare şi comerciale. serviciile comerciale nu pot fi returnate şi nici înlocuite. coafură. Ultima definiŃie implică o abordare dublă a noŃiunii de servicii comerciale. dar şi servicii care Ńin de organizarea magazinului – servicii endogene. De aici rezultă faptul că nivelul preŃului unui serviciu va fi determinat mai mult în funcŃie de preferinŃele pentru utilitatea sa şi de frecvenŃa de solicitări şi mai puŃin este un rezultat al unui proces de analiză a costurilor comparate. pe de alta. există servicii comerciale legate direct de vânzarea produsului – servicii exogene –. cu cât: • există situaŃii în care veniturile asigurate prin serviciile comerciale prestate reprezintă unica sursă generatoare de profit. pe de o parte. Aceasta. preocupate să ofere cumpărătorilor utilităŃi adiŃionale produsului sau actului de vânzare. serviciile comerciale devin o oportunitate pentru agenŃii economici – producători sau comercianŃi – ele dovedindu-se a fi mijloace ce contribuie direct la creşterea profitabilităŃii. a căror valoare adăugată va permite o diminuare a 23 .). b) utilizatorul serviciului participă la realizarea acestuia. retuş etc. • serviciile comerciale constituie cel mai bun vector prin intermediul căruia poate fi fondat şi dezvoltat un sistem puternic de relaŃii între producători şi comercianŃi. respectiv: a) realizarea şi consumul serviciilor comerciale nu pot fi stocate pentru a fi valorificate ulterior. Această caracteristică este urmarea faptului că asigurarea unui serviciu implică existenŃa unui contact direct între ofertant şi consumator şi că la utilizarea serviciului consumatorul participă în mod activ. c) preŃul serviciilor comerciale reprezintă un preŃ al cererii.Locul serviciilor comerciale în cadrul comertului actual În acest context. Toate aceste aspecte au condus la creşterea volumului serviciilor comerciale în activitatea de distribuŃie a produselor. şi cumpărătorii finali. ConŃinutul serviciilor comerciale iese în evidenŃă în mod pregnant atunci când se analizează caracteristicile acestuia. urmând ca în viitor creşterea vânzărilor să se sprijine pe o mai mare exploatare a serviciilor. În prezent. respectiv: a) sector integrat în cadrul activităŃii comerciale – serviciile grupând ansamblul activităŃilor terŃiare înglobate în procesul de vânzare amărfurilor (servicii bancare. De asemenea.

sub aspectul costurilor şi al riscurilor specifice fiecărei categorii de servicii. servicii vândute împreună cu produsul). d) funcŃiile serviciilor (servicii de confort sau psihologie. indiferent de domeniu. de reparaŃii. succesul afacerii. în bună măsură. dat de o gamă foarte largă de operaŃiuni. e) sistemul de integrare a serviciilor (servicii endogene şi servicii exogene). • ultima grupare. complementare. servicii tehnice. ce are în vedere sistemul de integrare a serviciilor. • în baza grupării serviciilor în funcŃie de locul lor în procesul vânzării se poate alcătui o politică eficientă de comercializare în cadrul punctelor comerciale. Problematica utilizării serviciilor în fundamentarea strategiilor comerciale scoate în evidenŃă.adecvate şi utile. b) locul serviciilor în procesul vânzării (servicii vândute singure. modificarea proceselor de realizare a acestora. de desfăşurare corespunzătoare a procesului de vânzare). în plus. • gruparea serviciilor în funcŃie de originea realizării acestora prezintă importanŃă pentru redistribuirea sarcinilor şi asigurarea echilibrului între responsabilităŃile producătorilor şi cele ale comercianŃilor. servicii extracomerciale). În concluzie. serviciilor Serviciile comerciale au un conŃinut deosebit de comerciale complex. c) originea serviciilor (legate de producŃie sau legate de comercializare). în multe cazuri. de . servicii financiare. va depinde. Pentru surprinderea întregii tipologii a serviciilor comerciale este necesară o grupare a lor. • gruparea în funcŃie de locul ce revine serviciilor în procesul de satisfacere a diferitelor sisteme de nevoi ale populaŃiei prezintă liste largi de operaŃiuni şi utilităŃi ce formează totalitatea serviciilor ce pot fi oferite de către întreprinzătorii privaŃi în cadrul pieŃei. prin crearea unor noi sisteme24 conducere. substituirea obiectului material cu Tendinte serviciul pe care acesta îl oferă. conduce la ideea că în sistemul de comercializare a produselor a apărut în timp o anumită complementaritate. bazată pe mai multe criterii specifice. Principalele tendinŃe în dezvoltarea viitoare a pe plan mondial în serviciilor comerciale se referă la: dezvoltarea a) trecerea la o gestiune strategică a serviciilor serviciilor comerciale. precum: a) natura serviciilor (servicii de închiriere.căror valoare adăugată va permite o diminuare a ponderii ce revine activităŃii industriale şi o limitare a vulnerabilităŃii acesteia pe diverse pieŃe. şi de serviciile comerciale Tipologia adiacente. bazată pe un transfer ce vizează. următoarele aspecte: • cunoaşterea naturii serviciilor oferă numeroase variabile ce pot fi utilizate în dimensionarea capacităŃii concurenŃiale a diferitelor tipuri de întreprinderi comerciale.

Raspuns: FALS • Livrarile la domiciliu. preŃul serviciilor comerciale. servicii psihologice b. • perfecŃionarea modalităŃilor de dialog cu consumatorii. servicii tehnice. sevicii vandute singure. servicii extracomerciale Raspuns: B • Serviciile comerciale reprezinta un element al politicii de marketing a întreprinderilor producătoare şi comerciale. preocupate să ofere cumpărătorilor______ _______ produsului sau actului de vânzare. • creşterea numărului de servicii complementare ce pot fi puse la dispoziŃia consumatorilor şi diversificarea continuă a domeniilor de realizare a acestora. garantiile acordate sunt: a. cu implicaŃii serioase în conŃinutul mediului de afaceri. TESTE GRILA • Serviciile endogene sunt legate de punctul de vanzare si cuprind servicii de confort sau psihologice. servicii de inchiriere. tot mai des vorbindu-se de „o limitare a expansiunii şi penetrării în consum a serviciilor în general. gararea autoturismelor etc. cunoaşterea criteriilor şi comportamentului acestora sub toate aspectele. servicii tehnice c. dar care îşi pun amprenta şi asupra evoluŃiei serviciilor comerciale”. servicii vandute impreuna cu produsul c. CUVINTE CHEIE: servicii comerciale. fiind de menŃionat aici modelul strategic al service-mixului. În acest sens. servicii exogene. este necesară o nouă abordare. cooperaŃia ocupă un loc importanta însemnat. modelul strategic al servicemixului. servicii de confort. tipologia serviciilor. servicii endogene. • o nouă abordare în planul serviciilor post-vânzare. • apariŃia unor tendinŃe contradictorii în dezvoltarea serviciilor. prin crearea unor noi sisteme de conducere. servicii financiare.comerciale acestora. servicii financiare Raspuns: B • In functie de locul serviciilor in procesul vanzarii. Raspuns: utilităŃi adiŃionale VIII COMERTUL COOPERATIST Rolul si În activitatea comercială. în 25 . servicii de reparare si redare a propietatilor specifice. exista urmatoarea grupare a serviciilor comerciale: a. servicii legate de buna desfasurare a procesului de vanzare b. servicii legate de productie (integrate produsului sau generate de o serie de metode noi de vanzare) d. pentru găsirea celor mai eficiente combinaŃii posibile ale serviciilor. servicii financiare extracomerciale. cel puŃin din două considerente: cooperatiei • este sursa de aprovizionare a mai mult de jumătate de consum din populaŃia Ńării ce are domiciliul în mediul rural. instalarea si punerea in functiune a diverselor produse achizitionate. generate de evoluŃia unor fenomene socialeconomice.

societăŃile cooperatiste constituindu-se pe baza liberului consimŃământ al acestora. îngrăşăminte etc. instruirea şi informarea. regionale. 67/1990. chiar dacă nu se mai situează la nivelul celei înregistrate până în anul 1989. turism extern şi intern. Potrivit acestui act normativ. activitate hotelieră. precum Decretul-Lege nr. • vânzări de materiale de construcŃie. proprii mişcării cooperatiste internaŃionale. Principiile CooperaŃia de consum are la bază un ansamblu de cooperatiste principii specifice. Potrivit declaraŃiei Congresului AlianŃei Cooperatiste InternaŃionale din anul 1995. riguroasă în cadrul structurilor locale.. c) educaŃia. d) autonomia şi independenŃa societăŃilor cooperatiste. • organizarea pentru proprietarii de terenuri şi agenŃii economici a unor servicii agro-zooveterinare. b) controlul democratic al membrilor cooperatori. f) cooperarea între cooperative. cele mai multe fiind legiferate prin Legea nr. o cooperare reciprocă. este vorba de următoarele şapte principii: a) asocierea membrilor cooperatori este voluntară şi deschisă. • alimentaŃie publică. cât şi responsabilităŃi. 109 /octombrie 1996. articole de uz casnic. • cumpărări de produse de la populaŃie şi de la agenŃi economici şi valorificarea acestora prin prelucrare sau prin comercializarea ca atare. urmare a mutaŃiilor din societatea şi economia românească şi în domeniul cooperaŃiei de consum a fost nevoie să se întreprindă o serie de măsuri organizatorice şi de conŃinut. acestea neaflându-se sub nici un fel de relaŃii de subordonare faŃă de alte instituŃii publice sau private.. democraŃia în cooperaŃie incluzând atât drepturi. cooperativele asigurând asemenea valori tuturor membrilor cooperatori. aceştia contribuind în mod echitabil la constituirea societăŃii cooperatiste.în România • ponderea vânzărilor cu amănuntul realizate de cooperaŃia de consum în totalul vânzărilor este în continuare relativ mare. c) participarea economică a membrilor cooperatori. iar mai apoi măsurile stabilite la congresele cooperaŃiei de consum. obiectul de activitate al cooperaŃiei de consum se realizează în principal prin: • comerŃ cu ridicata şi cu amănuntul. inclusiv închirierea de maşini şi unelte agricole etc. rezultă în mod clar că scopul social al cooperaŃiei de consum constă în aprovizionarea şi desfacerea de mărfuri. naŃionale şi internaŃionale. g) preocuparea pentru comunitate presupune acordarea atenŃiei necesare dezvoltării durabile a comunităŃilor 26 . În acest context. După anul 1989. maşini şi unelte agricole. • producŃie industrială şi de prestări servicii. inclusiv a celor de strictă necesitate. Asemenea modificări s-au realizat printr-o serie de măsuri legislative.

principii specifice ale cooperaŃiei de consum. • creşterea masivă a comerŃului cu ridicata. direcŃii de acŃiune ale cooperaŃiei de consum. a valorilor morale şi sociale proprii acestui sistem economico-social. Este vorba. în acelaşi timp însă cu protejarea patrimoniului cooperaŃiei de consum. • creşterea ponderii aprovizionării magazinelor din depozitele proprii ale cooperaŃiei. astfel încât cooperaŃia de consum să funcŃioneze ca un sistem economic-osocial cu valenŃe profund umaniste. a stabilităŃii locurilor de muncă. în vederea afirmării principiilor de organizare şi funcŃionare. • îmbunătăŃirea calităŃii mărfurilor şi serviciilor. despre: • asigurarea bunurilor de primă necesitate pentru consumul populaŃiei. cât şi pentru beneficiarii activităŃii acestora. creşterea acŃiunilor de promovare şi popularizare a mişcării cooperatiste în România. printre altele. următoarele direcŃii de acŃiune: a) consolidarea şi dezvoltarea proprietăŃii cooperatiste. şi în anii viitori. • intensificarea achiziŃiilor de produse agroalimentare de la producători. prin activizarea depozitelor şi unităŃilor adecvate ale cooperaŃiei. d) promovarea şi dezvoltarea culturii cooperatiste. CUVINTE CHEIE: cooperaŃia de consum. în principal. Totodată. TESTE GRILA 27 . cât şi pe piaŃa internă. prelucrarea acestora în unităŃile proprii ale cooperaŃiei şi apoi comercializarea lor atât la export. în concordanŃă cu cerinŃele pieŃei şi cu orientarea dezvoltării spre domenii cu o dinamică accelerată. garanŃie sigură a continuităŃii sistemului. mai ales din mediul rural. reprezintă forŃa motrice a mişcării cooperatiste. Aceste principii ale cooperaŃiei. privite într-o viziune sistemică. cooperaŃia de consum are în vedere realizarea unor măsuri care să creeze condiŃiile desfăşurării unei activităŃi benefice atât pentru fiecare organizaŃie în parte. cooperaŃia de consum va avea în vedere. În înfăptuirea unui asemenea obiectiv strategic.Principale le directii de actiune ale cooperatiei de consum în etapa de tranzitie din care fac parte cooperativele. Obiectivul principal al strategiei dezvoltării cooperaŃiei de consum rămâne consolidarea şi evoluŃia calitativă a activităŃii tuturor structurilor organizatorice ale acestui sector. e) asigurarea unei protecŃii sociale reale a membrilor cooperatori. c) modernizarea structurilor economice ale cooperaŃiei de consum. b) asigurarea unui cadru legislativ şi instituŃional modern. obiectul de activitate al cooperaŃiei de consum. • menŃinerea şi diversificarea raporturilor de colaborare cu organizaŃii similare din lume.

e-mail. acest lucru nu este un lucru uşor. COMERTUL ELECTRONIC O definiŃie a comerŃului electronic este destul de dificil de dat. cât şi pentru beneficiarii activităŃii acestora. • intensificarea achiziŃiilor de produse agroalimentare de la producători. vânzare sau livrare de mărfuri şi servicii prin mijloace electronice: fax. prelucrarea acestora în unităŃile proprii ale cooperaŃiei şi apoi comercializarea lor atât la export. externet. cooperaŃia ocupă un loc însemnat. Raspuns: aprovizionarea şi desfacerea Enumerati măsurile care creaza condiŃiile desfăşurării unei activităŃi benefice atât pentru fiecare organizaŃie în parte. Raspuns: FALS • Scopul social al cooperaŃiei de consum constă în ___________________de mărfuri. telefon. a serviciilor şi a bunurilor netangibile. creşterea acŃiunilor de promovare şi popularizare a mişcării cooperatiste în România.• În activitatea comercială. ComerŃul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume. marketing. Raspuns: ADEVARAT • Obiectul de activitate al cooperaŃiei de consum se realizează doar prin comerŃul cu ridicata şi cu amănuntul. inclusiv a celor de strictă necesitate. urmare a eliminării barierelor geografice dintre aceştia şi comercianŃi. Acest gen modern de comerŃ cuprinde o sferă largă de activităŃi. • îmbunătăŃirea calităŃii mărfurilor şi serviciilor. • ponderea vânzărilor cu amănuntul realizate de cooperaŃia de consum în totalul vânzărilor este relativ mare. comerŃul electronic reprezintă schimbul de informaŃii de afaceri prin reŃele informatice. Raspuns: • asigurarea bunurilor de primă necesitate pentru consumul populaŃiei. • creşterea ponderii aprovizionării magazinelor din depozitele proprii ale cooperaŃiei. • menŃinerea şi diversificarea raporturilor de colaborare cu organizaŃii similare din lume. Conceptul de comert electronic si sfera sa de cuprindere IX. 28 . Cu toate acestea. voice-mail. • creşterea masivă a comerŃului cu ridicata. se poate spune că prin comerŃ electronic (ecommerce) se înŃelege distribuŃie. sporind numărul de clienŃi. prin activizarea depozitelor şi unităŃilor adecvate ale cooperaŃiei. cel puŃin din două considerente: • este sursa de aprovizionare a mai mult de jumătate din populaŃia Ńării ce are domiciliul în mediul rural. mai ales din mediul rural. În acest context. precum: • comercializarea bunurilor fizice (tangibile). cât şi pe piaŃa internă. utilizând în acest scop tehnologii electronice şi informatice. Internet etc.

• acces uşor la studiile de piaŃă. d) piaŃa unui terŃ (3rd party market place). • contact virtual între consumator şi comerciant sau între comercianŃi. privită atât la nivel mondial. • include un sistem de plată prin care vânzătorul poate încasa banii de la clientul virtual. c) aprovizionarea electronică (e-procurement). • crearea condiŃiilor de practicare a marketingului direct (one-to-one). reunite sub o umbrelă comună. cât şi în raport cu cumpărătorii. • facilitarea intrării pe pieŃele internaŃionale. deci acces permanent la produsele şi serviciile furnizorilor din întreaga lume. cât şi la nivel naŃional. prin 29 . inclusiv preŃul. este necesară o prezentare succintă a principalelor concepte cu care acesta operează: a) Magazinul electronic (e-shop) este o pagină de Internet care întruneşte un minimum de condiŃii: • prezintă informaŃii despre produse sau servicii. • include un sistem prin care vizitatorii paginii pot selecta produsul dorit. e) comunităŃi virtuale (virtual comunites) formate din mai mulŃi membri. • publicitate şi alte acŃiuni promoŃionale. în toate zilele săptămânii. b) Magazinul universal electronic (e-mail) reprezintă o colecŃie de magazine electronice. care prestează un serviciu specific societăŃii informaŃionale. care adaugă propriile informaŃii peste un mediu de baze furnizat de companie. Avantajele şi dezavantajele comerŃului electronic trebuie analizate atât în raport cu comercianŃii. cât şi noaptea. studii referitoare la întreaga problematică pe care o presupune piaŃa.Avantajele si dezavantajele cometului electronic fatã de comertul clasic • stabilirea strategiilor de piaŃă. Pentru a înŃelege problematica complexă pe care o presupune comerŃul electronic. • integrarea mai uşoară a furnizorilor locali şi străini în cadrul lanŃului de aprovizionare. • creşterea veniturilor micilor comercianŃi. pentru a putea fi contactat de către vânzător. o marcă bine cunoscută. de exemplu. global. atât ziua. g) platformele de colaborare cuprind un set de instrumente şi un mediu informaŃional necesar colaborării între compartimente. f) furnizorul de servicii cu valoare pentru canalele de comerŃ electronic (value chain service provider) reprezintă orice fel de persoană fizică sau juridică. Avantajele comerŃului electronic în raport cu comercianŃii se referă la: • contact permanent cu clienŃii. • include un sistem de prelucrare şi transmitere a datelor personal cumpărătorului. • licitarea pentru o mare varietate de produse şi servicii.

Pentru a-şi face cunoscute produsele şi pentru a putea fi contactate de potenŃialii clienŃi. un site web bine conceput contribuind la atingerea unui asemenea obiectiv. În raport cu comercianŃii. clienŃii având astfel posibilitatea să-şi facă cumpărături oricând doresc. Imensa expansiune a Internetului şi mai ales a reŃelei internaŃionale www a condus la o participare masivă din partea consumatorilor şi a firmelor la o piaŃă globală on-line. recomandând unul din următoarele tipuri de site-uri web: • site-urile cu pagini statice. • intimitate. • oferă noi oportunităŃi de afaceri. Există însă şi unele dezavantaje ale comerŃului electronic în raport cu cel clasic. Un site eficient presupune să se apeleze la un consultant care să facă o analiză de ansamblu a activităŃilor desfăşurate de firme. Internetul îşi găseşte în comerŃ un teren propice de dezvoltare. care servesc drept panouri publicitare. • lipsa contactului uman direct este poate cel mai evident inconvenient al e-comerŃului. concomitent cu reducerea influenŃei statului. clienŃii putând să-şi declare identităŃi false. chiar dacă ele sunt mai mici în raport cu cele presupuse de deschiderea unui magazin clasic. Este un site relativ uşor de pus la punct. • comoditate. pe de altă parte. • costuri relativ ridicate de lansare şi integrare. • neasigurarea securităŃii datelor. • accesul la tehnologie. denumite şi brochureware. • acces neîngrădit la produse şi informaŃii diferite. În prezent. • site-urile cu pagini dinamice cer o actualizare periodică a elementelor specifice. datorită în principal următoarelor aspecte: • globalizarea afacerilor. creşte interesul privat. comerŃul electronic prezintă următoarele avantaje: • disponibilitate permanentă faŃă de toŃi cei interesaŃi. În raport cu cumpărătorii. • reducerea şi chiar eliminarea intermediarilor. aşa cum fac de 30 . dezavantajele principale sunt: • securitate – teama de a furniza on-line informaŃii legate de cartea de credit personală. schimbând tipul şi forma relaŃiilor comerciale. în sine. dezavantajele se referă la: • posibilitatea unor fraude. pe de o parte şi de penetrare a Internetului. respectiv gradul încă redus de răspândire a calculatoarelor şi a cunoştinŃelor de specialitate. cu tot ce înseamnă acest lucru. făcând posibil contactul direct între furnizori şi clienŃi. În raport cu cumpărătorii. • se schimbă natura pieŃei dintr-o locaŃie fizică în una virtuală. firmele în domeniu apelează la web.Comertul electronic prin Internet parteneriate la afacerile mai mari.

comerciantul trebuie să semneze un angajament cu unul sau mai mulŃi furnizori de sisteme de plată digitale. TESTE GRILA • Prin comertul electronic sau e-comert se intelege distributie. piaŃa unui terŃ (3rd party market place).exemplu companiile imobiliare. Magazinele virtuale au în spate informaŃiile stocate într-o bancă de date care dă posibilitatea vizitatorilor să poată achiziŃiona în siguranŃă produse sau servicii on-line cu ajutorul cărŃilor de credit sau al banilor virtuali. cele mai multe site-uri de comerŃ electronic nefăcând altceva decât să descrie oferta campaniei şi să ofere datele necesare contactării ulterioare a firmei. În România. activitatea comercială propriu-zisă. magazinul electronic (e-shop). La fel şi cumpărătorii individuali. iar Internetul se dezvoltă şi se extinde întrun ritm rapid. permiŃând distribuitorilor de informaŃii pe Internet să-şi ofere informaŃiile pentru un preŃ corect. vanzare sau livrare de marfuri sau servicii prin mijloace electronice. CUVINTE CHEIE: comerŃ electronic. magazinul universal electronic (email). Raspuns: ADEVARAT 31 . Pe măsură ce piaŃa în general. furnizorul de servicii cu valoare pentru canalele de comerŃ electronic (value chain service provider). În acelaşi timp. capătă o complexitate tot mai mare. consumatorul comportându-se la fel ca într-un magazin clasic. existând doar puŃine magazine virtuale în adevăratul sens al cuvântului. în particular. platformele de colaborare. agenŃii economici nu mai pot să se situeze în afara acestuia. În comerŃul electronic se folosesc mai multe sisteme de plată. Sistemul digital de plată First virtual oferă o metodă specială de cumpărare şi vânzare a informaŃiilor pe Internet. fiind destul de greu de administrat. în timp ce consumatorilor le oferă posibilitatea „încercării” acestora o singură dată. astfel încât să aibă posibilitatea de a avea contact cu furnizorul de sistem de plată digital. comunităŃi virtuale (virtual comunites). comerŃul electronic nu cunoaşte încă o dezvoltare pe măsura aşteptărilor. fără a da posibilitatea de a comanda produse on-line. Pentru a beneficia de sistemul digital de plată Cyber Cash. consumatorul va trebui să-şi procure şi să-şi instaleze anumite programe. aprovizionarea electronică (e-procurement). • magazinul virtual este cel mai complicat tip de site. • site-urile dezvoltate pe baze de date necesită actualizări frecvente ale elementelor componente. plătind produsele achiziŃionate cash sau cu orice carte de credit acceptată de magazinul respectiv. marketing. Acest sistem nu poate fi deci folosit pentru vânzarea-cumpărarea de produse sau servicii. Cele mai cunoscute sunt sistemul de plata Cyber Cash si First virtual.

maşini. a) Terenurile sunt evaluate în patrimoniul unităŃilor. c) Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mică.• Acest model de afaceri inclus in comertul electronic este gestionat de catre o companie pentru marketingul si vanzarile propriilor produse sau servicii a. cât şi la nivel microeconomic. Valoarea obiectelor de inventar se recuperează integral la darea în folosinŃă sau eşalonat pe mai mulŃi ani. nefiind însă. mijloace de transport. BAZA TEHNICO-MATERIALà A COMERTULUI Conceptul Baza tehnico-materială a comerŃului cuprinde de bazã totalitatea mijloacelor fixe (inclusiv terenurile) şi a tehnico.M. magazinul universal electronic (e-mail) c. pe seama cheltuielilor de circulaŃie. comunitati virtuale d. Baza 32 . Dezvoltarea B. animale de muncă. În structură. magazinele care le comercializeaza. indiferent de durata de serviciu sau cu o durată mai mică de un an. de regulă. În comerŃ. magazinul electronic (e-shop) b. mijloacele fixe şi comertului terenurile sunt denumite imobilizări corporale.obiectelor de inventar necesare efectuării operaŃiunilor materialã a comerciale. Ele îşi transmit valoarea în mod treptat asupra mărfurilor vândute şi sunt recuperate pe seama amortizărilor cuprinse în cheltuielile de circulaŃie. iar in unele cazuri pun la dispozitia vizitatorului formulare prin intermediul carora acesta poate solicita diverse informatii. plantaŃii. în afară de cazurile în care.T. furnizorul de servicii cu valoare pentru canalele de comert electronic Raspuns: A • Acest tip de site-uri se limiteaza in a prezenta firma si produsele acesteia. CerinŃele raŃionalizării circulaŃiei mijloacelor fixe impun o concordanŃă între nivelul dezvoltării bazei tehnico-materiale şi volumul activităŃii desfăşurate. materialele de uz gospodăresc. atât la nivel macro. mijloacele fixe cuprind: clădiri. supuse amortizării. se includ în această categorie: utilajul mărunt. construcŃii speciale. aparate şi instalaŃii de măsurare. pentru amenajarea lor. unele ambalaje cu un număr mic de circuite etc. a. control şi reglare. echipamentul de protecŃie a salariaŃilor. site precomercial c. s-au făcut investiŃii. indiferent de valoarea acestora. utilaje şi instalaŃii de lucru. site de comert electronic Raspuns: A • Cele mai cunoscute sisteme de plată in comerŃul electronic sunt_________________. În contabilitate. b) Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de valoare mare şi durată de funcŃionare îndelungată. site tip brosura b. a comerŃului rămâne o cerinŃă prioritară pentru creşterea nivelului calităŃii acestuia. Raspuns: sistemul de plata Cyber Cash si First virtual X. unelte de inventar gospodăresc şi alte mijloace fixe.

• depozite comerciale. cu următoarele categorii: • depozite industriale. • depozite de păstrare (însilozare) a produselor agricole. foarte puŃin. • volumul stocurilor de mărfuri ce urmează a fi păstrat. Mobilierul şi utilajul comercial trebuie să răspundă procedurilor de stocare. echipament ce a cunoscut o dezvoltare calitativă şi cantitativă apreciabilă. tipurile de unităŃi corespund următoarelor trepte de amplasare: • centrul comercial pentru ansamblul de locuinŃe. Baza tehnico-materială a comerŃului cu ridicata este formată din: a) ReŃeaua de depozite. Un loc aparte în cadrul utilajului comercial îl deŃine utilajul frigorific necesar distribuirii produselor alimentare. • particularităŃile constructive ale depozitului. Gradul de dezvoltare a reŃelei comerciale cu amănuntul reflectă nivelul calitativ al comerŃului în domeniu. acestea făcând parte din sistemul de manutenŃiune al sistemului. În acest context. Din aceste cerinŃe rezultă marea varietate a tipurilor de mobilier şi utilaj comercial. • nivelul de înzestrare tehnică existent şi cel preconizat. agenŃilor economici cu capital privat. în cea mai mare parte. • depozite de serviciu. mişcării mărfurilor în magazin şi înzestrării tehnice a muncii lucrătorilor. tonete etc. În cadrul utilajului comercial trebuie inclus şi echipamentul electronic de birou necesar prelucrării şi transmiterii informaŃiilor. • depozite de expediŃie. • centrul comercial de cartier. cooperaŃiei (de consum sau meşteşugăreşti) şi. • chioşcuri. în construirea. • gradul de dezvoltare a utilajelor şi instalaŃiilor din depozit. asigurării stocurilor de rezervă.tehnicomaterialã a comertului cu amãnuntul Baza tehnicomaterialã a comertului cu ridicata a) Reteaua de unitãti de desfacere cu amãnuntul cuprinde: • magazine. b) mobilierul şi utilajul comercial din depozitele cu ridicata. precum: • volumul şi structura oscilaŃiilor sezoniere ale mărfurilor. Pentru a fi cu adevărat eficient. respectiv: stocarea în vrac 33 . • gradul de organizare şi depozitare a transporturilor. • natura produselor ce urmează a fi depozitate. • centrul comercial al localităŃii b) Mobilierul si utilajul comercial trebuie să răspundă cerinŃelor prezentării (etalării) mărfurilor. reŃeaua comercială cu amănuntul este amplasată potrivit unor principii definite de urbanismul comercial. statului. • restaurante. În teritoriu. amenajarea şi exploatarea depozitelor trebuie să se Ńină seama de o serie de factori. ReŃeaua în cauză aparŃine.

• este impus de schimbările pe care le-a adus în management tehnica modernă a comunicaŃiilor şi informatica. fiind factorul principal al creşterii productivităŃii muncii. prin preluarea de către industrie a unor operaŃiuni de 34 . la parterul blocurilor. dotarea tehnică nu răspunde cerinŃelor reale ale comerŃului. Necesitatea promovării progresului tehnic în comerŃ este data de: • interdependenŃa dintre comerŃ şi celelalte ramuri economice mult mai receptive la acest proces. respectiv a ansamblului de procese. Principalele direcŃii ale progresului tehnic în comerŃul românesc sunt: a) modernizarea bazei tehnico-materiale. metode şi procedee ştiinŃifice folosite pentru distribuirea comercială a produselor. respectiv: stocarea în vrac (fără ambalaj). când cea mai mare parte a acestora a fost dirijată spre industrie. Cu toate acestea. Progresul tehnic în comerŃ înseamnă procesul de perfecŃionare a tehnicii şi tehnologiei comerciale şi a sistemului de organizare a activităŃii în vederea creşterii productivităŃii muncii. b) perfecŃionarea tehnologiilor comerciale. • este o condiŃie a creşterii eficienŃei întregii activităŃi comerciale. amenajării şi dotării magazinelor şi depozitelor la progresele realizate în creşterea şi diversificarea ofertei şi la tehnica din ramurile economice cu care comerŃul intră în relaŃii. respectiv a procesului de adaptare continuă a construcŃiilor.Progresul tehnic în comert procedurilor de stocare. O eventuală rămânere în urmă a progresului tehnic în comerŃ ar influenŃa în mod negativ întreg circuitul mişcării mărfurilor. urmare a unor fenomene comerciale complexe. Există trei principale direcŃii ale modernizării tehnologiilor comerciale: • amplificarea conŃinutului acestora. progresul tehnic în comerŃ a pătruns mai lent decât în alte ramuri economice. a accelerării vitezei de circulaŃie a mărfurilor şi a reducerii cheltuielilor de circulaŃie. De asemenea. mai ales în mediul urban. stocarea în încărcături unitare. Factor care determină progresul tehnic în comerŃ sunt strâns legaŃi de particularităŃile procesului de muncă din acest domeniu. • tendinŃa de simplificare a unor tehnologii. Modernizarea constă în raŃionalizarea lanŃurilor de procese tehnico-economice care definesc tehnologiile comerciale şi promovarea progresului tehnic sub aspectul condiŃiilor materiale de înfăptuire a acestora. printre care şi existenŃa multor activităŃi cu caracter preponderent manual. este de apreciat existenŃa unei reŃele destul de diversificate de unităŃi comerciale. În România. stocarea în alte încărcături diverse. urmare politicii de investiŃii din anii socialismului.

urmărindu-se asigurarea condiŃiilor necesare pentru folosirea deplină a capacităŃii mijloacelor utilizate. Raspuns: FALS Indicatorii de evaluare a progresului tehnic in comert sunt de natura tehnica si economica. cu durata de functionare indelungata. fiecare categorie implicando pe cealalta. mijloace fixe. Raspuns: ADEVARAT Baza tehnico-materială a comerŃului cuprinde totalitatea ____________________________ necesare efectuării operaŃiunilor comerciale.pregătire prealabilă a mărfurilor pentru vânzare. formele şi mijloacele cu caracter economic şi tehnico-organizatoric folosite la nivelul unităŃilor operative pentru desfăşurarea activităŃii. progresul tehnic. în principal. reteaua de unitãti de desfacere cu amãnuntul. • raŃionalizarea. care să conducă la indicatori superiori de eficienŃă. consumul specific de capital fix pe unitatea valorică de activitate economică. gradul de mecanizare a operaŃiunilor. • indicatorii tehnici se obŃin prin raportarea componentelor progresului tehnic la factorii de producŃie sau la activitatea economică. productivitatea unui mijloc fix. fara a exista insa o separareneta a acestora. De aici rezultă creşterea productivităŃii muncii. Raspuns: mijloacelor fixe (inclusiv terenurile) şi a obiectelor de inventar Descrieti baza tehnico-materială a comerŃului cu ridicata. mobilierul si utilajul comercial. gradul de înzestrare tehnică a muncii. • indicatorii economici evidenŃiază efectul economic obŃinut prin utilizarea tehnicii noi şi se referă la productivitatea globală a factorilor tehnici. Progresul tehnic din comerŃ se evaluează printr-o multitudine de indicatori de natură tehnică şi economică. obiecte de inventar. CUVINTE CHEIE: baza tehnico-materială a comerŃului. Raspuns: a) ReŃeaua de depozite. • organizarea activităŃii şi a muncii după principii ergonomice şi folosirea unor procedee raŃionale de desfăşurare a lor. desfăşurarea lor după procedee ştiinŃifice care duc la micşorarea costului de distribuŃie. TESTE GRILA Obiectele de inventar reprezinta bunuri materiale de valoare mare. c) organizarea raŃională a activităŃii comerciale. O astfel de organizare raŃională cuprinde: • măsurile. Este vorba. respectiv. rentabilitatea în raport cu capitalul fix utilizat etc. rata difuzării tehnologiilor moderne etc. costul marginal al folosirii unui utilaj nou. de tehnica utilizată. metodele. cu următoarele categorii: 35 .

care în comerŃ are anumite caracteristici specifice activităŃii de schimb. RESURSELE COMERTULUI Resursele Ca factor de producŃie. XI. de o intensitate medie. existând o relaŃie socială între vânzător şi cumpărători. vânzare. fiind creatoare de servicii economice.. • psihologic = este necesară o pregătire psihologică cu totul specială. Astfel. în construirea. comerŃul făcând parte din sectorul terŃiar. precum: • volumul şi structura oscilaŃiilor sezoniere ale mărfurilor. a cărui pondere este tot mai mare. stocare etc. • sociologic – în comerŃ munca este prin excelenŃă colectivă. în activitatea de aprovizionare. personalul comercial este de muncã definit de următoarele elemente: în comert • numărul şi structura personalului comercial. • depozite de expediŃie. • particularităŃile constructive ale depozitului. • munca propriu-zisă. În comerŃ îşi desfăşoară activitatea personal de diferite categorii: • personal specific. • natura produselor ce urmează a fi depozitate. conŃinutul muncii desfăşurate în comerŃ este mai complex decât simpla cheltuire de forŃă de muncă. acestea făcând parte din sistemul de manutenŃiune al sistemului. • gradul de dezvoltare a utilajelor şi instalaŃiilor din depozit. deoarece procesul de vânzarecumpărare presupune un dialog continuu între vânzător şi cumpărător. • depozite comerciale. • depozite de păstrare (însilozare) a produselor agricole.• depozite industriale. • capacitatea de muncă – totalitatea aptitudinilor fizice şi intelectuale necesare pentru exercitarea profesiei. De remarcat faptul că procesul de muncă al vânzătorului se încheie numai atunci când cumpărătorul a acceptat marfa. o asemenea muncă fiind deosebită din punct de vedere: • economic. • gradul de organizare şi depozitare a transporturilor. • fiziologic = eforturi fizice şi intelectuale cu totul deosebite. b) mobilierul şi utilajul comercial din depozitele cu ridicata. Pentru a fi cu adevărat eficient. Personalul din comerŃ deŃine o pondere importantă şi în continuă creştere în totalul populaŃiei active în Ńările cu economie de piaŃă dezvoltată. iar formaŃiile de muncă sunt relativ restrânse. • depozite de serviciu. 36 . amenajarea şi exploatarea depozitelor trebuie să se Ńină seama de o serie de factori. • nivelul de înzestrare tehnică existent şi cel preconizat. • volumul stocurilor de mărfuri ce urmează a fi păstrat.

bufetieri. respectiv cantitatea sau valoarea mărfurilor vândute de un lucrător într-o unitate de timp: W unde: W = productivitatea muncii D = desfacerile de mărfuri Np = numărul de lucrători • metoda indirectă – consumul de muncă (ore sau zile muncă) pentru vânzarea unei unităŃi cantitative sau valorice dintr-un produs: unde: T = fondul de timp Există şi alte expresii ale productivităŃii muncii (calculată pe vânzător. pe personal operativ. există şi o serie de cerinŃe speciale. productivitatea muncii se calculează prin două metode: • metoda directă. în cadrul compartimentelor. întreŃinere etc. a modului de păstrare şi utilizare a lor. un nivel de cultură peste medie. licee economice. În comerŃ. respectiv prin şcoli profesionale. dar şi pe ramuri de comerŃ.. colegii. În funcŃie de natura muncii prestate. pe 37 . Această categorie deŃine ponderea cea mai mare din totalul personalului. Recrutarea şi pregătirea profesională a personalului din comerŃ se realizează prin unităŃi şcolare preuniversitare sau universitare. bucătari. specifice pentru personalul TESA. barmani etc. serviciilor etc. Numărul posturilor şi locurilor de muncă se stabileşte prin organigrama întreprinderii. facultăŃi etc. productivitatea muncii este diferenŃiată faŃă de celelalte ramuri. personalul din comerŃ se grupează în două mari categorii: a) Personalul operativ: şef de unităŃi. productivitatea muncii în comerŃ va trebui asociată şi cu alŃi indicatori. De asemenea. ce caracterizează eficienŃa activităŃii. birourilor. b) Personalul tehnico-administrativ (TESA) desfăşoară activităŃi de conducere sau de execuŃie.Productivitea muncii în comert • personal nespecific – în transporturi. ospătari. care trebuie să stăpânească foarte bine tehnicile de negociere şi procesul de adoptare a deciziilor. În acest sector. Ca indicator calitativ. mai ales pentru cel de conducere. O caracteristică de primă însemnătate a personalului din comerŃ rămâne ponderea mare a numărului de femei (57-58%) în totalul personalului. privind însuşirile psihice şi morale. Natura activităŃii comerciale determină particularităŃi în modul de participare a factorilor de producŃie la crearea produsului şi implicit în măsurarea productivităŃii muncii. vânzători. cunoaşterea însuşirilor merceologice ale mărfurilor. respectiv 83-84%. casieri. Personalul din comerŃ trebuie să răspundă la o serie de cerinŃe specifice. magazioneri.

O asemenea corelare se realizează prin urmărirea unui sistem de indicatori de sinteză. în acest caz fiind însă influenŃată semnificativ de preŃuri. pe profesii. respectiv: a) numărul mediu de salariaŃi ( ). mărimea unităŃilor comerciale etc. proprietăŃile mărfurilor.). cointeresarea acestuia etc. D NS = W La nivelul întregului comerŃ. pe nivele de pregătire sau vechime în muncă. • perfecŃionarea pregătirii profesionale. fond salarii suplimentar.). calificarea personalului. calculat pe principalele lui componente (fond salarii tarifar. cei din urmă fiind profilul economico-social al zonei. nivelul şi dinamica preŃurilor. c) Fondul de salarii (Fs). • organizarea ştiinŃifică a muncii. cu consumatorii potenŃiali. Creşterea productivităŃii muncii în comerŃ (W)este condiŃionată semnificativ de folosirea raŃională a personalului. prin raportarea volumului activităŃii la numărul mediu de salariaŃi. Fondul de salarii este produsul dintre numărul mediu de salariaŃi şi salariul mediu. d) Salariul mediu e) Nivelul relativ al fondului de salarii (fondul de salarii la un milion de lei desfaceri) se obŃine prin raportarea fondului de salarii la volumul desfacerilor Este un indicator valoric calitativ ce reflectă în dinamică respectarea corelaŃiilor normale dintre 38 . de corelarea acestuia cu volumul activităŃii economice desfăşurate. numărul de salariaŃi se analizează în raport cu totalul populaŃiei active şi cu numărul de salariaŃi din economie. În principiu. structurat pe categorii. Factorii care influenŃează productivitatea munci sunt factori direcŃi (procesul tehnic. pe total personal etc. Principalele căi ce duc la creşterea productivităŃii muncii în comerŃ sunt: • promovarea progresului tehnic. productivitatea muncii se calculează valoric. b) Productivitatea muncii (W) se evidenŃiază pe categoriile cuprinse în numărul de salariaŃi. • cercetarea permanentă şi atentă a pieŃei.) sau indirecŃi (în comerŃ aceştia exprimă condiŃiile în care se desfăşoară munca). premii etc. a cerinŃelor de consum şi perfecŃionarea comunicării cu piaŃa.operaŃii.

Astfel: • Indicele creşterii productivităŃii muncii să depăşească indicele de creştere a salariului mediu • Indicele creşterii desfacerilor să depăşească media de creştere a fondului de salarii. De remarcat şi faptul că în România productivitatea muncii în comerŃ este mult inferioară faŃă de alte Ńări. precum şi bunurile la care acestea se referă. • activele financiare – titluri de participare (acŃiuni şi obligaŃiuni) ale unei societăŃi comerciale şi creanŃe acordate altor agenŃi economici. Patrimoniul agentilor economici În comerŃ. cu bugetul statului. b) Activele circulante – reprezintă valorile materiale şi băneşti ce îşi schimbă permanent forma în circuitul economic. dar neachitat. • mijloace în curs de regularizare a) Activele imobilizate sunt valori de patrimoniu ce deservesc activitatea economică şi se amortizează în mai mulŃi ani.indicatorii forŃei de muncă. patrimoniul (care în contabilitate = se exprimă ca mijloace economice în activul bilanŃului – sau ca surse de constituire – la pasiv) este format din: • active imobilizate. Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor ce pot fi exprimate în bani. • disponibilităŃile băneşti. cu personalul. din bancă şi din casierie c) Mijloacele în curs de regularizare se referă la cheltuielile efectuate în avans şi care urmează să fie repartizate la alte grupe de cheltuieli. • titlurile de plasament – obligaŃiuni şi acŃiuni. • active circulante. Între indicatorii de mai sus trebuie să existe o serie de corelaŃii. creşterea productivităŃii muncii este practic limitată. Din punct de vedere economic. • capitalul subscris. diminuarea lui fiind o condiŃie a creşterii eficienŃei acestora. Există două moduri de abordare a noŃiunii de patrimoniu: economic şi juridic. precum şi diferenŃele nefavorabile de conversie. ce depinde de alte ramuri ale economiei naŃionale. Ele cuprind: • stocurile de mărfuri şi ambalaje. Ele sunt: • necorporale – cheltuielile de constituire şi dezvoltare. 39 . trecând din forma bănească în cea materială şi din nou în cea bănească. • corporale – terenuri şi mijloace fixe. • drepturile (creanŃele) şi obligaŃiile rezultate din relaŃiile cu furnizorii şi clienŃii. mai ales datorită posibilităŃilor reduse de creştere a progresului tehnic.

ale comerŃului în general. Sfera de cuprindere a resurselor financiare poate fi extinsă la întregul capital bănesc al unui agent economic. La înfiinŃare. O asemenea politică prezintă două aspecte: 40 . folosite pentru acoperirea cheltuielilor efective. prin vânzarea de mărfuri se obŃin venituri (încasări). b) Provizioanele (rezervele) pentru riscuri şi cheltuieli – se constituie din profit. la rândul lui. asigurându-se şi cu un anumit profit.Din punctul de vedere al pasivului bilanŃului contabil.). • un flux monetar. sursele de formare a patrimoniului sunt: a) Capitalul propriu (capitalul social. sumele datorate personalului propriu etc. Patrimoniul unui agent economic este supus în permanenŃă modificării. financiare În procesul de formare şi utilizare. efecte de plătit. resursele în comert financiare sunt identificate ca fluxuri monetare în operaŃiunile la care participă şi ca stocuri de valori în patrimoniul agenŃilor economici. c) Datoriile (împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni. trebuie să fie în permanentă corelare cu volumul activităŃii desfăşurate. clienŃi credibili. pentru a fi valorificate oportun la apariŃia nevoilor de capital. Alături de acest capital financiar. Deci în activitatea comercială apar două fluxuri de valori: • un flux material. de Resursele rotaŃiile capitalurilor independente. Politica Politica financiară este o componentă a politicii financiarã economice din comerŃ. datorii rezultate din decontările cu furnizorii. credite bancare. Resursele financiare ale unui agent economic. Resursele financiare ale comerŃului reprezintă mijloacele băneşti atrase în procesul de formare şi modificare a capitalului şi utilizate pentru efectuarea încasărilor şi plăŃilor în relaŃiile cu instituŃiile care participă la asemenea procese. SemnificaŃia şi mai ales importanŃa relaŃiilor financiare şi de credit rămân legate de funcŃiile acestora în formarea şi creşterea capitalului şi de sursele lor de provenienŃă. agenŃii economici îşi constituie capitalul prin aportul în bani (sau în natură) al celor care se asociază sau prin emiterea de acŃiuni pentru atragerea disponibilităŃilor băneşti ale unor persoane juridice sau fizice. în principal prin creşterea acestuia. folosit pentru efectuarea încasărilor şi plăŃilor. La nivel macroeconomic. fiecare acŃiune comercială fiind în comert însoŃită de utilizarea unor resurse financiare şi obŃinerea de rezultate evaluate financiar. valoarea acŃiunilor emise şi vândute şi diferenŃele favorabile de evaluare a patrimoniului). dimensiunea capitalului comercial este dată de raportul dintre mărimea Produsului Intern Brut ce intră în sfera schimbului şi numărul de rotaŃii ale capitalului comercial care deserveşte schimbul. determinat.

). • atragerea de capital nou prin împrumuturi de genul creditelor bancare sau lansarea de noi obligaŃiuni sau Finantarea acŃiuni etc. capitalul comercial încorporat în mijloacele circulante are o viteză de rotaŃie diferită pe grupe de mărfuri (de la o zi. reglementarea activităŃii comerciale. urmăresc valorificarea şi creşterea acestora într-un timp relativ scurt. protecŃia consumatorilor etc. În acest scop. creşterea valorii nominale a unei acŃiuni. cheltuielile şi profitul. • modificarea capitalului social (dezvoltarea activităŃii proprii. iar structura acestuia pe elemente este în favoarea mijloacelor circulante. economisirea unor cheltuieli sau ridicarea nivelului deservirii comerciale. efectuarea acestora trebuie bine fundamentată. EficienŃa economică a investiŃiilor se apreciază prin efectele economice pe care acestea le aduc. Din politica economico-financiară a întreprinderii comerciale fac parte şi aspecte precum: • constituirea capitalului propriu. capitalul comercial se caracterizează prin limite largi de dimensionare. Asemenea particularităŃi ale capitalului comercial şi posibilităŃile largi de folosire a lui determină atracŃia spre comerŃ a multor întreprinzători care. acest lucru explicând posibilitatea utilizării lui la orice scară a activităŃii economice. Mai mult. asigurarea participării comerŃului la formarea veniturilor bugetului. la produsele perisabile. dimensionarea şi utilizarea resurselor financiare. se utilizează pârghii economico-financiare (taxe. Astfel. precum şi prin cerinŃele de modernizare a acesteia. investitiilor a) InvestiŃiile reprezintă prima destinaŃie care este dată si capitalului comercial. pentru a încorpora progresul tehnic şi a face faŃă concurenŃei. emiterea de noi acŃiuni. impozite. Indicatorul se calculează prin suma utilităŃilor de profit (P) obŃinută în perioada de funcŃionare (amortizare) a investiŃiei. ele asigurând formarea bazei mijloacelor tehnico-materiale. • Aspectul microeconomic are în vedere agentul economic şi vizează probleme precum formarea şi creşterea capitalului. la peste 100 zile la mărfurile de sortiment larg). ce se reflectă în politica financiară a agenŃilor economici cu privire la formarea. sporul de vânzări. creşterea şi modernizarea acesteia. veniturile. capitalizarea unei părŃi din profit). dispunând de capitaluri mici. Necesitatea şi oportunitatea unei investiŃii se motivează prin creşterea volumului activităŃii economice. dobânzi etc. circulante În condiŃiile în care investiŃiile reprezintă imobilizări de fonduri pe termen lung. Rentabilitatea investiŃiei (Ri) este criteriul de bază al eficienŃei acesteia. precum profitul. În comerŃ. utilizarea profitului. capitalul are o serie de particularităŃi.• Aspectul macroeconomic constă în măsurile legislativ-financiare luate de stat pentru dezvoltarea şi modernizarea comerŃului. raportată la mărimea investiŃiei: 41 .

echipament de protecŃie. Aceiaşi atenŃie se acordă şi fundamentării celorlalte mijloace circulante (mărfuri. reprezentată de raportul dintre investiŃie (I) şi efectul economic (E) adus: InvestiŃiile se finanŃează din capitalul propriu şi. D = volumul desfacerilor. Vr = numărul de rotaŃii în cursul unui an. Raspuns: ADEVARAT • Exprimati productivitatea muncii in comert prin metoda directa (formula de calcul) 42 . resursele financiare în comert. capacitatea de muncă . Necesarul de mijloace circulante depinde de volumul desfacerilor şi de numărul de rotaŃii (de circuite) pe care îl realizează stocurile într-un an unde: Mc = volumul mijloacelor circulante. din surse împrumutate. finantarea investitiilor. obiecte de inventar.). ambalaje.) O parte a activelor circulante este formată din mijloacele băneşti care se află ca sold de numerar în casă şi în conturile bancare ale societăŃii comerciale pentru efectuarea plăŃilor curente. obiecte de inventar etc. productivitatea muncii în comerŃ. CUVINTE CHEIE: numărul şi structura personalului comercial. în completare. politica financiarã în comert. munca propriu-zisă. TESTE GRILA • Resursele financiare din comert se identifica in doua componente de baza: fluxuri monetare in cadrul operatiunilor la care participa si stocuri de valori aflate in patrimoniul agentilor economici. b) Asigurarea volumului de mijloace circulante la înfiinŃarea societăŃii comerciale şi creşterea acestui volum este cea de-a doua destinaŃie pe care o capătă capitalul propriu constituit.O altă expresie a rentabilităŃii o reprezintă termenul de recuperare (în ani) a investiŃiei (Tr). finantarea mijloacelor circulante. La stabilirea nivelului acestora şi la finanŃarea lor se are în vedere specificul fiecărui gen de active circulante (stocuri. componentă a activităŃii financiar-contabile a acesteia. calculat ca raport între investiŃie şi profitul anual adus: Economicitatea investiŃiei se exprimă prin investiŃia specifică (Is). DisponibilităŃile în numerar apărute în evoluŃia curentă a încasărilor şi plăŃilor formează trezoreria societăŃii. patrimoniul agentilor economici. materiale de întreŃinere etc.

Raspuns: W • Scrieti formula de calcul a rentabilitatii investitiilor in comert.relaŃiile comerŃului cu producătorii. de preŃ şi de distribuŃie. precum şi bunurile la care acestea se referă. pe măsura realizării reformei şi a schimbării concepŃiei vechi care a dominat raporturile dintre întreprinderile economice (plan centralizat. relaŃiile de schimb dintre actorii pieŃei neputând să aibă doar caracter spontan. respectiv piaŃa cu concurenŃă perfectă sau cea cu concurenŃă imperfectă. În perioada de tranziŃie. de regulă.) Complexitatea şi formele relaŃiilor comercianŃilor cu producătorii depind de tipul de piaŃă în care au loc relaŃiile de schimb. actele de vânzare-cumpărare realizându-se prin acceptarea pe loc a preŃului şi a condiŃiilor de circulaŃie a produselor. RELATIILE COMERTULUI CU PRODUCÃTORII SI CONSUMATORII Necesitatea Ansamblul formelor organizatorice.).schimb între producători şi consumatori formează lor comer. tehnice şi juridice. comerŃul este acela ce cercetează mai mult piaŃa. fiind în curs de formare.). a) Pe piaŃa cu concurenŃă perfectă.care pregătesc sau asigură înfăptuirea actelor de tul relatii. Raspuns: Ri = • Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor ce pot fi exprimate în _____. b) Pe piaŃa cu concurenŃă imperfectă există forme complexe de legătură între parteneri. Raspuns: bani XII.asociate actelor de vânzare-cumpărare desfăşurate de fiecare partener (studierea cererii. 43 . si continu. formele relaŃiilor între comercianŃi şi producători sunt restrânse. mai ales în condiŃiile specializării adânci a producŃiei şi separării ei de consum. de forma politicilor de produs. De aici rezultă şi faptul că. preŃuri stabilite. reglementări unitare etc. negocierea etc. Baza noilor relaŃii dintre comercianŃi şi producători este dată de proprietatea privată şi libertatea de acŃiune a agenŃilor economici în politica lor de piaŃă. relaŃiile dintre comercianŃi şi producători cunosc aspecte specifice. Acestea pot fi de sine stătătoare (contractul economic) sau acŃiuni tului cu producãto. c) necesitatea armonizării intereselor economice ale partenerilor în relaŃiile de schimb (creşterea volumului activităŃii fiecăruia. având loc o permanentă informare reciprocă. rii Necesitatea relaŃiilor comercianŃilor cu producătorii rezultă din: a) caracterul complex al pieŃei în economia concurenŃială. transmiŃând apoi informaŃiile culese şi producătorilor. b) efortul continuu al producătorilor de a apropia de piaŃă produsele lor şi de extindere a acestora. reducerea costului distribuŃiei etc.

relaŃiile comercianŃilor cu producătorii se concretizează în forme specifice fiecărei etape de derulare a schimbului. psihologi. argumente şi contra argumente etc. d) RelaŃiile post contractuale concretizează actele de vânzarecumpărare şi constau în realizarea aprovizionării curente cu mărfuri a unităŃilor comerciale. concesii. • se încheie prin semnarea contractului. de o mare importanŃă. Statul este obligat să asigure regulile de desfăşurare a relaŃiilor dintre producători şi comercianŃi. b) RelaŃiile precontractuale presupun: • studierea sistematică a pieŃei. RelaŃiile în cauză îmbracă următoarele forme: a) Negocierea presupune: • existenŃa a cel puŃin doi parteneri cu interese diferite. jurişti. modalităŃile de plată şi răspunderea părŃilor. • introducerii şi extinderii unor forme de vânzare noi şi moderne. a relaŃiilor dintre comercianŃi şi producători o reprezintă negocierea preŃurilor. Ele îmbracă mai multe forme. conŃinutul acestor acŃiuni diferă în funcŃie de natura produsului şi formele de comerŃ în care acestea se desfăşoară. de fapt. fiind de o deosebită importanŃă datorită: • sporirii dimensiunilor comerŃului interior şi a ariei sale de preocupări. O formă concretă. • recepŃia mărfurilor. RelaŃiile comerŃului cu consumatorii fac parte din sistemul de relaŃii interne angajate de unităŃile din aparatul comercial. • cele două părŃi sunt angajate în relaŃii voluntare privind vânzarea şi cumpărarea unor bunuri. acest lucru presupunând: • emiterea de comenzi. ingineri. Privite ca modalităŃi de înlesnire a negocierilor între participanŃii la relaŃiile de schimb. • aprovizionarea propriu-zisă. iar echipa de negociere trebuie să cuprindă economişti. respectiv reglementările juridice în domeniu. • dezvoltării şi modernizării reŃelei comerciale. Contractul va conŃine clauze privind drepturile şi obligaŃiile părŃilor. sociologi etc. condiŃiile de livrare. • o serie de compromisuri. obiectul contractului. acest lucru constituind o expresie a libertăŃii de acŃiune a agenŃilor economici. 44 . c) RelaŃiile contractuale constituie.. principala legătură dintre agenŃii economici. • activitatea de creare a noi produse. Teoria negocierilor este creaŃia a mai multor discipline.Formele relatiilor comerciantului cu producãtorii Locul si continutul relatiilor comertului cu consumatorii a agenŃilor economici în politica lor de piaŃă. preŃul. De asemenea. • informarea permanentă de către producători a comercianŃilor şi a consumatorilor. Contractul economic reprezintă un acord de voinŃă intervenitîntre două sau mai multe persoane fizice sau juridice cu privire la desfăşurarea relaŃiilor economice dintre ele.

când se creează o stare de tensiune ce va dispare numai în momentul satisfacerii nevoii în cauză. în cadrul căruia intervin atât motivaŃii raŃionale. o stare anterioară procesului de cumpărare. • asigurarea unor raporturi corespunzătoare între personalul comercial şi cumpărători. 45 . În acest sens. cât şi motivaŃii aparent neraŃionale. care se va lua în baza tuturor informaŃiilor de care consumatorul dispune şi a factorilor de alegere. cu gradul său de instruire etc. O asemenea decizie trebuie privită ca fiind un act de alocare a resurselor. Organizarea sistemului de relaŃii comerŃ-consumatori presupune buna cunoaştere a comportamentului consumatorului. În procesul de organizare a sistemului de colaborare comerŃ-consumatori. această a treia fază are o importanŃă deosebită pentru asigurarea continuităŃii şi perspectivei activităŃii sale. economice. • faza posterioară cumpărării. când consumatorul va compara satisfacŃia anticipată cu utilitatea produsului achiziŃionat. • faza deciziei. de natură emotiv-psihologică. ci ca rezultatul unei experienŃe de viaŃă. Sistemul de relaŃii ale comerŃului cu consumatorii poate fi structurat în trei principale domenii: • organizarea unui cadru eficient de dialog cu cumpărătorii. orientându-l şi determinându-i noi dimensiuni. Pentru comerŃ.Baza motivationalã a relatiilor comert consumatori • regândirii sistemului de informare a consumatorilor şi operaŃionalizării unor politici promoŃionale moderne. De aici rezultă necesitatea cercetării motivaŃiei consumatorilor atunci când aceştia adoptă decizia de cumpărare. Analiza principalelor elemente ce dau conŃinutul relaŃiilor comert consumatori evidenŃiază faptul că rolul activ al comerŃului este condiŃionat de cunoaşterea corespunzătoare a celor doi parteneriproducător şi consumator – de asigurarea unor condiŃii adecvate de manifestare a posibilităŃilor şi intereselor acestora. • iniŃierea unor programe de măsuri menite să influenŃeze comportamentul respectiv. precum şi de utilizarea unor mijloace care să faciliteze comunicaŃia în ambele direcŃii. a factorilor de influenŃă a acestuia. comerŃul acŃionează în două direcŃii: • utilizarea în organizarea diferitelor acŃiuni comerciale a caracteristicilor psihologice şi psihosociologice ale consumatorilor. comportamentul nu trebuie privit doar ca o însuşire sau o îmbinare de acŃiuni independente separate. diferenŃiate în raport cu locul pe care fiecare individ îl ocupă în societate. Atunci când adoptă decizia de cumpărare. • crearea unei ambianŃe favorabile realizării actului de vânzarecumpărare. consumatorul trece prin trei etape distincte: • întâlnirea dintre nevoie şi produs.

.comertul asigura informarea consumatorilor..comertul asigura o regularizare a procesului de fabricatie. decizia de cumpărare. PROTECTIA CONSUMATORILOR 46 . care sa le imobiizeze sume importante de bani.comertul permite producatorilor sa-si orienteze productia in orice zona.) XIII. • Enumerati aspectele rezultate din analiza rolului comertului in raport cu consumatorii. • Care sunt formele relatiilor comertului cu producatorii. acolo unde acestia se gasesc si atunci cand este nevoie. ca si actiuni publicitare destinate sustinerii si realizarii unei bune vanzari a produselor si serviciilor oferite. relatiile contractuale 3. specifice fiecarei etape de derulare a schimbului. determinate de deplasari costisitoare. contractul economic. Raspuns: .CUVINTE CHEIE: relaŃiile comercianŃilor cu producătorii.comertul pune la dispozitia consumatorilor. negocierea etc.comertul participa la diminuarea eforturilor financiare ale producatorilor. chiar daca nu are certitudinea vanzarii lor.comettul ofera consumatorilor finali sau intermediari posibilitatea de a evita efectuarea unor cumparaturi mari si foarte mari. Raspuns: . relatiile pe care le au comerciantii in cadrul pietei.relatiile postcontractuale • Ansamblul formelor organizatorice. comportamentul consumatorului. . permitand o esalonare a productiei pe intreg anul calendaristic. achitand contravaloarea marfurilor pe care le stocheaza. care pregătesc sau asigură înfăptuirea actelor de schimb între producători şi consumatori formează relaŃiile comerŃului cu producătorii. produsele solicitate. Acestea pot fi __________________ sau ______________________. relaŃiile comerŃului cu consumatorii. negocierea. . relatiile precontractuale 2. . acŃiuni asociate actelor de vânzare-cumpărare desfăşurate de fiecare partener (studierea cererii. Raspuns: 1. folosind reteaua de distributie. contribuind astfel la reducerea cheltuielilor consumatorilor legate de achizitionarea celor necesare. in cantitatea si calitatea dorite si la pretul pietei. Raspuns: de sine stătătoare (contractul economic). TESTE GRILA • Enumerati aspectele rezultate din analiza rolului comertului in raport cu producatorii. tehnice şi juridice.

b) Organizarea consumatorilor pentru apărarea dreptului lor de protecŃie presupune: • constituirea unor organizaŃii sau asociaŃii. ce priveşte în principal. care converg. potrivit dorinŃelor şi posibilităŃilor de care aceştia dispun. În contextul de mai sus. • constituirea unor organizaŃii internaŃionale de protecŃie a consumatorilor. fie sub egida marilor centrale sindicale sau cooperatiste. • dreptul la informare. a) Implicarea statului în procesul de protecŃie a consumatorilor se concretizează în: • existenŃa unei legislaŃii care să răspundă necesităŃilor generate de apărarea şi asigurarea protecŃiei consumatorilor. în economie. ProtecŃia consumatorilor trebuie organizată sub forma unui proces complex. aşa cum în politică democraŃia constă în asigurarea drepturilor alegătorilor.Conceptul si structura protectiei consumatorilor Politica de protectie a consumatorilor în România În cadrul strategiilor şi politicilor de protecŃie socială se înscrie şi politica de protecŃie a consumatorilor. • asigurarea calităŃii bunurilor şi serviciilor oferite spre vânzare. 47 . cât şi structural-calitativ. în principal. • asigurarea unui sistem de preŃuri în concordanŃă cu cerinŃele pieŃei şi calitatea produselor şi serviciilor oferite. respectiv cu produsul oferit de producător. cu privire la următoarele aspecte: • îmbunătăŃirea consumului populaŃiei. cât şi consumatorii. apărarea drepturilor consumatorilor se constituie într-un obiectiv de primă însemnătate al protecŃiei sociale. • dreptul la protecŃie. • dreptul la petiŃie şi ascultare. o asemenea democraŃie înseamnă asigurarea drepturilor consumatorilor de a-şi alege bunurile şi serviciile de care au nevoie. în care să fie implicată atât puterea publică. De altfel. atât sub aspect cantitativ. sistem generat de confruntarea consumului cu obiectul său. care să urmărească asigurarea unei protecŃii reale a consumatorilor. 39/248/1985. • organizarea cadrului instituŃional de specialitate. în trei direcŃii: • crearea cadrului legislativ. după 1990 în România s-au luat o serie de măsuri în domeniul producŃiei consumatorilor. aspecte referitoare la un sistem de relaŃii creat în cadrul pieŃei. Pornind de la prevederile RezoluŃiei ONU nr. Politica de protecŃie a consumatorului se regăseşte într-un complex de intervenŃii social-guvernamentale sau neguvernamentale. • organizarea unui sistem de informare eficient şi util pentru consumatori. statul. fie independente. Drepturile consumatorilor comportă următoarele elemente: • dreptul la liberă alegere.

CUVINTE CHEIE: politica de protecŃie a consumatorilor. Principalul act normativ în domeniul protecŃiei consumatorilor este OrdonanŃa Guvernului nr. se urmăreşte combinarea tranziŃiei la economia de piaŃă cu adoptarea legislaŃiei comunitare în domeniul protecŃiei consumatorilor. 21/august 1992. devenită Legea nr. 48 . • participarea consumatorilor la fundamentarea şi luarea deciziilor în domeniu. municipiu. drepturile consumatorilor. 11/1994 privind protecŃia consumatorilor. Potrivit acestui act normativ. oraş sau comună. Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor. în România protecŃia consumatorilor presupune: • asigurarea accesului neîngrădit la produse şi servicii. • protecŃia intereselor economice ale consumatorilor. O preocupare de prim ordin a puterii publice rămâne armonizarea cadrului juridic şi instituŃional cu cel al Uniunii Europene. care are unităŃi subordonate în teritoriu. fiind necesare însă şi alte măsuri de perfecŃionare a cadrului legislativ şi instituŃional în ceea ce priveşte protecŃia consumatorilor. Principala instituŃie guvernamentală în domeniul protecŃiei consumatorilor este Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor. 21/1992 au fost adoptate şi alte acte normative în domeniul: • standardizării şi metrologiei. LegislaŃia în vigoare conŃine prevederi referitoare la răspunderea şi sancŃionarea încălcării sale. • informarea permanentă a consumatorilor asupra caracteristicilor esenŃiale ale produselor şi serviciilor. În acest sens: • se pleacă de la ideea că legislaŃia Uniunii Europene se constituie într-un cadru comun pe care fiecare stat aspirant trebuie să-l adopte înainte de aderare sau o dată cu aderarea.• crearea cadrului instituŃional. organizarea consumatorilor. Ca organe neguvernamentale funcŃionează: • AsociaŃiile pentru protecŃia consumatorilor. • alimentaŃiei publice. • asigurarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor împotriva unor practici abuzive. • Există o serie de realizări notabile în domeniu. sănătăŃii şi securităŃii consumatorilor. • Consiliile consultative pentru protecŃia consumatorilor. • calităŃii mărfurilor. LegislaŃia în domeniul protecŃiei consumatorilor se referă la: • protecŃia vieŃii. care funcŃionează la nivelul fiecărui judeŃ. În temeiul OrdonanŃei nr. • informarea şi educarea consumatorilor. modificată şi completată de mai multe ori.implicarea statului. • În România. • o continuă preocupare pentru armonizarea legislaŃiei naŃionale cu cea a Uniunii Europene.

39/248/1985. • Pornind de la prevederile RezoluŃiei ONU nr. care evidenŃiază asemenea raporturi la nivelul ramurii şi al fiecărui 49 . Şi în comerŃ. Efortul în comerŃ este dat de consumul de resurse economice (materiale. productivitatea factorilor de producŃie.său sau raportul dintre rezultate şi efort. care converg. financiare şi umane). Pentru exprimarea eficienŃei economice a comerŃului se foloseşte un complex de indicatori. • dreptul la petiŃie şi ascultare. nomice în Conceptul de eficienŃă este asimilat cu diversele forme de manifestare a rezultatelor obŃinute. cum sunt: comert rentabilitatea. EFICIENTA ACTIVITÃTII COMERCIALE Continutul Prin eficienŃa activităŃii comerciale se înŃelege raportul si indica. iar rezultatele reprezintă volumul desfacerilor sau alte efecte calitative ale activităŃii economice desfăşurate. în primul rând a legii economiei de timp. Raspuns: Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor XIV. • armonizarea legislaŃiei naŃionale cu cea a Uniunii Europene. în ansamblul entei eco. cât şi pe ansamblul ramurii. respectiv de comerŃ.TESTE GRILA • Enumerati elementele drepturilor consumatorilor. după 1990 în România s-au luat o serie de măsuri în domeniul producŃiei consumatorilor. • Principala instituŃie guvernamentală în domeniul protecŃiei consumatorilor este ___________ ___________. Raspuns: FALS • LegislaŃia în domeniul protecŃiei consumatorilor se referă la: • protecŃia vieŃii. în trei direcŃii: • crearea de asociatii ale consumatorilor. eficienŃa comerŃului fiind condiŃionată de activitatea desfăşurată în ramurile cu care acesta intră în relaŃii şi invers. Şi în interiorul ramurii ca atare. a comerŃului. care dirijează raŃionalitatea şi comportamentul agenŃilor economici. • informarea şi educarea consumatorilor. eficacitatea capitalului. economisirea costurilor etc. • implicarea statului. • protecŃia intereselor economice ale consumatorilor. • dreptul la informare. Raspuns: • dreptul la liberă alegere.dintre efortul economic depus şi rezultatele obŃinute de torii efici. eficienŃa trebuie privită atât la nivelul fiecărui agent economic în parte. în principal. InterdependenŃa dintre comerŃ şi alte ramuri ale economiei naŃionale determină o intercondiŃionare între eficienŃa comerŃului şi eficienŃa acestora din urmă. • dreptul la protecŃie. eficienŃa economică este expresia cerinŃelor unor legi obiective.un agent economic. sănătăŃii şi securităŃii consumatorilor. care are unităŃi subordonate în teritoriu.

în special cele de circulaŃie. Cheltuielile de circulaŃie reprezintă consumul de Cheltuielile resurse economice. număr personal etc. În comerŃ se evidenŃiază trei categorii de venituri: • venituri din exploatare = încasările din activitatea de bază şi din alte activităŃi. • rentabilitatea.. obŃinându-se consumul de resurse la o unitate de rezultat (exemplu valoarea fondurilor fixe la un milion lei desfaceri). acest nivel fiind diferenŃiat pe agenŃi economici de acelaşi profil. Prin calcularea raportului invers. Volumul veniturilor obŃinute de o firmă depinde de o serie de factori exogeni sau endogeni. evaluate în bani. venituri obŃinute din obligaŃiunile sau acŃiunile deŃinute la alte firme etc. • Nivelul relativ al cheltuielilor de circulaŃie. ce caracterizează complexitatea şi raŃionalitatea distribuŃiei. • Timpul mediu de circulaŃie a mărfurilor. a) EficienŃa de ansamblu a comerŃului se calculează prin intermediul următorilor indicatori: • Productivitatea factorilor de producŃie. • Numărul de personal din comerŃ faŃă de total populaŃie activă sau faŃă de total salariaŃi. • Veniturile aduse la bugetul de stat de către comerŃ. calculat ca raport între stocurile medii la diferitele grupe de mărfuri şi desfacerile medii zilnice. cei mai importanŃii fiind: • volumul vânzărilor – indicator ce depinde. de efectele inflaŃiei etc.agent economic în parte.). preŃ care este dependent de adaosul comercial practicat. din diferenŃe de curs valutar. de concurenŃă. b) EficienŃa activităŃii unui agent economic. • nivelul cheltuielilor firmei. se obŃin rezultatele la o unitate de efort. la rândul său. dar mai ales de cererea populaŃiei. • venituri financiare = încasări din dobânzi.. calculată ca raport între volumul activităŃii şi fiecare din factorii respectivi (capital social. necesar pentru de circulatie realizarea circulaŃiei mărfurilor de la producător la 50 . Principalul factor care determină eficienŃa economică Veniturile în comert a comerŃului este venitul obŃinut de agentul economic. deci eficienŃa la nivel microeconomic. • preŃul mărfurilor vândute. • venituri excepŃionale = obŃinute din reevaluarea activelor. • costul circulaŃiei (cheltuielile de circulaŃie). se apreciază pe baza următoarelor criterii: • eficienŃa utilizării resurselor (materiale. umane şi financiare) se exprimă prin indicatori în care resursele economice (ca efort) se raportează la rezultate (efect). încasări din participaŃii. în principal cele din impozitul pe profit şi din taxa pe valoarea adăugată. de costurile aprovizionării. din operaŃiuni de gestiune sau din subvenŃii pentru investiŃii. de politica de aprovizionare a firmei.

cât şi de comercianŃi (angrosişti şi detailişti) şi de consumatori. există două categorii de cheltuieli: variabile (ce se modifică o dată cu evoluŃia volumului activităŃii) şi constante. întreŃinere. apă etc. poştă. • provizioane. Clasificarea cheltuielilor de circulaŃie se face având în vedere mai multe criterii. independente de volumul activităŃii (ex. chirii. mişcarea directă fiind cea mai economicoasă. Ele sunt efectuate atât de producători. O asemenea clasificare permite determinarea costului marginal al comercializării. telefon etc. cu amănuntul) în care se efectuează. O asemenea clasificare răspunde cerinŃelor unei politici de diferenŃiere a cotelor de adaos comercial pe forme de comerŃ şi pe grupe de mărfuri. aceasta însemnând. chiria). c) Modul de distribuŃie a mărfurilor (directă sau prin intermediari). ea evitând cheltuielile de depozitare făcute de intermediari.în comert Factorii care influentezã mãrimea si dinamica cheltuielilor de circulatie consumator. b) În funcŃie de dependenŃa de volumul activităŃii economice. cu produse agricole. reducerea nivelului lor relativ. nealimentare. grupele de produse (alimentare.). • cheltuieli cu personalul. Principalii factori care acŃionează asupra ansamblului cheltuielilor de circulaŃie sunt: a) Volumul desfacerilor – creşterea acestuia determinând în mod obiectiv volumul cheltuielilor. chirii etc. energie. • lucrări şi servicii executate de către terŃi (reparaŃii. despăgubiri.). În categoria cheltuielilor de circulaŃie intră: • cheltuieli materiale (combustibil. definit prin costul (cheltuielile) cu care se realizează o unitate valorică suplimentară dintr-un produs. cu bunuri de consum individual). de fapt. 51 . astfel încât acestea să asigure condiŃiile de eficienŃă în comercializarea normală a oricărei grupe de mărfuri. transport. • cheltuieli excepŃionale (amenzi. sponsorizări etc. chiar dacă celelalte condiŃii rămân neschimbate. pierderi din calamităŃi. • impozite şi taxe (altele decât impozitul pe profit). cheltuielile se grupează în directe (cheltuielile cu salarii. Astfel: a) O primă clasificare structurează cheltuielile după forma de comerŃ (cu materii prime şi echipament industrial.) şi indirecte (în acest caz repartizarea lor pe fiecare unitate în parte se face în funcŃie de o serie de criterii). b) Structura desfacerilor pe grupe de mărfuri şi schimbarea acesteia în timp determină o modificare a volumului total al cheltuielilor. dar nu proporŃional. alimentaŃie publică) şi stadiile de circulaŃie a mărfurilor (cu ridicata. • cheltuieli cu amortizarea.). Deci volumul absolut al cheltuielilor creşte proporŃional cu desfacerile. c) În vederea urmăririi eficienŃei economice pe fiecare unitate operativă.

în valoarea lui concretizându-se rezultatele obŃinute ca 52 . expresie a eficienŃei acesteia. juridic şi administrativ în care funcŃionează unităŃile comerciale. absoluŃi sau relativi. acest spor fiind însă în mare parte compensat prin creşterea volumului desfacerilor. respectiv timpul în care mărfurile parcurg sfera circulaŃiei. Pentru a măsura cheltuielile de circulaŃie. e) Productivitatea muncii este un factor cu acŃiune directă asupra cheltuielilor. numărul de personal etc. f) Complexitatea activităŃi comerciale. e) Economia (creşterea) relativă de cheltuieli (Eche) datorată reducerii (creşterii) nivelului relativ al cheltuielilor de circulaŃie se calculează prin înmulŃirea cuantumului de reducere (creştere) a nivelului relativ al cheltuielilor cu volumul desfacerilor din perioada curentă şi împărŃit la 100. b) Nivelul relativ al cheltuielilor de circulaŃie (Nche) este raportul procentual dintre nivelul absolut al cheltuielilor şi volumul desfacerilor Este un indicator calitativ al activităŃii economice. Astfel: a) Nivelul (volumul) absolut al cheltuielilor (Che) reprezintă expresia bănească a fiecărei cheltuieli. în primul rând a profitului. în principal a celor cu salariile.Indicatorii cheltuielilor de circulatie d) Viteza de circulaŃie a mărfurilor. pe o anumită perioadă: Q = Nche1 + Ncheo d) Ritmul reducerii (creşterii) nivelului relativ al cheltuielilor de circulaŃie (Rche) este dat de raportul procentual dintre cuantumul reducerii (creşterii) şi nivelul relativ al cheltuielilor din perioadă de bază. nivelul de dezvoltare a reŃelei. Acest indicator măsoară efortul depus pentru reducerea nivelului relativ al cheltuielilor de către un agent economic. varietatea sortimentului oferit. legaŃi de mediul economico-social. c) Cuantumul reducerii (creşterii) nivelului relativ al cheltuielilor de circulaŃie (Q) reprezintă diferenŃa dintre nivelul relativ al cheltuielilor din perioada curentă şi cel din perioada de bază sau dintre nivelul relativ estimat şi cel efectiv realizat. servind la calcularea tuturor indicatorilor economici de rezultate. Indicatorul semnifică eficienŃa activităŃii economice. pentru a urmări dinamica lor şi a le corela cu volumul activităŃii economice se folosesc diferiŃi indicatori. g) AlŃi factori externi activităŃii comerciale. de nivel şi dinamică. Asemenea factori conduc la creşterea cheltuielilor de circulaŃie.

Între rata rentabilităŃii capitalului şi rata rentabilităŃii economice există următoarea relaŃie: Rata rentabilităŃii mai poate fi calculată şi în raport cu 53 . putând fi exprimat şi ca raport între profit şi mărimea fiecărui factor de producŃie în parte. obiectivi sau subiectivi. Baza profitului o constituie adaosul comercial. în condiŃiile folosirii unor resurse economice limitate. Principalele categorii de venituri sunt obŃinute din vânzarea mărfurilor. Cheltuielile se referă la costul mărfurilor vândute. inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi accizele percepute la vânzarea mărfurilor. cheltuielile financiare şi cheltuielile excepŃionale. Gradul de rentabilitate este diferit pe ramuri ale comerŃului şi pe fiecare unitate în parte. cheltuielile pentru alte activităŃi. defininduse prin capacitatea unui agent economic de a obŃine din activitatea desfăşurată un profit sau beneficiu. stabilit prin reglementări legale. În practică se disting trei forme de profit: • profitul câştigat prin iniŃiativa proprie a agentului economic.Rentabilitatea activitãtii comerciale în valoarea lui concretizându-se rezultatele obŃinute ca urmare a efortului depus sub forma consumului de resurse. sau a diferitelor elemente ce compun patrimoniul. în funcŃie de o serie de factori. • profitul admis. Profitul comercial reprezintă în cea mai mare parte forma proprie de valorificare a factorilor de producŃie din interiorul comerŃului. Indicatorul în cauză permite o apreciere exactă a efortului depus pentru obŃinerea profitului. Cele două elemente determinante ale profitului (veniturile şi cheltuielile) definesc starea de rentabilitate ca fiind expresia comportamentului raŃional al agentului economic de maximizare a rezultatelor. cheltuielile de circulaŃie. din alte activităŃi. în principal datorită concurenŃei. Rentabilitatea reprezintă criteriul principal de apreciere a eficienŃei activităŃii comerciale. a) Profitul la nivelul unui agent economic se determină ca diferenŃă între suma veniturilor şi cea a cheltuielilor efectuate. mărimea acestuia fiind însă limitată. Rentabilitatea în comerŃ se exprimă prin doi indicatori: profitul şi rata profitului. • profitul primit datorită unor împrejurări favorabile. venituri financiare şi venituri excepŃionale. b) Rata rentabilităŃii (Rr) se determină ca raport procentual între mărimea profitului (P) şi volumul desfacerilor.

Conceptul de eficienŃă trebuie analizat prin prisma celor două coordonate – efort şi efect – un asemenea concept implicând un triplu aspect: economic. Creşterea eficienŃei economice constă în maximizarea rezultatelor la un anumit efort economic. În ceea ce priveşte cheltuielile de circulaŃie. 54 . b) Creşterea adaosului comercial în mărime absolută. S. Che. EficienŃa socială a comerŃului poate fi privită ca eficienŃa cumpărătorului. • nivelul relativ al cheltuielilor pe grupe de mărfuri. O asemenea creştere va fi dependentă de volumul şi structura aprovizionărilor şi de cotele de adaos comercial pe grupe de mărfuri. Mc rprezintă aspecte referitoare la modernizarea comerŃului. În ultimă instanŃă. de veniturile acesteia. perfecŃionarea organizării activităŃii şi a managementului firmei. înŃelegând prin aceasta calitatea deservirii consumatorului. cu activul total al agentului economic sau cu investiŃiile care au creat profitul. Che = costurile de consumaŃie iar E include alŃi factori importanŃi care definesc eficienŃa socială a comerŃului. Acest factor este neexploatat încă la maximum posibil. acestea reprezentând ansamblul cheltuielilor materiale şi de timp efectuate de cumpărător pentru procurarea mărfurilor şi pregătirea acestora în vederea consumului. de concurenŃă. În comerŃ. influenŃate de factori obiectivi şi subiectivi. respectiv: • modernizarea activităŃii comerciale. • costuri reduse de consum. cu condiŃia ca ritmul de creştere a profitului obŃinut din aceste desfaceri să fie superior ritmului de creştere al desfacerilor. social şi ecologic.Cãile de crestere a eficientei activitãtii comerciale Eficienta socialã a comertului resursele umane folosite. • creşterea productivităŃii factorilor de producŃie. E). eficienŃa socială a comerŃului va depinde de o serie de elemente de bază. dar mai ales relativă. de numărul populaŃiei. acestea vor fi influenŃate de: • volumul şi structura desfacerilor. unde Es reprezintă eficienŃa socială a comerŃului. de gradul de saturaŃie a nevoilor etc. altfel spus – raŃionalizarea cheltuielilor prin: • accelerarea vitezei de rotaŃie a mărfurilor. altele subiective. prezentând însă o serie de limite maxime. c) Minimizarea consumului de resurse la un anumit rezultat. Ambele elemente sunt mărimi variabile. S = varietatea sortimentelor. limite impuse de piaŃă. Un model al eficienŃei sociale a comerŃului poate să ia forma unei funcŃii multifuncŃionale. • asigurarea unei structuri sortimentale diversificate. respectiv sporirea funcŃionalităŃii acesteia. • modernizarea bazei tehnico-materiale a comerŃului. de genul: Es = f(Mc. • calitatea actului de vânzare-cumpărare. folosirea ei intensivă. principalele căi de creştere a eficienŃei activităŃii economice sunt: a) Creşterea volumului desfacerilor. unele obiective.

respectiv timpul cheltuit pentru informare. Raspuns: Rr = • Scrieti formula de calcul pentru indicele satisfacerii serviciului vanzatorului. timpul cheltuit pentru deplasarea clientului de la domiciliu la unitatea comercială şi timpul cheltuit pentru realizarea efectivă a actului de cumpărare. Raspuns: Isv = • Scrieti formula de calcul pentru indicele satisfacerii cererii cumparatorului. cãile de crestere a eficientei activitãtii comerciale. ConŃinutul activităŃii comerciale 55 . CUVINTE CHEIE: indicatorii eficientei economice în comert. b) indicele satisfacerii serviciului vânzătorului (Isv) ce exprimă nivelul de deservire a cumpărătorului. indicatorii cheltuielilor de circulatie. respectiv: a) indicele satisfacerii cererii cumpărătorului se determină ca raport între calitatea şi structura sortimentală a ofertei (Of) şi volumul cererii (C) pentru produsul în cauză. veniturile în comert. rentabilitatea activitãtii comerciale. eficienta socialã a comertului. factorii care influentezã mãrimea si dinamica cheltuielilor de circulatie. se pot determina o serie de indicatori care să cuantifice această eficienŃă. Raspuns: Isc = Lista subliectelor pentru pregătirea în vederea evaluării finale 1. Cu toate acestea.• alte elemente ce Ńin de unele condiŃii ale pieŃei. rentabilitatea activitãtii comerciale. Este destul de dificil de cuantificat eficienŃa socială a comerŃului. cuprinzând trei componente. Conceptul de comerŃ. Raspuns: Nche = • Scrieti formula de calcul a ratei rentabilitatii activitatii comerciale. TESTE GRILA • Scrieti formula de calcul a indicatorului “nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie. calculat ca raport între numărul de cumpărători satisfăcuŃi de serviciile comerciale (Cs) şi totalul cumpărătorilor c) timpul cheltuit de cumpărători pentru achiziŃionarea mărfurilor.

Conceptul de serviciu comercial 37. ComerŃul integrat 18. rolul şi importanŃa cooperaŃiei de consum în etapa actuală 43. formele şi funcŃiile distribuŃiei 8. Rolul. Rolul economic al comerŃului cu ridicata 20. ParticularităŃile distribuŃiei serviciilor 13. ComerŃul stabil 28. Baza tehnico-materială a sectorului de alimentaŃie publică 34. NoŃiunea de comerŃ electronic. Locul serviciilor comerciale în cadrul comerŃului actual 39. Conceptul de canal de distribuŃie. Progresul tehnic în comerŃ 56 . TendinŃe în evoluŃia comerŃului cu amănuntul 27. TendinŃe în dezvoltarea serviciilor comerciale 41. Rolul şi funcŃiile comerŃului 3. Principiile cooperatiste 44. Principalele restricŃii privind desfăşurarea de activităŃi comerciale 5. ConŃinutul activităŃii de comerŃ cu ridicata 19. Firma comercială. Tipologia activităŃii comerciale cu ridicata 22. ComerŃul mobil 29. Tipologia canalelor de distribuŃie 10. Sfera sa de cuprindere 46. Sistemul de organizare a cooperaŃiei de consum 45. ComerŃul independent 16. Tipologia unităŃilor de alimentaŃie publică 33. Conceptul şi importanŃa alimentaŃiei publice 31. Rolul şi funcŃiile comerŃului cu amănuntul 25. Conceptul de bază tehnico-materială a comerŃului 50. ComerŃul fără magazine 30. Sectorizarea activităŃii comerciale cu amănuntul 26. Conceptul şi conŃinutul comerŃului cu amănuntul 24. ParticularităŃile distribuŃiei produselor agricole 12. MutaŃii şi orientări în organizarea şi modernizarea activităŃii de alimentaŃie publică 36. ObligaŃiile şi prerogativele comerciantului 6. Avantajele şi dezavantajele comerŃului electronic faŃă de comerŃul clasic 47. MutaŃii în organizarea şi desfăşurarea activităŃii cooperaŃiei de consum 42. TendinŃe în evoluŃia comerŃului cu ridicata 23. Baza tehnico-materială a comerŃului cu ridicata 52. FuncŃiile comerŃului cu ridicata 21. ComerŃul electronic în România 49. Baza tehnico-materială a comerŃului cu amănuntul 51. Concept şi tipologie 15. Conceptul şi conŃinutul distribuŃiei 7. Progresul tehnic în activitatea de alimentaŃie publică 35. ComerŃul electronic prin Internet 48. Organizarea activităŃii de alimentaŃie publică 32.2. NoŃiunea de act de comerŃ 4. Caracteristicile serviciilor comerciale 38. ConŃinutul. Principiile organizării activităŃii comerciale 14. ComerŃul asociat 17. ParticularităŃile distribuŃiei bunurilor de consum 11. Tipologia serviciilor comerciale 40. Dimensiunile acestuia 9.

Productivitatea muncii în comerŃ 55. ConŃinutul relaŃiilor comerŃului cu consumatorii 61. ConŃinutul şi natura preŃurilor din comerŃ 81. Conceptul de consum. ConŃinutul şi formele acesteia 79. Cadrul legislativ privind protecŃia consumatorilor în România 64. Veniturile şi cheltuielile în comerŃ 68. Caracteristicile procesului de muncă în comerŃ 54. Structura câmpului său de acŃiune 62. ConŃinutul şi indicatorii rentabilităŃii activităŃii comerciale 70. Tipurile de preŃuri practicate în comerŃ 82. Implicarea puterii publice în protecŃia consumatorilor 63. Indicatorii cheltuielilor de circulaŃie 69. RelaŃiile comerŃului cu producătorii 59. Formele relaŃiilor comerŃului cu producătorii 60. PiaŃa bunurilor şi serviciilor – componentă de bază a pieŃei globale 74. Calculul eficienŃei economice în comerŃ 67. ConŃinutul şi formele acesteia 80. Politica financiară în comerŃ 58. EficienŃa socială a comerŃului 72. AgenŃii economici care activează în cadrul pieŃei 76. Structura acestuia 77. Conceptul de protecŃie a consumatorilor. Conceptul de cerere de mărfuri. ConŃinutul şi structura pieŃei bunurilor şi serviciilor 75. Patrimoniul agenŃilor economici în comerŃ 56.53. Stabilirea strategiilor de preŃ în domeniul comerŃului 83. Resursele financiare din comerŃ 57. Cadrul instituŃional privind protecŃia consumatorilor în România 65. Comportamentul de consum 78. Conceptul de ofertă de mărfuri. Căile de creştere a eficienŃei activităŃii comerciale 73. Rolul stocurilor în activitatea comercianŃilor 57 . Rolul şi obiectivele politicii de aprovizionare cu mărfuri în comerŃ 84. Conceptul şi conŃinutul eficienŃei activităŃii comerciale 66. Factorii care determină mărimea profitului în comerŃ 71.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful