.....-------------_ Referenti."(<i!tiintifici~ , - -RA~AN MApA Prof . dr. ing. Teodor BICA . M' prof. dr. mg. arm Lucrarea SCHIMBA.

TOARE DE cALDURA, redactata in doua volume, este destinata in primul rand proiectantilor ~i cercetatorilor de la RAAL BISTRITA dar poate fi utilizata de Lucrarea a fost elaboraU'i: DanielOSTOIA . DaniHi.IORGA, ~. r. '.. IHON Cap. I - prof. dr. mg. LAZA conf dr. ing. LIVlUM ing loan , . Cap. 11- con.f d r.jna. Mihal NAGI Cap. III + Anexe - prof. dr. mg.
1 ding

proiectantii de schimbatoare de caldura ~i studentii

de Ia

Facultatile de mecanica sau Facultatile de instalatii, eei ce se specializeaza in utilaje termice, instalatii termice, autovehicule rutiere, etc. Lucrarea a putut fi elaborata datorita climatu!ui de studiu ~i cercetare

stiintifica existent in Intreprinderea RAAL Bistrita si datorita colaborarii intreprinderii cu Departamentul de Masini Mecanice, Tehnologii ~i Transporturi, Facultatea de

Coperta: Dan NITU

Mecanica, Universitatea Politehniea din Tirnisoara ~i are la baza prelegerile autorilor la RAAL Bistrita, 'in anul 2006, in cadrul Cursului Postuniversitar de "Schimbatoare de cal dura". Autorii rnultumesc pe aceasta cale tuturor colaboratorilor de la Universitatea Politehnica din Timisoara si de la intreprinderea RAAL Bistrita, precum ~i

referentilor d-lui prof.dr.ing, BICA MARIN de la Universitatea Craiova si d-Iui B'bliotecii
1
¥ ¥

Descrierea

Schimbatoare de cal~ura 2006 _ Timi~oara: Mrrton, loan Laza .....

CIP a

. 1 a Romaniei N atlOna e I Mihai Nagi, Danila Iorga.

prof. dr. ing.

MADARASAN

TEODOR de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, care au lecturat manuscrisurile, pentru observatiile si

pentru atentia deosebita sugestiile facute.

Cll

~~hN
.'

(10) 973-52-0000-7 -8 ISBN (13) 978-973-.5~-0?OOmica fluidelor, transfer C1, dina Vol 1·Agenti tcrml 2006 masa ~i caldura, Bibliogr. 001 5
¥ • •

de

Timisoara, noiembrie, 2006

i~~~~~t~;3~52-0001-5 g~~

AUTORII

1. Nagi, Mihai _ n. lorga, Dalllia Ill. Laza, loan 621.565.931.95

.......--------------Schimbatoare de caldura, Vall a .5

CUPRINS
Abstract The paper is dedicated to the design and research engineers from RAAL SA Bistrita. The paper could came out thanks to RAAL's scientific research climate and thanks to RAAL's cooperation with the Mechanical Faculty of the Technical University from Timisoara, and it's based on more than 25 years of experience of the authors in this area. The paper is looking for the design engineer to have knowledge in order to design heat exchangers. and systems of heat exchangers, with requested working parameters, high economical efficiency, simple constructive solutions, low size and weight compact product. Giving that the heat exchangers designing is a complex procedure that incorporates several physics fields, the book has two volumes. The first volume give us an introduction into: Thermal Agents -describing and analyze the most widespread thermal agents (water steam, water, .... vater/glycol mixture, oils, other liquids. air. combustion gases, melted salts mixture); Fluid Dynamics -describing the fluids flow, thermal transformations of fluids, and other processes of interest, and closes with Heat and Mass Transfer subject, describing the heat and mass transfer problems, preparing the reader for the second volume of this book The second volume of this book deals with "Calculation, Construction and Testing of Heat Exchangers" -here the factors that influence the thermal transfer are presented, and there is a insistence on the calculation of the the heat transfer in the heat exchangers, coefficients of the thermal transfer, the efficiency of the apparatus and the pressure losses calculation. The next chapters of this volume discuss about "Vehiculation and Air conditioning systems ", describing some of the heat exchangers systems. And in the last chapter "Measuring and control equipment" are discuss, giving the reader an knowledge and recommendation of the equipment's used in controlling and measurements of the heat exchangers performances.
Principalele simboluri utiliz t Prefata ae 1. AGENT! TERl\-lICr 1.1. NOfiuni de ~aza. Unitafi de misura 1.1. 1. Ullltap de masura 1.1.2. Masurarea temperaturii 1.1.3. Masurarea presiunii 1.2. Starea termodinamica 1.2. 1. Sisteme termodinamice 1.2.2. Manmi de stare 1.2.3. Faze ~i substan~e pure 1.2.4. Ecuatm termica de stare 13. PrinCipiiJe termodinamicii 1.3.1. Principiu1 zero a1 tennadm' 9 11 13 13 13 18 23

26
26 28 ' ..

29 31
34 34
35

nmul P~CIPlU a1 tennodinamicii 1.3.2.1. Teoria cmenca a materiei Energie, dHdura si Iucru rnecanic .. 2.3. Lueru meeanic 1.3.2.4. EntaIpia 1.3.2 5 FonnuIan 1 . 1 3 2'6' E . a e prlll1ului prineipiu . . . . xpnmarea mat . 1.3.2.7. Exprimarea mat::~CIi pentru s~teme inchise 1.3.2.8. Proeese stational' ~apentru SIsteme desehise 1.4. Ecuatia caloric;} d e m sisteme desehise e 1.4.] . gazelor ::a:: . Capacitap termice masice

1.3.2. p

.

'.

.

anucll

:.;.2.2.

35

37 39
43 43 44 45

Cazu]

t

0

Timisoara, Novembre, 2006

Authors

.. Gaze reale 1.7.1. Vapon, Vaporizare D' 172 A J • Iagrama p-v ." ern umed 1.8. Arderea combustibililor ] .8.1. Cazul arderii c rub ibilil 1 "'1 ""0_.. 1 __ .3 .. 0 usn I or solizi ~i Iichizi
--1__ ~'1 ',.,

162 E . .J e ~I IreversJbIle 1"6'3' E nuntar_ea p~mcIpiului aI doilea al tennodinami .. 1 7 . . . ntropna. Dlagrama entropiel1 ell

1 5 1.4.2. Cazul gazului perfect • • Gaze perfecte. Transformari si ] .5.1. Legile gazului perfect mple ale gazelor perfecte 1.5.2. Amestecuri de gaze 1.5.3. Transforman' 1 154 T 11 . simp e ale gaze lor perfecte 1'5'5' C~anl orman (procese) cic1iee S ." Ie ul Camot 1.6. Principiul aJ doilea al doilea al termodina ... 1.6.1. Proeese reversibil " .. DllCIl

47 47 47
49

53
53 55

57
66 70

74 74
76

77 89 89
100 112 112

pag.

6

Schimbiitoare de caldura. Vol! 2.6.3. Fenomenul de cavitatie 2.6.4. Lovitura de berbee in conducte 'f3.TRANSFER DE CALDURA ~I MASA 3.1. Notiuni eIementare 3.2. Csmpul de temperatura "'I 3.3. Conductia termica 3.3.1. Legea lui Fourier 3.3.2. Ecuatia generala diferentiala a conductivitatii termice 3.3.3. Conductia in regim stationar, tarA surse interne de caldura 3.4. Convectia termica 3.4.1. Generali tati 3.4.2. Elemente de baza ale convectiei termice 3.4.3. Legea lui Newton 3.4.4. Metodele de detenninare ale eoeficientului de convectie 3.4.5. Convectia libera ' 3.4.6. Convectia fortata i 3.5. Radialia termtca 3.5.1. Generalitati. definitii 3.5.2. Legile fundamentale ale radiatiei tennice 3.5.3. Sehimbul de caldura prin radiatie intre doua suprafete paralele 3.5.4. EfectuI paravanelor asupra schimbului de caldura prin radiatii tennie ;( 3.6. Procese compIexe de transfer terrnic 3.6.1. Transfer termie total prin pereti despartitori cu geometrie simpla 3.6.2. Tansfer de cal dura printr-un perete despartitor nervurat 3.6.3. Randamentul nervurilor 3.6.4. Analiza coeficientului total de transfer termic 3.7.Vaporizarea

pag. 7

Schimbatoare de caldura, Vol I 1.8.3. Calculu1 coeficientului de exces de aer cu ajutoml componentelor gazelor de ardere d interna Racirea intermediarA 1.9. Supralimentarea motoarelor cu ar ~re . 1.9.1. Generalita1i. Avantaje. C1asl?d'1Il .. 1.9.2. Moduri de realizare a suprahmm~tarn .' limentat 1.9.3. Diagrarna indicata a motoarelor m patru timpi supra 118 119 119 123 126 129 137 137

201
202

203
203 205 206 206 206

1.10: s'istemul de racire al motoarelor ell ardere m ern

1 9 4 Racirea intermediara

lnt

a

1.10.1. Necesitatea racirii motoarelor .' 2 Schema unui sistemde racire cu hC~ld. 1• 10•• • K' 1chid 1.10 .3. Constructia sistemu1uI de racire CU I 1.10.4. Sistemul de racue cu aer . Comparatie'intre sisteme1e de racire . 1. 10 .. 5 t· . t' tenmci 1 11 Fluide incompresibile tolosite ea agen 1 d . 1.11.1. Agenti termici pe~tru schimbatoare de cal ura 1.11.2. Apa ca agent terrruc 1.11.3. Amestecul apa-antigel 1.11.4. Uleiul ca agent teIilllC 2 DINAMICA FLUIDELOR . 2.1. Fluidele ca purtatori de energie 2.1.1. Marimile de stare 2 1 2 Vascozitatea fluidelor . 2·.1:3·.Capacitate termieri masica, caldura specific a 2.2. Curgerea fluidelor 2.2.1.Regimuri de curgere 2.2.2. Stratu1 limita 2.2.3. Viteza medie 2.2.4. Diametrul echivalent 2.2.5. Ecualia de continuitate 22 .. Ecuatia mi~carii . . 6. 1 . orllor 2.3. Curgerea adiabaticii. a gaze or ~l vap 2.3.1. Viteza de curgere teoretica 2.3.2. Viteza sunetului 2.4. Ajutajul geometric 2.4.1. Ajutajul convergent . 2.4.2. Ajutajul conv~rg~nt1-~lVergent nt-divergent 1adiverse contrapresiuni 2.4.3. Comportarea aJutaJu Ul converge 2.4.4. Curgerea cu frecare . . 2 5 Curgerea prln canale cu peretl ondul~tl . '2.5.1. Influente caracteristici10r geometrlce 2.5.2. Stratullirnita pe suprafete ondu.late r 2.6. Pierderi de energie la eurge.rea .fiUldelo ? n 1 . Fierderi hidrauliee 10ngltudmale

140 144 149
150

«

209
218 218 220 223 227 229 235 239 239 242 247 248 252 253 257 262 268 270 270 271 274 274 275 275 276 280

151 151
152

153
155

163 163 164 168
169 171

171 172 172
173 174 175 176 176 179

3.7.1 Generalitati.definitii
3.7.2. Curba de vaporizare 3.7.3. Sisteme de transrniterea energiei tennice 1avaporizare, 3.7.4. Calculul coeficientului de transfer tennie la vaporizare 3.8 Condensarea 3.8.1. Consideratii generale 3.8.2. Condensarea peliculara 3.8.3. Influenta vitezei vaporilor asupra transferului tennic la condensarea peliculara 3.8.4. Intensificarea transferului terrnic la condensare 3.8.5. Condensarea amestecurilor de vapori cu gaze necondensabile 3.9. Schlmbul de substanta 3 .9.1 Generalitati. . 3.9.2. Evaporarea 3.10. Transmiterea energiei termice prin corpuri cu surse lnter=- <i" caldura Anexe

181
181

184
189

282
282

190 191 191 194 196 196
199

283 283 283
286
')Q')

D e ex E eN c Ex E F g I k -forta -acceleratia gravitationala -ental pia masica -entalpia -coeficientul de transfer termic total -lungimea. suprafata -capacitate termica masica medie -fluxul capacitatii termice capacitate termica rnolara capacitate terrnica masica -constanta de radiatie a corpului negru -capacitate termica masica la presiune constanta -capacitate termica masica la volum constant -diametru -diametrul echivalent -coeficientul de difuziune -energie masica -exergie masica -energie -exergre -putere emisiva C eM cp cv D.Schimbatoare de ciildurii. dimensiunea caracteristica -lucru rnecanic masic -lucru mecanic omasa -debitul masic -exponentul politropic -cantitatea de substanta -presiunea -presiunea barometrica -presiunea dinamica -densitatea fluxului tennic -constanta general a a gazelor 1. 9 PRINCIPALELE SIMBOLURI UTILIZATE a A.d d. L 1 L rn m n n p Pb Pd q RMsau R .S ell II~ [m%J [m2] [J/kgK [W/K] [J/kmolK] [J/kgK] [W/m2K4] [J/kgK] [j/kgK] em] em] [rnvs] [J/kg] [J/kg] [J] [J] [W/m2] [N] [rn/s'] [J/kg] [J] [W/m2K] em] [J/kg] [J] [kg] [kg/s] [kmol] [N/m2] [N/m2] [N/m2] [W/m2] [J/moIK] -difuzivitatea termica -aria. Vol I pag.

acolo unde se utilizeaza aparate asemanatoare. Transferul de caldura si forma aparatului este influentata de un numar foarte mare de factori. la RAAL Bistrita. Lucrarea de fata sa axeaza pe cercetarea si proiectarea reeuperatoarelor compacte realizate din aluminiu. proeese combinate complexe. dar la instalatiile mobile se pune problema unor aparate eu volum redus ~i eu suprafete de transfer terrnic cat mai mari. solidificare. [m'] [3 8 y E 11 111 A v p t X . Apoi se studiaza sistemele de vehiculare si climatizare precum si notiuni legate de echipamentele de masura ~i control. Din cauza numarului mare de factori care influenteaza transferul tennic. In cazul instalatiilor fixe marimea aparatului nu este totdeauna un factor de prim ordin. dinamiea fluidelor si fenomenele legate de transferuI de caldura si de masa. calculul caderilor de presiune.10 Schimbiitoare de caldura. fiecare volum avand trei capitole distincte. Vol I pag. date care apoi sa fie utilizate In proiectare. sunt prezentate ecuatiile de baza ale schimbatoarelor de caldura. normala -volumul masic -volumul -viteza -coeficientul de transfer tennic -coeficientul de dilatare Iiniara -grosimea -coeficientul de dilatare volumica -coeficientul de emisie -vascozitatea dinarnica -randament tennic -conductivitatea termica -vascozitatea cinematics -masa specifics -timpul -exponent adiabatic PREFATA Schimbatoarele de caldura sunt utilaje tennice in care energia termica se transmite intre doua sau mai multe medii fluide. in laborator pe standuri de proba.Schimbiitoare de ciildurii. utilizate in principalla motoare eu ardere intern a. In primul volum se trateaza agentii termiei. In finalul ambelor volume sunt prezentate tabele si diagrame ce au menirea de a ajuta proiectantii la rezolvarea concreta a problemelor de cercetare-proiectare. In volumul doi se detaliaza calculul si constructia schimbatoarelor de caldura in general. Diversitatea tipurilor constructive impune cercetari particulare. nu sa reusit sa se ajunga la 0 rezolvare teoretica a acestor aparate. cu posibilitati destul de bune pentru generalizarea datelor experimentale. compresoare ~i alte utilaje termice. Ele pot functiona in instalatiile industriale ca utilaje principale sau ca utilaje secundare. care au temperaturi diferite. aceasta fiind deja 0 conditie de baza in proiectarea lor. Vol [ pag. metodele de incercare pe standuri de proba ~i generalizarea rezultatelor. etc. Conc1uziile si relatiile pot fi adaptate si in alte domenii de activitate. condensare. de aici rezulta 0 mare diversitate a tipurilor constructive de aparate.11 Q Q S s S t T TN v V w a [J] [W] [JIK] [J/kgK] [0C] [K] [K] [m3/kg] [rrr'] [m/s] [W/m2 K] [11K] [m] [11K] [-] [kg/ms] [-] [W/mK] [m2/s] [kg/m'] [s] -energia termica (caldura) -fluxul tennic -entropie -entropie masica -sectiunea -temperatura (in grade Celsius) -temperatura absoluta -temperatura in starea fizica. in aceste aparate se pot desfasura diverse procese termice: vaporizare. Lucrarea este conceputa in doua volume.

1.. unitatile de masura alese pentru marirnile fundamentale se numesc unitati fundamentale.. de masura In tehnica exista doua tipuri de unitati de rnasura.. NOTIUNI DE BAZA.81m1s1 (mai exact acceleratia gravitationala standard este de 9.metrul [m] -pentru masa (rnj.. b)Marimi derivate: sunt cele care se definesc prin relatii de Iegatura cu alte marimi. kelvin (K) Forta in sistemul tehnic este marime fundamentals [kgf] si reprezinta forta care irnprima masei de 1 kg 0 acceleratie de 9...1. 13 CAPITOLULI AGENTI TERMICI PENTRU SCHIMBATOARE DE CAL DURA 1..I). Sisternul de unitati de masura legal si obligatoriu ln Romania este Sistemul International uniUiti(S. metrul [m] -pentru forta (F). 1.p.. kelvin [K] -pentru intensitatea luminoasa (L)..candela [cd] Au fost adoptate la Conferinta generals de marimi ~i greutati din anul 1960 la Paris. ". . Unltati.80665m1s2). greutatea prototipului de masa de lkg. kilogram forta [kgf] -pentru timp (r).kilogramul [kg] -pentru timp (rj.unitatile de masura ale rnarimilor derivate se numesc unitati derivate si se stabilesc din ecuatiile de dependents ale rnarimilor respective.. nn. -pentru lungime (I). 1kgf= 1kg9. UNITATI DE MASURA 1.Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag. Totalitatea unitatilor fundamentale ~i derivate formeaza un sistem de unitati. Unitatile fundamentale ale acestui sistem sunt alese in mod conventional: -pentru lungime (I)..1."t.secunda [s] -pentru intensitatea curentului electric (Ij.. Pana la introducerea sistemului international s-a folosit sistemul tehnic de unitati (MKFS).81 mlsl (1.pl"..1) adica s-a ales drept unitate de forta.. in cnnnitiil".. secunda [sJ -pentru temperatura (T). dupa marimile pe care le reprezinta si anume: a)Marimi fundamentale:care nu sunt definite prin relatii de legatura eu alte marimi.amperul [A] -pentru temperatura termodinamica (T).

81J (1.0.3=1.81 N I l)Presiunea p in SI : p=F/S= IN/l rrr' [N/m2] In sistemul tehnic p=E'Ss=lkgf/m" [kgf/rn"] Fiind prea mici se folosesc respectiv : ( 1. T[K]=t [°C)+273.Ll.::: 10 5 Pa (1.16 ---1* -----------------.8ltnls2.5°C la 15.13) L=P'I=lN'Im=INm=lJ (Joule) (1.02 at Alte unitati practice pentru presiune: 1 Torr.01 94at.1) rezulta corespondenta dintre unitatile de rnasura din cele doua sisteme lkgf s2/m=9.5) Rezulta relatiile intre temperaturi: WC]= 4 WR] 5 sau WR]=5' WC] care pleaca 4 (l. t)=ooR si t2=800R la scara Reaurnur [OR).15 °C 100 -----.. La fel pentru l mm H20: p= pa'g'h=1 000kg/m3• 9.981·10 N/m2=O.81N/m2=9.milimetru coloana apa lmm H20 I Torr e presiunea exercitata de 0 coloana de mercur cu inaltimea de lmm la 0 temperatura de O°e.Pe langa acestea se foloseste ~i gradu1 Celsius[°C).14) In fostul sistem tehnic : L=F-l=lkgf1 m=lkgfm 1kgfu1=9.8 lkg ·m/s2=9. *temperatura minima a iernii si temperatura corpului uman t=O" Fsi t2=IOO°F la scara Fahrenheit [OP].01 273.4) Din (1.densitatea mercurului.SoC la presiunea de 760 Torr.3) Forta in S.8INm=9. Compararea sciirilor de temperatura 3)Energia(E) se exprima in: si formele ei de transmitere lucrul mecanic(L) si caldura(Q) (1.3 N/m2 Imm H20=9. t[=O°C si t2=100°C la scara Celsius [oCJ. 11) (1.52 -459.4) :::::} kgf=9.2) m=F/a .3N/m2 Pm=1 3596kg/m3.9) 1bar=1I0.. punctul de fierberc al apei (1.8Ikg (1.~-------------------------- --------- Ibar = 10 Pa-Pascal 5 -2 N m . o -273.:11 ~ < 'i T L o .S) Iat=l kgf/crrf=I 04kgf/m2=9.1/101m=9.013'105 Pa 2)Temperatura T: se mascara in kelvin [K].Sl·1 04 N/m2 5 lat=O. De altfel scarile empirice de temperatura sunt mai multe in functie de punctele fixe adoptate: *punctul de topite al ghetii si punctul de fierbere al apei la presiunea atmosferica normala.1) si (1. Pentru energia terrnica sub forma de caldura se foloseste ~i In SI 0 unitate tolerata calaria de 15 grade (cal 15°C) care reprezinta caldura necesara unui gram de apa sa-si majoreze temperatura de la 14.15 (1.81 Pa 5 Atmosfera fizica: latm=760Torr=760'133. Rezulta ca pentru punctele fixe adoptate la scara Celsius coresmmd punctul al apei triplu 273.. este 0 marime derivata: Fs=ma -[F]=lkg·I m/s=kg-m/s=f N (1.153 (1. P=Pm·g·h=13596kglm3 ·9.7) K 373.15 -2J8.[m]= [F]I[a]=[kgf /m/s'] deci unitatea de masa este [Ikgf s2/m] Din (1.6) (1. socotita de la zero absolut si se mai numeste scara absoluta a gazului real. atmosfera fizica 1 atm .981 bar (1.15) alta unitate practica este 1kWh (kilowattora).981at =1 .I.10) Scara Kelvin este scara de temperatura a gazului real.12) de la WC)=(5/9)'(WF]-32) sau WF]=(915)-WCJ+32 Mai exista si scara Rankine asociate scarii Fahrenheit zero absolut.Agenti termici pentru schimbdtoare de caldurd pag·14 Agent! termici pentru schimbdtoare de ciildura pag.8IN/m2 Deci: l mm Hg = ITorr= 133.::::1 . Prin masuratori s-a gasit: r 1 1 £\ lla~~ °=.Slmls2 ·1I103m=133.67 Fig.013'10 N/m2""1.15 ---I~~-------------------------punctul de inghet al apei o 32 zero absolut .

In cazul materialelor cu eonductivitate electric a scazuta conductivitatea termica este realizata prin vibratiile elastice ale ionilor din reteaua structurala. vibratii carora Ii se asociaza niste particule fictive numite fononi (gazul fononic).SJ Pentru aplicati tehnice se considers: lkcal=41S6J definita (1. 17 in tehniea se foloseste mult kiloealoria internationals (kcaIIT) conventional prin relatia: 1kcal-= 1I860kWh IkWh=860kcallT IW=1J/s Dezvoltand (1. temperatura si In cazul gazelor si de presiune. ' y.19) 4)Puterea (P) 5i fluxul termic (Q) . Conductivitatea (conductibilitate) termica A: este 0 marime derivata care "in sistemul 81 se mascara In [W/mK] iar in vechiul sistem tehnic se mascara 'in [kcal/mhK] 1[kcallh]=4.9 10-12 9 6 3 2 J.:::: A electric caci Afononie « Aelectric.este raportul dintre energie ~i timp p =IJlls=IW(Watt) r deci IJ=lWs =- E (1. de densitate.163 [W] rezulta ca: 1[kcal/mhK]= 1. IS55·1 03 J/3600s= 1. b depinde de gaz.:::: A fononie caci A fononic » Aelectric. A=A(p. la 0 cadere de temperatura de 1K.nrintr-o Q .22) In sistemul tehnie: P = E =lkgfml1s t Unitatea practica este un cal putere.se exprima in functie de p si 1.3 10-6 10.24 ·10 -3 1+ 2.163 [W ImK] Se stie cii in cazul transmiterii caldurii prin conductie transmis intre doua suprafete izolate cu temperaturi diferite pe directia n (normalal.1.t n 10 [( = 2.63 . La metale A. de temperatura.:. dar similitudinea nu e completa. = 13. deci A == Aelectric + A fononic..2 10.17) (LIS) dQ =-A(Ot/an)·d8[W] sau densitatea fluxului q=dQ IdS= -A·(at/an) [Wzrrr'] Factorul de proportionalitate A se numeste conductivitate termica si este 0 proprietate intrinseca a corpurilor care depind de substanta iar pentru acelasi corp depid de strucura sa.[ 10. Gazele fiind izotrope nu au lacune in structure si eoeficientul conduetivitate termica A. cu a) Conductivitatea termica la gaze-in general A depinde de substanta care este alcatuit corpul.20) (1.exists si alte relatii in literatura pentru calculul lui A la gaze (de exemplu 'in functie de viscozitatea zz. Conductivitatea termica A care are la baza gazul fononic variaza invers proportional cu temperatura.251]ci9 Y -5) sau A=1/3·o·w -l-c.5W Cand unitatile sunt prea mari sau prea mici pentru 0 marime se introduc multipli zecimali ai acestora cu prefixe standardizate (tabelul 1. 17) avem : IkcallT=(1/860)(1000WIl)(3600s/1)=4186. AOeonductivitate la DC Pentru aer: A.16 Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag. In cazul corpurilor solide coductivitatea termica este datorata atat fluxului de electroni cit si gazului fononie. omogenitatea materialului etc.C exponent adiabatic A==0.t) iar pentru calculul aproximativ se poate serie in functie temperatura. 'r T "'\IT • - 1 [ - W] mK P Pentru hidrogen: A.101 + 124· . umiditate..10-3 1 + 27~1O-4T 1+-. stare de agregare de presiune.Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildurii pag. cu La nemetale A. de de de de (1. 4 r. A=Ao(l+bt) . lCP=75kgfmls=75· 9. Din ecuatia de definitie anterioara conductivitatea terrnica rezulta ca este egala cu fluxul termic transmis prin grosimea de 1metru a unui corp.# T Pentru amestecuri de gaze A==1: u i·Ai U i-participatiile volumice De observat ca de regula A creste cu temperatura la gaze.) Tabelulll Prefix Tera Giga Mega kilo hecto deca 8imbol/F actor T G M k h da 10 10 10 10 12 Prefix deci centi mili micro nano pico SimbollFactor d c m 10.21) (1..SlNmls=735. S-a observat ca intre conductivitatea termica ~i cea electrica exista relatii de legatura astfel ca materialele care au conductivitate electrica ridicata bazata pe fluxul de electroni au ~i conductivitate termica ridicata.

Masurarea temperaturii Se face cu: a)termometre cu lichid: mercur (-35 .. c)termometre eu rezistenta electrica (-190 .4 ·lQ-4t (W/mK) Materiale izolante:-au aceasta proprietate atit datorita materialului cit porozitatilor pe care Ie contin mai ales daca sunt umplute eu aer sau ell alte gaze.310 . Materiale refractare:-sunt rezistente la ternperaturi ridicate peste 800 DC si pot fi metalice ~i nemetalice. O°C: Rt=Rot 1+at+bF+c(t-1 00)3) -in domeniul O . Materiale de constructie: betoane. p[kg/m"]. 630°C: Rt= Ro(1 +at+bt-) Rt-rezistenta conductomlui la temperatura tOC Ro-rezistenta conductomlui la temperatura O°C a...meni.densitate. presiuni eu temperatura a corpului termometric (mercur.umiditate etc. inregistratoare sau de comanda. 2. 0. respectiv la uleiuri scade de altfel in eazul lichidelor nu se poate da 0 regula precisa de exemplu pentru apa pe curba de saturatie Ie la inceput creste pana la 210°C si apoi scade eu temperatura pe cand pentru apa la presiune normal a creste cu temperatura. Pot avea origine organics sau anorganica. 3 4 caramida rosie 1 = 0.la fel ~i aliajele depinzind de metalele din aliaj.2.5: 1: 2: 5 sau chiar -in dorneniul 190 .24) Ie 1.bachelita...Cu.. de exemplu: pentru -dupa 5 10 min pentru aer sau gaze in rniscare -dupa 10 20 min pentru aer sau gaze in repaus -dupa 5 10 sec pentru lichide in miscare -dupa 10 20 sec pentru lichide in repaus b)termometre manometrice dO. Ca precizie:-termometru de la laborator cu diviziuni de 0.5 si 1°C -tprml'lmf'trf' de exnloataretindustriale) cu diviziuni de 0. Materiale diverse: -pot fi cele necuprinse anterior ca:sticla.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura tos. fier tehnic 46-58.pietre etc. 70)OC. 600°C in diferite aparate indicatoare. 25) "C. In acest caz conductivitatea termica se datoreste fononilor si in acest caz Ie variaza cu temperatura si anume creste cu temperatura [12].grafit.Nichel 93 .nisip. incalzitoare electriee sau de aer etc)..2... pentan(-120 .portelan.1.Mg) 165 . c)Conductivitate termica Ie pentru solide Substantele solide au conductivitatea foarte diferita de aceea s-a admis 0 impartire pe grupe: l)Metale ~i aliaje 2)N emetale: -materiale refractare -materiale izolante -materiale sintetice -materiale de constructi -materiale diverse Metalele si aliajele au cele mai bune proprietati pentru transferul de caldura prin conductivitate termica.l?r este variatia alcol metrhc)care se afla dilatarea lichidului din 1.2 4 si roata dintata 5 pe care cu domeniu de masurare -200 .1 . +800) °C..placi. alcool etilic(-110 .artificiale sau naturale.5 etc ..modul de fabricatie.piatra de cazan 2 Fig. Bronz 60...7 + 0.ts Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii Temperatura nu esteindicata instantaneu ci: ros.l[m] b)Conductivitatea termidi la lichide:in acest caz legaturile interatomice sunt mult mai slabe decat la solide permitind oscilatii libere ale ionilor in pozitiile de echilibru. 1. Termometru manometric Capatul liber al lui 3 avand 0 forta suficenta aceste termornetre se folosesc pentru reglarea temperaturii in incinte(frigorifice.c-coeficienn ce depind de natura materialulut conductor .. [13] la apa ~i apoi seade. w[mJs].. 100) DC. 630) rezistentei electrice a unui conductor cu temperatura: °C se bazeaza pe variatia (1. 10-4 t $1 (W/mK) iar pentru samota 1= 0. Prin si 3 capatul liber al tubului 3 se ridica antrenind sectoml este acul indicator 6. Coeficientul depinde de structura.80 .. Oural(Al.23 ) (1.pamint. in rezervoml l. toluen (.scara fiind etalonata direct in DC.b.0. l-parcursul liber mediu al moleculelor cv[J/kgK].46 + 2.t» w-viteza medie a moleculelor..56 ..tubul capilar 2 si tubul elastic 3.i ale tehnicii ca Pnnclpml. procentele de participare (W IrnK) Aur .

e-constante de material de care depinde tensiunea electromotoare E A B Fig... '...3S K. ..350°C 26 .9 Cromel-Constantan Platin-PIatin Rhodiu rl.b..81. Termometru cu rezlstentii Elementul sensibil este 0 rezistenta 1 din platina cupru sau niche I eu rezistenta fixa 100 ohm la O°C infasurata pe un cilindru de cuart sau alt material izolator si totul introdus intr-un tub protector. 1300°C 100... Principalele termocupluri sunt redate in contmuare: Tabelul12 Perechea de Domeniul de Sensibilitate Observalii Conductori temperaturi Co .: . . dar se poate realiza 0 baterie de diferiti termistori care ocupa un domeniu Iarg de temperatura. 3. Tennocuplul consta dintr-o pereche de conductori din doua metale diferite A ~i B sudate la unul din capete I.a doi conductori de legatura din cupru la (punctele 3 ~i 4). 1500 IS .. tensiune care variaza dupa o lege de forma: E=a+bHce (1.:.60 relativ preeizie redusa preeizie eu atit mai mare cu cit fireIe sunt mal omogene Ia temp.900° C 0....T Cromel-Alumel 200-100°C 0.20 3 C 5 4 D Fig.77 0. stabilitate sensibilitate mare Ia temp.n .800°C -200 . Conec~ar~a insin:'mentului de masura 5 se poate face fie direct (punctele 2 ~l 2 ) fie pnn mermedl~I ..4S0) °C si se bazeaza pe variatia a rezistentei unoroxizi metalici sinterizati intr-un regim terrnic riguros stabilit..-Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag.. 1...lr.uV/ Fier-Constantan Cupru -Constantan 190.. Pentru ~ evita vanatia temperaturii la extrernitatile libere ale bratelor termocuplului de ~~gula ~eestea se pre1ungese pina in afara zonei influentate de te~pe:at~a su_d~rn eu ajutorul unui cablu de compensatie care nu influenteaza masuratonle caci tensrunea electromotoare nu se schirnba daca nu se modifica temperaturile extremitatilor termocuplului. d)tennoelemente(termocupluri)-permit masurarea temperaturii tn intervale mari motiv pentru care sunt folosite mult In industrie.2} Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura pag.2S) E-tensiune eleetromotoare in [mY] t-temperatura in °C a... in atmosfera controlata (tennistori) sau gennaniu pur pentru temperaturi joase intre 1.63 IS ....4.500 .35 68 . Prin incalzirea acestei sudurii la capetele reci 2' si 2" ia nastere 0 tensiune tennoelectromotoare masurata cu un aparat de masura 5..30 30 .. Termistorii au domeniu limitat de rnasurare a temperaturii. Termocuplu . Tennometrele cu rezistenta electrica pe baza de semiconductori sunt folosite intre (-SO.. Avand dimensiuni foarte mici aeeste instrumente permit rnasurarea aproape punctiforma a temperaturii folosind 0 punte Wheatstone. I..peste lS00°C apare "'1~f"ll1 pr.sub 50°C e mai sensibil ea Pt·PtRh buna..

3. Luneta 1 cu lentila obiectiv 2 ~i diafragrna 3. ~ _ . este astfel reglata incit imaginea vizibila a sursei sa acopere sudura calda 7 iar aceasta sa fie In centrul fondului vizibil. curentul fotoelectric produs este proportional cu fluxul luminos emis de corpul care emite energie.sunt din materiale ceramice si au forma de trunchi de piramida inclinat fata de planul bazei.3500) "C. fig.Pe fiecare se scrie temperatura de inmuiere. instrumentele da masura nu 0 mascara direct. pfma ce devine egala cu luminozitatea obiectului incandescent. deci mascara temperatura la distants si exista doua tipuri: a)pirometre de radiatie totals 600 . 1350°C.ele permit vizualizarea repartitiei temperaturii pe suprafete lagare de masini.) daca e mai mica ca cea atmosferica ~i se mascara cu un vacuumetru.1. ___ _1!'o _ . deci 0 masura a temperaturii acestuia. deci vor masura numai temperaturi peste 700°C(700 .chiulasa motoare!or. 1. pentru aceasta energia ernisa este concentrata cu un receptor 4 de energie de radiatie format din foite de platina inegrite a carer temperatura se mascara cu termocuplul 7 si milivoltmetrul 8.gradul de reducere a luminozitatii este 0 masura a temperaturii. In acest caz intensitatea curentului devine 0 rnasura a temperaturii obiectului....Temperatura cuptorului este al conului al carui virf'prin inmuiere atinge planul bazei.. 1. La unele pirometre receptorul de energie este 0 celula fotoelectrica.Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii pag22 Agen/i termici pentru schimbatoare de caldurii pag·23 e)pirometre de radiatie -sunt utilizate la temperaturi peste 100°C la care contactul direct termometru mediu nu e posibil.1. p)pirometre optice monocromatice (cu radiatie partiala)-principiul de masurare al lor consta in compararea luminozitatii obiectului incandescent (de masurat) cu lurninozitatea unei surse de referinta la 0 anumita Iungime de unda a spectrului vizibil.(fig. ci diferenta dintre presiunea absoluta a sistemului ~i presiunea atmosferica a locului de masura. g)termoculorile-sunt lacuri coloidale care la atingerea unei anumite temperaturi i~i schimba ireversibil culoarea.5b) 11 Energia emisa de uncorp prin radiatie este 0 masura a temperaturii lui. Aceasta diferenta se numeste presiune nanornetrica (Pm) daca presiunea sistemului e mai mare ca cea atrnosferica (fig..2000 si chiar 3500°C dar ~i temperaturi mal mari de -40°C.Masurarea presiunii Cu toate ca in relatiile termodinamice se utilizeaza presiunea absoluta dintun sistem. *se reduce pe cale optics (filtre cenusii) 6 radiatia emisa de corpul incandescent 1 pfma ce luminozitatea lui este egala cu a unui filament de comparatie 5 . Cornparatia luminozitatilor se face pe doua cai: *se modifica luminozitatea unui fir metalic aI unei lampi incalzite electric modificind intensitatea curentului care trece prin el... f)Conuri1e Seger:-se folosesc in industria ceramics 600-2000°C..1.) ~i se mascara cu un nanometru respectiv presiune vacuumetrica (p..6.cu 0 apreciere de ± 5°C si temperaturi intre 40 .5a Observatier-masuratorile cu pirometre sunt relativ subiective.

N _.A=pb. - V V / / / '/_ M . Scara mdsurdri! presiunilor aparatele pentru masurarea presiunii se Dupa principiul de functionare.27) 2 Pb 1 '/ P 1 N .. V V M 'v V V V ...Cand presiunea p se manifesta in tub acesta tinde sa devina circular si tubul se indreapta astfel capatul liber 2 actioneaza sectorul 3 iar acesta actioneaza rotita dintata 4 care se roteste indicand presiunea._.A+Ah.EI arata 0 cand presiunea interioara peste egala cu cea exterioara (Pb)' Se mai pot folosi in locul tubului elastic: membrane. . Manometrele electrice se bazeaza pe variatia rezistentei unor conductoare sub actiune presiunii exterioare sau aparitia unor sarcini electrostatice Ia deformarea unor cristale de cuart..26) (1....B.-. 1. ce~ m~l simplu si precis este manomentul in forma de U pentru masurarea suprapresiunn. Aparate cu lichid (fig 1. Fig. 7. cu ajutorul unui piston incarcat cu greutati.30) P._ . 25 Avem relatiile: ~1 (1. p -g-h (1. ._. .Agenti termici pentru schimblitoare de caldura pag. 'impart in: -aparate cu lichid -aparate cu element elastic -aparate cu piston -aparate electrice .burdufuri deformatia carora sub actiunea presiunii se transmite prin amplificare acului indicator. Acest tub Bourdon mascara presiune relativa fatii de cea atmosferica momentana (Pb).g (1..28) daca A==idem :::::) p=ps. la depresiune h = M'N': din echilibrul hidrostatic in planul MM' se obtine: p + GSUPlinwttarc Fpislon Gp +G1 +G2 +G3 + TID 2 I 4 +G4 (1.. Gpj~IOn Fig 1..29) Manometrele cu tub elastic (Bourdon) se folosesc de la presiuni de cativa zeci de mm col H20 pana la mii de bari. Pe Ianga presiune de asemenea principiu se bazeaza ~i masurarea un or deplasari sau tensiuni mecanice. ._._..' . capsule. Manometru cu lichid Fig. I. Manometru cu tub elastic Manometrul are un tub elastic. 1 curbat si de sectiune eliptica. la supapresmne coloana h=MN. _. forte etc.24 Agenfi termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. p. Manometrele cu piston se bazeaza pe echilibrarea fortelor date de presiunea de masurat intr-un cilindru. depresiunii si a diferentelor de presiune.6. iar celalalt e liber (presiune Pb).7) funtioneaza dupa principiul hidrostatic. turmalina etc (efectul piezoelectric). Lichidul poate fi apa sau mercur. se genereaza astfel 0 tensiune electrica proportional a eu forta (presiunea).Un capat se leaga la r~clplentul de presiune necunoscuta p.

cilindru .Astazi prin caldura se intelege 0 forma de transmitere a energiei.1. 27 1.Sistemul inchis care interactioneaza ell mediul inconjurator doar prin schimb de lueru mecanic.Prin limitele sistemului se vede ca intra si iese abur la parametri diferiti. Exists doua tipuri de sisteme: a) sisteme inehise (gaz in cilindru fig. caldura apare doar in momentul in care energia trece prin limita unui sistem in baza diferentei de temperatura. F· 1. tnamtce 7" • ! Abur spre condensator b y B A b o x ..2. b) sisteme deschise fig. Sistem termodinamic este orice dorim sa luam in studiu de la un gaz intrun cilindru pana la 0 centrala termoelectrica.. Caldura este 0 marime care apare le interactiunea a doua sisteme cu temperaturi diferite. Sisteme termodinamice In termodinamica se studiaza sisteme reprezentate prin corpuri care se pot gasi in interactiune rnecanica sau termica intre ele sau eu mediul ambiant.9• upun de sistemetermodi 19. piston 1.9b sunt acelea care delimiteaza a portiune din spatiu prin care poate sa treaca substanta (turbina cu abur) volume de control. transformarile si utilizarea energiei termiee in tehnica.2. indiferent daca acest studiu are in consecintele sale un caracter tehnic sau nu. Termotehnica este ramura stiintelor tehnice care se ocupa eu producerea. I. I Energie rnecanica :-: Limita sistemului a . -- ----I I I I ~ I .. Termodinarnica deriva din cuvintele grecesti therme (caldura) si dynamics (forta).r Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag·26 Agenli termici pentru schimbdtoare de caldura pag. lara a putea schimba caldura se numeste sistem adiabatic.Prin limitele sale se poate schimba numai energie eu mediul inconjurator. AbUTsupraincalzit 1/ r-----I v Limita sistemului . Un tip special de sistem inchis care nu interactioneaza sub nici a forma cu mediul inconjurator este numit sistem izolat.9a) care contine mereu aceeasi cantitate de substanta deci nu se face sehimb de substanta prin limitele sistemului de aeeea se mai numeste mase de control. STAREA TERMODINAMICA.l. transportul. Termodinamica este parte a stiintelor fizico chimice care se ocupa de studiul energiei termice. Un corp nu poata sa cantina caldura ei doar energie interna.

Daca avem in prezenta mai multe faze. chimica) .l 0) In starea A x = X A .32) matematic arata ca integral a diferentialei unei marimi de stare este independenta de drumul dintre starile extreme.3.2.28 Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·29 1. temperaturii si presiunii 'in toate puntele sistemului. Omogenitatea in structura fizica inseamna ca corpul este in intregime solid. volumul ~i temperatura eare definesc sistemul din punet de vedere termic -marimi caloriee de stare: energie interna. volumul masic si energia masica). In termodinamica se postuleaza ca un sistem izolat ajunge totdeauna dupa un interval de timp in stare de echilibru termodinamic si nu poate iesi niciodata de le sine din aceasta stare.32) Si nu depinde de drumul de legatura dintre A ~i B (a sau b). Faze si substante pure Un eorp omogen din punct de vedere fizic si al cornpozitiei chi mice care reprezinta 0 parte a unui sistem eterogen poarta denumirea de faza (de ex. Tot in categoria lor intra si marimile mecanice (marimile specifice. volumul. deoarece fiecare faza are aceeasi compozitie (hidrogen + oxigen! H20).intr-un sistem format din Q corpuri diferite. o substanta pura este uniforma si invariabila in cornpozitia sa chimica.31 ) fdY = YB . numarul Q_alfazelor care se pot gasi simultan in echilibru termodinamie este: ~:Sa+2 (1. 1. Deserierea unui sistem prin marimile de stare este posibila cand sistemul este in echilibru termodinamie. Conditiile de echilibru ale unui sistem multifazic sunt precizate de regula fazelor a lui Gibbs (Termod. Miirimi de stare Marimile care exprima proprietatile unui sistem se numesc parametri sau marimi de stare si determina starea sistemului ~i cunoscandu-le putem ?revedea comportamentul sistemului de ex: masa.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura pag. prin care apar discontinuitati ale marimilor de stare. Si un sistem de gaze amestecate uniform poate fi privit ca 0 substanta pura atata timp cat ramane gaz si nu reactioneaza chimic. Marimile de stare reiau aceeasi valoare. independent de starile intermediare prin care a trecut sistemul se zice ca sunt functii de stare matematic.YA A A (1. Marimile de stare se mai impart in: -marimi tennice de stare :presiunea. ental pie si entropie care variaza prin sehimbul de energie sub forma de caldura. . Astfel apa lichida si vaporii de apa forrneaza un sistem bifazic.O asemenea stare se caracterizeaza prin repartizarea uniforms a densitatii. pe cand uleiul si apa care nu mai sunt miscibile formeaza doua faze lichide.33) = = (l.Ele sunt marimi care depinde de dimensiunile sau masura sistemului.Y = Y A In starea B x X B . Gazele oxigenul ~i azotul de exemplu se amesteca in orice proportie pentm a forma 0 singura faza. energia. ele sunt separate prin suprafete de separatie. Marimile de stare termodinamice pot fi impartite in: -marimi de stare extensive -marimi de stare intensive marime este extensiva daca valoarea sa pentru un sistem este egala cu suma valorilor corespunzatoare subsistemelor in care e impartit sistemul (ex: masa. Un sistem poate sa contina una sau mai multe faze (de exemplu un sistem format din apa lichida si vapori de apa (abur) contine doua faze.l.2. ghiata 0 faza solida a apei). Relatia (1. Q substanta pura poate sa existe in mai mult de 0 faza dar compozitia sa chi mica trebuie sa fie aceeasi in fiecare faza. ori de cate ori sistemul revme la acea stare.(fig. in timp ce o . Diferenta intre ele se constata dad ne imaginam un recipient eu 0 substanta cu temperatura uniforma impartit 'in doua parti. la fel unele lichide: ~ si a1coolul se arnesteca determinand 0 singura faza lichida.2. adica a ajuns intr-o stare in care marimile de stare nu se mai modifica in timp daca nu se exercita influente exterioare. Dad d~ exe~~lu in volu~ul o~upa~ de ~g~ sunt diferente de presiune sistemul nu este m echilibru termodinamic fimdca m timp aceste diferente de presiune se echilibreaza. dar sistemul acesta poate fi privit ca 0 substanta pura. energia) . in apa la oOe este si gheata. mas a intregului sistem (rnarime extensiva) este evident egala cu sume maselor partilor. lichid sau gazos (vapori). apa este 0 faza lichida.Y YB Modifiearea marimilor intre eele doua stari este: B temperatura (marime intensiva) sistemului nu este egala cu suma temperaturilor partilor. presiunea ~l temperatura. volumul. o marirne este intensiva cand nu este aditiva si nu depinde de dimensiunile sistemului (presiunea si temperatura).

Curbe1e de echilibru solid-lichid..41 ) lo::::arp JlM1"{"lr r1ptp". I. In figura 3 este redata diagramei de echilibru a fazelor pentru substanta (corpullapa).36) (a) si (b) dv = (-)Tdp av ap ov + (-)pdT et p av ( 1.2. adica se zice ca coexistenta celor trei faze este posibila intr-o singura stare de echilibru termodinamic. 31 p top ire K punctul critic vaporizare se numeste vaporizare.42) ..::.37) dz = (-)dx + (-)dy oz ax az cy (1. iar temperatura de vaporizare poarta denumirea de temperatura de saturatie (ts).... adica exista 0 relatie de dependenta.)T ( 1.i. v si T exista o dependenta care poate fi exprimata In forma generala eu ajutorul unei relatii implicite f(p.v) (c) Fiindca volumul masic. solid-vapori si lichid-vapori se intalnesc in punctul triplu A si impart planul diagramei in trei zone: zona fazei solide. 1.y) (1. a fazei gazoase. aceasta stare se numeste in termodinamica punet triplu. i-..006109 bar si t=O°c.~t~ ~ tprnf"\Pt"'':Iih.39) (lAO) dp = (OP)Tdv + (a et )... I"I .36) T=T(p. p=f(t) care reprezinta 0 legatura biunivoca intre presiunea 5i temperatura de echilibru a acelor doua faze.38) Se poate scrie pentru (1. In acest eaz n= 1+2-3=0. adica cele ~ faze pot exista in diferite stari de echilibru termodinamic caracterizate prin existenta g relatii de dependents intre marimile de stare. adica se diferentiaza ea si functia z=f(x.r~~ rI.39) si (IA t) sa fie compatibile trebuie sa avem: ap (aT)!' 1 .. C'nhl_.34) grade de libertate.... Starea de echilibru termodinamic intre lichid sl vapori in cursul procesului de vaporizare se numeste stare de saturatie. solid vapori Punctul triplu sublimare m T Fig. lichida si gazoasa fig. adica sistemul nu mai are nici un grad de libertate.matematie admit 0 diferenta totala. Fiecarei presiuni ii corespunde deci 0 V~ corespunzatoare literei folosite pentru marimile de stare). II ).dT din ultima ecuatie avem (1.35) v=v(p. 1.volumul masic (se noteaza toate marimile specifice cu litera mica.AgenJi termici pentru schimbdtoare de cdldurd pag·30 AgenJi termici pentru schimbatoare de ciildurii pag.. Pentru un sistem la care n=I (un singur corp .~ (1. ~~f-~r"'IIx..... (Ov) T ~l (aT)p ap 1fJ (~)T -a =-a-- av __ C. Aceasta ecuatie se nurneste ecuatie termlca de stare a unui sistem ~i ea arata ca pentru cunoasterea starli termodinamice a unui sistem este suficient sa se cunoasca doua marimi termice de stare (p. presiunea ~i temperatura sunt marimi de stare...4 Ecuatia termica de stare Intre eele trei marimi de stare ale unui sistem termodinamic p.T)=O ( 1.~ Pentru ca (1.11 Diagrama fazelor unei substante pure Daca : ~::Sa+2sistemul are n= u+2. In natura se m:ai intalneste si 0 trecere directs din vapori In solid denumita givraj rezulta vapori de apa in ace de gheata..T) deoarece a treia rezulta din (1..-i-o..T) (a) p=ptv.35) V unde v = . (p.n""".v. Sistemul format din P""2 faze ale aceluiasi corp are un grad de libertate n= a+2-p =1+2-2=1.~. din stare solida in lichida topire ~i din cea solida in cea de vapori sublimare.o .. .T) (b) (1. Pentru apa punctul triplu este la p=0.v). a fazei lichide. Curba A-K reprezinta curba de vaporizare (curba de echilibru lichid-vapori) care incepe In punctul triplu A si se termini! 'in punctul critic K.Q t J"'Ion.T) sau (v. l""h~+.apa) numarul maxim al fazelor care pot eoexista in stare de echilibru este Pmax=3(faza solida.

Calculand rapoartele pv/T. ~ . 32 r . valorile fiind obtinute pe cale experimental a (rnasuratori) s-a eonstatat ca: f3 1 = -Po op (-) er [b bar ] d ar.981 bar.44) r40) (In care dv=O) _ Vo • dv _ _!_ ( dv ) dT . dedit pentru corpurile gazoase. erorile fiind tolerabile.(-) ap Ov T . 0 valoare negativa.47) si (1. numita stare normala: Starea normala fizica (notata cu indicele N sau 0) este definita prin temperatura to=tN=O°C si presiunea Po=PN=760 Torr=1. mentinut la presiune constanta schJl~ba energie cu mediul exterior. dv<O) si ca sa nu fie coeficientul X negativ. dar se aplica ~i gaze lor reale daca presiunile sunt relativ mici. 1.46) are la O°C se obtine (1.01325 bar Starea normala tehnica (notata cu indice1e n) este definita de t.l5K) ~i presiune Pn=lat=lkg£lcm2=O. Ecuatia termica de stare (1.51) Daca acelasi corp termodinamic se comprima la temperatura c~nstanta astfel incat presiunea lui creste eu QQ volumul Iui se va micsora cu dv(relatla 1. coefiecient de tensiune si coeficientul de compresibilitate.=20°C (Tn=293.dT 1-' aT si raportand variatia dp a presiunii la presiunea pe care coeficientul de tensiune 0 op (1.43) este singura ecuatie valabila pentru toate starile de agregare.gr lim pv = R P-"O T (1. (1. Pentru a compara proprietatile macroscopice ale sistemelor gazoase in aceleasi conditii de presiune si temperatura s-a definit 0 anumita stare termodinamica drept stare de referinta. deoarece volumul variaza invers cu este ecuatia termica de stare sub forma diferentiala si va permite stabilirea unei relatii intre coeficientii termodinamici: coeficient de dilatare.. 47) Aceasta relatie este folosita adesea pentru calculul coef. = --- dv 1 Vo dp lBv (l.Agenti termici pentru schimbdtoare de caldurii pag.43) derivata (-)T are op ov.39) dp=O ~i avem: presiunea (dp>O.45).~ Daca un corp de masa unitara.45) In mod analog se obtine 0 relatie de legatura lntre variatia p~~siu_niiun~i corp de masa unitara mentinut la volum constant ~i variatia temperaturn lUI (relatia do =(-) \.va dT P [m3] m3 grd (1. care variaza de la corp la corp.49) in (1.48) Raportand variatia dv la cresterea presiunii coeficientul de compresibilitate X=--(-)r X !ill si la volumul Vo se obtine R 0 constanta ce depinde numai de natura gazului Se poate ad mite ca urmare drept ecuatie terrnica de stare a unui gaz la presiuni mici relatia simpla: pv=RT (1.49) va op . ea nu permite determinarea unei marimi termice de stare cand se cunosc celelate doua fiindca derivatele partiale sunt functii complicate de presiune si temperatura. volumul lUI va varia cu dv (reI. Inlocuind toate relatii1e (1. de tensiune (P) care nu poate fi determinat direct pe cale experimental a cu precizie.(-) et ap =-1 v (1. Agenfi termici pentru schimbiitaare de ciildurii pag. astfel inc at temperatura variaza cu dT.50) dv Raportand cresterea de volum dv la volumul corpului la temperatura O°C (vo) si la variatia de temperatura se obtine coeficientul de dllatare y_ = (-) aT av P dT (1.39) unde dT=O dv = (Bv)rdp op (l.33 (-) aT Ov P .52) Aceasta ecuatie este valabila numai pentru gaze perfecte inexistente in realitate.43) avem: L = Po fix (1.

In baza teonei cinetice se poate stabili 0 legatura intre presiunea exercitata de gazul perfect pe peretele vasului care-l oontine ~i energia cinetica a moleculelor sale."6hiar daca peretele adiabat este tnlocuit cu unul diaterman fig... .13 Schema cubului cu N molecule degaz perfect Loschmidt (1865) a stabilit rnurnarul moleculelor dintr-un kmol de substanta ~=NL =6. lb. Primul principiu aI termodinamlch 1. (1) I-< (1). ~i~c~r:a co~tinua a.2. 34 Agenli termici pentru schimbatoare de caldurii .35 1.r C perete adiabat / / / . Consideram un cub cu latura a in care. Teoria einetici a materiei . se a_!1a~ molecule de gaz perfect avand masa unei molecule Il10si viteza m~dle c.12a.. pag. Scheme de sisteme termodinamice pentru ilustrarea principiului zero Se considera doua sisteme A ~i B separate printr-un perete adiabat. a '. se afla in echilibru termic intre ele".3.3. / / / / § A A . in 1841 deci a aparut dupa ce se stabilise anterior principiul I si II. si nu va apare niei 0 modificare in starea lor. 0.. moleculelor unui corp se numeste rniscare termica . enuntat de catre Maxwell J..r: I Agent! termici pentru schimbatoare de catdurii pag. 5 t'j B "0 t). deci la fiecare ciocnire peretele primeste un impuls I-2tTIoc (Ic=moc-(-moc)=2 moe) relatia(1.'. Energia _9mehca me~l~ a.in yart~c_u~efo~rte mici atomi sau molec~Ie egale intre ele fizic ~1 chimic ~]reprezinta unitati de sine statatoare. h ' Fig. Timpul intre doua . Daca separat se realizeaza mai intai echilibrul termic tntre A si C si apoi intre B si C. la aceeasi temperatura.sunt aru~cate mapot eu aceeasi viteza.023*1026 moleculelkmol).12. . Teoria cinetica a materiei se bazeaza pe: -m~te~la ~e ~o~pune d.e.2. 1.. 1.1. atunci cand A si B sunt aduse in contact prin perete diatennan se va constata ca sunt in echilibru termic intre ele. dar fiecare fiind in contact cu al treilei(. PRINICIPIILE TERMODINAMICII 13. C ..sistem C prin perete diatetman (permite treeerea caldurii) fig.. 1..fiind multe seface ipoteza simplificatoare eli ~e cele trei directii perpendiculare pe fetele cubului se misca N/3 molecule lovind peretele d~pa n~rmala_ Cu~ ~untwperfe~telastice in unna ciocnirii in peret~ ele . Acest postulat este numit principiul zero al termodinamicii.3.53). Intre A si B nu are loc sehimbde caldura dar exista schimb intre A si C si B si C. In ml_~c~rea~?r dezord?natii si. Aceste rezultate pot fi enuntate tntr-o forma concisa astfel: "Doua sisteme aflate 'in echilibru tennic cu at treilea simultan sau succesiv. a a Fig.. -ac~ste pa~icule s~ gasesc intr-o miscare continua pentru care sunt valabile aceleasi leg] mecamce ca ~l pentru sisteme macroscopice .. Experimental se constata di cele doua sistemeA si B vor atinge echilibrul termodmamic cual treilea sistem C.. .pa~lculelor este 0 masura a temperaturii corpului..1 Principlul zeroal termodinamicii 1.

~ 1a timpul se obtine forta cu t r = ---. iar raportul = peste Nmo = m densitatea gazului considerat si atunei: c = ~3pv (1.2. chimica. energia sistemului luat in ansamblu ramane constants.63) care inlocuita inf l.S") da: marime de stare extensiva. energia potentiala (Ep) daca se afla intr-un camp de forte. adica energia masica e este: e=E/m [JlKg] (1.-- In 2 cub actioneaza asupra (1.62 ) d ar k = mR es t e N 2N constanta lui Boltzmann (v. c 3 2 N moc 3 a Din relatia (1. Experienta arata ca In timpul trecerii unui sistem izolat dintr-o stare In alta.14 Evolutia unui sistem termodinamic (1. Energia se prezinta sub diferite forme: mecanica.55) peretelui F = -_.66) Energia total a (E) a unui sistem este compusa dintr-o parte numita energie externa si energie interna. caldura ~ilucru mecanic Prin energia unui sistem fizic se intelege eapacitatea acestuia de actiune (de a efectua lucru mecanie) cand treee printr-o transformare din starea sa 'in alta (caderea unei greutati. 2a = Presiunea se obtine p=F/S=F/a Cum a3=V avem Nmoc2 3a3 1. N 2mo' c . destinderea unui arc sau gaz comprimat.56) Notand cu E. relatia (1. scaderea energiei unui corp al sistemului e compensate de cresterea energiei altui corp al sistemului.52) pv=RT rezulta (~. termica. Aceasta lege a conservarii energiei sta la baza energeticii moderne..54) (1.2. Deoarece energia cinetica Ee nu poate lua valori negative (e2) temperatura de zero absolut (T=OK) reprezinta temperatura (limita) cea mai mica posibila in natura. deci energia este 0 marime de stare a 1~2 p = ---"---3V Nmoc 2 (1.3.65) de unde:e (1.59) adica temperatura absoluta a gazului perfect este proporli~nal~ cu ~atratul vitezei moleculelor sau cu energia lor cinetica. si mai departe) a 3 mR =--T m arirne constanta denumita deci e :::::lkTsi E =lNkT o 2 c 2 (1.. 2a pV =-E 223 =-.57) produsul Cu relatia (1.54 ) devme p=- 2Ee 3V (1. arderea unui combustibil etc). Notand eu eo energia cinetica medie a unei molecule: c = . energia cinetica a eelor N molecule din volurnul V E ::::: m c N-o_ c 2 2 ..Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag..N 3 c 2a = _.E1a2 = M1b2 Este 0 = E2 - E1 [J] tntre douii stari (1. cu toate ca energia corpurilor componente variaza datorita schimbului reciproe de energie. 36 Agenu termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·37 = NkT ciocniri consecutive ale unei molecule pe aceasi latura a cubului este Raportand impulsul total pe un perete al cubului I .64) care gazul aflat = -./3RT moc m. Aceasta constatare l-a determinat pe Helmholtz (1857) sa formuleze legea conservarii energiei sub forma: Energia totala a unui sistem izolat de corpuri ramane constants. 1 . Energia extema cuprinde energia cinetica a sistemului (Ee) luat in ansamblu cand acesta se misca in spatiu. independent de natura modificarilor de stare care intervin in sistem. 1.61) t:. Energia intema U care include toate forme1e de eneroie ~If' . Variatia energiei sistemului nu depinde de drumul parcurs.54) se poate caleula viteza medie a mo1eeule~or deoareee Nmo reprezinta masa gazului m din volumul V.-NkT 3c 32 (1. Energie..60) b ~ienergia cinetica a tuturor moleeulelor este: 3 E ::::: =-NmoRT Ne c02 Fig. la care inceteaza miscarea termica a moleculeIor.58) V V sau considerand ~i relatia (1.61) rezulta ca temperatura T devine zero daca energia cinetica a moleculelor este si ea zero. e :::::-=-3RT--mo o 2 2 2 _3 2 RT 3 :::::-mRT 2 0 (1. electrica etc.

'" (1. ele depind de drumul transformarii daca este pe drumul (a) sau (b).or1~1't11l~ C"~ n. ~1 2 Considerand sistemul de masa m care se misca cu viteza w si area inaltime tran~misa inacest mod se numeste cAldurii..~l no5hfice starea de agregaresr faza de agregare.americana)..' In practica se utilizeaza ... '.. Caldura este 0 forma microfizica de transmitere a energiei de la un corp la altul prin interactiuni moleculare directe schimbandu-se energie cinetica intre particulele ambelor corpuri.. " E=.. 76) Caldura pnrrnta sau cedata de un sistem termodinamic cand temperatura variaza de Ia TI Ia T2 este: QI2 = 2 2 fdQ = fOQ 1 1......l .L __ ':""':~ oq oL 1 L<O L>O A-aria pistonului _~_.. energia intranucleara etc.r Agenti. rara caacesta sa~.LI (1. " . .. .... in cursu] unei interactiuni mecanice.77) JdU=U2 1 -U1 (1. niei lucrul mecanic si nici ealdura nu admit diferentiale totale ~i se admit notatiile: 2 1.cand este primit din exten or. mal ales in. _. Nici lucrul mecanic ~i nieicaldura nn sunt rnarimi de stare..UI (1-..U = U2 .eapacitatea termieR raportata Ja masa sistemului nUhl~ta ~apacitate t~~ica masica (mai cunoscuta sub numele impropriu de caldur~ .71) • Se c~nsidera in mod conventionalca lucrul me~anic este po~itiv daca este ..3. considerandu-se drept energie a sistemului energia intema (U) a acestuia ~imai ales variatia energiei interne a acestui intr-un proces termodinamic: /j.... ' Intre un sistem termodinamic si mediul exterior se poate realiza independent de interactiunile de natura mecanica.a nivelelor electronice. cu miscare dezordonata.. dQ==CdT [J] C in [JIK] . C"~C"tA... I:.. In termodinamica se neglijeaza miscareasistemului w si variatia energiei potentiale gh.72) . = f~cdT 1 " 2 (1. Se poate astfel serie pentru sistemul considerat: .3._""".. Caldura schimbata intre un corp ~i mediu este: .ef~t~at de sl~teITlasup:a co:r~rilor e~terioare ~i este m<gativ .74) _ unde C se numeste capacitate termidi si reprezinta caldura primita sau c:d~ta de .. Schimbul de energie dintre un sistern termodinamic~i mediul ineonjurator se poate face prin intermediul lucrului mecanic extern~i prin intermediul caldurii..Ql" (1. (1.d! . .'-.speclfica.literatura.. .f-. ...69) C = e W = 2 + gh + u[J . haotica. un schimb de energie pus In evidenta prin modifiearea temperaturii sistemului (si a mediului)... ..2. . energia interatornica.75) . energia interactiunii moleeulare.. r . unei variatii a ternperaturiide lK. . . (1.E\c +Ep+U [J] ..termici pentru schimbiitoare de eiildura pag·38 . termici pentru schimbatoare de elildurli pag·39 energia miscarii oscilatoriia atomilor.marime de stare si adrriite diferentiala totala 2 d~ci dQ=~c.Agenti.. Limita sistemului JdL 1. ..(1 :67) ' [J] /k] g h fata de un sitem de referinta: mw E =-+mgh+U 2 .. pe cand energia primita de sistem sub forma de caldura este considerata pozitiva si cea cedata de sistem negativa.p"'1n po~lp P_npro. = L12 $1 nu JdL = L2 ... A. Schimbul _~ ~ __ L_:_ ~~ ..2 m C = _!_ dQ m dT [J/KgK] (1.68) (1.:::t . Lucrul mecanic'·' Lucrul mecanic exterior Lucrul mecanie reprezinta energia schimbata intre un sistem si mediul exterior.73) de obicei se mai noteaza ~i in timp ce pentru 0 diferentiala totala se foloseste notatia cunoscuta dU sau dE.un corp corespunzatoare...l1'h. $1 2 nu JdQ 2 = Q2 .70) U ..

Forta F exercitata asupra gazului de piston sau invers. 1. Lucrul mecanic produs prin aceasta deplasare se numeste lucru mecanic exterior sau al transformarii.80) cu Adx=dV (1. v .81) variatia elementara de volum deci dL=pdV (1.86) ~i atunci: 2 f I dS = aria122'1' 2 == L]2 = f pdV (1. 41 Daca asupra sistemului 'in repaus se exercita forte perpendiculare pe limitele sale. numita diagrama dinamica.16 Reprezentarea lucrului mecanic in diagram a p-v 2 Fig. Aria conductei A 2 ---------.40 Agenfi termici pentru schimbatoare de ciildurd pag.79) sau dL=pAdx (1. Daca dV>O L12>O sistemul produce lucru mecanic (prin destinderea gazului) daca dV<O LI2<O sistemul consuma lucru mecanic (prin comprimarea gazului) Lucrul mecanic de dislocare (deplasare) Lucrul mecanic de dislocare (deplasare) este eel necesar pentru deplasarea unui volum de fluid intr-o conducta dintr-o pozitie data pana in alta pozitie la presiune constanta. care ocupa volumul V din pozitia Lin pozitia II este Ld=F·x=pAx=pV (1.1. [J] (1. = 2 rpdV m (1.82): p 1" Deci lucrul mecanic exterior produs 'in cursul transformarii cvasistatice 1-2 poate fi reprezentat prin aria suprafetei de sub curb a de transformare marginita de ordonatele 1si 2 si axa absciselor. Starea gazului e data de presiunea p ~i volumul V.78) Lucrul mecanic: L=F·x [J] sau lucrul mecanic elementar dL=Fdx. Se considers sistemul inchis In repaus un gaz intr-un cilindru in care se poate misca un piston.17 Determinarea Iucrului mecanic de dislocare LucruI mecanic necesar pentru a deplasa 0 cantitate m de fluid.Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildura pag.84) rdL = L. fiindca permite reprezentarea grafica a lucrului mecanic.85) Aceasta transformare se poate reprezenta grafic intr-o diagrama cu coordonatele: V pe abscisa.83) dl-lucru mecanic exterior masic (specific) Expresiile stabilite sunt valabile pentru procese reversibile pentru ca transformarea s-a considerat cvasistatica.------~-----I 2" I p TT x 1' 2' v Fig. apare 0 deplasare a limitelor sistemului si deci 0 variatie a volumului sistemului. Pentru o transformare cvasistatica a gazului intre dow stari 1 si 2 avem din (1.89) . p pe ordonata unui punct. Deoarece lucrul mecanic se refera la 0 modificare a starii gazului se mai numeste ~i lucru mecanic al transformarii.87) ] = dL = pdV m m == pdv (1.82) Daca se raporteaza la masa gazului din sistem se obtine: dl respectiv lucrul mecanic exterior specific (masic): 2 2 fdl = 112 = fpdv 1 ] (1. avand 0 suprafata frontal a A va fi: F=pA [N] (1.------.88) respectiv pentru cantitatea unitara de fluid: ld = P V = pv (1. astfel elementul de suprafata dS=pdV=dL (1.

PI VI .'3. (1. Aceasta rnasa la intrare are ploV] si TJ.96) decisuma dintre energia interns U si lucrul mecanic de deplasare pV.fd(pV) I = 2 2 2 2 fpdV I .f Vdp I = aria122"1" (1. pag.2.5 J (1. 2 I 1. Cum agentul de lucru trece continuu prin masina termica si lucrul mecanic tehnic este produs 'in mod continuu spre deosebire de lucrul meeanic exterior (al transformarii).95) Cand fluidul intra in sistem.96) se pune si sub forma infinitizimala: dI=dU+d(pV) .fpdV . Exprirnarea matematlca pentru sisteme inchise Deci in figura 1.ea poatefi produsa din lucru meeanie si se poate transforma in lucru mecanic. Entalpia este 0 marime de stare termodinamica care caracterizeaza ca si energia interna nivelul energetic al unui sistem termodinamic.FormnHiri aleprimului principiu Primul .91) dA=Vdp si Lm"" .Pentru unitatea de masa: i=u+pv [J/kg] (1.3.~ ~i . 1.99) Energia unui sistem terrnodinamic izolat se mentine constanta Nu se poate realiza 0 masina termica eu functionare continua care sa produca lueru mecanic Tara a eonsuma 0 cantitate echivalenta de caldura.fVdp = .6. izolat de mediul .Agentitermici 2 pentru schimbatoare de ciildurii pag·42 Agenli termici pentru schimbatoare de caldura 2 . in repaus presupus.93) care provine de la integrala: 2 2 transformarii energiei in procesele termice si are mai multe formuliiri: >>>>- Lm = fpdV .92) sau Lt12=L12-( P2Vr p1Vj) (1.lkcal=427kgfin=4185.98) Entalpia este 0 rnarirne de stare extensiva. agentul avando circulatie intermitenta sau continua prin 2 1 sistem. Lucrul mecanic de dislocare la intrarea agentului termic in masina este pozitiv (L1=PlV]). rara a consuma 0 cantitate echivalenta de energie de alta forma.4~Entalpia .fVdp (1. sistemul primeste acest lucru mecanic de la mediuI exterior si e pozitiv si invers. 43 fdld = ld = P2V2 I .16 >- Un sistem termodinamic inchis.94) 1.18 Schema unui sistemtermodinamic deschis Lucrul mecanic total pe care 11 dezvolta agentul termic in masina care include aHUlucrul mecanic de transforruare L12 cat~i lucrul mecanic de dislocare pentru admisia si evacuarea agentului termic se numeste lucru mecanic tehnic. are TOI important in termodinamica tehnica deoareee transformarile din masinile termice au caracter continuu si sunt de durata.un eehivalent unic in lucru mecanic.2.3.2. in masina sufera 0 transformare si ajunge in starea 2 (P2.5.V2 si T2)' 1 daca dp<O Lt12>0 1. totdeauna in baza aceluiasi echivalent: . Caldera are.97) Expresia (1. (1. Lucrul mecanlc tehnic Apare la 0 masina tehnica motoare care este un sistem deschis prin care trece intr-un interval de timp masa de agent m. pe cand eel pentru evacuarea agentului este negativ (Le=-P2V 2) deci lucrul mecanic tehnic LtI2=Lj+ Ll2+Le=P1V 1+L1rP2 V2 [J] (1. Se noteaza cu I sau H si se defineste: I=U+pV [J] (l. acest enunt afirma imposibilitatea crearii energiei prineipiu reprezinta de fapt legea general a a conservarii Fig. 0 astfel de masina a primit numele de perpetuum mobile de ordinul I (speta 1) perpetuum mobile de speta I nu exista nu se poate realiza 0 masina care sa produca energie de 0 anumita forma.

100) » daca sistemul este tot inchis dar adiabatic. energia agentului la intrare in sistem :. Exprimarea matematica pentru sisteme deschise » I ~_. (1.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·44 Age.96) prin diferentiere avem: dI=dU+d(p V)=dU+pdV +V dp (1.19) in care agentul termie primeste caldura si produce lueru meeanic. \ rn .19 Schema unui sistem termodinamic gravitational deschis in camp Se considera 0 masina termica (fig 1. sistemuI este desehis deoarece prin masina treee in permanents un fluid de lueru (agentul termic). V 2.102) Relatia (Ll 03) este expresia matematica a prineipiului intih al termodinamicii. ele vor produce 0 variatie a energiei interne: UrU 1=Q12-L12+ I s.P2.103) ~ dQ=dU +pdV si inlocuind in (I . r .6.113) I In timpul proceselor pe care Ie sufera in masina agentul termic schimba ?aldura Q12 eu mediul extern (suma algebrica a caldurilor primite(+) sau cedatet-) In cursul aeestor procese).108) si di=dq+vdp (1.~. 1. eu mediul inconjurator. ajunge la stare a U2.1 02 ') Pentru un proees elementar se scrie: dU=dQ·dL=dQ-pdV (1.7.109) De obicei se utilizeaza expresiile echivalente din (1._.-.3.104) Daca sistemul termodinamic inehis schimba si alte forme de energie.i cu E2 energia lui la iesire si cu E.-.1 05) La procesele termodinamice reale apare si luerul mecanie de frecare L.W2. adica: E=--+mgh+U I mw2 2 [J] (1. necesar pentru invingerea frecarii ~i atunci UrUl=QI2~L12+Lf sau dU=dQ-dL+dLf (1..103) si (1. . Pentru I kg se scrie: U2~Ul=q12-112 [J/kg] (1..110) (1./i termici pentru schimbiitoare de cdldura pag·45 transformari in interior._. deci : l=.111) I -2- mw2 energie potentiala mgh ~i energie interna U.106) Daca reluam ecuatia entalpiei (1.'~=r'I T j.Vdp sau dq=du+pdv dq=di-vdp (1. cresterea energiei interne a sistemului este egala eu suma energiilor primite de sistem: UrUl=Q12~L12 [J] (1.1 08) dQ=dU+pdV dQ=dI..T 2 Fig. deci: U2-U1=·L12 [J] (1. conform legii conservan] energiei: U2~Ul=0 sau . 1.. Conform legii conservarii energiei notand cu E.103) si du=dq-pdv (1.U==O (1.~.. La intrarea in masina agentul tennic primeste lucrul mec~nic de dislocare PIV I de la fluidul din conducta de admisie iar la iesirea din rnasina e1 cedeaza lucrul meeanic de dislocare P2V2 fluidului din condueta la evacuare iar in cursul evolutiei in masina agentul termic efectueaza luerul meeanie tehnic Ltn. pentru sisteme Inchise in repaus. suma energiilor schimbate eu rnediul exterior se poate scrie: ErEJ=Es [J] (UI2) Energia totala a agentului de lucru la intrarea ~i iesirea din sistem este suma energiilor pe care agentuI Ie are in punctele considerate: energie cinetica L E.2. daca energia initiala este VI iar U2 este energia dupa ce i s-a transmis sub forma de energie lucru mecanic exterior L12atunci cresterea de energie interns este egala cu lucrul mecanic primit de sistem (·L12 conform conventiei de semne).107) avern: dI=dQ+Vdp (1.107) dar din (1.L/_" _ '\.IO]) Se considers sistemul termodinamic inchis care schimba energie intre starile 1 si 2 eu mediul ambiant atat sub forma de caldura Q12cat si sub forma de de lueru meeanie L12 ~i anume primeste energie sub aeeste forme.

conducte.. condensatoare..y<_ IVdP-lt ? =~+w~ .115) sau folosind entalpia I = U + pV rezulta : Lt 12 = 12 .T). ~ a). turbocompresoare) care se pot considera sisteme adiabatice deschise.117 (L117 a) b) 1 2 2 2- WI) 2 = 0 este egalacu (1. care sunt considerate ca sunt stationare Cmarimile de stare nu variaza in {imp intr-un anumit punct al sistemului). Q 12 - + gh . eompresoare. h) 1 .y=O) si hrhl=O. ) ~ Q" .117) redau matematic termodinamicii pentru sisteme deschise sau diferential : q 12 - q 12 - = 12 - .T) (1.ipreincalzitoare de aer. ·1 . Vitezele de intrare si iesire sunt egale WI=W2~1 pentm gaze se neglijeaza variatia energiei potentialeg(hrhl)=O~i rezulta : Q12=ITII+LtI2 [J] (1.Proeese de curgere cu schimb de caldura. Relatiacare leaga marimile calorice de stareti.Lt" [J] (1.0. V.v.11. c). Ecuatia (1.116) ~i (1. + -1 2 (2W 2 - WI 2) (l. unde nu se schimba energie sub forma de lucru mecanicflt.2.122) It 12 = i2 iI + 2 W 1- WI 2 (1. (1.T)=O sau p=p(v.Procese de curgere adiabatice(dq=O): + . - II . schimbatoare de caldura.4.Vdp +md -+ 2 w2 Relatiile se simplifies in cazuri particulare :.c. Cazul gazelor reale +g(h2 -h1)sau (1.124) 4-: 1.117) rezulta: .T).4. - S 1 d VP (1.T). ECUATII CALORICE DE STARE.9) entalpiei fluidului. r care arata ca lucrul mecanic tehnic se obtine nu numai ca urmare a variatiei: _____ _j. 1[ .116) Majoritatea masinilor si aparatelor termice ca de exemplu: turbine.1. radiatoare. + p.. etc. etc). reprezinta tennodinamic sisteme deschise.f. este cazul schimbatoarelor de caldura(cazane de abur. CAPACITATI MASICE TERMICE care introdusa in relatia (1. sau m( ~.117) devine 'in acest caz: sau pentru 1 kg: 2 Expresiile (1. S-:i aratat caenergia i~tema~i entalpia sunt ma..se considers cele de-a lungul carora exista schimb de energie sub forma de lucru mecanie.u) de cele termice de stare se nurnesc ecuatii calorice de stare.. v=v(p.120) 1. Cum f(p. rezulta ca: i=i(p. ' ~ g 2· l 1 . .: : 1.:: .117) principiul I al 12 1[ b).3. ) - m[ W 2 i + gh .II +m _W~~_2_W~~ + mg(h ·2 - hi) [J] (1. + p. ""' ~ J __ .r Agenti termici pentru sehimbiitoare de ciildurii pag·46 r Agenti termici pentru schimbatoare de cilldura .118) q12=i2-il+ltll[_J_] Kg 2 (1.(w dQ dQ = = dI + dLt + md -+ w 2 2' mgdh mgdh .w. -r"I 'O''I'''II+1:ll. pag·47 1. V .Jvdp --' . + U. Din relatia (1. w~-w~ (h It == .1~ . Ill): 2 12· 2- .8 Procese statlonare in sisteme deschise . De exemplu: un proces de lucru adiabatic dq=O si daca W2=Wr It12=i1-iz este relatia valabila pentru turbo-masinitturbine cu abut sau cu gaze. a).Procese de lucru . b).ri~i calorice de stare care depind de rnarimiletermice de stare (p. + u.111) avem prin integrare : q 12 = 12 . V.123) scaderea Adica cresterea energiei cinetice dI .:.

dT +(:1 dv 11 di .133) Din conditia de egalitate a coeficientilor diferentialelor avem: oentru ana c=l Ikcal/kc Kl=4.137) inlocuim (1. fiind functii de marimile calorice de stare (1. ea depinde numai de temperatura.127) = 2 m f edT substante (1.ar (1.cu .O se numeste gaz ideal sau gaz perfect. In cazul entalpiei se pomeste de la principiul I: dq=du+pdv=di-vdp (1.130) in aceste relatii s-a notat (:. in aceea~i stare de agregare. + R)dT =( 8p pdv + vdp == RdT 8i) dp + ( aT J ai T dT (1. -0 ~i atunci p = Cp constant (1.129) La fel considerand principiul I cu entalpia dq=di-vdp dq = (~J aT dT + p [(~J ap T v dp si in cazul unei transformari la p=ct (dp=O) (dq)p = (di) p Gazele reale se apropie in comportarea lor unele de altele Ia presiuni din ce in ce mai scazute. 'in cazul limits cand presiunea tinde spre zero p-). deci in relatia (1. + p ] dv si pentru (dq) 0 v (1.r i Agenti termici pentru schimbatoare de caldura pag.dT + pdv deoarece Cv+R=( :.126) cp si c.126) (~ = (:~ )pdT = cpdT (1.132) Se definesc astfel: capacitatea terrnica masica la volum constant (c:<1 respectiv la presiune constanta (cll) ca fiind energia schimbata sub forma de caldura de unitatea de masa din sistemul considerat.) ~l la presiune du .136) respectiv capacitatea termica masica la volum constantat cp). nici de presiunea sa.141) .48 ~1 I Agenti termici pentru schimbatoare de ciildura pag·49 Aceste functii se numesc ecuatii calorice de stare diferentiale totale exacte.4.c:'c dq =-d [ T J] kg·K (1.185SrkJ/h Kl J ~i ( :~ I =0 (l. Un gaz ipotetic care prezinta acele proprietati catre care tind proprietatile gazelor reale.127) dp (1.134) (1. dT + [( ~~ ). notata. ) v dT = c .132) energia primita sau cedata sub forma de cal dura de 0 masa m de substanta va fi: dQ=mdq=mcdT sau Q 12 = (~) ap dp T + (_Ei_) aT (1.128) Produsul mc=C se numeste capacitate termica Capacitatea termica masica pentru diferite experimental si se da in tabele.137) ~l cum ecuatia termica de stare a gazului perfect este pv=RT diferentiata da: pdv+vdp=RdT (1.136) ~i (1.131) du = ( aT J au dT v =c v dT (1.c. Cazul gazului perfect transformare la v=ct(dv=O) = (du) v = ( ~.2. .135) se determina I cum primul principiu este du=dq-pdv => dq=du+pdv rezulta relatia dq . la volum respectiv la presiune constanta pentru a-i modi fica temperatura cu lK.138) : + vdp di == (c .~ t errmca~ masica. se confunda intre ele si ca urrnare in acest caz se considers 0 singura capacitate di == . (8i) Or T dp + (aiJ or = p dT (1.cpdT +(:).140) p .139) c.( ~ ~ ). Cu relatia (1.138) ~i reluand si ecuatia (1. 1. Deoarece lichidele si solidele sunt practic incompresibile Cp si c. ) v = Cv si aT (ai) J. in relatia (1.131) vor depinde de temperatura ~i presiunea sistemului. In final ecuatiile calorice de stare sunt: (c. adica: ca urmare admit du di ( au av J dv + ( au T aT J v dT dT p (1. pentru care s-au stabilit majoritatea legilor din termodinamica. Joule a stabilit experimental ca energia intema a unui gaz perfect nu depinde nici de volumul sau.

Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura

rosso
(1.142)

Agen{i termici pentru schimbatoare de ci'ilduri'i

pag·51

di=(~)

aT

dT=cpdT respeetiv c.+Rs=c,
p

Entalpia unui gaz perfect depinde numai de temperatura. Relatia (1.142) se mai serie: ep-ey=R . (1.143) relatia lui Robert Mayer (in baza ei a stabilit echivalentul ealonc al luerului mecanic), Raportul capacitatilor termice masice la presiune si volum constant s-a notat conventional cu X numit exponent adiabatic.

2
C 12
PI)

r=

C
_p

Cv relatiile (1.143) si (1.144) ne permit calculullui cp si c.: c:=
v

(1.144)

t,

R (1.145) X-I Capacitatea termica masica la presiune constanta se da 'in tabele, dar s~ X-I
~i c =
P

R

X

Fig.l.20

Variatia capacitiu! term ice masice cu temperatura

prefera caldura specifics molara. Din (1.143) avem prin inmultire cu masa molara M, Mcp=CMp si Mcy=CMv calduri specifiee molare. (1.146) MCp-Mcv=MR=RM=8314(JlkmoIK) I£''' RM=8314 [J/kmol K]- este "constanta general a a gaze or perlecte .

Daca capacitatea terrnica masica este functie de temperatura (figura 1.20) pentru a efeetua integrarea se considera capacitatea termica masica medie intre temperaturile considerate
CPt

I2
t
1
I

'

cp

It2
I,

arial ztt, _ aria 1'2t2t[ t2 -t] t2 -t)

(1.150),

R

=

RM
M

(1.147)

constanta

specificarparticulara)

a unui gaz

deci este iniiltimea dreptunghiului eu baza t2-tl si cu aria egala eu eea de sub curba

oarecare(constanta lui Regnault) [J/kg K];M[kg/kmol]- masa molara a unui gaz oarecare. Pentru gaze monoatomice X=1,66 (atom de oxigen 0) Pentru gaze biatornice X=I,4 (aer, O2, N2) Pentru gaze triatomice X=1,33 (vapori de apa,S02' etc.). . ~ Deoarece capacitatea termica masica a gazului perfect nu depmd de temperatura, re1atiile du=c.dT si di=c..d'I' se pot integra:

reala si i, -it =
12

f c dt=c l: (t2
l

p

p

-t])

(1.151)

deci capacitatea termica masica medie este :

fCpdt
(1.152) Dar in
t

tabele

Se dau

caldurile

specifice

medii

intre

0

Cv

(T 2
(T

-

TI )
T
1)

:::::

Cv

(t

2-

tI)
t

(1.148) (1.149)

fCpdt 1 t c] =_0 -::::-fcdt
t

J di
2

Po

t-O

to

p

(1.153)

12

11

c

p

Cp

(t

2

-

1)

deci

f cpdt
t

=

tcp

I: .
12 1 11

Cu ajutoruI acestor valori se poate caleula Cp

astfel:

Agenti termici pentru schimbiuoare de caldurii

pag.52

Agenfi termici pentru schimbatoare de caldurii

pag. 53

1.5. GAZE PERFECTE.

'rRANSFORMARI PERFECTE

SIMPLE ALE GAZELOR

Cp

I~l
t2

-

cp

I~I
t]
tl

1.5.1. Legile gazului perfect (1.154) "Gaz perfect" sau "gaz ideal" este un gaz ipotetic care are aceleasi proprietati ca si gazele reale cand se afla la temperaturi ridicate ~i presiunea lor tinde spre zero. Gazul perfect are moleculele perfect sferiee de volum neglijabil perfect elastiee si fara forte de coeziune intre ele; coeficientuI de dilatare volumica al gazului perfect are valoare constanta

t2 - t ,
~l

pentru
-

caldurile
C Mv

c Mp [I, II

r

specifice == 8314

medii

molare:

cM Itl = Mcp It2
P II

=?l

tI = R

M

[km~K

]

(1.155)

p 27~, 15

[m~]

(1.156)

Toate legile gazului perfect s-au stabilit experimental eu gaze reale, aflate la presiuni mici si temperaturi mari(in stari indepartate au eurba limita), Legea lui Charles: Daca V=ct, atunci presiunile cresc proportional cu temperaturile: PI ~ - =sau PI=PO(1 +l3t) P2 T2 po-presiunea gazului la t=O°C sau 273,15K (1.157)

13- coeficientul

de crestere al presiunii la V=ct In [

N/~ 2 ] N/m grd

Legea Boyle- Mariette: la T=ct, volume1e gazului perfect variaza invers proportional cupresiunile: V2 (1.158) P2 VI Legea Gay Lussac: la presiune constanta(p=ct) volumul unui gaz perfect P]V]=P2V2 sau (1.159)

12 =

VI TI este proportional cu temperatura lui. =- sau Vt=Vo(l+yt) V2 T2 Vo~- olumul gazului la temperatura to=O°C sau 273,15K v

, r[ m grd
~3

]_

coeficientul de dilatare volumica a gazului

Ecuatia termica de stare a gazului perfect (ecuatia Clapeyron) pV'911RT (1.160) sau pentru unitatea de masa pv=RT (1.161) R[J/kg K] R- constanta lui Regnault, are semnificatie de Iucru mecanic exterior modus de 1

Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii

pag.54

Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii

pag. 55

Ecuatiile (1.160) si (1.161) se apliea si gazelor reale daca presiunile lor nu depasesc 20 bar, iar temperaturile depasesc eu 100 K ternperaturile de fierbere. m 1 P p== V ==-;== RT p- densitatea unui gaz (1.162)

Cum s-a aratat un 1 kmol de gaz ocupa in conditii normale fizice un volum J ~ ~ 3 .' . de 22,414 m, rezulta ca 1m N- un metru cub normal reprezinta a 22,414 parte 22,414 intre cele 3 unitati de masura exista relatia: 1[krnol]=22,414[m3N]=M[kg] pentru toate gaze1e perfecte: 91 =MR=RM=8314[J/kmol K] R=83141M[J/kg K] dintr-un kmol adica 1m 3N

=

1

kmol

(1.168)

deci

Legea lui Avogadro" volume egale de gaze diferite care se afla la aceeasi
presiune si temperatura contin acelasi numar de molecule". Pe H\nga kg se foloseste ca unitate de masa ~i kilomolul(kmol). Cantitatea de substanta{gaz) care contine NA=6,023*1026 molecule se nume~te kilomol(kmol). NA=NL numarul lui Loschmidt. Deoarece masa unei molecule difera de la un corp la altul, un kmol de substanta va avea valori diferite exprimat in kg functie de substanta considerata si are ca valoare (cifra) chiar masa moleculara a substantei: 1 kmol O2 1 kmol Hz = 32 kg O2 = 2 kg H2
~

(1.169) (1.170) (1.171)

RM"", ; Rw constanta generala a gazeJor; R- constanta gazului. 91 Constanta lui Boltzmann:
=: 1 38044 ---(Ll72) NL 6,023.1026 molecule/kmol' molecule- K NL -numarul1ui Loschmidt. Tinand cont de relatia (1.164)m=n *M ecuatia lui Clapeyron se mai serie: pV=mRT=nMRT=nRMT (1.173) sau eu alte notatii pV=vRT unde v=n si RM=R.M

RM k ==

8314J/kmoI· K

[J

]

M O2 =32 kg/kmol
(1.163)

~ M H2 =2 kg/kmol

Daca 0 anumita cantitate de substanta contine n kmoli masa m a ace1ei substante exprirnate in kg este: m=n*M[kg] (1.164) unde n(kmol) ~i M- masa molara a substantei considerate [kg/kmol]. Consecinta legii lui Avogadro este ca in conditii egale de presiune si temperatura volumul molar (VM), adica volumul oeupat de 0 masa de I kmol, este acelasi pentru to ate gazele perfeete(deoareee numarul de molecule dintr-un kmol e acelasi pentru toate gazele). In conditii normale fizicetp-,= 760 torr, tN=O°C) volumul unui kmol este: VM=22,414[m3/kmol] (1.165) Cunoscand masa moleculara a unui gaz(M) si volumul molar in conditii nonnale fizice(V M) se poate afla densitatea acelui gaz In conditii normale: PN = M ~

1.5.2. Amestecuri

de gaze

in tehnica de mu1te ori se lucreaza cu amestecuri de gaze. Chiar si aerul(N2+02) este un amestec, gazele de ardere, combustibili gazosi, etc., fiind necesara cunoasterea legilor ~i a relatiilor valabile pentru amestecurile de gaze. Legea lui Amagat .Volurnul rezultat prin amestecarea mai multor gaze aflate la aceeasi presiune si la aceeasi temperatura lara a reactiona chimic intre ele este egal cu suma volumelor partiale ale gazelor componente".

VM

[~][kmOl]
kmol m'

Vam

= VI

n

+ V2 + ...+ V" = LVi
i~1

(1.174) (1.175)

=!> [~]

m'

(l.166)

unde P.mVi= miRiTam
p, Y, T, sau Pam,Tam, Yam- presiunea, temperatura si volumul amestecului

M [kg] pentru alte conditii de presiune si temperaturatp.T) 22,414 m ' densitatea se gaseste din ecuatia termica de stare a gazului perfect sensa pentru ambele stari.pv=R'T ~ P = RT; p == __E._ ~ PN ==.....E.!:!_;p = PN _E_. TN (1.167) P RT RTN PN T Pe liinga kmol si kg_ca unitati de masura a cantitiitii unei sub stante se mai foloseste si a treia denumita metru cub normal[m3N]. Se nume§te metru cub normal[m3Nl cantitatea de gaz cuprinsa intr-un volum de 1 m3 in conditii normale

deci PN =

rn., Ri- masa gazului "i" si constanta gazului .R." Vi- v?lumul parti~l al componetului "i", adica pe care l-ar ocupa gazul daca s-ar afla smgur la presiunea SI temperatura amestecului. . Legea lui Dalton: .Daca intr-un vas sunt mai mu1te gaze care nu r~actlOneazii chimic intre e1e fiecare gaz ocupa intregul volum ca si cand ar fi smgur ~l exercita 0 presiune partiala Pi ca ~i cand ar ocupa tot volumul la tem~eratura amestecului iar presiunea amestecului este egala cu suma presiunilor partiale ale componentelor din amestec".

Adica Pam = P

= LPi = PI +P2

n

+"'+Pn

(1.176)

J ·Y· .m == M. ~l deel. relatia (1...192) --=m::':':__-':"" am Vam v. Vam V = 1 => -..u.178) masier. (1.185) LPiVi Cum Q12=(ml cl+m2c2+ .. de cea volumica: Vi Vi .L.m [kg/rrr'] 22.l80) participarea n a unei componente V deci n Vam VI +V2 + .197) (l. +PiVi= LPiVi 1 (1..-mam am = -R 8314 am (1. +m.3. apacitatea termica a amestecului si (1.199) 1.Ei__ = Pam J (1.5.c. +J.193 ) (1.=1 n n 1 si C Pam = LJljCp. inceput simple ale gazelor perfecte de la pana Transformarile simple sunt acele transformari deschise care respecta la sfarsit aceeasi lege: .n= sau Illi 1 i=l volumica vi =1 V· = -'. in conditii normale fizice este: PN. +m.187') ell (1.41 )ensitatea(masa specifica) a amestecului: mam=ml+m2+ . +m. ~ PamVam=PlVI+P2V2+····+PllVn Pam=P1Vl+P2V2+ .181) in Pi functie 'Vi :e i=1 deci Ram = LlliRi i=1 [J/kg K] y (1.179) iar mam.. bh a unei componente (1.198) deei Uan! = L Ili 1=1 n Uj si iBm= L Iliii i=t Cv.. am n si similar (1.Agenti termici pentru schimbatoare de caldura pag.transformarea la volurn constant/izocora).196) (l..182) Pam .187) pentru gaze avem = ~"'cv' .190) poate calcula compozitia mi .. Transformari apacitatea termica masica a amestecului.3__ (1.I. masa rno 1ara aparenta a amestecu 1 .2+)l.. M Ul Densitatea amestecului _ ruj _ Ili .. n v.184) Presiunea partiala a unei componente PiVam=rniRiT am Pam Vi==mjRiTam Pi se poate afla astfel: (1.183) (1.J-LI .194) eci (1.. 56 Agenfi termici pentru schimbiuoare de cit/dura pag·57 ~vident mam = Lmi i=1 n (1. V=ct· clV=O· . n Deoarece densitatile sunt direct proportionale eu masele molare E. (1.l87) ==~ v. Ul+m2u2+ . +mjCi)(t2-tl)=mamcam(h-tl) rvern Cam=m ICI+m2c2+ ...l88) mde rn.l_ PI = M2 MI Se defineste participarea Ilj =-'mam m.Ei__...178) vnalog se defineste )l.. +Uj=m..195) i (1. +Vn:::: LVi =1 masica fii (1.186) (1. mamiam=Iam==It+h+.i.185 ') LMiYi Constanta amesteeului P1Vam=m1RITam P2Vam=m2R2 Tam PnV arn=mnRllTa se calculeaza astfel: (l.3+·· . i=1 (1.182) se mai scrie Ili = Pi 'Vi (1.191) (1.1+)l.masa amestecului. +m. deci Pi=ViPam V Pam am Energia interns si entalpia amestecului: mamuam=Uam=U I+U2+".. +In=mlil+m2i2+ ... -..185) se mai scrie: Ili = M.masa componentei tezulta din (1...

V(p2-pd deci IrII=Q12+V(PrPI)=QI2-Lt12 12 -II mCp(T2 -T)) Dar cum = == X => 12 .Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·58 Agenfi termici pentru schimbiitoare de ca/durii pag.cea mai generala. .204) (1.transfonnare la temperatura constantaiizoterma). pentru doua stari: . Se vor considera caldurile specifice independente de temperatura dar relatiile cu acestea raman valabile si dad se introduc calduri specifice medii adica in lac de cv(T r T I) => cv I t. (T 2 tl Q12=U U1=mciT2-TI)sau r mcvl:: (T2 -T (1. = .TI pV=mRT deci v Vl=V2 Fig. in care doar caldura specifica ramane constanta.201) -lucrul mecanic exterior (1. dQ=dI.V.jVdp = -VI(P2 -PI) (1. . L12<0 dad dT <0 -lucrul mecanic tehnic Lt12= -Lucrul mecanic tehnic Lt.reprezentare in diagrame p. .T2 P2 Q12 Ltn I. T=ct.202) fVdp = 0 sau (1. 1.= .207) Fig.I. PI TI PIVI=mRT].de-a lungul careia nu exista schimb de caldura eu mediul inconjuratortdq=O).= ct ---.transformareadiabatica .VI) = mR(T2 ca dQ=dI-Vdp=>dQ=dI . P2V2=mRT21ar VI=V2=> .21 Reprezentarea -Lucrul mecanic exterior: L12 = f pdv L12 = f pdV = P(V2 .V.200) P 2. Pentru toate transformarile se va ealeula: .205) Entalpia rezulta din primul principiu.transfonnare politropica .T1) ( 1.lucrul mecanic exterior si tehnic.Vdp=>Q12=I2-II. 59 I) .T).203) (1. variatia energiei interne ~i a entalpiei.206) V mR ct ---------PI VI V -=-=ct 2 TI T2 izocorei in diagram a p-v (1.23 Reprezentarea izobarei sau -= --= T p tn diagram a p-v (1. dT=O. .209) caldura schimbata (dp=O) rezulta .I.Tl ! L12 Q12 2.Tz • V P2 T2 (1.caldura schimbata.208) = 0 L12>0 dad dT>O. .relatiile intre marimile termice de stare (p.I) = x6 U U2 - UI mc (T v 2 -TI) Transformarea la presiune constanta (lzobara) - TI ) P pl=p2 Transformarea la volum constant (lzocora) Din ecuatia termica de stare..

De fapt transformarea izocora consuma lueru meeanic tehnic iar eea izobara LtI2=O pentru acelasi eonsum de caldura QI2 ca si la izoterma. =[~Y J .Vdp=pdV adica Q 12=.~ .23.215) Adica valoare absoluta a subtangentei unui punet de pe curba izoterma este egala cu abscisa punctului respectiv. P(V2 .214) se obtine: p'V+p=O de unde x Ecuatia termica de stare pV=rnRT=et deci pV=et=pIVI=P2V2=PV (1. = . adica in punetul 1 subtangenta este V1 =1:.V se reprezinta ea 0 hiperbola echilatera raportata la p si V ea asimptote .V dp Caldura transmisa unui gaz la 0 f = pdV => Q 12 = Lt 12 = L 12 f (1. Sub aspectul transformarii caldurii in lueru mecanic. Fig.. In cazul comprimarii gazului transformarea poate fi izoterma numai atunei cand intreaga energie introdusa in gaz sub forma de lueru mecanic de comprimare(LI2<O) se evacueaza sub forma de caldura. catre mediul ~xtem(QI2<O).E.l=mc. 1.VI) = mR(T2 -T1) R R Transformarea la temperatura constantauzoterma) T=ct. =-V p' (1.d'l=O dl.211) de lucru y QI2 ~l = U2-UI 12-11 mCp(T2-TI) X (1.. transformarea izoterma este cea mai avantajoasa. Ecuatie care in diagrama p. Fig.217) destindere izoterma se transforma integral In lucrul mecanic exterior egal eu eel tehnic. prin racire.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag·60 Agenfi termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·61 Entalpia hwII=QI2=U2wUI+p(V2-VI) deei energia schimbata sub forma de caldura serveste la produeerea meeanic de dislocare.214). Ponderea aeestor energii este: U2-VI (1. Din matematica se stie . Reprezentarea izotermei in diagram a p-v tg . Transfonnarea izoterma e dificil de realizat practic.212) X-I (1.1 = 1'~ (1. nurnai prin vaporizare sau eondensarea unui fluid se obtine practie 0 transformare izoterma. 1.216) 2 Din primul principiu: dQ=dI-Vdp=dU+pdV eu dl=mc.r l ~1 Subtangenta unui punet al eurbei este data de raportul dintre functie .d'I=O v rezulta dQ=.24 Reprezentarea geometricii a derivate. Derivand ecuatia (1.213) _X_R X X-I Transformarea izobara se intalneste in tehnica la schimbarea de caldura in care incalzirea si racirea gazelor se face la presiune constanta.

1.:!L => ~ = X-I T PIX 2 (El_JX P2 x-I (1.223) sau pVX-I = ct = --pX-l = ct = (PV)X (mRT)X px-1 => -.227) L12= mR V x-I (r. -lucrul mecanic exterior: P2 dQ=dU+dL=O..221) este ecuatia adiabatei Poisson si justifica X ca exponent adiabatic.d'I> -pdv sau Vdp+ypdv=O mCpdT mCydT L" =X <'~.218) deci -dU=pdV=dL (1.226) deci este de X ori mai mica decat subtangenta izotermei.U2 = me.= ct px-I TX (1.228) =-- Vdp -pdv -lucrul mecanic tehnic: dQ=dI-Vdp =>LtI2= .25 Comparatie intre izotermii $i adiabatii ill diagram a p-v Din (1.::. Din ecuatia de stare pV=mRT p V? = ct = pV· vx-) = ct = mRT V x-I = ct => TVX-I = _!!__ = ct'.221) ~ Pyx = ct ~ V2 PI .225) In diagrama p. X-I X-I Fig.220) Lucrul mecanic extern produs 1a 0 destindere adiabatica se obtine numai pe seama scaderii energiei interne a gazului iar lucrul mecanic tehnic prin scaderea entalpiei gazu1ui.V este 0 curba de tip hiperbola cu 0 inclinare mai mare decat curba izoterma fata de abscisa deoarece subtangenta adiabatei rezulta din relatia (1.Vdp=dLt (1.12 .217) V) P2 Transformarea fara schimb de caldura cu mediul (adiabatic a (dQ=O) Din primul principiu dQ=dU+pdV=dI-Vdp=O (1.Tz} mRTI -mRT2 = PlY) -P2Y2 (1. . -T2)::.219) -dI=. (1. = :'~. (1.224) adica: ~ P P2X X-I = --.219) si (1.222) PyXI =p 2 VA =p yX =ct I 2 Ecuatia (1... mR x-) Deci a doua ecuatie este: TY = ct = TIVIx-I = T2V2 x-I (1.f Vdp = - f dI = II .216') -+Xp dp dY V = 0 => Inp+xlnV . i ll-(~:f] 1-~: (.caldura QI2=L12=LtI2=PIVlln -=PIVI1n (1. = ct (1.221) p'Yx + xpyx-I = 0 => p/p'= -V/X (l.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura pag·62 Agenli termici pentru schimbatoare de caldurd pag·63 mRT pV=mRT=> P =-V LI2 = fPdV=fmRTdY Y =mRTln V2 =PIVIln VI V2 VI (1. (7.220) avem succesiv: mc. L12=- 2 fdU = VI .

I . T = ct (1.232) cum eplcv=Xrezulta: Fig.Iucrul mecanic exterior: 1 PV-I =ct -P =et Y .238) p n n=±oo::::::>V=et n =.236) n=-oo:::. 64 Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag. . se noteaza _ cn-cp cn-cy =n == 0 (1.235) Tinand seama de similitudinea relatiilor (1. -pentru transformarea izocora dq=c.:[ . .d'T (l. .233) In aceste relatii.d'T +pdv=cd'I' (1. 65 (1.cu ajutorul acestei relatii se pot reproduce suficient de exact curbe sau portiuni ale lor pentru transformarile intalnite in tehnica.232) . " ... . I .> n Y == ct ' V p 1 p"'Y = pOy I co == ct = Y izocora == ct ~l --. Din expresia (1.230) dq=du+pdv=c. .> p Y = poy = Y = ct izocora ( 1.333) ~i (1. .d'Ir=du -pentru transformarea izobara dq=c. . I I impat1.. n' se numeste exponent politropic si poate Iua oriee valoare cuprinsa intre -00 si +co.229) cn~ealdura specifics politropica.234) n=l=>pVI=et=pV n=x=>p VX=ct n=neop V"=ct I -izobara -izoterma -adiabata -politropica -caldura schimbata de-a lungul unei transfomari politopiee are expresia: Q12=mcn(TrTI) (1.26 Reteaua de politrope in diagram a p-v n=Ocop V°=p=ct c =cv-II n-x n -1 (1.231) dq=di -Vdp=c.ind la pv obtinem: +vdp+npdvco - dp p +n- dv v n>x n=y V =:>lnp+nlnv=ct:::>pvn=ct sau pv'r=ct (1._-~ = --- Transformarile simple ammtite trans forman i po litropi ce: pVn=et: anterior sunt cazuri particulare ale n=±OO I p . .237) Transformarea politropica Energia schimbata sub forma de caldura in mediul exterior de catre un gaz. n=l .d'Tvdi Similar pentru 0 transformare oarecare denumita politropica se poate serie dq=c.221) se poate sene si Ia transformarea politropa: TY n-l n=oo:::>p n=ct:::.d'I' -vdp=c.0- .d'T de unde p ___:. a acestuia depinde de natura transformarii rei1eetata prin caldura specifica a gazului. la 0 anumita variatie de temperatura. Din ecuatiile principiului I avem: ( 1.. n=O ~ O<n<l n=l Cn-C vdp cn-cy pdv =n ~l .Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. 1.

reale(diagrama . v Fig.239) PI VI . a). (dV>O)1 .T2) -1)_(. Procese1e ciclice permit reproducerea periodica a until sistem. si apoi mediul de lueru revine la starea initials. I I I I).244) astfel dispare diferenta dintre lucrul meeanic exterior ~i lucrul mecanie tehnie la eicluri si apare lucrul meeanie al ciclului(LJ_.IDCn(T2 -TJ(n-l) ~~-k) ~(X =0 X-n X-I (1.reversibil aria de sub curba de destindere 1 a . I' ~"I d tale in urma parcurgerii unui proces CIC IC manrrn e e ~ are . este reversibil sau ireversibiL . avem pentru sisteme lnehise $i deschise: ::::::>c n R n-x =--. ~ =dU + dl.28 aceasta produce Iucrul mecanic L. In eazul unei masini termice motoare fig.4.242) 0 (1. 67 L= 12 mcn(T2 -TI) _. independent de faptul ca procesul SIS em ". Integrand ecuatiile primului principiu pe intreg cic1ul.Transformari (procese) cicllce pe contur inchis a unei marimi (functii) de stare este nula.P2 V2 n -1 p1R(~ .241) X-I n-l Daca se cunosc doua stan ale unei transformari se poate calcula exponentul politropic mediu: indicata la motoare) PIVI n l2 11 ==jJ2 V 2 11 dQ = dI + dLt + md (1.n.66 = Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldurii pag. rezulta: fdQ =fdL = fdLt = Lc Un proces termodinamic prin care se r~aduce un sistem 'in stare~ i~itiala fa ~ ca sistemul sa treaca de doua ori prin aceeasi stare se numeste proces ciclic.l.-1') In timpuI destinderii la2 gazulprimeste caldura Q12=Q iar in timpul cornprimarii se evacueaza caldura Q21=Qo.Agenfi termici pentru schimbiuoare de caldura QI2 pag. z» 1dQ=¢ o ~2 + fdL (1. . Pentru un proees eielie format din "n" transformari simple de stare luerul mecanic al eiclului L este egal eu suma algebrica a caldurilor schimbate. eu suma luerurilor meeanice exterioare si eu suma lucrurilor meeaniee tehnice: t. agentul de lucru primind cal dura de la 0 sursa de energie eu temperatura ridicata numita sursa caidA Q (caldura produsa prin arderea unui eombustibil).240) Integrala + mgdhco 1dQ=y+1dLt + m~ o 0 + m.t ulUI'(p V T u i) revin la aceeeasi valoare.¥h(l.' 2 reprezinta lucrul mecanic produs L12. Pentru realizarea unui proces cielic e necesara 0 masina termica. Fluidul care parcurge procesul cielie se numeste mediu sau agent de lucru. ara .~ . 2 C onst 'derand procesul... Daca eic1ul este pareurs in sensu I acelor de eeasornic lucrul meeanic al eiclului este pozitiv Lc>O (LI2> L21 SI Q> Qa deci se produce lueru mecanic ~i se numeste cic1u motor.-- dQ . iar restul de energie se transmite sub forma de caldura la asa numitele surse reei (apa sau aerul ambiant).27 Transformiirl procese (ciclice) in diagram a p-v . . = LQi = LL i~1 j~J n n j = LLti i~1 11 (1.I. a Ciclu direct (motor) 1 2 V.O parte din aceasta caldura se transforma in lucru mecanic. aeeasta e un sistem termodinamic in care un fluid pareurge un proces ciclic producand sau consumand lucru mecanic prin transformare din sau In energie termicatcaldura).243) := in p/PI In V/Vz 1. iar ana de sub curba de compnmare reprezinta lucrul mecanic exterior consumat ciclu inversat (generator) L21<0( dV<O). Daca cicIul este parcurs in sens trigonometric suma luerurilor mecaniee ~i caldurilor este negativa Lc<O(LI2< L21 si Q< Qo se eonsuma lucru mecanic din exterior si cic1ul se numeste generator(eompresor).L. I I I I) Q 1 1 b Qo V.caraeteristic motoarelor termieeb).5.

245) mediul ambiant sursa reee Fig. Q<O.l.Agent! termiei pentru schimbatoare de cdldurii pag·68 Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag.1. consumand lueru mecanic Lc.250).249) Fig.Qo (1.251) Aprecierea energetics a rnasinilor termice generatoare se face cu ajutorul eficientei. cedeaza caldura sursei ealde. Q>O deci ILl = IQI.29b) Pentru ambele tipuri de masini se serie bilantul termic Le=Q+Qo Lc<O.29a) primeste dildura de la sursa rece si consumand energie sub forma de lucru mecanie.l.248).1.lc=Q-IQol iar randamentul termic se scrie: YI ·tt [W] (1. puterea masinii este: • To<Ta spatiul de racit p=m. =~=!=1-~ q Q q .(fig. 1. = Q -IQol [J] (1.29a) Pompa de caldura preia caldura din mediul ambiant Qo (gratuita) si consumand lucruI mecanic Le. Ie [J/kg] (1. care este raportul dintre caldura utila din fiecare caz si Iucrul mecanic cheltuit pentru vehicularea acestei calduri.(fig.19a Schema realizdrii ciclului termlc generator-masinii frigorificd (1. Scopul acestor masini este transportul energiei termice de Ia un nivel de temperatura scazut.s_ Q = l_IQol Q L =-m=q-1'll1 sau daca se raporteaza la masa agentului de lucru m. Masina frigorifica extrage caldura Qo la 0 temperatura T o<Ta(Tatemperatura mediului ambiant) si cedeaza caldura Q mediului ambiant. Qo>O In cazul in care masina termica reprezinta un sistem desehis si se noteaza cu m debitul de agent de lueru. (1. prin consum de Iucru mecanic pentru a raci spatiul (masina frigorifica) sau pentru a incalzi un spatiu cald (pornpa de caldura). 69 kL Q>O sursa calda / / f/ / / j Lc>O Ma~inile termice generatoare (masina frigorifica /pompa de caldura) functioneaza pe baza eiclurilo~ generatoare. introduce 0 caldura mai mare intr-o incapere la 0 temperatura T>Ta. la un nivel de temperatura superior.246) L<O (1. T=Ta i.247) raportul dintre lucrul mecanic produs de masina si energia termica consumata se numeste randament termie: YI 'It =. In acest caz mediul de lueru (fig.244): L c :::: Q+Qo [J] sau cum Qo<Osi IQol<Q.28 Schema realiziirii clclului termic motor Conform relatiei (1.

caldura utila este cea transmisa spatiului eald Q deei eficienta este: €p := Fig. nu se poate realiza praetie dar serveste ca eiclu de referinta. 1. Lucrul mecanie al eiclului este dat de suprafata 1234 si este egal cu suma lucrurilor mecanice tehnice: L=Lt12+Lt23+Lt34+Lt41 (1.fara pierderi ~l functioneaza cu gaz ideal. Este format din 4 transformari simple si s-ar putea realiza tehnic eu 0 instalatia fermata din doua compresoare si doua turbine eu gaz. 1. ciclurilor reale.l.253) 1.255) 3 3 r--r. pag·71 Spatiul de incalzit T>Ta L<O destinde izoterm in turbina (T 2) de la P3 la P4 si apoi adiabatic de la P4 la plin turbina T 1)' .30a Schema de realizare a ciclului Carnot IQ IQI ILlI IQI.Gazul este comnrimat izoterm de la 1 la 2 comoresorulf'I'v=Tv=Ts) de la n.252) In cazul pompei de caldura.Agenti termici pentru schimbdtoare de caldurii pag.30bDiagrama p-v a ciclului Carnot .Q = Q p o = Ef +1 (1.254) Pentru tranformarea adiabatica dq=di-vdp=O (1.5. Ciclul Carnot Sadi Carnot a deseris eel mai simplu cic1u care are eel mai mare randament dintre toate posibile intre aceleasi temperaturi externe si acelasi lucru mecanic. 70 Agenti termici pentru schimbatoare de calduri. la n. Mediul ambiant Fig. Acest ciclu se aplica unei masini termice ideale.si anoi Fig.29b Schema realizdrii ciclului termic generator-pampa de cdldura 4 4 In eazul masinii frigorifiee caldura utila este eea extrasa din spatiul reee Qo (1.5.

Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura 3 3 pag·72 Agenti termici pentru schimbdtoare de ealdura pag·73 Lt23= . Cic1ul Carnot se poate parcurge si in sens invers 14321. dL=dLt Lt12=mRTdn PI/P2= mRToln P/P2 (1. cheltuind lucrul mecanic L.259) (1.fdI 2 I I = -mcp(T3 - T2) = -mcp (T . cand se introduce caldura Qo ~i se evacueaza Q..257) E.258) ~1 = T-T o =3 9 ' (1.l~. daca ar exista To<O K s-ar obtine randament supraunitar ceea ce contrazice primul principiu fiindca ar rezulta Lc>Q..266) (1.262) Energia consurnata sub forma de caldura pentru a produce acest lucru mecanic este: Q=Q34=L34=mRTln (PiP4) (1.265) (1...1.f.263) ~i rezulta randamentul termic al cicIului Carnot notat T]c: w P3 P4 P3 P2 n.269) mCp(T -To) iar masina frigorifica : E.268) Lt41 =- fVdp 4 =- fdI 4 = -rnc.. Pentru izoterme dq=du+pdV=di-Vdp=:>pdV=-Vdp.To) (1. (T.260) (1..f Deci lucrul mecanic produs de turbina adiabatica T I(4-1) este consumat de compresorul adiabatic C2(2-3)..fVdp = .264) Schimbul de caldura Qo este: Q12=Qo=mRToln (PI/P2)=-mRToln (P2/PI) IQol=mRToIn(P2/pl) ~l (1. - T4) = -mcp = Daca de exemplu to=O°C(273. 15K) si t=70°C(343K) (To . (1... al cicIului Carnot este independent de mediul de lucru ~i depinde doar de temperaturile celor doua surse de energie. . = ci = T ~ To = 1- . p =--- T T-T o (1. (1. To Randamentul n.::! ._. cum PiP4=P2/PI avem Q -1-1 = -.. Eficienta unei _____ ~ ~~_ ..T) (1.l __ :::. .267) .sau ... adica perpetuum mobile de speta I..264) dovedeste ca in natura nu pot exista temperaturi absolute negative.=.=P2 PI P4 PI deci pe ciclu Lc=LtI2+Lt34=rnR(T-To)ln (PiP4)' (1.270) Lt34=mRT31nP3/P4=mRTln P3/P4 ~:=(:: f =..T o.. este ciclul de comparatie pentru masinile frigorifice si pompele de cal dura.. p =Q=5 L To (1.256) E.261 ) rezu 1tIt .. Ecuatia (1..

de aceea s-a luat in valoare absoluta). in contradictie cu definitia reversibile.. PRINCIPIUL AL DOILEA AL TERMODINAMICII 1. Daca sistemul izolat nu poate reveni ]a stare a initiala. decat in urma unor interventii exterioare. Astfel: _ Schimbul de caldura dintre doua corpuri de temperaturi diferite este un proees ireversibil deoarece caldura trece de la sine numai de la corpul mai cal~ la corpul mai rece. 75 1. ceea ee inseamna ca se desfasoara de la sine doar intr-un sens. Fig._.32 Deplasarea pistonulul cu frecare Astfel notand cu Lf12 valoarea absoluta a lucrului mecanic consumat pentru invingerea frecarilonlucrul mecanic de frecare este intotdeauna negativ indiferent de sensul de miscare al pistonului. presiunea gazului nu creste la valoarea sisternului proeeselor L12ireveste mai mie decat eel reversibil. seade si mai mult p.Procesele reversibile se pot desfasura rara 0 interventie exterioara in ambele sensuri. fiindca este un lucru mecanie consumat $i nu produs de sistem. f pdV = Aria servesc rpl'l)'" » LIZ +ILfI21 (1.V: f pdV = A =aria initiala.273) de sub curba de transformare. dar nu inseamna ca Aria de sub curba de transformare intr-un proces ireversibil dintre lucrul mecanic exterior si lucrul mecanic de freeare.6. Procese reversibile ~i ireversibile Procesele tennodinamice se pot imparti in procese reversibile ~i ireversibile. adica prin eonsum de energie din exteriorul gazul poate fi readus la starea initiala.74 Agenli termici pentru schimbatoare de caldura pag.Ca sa readueem eele doua corpun ~a starea initials trbuie sa eheltuim energie din exterior sub forma de lueru mecamc din exterior. Apoi notand cu f pdV lucrul mecanie al proeesului reversibiltfara frecare) si cu Wgaz L12irevucrul mecanic produs sau consumat intr-un proces ireversibil. ci din contra.Freearea este un .J... --- ____._. _ Difuziunea gazelor e proees ireversibil. atunci procesele din sistem sunt ireversibile. a b .Lucrul proces ireversibil este mai marervaloare IL12irevi=lfPdVI+ILfI2i> Cum in diagrama p... f pdV -iLfl2j (1. exterioara.3} Schema stranguliirii unul gaz Destinderea unui gaz fara producere de lucru mecanic denumita strangulare este un proces ireversibil. de aceea drept criteriu de comparatie pentru gradul de perfectiune al proceselor .. este suma ca lucrul Fig. apare in cazuI miscarii relative intre corpuri si este un proces ireversibil care insoteste toate procese1e din ma~inile termice.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag. .271) ~ideci L12irev< Rezulta f pdV mecanic (1.274) se separa decat prin interventie Transformarile reversibile nu sunt afectate de pierderi. adica intr-un singur sens.6. se amesteca de la sine. Daca un gaz eurge print-o sectiune ingustata pe 0 conducts presiunea lui scade (a) (P2<Pl). Inversand sensul de curgere (b) al gazului la trecerea in sens invers prin aceiasi sectiune strangulata. _ _____.I.-. l Lt2irev= gaz . deci un sistem izolat supus unui proees reversibil poate reveni la starea initiala.Strangularea . ceea ce este in contradictie eu definitia proceselor reversibile.1. <P2<Pl Numai prin eomprimare.efect disipativ de energie.272) produs(dV>O) intr-un proces ireversibil mecanic consumat(dV<O) intr-un absolutajdecat eel reversibil: fpdV (1.

nu se pot transforma integral 'in lucru mecanie.277) ds du + pdv T = di ~ vdp (1. permite calculul '" 1 . deci ~i 0 masura a ireversibilitatii unui proces termodinamic si a stabilitatii lui se numeste entropie(introdusa de Clausius in 1865). Experienta acumulata in cercetarea fenomenelor termice sau naturale in general a dus la concluzia ca toate procesele term ice reale sunt ireversibile. principiul al doilea arata ca intre diferitele forme de energie exista 0 diferenta calitativa.3.Diagrama Entropia entropica caldura catre mediul ambiant. in eele mai multe cazuri ale rnediului ambiant in final. Principiul al doilea scoate in evidenta calitatea energiei. numai de la nivele mai ridicate de energie spre nivele mai coborate. entropia sistemului compus e suma entropiilor subsistemelor: S=SA+SB+'" (1. care arata echivalenta cantitativa a diferitelor forme de energie.~ •• I) In 1824 Sadi Carnot "Nu eXlstii motor termlc.Marimea fizica folosita ca masura a sensului preferat al transformarilor tennice. cursu] tuturor transformari]or in lucru mecanic se reduce.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag·76 Agenri termici pentru schimbiitoare de eli/dura pag.B. raportata la temperatura la care se face acest schimb: ds=_dQ_re_v dU + pdV = _dI_-_V_d-=--p =:.275) gasim entropia unui sistem Ia 0 temperatura T: ST= i ifdU+pdV T + (1.279) ireversihile. mecanica sunt forme superioare de energie putand fi transformate una intr-alta in mod nelimitat daca proees~l~ SU?t reversibile.2.. Transformarile de la sine se produc pentru toate formele de energie.278) T S 0 Integrand (1. . Energia interna (caldura) este 0 fonna inferioara de energie deoarece nu poate fi transformata de cat partialtchiar si pe cale reversibilajin energie mecanica. energia electrica. intr-un proces reversibil.. care fimd lTI Iegatura cu un singur izvor de ealdura sa produea Iueru meeanie" .6.. care arata di energia totala a unui sistem izolat ramane constanta. Prn~f'<:f' If' natura lt~ sunr transformari energetice sunt evacuate sub forma de unde se inrnagazineaza sub forma de energie inutilizabilii in vreo masina termica motoare. ele au un sens preferat de desfasurare care duce sistemul de la stare a de dezechihbru spre starea de echilibru.perpetuum mobIle de speta a doua" adica a unei masini termice care ar produee in mod continuu lucru mecanic transformand integral energia termica a unei singure surse de caldudi( de exemplu:apa oceanelor. etc." -3) Boltzmann I-a formulat astfel: "Natura cauta sa treaea dintr-o stare mai pulin probabila 'in alta mai probabila.tfel: . dar nu precizeaza nimic eu privire la conditiile si sensul transformarii energiei.Prin extrapolarea unor rezultate experimentale s-a ajuns la concluzia ca entropia tuturor substantelor omogene tinde spre zero in apropiere de zero absolut.. {1.. interna cu potential scazut. respectiv caldura sa. care sunt integral transformarile in orice alta forma de energie. adica So=O. Entropia. . hidraulica. Este 0 marirne aditiva adica daca avem mai multe subsisteme A. lara ea sa fie in legatura eu doua izvoare de caldura eu temperaturi diferite'tsi tot e1 a spus "Caldura nu treee de la sine decat de 1a un corp mai eald la altul mai rece.) Faptul ca energia intema a unui sistem. energia mecanica. . ca intr-un proces termodinamic energia se po ate transfoma dintr-o forma 'in alta echivalenta. energia hidraulica. energia transformabila 1. arata ca aceste forme de energie sunt mai putin valoroase decat alte forme de energie ea:luerul mecanic. ca nrrnare nrnnl1C' n c1f'OT~c1~rf'a _. Principiul II nu se poate demonstra.6. Principiul a1 doilea exclude posibilitatea axistentei unui .Este 0 marime de stare extensiva si se defineste ca energia schimbata sub forma de caldura. . [JIK] T T T la temperatura absoluta K). Etimologic entropia are semnificatia de "evolutie interna't. In naturale (proceselor naturale). dar este sustinut de consecintele ee deeurg din el. ." .As._1 Ss-este entropia sistemului la O[K].Enuntarea principiului al doilea al termodinamicii Principiul I este un principuiu cantitativ. aerul atmosferie. intotdeauna. spre deosebire de primul principiu.275 ') are dimensiune de energie specifica/raportata Entropia masica:s=- S ill [J/kgK] (1. iar in cazul proceselor reversibile pot fi transformate nelimitat III energie interna.276) (aceeasi ca si caldura specifics care se refera la diferenta de temperatura de lK). Energia elecrica. el a fast dedus expenmental generalizand anumite fapte(procese)observate. Problema eonditiilor si sensului transformarilor energetiee este rezolvata de prineipiul a) doilea al termodinamieii.Aceasta constatare cunoscuta sub denumirea de teorema lui Nemst sau principiul al treilea al termodinamicii. 77 1. .• 2) Fonnularea aceasta a fost completata in 1850 de Clausius "Nu exista motor tennie care sa produca eiclie 1ucru mecanie.

283) (l.Agenti termici pentru schimbatoare de cdldura pag.lnll Daca consideram PI gaze ideale ~1 = dq T + dlf T (1.289) dq+ldlfl =du+pdv si deci entropia ds (1. - s. Entropia sistemelor adiabatice ~i a celor izolate a)Pentru proeese reversibile entropia s-a vazut ca este: SrSI= PI in relatiat 1.278) se pot serie si sub forma: du p di v ds=-+-dv =---dp dildura Specifica este cv=c(T) unica si relatia(1.288) (1. X-I dT V2 VI si prin integrare S2 SI o T (1. ci numai variatia ei de-a lungul unei transformari prin care sistemul trece din stare a 1 in starea 2.282) devine: ds (1.du=c.284) (1.285) (1. Cu aceasta integral a din relatia(1. P s -sI = C P In-2 -R.297) deci capacitatile tennice masice sunt . r2c dT p = [2C dT _ P T 1 ric p dT =sO(T )-5°(T) T 2 I (1.~-& T-v'T-p pentru un gaz ideal.Ir.282) = du + lYdv = c(T)ciT T /T' T T T T E_-&.292) =j r c(T)T dT ~i daca c este constanta ( 1.lnT Pentru caleulul variatiei entropiei gazelor reale se folosesc tabele si diagrame.296) ~i deci SrsI=so(T2)-s°(T1)-R.291) V T (1.286) daca se considera ca entropia la O[K] si p= 1atm este zero atunci integrand ecuatia: dT (1.293) (1.290) (1. ql2 = rTds (1.294) = Tds .281) In cazul corpurilor incompresibile in lac de se foloseste densitatea p = _!_. in care sunt redate entropiile in functie de marimile termice sau calorice de stare(diagrame T -s sau i-s)..287) sO(T)= Cp(T)T [JlkgK] unde sO(T) este entropia specifics la temperatura T si presiunea de 1 atm si cum depinde doar de temperatura ea poate fi tabelata in functie de T ca ~i u sau i ~i se gaseste In tabele pentru aer considerat gaz ideal si alte gaze uzuale.286) S.ln-2 2 T I 1 PI V (1. iar V fds = 0 Relatiile(1. cand apare lucrul mecanic de frecare primul prineipiu are forma: .d'Tidi=c.280) 82 -SI = c)n-+R)n-2 Tl VI T2 Expresia (1. ceea ce inseamna ca entropia este a (1. R.286) devine: rc p ()dT -R T -T j P2 In- r T ds= dq T rezultand din aceasta si caldura schimbata eu mediul dq (1. ~ c1{~: J f () j c.282) considerand cp.278) este marime de stare diferentiala total a.vdp T - T . 78 Agenti termici pentru schimbatoare de ci'ildurii pag·79 In studiul proceselor tennice nu intereseaza valoarea absoluta a entropiei.dfjpv=R'I' integrand ecuatia/ 1.ey=f(T) si cp-cv=R.295) Pentru procese ireversibile. Cy=_'X-I SrS1= X si cp=--R. f dS - S2 - S[ 0 - f du + pdv _ j di . T -+R.

(1..33 Transmiterea ciildurii $i variatia entropiei TAsiTB Cele 2 sisteme A si B formeaza un sistem adiabatic ale carer temperaturi se mentin constante chiar in conditiile unui schimb de cal dura dQ prin peretele diaterman .. ea ramanand constanta doar In cazul proceselor adiabatice reversibile.298) '. Entropia sistemului B care cedeaza caldura / TB iar entropia sistemului A care primeste cal dura dQ la temperatura TA creste cu dS A = dQ / TA.' - . care impreuna cu entropie transportata este primita de sistemul A .s '" B c. I]) .g unde: • dq este variatia entropiei in cazul procesului reversibil datorita schimbului '" :. "" c.1n u general pentru procesele ireversibile se poate sene: dq ds = - T + dsirev ( 1. Datorita ireversibilitati procesului de transfer de cal dura apare 0 crestere de entropie in sistemul adiabatic I 0 (1. Deoarece sistemele izolate inc1ud pe cele adiabatice ca si cazuri particulare .. Daca intr-un sistem izolat entropia creste inseamna ca au avut loc procese ireversibile in urrna carora sistemul a ajuns intr-o stare mai stabila Pentru procese ideale reversibile entropia unui sistem izolat ramane constanta .299) Aceasta variatie de entropie produsa datorita ireversibilitatii proceselor terrnodinamice este intotdeauna pozitiva. ~d{. adica entropia sistemelor adiabatice nu poata sa scada niciodata: TA .) :.302) Aceasta _cre~tere de entropie poate fi interpretata astfel : odata cu cal dura dQ transmisa de la A la B se transporta ~i entropie astfel incat entropia sistemului B seade cu dQ / T8 .Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pazso Agenti termici pentru schimbatoare de eiildurli rass: de unde rezulta ca in procesele ireversibile variatia entropiei este mai mare cu b 1) Tot un sistem adiabatic este ~i eel de transmitere a caldurii (fig..298) dq=O dar: ds=dss. Ca 0 consecinta a acestei legi rezulta ca starea de echilibru sore care tinde orice sistem izolat se caracterizeaza orin entronie dS~dS" ~dSA+dS. Cum dQ la temperatura TB se micsoreaza cu dS 8 = -dQ (S2 .0 dQ A dQ I:: B T e de caldura cu mediul exterior dupa regula: variatie pozitiva a entropiei dad sistemul primeste caldura dq>O variatie negativa a entropiei daca sistemul cedeaza caldura dq<O •• dsirev este variatia entropiei datorita ireversibilitatii procesului.300) in acest caz transformarea adiabatica este neizentropa. daca procesele care au loc sunt ireversibile variatia entropiei este diferita de zero cum rezulta din(1. Rezulta in final ca pentru procesele naturale(ireversibile)entropia sistemelor adiabatice creste..301) Aceasta se mai numeste legea entropiei:entropia unui sistem adiabatic nu poate sa scad a . adica: dsitev>O (1. Id~fl (in cazul de fata datorita frecarilor) fata de cazul proceselor reversibile.303) . scaderea entropiei unui sistem izolat este imposibila iar cresterea entropiei unui sistem izolat sau adiabatic este 0 masura a gradului de ireversibilitate a proceselor care se desfasoara in sistem. T T tr (l. dSA = dQ =/dQ/+dS. deorece TA (TB .l.'}o (1.SI td ~ TA (TB rezulta ca dS A >ldSB adica cresterea entropiei sistemului care primeste caldura este mai mare decat sciiderea entropiei sistemul care cedeaza caldura . 4. b)Sisteme termodinamice adiabatice(dq=O)~i atunci in ecuatia pentru procesul reversibil ds=O adica entropia ramane constanta si de aceea transformarea adiabatica se mai numeste Si izentropa. in momentul trecerii caldurii de la temperatura To la temperatura TA se produce entropia dSir .33) .s I]) I]) ~ ~ Ts Fig. Acelasi sistem adiabatic. La toate procesele ireversibile entropia unui sistem adiabatic creste iar la procesele reversibile ramane constanta. toate concluziile cu privire la entropia sistemelor adiabatice sunt valabile si in cazul sistemelor izolate. 1.

dT Oadica~ = T2 . denumita si diagrama entI\')pica sau·caloriea . Ia cazul laminarii unUl gaz ros. ~e zice ea in cazul (a) sistemul prirneste caldura din medi .e sub_ curba de trasfonnare este proportionala e a ura schimban ~1 lucrul mecanic de freeare .temperatura lui ramane constanta . 82 Agenti termicipentru schtmbatoare de caldura Variatia de entropie a sistemului A se datoreste pe de 0 parte schimbului de caldura produs iar pe de alta parte ireversibilitatii procesului .!?l eCI ~l vanatlaentropiei e pozitiva (dS>O) . se numeste trans form are izentalpica strangularea este deci o trasformare de ental pie constanta . 1.311) reala eu suma dintre .309) QI2 >0 pe cand in cazul b) dS<O ..309) traslonnare este data de integrala Aceasta expresie este pozitiva deoarece PI > P2 adica entropia creste .~i~~~c~~:i~~::.31) in eare exista 0 sectiune strangulata.dar se stie ea : dS adica : dA In c. La trecerea gazului prin aceasta sectiune apare 0 diferenta de presiune care insa nu poate fi folosita pentru producere de lueru mecanic . Daca gazul din conducta este un gaz perfect (ideal) atunci d.:l~~: ~12<~ . 1' 2' dS 2' I' = = S(s) ideal .V . f . C pdT = 0 =:::.305) o transformare la i = ct . ci se consuma pentru invingerea rezistentelor gazodinamice (producere de turbione .c:' si deci : (1. Strangularea unui curent de fluid conduce de asemenea la 0 crestere de entropie . .r)12 = Rlnn P2 >0 (1. JTds si 2 ds. Se considera eurgerea unui gaz printr-o conducata (fig. lucrul mecanic exterior este proportional cu aria de sub curba de trasformare si axa absciselor .I. 2 ~. frecare).34 Reprezentarea schimhului de clildura~ d' in T tagrama -s 2 = (S. deci 'in general: Adica suprafaja de sub curba de r~~. pentru gazele reale aceasta concluzie nu e valabila . Suprafata elernentara : dA = TdS. ITdS = Ql2 + Lf12 sau . 1.ss b T a 2 dA 2 '2 .310) = = Tds = dQ dQ deci T '. ::: 0 (1.. dQ = TdS (1. 1 eledlaria d.. d . d (1.azul a) dS>O si in (1. ~=dQ+~~.306) Aria 122'1 '= JTds I = 2 JdQ = Q12 I C' (l. Variatia entropiei unui gaz ideal in procesul de strangulate rezulta din ecuatia (1.308) I .309) chiar caldura schimbata de catre sist~m de-a Diagrama entropica Ia campul diagramei p .304) Pentru viteze obisnuite in conducte (w < 50 mls) variatia energiei cinetice e neglijabila si atunci il = (1.307) .290) in care (T 1 = T2) deci : S2 -Sl Fig. ediul exterior Q12> 0 In cazul transfonnarii ireversibile relatia (1.Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildurii pag. Considerand curgerea adiabatic a ecuatia principiului I pentru sisteme deschise este : (1.297) se poate s . energia schimbata sub forma de caldura pe parcursul unei transformari reversibile se poate reprezenta intr-o diagrama care are entropia S(s) in abscisa si temperatura T In ordonata .(1. c).

deoarece din (1..6) . ~l pnn mtegrare s = c. In T + ct care in campul diagramei (T .3l3) 2 (fig. rezulta ea transformarea adiabatic a reversibila este izontro~iea (~n~opie .T .S sau T .318) 2 3 4 2 --7~--~-----------. constanta) si se reprezinta-"In diagrame T . .84 Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag·85 Transformarea adiabatic Pentru 0 a in T - s: trasformare reversibila cu dq = 0 = dQ rezulta dS dQ =T=0 a di . I I = u2 = u6 - U1 = = JTds 6 sau in cazul din fig..81-tea Transformare izotermica 3 .s pr intr-o dreapta verticala 1 - ds = ds du + pdv T si cum dv =0 (1.4 . Inclinarea aeestei curbe in orice punet e data de panta tangentei dar dq III JTdS = ILI12 I JTdS = (1.a e as ~rm 2 este proportionala cu lucrul mecanic de frecare .unde entropia creste eu cresterea temperaturii (5 ... M'N' tgfl = -P'N' =- dT ds =- cp • izoterma • I 2 . JTdS 5 = aria566'5' (1. du dT . 1.ct) se reprezinta pe baza relatiei : S2 . = IL r u I I I I I I I I I Rezulta ea subtangenta la curb a izobara este eapacitatea termica masica la presiune constants (cp) • Cum ep>ev rezulta eli inelinarea eurbei izobare e mai mica decat a eurbei izocore fata de abscisa .319) .35) 2 .312) aeel punct : tgfJ =- dT ds = -- MN PN (1. . ..) Transformarea izobara : analog eu eea izocora avem : ~o ds = M di -vdp T P cu dp = 0 rezulta : dq 7 I I I I I I I J I I I I = Tds = c dT deci ds =c T P dT T s = cp InT + ct (1. = -T = c.. pag. (1.Agenti termici pentru schimbdtoare de calduri.se reprezmta prmtr-o dreapta orizontala Transformarea izocora 5 . 6 izocora 5 J I I .35 1 2' QS6 =».310) .. I I I I I .315) 1 sau ill diagrama (T . ~l . Cv lif121 aria122'l' inlocuind in (1. In diagrama entropica si marimile ealorice de stare pot fi reprezentate ea suprafete .6 (v . pentru 0 transformare izocora (v = et.s) 2 = cvdT = dT ds Tds si deci dT ds MN PN =!. 1.317) (1.. I I I J adica subtangenta la curba izocora este chiar capacitatea termica masica la volum constant (c.318') I I I P I I P'.314) (1. I I JTds.s) este 0 curba logaritmica .316) . 1 1 Adiabata neizentropica a tgfi=-=-=- T c.314) deci curba de transformare este eu suprafata pozitiva si transformarea e adiabatic neizotropidi. . b b d tr f. are 1 _ Daca tranformarea adiabatica este ireversibIla ana de su cur. . dv = 0) avem : I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I dq N' 8(8) ql2 = du + pdv = du = cvdT = Tds 2 (1.

s printr-un dreptunghi (fig. q-lqol = Ttis tis(T-To) =--- T T-To ( 1.324) .To) si eu aceasi produeere/eonsum de lucru mecanic (ciclul 67896).i.adiabatele sunt 23 ~i 41.86 Agent! termici pentru schimbiitoare de cdldurii pag.329) Fig.326) 4 (I.36b) cu punetele ciclului in concordanta eu notatiile din diagrame p . este: .2(ds > 0) mediul de lucru primeste caldura : 2 qla2 Ciclul Carnot se reprezinta in diagrama T .s lucrul mecanic efeetuat in cazul unui proces cielie este reprezentat prin suprafata inchisa de eiclu .2 .a .1.330) dar aria 6788'6'6 e totdeauna mai mare dedit aria 341 '2'3 rezulta din (1.a .s permite determinarea pe eale grafica a randamentului termic pentru un cic1u oarecare (fig. Randamentul eiclului Carnot : aria12341 11e aria341 '2'3 (1. 1. functionand intre aceleasi temperaturi extreme (T.331 ) Pentru un interval de temperaturi date.323) le = Iq+ Lucrul mecanie eiclic l.b .To T = aria123441 aria341'2'3 Ep (1.:. iar randamentul termic apare ea raport ~i de suprafete : aria 1a 2 b 1 " n.322) = T .Tatis == Tt:.= q . Caldura q se introduce in cic1u la temperatura T (izoterma 34) ~i se evacueaza 0 parte qo la temperatura To (izoterma 12). atunei de-a lungul transformarii 1 .1 (ds < 0) deci mediul cedeaza caldura : 1 1 3 7 q34=q ~i la fel expresia eficientei eielului inversat (pompa de caldura frigorifica Ii P E f) 1 a =-= q TI1s t. Notand eu tis variatia entropiei de-a lungul transfotmarilor izotermice se poate determina randamentul eic1ului Camot . = 7 r= = = aria788? (1. 87 q78 = i8 .36 Cicluri termodinamice q2bl = qo = b fTdS 2 1 = aria2bl1'2' = (1. inc1usiv pe cale grafica : Ie 17c.329) ca : llc=l1t (1.s =q = (a) fTdS 1 ariala22'1' (1. ana6788'6'6 (1. eiclul Carnot are eel mai mare randament tennie.1 .!.328) si (1.327) 2 6 h 8 To 1' 2' S a.36b) randamentul eielului Camot eu randamentul unui eiclu oarecare.36a) . Astfel daca fluidul de lueru pareurge eic1ul oareeare 1 . 1.b . in diagram a T-s 11t aria67896 .328) Randamentul eiclului oarecare : ~s b.325) sau masina In timpul trasformarii 2 .323') Deoarece s-a impus ca luerul mecanic al eelor doua cieluri e acelasi : aria 12341=aria 67896 (1. 6' 2' Qn=qo 1' 8' S Comparand (fig.'qol q Ttis .Iq- q -lqol = fTds = ariala2bl (1.Agenti termici pentru schimbtitoare de caldurii 8 pag.V. Formularea rnatematica a principiului II -lea al temodinamicii Formularea eea mai generala a prineipiului al Il-lea al tennodinamicii reprezinta legea entropiei : 0 deci in diagrama T ..321 ) Diagrama T .1.

Evaporare.3_ •• __ .00326 m3/kg.Diagrama p.V Prin vapori se inteleg toate gazele reale care se gasesc In apropierea punctului lor de lichefiere.1. 1.3l Diagram afazelor si curba de vaporizare In cazul apei punctul triplu.lichida si gazoasa este la t=O.E Generalitatl.l6 K) si p=0.7.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildura pag.37).88 Agenli termici pentru schimbatoare de caldura pag.O1DC (273. Mai departe lichidele pot trece in stare solida in anumite conditii de presiune si temperatura.7. volumul critic vK=0.29 bar.006109 bar.GAZELE 1. unde coexists toate cele trei faze : solida. 1. Starea de echilibru termodinamic inte lichid si vapori.333) T este considerata ca expresia matematica a principiului aI II~Iea al tennodinamicii.T. se numeste curba de vaporizare sau curba de echilibru lichid-vapori) ea incepe in punctul triplu ~i setermina In punctul critic. Curba A-K (care uneori se reprezinta singura 'in diagrame p.Punctul critic (K) al apei este la tK=374. Cum in prezent toate gazele pot fi lichefiate 'in anumite conditii de presiune si temperatura. 89 Deoarece In fonnularea principiului al II-lea al tennodinamicii notiunea de entropie intervine ca cea mai irnportanta marime. Vaporii REAL. punctul p ~ topire lie hid K critic K vaporizare lichid punctul triplu sublimare vanori vanori A T(t) rrn Fig. relatia de entropie : ds= dq => dq = Tds = du + pdv = di .vdp (1. inseamna ea orice gaz poate fi adus in stare de vapori.ISDC si presiunea critica PK=221. iar temperatura de vaporizare poarta . in cazulprocesului de vaporizare se numeste stare de saturatie.I. astfel starea unei sub stante se poate observa intr-o diagrams a fazelor (fig. Vaporizare.

Continutul de molecule grele variaza cu temperatura apei ~i e maxim la 4°C. Din acest moment introducerea de caldura are ca rezultat formarea de vapori (abur) tara modificarea temperaturii.Aceasta curba A-K se mai numeste si curba presiunii vaporilor p=f(t) sau p=f(T). fenomen neobi~nuit la alte lichide. Pam[N/m2] =presiunea amestecului aer-vapori de apa. deci un amestec de doua faze.ru pana la 4DC volumullichidului scade atingand la 4°C volumul minim. p" . ternperaturasi volumul ei cresc foarte incet. un izotop al hidrogenului). Dintre toti vaporii utilizati In tehnica cei mai importanti sunt vaporii de apa care mai au si denumirea de abur. dm b(Ps-pJdA Pam [kg/s] (1. ca urmare densitatea apei este maxima la aceasta temperatura. Pentru evidentierea vaporizarii vom considera un sistem inchis constand dintr-un kg de apa la ODC inchis cu un piston intr-un cilindru la 0 presiune constants de 760 Torr.Nu se introduce caldura in sistemul termodinamic. se obtine abur suprainciilzit.tonta diferentei de presiune a vaporilor de la suprafata lichidului (ps) si a vaponlor din aer p v . izoterma critica ter. A[m2] '-suprafata libera a apei.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. apa (lichid) vapon saturati umezi vapon saturati uscati . Ea se datoreste prezentei moleculelor de D20 in apa mai grele decat cele de apa H20 ( D2 . dar cu cresterea volumului specific (segmentul MN).p' . Vaporizarea este trecerea unui corp din stare lichida in stare vapori in toata masa lichidului la 0 temperatura bine definita functiede presiunea lui. Indilzind In continuare apa. Daca aburul saturat uscat se incalzeste mai departe temperatura tncepe sa creasca din nou si creste si volumul specific.90 Agenti termici pentru schimbatoare de caldurd pag·91 Fiecarei presiuni ii corespunde deci 0 valoare univoc determinata a temperaturii de saturatie si invers. punctul critic K. izoterme din domeniul de abur supraincalzit t>tcr si izoterme care traverseaza curba Iimita t<tcr' Marimile de stare specifice ale lichidului in momentul fierberii se noteaza cu indicele prim (v' . in momentul (N) cand ultima picatura de apa se vaporizeaza se obtine abur saturat uscat (v"). la orice temperatura. Evaporarea este trecerea 'in stare de vapori a unei parti din lichid.334) unde : bjkg/m's] -coeficient de evaporare care depinde de viteza relativa a curentului fata de lichid.u' .In timpul vaporizarii MN aburul saturat umed se compune din lichid care fierbe si abur saturat uscat.39) sunt redate : curba limita AKB.s'). fenomen denumit si fierbere care are loc prin introducere continua de caldura In sistemul care fierbe. cand se atinge 100°C se formeaza prima bula de abur. izobara fiind concomitent si izoterma. volumul specific creste de la v' la v". in diagrama p-V (fig. u" :t'in s") .1.molecula de deuteriu. fenomenul fiind doar la suprafata lichidului ~i are l~c da. iar cele corespunzatoare vaporilor saturati cu indicele secund (v" . Incalzind apa din cilind.i' . se zice ca apa a atins temperatura de fierbere la presiunea de 760 Torr (punctul M). caracteristice corpului respectiv.

AKB. Abur sunralncalzit In diagrama p-v.. fiind ~ap?rtul ~aportul dintre masa vaporilor in amestec m.u". . P • \ \ \ . volumul masic alliehidului e v'. . Pentru domeniul vaporilor saturati umezi. " " x=O. volumul masic al vaponlor umezi este .Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura (1) vaoorl (v) pag·92 Agenli termici pentru schimbatoare de cdldura pag.i' .340) s=(l-x)s'+xs"=s'+(s" -s') (1.l. v=v'(l-x)+v"x=v'+x(v"-v') (1. x=O.u' + p(v" . diferenta v -v seade cu cresterea presiunii anulfmdu-se m punctul cr.93 p ~6000C [bar] KB unde x=l. cand trecerea de la faza lichida la cea gazoasa se face rara majorarea volumulU1.v" la diferi~e temper~~ur~ (presiuni) de vaporizare si se unesc..0061 bar. = r = i"~ i' =u" . .lhc. y"_y (1.u' . starea de saturatie a apei Ia to==OoC Po=0. iar raportul care exista intre vaporii saturati uscati si lichidulla saturatie.i".15 I -. (1. pentru a se vaporiza cornplet (de Ia M Ia N) se numeste caldura latenta de vaporizare I. deci in final. care serveste la marirea energiei interne si caldura extema de vaporizare \jI = p(v"-v') care se consuma ca Iucru mecanic de dislocare pentru marirea volumului specific de la y' la y" la presiune constants.8 t=300oC Abur saturat umed .Curbele de x=ct se gasesc in interiorul curbei Iimita pomind din punctul critic (curbe de titlu constant x). q..x y"_y' yll_y' y-y' MP PN (1.s")-abur saturat usc at.. Relatia se mai poate scrie : t=3000C lichid (I) tcr=374.339) u=(1-x)u '+xu"=u'+x(u"-u') (1. \ . • I v' M .v') [JIleg] (1.4 B A v' v v" v[m /kg] 3 Fig.= x v'v-v' deci X y-y' iar l-x=l--- y-y' = -yll-V' yll_y' m.335) ~ +m=l atunci m v=x si m[=l-x si deci cum .338) I • I I I I I I •. la care u'o = = =0 .=0. D aca m vI. in functie de temperatura sau de presiune. Al doilea tip de tabele redau marimile de stare pentru ~ si abur supralnclilzit functie de presiune si de temperatura separate printr-o linie orizontala. Pentru a caracteriza starea aburului saturat umed se foloseste notnmea de titlul vaporilor (aburului) x.344) r = Iv = P + \jI mv mv +m. x=l Marimile calorice de stare ~i diagramele entropice ale vaporilor •• . si masa totala a vaporilor si a lichidului la fierbere : x=--"--- In tabelele termodinamice se dau valorile marimilor de pe curba limita (v'. punctul reprezentativ al starii vaporilor umezi (P) irnparte segmentul de pe izobara dintre cele doua ramuri (MN).343) ea se compune din caldura interna de vaporizare p = u" -u'..342) Caldura cedata lichidului la p=ct. si Co s'o Cand apa este incalzita pana la temperatura de fierbere (ts) corespunzatoare presiunii la care se face incalzirea.337) v+-v' •• --=---=--=--=-v'v-v 1.39 Diagram a p-v pentru apa Ii vapori de apa Dadi se reprezinta in diagrama (p-v~ volumele ~".s')-apa de saturatie si (v".341) Pentru apa s-a stabilit conventional starea de referinta..6 . cu relatii similare cu volumul masic : i=(l-x)i '+xi"=i '+x(i"-i') (1.. = i'-io (1. sau r : I.336) Conform definitiei titlului vaporilor pe ramura din stanga (AK) masa . I I \ I I • •• • . se ~btme curba ~1~·l11ta. [J/kg] (1. marimile calorice de stare pot fi calculate daca se cunoaste titlullor (x). caldura schimbata se numeste caldura lichidului. 'f iar al vaporilor uscati e v". .

--. In special cele entropice (care au entropie In abscisa). 1. x=O. lAO si fig. Transforrnari simple ale vaporilor abur saturat umed 0. I r I I I I s[kllkgK abur supraincalzit --. fig. . => 8"-8'= -= . .=221bar .8 Din intregul dorneniu diagramei i-8 numai portiunea delimitata (fig. ..6 s rkJlk!!K Fig.9 . '.de unde relatia anterioara (1."" .. K t=ct pc. \ I . adica T -s si i-s. ale caror transformari au fast studiate anterior. 94 Agenli termici pentru schimbatoare de ciildurd pag·95 u=u' 8=S' + px +xr (l. x=O.41. T[K] Tcr=647. in cazul lor se prefera alte metode de studiu in diagramele descrise anterior. x=O. a) Transformarea izocora . I r r r I .347) p=ct [kJ/kg] pcr=221bar p=ct Tf Cresterea entropiei In timpul vaporizarii este : d i"-i' r ds = ___. 1... Pe langa tabelele de abur se folosesc foarte mult diagrame1e.. .3K K .1.40 Diagrama F-s pentru abur Desi vaporii sunt gaze reale..5 .. 1.'" Fig.347) T r.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag.41 Diagrama i-s pentru abur x=l \ . I I r ." ". .346) (1. 'I 1. .\ ".41) prezinta interes tehnico-energetic si se trece 1a scara marita (vezi diagrama i-s abur)... r.- lbar ~.. . lichid .3. I v=ct I x=o p=lbar=ct.

. de vaporizare (1' -1") si supraincalzire (1" . se studiaza ea transformari izobare..348) = v'I -v' 2 + X v"I -v' I V"2 -V'2 I V"2 -v't (1.X2>XI) devenind saturat uscat (1") ~i apoi supraincalzit (punetuI 3). T-s si i-s. de incalzire a apei (0 I' ).3). ) .) II-II (1. adica aburul devine lichid. ..355) " )(x2 -XI) Lucrul mecanic exterior este: qJl + " = r(x2 -Xl) ( 1.352) o v=ct 3 3 i1i=i'2 -i'l +x2r2 .354) = t.).356) ° = (i2 " . b) Transforrnarea izobara Procesele de incalzire si de vaporizare a apei sau condensare.il " )- il - xJiJ " - i. deei : X 2 +X I (V"I -V'I) = V'2 +X 2 (V"2 -V'2 ) (1. UI=U2+X2 (" (1. (1. Pentru proeesuI de incalzire 1-2 din dorneniul aburului umed din conditia VI=V2.. =U2I-UI+X2P Luerul mecanie exterior este nul (dI=pdv=O) Variatia entalpiei este : Lll=lrll=12+X2 12-12 A' .o ) K 3 p In fig.8 s deci: transformare izobara in interiorul curbei limita 1.". rezulta: v'.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurd pag.351) -II-XI (.2 : dar pe izobara: qll = i2 . (. in fig.io 0 = i1i [J/kg] Pentru x=l x=O.i. = i2 + x2 (i2 .353) Ohservatie Daca se incalzeste abur saturat umed eu v<vcr se atinge ramura stanga a curbei limita.".. .42 se vede izobara cornpleta 0 I' 121" 3.96 Agenfi termici pentru schimbiitoare de coldura pag.350) ! 3 3 U 2-UZ ') .xlrl (1. 2 -XIPI (1.6 x=O.42 se prezintaprocesul izocor de incalzire ~i vaporizare 1-2-3 in diagrarnele p-v.349) 3 b o K 1 v=ct v Caldura primite In procesu1 de incalzire izocora 1-2 (dv=O) este : dq=du+pdv=du => Q12=U2-UI sau . l. . Se vede di aburul saturat umed (starea 1) i~i mareste titlu1 (2.1. Caldura primita in cursu! acestui proces se determina din: dq = di+vdp prin integrare rezulta: qO) (eu dp = 0) (1. -UI-XI (" U I-UI ') .l. in cazane si alte instalatii terrnice.

In domeniul aburului umed. . x=O. .359) 1tl2 = . ~..2 unde aburul supraincalzit (1)se transforma in saturat use at (1 si apoi in abur umed (2).1. Destinderea aburului in masinile ell piston sau in turbine se considera in ca1cu1ele termotehniee transformare adiabatica.in domeniul se vede 0 scadere a presiunii ~i crestere a volumului este: q I"-b -u2 )-uj -XI(U1 -ul )=(u1 -ul )(x] -XI) (1.di '. relatiile izobara sunt valabile si pentru izoterma. Agenti termici pentru schimbatoare de caldurii pag. rezu1ta: sau: Titlul vaporilor umezi (din punctul 2) se calculeaza din conditia: 52 Xl = sJ = " . intre aceleasi presiuni: e. " If 2 ~1 " . _. tehnic efectuat de 1 kg de abur d fll~e cu abur mtereseaza luerul . folosind relatia: ce se estinde adIabatic in turbina. dar pentu abur se poate urm . "" ~1 Vj = v2 deci : ( 1.transformarea 1 . . 98 _jgenfi termici pentru schimbCitoare de cCildurCi dar pentru izobara: 112 VI = v2 . . un e transformarile strangulare. I' an mtr-o dlagrama i d izenta pice sunt drepte orizontal 1 fi . =T (5 b - 5 I') [J/kg] Lucrul mecanic efectuat in cursul destinderii izoterme expresia principiului I : a 12b se calculeaza din (1.363) x2 > x J ~i deci egalitatea +x2r21Ts2 (51 -52 )T511'2 f1 '1":"'\ .4 : -pentru aer supraincalzit: = 1. ~.. . ~ .42 reprezinta 0 pana in domeniul aburului deduse pentru transformarea aburului supraincalzit I" .neglijind sehimbul de caldura intre agentul termie ~i mediul exterior. .d mecamc I n Variatia energiei I =u ".. .362) ( 1.. . reale..din domeniul liehidului (a) supraincalzit (b). . .2a .358) izoterma.43 sunt redate trei process de In cazul strangularii 1-2 titlul final est .cind liehidul saturat (la fierbere) (la) se vaporieaza (2a). n Ig..:» d'2 l] .. -----J!!!g.vdp unde: (eu dq = 0) rezulta: vdp = ij "/ - i2 [JlkgJ 12 = i2 + x2 (i2 .1" . Procesul al'21"b din figura 1. -ul =uz +X2(U2 c)Transformarea transformare izoterma.42 s-au reprezentat proeese de destindere adiabatiee izentropiee (reversibile ): la . ... 99 ea Ieu 1e Ie dim mstalatiiIe tennoteh .5.. e la 1-2 ' dq = di r .75< <1): =l.1x Lucrul mecanic produs in destinderea adiabatica se determina din: s deci: 112 = f dq pdv = du = pdv l- =:) dl = pdv = -du (dq = 0 ) (1.357) = PI " I (VI -VI )(X2 -XI) interne: "" [J/kg] (eu HI . Ecuatia transformarii adiabatice reversibile este de forma: II ) ~..360) dl = dq - du => lab = qab -CUb -Ua) [J/kg] d)Transformarea adiabatieii. ~. Su=u.-----------. = 52 +X2(52 I = S2 ..8 pv exponentul adiabatic = ct Fig. ) = i 2 + x 2 r2 (1. . = S2 . deci: ( 1.363') In diagrama i -s se detennin. (1. .. A r .t. entalpiilor i1 = i2 e..l. In fig.. x~l ~~.J. ~ ~le constanta (rzentalpica) la gaze .b specific si caldura schirnbata (1.361) 51 =u -S2) u2 [J/kg] Strangularea este un proces de ental .3 -pentruaburumed(O.43 Strallgularea vaporilor x=O..a lea lucrul mecanic tehnic (1m)' e)Strangularea CIaminarea ) vaporilor. ~. ...364) a rrect vanana entalpiei i .035+0...

amesteeul se cheama aer umed saturat (S).367) R[J/kgK] -constanta aerului umed K p V v Ps tus si tum.369) Psicrometrul (higrometrul cu evaporare LAssmann sc foloseste pentru determinarea umiditatii relative a aerului rp. in cazul aerului umed se definesc doua temperaturi nu una singura ea Ia amestecurile "usc ate" de gaze.44 Curba presiunii vaporilor de apii (curba de vaporizare) vaporilor de apa sub forma de picaturi foarte fine (s-a atins temperatura de roua Is = T . conform legii lui Dalton se scrie: ~l r.44 reprezinta curba presiunii vaporilor de apa Ps = !(t) .in cazul de fata la temperatura t cantitatea maxima de vapori e data de relatia in care P. . Cit timp in amestec vaporii de apa sunt supraincalziti (M) aerul este umed nesaturat (mai poate primi vapori). = m. 1.e afla m kg aer umed la temperatura T. == P. = ct (MN) incepe condensarea Fig..aburul devine saturat~us~at (x = 1).2 Aerul umed Generalitati 2b Ib ~ alzi d Zit e Aerul umed inseamna amestecul de aer uscat si de vapori de apa .Agenti termici pentru schimbiltoare de caldura pag.care are rezervorul acoperit cu 0 tesatura hidrofila umezita continuu cu apa (tesatura coboara intr-un vas cu apa ) plasat si el intr-un curent de aer. Daca aerul este nesaturat.l. Curba din fig.va avea loc evaporarea apei de pe tifon.368) Aburul sturat uscat (la) prin strangulare se supramcalze~te (2a) prin reducerea presiunii (P2 < PI ). Cantitatea de vapori de apa in aerul umed variaza de la zero (aer complet uscat ) Ia un maxim care depinde de presiunea si temperatura cind aerul este saturat. Strangularea aburului supralncalzit lb-Zb este Insotita de scaderea temperaturii (t < t ).care e temperatura indicata de un termometru normaI.care reprezinta temperatura indicata de un termometru. t. P./OJ x2 = il -i2 Daca strangularea ajunge la In . procedeul de strangulare W W o stare tipica a vaporilor de apa in aerul umed este redata in fig.este temperatura de saturatie corespunzatoare presiunii p . in instalatiile termoenergetice. (t) data in tabele. prin masurarea concomitenta a lui P = Pv + Pa este folosit pentru obtinerea din aburul viu prod us In cazan de abur supramea presiune mai scazuta ell aceeasi entalpie. In ~are aerul uscat este considerat 0 singura componenta Dadi ~ntr-un ~olum V s.5m1s a curentului de aer . 1. la p" 0 viteza constanta de 2.plasat in masa de aer sau in curentul de aer. too Agenli termici pentru schimbdtoare de cdldurii pag.366) Pentru cele doua componente ale amestecului aer uscat ~i vaporii de apa.44. P=-mRT (1.pentru acest amestec se sene ecuatia de stare. tum < tus cu diferenta /). M) si la presiunea de Pb = 760Torr se da in tabelele alaturate. r.7. Daca amestecul de stare M se raceste la p. -temperatura termometrului umed (tum ). fiind format din aer uscat ~i vapori de apa la saturatie. -temperatura termometrului uscat (tus ). +x) r) (1. la aceasta stare M determinata de presiunea partials p v si temperatura t (T) vaporii sunt supraincalziti (invizibili). daca . 1.. rp = f'ttus.Daca presiunea partiala a vaporilor de apa din aer corespunde eu presiunea de saturatie a vaporilor (p s ) la temperatura amestecului t (T)..).RI'T V (1.tum (1.rezultind scaderea temperaturii.t = tus .

. care contine aer uscat.622 +x T P 'l+x P T (1.producindu-se condensarea unei parti a vaporilor de apa din aer. deci: Continutul de umiditate ..5(0.Rv=461.=P-Pv si R. a Este deci continutul de umiditate din aerul umed care contine lkg aer uscat. -gradu1 de saturatie Ijf.este raportul dintre cantitatea de yap . este: Daca aerul este saturat cu vapori de apa. = Xs p" .fiira apa sau gheata..umiditatea relativa.:::. ~ Rv Pa x R "P P" . V D. Ps - RvT sau rp=-' ·100fo/] p.P.R"T _ R [Ra + X ) -T P P s. [kg. RvT r.Ps _ P . Conform relatiei (1. V = m"R"T p = 1 +x P P P 11 la (1.374) Volumul a (I+x) kg aer umed se calculeaza considerandul gaz ideal (m =Ike: = kg) a g. -umiditatea relativa rp . cu apa (Pv=Ps . P . Starea limita este data de aeru1 umed saturat (S) care contine numai vapori saturati Pv=ps(t).371) x = ~ = _".622 xs + Xs P (1.374) If/ = . V maRaT Ra .622 P.. partea (x sm -) .care contine numai vapori supraincalziti (M) ~i aer uscat.375) deci volumul masic (specific) v = ~+x Conlinutu1 de umiditate x .mv~ se gases e in stare stare de apa (lichid) sau ghiata. ..P" inlocuind (1. + m"Ry . P. =Ps .numai _a -.te t d e vapon '.P. Pentru a caracteriza starea aerului umed e necesar pe langa presiunea p si temperatura t si 0 a treia marime: -continutul de umiditate x .cand apar picaturi de apa (s-a atins presiunea de saturatie Ps=f(t)). +mv=ma( 1+x) Folosind relatiile (1.368) daca masa vaporilor de apa x. c) aer umed saturat. Ps l70 (1.378) Cum P.Ps P ..uscat (1.367) rezulta: V = mvRl'T . vapori saturati si gheata. on m aer mv ~I cantitatea maxima de vapon de apa ills pe care 0 poate contine temperatura 1.373) temperatura (t) constanta se poate ajunge din nou la saturatia (S) .este raportul: 5 rp----.622 + x)- T p (1.370) caci deci rezulta: p = ma + m" = V v m" + ml' =. -presiunea partiala a vaporilor pv.adica din (1+x) kg aer umed .. = ~"v.«.. X __ l+x = 461 5 0.aer. a e a saturatie xs • my creste la = 0.376) Densitatea aerului umed se poate scrie: my ».P. aerul la . = 0. t<OoC). pV Gradul de saturatie If/ .Agenti termici pentru schimbatoare de caldurii pag·J02 Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag·J03 "cade" numai in nopti senine cind solul se raceste prin cedare de caldura sub forma de radiatie spre spatiul cosmic si atunci aerul din imediata vecinatate a solului se raceste. m=m. saturati restuI (x-x. Marlmlle de stare ale aerului umed In cazul in care continutul de umiditate depaseste valoarea x (x> .-=- _m.. in functie de temperatura si de presiunea partiala Pv se disting trei domeni ale starii aerului umed: a) aer umed nesaturat.. P . care contine aer uscat.. s a nn In Umiditatea relativa rp ._pvV =. P . = Va I ~+x +V I' = m"R"T + ml. T dar din (1.377) R" + xR. P .371) (1. b) aer umed saturat. X V1+.ajungind la temperatura punctului de roua. _. => P. R x = mv = myRyT ».rezulta: . di '.este raportul dintre masa vaporilor de apa ~i a aerului uscat .) ill Xs fii d • sX .5 [J/kgK].continutul de umidit tI .m.umiditate] kg.Ps P . cu gheata (p.=287[J/kgK]. t>O°C).rp _ P" P (1. Pv P. vapori saturati si apa (lichid) denumit si domeniu1 de ceata. - = 461.

8&)+ (x -xs)4.86x [kJ/kgK] = tgao = 2500 = 4.004t [ld/kg] iar a vaporilor a) de apa: aerumed saturat (1..cu ghiata (x>x..387) a) (1. 1855 [kJ/kg grd] --capaeitatea termica masica a apei e) Pentru aer umed saturat.390) I Prin impartire uscat. ia + m.Lo« uscat (e rnai uscat si a Agenti termici pentru schimbatoare de ciildura pag..4 - 2. aerului umed.I.004t+x(2500+1. - {x - xJ· ig eu entalpia ghetii i g = -lg+ c pgt latenta de top ire a ghetii (1. .)2500+ 1.86t).iv (1. = ro + C pJ = 2500 + 1. 1.383) Rezulta entalpia masica (specifics) a aerului umed nesaturat x ::.393) ax .: = (il+xt + (x-xJc.45 Diagrama i-x a aerului umed (axe normale) ig = -333. ~it<O°C): 1 + X ).380) 1kg aer aer umed nesaturat (N) fP=1(q>=100%) cu rna se obtine entalpia a (1 +x) kg aer umed: [ld/kg] t=20oC _!__=i1+x=ia+x.386) lg-caldura Fig. .cu apa (x>».381) rna masa Ca si in cazul continutului de umiditate ~ . si t>ODC): (1. 105 usorj.In forma initiala diagrama are axele i si ~ perpendiculare astfel eli reprezentarea apare ca in fig. = 1.4 + 2.0041 + Xs (2500 + 1.86t [kJ/kg] [kJ/kg] (1.19t (1.respeetiv entalpia = rna .86t ( 1.385) x x il+.trasata de Mollier.19t = 0 deei in domeniul Diagrama l-x a aerului umed 0 dreapta orizontala (1. Xs : i1+x =«.Agenti termici pentru schimblitoare de caldura Rezulta Entalpia vaporilor de apa: ca densitatea aerului umed e mai midi ca a aerului aerului pag.388) b) ai Jlzoterma ( -a1 -at (atJ I=cl 1=0 de OaC va avea urmatoarele (1.004t + 1. aerului umed reprezinta suma entalpiilor aiJ ( -ax =C t w • t = 4. in timp ce a doua ramane constanta.05t ) [kJ/kg] (1.care contine (1.t)=1.< = (i cw=4.4S.86t) b) Pentru aer umed saturat.xs X333.05t = -333. ci numai la rnasa aerului usc at.391) pante: nesaturat si panta Capaeitatea = I termica masica a aerului umed este: fliC pi = Cpa + xc pv = 1.382) tv = ro + C PI' • l = 2500 + 1.05t deci = 1.(x .389) ax I=CI 1=0 = -333.00A{ . Izotermele sunt drepte 'inclinate cu pantele: -in domeniu1 nesaturat: (at) eu apa (ceata) c) Cand areu1 umed e saturat eu ghiata panta izotermei (~J este: (1. t.4 i1+x Cp + 2.4 .cu cat cantitatea de vapori din aer creste (Pv creste).l+x{ro +cpv .384) t. deoarece prima poate varia.raportarea nu se face la intreaga a aerului umed. Entalpia masica a aerului useat este: ia=cpa·t::: 1.392) pentru domeniul saturat I=ct 1=0 Rezolvarea problemelor legate de aerul umed se face intr-o diagrama ix.l9t + [kJ/kg] (1.

396) si se dau valori lui P-P.l. Diagrama i-x este prevazuta cu 0 diagrama (de obicei se rp = 1 (vezi si relatia (1.. entalpie umiditate x.rna respechv ".402) prin impartire: (1. p .. . 1. _ = 2 I = lv (vapon) sau iw (apa) (I. corespunzatoare continutului de umiditate la saturatie (x = x. rp = _v ~ Ps = 0. Aceste directii umiditate In aerul umed. pantei din domeniul nesaturat ODe.394) >2500 cand t<OoC ~ b)In domeniul saturat: (ai) ax (ai) ( = 4. sau apa iw): l1i i .340) (1. astfel ca directia se observa l1i I1x = ro = 2500 daca [kl/kg] este orizontala adaugirea de (fig.403) . prin schimbarea curbei de saturatie (rp "'"1 sau (N) scara marginala care permite stabilirea rp = 100%) izotermele si saturat (S). celelalte izotenne ca ~i in cazul diagramei normale (fig._U • rna iu (1. astfe 1 incat izoterma de OOCsa devina orizontala In domeniul nesaturat (fig.46).395) Curbele tp = ct se obtin X din combinarea _'t"_-=-- relatiilor (1.abur saturat mu il si continutul 2800) de cu entalpia E (2680 -T i. 1.397) ele sunt 2500 + 1.tor a. Ecuatia bilantului masic: iv m.622 Pv (1./ E (0 -T 400) [kJ/kg] .19t ax foarte incIinate si domeniul nesaturat foarte restrans. directiei corespunzatoare unei transforrnari de stare pentru care se adauga umiditate in aerul umed(sub forma de abur i. 1..399) I1x x2 - XI Aceste originea axelor directii se traseaza dintr-un pol P al diagramei care poate fi si (P == 0).374) ). care poate fii [kJ/kg] apa iu = t.86t (1.339) ~l (1.400) (l. 2500 (1. = c .i.(l+xl)+mu Ecuatia bilantului = ma(l+xJ energetic (in ipoteza amestecam adiabatice): (1. La atingerea se frang .622 m·ps p-rp'Ps = 0.401) mail + mJu = m)2 si rezulta X2 - XI rnu = -. MoJlier a rotit abscisa (axa entalpiilor).in care se introduce umiditate de debit ..46).Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildura pag·106 Agenti termici pentru schimbdtoare de ea/dura Din cauza pantelor din domeniul nesaturat tg a) in domeniul nesaturat: deci cand t>ooc ~ (!~) (ai) ( = ax «2500 ros.abur supraincalzir iv>2800 [kJ/kg].622 ~- P Ps Ps rp Curba care uneste toate punctelede pe izoterme. . mai bine de studiaza Introducerea (adaugtrea) Consideram aerul umed de umiditate in aerul umed cu debitul m. ( 1. 12 -ll = m _.398) rp = 0.reprezmta curba de saturane pentru care ~i sunt valabile doar la presiunea pentru care s-a trasat traseaza la presiunea atrnosferica normal a).45) vor fi usor divergente fata de izotenna.

Din punctul 1 se duce 0 parale1a la dreapta PM .Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurd pag·J08 Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag. dar la un continut de umiditate mal mie (x. = x. De exemplu: consideram aerul umed de stare 1(x1.49.408) se introduce apa la 2SoC.rt~aza apa rezultata prin condensarea vaporilor se realizeaza o useare ae~ulUl sr se obtine aer umed saturat eu starea 3' .In starea finala (punetul 3) amestecul contine aer umed saturat si apa in cantitatea: vAx = ~.Pozitia acestui punet depinde daca s-a introdus apa (iw) sau abur (iu) cand panta corespunzator. transfonnarea aerului umed apare 'in diagrama i-x sub forma unei drepte eu panta i care ~erul de stare 1se raeeste pana la temperatura t3<t1 la x=ct. < Xl ).) [W] (l.J09 Din aceasta relatie rezulta ca directia schirnbarii de stare este data de valoarea entalpiei masice (specifice) a umiditatii adaugate (iu) .47).lara eliminare sau adaugire de umiditate.Pentru iar ~ astfel: x.i2) .iprocesul se produce la (x=ct) ~i se reprezinta in i-x printr-un segment de dreapta (fig..Prin incalzirea acestui aer se ~~ate aJu~ge din nou la temperatura tl (linia 3'-4).410) Caldura evacuata prin rae ire va fi: IQ131 = !1i == t.19 .Debitele de aer sunt: x m .409) (1. Amestecarea curentilor de aer qi=l (100%) Ea este redata in fig.412) Entalpia se citeste direct pe diagrama. (1. Daca s~ i~depil. segmentul 13.1. 25 '" JOo[ kykg l Ax final a se procedeaza Se stabileste pe Daca m [kg/s[ este debitul de aer umed supus racirii si m este debitul de aer uscat din amestec.La atm~erea punctului de stare 2(tR=r = ts)' incepe condensarea umiditatii. 1.Cat timp ea ramane constanta (lu).debitul de condens rezultat prin racire este: II scara marginala directia 100[kJ/kg] punetul M si se uneste cu polul P rezulta dreapta PM. Caldura necesara incalzirii aerului este: Q3'4 = ma (i 4- i3.i1) in a gasi starea Ax = X3 - x3' = x1 - x3' (1.411) Racirea sau inciHzirea aerului umed Daca se raceste/incalzeste aer umed la p=ct .l.i la intersectia acestei paralele eu X2 se gaseste punctul final de stare 2(X2. se modifies mil (i J - iJ [W] (1. + :: = i w = c) = 4.48 si In fig.

46) pfma in punctuI 2° (segmentul 1-2°) aerul devine rnai rece f2. 1. (1.Punctui M imparte segmentul 1-2 in raportuI debitelor 12 ~a2 mal ..~ .abscisa lui CPA fiind: .. I I I I (1.411) rezulta: i1 -im _ c:p=lOO% . .....in diagram a i-x se poate stabili umiditatea relativa a aerului A (CPA) astfe1 :temperatura umeda (tum) reprezinta de fapt temperatura aerului umidificat pana Ia saturatie tum.. I I ..'. I . 1..X2 Relatia arata ca cele trei puncte 1.. ~~~~ I i=ct. .412) iz Xm ..lIO Agenji termici pentru schimbatoare de caldura pag.2 si M care reprezinta starile initiala si finala ale curentilor amestecati se afla pe 0 dreapta numita dreapta de im - Xl -Xm amestec. si defineste punctul S in diagrama i-x (fig....Agent! termici pentru schimbatoare de caldurii pag. Daea se cunosc din masuratori temperatura termometrului uscat tus si a termometrului umed tum . 1m .410) ~i(1. I I ~.49 Amestecarea curentilor de aer umed in diagram a i-x Ecuatia bilantului masic : mal (1 + Xl) + ma2 (1 + x2) = (mal + ma2 Xl + xm) (1.. Cum procesul de umidificare eu apa il putem considera ca fiind de entalpie constanta. Acest aer reee si umed se foloseste ca agent de racirea aerului atmosferic intr-un schimbator de caldura.din punetuI S se duce 0 dreapta paralela la i=ct ... cu izoterma tus' se gaseste starea aerului studiat A cu umiditatea relativa CPA care se citeste direct. ..409) prin eliminarea raportului ~a2 mal intre (1. I .413) Punctul de amestec M* poate rezulta si in domeniul de ceata (punctul M*) ..410) Ecuatia bilantului enerzetic: ... t. 111 + »: = mal (1 + XI) mz = ma2 + mv2 = fila 1 (1 + X2) m. 1. iar Ia intersectia tm A . i=O Fig. = mal (1.. . I I I I ... <tl si mai umed deoarece caldura de evaporare a apei este luata din aer este I) x asa numita racire prin evaporare... "'I .ceea ce explica aparitia cetii deasupra raurilor sau la respiratie pe timp friguros.. Se injecteaza apa in aer (fig. I I I .. . Racirea prin evaporare se face in tarile calde unde aerul e uscat. .49).

419) Cantitatea reala de aer (L) care se introduce in camera de ardere este mai mare dedit cantitatea minima(stoichiometrica)..1.8) motoare eu aprindere (l.01 O(kgoxigenJkgc) Dintre elementele componente. (1..Agent! termici pentru schimbiitoare de caldura pag. (l.427) ( 1. kmolCf).21 ° =_I_(~+~+~_~)[kmolaer]kg. oxigen(o).414) umiditate(u).414 ( -+-+--. 004(kgox ige.. I -.-1.= min mill 0.21 12 32 32 (1. =1.. etc. kg sulf(s). avem: c kgC+ I~ kmol'O.415) (1.426) Deoarece componentele combustibilului intra In reactie in stare solida sau iar oxigenul ~i produsele arderii sunt gaze. care contine 21 % (1.L _I_ Ii kmolCOz kmolCO prin scanteie este chiar subunitar.8.pentru Diesel supraalimentate. 85 7 (kgcarbon/kgc). h=O.05) . hidrogenul si sulful reactioneaza eu oxigenul si degaja caldura: C+02=C02+QI contine si oxigen O(kg02/kgc) a lkg de combustibil este: Omill=(~+E.23 L .418) (1. cunoscuta compozitie masica a unui combustibil solid sau kmol02= A lanolS0 l~ 2 solizi ~i lichizi lkg de combustibil care contine fractiunile:c. A E (0.O. depinde de natura combustibilului si organizarea procesului de ardere. primele se vor exprima in 3 ultimele in kmol sau Nm3 (lkmol=22.. adica motoare iar pentru 32 kgS+lkmol02=lkmolS02 1 kgC+ Ii kmol02= 1 kgC+ 1 1.-3 pentru A = (1.8 -.-2) .2 -. 0=0. t..3) . atunci aerul minim necesar arderii: kmolOj= I kmol(H20)vap +57750keal I kmolS+ 1kmol02= 1kmO]S02+ 70860kcal lichida. h. deoarece nu se poate realiza un amestec perfect combustibil-aer (ca langa fiecare molecula de combustibil sa se gaseasca una de aer)..23 12 h +~_~)[kgaer] 4 32 32 kg. 0. astfel pentru combustibili solizi A = (1. 8 54(kgcarbonJkgc).« t2 lanolCO kmolllf).414 Nm ) si nu se mai indica degajata. hidrogen(h).h 12 32 s32 [kmOI0 so) [m3N02] 2] kg. volumic.423) 32 kg .-1. (1. aeest caz: In L. iar caldura L .425) oxigen. azot(n). s. kg.417) C Omin= 22. (1.h=O.lUII_ Gazele rezultate in urma ardertitfumuhconrtn- .421) cei si ehiar hchizi 2 -.eal=L=ALnull (1. d4 kmol02=1'2 1~~~1f.= c kgC+ 2~ kmofO. 12 kgC+tkmoI02=lkmoICO 2 kgHz+1 sau: kmol02=lkmolH20 respectiv participarea masica a oxigenului in aer esta 23%: mill 0..2 -. 4 0.428) Valoarea coeficientului de exces de aer A.416) relatiile (1..424) Deoareee un kmol de oriee substanta euprinde de mai sus se pot serie ~i pentru 1 kmol: lkmolC+ lkmol02=lkmolC02+97200kcal lkmolC+t 1kmo1H2+ 1 kmol02=lkmolCO+29620keal Cum lkrnoI02=32kg~Omin=32 [ c -+-+-- h 4 12 0] [kgo 2] --kg. Deoarece oxigenul provine din aerul atmosferic. numai earbonul.1. lkmol azot=28kgN2 Cum: 1kmolC= 12kgC 1km01C02=44kgCOz 1kmo1H2=2kgH2 lkmolHzO=18kgHz I kmolS=32kgS Ecuatiile (4) iau forma: 12 kgC+1 krnol'Oy=l kmolf. = °min =~(~+ 0.112 Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii 1 kgS+ Respeetiv pentru 1 32 pag·1l3 1./kgc) Motorina :c=O. Cazul arderii combustlbllilor Aerul minim ~i real necesar arderii Se considers lichid: c+h+s+n+o+u+a=l carbon(c). ARDEREA COMBUSTIBILILOR 1.8.~U . 142(kghidrogenJkgc)..De exemplu: B enzina: c=O..pentru Diesel A = (1.422) h kgH2+~ lanol02=t s kgS+ 3"2 lanol02= lanolS02 atunei oxigenul minim neeesar Daca combustibilul arderii complete cenusataj..+_s 12 4 4 32 _~) 32 H2+ + 02=H 0+Q3 2 sau si C+102=CO+Q2 S+OZ=S02+Q4 acelasi numar de molecule (1. 133 (kghidrogell/kgc)..0=0. 3"2 (1.

41{E. -l)Lmin = L~+ 3 +-0 ALmin.414 h + 22.414 12 C = [Nm 1. Cantitatea de bioxid de sulf: (SO) 2 f 3 si atunci( 1.) :~in ~ (A-1 )Omin[ ~.arderea oxidului de carbon (CO) CO+t02 D . = (~+~)[kmon-lzO]:=: 2 j 2 18 kg.8n _- kg.. {h-+-+-+- 4 18 32 0 n ) +L .4 22. + nun 22414 ' n=0.435) ('A. Astfel volumul de bioxid de carbon: (C02)!' sau de apa: _ 22.24U[Nm ] 2 f 2 18 kg. 3 (1.4 (N2)fmin=Lmin-Omin+-nn gc .4 ( 3h +-u 12 3 8 3 Nm +-n )[ -_ 7 kg.423) se mai serie si astfel. atunei volumullor exprimat In m3 este egal cu masa in m3N.414[m NC02] 12 kg.429) Se numesc gaze uscate.7S[Nm ] kg.4 12 2 22.432): 3 ('A.4 .cantitatea de apa In fum este: (H 0). _ 22. Ca ~l In cazul arderii combustibililor solizi sau lichizi si in acest caz se poate scrie pentru componentele combustibile: .·L.441) Azotul din fum. Cazul arderii combustibililor gazosl r' =079A.431) [Nm3] kgc 22 32 (l.79A.4 ·h u~s+"'-In' 2 18 32 T In (22.22.867c -kgc 3] In relatia (1. (N2)fmin poate calcula ~i direct: se 22.433) _ U Vgmin -22.436).79Lmin+o.~~ l _ . gazele care nu contin vapori de apa: (1.!!!i. inlocuind Omindin (1.-c~h+-' 12 4 4 22 4) s--' 3) 22 4 0 ~n (1439) 32 28 .8n[Nrn ] kg.438) (H 0) = 22. 22.442) +(0 EVld~~t fiecare com~ustibil gazos contine toate sau 0 parte din aceste componente. mill = ~[kmOlS02] 32 kg. TN) . (1..79L Daca gazele sunt masurate ea volum 'in stare normala fiziea(PN=760Torr.4 22. Cantitatea de azot in fum corespunzatoare cantitatii stoichiometrice de aer se noteaza eu (N 2r)minsi rezulta din (1. Fie compozitia volumica a unui combustibil gazos la stare a normala fizidi(PN.4 18 nun 224 .434) 3] (1..442') .Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurii pag·114 Agetui termici pentru schimbdtoare de cdldurii pag. (1. unde se considera Nm3 ca fiind volum. Il5 _ c kmolC02 (C02)r.~:~ e:a:~:l:: (N.Lmin 28 [Nm ·0.432) .430) V gus=(C02)r+-(S02)rt(02)r+-(N2)f (1..8. = 22. (1.4 Vgmin--C 12 22. = 1) (No)f' mill =0. 2 +~)[m3NH20] 18 kg.4 22.u este volumul gazelor care ar rezulta in urma arderii stoichiometrice (A = 1): V gmin=(C02)rt(H20)rt(S02)r+(N2)fmin sau Vgmin---c+--h+--u+O.436) (1437) = 22.434) In cazul cand combustibilul contine si umiditate u [kglllkgc]..4 22.u + ~o 3 8 +2n) 7 (1. (CO)o+(H 2)c +(CH4)c +(C2H4)c +(CmHn)c 2)0 +(CO2)c +(N 2)c= 1Nm3 (1.2.79 ALmin) si din azotul continut in combustibil n[kg/kg] L 1.433) Cunoscand cnmnonentele fumului se ooate calcula volumul gazelor totale rezultate = CO2 + Q1 (1.435) Volumul teoretic de gaze de ardere V E. dec.414 32 s = 0. 3 (1. _. +L. +-'-n 28 [Nrn -- k 3] (1.l ] (1.2h + 1.423): (1.T N=OK). provine din aerul introdus pentru ardere(O.12 kg.414 u = 11.4(3h = Lrea1 2 +--22.~ + 22.. de aici afirmatiil~ din mai multe carti.4( 3h+-u+-o+-n 2 3 28 mm 12 3 8 7 (1440) • Oxigenul din gazele de ardere se calculeaza tinand seama ca se introduce AOmin ~ise consuma Volumul total al gazelor de ardere se obtine adaugand la eel teoretic minim volumul aerului in exces: ' Vgt = V gnun + Vgt Omi".. ---22. 3] 12 + 3.

mC02 + ~H20 2 3 flo _ arderea unei hidroearburi oareeare(CmHn): + o.\ +2(CI1.). ~ a 1~0 V gmin +b +d [N~.444) (1. + (N2)' [ ~:: ] +(02)[ (1.453) b 0. J16 Agenti termici pentru schimbatoare de cdldurii pag. 1.452) Lm.79" .C02 Cantitatea totala a gazelor de ardere rezulta ea surna a componentelor: INm3CH4 + 2Nm302 .H.288 0.).460) INm3C H +(m + n)Nm302 m n 4 = mNm3C02 + n Nm H20 2 = c-- Hi 1000 l[~::] (1.15 -coeficient de exces de aer.539 0.455) .725 1.05 + 1.d-constante redate In tabelul de mai jos: Tabelul13 A ~ Omil>'-\(C<t +1(H. L". + 2(C.765 1.09 1. folosind urmatoarele relatii: = 2Nm3COz +2Nm3H10 :.459) C2H4 + 302 = 2C02 + 2H20 + Q4 INm3C2H4 +3Nm302 C H +(m +~)02 m n 4 In eazuI cand nu se cunoaste compozitia combustibilului solid.5505 -1.25 + (CO).448) (1. (1..).450) Vgt = (COJf + (H20)r + (N2)r (1.001 1. 1.447) -azotul (N 2)' ~ 0.H4\+(m+~JcJ1.).c.25 1 Combustibih solizi Combustibili lichizi Gaze sarace Gaze bogate si solizi (1454) Pentru combustibili gazosi A :. H~: :] [ Nk:' ( 1.449) (1.898 1. 117 cum llanol""22.451) (1. + (CH. liehid sau gazos..: ca in ~. carbon: si la fel: relatia se poate scrie si pentru un metru cub normal oxid de (1.457) 2 2 H2 +10 = H 0+Q2 +1NmJ02 (1.1-(o.0 0.461 ) C 0. eantitatea teoretica de aer ¥i volumul teoretic(minim)al gazelor de ardere se poate determina eu aproximatie de (1 + 3 flo pentru combustibili solizi ~i liehizi si cu (5 + 10 pentru combustibili gazosi.65 -3.37 0 -0.875 1.Ica::'~I:b:::r~::Ti (1.Agenti termici pentru schimbatoare de caldurii pag..[~jJ Cantitatea de aer:~e:e~.445) INm3H2 _ arderea metanului(CH4): = INm H20 +2H20+Q3 3 (1.456) _ arderea hidrogenului(H2): (1. + m(C mH.446) (1.14 d Daca eombustibilul contine ~i oxigen in compozitie(02)C' atunei cantitatea teoretieA(minima) de oxigen necesara arderii unui metru cub normal de combustibil gazos este: Hi[kcallkg]-este puterea calorifica inferioara a combustibiliolor solizi/lichizi Hi[kcallNm3]-este puterea calorifica inferioara a eombustibilului gazos a.arderea etilenei(C2H4): = INm C02 3 + 2Nm HzO 3 (1. Gazele de ardere rezultate prin arderea unui metru cub de eombustibil gazos eu compozitia data este: ~~o~:~~:c~:~.\ +J(C.458) CH4 +202 :.b. [ ~:: J (1. pe baza puterii calorifiee inferioare a combustibilului.4Nm3.

4Nm CO 3 (l.466) (1.8.0 . L (1.fara ca turatia sau cilindreea motorului sa creasca.pefNzm"] . Cantitatea de aer in exces este: dar N 2-' L ex ° (1.79'A (l.S-cursa piston) n[rot/min] .464) V[ S 3 cil.3.presiunea medie efectiva a ciclului i[-] ._1 H.9.791.467) Rezulta coeficientul excesului de aer: A= N .21 ( 2)f Se observa ca aceasta putere Iitrica poate fi manta prin cresterea turatiei motoarelor sau prin cresterea presiunii medii efective. S 4 cilindreea unitara (D-diametru deci pentru fiecare Nm3 de oxid de carbon in gazele de ardere.118 Agenti termici pentru schimbatoare de caldura pag·119 1.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag. ~ In acest caz In gazele de ardere oxigenul (02) rarnane din oxigenul In exces Oex(introdus cu aerul) si eel din arderea incompleta/Cfr).469) = _e. Calculul eoeficientului de exees de aer eu ajutorul compozitiei gazelor de ardere 1. . avem: ----- N2 0.numarul de timpi Puterea litrica: PL=- rv. _(CO)!'] 2 (1.aeest ultim procedeu se poate obtine prin supraalimentarea motoarelor.9.79 P.463) Daca se scrie expresia general a a puterii efective a unui motor cu ardere intema. Prin supraalimentare creste masa de aer admisa in eilindrii si corespunzator ~i cantitatea de combustibil. N2 0. RACIREA INTERMEDIARA.465) deci: cilindru. SUPRAALIMENTAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA.ciclu m ] z> V S = IT· D2 .turatia motorului T c . Pentru a marii presiunea medie efectivatpejtrebuie sa se mareasca cantitatea de incarcatura proaspata introdusa In cilindrii.4 Nm 02 2 3 == 22.471) . Faptul ca prin cresterea cantitatii de fluid proaspat prin precomprimare. Pc = pe· n2 -.V s = ct) prin precomprimarea unei parti sau a intregii mase de incarcatura in afara cilindrului motorului.puterea calorifica inferioara a combustibilului Presiunea medie efectiva este: Pe = V: = V L Lei S1 : [N] m2 (1. ramane 'in gaze 0. Hi[J/kg] . . = P e '1' 60 . _ 60 L = (OJf ex -t{CO)f 0.21Lex ++(CO)f (1. Generalitatt.21 = (NJf _ (NJf 0. (NJr ( 2) f . 1. Clasificare. iar aceasta se realizeazatla i. astfel masa amestecului ars pe ciclu creste avand ca efect cresterea presiunii medii efective a motorului.[[Jlkg] -Iucrul mecanic produs de 1 kg de combustibil.numarul de cilindrii C+.lO 2 2 == CO+Q 1 ::=> lkmolC+ 22.7~ 0 0.5Nm3 oxigen.deci rezulta: .1.n 2 [W] (1. Avantaje. creste presiunea medic efectiva se dovedeste dupa cum urmeaza: Se serie expresia randamentului efectiv: n 'Ie 'tc (1. daca arderea este incompleta a carbonului si ramane CO: unde.462) 792· L rum' == 0 79L rea[. ~ .470) Le. .468) Oxigenul din gazele de ardere.79 0. (02\ =Oex ++(CO)f =0.

).Gradul de umplere 11 v kg Dezvoltarea supraalimentarii la m. avem succesiv: Val Pc =-. numar de cilindrii mai mie si lungimea motorului seade.jeste mai aplatizataro variatie mai lenta): 4. Astfel puterea motorului seade ajungand la 60% din puterea de la sol la 5000m si la 30% la 10000m.Arderea mai completa.de observat eli si faetorul fes>fein cazul supraalimentarii factorul de eficienta creste. deei radiatoare mai mici. Se reduce caldura cedata mediului de racire la aceiasi putere. Supraalimentarea conduce.1 caci Le. 3. VBI (1.Cre~te randamentul efeetiv 1]e in eazul turbosupraalimentarii si curba de consum specific efectivtc. deci rnasa totalii mai Pes' presiunea medie efectiva a motorului supraalimentat si cum prin comprirnare P.s.1 . fabricatia unor motoare de puteri mijlocii si mari nesupraalimentate nu mai este rationala si eeonomiea si tendinta este de a introduce supraalimentarea si la motoarele mici. Folosind proeedeul de crestere a turatiei. s-a facut mai lent din cauza arderii cu detonatie si cu aprinderi secundare. Aceasta scadere este explicabila fiindca la cresterea altitudinii presiunea po seade.477) (1. VOl = -v. = -'v. dar s-a dezvoltat mult la motoarele Diesel unde nu apare aceasta ardere.a.470).volumul de fluid proaspat retinut intr-un cilindru dupa inchiderea ultimului organ de distributie.Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildura pag. are un efect de amortizare a zgomotului.= Vs. Folosirea supraalimentarii la un motor.>Po. 30 crese solicitarile (1. la aceeasi put ere efectiva.. masurat in conditiiletpo. ] -cilindreea unitara raportata la masa de combustibil.121 m3 [ kg. 2. respectiv a vitezei medii a pistonului w p Va ma' Val =. Desi cunoscuta ca proeedeu din 1910 nu afost aplicata pe scara larga decat dupa 1930 in aviatie la m. dar din cauza cresterii mai rapide a puterii decat a greutatii motorului.Costul pe unitatea de putere mai mic. masei pe unitatea de putere( ~.Tojde la intrarea in motor raportat la masa de combustibil introdusa pe ciclu: Lei t.Comportare mai buna la cresterea altitudinii. .Turbina eu gaze de ardere.(1. in timp ce folosind procedeul de supraalimentare fortele gazelor(date de presiunea maxima de ardere)eresc eel mult liniar cu cresterea presiuni de supraalimentaretp. In privinta solicitarilor termice acestea erese eu turatia dar si cu presiunea de supraalimentare cam in acelasi raport. Turatiile mai ridicate implica viteze medii mai ridicate ale pistonului fiind necesara 0 construe tie usoara a organelor mecanismului biela-manivela.1 = 11eHj11v VOl (1. cand scaderea de putere este mult mai redusa. atunei: Pes = ct· fes . deci soli~citarimai miei decat In primul caz (al cresterii turatiei). Din relatia (1.469) se vede ea puterea motorului se poate rnari ~i prin cresterea turatiei n.478) fortelor de inertie eu . in prezent cunoscand procedee1e de supraalimentare si avantajele lor.datorita fortelor gazelor mai ridicate la 0 constructie mai robusta. rezulta Pes>Pe.471).Reducerea mica. 6.472) ~i (1. ceea ee determina scaderea densitatii aerului deci a masei de aer admisa in cilindrii. ) .479) (1. Vo = ~ dar "A = rna deci Val me Porne Lmillme Din (1. 7. mai ales la motoarele mari. 8.s.120 Agen{i termici pentru schimbatoare de caldurii pag..concomitent trebuie redusa si cantitatea de combustibil(A=ct)altfel amestecul ar deveni prea bogat. greutatea pe unitatea de putere seade.482) patratul turatiei. deci scad emisiile poluante. Ps Deci Pe esta direct proportinal cu densitatea incarcaturii proaspete Po si daca (1. [J] . respeetiv cu puterea. are urmatoarele avantaje: lReducerea gabaritului motorului. P a densitatea creste prin preeomprimare la p.476) me Va. important. 5.481 ) P e = ct· f e .474).a.. posibila prin dimensiuni reduse ~ieu materiale de cali tate superioara. Suprafata diagramei indicate a ciclului creste fara sa determine cresterea proportionala cu puterea a presiunilor.468) sau (1.dar Va = me Po deci: ~l Po =-RTo "ALmin Po Po = Sn.(1. cand s-a eonstatat scaderea puterii motoarelor de avion la altitudine. fata de motorul eu admisie normala.480) 11e = 11j11m e Notand cu f sene: = 11j 11m 11v _ factor "A de eficienta termogazodinamie si mecanie se poate (1.

l. 2.l. Ps fe . constructia motorului si a [nstalatiei de supraalimentare.-300)% -supraalimentare . mal ales la Impartirea supraalimentarii in functie de As sau gs nu e formala.123 Dezavantajele lSolicitari supraalimentarii: mecamce si termice mai man dedit la motorul aspirat(nesupraalimentat). astfel incat este necesara modificarea solutiilor constructive :. 1.5 nu necesita modificari ale motorului. Supraalimentarea joasiiCmica) As ::.I proportional in fig. mal mal slaba la variatia momentului motor. cu exceptia introducerii sistemului de supraalimentare. Moduri de realizare a supraalimentarll suflantei.479) unde:-Pes-presiunea medie efectiva a motorului supraalimentat .50c ).l.orice motor cu umplere normala poate fi prevazut cu 0 instalatie de supraalimentare cu As ::. din cuzinetii bielelor si ai arborelui cotit cresc.Sub). 1.supraalimentarea se clasifica in: -supraalimentare midi si medie denumita si normal a eu: AS= 1. La supraalimentarea inalta AS = (2 + 4) .jcreste 1. Folosind relatiilei 1.-4 sau gs = (100 -. iar pentru rmbunatatirea umplerii devine necesara racirea aerului dupa suflanta centrifuga. = Pes .50: -supraalimentare cu suflanta antrenata separat(fig.3-i.Dezavantajele slaba la accelerare-in cazul supraalimentarii cand turatia 2 si 3 apar numai in cazul turbosupraalimentarii este mai mare.gs>300% -supraalimentare inalta cu: AS = 2 -.oiredimensionarea acestor organe fata de motorul cu umplere normalairezulta dimensiuni mai mari).Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag. = (30 -i-100 flo foarte inalta: AS>4. b) Gradul de supraalimentare: g.122 Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag.480) fe. 4) satisfac cerintele masuri cresterii de putere si totodata supraalimentarea constructive mult rnai complicate decat cea inalta.4 78) rezulta: A = fes . 1. fiindca in functie de valorile lor apar modificari privind functionarea.2 sau s. Supraalimentarea foarte inalta(As ~ 4) nu este utilizata pana in prezent deoarece performantele actuale ale motoare1or cu (As::.477) ~i (1.9.481) -motor combinat(fig.5 eforturile din organele mecanismului motor.Adaptabilitate supraalimentarea ina ita. inainte de intrarea in motor.2.5. in functie de cele doua eriterii.-cre~te odata cu marirea presiunii de supraalimentare. J la motorul supraalimentat si respeetiv aspirat. foarte inalta necesita 3.-ere!te odata cu raportul de comprimare( II Coeficientul aerului (~: de supraalimentarefs. -turbosupraalimentare(fig. cu raportul densitatilor Principalele moduri de realizare ale supraalimentarii sunt redate schematic = ~:). p.50d).50a). grupului turbo-suflanta Eficienta supraalimentarii se apreciaza prin doua criterii: a) Coeficientul de supraalimentare: A S = Pes Po (1.Pe-presiunea medie efectiva a motorului aspirat.pentru reducerea solicitarilor termice se impune racirea capului pistonului.trebuie asigurata racirea cu ulei sub presiune sau apa a regiunii portsegmenti. -supraalimentare mecanicatfig. Pentru supraalimentare medie As>1.l. Po S (1.Pc 100% Pe (1. pe langa racirea capului pistonului acesta se realizeaza din otel refractar(termorezistent).Comportare inalte.

in doi timpi de puteri foarte mari pentru a furniza aerul de pomire si la sarcini partiale.50 Scheme de supralimentare a motoarelor In fig. 125 lucrul mecanic produs de aceasta.50b)consUi in antrenarea suflantei 2 cu un sistem de roti dintate. generalizat in prezent. in urma cresterii cantitatii de combustibil introdus in cilindrii. Astfel daca sarcina motorului cre~te. creste temperatura zazelor evacuate deci si a b Fig.c.1.se foloseste la supralimentarea motoarelor experimentale. cand suflanta 2 este antrenata de motorul electricl . 1. ce are ca rezultat cresterea presiunii si a debitului refulat de suflanta in concordanta cu cresterea de sarcina a motorului.SI )cu 0 turbina 1 actionata cu gaze de evacuare. In cazul acestui procedeu. Cu toate ca nu exista legatura cinematica intre grupul TURBO si motor. Supraalimentarea meeanica(fig. 1. Supraalimentarea cu turbosuf1antli(fig. grupul urmareste variatia sarcinii si turatiei motorului.Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldurii pag.I.50a este redata supraalimentarea extema sau simulata. 51 Schema supralimentdrii cu turbo suflantii . 124 Agenti termici pentru schimbatoare de caldurd pag.50e si fig. pentru alegerea solutiei energetice a motorului monocilindric 3. in cazul acordarii corecte a motorului cu aceasta. intre grupul de supraalimentare ~i motor nu exista legatura mecanica ei doar gazodinamica prin gazele evacuate din motor si aerul eomprimat de suflanta. Se mai foloseste la motoare m. multiplicator de turatie.1.a. folosita in general cand numarul de cihndrii ai motorului nu este multiplu de 3 ~i deci turbosupraalimentarea e difieil de realizat fiind necesare unul sau mai multe transformatoare de impuls. avand In vedere ea turbosupraalimentarea nu este posibila dedit In cazul a unui nurnar minim de trei cilindrii. ' 4 4 a b 4 d 4 Fig.1. ceea ce determina cresterea turatiei grupului turbosuflanta. care antreneaza suflanta 2.

l~ Agenli termici pentru schimbatoare de ciildura pag. 1 . are lac si a crestere a temperaturii gazelor evacuate.52 si atunei lucrul mecanic primit de piston in cursa de admisiune este mai mare decat eel cedat de piston in cursa de evacuare fortata.. cre~te lucrul mecanic al turbinei.3. deci ca ~i in cazul precedent creste entalpia la intrarea In turbina.:ill1"1P . Lp.9. = (1.a' . surplusul de lucru mecanie al turbinei este cedat motorului. prezinta dificultati..-1. I I creste. pistonul trebuie sa refuleze fortat gazele spre turbina la contrapresiuni ridicate datorita rezistentelor gazodinamice ale turbinei si deci lucrul mecanic de evacuare care e negativ creste LPev<O.05 -. ca urmare. caci se realizeaza conditia a r Pee po -------~------------I -----------r-------· I .50d.).52)..dsa.>Pr (fig. In cazul turbosupraalimentarii realizarea Lp>O..lp. urmata de cresterea cantitatii de incarcatura proaspata in concordanta eu cresterea turatiei motorului. Diagrama indicata a motorului in patru timpi supraalimentat y y' p C t dse b Pst' -------...a. in aceste conditii daca Psf 2: 1 .3 si 4.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag.. ~~ .lse...I. Turbina cu gaze poate avea mal multe intrari. in acest eaz avem un agregat eombinat format din motor eu piston si turbomotor cu gaze evacuate (turbina eu gaze in circuit deschis).. Crescand debitu1 de gaze evacuate si in oarecare masura si entalpia lor. La motorul supraalimentat se poate ca umplerea fortatatsub presiune) sa se faca la 0 presiune superioara eelei de evacuare a gazelonp.. Acest lucru se realizeaza usor la supraalimentarea mecanica si mai greu la turbosupraalimentare.a' .a. in fig.~1 n~~~ T _ I TI 1. spre deosebire de motorul aspirat unde este negativ (Lp<O)..~fpr.r>Ar.".i-p.25)po.6 la cate un colector de evacuare care se leaga la turbina. arborele turbinei este cuplat prin angrenaj demultiplicator de turatie 5 cu arborele motor.r)..127 Daca turatia motorului creste.52 Diagrama indicatii fa supralimentarea mecanicii P.r' ."n"'T. "tn-. 1. I r' Pr Pa Vs a' v v. acesta primeste lucru mecanic de la incarcatura proaspiW'i(Lpa>O)comprimatii In suflantl'i 1~ n nrp<.Ia ordinea de aprindere 15-3-6-2-4-1 se grupeaza cilindrii I..2. Pe de alta parte in timpul cursei de admisiune a pistonului. deci creste turatia grupului turbosuflanta.-------I I La motoarele supraaJimentate exista posibilitatea ea luerul mecanic de pompaj safie pozitiv Lp>O.I.. 1.3po lucrul mecanic devine pozitiv.in cursa de evacuare a pistonului dad energia gazelor evacuate nu este suficienta pentru ca turbina sa furnizeze puterea necesara antenarii suflantei. <.I.. dar determinant este cresterea debitului de gaze evacuate cu turatia."I"..<lr<l . fig. pmi pme Fig.r' .5. (Aria:Ar. de exemplu la motor cu i:'6 cilindrii are doua intrari unde sunt grupati cate 3 cilindrii. La supraalimentarea mecanica este suficienta 0 presiune de supraalimentare (psf)relativ mica pentru ca lucrul mecanic de pornpaj sa devina pozitiv datorita faptului cll evacuarea motorului are lac direct in atmosfera si atunci p..

bjracirea peretilor camerei de ardere. _ (90+11OtRAC.. t c (-]-numarul de (l.-- . 'in cazul supraalimentarii mecanice si de(120+150)ORACla turbosupraa1imentare. fli :.128 Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag. .486) t.ciclu ' indicat specific. _ = 1'\ rn • YL (l. indi cat at ciclului Suprafata inchisa de bucla mare reprezinta lucrul rnecamc m I (1.[J/kg]-lucrul mecanie obtinut pe umtatea e t.484) 2 ]. gazele pot fi evacuate rara modificarea avansu1ui Pdse. a chiulasei ~isupapei de evacuare cu scopul reducerii solicitarilor termice.p.n~. La motoarele in patru timpi supraalimentate durata suprapresiunii este de M" (1. [N/m ] A I L \ lucrul mecanic de I I I A cilindru este ridicata ~i determina intensificarea evacuarii libere prin marirea vitezei de curgere a gazelor prin sectiunea controlata de supapa de evacuare. tur mel. 129 mecanic de pompaj e pozitiv (Lp>O).J:_" ~ __ M.(N/m timpi. P. ~sa Inchiderea supapei de admisie<isa) Presiunea Pa din cilindru la sfarstul cursei de admisiune este Pa = (0. _. ega! iar pe unitatea de cilindree.488) Li QdisP Fazele dlstrfbutlei ~i optimizarea lor la motorul supraalimentat Deschiderea supapei de evacuare(dse) .s_ .. dar este mal true eeat a mo . .Tsf(fig. ~ f iti la turbosupraalimentare Pentru ca lucrul mecanic de pompaj sa ie POZI IV.~.raman and 1a acelasi ordin de marirne ca la motorul aspirat.ceea ce can d t1 . _i_ L o. de interval unghiular de suprapunere a deschiderii supapelor i1as trebuie marit in cazul motoarelor supraalimentate(Aas)sup? Aas din urmatoarele considerente: a)realizarea unei evacuari mai complete a gazelor de ardere din ci1indru. din lucrul mecanic al cic u Ul ~1 e ua In c .1 H I I (. 1 CIC 1 U. _..487) Randamentul efectiv: : 'I1e == =~ Qdisp HQ . Tc 3 =]'Pi .[W]. ~ . 1. d 1 isternului de sc him are a . Puterea indicata a motorului: Pi =i' L. Pdsa'=(S+4S)ORAC..9 + O. Randamentul mecanic: Randamentul indicat: I n 2.1as 2: 800 RAe 0 cantitate apreciabila de incarcatura de baleaj(aer 1a m.{~ C1 ~_"'_~"'__-'-_"'!! __ _. Cantitatea de incarcatura proaspata.96)ps[. Vs ' 60'~ n2 c (1. In pompaj e negativ (Lp<O).Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag.. U~d 1 aspirat fiindca creste ran amen u mare al motorului supraalimentat ata e ce '. iar daca Lpa< Pev .deci pentru toti cilindrii(i) Lil=iLi ] [ cil.. -caldura disponibila prin arderea masei me de combustJbll(Qdisp-l1\: .a. -pierderi gazodinarnice re use a e s .c.Li =. H-(Jikg]-puterea calorifica inferioara a combustibilului.482) L. se fo:ose~te lucrul mecarnc numeric cu presiunea medie indicata Pi: 2 (1. posibila sa fie cuprinsa in eilindreea totals a motorului.48S) _ flm =-L t. La deschideri prea mari apare eontrabaleiaju1:astfel pentru ca baleiajul sa aiba lac trebuie ca Psf> Pcecand incarcatura proaspata trece de Ia supapa de admisie la cea de evacuare si in colectorul de evacuare. . Cum in aceasta perioada a evacuarii libere sunt evacuate 70% din gaze. cjracirea gazelor de evacuare in fata turbinei. J . (1. I = Me Astfel numai la 0 presiune . este: n ) ~ 11 e = _s_ = .) traverseaza cilindrul de la supapa de admisie spre cea de evacuare.. = Lit = i.Pise= (10+60)ORAC. .rp~C "1_ -"_"!' L . .1. .-. .: -Q disp • = Lj.53). 1. .!:l=p. _ Pe _~ 1 ~ --po .483) 1.d 1 torului nesupraahmentat. I t onsiderare m pier en e . desi viteza prin poarta supapei trece de la regimul critic la subcritic. in conditii de presiune ~itemperatura de 1a iesirea din suflanta PSf. Vs[m ICI '1 .) I . Valori uzuale la motor aspirat: A Pdse=(40+80)ORAC =(40 + 8St RAC . ceea ce permite sa se utilizeze ~i in cazul motorului supraalimentat umplerea datorita inertiei coloanei de incarcatura proaspata si e necesara marirea intarzierii Pisa Deschiderea supapei de admisiune si inchiderea supapei de evacuare dsa ~i lse.9. bi " trebuie indeplinite cerintele:-randament ridicat al sut1antel . capului pistonului.. t. Dezavantaje. 60'unde: i[-]-numar cilindrii. V. Avantaje. adica a cilindrului. astfel daca Pee> psf gazele intra In colectorul de admisie si avem contrabaleiaj si urnplerea se inrautatestelintra ~i raman gaze in cilindrii).il. (t/min n ro l. b t'b'l(L -Lim) d masa de com us I I ilLi. duce la un randament efectlv mat valoare absoluta LPsl < Lpne. -temperatura si presiune ridicata a gazelor evacuate " b gazelor . cat VI i'V.4. Raclrea interrnediara Generalitati. d negativ consuma n mecanic la eel supraalimentat (lucrul mecanie de p~mp~J eda 'l emecanice) 11. p.

nr. RTo = Psf .astfel ca de fa t cre~terea de putere este de 3. ~upraa~imentate. crestere ce depinde de:raportul de comprimare IT al suflantei. raportul densitatilor ar fi egal cu al presiunilor IT-.-10) % la 0 scadere a temperaturii proaspete cu (15 -. avem suecesiv: pag. mar-ire a densitatii incarcaturii proaspete se realizeaza ulterior prin racirea intermediara.6. 'tc[-]-numar de timpi. fig. Cercetar~le experimentale pe un rnonocilindru au dovedit ca este posibila cre~terea putern cu (5.s. Po unde:n=p. racirea intermediara pe langa avantajele ~entmate la m.r) si in relatia (1.&. a incarcaturii proaspete(aer la m. Pentru m. altfel apar urmatoarele deza vantaj e: 1)Se reduce cantitatea de incarcatura proaspata introdusa in cilindrii.c. Prin racirea intermediara. pstIkg/m31-densitatea aerului la intrarea in motoniesirea din suflanta). sehimbul de caldura eu peretii si de tipul suflantei. (1. cu atat mai mult cu raportul de comprimare IT este mai ridicat.Agenti termici pentru schimbatoare de caldurii rostso Agenti termici pentru schimbiitoare de elildurli unde. deoarece nivelul general de temperaturi al eic1ului depinde de temperatura de la inceputul cornprimani.t~'" .respectiv a obtinerii unei puteri mai mari. dar si redueerea NOx-ului din gazele de ardere.a. este un mijloc de redueere a consumului specific efectiv de combustibil.a..-1. o TR2• PR2 Po.-30) °C rara ca temperaturile pistonului sa creasca. 2) Cu cresterea temperaturii incarcaturii proaspete. a cresterii randamentului meeanie.a. respeetiv consideram transfonnarea in suflanta politropica eu exponentul politropic m.8) rezulta 1Im.To cat b Fig...Vslm'zcil ciclu].. pe baza unor ca1cule concrete pe un motor s-a ajuns la eoncluzia ca daca temperatura seade eu ro'c.f nu este direct proportionala eu raportul presiunilor IT ei mai redusa -numai daca eomprimarea ar fi izotermafm= l ).489) m sf seade. creste temperatura la iesirea din aeeasta (Tsr). fu = ~.)~ = n(_.c. cresc toate solicitarile termice ale motorului.. datorita scaderii densitatii acesteia(psF'PsdRT.. n[rot/min]. rezulta 0 crestere de putere de 3%. De fapt daca notarn: Po=PoIRTo densitatea aerului la intrarea in suflanta si Psf la iesire. racirea incarcaturii proaspete dupa suflanta este mijlocul eel mai simplu de crestere a puterii motorului. = n(.TR Pn. Odat~ cu cresterea temperaturii scad ~i pierderile termice ale motorului spre mediul exterior ~l consumul de combustibil scade cu ~ O... adica de cea de la intrarea in cilindru. crestere deci a economicitatii motorului..I.1.r-n rlpt{'. deterrninand in final 0 crestere a umplerii motorului. randamentul suflantei. prin aceasta crestere a densitatii la acelasi coeficient al exeesului de aer A si eonsum de combustibil.5%. De aceea la motoarele supraalimentate..491) PRI Psf cum ms= (1.53a. Racirea intermediara. deci limitarea poluarii mediului.<1 eeea ce inseamna ca majorarea densitatii P. .5%. Cresterea temperaturii Tsf peste 0 anumita limita necesita racirea incarcaturii proaspete inainte de introducerea In motor.. ./po. Astfel se stie ca prin eomprimare in suflantal'S). datorita reducerii pierderilor termice.To CE CA 1 Motor I R J a TRI. ' p. fara cresterea nivelului presiunilor si temperaturilor ciclului..:!Q_ Po Po r.53 Scheme de riicire a aerului la motoare supralimentat .l3I I I PR. atunei densitatea creste cu aproximativ 3%.!_)~ = n n Ills-I TIls-l 1 lll . mal are ~l efect de reducere a tendintei de ardr-re.). in realitate trebuie tinut seama ca inainte de intrarea in motor se introduce un racitor intermediar al aerului.490) (1. mentinand presiunea de supraalimentare.

ceea ee nu este recomandat pentru motoarele de transport. 1..9 I I I 0..-. bhntermediara intre suf1antele SI. I putin de procesul eu actiune inversa de scadere a presiunii. mediul de racire fiind un lichid (apa) dar si aerul ~i prin destinderea aerului.85 in racitor. I I I I I . oR iar coeficientul de eficienta G _R P P sf -L'l pSf PR = 1- __2!_ L'l (1.T.492) PSf P.s. antrenata meeanie) sau cand compresorul (suf1anta) are mai multe etaje si permite constructiv 0 rae ire intermediara fig.n la PR.- I I --- -r.9 • I I I I reprezinta pierderea de presiune doilea compresor (antrenat de temperatura Tsf2.. Racirea intermediara are ~i 0 serie de dezavantaje: ajmareste greutatea si volumul motorului.a. 54 se prezinta variatia raportului dintre puterea PeR dezvoltata de un motor supraalimentat prevazut cu racirea aerului ~iputerea P. eeea ce compenseaza scaderea randamentului efectiv (lle) al motorului supraalimentat prin reducerea lui e. I 1. .53b-traseul 1. Moduri de realizare a racirli intermediare Racirea aerului se poate realiza in doua moduri:prin schimbatoare de caldura...l.PR ----t----t----~----~----I . I.. partial.-. In eazul Tacirii intermediaTe fig.6 .este mai mare ca la m. castigul de putere este mai redus: apar situatii In care pierderea de presiune fiind prea mare introducerea unui racitor intermediar poate duce la diminuarea puterii motorului. 0. datorita cresterii de temperatura la admisie (dupa schimbator)..T R este scaderea temperatura 'in suflanta..suflanta comprima aerul de la presiunea Po la presiunea Pst" (evolutia I-S).Urmeaza procesul de compresiune a-c in motor care incepe in punctul a la 0 presiune mai mica ca in R din cauza caderii de presiune la admisie Llpa si 0 temperatura putin mai ridicata. Astfel daca se noteaza cu ps-presiunea dupa racitor coeficientul pierderilor de presiune in schimbatorul de caldura (racitorjeste: In fig. I 0.Apoi aerul se eompnma in eel de-aI motor) evolutia RS2. De observat cil fiecare grad de scadere a ternperaturii aerului de supraalimentare. Urmeaza procesul de racire in schimbatorul intermediar S J unde temperatura seade de 1a Tsfl la T R si presiunea de la P.1.4 0. ca sa se evite arderea eu detonatie prin supraa1imentare este necesar ea temperatura incarcaturii proaspete sa nu depaseasca 373K. Se constata di pe masura ce coeficientul pierderilor de presiune in racitor (jR este mai mare si pe masura ce eficienta acestuia ER seade.-----I I • .2 0. (cuplata eu turbina)eomprima aerul de la presiunea Po la Psn. t .1 ----r----T----'----.TR Tsf . tocmai castigul de putere obtinut prin racirea aerului care intra In motor.presiunea devine Ps12 si " o 0. cjracire mixta cand in afara schimbatorului RJ se prevede (traseul 2) si un al schimbatorului R = L'lTR L'lTsf = Tsf . de temperatura Scaderea temperaturii duee la micsorarea volumului speeifie( p t) eorectat . . la putere constanta.To in racitor.In fig.493) Tsf ~ T 0 cresterea de Evolutiile termodinamiee ale eel or trei eazuri sunt redate in fig. deci intr-o singura treapta fig.S3a.6a racirea finala.S3b traseul 1.f de caldura: schimbator de caldura final R2.0 LlPR= Psn. cand exista doua suflante(eea de-a doua. urmeaza evolutia S-R in schimbatorul de caldura cand temperatura seade de [a Tsf la T R ~i presiunea scade eu LlpR• = unde Tsf . De remarcat ca reducerea consumu1ui specific prin racirea intermediara la m..Agenti termici pentru schimbatoare de caldura de comprimare de la 8 pag·132 -i- Agenli termici pentru schimbiitoare de cdldura pag. (1. dezvoltata de acelasi motor fara racire.- I I I I I . .- T . bjschimbatorul de caldura introduce rezistente hidraulice suplimentare care pot deveni atat de importante incat sa anuleze. Racirea ill schimbatoare de caldura poate fi: ajinainte de intrarea in motortfinala).c.133 = (8 -.-10) la e = (6 7) ca sa se evite arderea cu detonatie..S2. determina 0 scadere a ternperaturii maxime de ardere cu 3°e. .55 ..prima suflanta S. in functie de eR. I .a.rt I I t I 1. aria hasurata lSp"po este luerul mecanic consumat de suflanta.. --t I .-.

l. -----t--.. 1.. Pa si 0 crestere de temperatura cu L'I.-- --- Pst ~Psf1 PR po Po v v a c p Psf2 ( ---_. 'in care eompresiunea se face pe seama luerului mecanic dezvoltat de motor. Se observa ca Iucrul mecanic reprezentat de aria S2RS]I POPsf2 este mai mie dedit in cazul precedent(a). Aceste sisteme au dezavantajul ca nivelul de racire e limitat fie de temperatura mediului racitor. Scaderi mari de temperatura pot fi obtinute in cazul destinderii aerului intr-o turbina inainte de intrarea In motor fig.53c traseul 2. PR2 si a scadere de temperatura pina la T R2.56.-\~::::: -:. rnicsorind in acelasi timp lucrul mecanic al suflantei a doua.fie de coeficientul de umplere admis. dupa care urmeaza racirea in racitorul R] de la SI-R] de la Tsf1 la T Rb presiunea scazind datorita rezistentelor hidraulice L'I.T.------.ceea ee determina 0 cadere de presiune L'I.. Admisiunea in motor are ea efect 0 noua scadere de presiune eu L'I..acest fapt este avantajos fiindca micsorarea lucrului mecanic influenteaza treapta a 2-a a comprimarii. PRJ' Urmeaza comprimarea R1-S2 In a doua suflanta aerul ajungind la Psf2 si Tsf2. In cazul racirii mixte fig.pa si a crestere de temperatura t.Se observa ca racirea mixta permite sa se adrnita in motor aer cu temperatura scazuta. ~~.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag.. 1. Fig. .a are loe a scadere de presiune t. ~P.134 Agenfi termici pentru schimbdtoare de caldura pag 135 c P P ~P5f2 Tsf2 . apoi aerul se raceste in eel de a1 doilea schimbator de caldura.b) Evolutia termodinamicii a aerului in diferite variante de riicire/comprimare In timpul admisiei 'in motor S2 . T•.55(a... in suflanta S I se face comprimarea l-S.55(c) Evolutia termodinamlcii a aerului in diferite variante de riicire/comprimare :-~-----.l. psfl \----po ------~-- v b Fig.

Pe de alta parte trebuie evitata si racirea prea intensa a pieselor care duce la scaderea randamentului indicat. racirea insuficienta duee la arderea unui organ ca:pistonul.tinind searna de pierderile grupu~ui turbosuflanta si de prezenta racitorului R. . in schimbatorul racitor R si apoi in turbina T 8 cup lata eu suflanta S dupa care intra in motor. deoarece cantitatea de caldura transferata mediului de racire creste in detrimentul celei transformate in lucru mecanic util. Unele rezultate de pe un motor supraalimentat dupa aceasta metoda sunt date in continuare: Tbll14u ae aerului Locul masurari i Temperatura aerului Suprapresiunea [0C] [mmHglbar] lntrarea in suflanta SA 33 0 Intrarea in suflanta S8 91 50010.10..6665 Intrarea in schimbatorul 110 750/0.aparatelor si dispozitivelor care asigura evacuarea fortata a unei parti din caldura dezvoltata in cilindrii motorului.!izuta obtinuta T B permite insa presiuni mari de supraalimentare.a. TA I L 1.3332 In timpul functionarii motoarelor. 136 Agenfi termici pentru schimbatoare de caldura pag·}37 • ..limitarea ~ind impusa de solicitarile mecanice ale motorului.98642 38 Intrarea in motorul M 15. respectiv se degradeaza uleiul de ungere care i~i pierde consistenta ~i determina uzura pieselor in frecare ~i aparitia griparii pieselor ca urmare a dilatarilor tennice. In turbina TB aerul poate suferi 0 scadere mare de te~~eratura. Temperatura foarte s.organele care vin in contact direct sau indirect cu gazele de ardere se incalzesc continuu marindu-si temperatura.pentru a asigura 0 temperatura optima a acestora trebuie asigurata racirea lor.) e)Dupa presiunea din circuitul de racire: -normala:-presiunea este egala cu eea din me diu I ambiant -sub presiune:-presiunea este mai mare decit cea atmosferica eu 5 :(0.. J.5 250/0.In plus temperaturile ridicate determina reducerea rezistentei materialelor in general.99975 R Intrarea in turbina T B 74010. Daca nu se organizeaza corect racirea apar cresteri locale de temperatura (de ex:in dreptul supapei de evacuare) care produc fisuri in chiulasa sau blocul de cilindri. Sistemul se poate perfectiona introducand mai multe schimbatoare de cal dura. Se numeste sistem de nlcire.10.ciuperca supapei.0- ~@_j ( ITB t _j I Motor _r-RJ 1. 56 Riicirea aerului de supralimentare prin destindere intr-a turbinii Aerul e comprimat in suflanta SAantrenata de tubina cu gaze T A. apoi aerul intra in a doua suflanta SB. respectiv reducerea nivelului de poluare al acestuia..bujia etc..creste randamentul termic al motorului (functioneaza la temperaturi mai mari).. SISTEMUL CE CA J DE RACIRE AL MOTOARELOR INTERNA racirli motoarelor CU ARDERE I 1 J R [.totalitatea agregatelor. Este evident.Agenti termici pentru schimbiitoare de caldura pag..i. Prin scaderea temperaturii de racire de la 80°C la 30°C creste uzura segmentilor ~i eilindrilor de (4-5) ori.5+ 1. De aceea in exploatare e neeesar sa se mentina temperatura optima a fluidului de racire la care indicii de performanta ai motorului sunt cei mai buni. ~ SA l- ~ r-. ca presiunea aerului la iesirea din turbina T vafi mai mica decit la iesirea din suflanta principals SA.Necesitatea rtf apa de racire Fig.1.1)10 [N/m2] astfel ca temperatura de fierbere a lichidului de racire creste la :(105 + 125) °C Creste astfel diferenta de temperatura dintre Iichid si aerul ambiant ea urrnare radiatorul e mai mie si ventilatorul consuma mai putin..fiind astfel un rflU necesar caci contribuie la pierderile energetice al motorului.. deoarece uleiul este diluat cu fractiunile grele din combustibil care condenseaza pe oglinda cilindrului rece.. Sistemele de racire se clasifica: a)Dupa natura fluidului de racirec-racire cu lichid -racire cu aer b)Dupa modul cum se asigura circulatia lichidului de racire: -racire naturalii (prin termosifon) sau cu eirculatle natural a -racire fortata sau cireulatie fortata (la majoritatea m.

Apa are avantajele:-coeficient de convectie ridicat . In cazuri speciale se mai foloseste uleiul. -daca ~atrunde combustibil in antigel ( benzina. Apa are si 0 serie de dezavantaje: -temperatura de inghet ridicata (ODC) ~i de fierbere redusa (100 DC)..riuri._-.pentru a putea fi pompat usor. -prin incalzire i~i mareste volumul cu 4.actiune coroziva asupra pieselor metalice ( aluminiu ) si asupra pieselor vopsite sau lacuite..apa (fig. -are .corespunde duritatii apei avind 20.I. .cu gust dulceag.04 mg Call sau 12.inflamabiI si foarte toxic -dar in contact cu pielea nu este nociv.nu este inflamabil... Riicirea ell lichid Cele mai raspindite sisteme de racire cu lichid sunt cu apa sau cu anti gel (de fapt amestec de apa si etilenglicol).antioxidanti (fosfat sau nitrat de sodiu ) ~i coloranti. .motoare racite cu turnuri de racire) -racire indirecta._-- --- -67 ----- J I 66% 100% o etilenzlicol Fig..in functie de raportul etilenglicol.lacuri) au in general duritatea > 3 mg echo Pentru motoare se recomanda ca apa de racire sa aiba 0 duritate < 2 mg ech.Conditii nnpuse: 1) punct de congelare redus (-40DC In Romania) pentru a nu ingheta la temperaturi coborite (spargera motorului ). ' . A_ntigelpe baza de ghcoli: apa + etilenglicol.fiind necesar un vas de expansiune pentru sistemele sub presiune. chiulasa sau radiator.pentru folosirea in motor.67% etilenglicol 40% etilenglicol + 60%apa ~ -26DC -este un lichid incolor. -necesita vas de expansiune mai mare. -lmg echo . "- "..57 Dependenta temperatura de congelare-concentratie etilenglicol . _-.deoarece are coeficient de dilatare mai mare ca apa (vasul sa aiba (5 + 8)% din volumul total al circuitului de racire ). Apa care contine saruri in stare dizolvata este apa dura. C:~4(OH)2.antispumanti ( dextrina ).57).....se poate amesteca cu apa in orice proportii cu punct de congelare variabil. /39 -racire directa=evacuarea caldurii se face direct in mediul ambiant prin circuitul de racire (racirea cu aer.Este 0 solutie apoasa pe baza de alcooli sau de glicoli..-motorul cedeaza caldura unui mediu de racire intr-un circuit inchis (circuit principal) iar apoi caldura este transmisa printr-un schimbator de caldura aerului ambiant intr-un circuit secundar. Evident nu exista un lichid antigel care sa indeplineasca toate aceste cerinte..5%.fiind necesar sa se repete strangerea coherelor la 3-4 zile dupa introducerea antigelului.motorina) spumeaza. -pe linga duritatea apei trebuie limitat si valoarea pH-ului (intre 7 si 8) Lichidul antigel.uleios.. in plus are pretul de cost scazut.combustibilul pentru racirea orificiilor injectoarelor sau sodiu pentru racirea interioara a tijei supapelor de evacuare.Agenti termici pentru schimbiitoare de ctildura pag·138 Agenti termici pentru schimbiitoare de caldurii pag..fiind necesara dedurizarea apei potabile. Duritatea apei se mascara in mg echivalent de saruri sau ioni de Ca sau Mg.16 mg Mg/l. -punctul minim de congelare este -67DC la 66. -~ " .capacitate termica mai mare cu 41 % fata de alcooli sau glicerina care intra in componenta lichidului anti gel. t(temperatura de congelare) [0C] --- . 2) punct de fierbere ridicat pentru evitarea forrnarii depunerilor in instalatie si reducerea pierderilor prin evaporare care ar modifica concentratia .formeaza depuneri de piatra si saruri in sistemul de racire care impiedica transferul termic.cu consum minim de energie.cu adaosuri de inhibitori de coroziune de tip uleios ( benzoat de radiu ).. mareste volumul prin inghet deci apar fisuri in blocul motor. -w 5) capacitate termica si conductivitate termica ridicate: 6) vlscozitate redusa si proprietati reologice (de cur~ere ) bune. 1. -corodeaza metalele. mai ales cind sunt calde: -produce ~contractia ~acordurilor de cauci~c imbibate cu apa. -apa moale < 3 mg echo -apa cu duritate medie (3 + 6)mg echo -apa dura (6+ 10)mg echo -apa foarte dura> 1Omg echo Apele naturale (puturi. illilenglicolul. 7) sa nu fie toxic sau usor inflamabil.eu apa in circuit deschis..

58 s-au notat: -pompa de circulatie 1. In figura 1.58 Schema riicirii cu lichid .organele de reglaj. organele de reglare).5 8). vas de expansiune 9.chiulasa.petrolul-pentru regimuri de temperaturi foarte scazute 8 max (Siberia) Raeirea cu ulei:-nu apar probleme de coroziune ~i cavitatie dar se oxideaza si produce depuneri. camerele de racire ale cilindrilor 2.conducte.Agenti termici pentru sehimbatoare de caldurd pag·140 Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldurd pag·141 Alte liehide antigel: .pompa de apa. ventilatorul.radiatorul) -circuitul secundar ( aer sau apa ) -format din elementul care asigura disiparea caldurii 'in atmosfera (radiatorul. 1. termostatul 6.2 Schema unui sistem de racire co Iichid 7 Sistemul de racire cu lichid este format din 2 circuite: -circuitul primar ( apa sau ulei ) . Cele doua circuite se intersecteaza in radiator (fig. canalele din chiulasa 3. radiatorul 4. supapa de siguranta 10.cuprinde elemente care asigura transferul caldurii de la cilindrii si chiulasa la radiator (camasile de apa din bloc. se foloseste la motoare navale la racirea pistoanelor.1. ventilatorul 5. 10 9 min conducta de legatura 8. racorduri de legatura din cauciuc 7.10. BI Fig. 1.

Cand temperatura lichidului ajunge la (80 -T 85) DC supapa central a 11 este complet deschisa.a.3) este inchisa ~i lichidul este dirijat prin supapa lateral a 12 deschisa prin conducta 13 la pompa 1 radiatorul fiind astfel scurtcircuitat. care ar duce la supraincalzirea locala a chiulasei si aparitia fisurilor). Liehidul de racire este adus printr-un furtun etans fata de aer.c e [kJlkWh] (1. [kJlkWh] .rezulta fluxul de caldura Q. qr = (2400 -72800) q r = (2800 -73500) q.a.temperatura lichidului scade.a.a. Dad se cunoaste consumul specific efectiv de combustibil ce [kg/kWh] si puterea nominal a Pe [kW] relatia (I) devine: ( 1. La trecerea prin tevile radiatorului.495) Daca se imparte de racire: Qrac la Pc se obtine un criteriu de incarcare specifics a sistemului qr = Q. Ir Conform datelor experimentale.a.ac = frHiCh ce trebuie evacuat: (1.pentru m.Aceasta supapa pennite evacuarea vaporilor de lichid evitind aparitia un or §1lpra~resiuni. Fluxul de dildura evacuat prin sistemul de racire. de aici.c supraalimentat.59 Termostatul Functionare Pompa de circulatie 1 este antrenata. [kJlkWh] . prin orificiile 15 in camerele cilindrilor 2.de regula.Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag.a.pentru m. 143 abur-aer. de unde trece in chiulasa prin orificii normale si de dirijare ( necesare pentru a elimina zonele de stagnare. Ch [kg/h]-consumul orar de combustibil fo!osit in motor in regim nominal.care ar pune in pericol (explozie) radiatorul si etanseitatea imbmanlor. Cand circuitul lichidului cuprinde si radiatorul se nurneste circuitul mare iar cand radiatorul este scurtcircuitat se numeste circuitul mic (de incalzire). Din chiulasa lichidul ajunge la termostatul 6 si apoi in bazinul superior (BS) al radiatorului.astfel ca tot lichidul trece prin radiator. iar cea laterala 12 cornplet inchisa. Pentru a asigura o incalzire rapida a motorului dupa pomirea la rece cind temperatura lichidului este sub 70°C supapa central a 11 a termostatului (fig. de la arborele cotit ~i asigura viteza de circulatie a lichidului in intreg circuitul de racire. pe de alta parte dupa oprirea motorului prin condensarea vaporilor in circuit si contractia lichidu!ui.pentru m.494) [kJ/h] fr -fractiunea apreciata dupa motoare asemenea.1. [kl/kWh] . Cand temperatura lichidului depaseste (70 -T 73) °C supapa centrala incepe sa se deschida iar cea lateral a sa se inchida.fractiunea fr din caldura dezvoltata in cilindru si evacuata prin sistemul de racire variaza in limite foarte largi: fr = (15 -735)% 20 21 Pentru m.c cu camera divizata.c cu camera unitara.s: Apreciind la proiectare -725)% Fig.datorita transferului de caldura spre aerul vehiculat de ventilator (care de regula este fixat pe acelas ax cu pompa).mai multa caldura se transforms in lucru mecanic ~i atunci fr scade la: Ir = (20 in timp ce!a m.astfel 0 parte din lichid circula si prin radiatorul 4 unde se raceste.vasul fiind mereu umplut cu lichid intre reperul "min" si "max".pentru m.c care au randamente mai mari. 142 Agenli termici pentru schimbdtoare de cdldurd pag. presiunea in circuit scade sub cea atmosferica ceea ce ar provoca avarierea radiatorului (prin implozie). daca nu ar patrunde aer in sistem (vas).497) ale carui valori in regim nominal sunt: qr = (2400 -73300) [kJlkWh] . Hi [kJ/kg]-puterea calorifica inferioara a combustibilului. = (1900 -72200) De observat ca fluxul de cal dura Qraa se poate evalua si din calculul termic al . Vasul de expansiune 9 este montat cind sistemul de racire este sub presiune Ir = (23 -T 35)% fractiunea Ir .s. Din bazinul inferior BI al radiatorului lichidul este aspirat de pornpa 1 si refulat in canalullongitudinal 14 din blocul motor.

. alumirnu.. eu nervuri individuale. .5)bar Debitul volumic de lichid al pompei se calculeaza cu: v p= Inr 'l» .pr\ .presiunea in orice punct al circuitului de racire trebuie sa fie mai mare decit presiunea de fierbere a lichidului la temperatura respectiva._ _.1.-. Pompa se monteaza la partea frontala a blocului motor pe acelasi arb ore cu ventilatorul fiind actionata de la arborele cotit prin curea trapezoidala.. . C1 kt1tm k [W/m2K) ...093 [kJ/kg KJ). .. .-1. un racord de aspiratie 4 si unul de evacuare 5. durata mare de exploatare. rOr-o.l~urii de la lichidul de racire ]a aer.9) * PI [kg/m"] .l~~ 1 ... . . d..15)mH 0(0. . Radiatoarele acvalamelare sunt de tip nedemontabil cu 0 s~prafata m~re_de racrre l~ di siuni exterioare reduse ( comparativ cu alte radlatoare ) msa sunt mal imen ._""" . _ _.... 1t caldura observind modul de circulatie al celor doua fluide .. = 2.legate pnntr-o r~re~ d e tevi. prm turnare sau m tabla matritata.500) p incruci~at..7) .55 -7. o:lI Q..b .. rotorul fiind fixat pe un ax in interiorul carcasei. _ .5-3 m/s....:::. Tevile radiatorului se confectioneaza din cupru. in unele cazuri In forma de mete.-. Deterrninarea dimensiunilor prineipale ale radiatoarelor ca: -suprafata de schimb de caldura: -suprafata frontala.-0... [0C] .aluminiu. C r (t re termica QrOc - t rJ masica [kg/s] (cal dura specifica) (1. [kJ/kg K] -capacitatea lichidului de racire. .......e regu a curen = (4 -7. PI [m%] (1. Bazinele se executa de regula din acelasi materiale cu tevile...499) H p .coeficientul global de transfer de c~Id~r~. t I·....6 -7- 0. [14]. 1 1· hidul de rae ire .. sau placi cornune care asigura pe mga rolul de nervura si 0 mare rigiditate [12]. asigurind unifonnizarea temperaturii in carnasile de apa ~i in general uniformizarea starii termice a motorului.J . [14] este format din tevi IIp. Tevile pot avea sectium . .d 1 1· t sensibile la cresterea presiunii lichidului. care circu a 1.este de tipul centrifugal fermata dintr-o carcasa 1. 1 1 ..144 Agenti termici pentru schimbatoare de ciildura pag.sarcina pompei ca sa acopere rezistentele hidraulice tit r [kg/s] . rcirculare sau plate. l' .masa specifica (densitatea lichidului) Puterea absorbita de pompa va fi: P= p V ·H p ..... un rotor 2 cu palete drepte sau curbe 3..care asigudi ~ansferul ca. viteza de circulatie a lichidului prin canalele pompei trebuie sa fie sub 2. otel si eel mat freevent din alama.4 2 -. + .. Suprafala radiatorului se ca1culeaz~ cu formula: 17I... .0.. .. Vp [m3/s] (1.p la : 1 convena bil astfel inch intre ele sa ramina un spatiu de (2-3 mm pnn ..e meta . sunt fo:mate dm) enzi .t"'l+~-" .Agenti termici pentru schimbdtoare de caldura pag.aceste pompe au avantajul cii la ruperea curelei sau oprirea motorului permit circulatia naturala prin tennosifon a apei prin circuit.-.. vertica lC tehnologia de fabricatie este dificila. .l' H p [N/m2] 1] h = (0. in cazul ventilatoarelor decuplabile arborele pompei este separat de al ventilatorului pompa fiind antrenata continuu in functionarea motorului.debitul de lichid de racire prin instalatie '7 p [-] - coeficientul volumic de pierderi al pompei: '7 p = (0..145 m r = 3600 .. bronz sau plastic.""l _]:.1 . '"". eel mai frecvent se folosesc pompele centrifugale cu rotor semideschis eu randament ridicat 17 p = (0.60 asigura circulatia fortata a lichidului prin circuitul de racire.. .78).constituie 0 problema dlficlla care are la baza p~rame~l1 sta . ~ .498) medie a cr....10-3 [kW] (1. Rotorul pompei este din fonta ..randamentul hidraulic al pompei . constructie simpla..3 Constructia sistemului de raclre cu lichid Pompa de circulatie (de apa) fig.1+"I'V"o.. 1.._. ne rvurate prin care circula lichidul de racire. Pentru motoarele de tractoare si automobile se folosesc pompe centrifuge de joasa presiune: H p Radiatorul este un schimbator de caldura. .10...... De altfel pentru functionarea normala...se compune din doua bazine BS ~1 BI. iar aerul circula orizontal prmtre tubunle arne are. bT . t t .temperatura rc ? U lichidului la iesirea respectiv la intrarea in motor (pentru antigel c. la viteze mai mari apare cavitatia.8 -. ieftine si siguranta mare in exploatare. f1-1l""h1r1 A= Qri1C [m2] .. Radiatorul de tip fagure [12].498) .. _adincimea...lte m~~ ele $1 dlS?USe orizontal permitind circulatia aerului In timp ce apa curge pnn spatiile formate mtre suprafete1e exterioare ale tevilor.pentru calcule se foloseste "evident metoda general ada schimbului de expenmen a .

Ventilatoarele eu pa1ete tumate sunt mai rigide dar produc un zgomot suparator de frecventa inalta.25 -.8) palete cu 0 constructie simpla si randament ridicat .1.GO c. diametrul exterior al paletei (0.3 -:-0. _ .(fig. Punclt dt r'an~Qre . iar pentru caderi de presiune Hv> 80 mm H20 arc carcasarfig./I~rt. intensificind astfel transferul termic.motoarele sunt prevazute eu deflectoare dispuse in jurul eilindrilor (vezi racirea eu aer) pentru dirijarea curentului de aer ~i uniformizarea temperaturii.. altematorului. 60 Constructia sistemului de riicire c Ventilatorul:-serve~te pentru vehieularea aerului atmosferie cu viteza ridicata prin radiator. bloc motor ctc. pag·/46 Agenti termici pentru schimbiitoare de ciilduri: pag.eEI· a b Fig.147 . lungimca (120 -:-180)mm. Este montat uneori pe acelasi ax cu pompa de apa.61a).c) si (fig.-70)mm. Cele mai raspindite ventilatoare axiale sunt eu 4 palete dispuse in X eu unghiul dintre palete 70° respectiv 110°. 1. P a [kg/rrr'] .8 )mm.rezulta din ecuatia calorimetrica: (1.61 Ventilatoare # sistemullor de antrenare Ventilatoarele motoarelor racite cu aer trebuie sa asigure debite si presiuni de refulare mai mari la dimensiuni cit mai reduse.ventilatorul este fara earcasa(fig.I.-45°. latimea paletelor (30 -. Debitul de aer care trebuie asigurat de ventilatorul sistemului de racire eu lichid.in cazul racirii cu aer se prefera ventilatorul centrifugal (mai rar cele axiale) .-1. Ventilatorul mai are si rolul de a debita aer in zona motorului contribuind la racirea baii de ulei. bobina de inductie.d).1. cpa = 1 kJ/kgK .Lril b). pentru buldozere pentru evitarea infundarii cu praf a radiatorului. pentru automobile este ventilator eli aspitatie si eu refulare.capacitatea termica masica (caldura specifica) a aerului. . Pentru caderi de presiune relativ miei.lGl. Fig..160.care desi au randament mai scazut asigura 0 cadere de presiune mai mare. viteza periferca (80 -.501) t1ta [0C] . c. La sistemul de racire cu lichid se prefera ventilatorul axial (fig.Agenti termici pentru schimbatoare de cdldurd Q PUllc!e de ii1lr"!.cresterea de temperatura a aerului in radiator.d) cu (4 -i.-11 0 )m/s.7 )m. unghiul dintre planul radiatorului ~i planul pa1etei este de 40 -. grosimea paletei (1..densitatea aerului .

Cind temperatura depaseste 70°C solutia din burduf se evapora si ~arind preslUnea dl~ interiorul vasului gofratfl obliga sa se alungeasca desehlzmd supapa centrala. iar de celalalt se prinde tija supapei 1] . Nu e bine sa se circule lara terrnostat!!! La motoarele de mare putere se folosesc terrnostate. te:most~tu~ cu burduf (fig.a caderilor de presiune 'in sistem pentru alegerea in final a ventilatorului . termostatul pennite treeerea unui debit constant spre pompa de lichid ( circulatie ) din debitul total ee trece prin motor.000) N/m2 pentru Dcil<lOOmm si (1500 -.aerul incalzit este evacuat prin difuzorul de evacuare DE( zona V). 1.clorura de etil sau metil) sau 0 pasta activa (cerezina ameste~ata eu pulbere de cupru sau ceara (motor SAVIEM 797-05)). Sistemul de racire eu aer [kW] (1.-150)mm 17" = (0. Termostatul poate fi Cll arc metalic si eu burduf. dar functioneaza cu zgomot si necesita turatii mari pentru a asigura caderea de presiune (sarcina) necesara.suprafata aeeasta se mareste prin nervurare (fig.pentru ventilatoare turn ate Termostatul (fig.ul . depinzind de temperatura.Forma si dimensiunile nervurilor de racire se aleg astfel incat sa asigure transferul optim de caldura in conditile unor rezistente gazodinamice minime.7) . 63 Sistemul de racire cu aer CaJculul sistemelor de racire eu aer este complex datorita.62) refuleaza aerul intr-o carcasa sau manta M(zona IlI)..3 -:-0. . lichidul trece si spre radiator. inaltimea h a nervurilor este mult redusa in planul cilindrilor fata de planul transversal. Fig.Ventilatoarele folosite in sistemele de racire cu aer sunt de doua tipuri:axiale si cetrifugale ..eter. Exista trei tipuri de termostate: ....cu punet de picurare ridicat (85 -:-90) "C.5c).Ventilatoarele axiale au debit de aer mare la dimensiuni reduse randament ridicat.de unde se distribuie catre cilindrii si chiulase (zona N)cu ajutorul unor deflectoareD. 502) Racirea eu aer se realizeaza prin deplasarea unui curent de aer cu viteza ridicata (20 -:-60) m/s peste suprafata exterioara a cilindrilor. Rezistentele gazodinamice ale circuitului de aer H. 148 Agent! termici pentru schimbiitoare de caldura pag·149 P" = 10H" [N/m2] ~ 3 • H 17" v• r< 1. caderea de presiune in circuitul de racire (radiator si restul traseului ) 2 cu valori uzuale de (700 -. 0 nervura ideala este de tip triunghiular dar nu se poate realiza tehnologic si nu e nici practica caci varful subtire se rupe· usor. ell servomecanism.Pentru a reduce lungimea motorului. Un capat al vasu~U1go~rat 20 este prins pe reazernul fix 21. zgomot red us .59) este organul asezat in circuitul de raei~e cu rol.000) N/m 1 2 pentru Dci1""(lOO -. terrnostatul tntrerupe complet circulatia lichidului prin radiator' b )eu circulatie constants. . c)eu circulatie variabilii.Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurii pag. Nervura trapezoidala este eompromisul intre tehnologie si teorie dar tot costisitoare.1. deschiderea e cornpleta la (80 ~ 85) DC.de a regia temperatura acestuia. ~ .modificind in functie de temperatura debitul de lichid ce trece prin radiator. debitul de liehid ce treee pnn pompa este variabil. a)cu blocaj adica "tot" sau "nimic".randamentul ventilatorului pentru ventilatoare axiale nituite si 171' = (0.Ventilatorul V (fig.1.6 ~ 0.a debitului de aer necesar. 0 nervura simpla dar eu efieacitate termica mai redusa este cea dreptunghiulara.. 1. sunt de ordinul (7001400)N/m2 pentru Dci6100mm ~i (1400-2400) N/m2 pentru Dcil>(100200)mm.4 ) .4. fenomeneIor de transfer tennic prin suprafete nervurate ~j are drept seop stabilirea dimensiunilor nervurilor.10. .deoarece fortele de actionare ale supapelor sunt foarte man ~I ar fi nevoie de un burduf de dimensiuni mari. Cerezina ~ produs petrolier (ceara) format din hidrocarbun parafimce. De observat ca eele cu ceara (pasta) sunt mai sigure.59) este format dintr-un vas metalic gofrat de forma cilindrica din a!ama 2~ In interiorul caruia se afla un !iehid care fierbe usor (alcool etilic + apa distilata. . Ventilatoarele centrifugale au un grad de eomprimare mai ridicat.

-putere re dusa pen tru antrenarea pompei usa . at -regrm terrnic.sau daca totusi exista depuneri . -necesita racitor de ulei. -consum maer de putere 5% si puterea = 600 + 6000(W / m2 K).a. nu se puterii (9.11. de exemplu in cazanele industriale gaze1e de ardere transmit caldura apei din interiorul schimbiHoarelor.sau pot f alesi de exemplu pentru racirea aerului motoarelor supraalimentate se pot alege fie apa fie aerul ea fluid de racire etc. Agentii termici nu trebuie sa fonneze depuneri pe suprafetele de transfer tennie. ta rna . . ~l reparatn (m~u~da:e tevi ~. *Sistemul de raeire eu aer are avantaJele. =+0"" de aceea canalele/conductele nervureazii. 1 1 .alte raspandit: agenti lichide. up.functionarea corecta a tennostatului etc. -reducerea sigurantei ' in exp 1oa t are. Apa ca agent termie Apa atat in stare lichida cat si sub forma de abur Indepline~te eele mai multe conditi cerute de un agent termic ideaI.eeesitat~~ ~astriirn etan~~ltaJ~~...gazele sunt: vaporf de ardere.nervurarea ar duce necesare pentru vehiculare.5 + 13)%Pe• . )0/ P /0 •..agentf tennici nu trebuie sa fie eorozivi sau agresivi in general .~ro:~te.1 Agentl termici pentru schimbatoare de caldura Agentii tennici sunt substante folosite pentru vehicularea dildurii in sehimbatoarele de caldura.). prezm t. ~i a ventilatorului .a radiatorului ~i pompei de eirculatie. conditie esentiala impusa tuturor agentilor tenniei folosin in schimbiitoare de caldura este sa aiba eonduetivitate tennica .e~ detonatie. .apoi apa se transforms in abur ~i gazele transmit caldura aburului..costul red us ~i sa se gaseasca cu usurinta in orice loe. Dezavantajele -constructie n"icirii eu hchld: . . Pe timp reee trebuie folosit antigel . -dificultati de intretinere. .. Pentru a realiza 0 siguranta in exploatare si 0 fiabilitate rnare..ul ~i. rapids dupa pomrrea la rece. a htnea cu (5-10)%. ~ bi -'I . se bazeaza pe studiul ei.Agenti termici pentru schimbatoare de catdurii . -murdiirirea suprafetelor de transfer termic. pag·150 cii trebuie Agent: termici pentru schimbdtoare de ealdura pag·151 In exploatare probleme speciale apar la racirea eu lichid cand praetie trebuie verificat nivelul lichidului in vasul de expansiune. 0. in tirnp ce vascozitarea ~i tensiunea specifiea cat mai mica.folosirea unor huse speciale pentru a proteja radiatorul de curentul rece.apa.amesteeul gaze.chiar la temperaturi ridieate timp indelungat sa nu degaje mirosuri neplacure sau iritante.SUPrainealZirea~ -pormre sigura la tempera circuitul -zgomot de r~cire. "Sistemul de racire cu Iichid asigura ava~aJ~~e. din sistem (2-9 de apa calda in actioneaza e: d . gradul de 1.1~l.prin convectie ridieat . Comparatle intre sistemele de racire Alegerea unui sistem de r.: ~~~. -masa si lungimea motorului scade-. ~tamu etc. ti -motorul vnu poate fi fortat pri~ . ale camerei topite (sodiu) etc. complexa si n.dezavantajul gabarite mai mari la acelasi debit ca eel axial si randament mat re us. d .re ucan -functionare sigura la trecerea la sezonul re~e: . Cei mai oa rte joase prin introducerea . ra de ardere si vecinatatea -o racire locala eficienta a punctelor ca e ~n came .acestea sa se poata indeparta usor.5. _1~. -stabilitate termica la variatiile rapide de -funetionare sigura la temperatun gripaj'. antigel. sau a raportu U1 e m rimare din eauza cresterii solicitarilor termlce.(lichid) e apa ea un izolant (absorbant fonic). • .alte de apa. mal redus . uleiul. reducand uzura coroztva a cilindrilor.amestecuri de apasaruri Dezavantaje ale racirii cu aer: -temperaturi mai ridicate umplere n eu aproximativ . d inghet al apei. din cauza penco u Ul e -necesita materiale deficitare eupru. e~e . ceea ce micsoreaza pericolol de fisurare si ev~t~ a~derea. acestia pot fi impu~i de natura sehimbului tennie.Principalele avantaje ale apei sunt: ·coeficientul de transfer tennic.aerul.10.acire sau altul de catre proiectant comparativ al celor doua slste~e.d d ceea ce reduce e ~r. 1. capacitatea tenniea masica 5i masa speeifica Cdensitate) cat mai mare .a PO. . . FLUIDE INCOMPRESIBILE TERMICI FOLOSITE CA AGENTI ~l ~r~~diului ina e a e arnbiant (este evitat 1. d constructie simplificata si consum de putere redus.a.~asa n . n 'd'IC.~ca uzura cilindrilor la rece temperatura ambianta e redusa ~l se mten .starea etan~eitiitilor.dar apoi trebuie trebuie urmarita temperatura lichidului pentru a evita suprainealzirea motorului sau avarierea sistemului de racire.11.2. ~ . ..f S~~Cl~~ 1. In care la pierderi circula apa in schimbator de presiune deci la cresterea . • '.11.e (tiU: lung) mai ales cand p -incalzire greoat~ a _motorul~l. .n:~rea tur. -zgomotmai : mare datorita ventilatorului ~i a lipsei stratului absorbant de apa.. 1.: o -incalzire -constructie simpla cu num~r redus de reducs d astfel uzura cilindrilor.' x.

mai grele dedit nolecule1e de H20 (D2 este moleeula de deuteriu . anti gel comercial fabricat pe baza d~ etilen-glicol cu ~daus ~e s_tab~hz~t~n w~l ~inhibitori de coroziune. Ma' trebuie sa alba: 1 -stabilitate fizica si chimica. redusa si proprietati reologice bune.an ispumann (d ex tri W) ~nt10xl anti.este 0 ~~]uti~ apoasa pe baza de a1cooli sau glicoli. se foloseste amestecat ce a?a dedun~ata ~l distilata In anumite procente. 1.ca urmare si densitatea apei este maxima la aceasta 1.un izotop mai greu al iidrogenului H2).fiind necesara dedurizarea apei potabile pentru folosirea in motor.chiulasa sau adiator. Amestecu~ apli-a~tigel .Punctul minim de congelare. Apa care contine saruri in stare dizolvata este 0 apa dura. care intra In omponenta lichidului anti gel cu (300-350)% mai mare ca aerul sau alte gaze N2.duritatea apei se nasoara in mg echivalent de saruri sau ioni de Ca si Mg.~l alte instalatii de incalzire sau industriale pentru a evita mg?etu1 a~el care. id lU . pnn crestere de volum ar duce la deteriorarea pompei ra~Iator~lul bloculur motor etc: . Ca prim dezavantaj al apei este necesitatea un or instalatii de pompare de . -apa moale < 3 mg-eehivalent -apa eu duritate medie (3-6) mg-eehivalent -apadura (6-10) mg-eehivalent apa foarte dura> 10 mg-eehivalent Apele naturale (puturi. Pe Hinga duritatea apei trebuie liminat si valoarea pH-ului intre 7 si 8.formeaza depuneri de piatra .Pentru motoare se recomanda ca apa de racire sa aiba 0 duritate < 2 mg:chivalent. este la--67°C pentru 66. temperatura de congelare . cu 41 % mai mare ca la alcooli sau glicerina. 63).3. volumul masic scade respectiv lensitatea creste.utere apreciabila si dependents temperaturii de presiune. In functie de raportul etilenglicol-apa (fig.glicoli este format din apa si etilenglicol cu adausuri de inhibiton de coroziune de trp uleios (benzoat de sod') ti .04[mgCa/l] sau 12.e inghet dorita. Ettlenglicolul C2H4(OHh-s~ p~at~ amesteca cu apa in orice proportii rezultand un punct de congelare variabil. caldura Iatenta de vaporizare mare..Ca sa nu faca depuneri se distileaza sau se trateaza hirnic. De exemplu lrngchivalent. baza de .lacuri) au in general duritatea >3 mg:chivalent.Domeniul temperaturilor e limiteaza de la o'c la 200°C. (fosfat sau nitrat de sodiu) si coloranp nna ' . !olostt la aut?VehlCule . Explicatia este existenta moleculelor de D20 in apa.5%. Amestecul apa-antigeJ .OOI °C/m). -capacitate termica si conductivitate termica ridicatii..corespunde duritati apei avand 20. isi mareste volumul prin inghet deci apar fisuri in blocul motor .pentru a putea fi pompat usor.deci apare 0 scadere de volum prin incalzire neobisnuita la alte ichide.7% etilenglicol.Conpnutul de molecule grele variaza cu temperatura apei si est: naxim la +4°C.C02).la acest punct trebuie facuta 0 remarca si anume nu este 1dicata folosirea apei ca atare.Daca amestecul se face din 40% etilenglicol si 60% apa. Evident ca nu exista u~ lichid antigel care sa indeplineascli toate aceste cerinte. costul relativ redus . 153 capacitate termica mare.fiind necesar un vas de expansiune rentru sisternele sub presiune.care rnpiedica transferul termic. prin incalzire i~i mareste volumul cu 4. pentru a realiza temperatura d. AIte dezavantaje se refera 'in special la folosirea apei in radiatoarele notoarelor cu ardere interna: are temperatura de inghet ridicata (O()C)~ide fierbere redusa (100DC) la presiunea trnosferica.reducerea pierderilor prin evaporare care ar modifica concentratia. -sa nu fie toxic sau user inflamabil. -vascozitate. In toate sisteme1e unde se foloseste apa trebuie tinut seama ca la presiunea Ie 760Torr.Oz.tgent! termici pentru schimbatoare de caldurii rosts: Agenti termici pentru schtmbatoare de elildura pag. pentru a asigura de fapt protecria contra inghetulu] De. altfel pe lang~ p~n:tul de congelare redus (_40DC-in Romania) arnestecu] apaantlg~I tre?ure sa alba ~l un punct de fierbere ridicat pentru evitarea formam vapo~llo: ~l. pierderi de caldura reduse(-O. A~est~cu~ a_pa-~nttgel pe.cu consum mtmm de energie.prin incalzirea apei intre 0 si 4°C.11.ci aceasta trebuie distilata sau dedurizata pentru a vita riscul depunerilor si corodarii canale lor.rauri . . -sa nu corodeze suprafetele metalice.Lichi~ul. corodeaza metalele.CO.16 [mg Mg/l].saruri In sistemul de racire .

Agent! termici pentru schimbdtoare de caldurd

t=sts«

Agenti termici pentru schimbatoare de ciildurd

pag·155

ajunge la-26°C.

"='u o:s'L...
..... II)
II)

II)

.....,

..... ,......,

0 -30

~~
P'OJ)
Q)

'-'

~

....

12 ;::::: 0
u

-

-50
I

____

JI
I

-70

100%

o

_dad! patrunde ccrnbustibil in anti gel (benzina/motorina) spumeaza; _necesita vas de expansiune mai mare,deoareee are eoefieient de dilatare mai mare (vasul trebuie sa aiba (5-8)% din volumul total al cireuitului de racire). Glieerina C3Hs03 -se utilizeaza mai rar deoareee necesita cantitati mai mari pentru a obtine punetul de congelare redus. Alte lichide antigel -petrolul-pentru regimuri de temperaturi foarte scazute(Siberia). Racirea cu ulei-nu apar probleme de coroziune si cavitatie dar se oxideaza ~iproduce depuneri ; se foloseste la motoare navale la racirea pistoanelor. Propretatile etilenglicolului ~i glicerinei sunt redate in [3]; se constata ca densitatea este apropiata de ce a apei (1115 kg/rrr') dar are capacitatea termica masicii mica, ceea ce micsoreaza cu (7-10)%, fluxul de caldura termie, in conditii similare .fata de apa. In calculele de proiectare trebuie cunoseute propiretatile amestecului concret folosit.in ealculele termice, Amestecul antigel are aproape toate avantajele apei ,dar este mai scump, insa este absolut obligatoriu sub OOC,latoate schimbatoarele de cal dura.

etilenzlicol

Fig. 1. 63 Dependenta temperatura de congelare-concentratie

etilenglicol

1.11.4. Uleiul ca agent termic Generalitati.Proprietati de baza, Uleiurile minerale se utilizeaza ca agent termic in stare lichida la temeraturi intre 20°C si 300°C, deoarece la depasirea unei anumite temperaturi apar proeese de cracare iar In prezenta oxigenului apare procesul de oxidare. Conductivitatea termica.capacitatea termica masica si masa specifics (densitatea) sunt mai mici decait la apa (vezi anexele) si viscozitatea mai mare iar aceasta creste odata cu scaderea temperaturii, Din aceasta cauza coeficientii de transfer termic sunt relativ mid (fata de apa }avind a == (60 + 1800) W/m2K, deci canalele in care circula uleiurile trebuie nervurate,ceea ee duce la cresterea caderilor de presiune in schimbatoarele de caldura, Aceasta cadere de presiune creste la scaderea temperaturii u!eiului datorita cresterii viscozitatii, In cazu! un or incercari de schimbatoare de caldura cu ulei pe stratul de proba, uleiul se va incalzi in rezervoare pina la atingerea temperaturi!or de intrare cerute si apoi se incepe vehieularea: nu se vor vehicula debite mari de ulei rece,datorita contrapresiunilor care pot sa apara.ce due la deformari de canale/tevi etc. Proprietatile uleiurilor depind foarte mult de compozitie ~i temperatura; in calculele de proiectare trebuie sa se cunoasca exact proprietatile termofizice ale uleiurilor ce se utilizeaza. Domeniul eel mai frecvent de folosire al uleiurilor este pentru ungere in general si in special pentru ungerea organelor in miscare ale motoarelor eu ardere intern a si anexelor lor (turbina cu zaze. suflanta) sau diferite actionari hidraulice)

Tabelul15 Temperatura Glicoli volum % Lichidului 45 50 5 35 40 25 30 10 15 20 Antigel[OC] 80 37 46 12 15 20 29 75 11 43 58 19 35 14 27 70 10 13 40 53 32 18 25 65 29 37 48 9 12 17 23 60 8 44 27 34 11 16 21 53 55 40 7 25 31 49 15 19 10 50 6 35 17 22 28 45 9 13 45 32 41 50 5 20 26 12 16 8 40 46 4 14 19 24 29 7 11 36 35 42 51 3 17 21 27 9 13 33 6 30 37 47 3 25 6 12 16 19 30 8 25 42 2 34 14 18 23 7 11 28 5 20 39 2 13 17 21 32 6 10 26 4 oeste un liehid ineolor,uleios,cu gust du1ceag, inflamabil ~i foarte toxic; -in contact eu pielea nu este noeiv; -are actiune coroziva asupra pieselor metalice (aluminiu) si asupra pieselor vopsite sau lacuite mai ales la temperatura ridicata;

Agenti termici pentru schimbdtoare de ciildurii

pag. /56

Agenti termici pentru schimbatoare de cdldura

pag,157

baia de ulei a motorului,dar cind viteza de inaintare a automobilului nu e suficienta pentru racirea uleiului (motoare mari) se folosesc racitoare de ulei (radiatoare de ulei). Radiatoarele de ulei sunt de doua tipuri: -radiatoare cu apa -radiatoare cu aer in primul caz uleiul trece peste suprafata exterioara a tevilor iar in al doilea caz prin interiorul tevilor, Radiatoarele racite cu apa asigura 0 temperatura mai stabila a uleiului independent de sarcina si turatia motorului.precurn si de temperatura aerului amb iant. Radiatoarele eu aer sunt mai simple si mai sigure insa nu asigura incalzirea uleiului la pomire. Radiatoarele cu ulei spre deosebire de cele de apa.destinate racirii motorului au 0 constructie mai rigida, deoarece lucreaza sub presiune. Mentinerea atit a temperaturii optime de functionare a uleiului cit ~l a calitatilor sale sunt necesare pentru eli. rolul lui intre piesele in frecare este multiplu: a)sii reduca lucru mecanic consumat pentru lnvingerea fortelor de frecare (printr-o ungere buna cu uleiuri corespunzatoare se obtine 0 reducere a consumului de combustibil cu (6 + 10)%); b)reducerea uzarii pieselor in miscare relativa si prevenirea griparii lor; c)sa reduca temperatura organelor in miscare; uleiul preia si evacueaza aproape integral caldura dezvoltata prin frecare si preia 0 parte din fluxul de caldura primit de unele organe in contact cu gazele de evacuare sau alte suprafete fierbinti; djasigura etanseitatea intre piston si cilindru; ejevacueaza impuritatile ajunse intre suprafetele in frecare; f)asigura partial protectia chimica anticoroziva a unor organe. in functionarea motoarelor termice principalul tip de free are este free area de alunecare de toate felurile:frecare uscata, serniuscata, semi lichida si lichida. La pomirea motorului fusurile palier si maneton ale arborelui cotit se sprijina pe pelicula de ulei existenta intre proeminentele rnicroasperitatilor lagarelor (frecare semiuscata), iar cind rezistenta peliculei este insuficienta apare contact metalic intre asperitatii (frecare uscata); odata cu cresterea turatiei motorului pompa de ulei trimite ulei sub presiune si apoi trece de la frecare uscata la frecare semilichida si apoi la frecare lichida (dinamica), In cazul grupului piston-segmenti-cilindru, chiar si in timpul functionari normale se realizeaza 0 frecare semi lichida la lirnita sau semiuscata si uneori uscata. Unele organe se ung sub presiune (lagarele) altele prin ceata de ulei sau stropiretcilindrii), presiunea de contact din lag are este de ordinul a 30daN/cm2 iar intre cama si tachet este de ordinul a 12000daN/em2• Temperatura un or organe ajunge la sute de grade Celsius altele cateva zeci de grade, iar ungerea se face cu aeelasi ulei. Rezulta ca procesul de ungere este foarte complex si se desfasoara normal daca uleiul:

, :)se distribu.ie. co~es~~nzator la orga~ele in miscare cu consum minim de energie, m doze potnvite limitand consumul si la temperaturi adecvate. Uleiurile au propiretati multiple dar se amintesc numai acelea care int . " procesu I d e ungere ~1 rormare d e d epunen ' " motoare, Uleiurile trebuie ti ervin . C' In In f: _ ., sa IS aca urmatoare 1e con diitn: -sa posede 0 vascozitate optima, 0 onetuozitate buna si 0 varia tie red usa a _ • . - ,. vascozltatu eu temperatura; -sa aiba 0 stabilitate chimica ridicata; -sa actioneze eficient asupra uzurilor; -sa aiba 0 temperatura de congelare redusa, Formarea peliculei de ulei in cupla de frecare depinde de doua proprieCf fundamentale ale uleiului.vascozitatea $i onctuozitatea. aI V~scozitatea uleiului este proprietatea acestuia de a opune rezistenta la c~rgere ~I determina capacitatea de ungere a cuplelor (arbore-lagar) in regim hidrodinamic (grosimea peliculei de ulei peste lJim l.Vascozitatea absoluta sau dinamica/ 17) se determine: 1)prin rnasurarea fortei sau momentului pentru deplasarea re1ativii a doua suprafete; 2)prin masurarea timpului de curgere a unui volum determinat printr-un tub capilar. Ca unitate de masura centiPoise-ul
2

17lN1n12 J
~i

dar se mai folosesc ~i Poise-ul si INs/m~=IOP sau

(P),
4

(cP)
2

lcP=O,OIP):

1daNs/m =100P= 10 cP(1 Ns/m =lPa·s adica Pascal· secunda). " ,3)Vasco~itatea se mai determina prin comparare cand se numeste vascozitate relativa sau conventionala; ea rezulta prin compararea timpului de curgere a uleiului cu timpul de curgere al apei la 20°C. Determinarea se face in vascozimetrul Engler si se exprima in grade Engler 17 [OE]. Pentru calcule trebuie sa se transforme vascozitatea Engler in vascozitate dinamica. transformare: a)pentru: 17<6°E: '7 =10-4 P (7,42'7 [oE]-6,41 '7 [oE]) [daNs/m2] b)pentru: '7 <6°E: '7 = '7 [oE]11490 eli p [kg/dm''j-densitatea Vascozitatea cinematics: v [daN s/rrr'] uleiului considerat. Relatiile de

(1.503 ) (1.504)

= 17I P

[m2/s]

(1.505)

Se mai foloseste Stokes-ul (ISt=lcm%) si centi Stokes-ul (lcSt=O,OlSQ Vascozitatea uleiului variaza cu temperatura fig.l.66 si anume scade la cresterea temperaturii dupa 0 lege exponentiala ,ceea ce are implicatii deosebite pentru motor in timpul functionarii si la pomire la reee. In functionarea motoarelor u,leiul pe zone are temperaturi (fig.1.65b) ce variaza in 1imite largi: zona supapelor ~l~:~~utorilor (13~-25~tC; z~na .cilindrului (ISO-350)oC; zona palierelor(lOO-

Agenti termici pentru schimbiitoare de ciildurd

pag·158

Agen/i termici pentru schimbiitoare de cdldura

rasts» sa
aiba aceiasi vascozitate
VI'

redusa este necesara 0 vascozitate mica pentru a conserva proprietatea de curgere a uleiului (deplasarea prin conduete si filtre), La pornirea la reee mai ales iarna, temperatura uleiului e redusa iar vascozitatea ridicata si sistemul de pornire trebuie sa dezvolte un lueru meeanic mare (va fi supradimensionat), Chiar si un ulei ideal eu vascozitatea independenta de temperatura ar satisface numai partial cerintels motorului, contradictorii, deoareee reducerea pierderilor prin frecare si asigurar~ pornir]] usoare pretind un ulei eu vascozitate redusa, iar reducerea eonsumului de ulei (llitru la 3000-4000lan sau 1,1-2,8 [g/kWh]), prin marirea capacitatii de a etansare a cuplei piston-segmenti-cilindru pretind un ulei eu vascozitate ridicatg Dependenta vascozitatii.de temperatura se apreciaza in mai mult moduri. La noi in tara ca de altfel si pe palan international s-a adoptat eriteriul indieelui de vascozitate IV. Se reprezinta variatia 19 v eu temperatura ~i se obtine 0 dreaptg [12], [14]

din seria L astfet ea la t=98,90C cele trei uleiuri cinematiea
va' Vascozitatea
V

a uleiului de incercat ~i vascozitatile

v2 ale

uleiurilor etalon se stabilesc la temperatura 37,8°C.Indicele uleiului necunoscut este: I.V.""

de vascozitate IV al (1.506)

v2
V2 -

-

V
VI

.100

Pentru uleiurile eu IV > 100 se calculeaza indicale de vascozitate extins (IVE-STAS 55-70).Uleiurile eu IV» 100 sunt eele din noua generatie de uleiuri sintetice eare se caracterizeaza printr-o variatie redusa a vascozitatii eu temperatura fig. 1.65.

1200
Y

21 950 18 IV=150 15 12
9

1000 800 ,

Yo

, ~-----------------------------, ,
IV, = v, - v . 100

.-.
Yo

ulei sintetic 600 400 200

,.....,
en
o:l

rs ...... s::-

o:j

OIl

§
s::-

ulei mineral

v, - v,

6 3

Fig.1.M Stabilirea indicelui de vdscozitate al uleiului Inclinarea dreptei reprezinta sensibilitatea vascozitatii uleiului la variatie de temperatura. Evident eu cat panta e mai redusa eu atat uleiul este mai potrivit pentru motor (ideal ar fi uleiul Vo = ct ). Indicele de vascozitate IV se determina eu doua uleiuri etalon. Drept uleiuri etalon se aleg : l)uleiuri de natura parafinica, de Pennsylvania,eare au 0 variatie midi a vascozitatii cu temperatura, numite uleiuri din serie H carora li se atribuie conventional IV=100, 2)uleiuri de natura aromatics de Gulf-Coastal (SUA), numite uleiuri din seria L ,care au 0 variatie puternica a vascozitatii eu temperatura.carora li se atribuie

o

0
temperatura

°c

100

a Fig.1.65(a) Comparatie mire uleiurlle minerale

# sintetice

In clasificarea SAE se definese 7 clase de u1eiuri de la cele mai fluide. 100 9 6 3 0 1 >="' 0:1 . datorita onctuozitatii. prin rafinare se elimina din ulei 0 parte din substantele polare de aceea prin adaugare de uleiuri vegetale sau animale se imb. Adsorbtia sa datoreste moleeulelor polare (molecule eu sarcini electrice pozitive si negative distribuite spatial) care apartm unor cornpusi din uleiuri.a. eu indieativul M (se folosesc uneori si pentru m..90Cl2100F) care caracterizeaza uleiul in conditii de functionare in sarcina a motorului.77 22.62 12.a. 2)dupa tipul serviciului.10. Primele trei c1ase cuprind.l..Dadi cele doua uleiuri au aceiasi vaSCozltate la20°C fig. indica clasa de vascozitate.a.:::- 0:1 1500 1000 r-.68) si se impart 'in trei categorii:uleiuri pentru m. Cifrele 5.94 16. . Onctuozitate~. uleiuri de iama cu indicativul W(Winter-iama).. ~~ 5W lOW 20W 20 30 40 50 1303 2606 - - 172 344 - [cSt] 869 2606 [cSt] 3..otoare sunt cele minerale obtinute din pacura prin distilare la presiuni coborate fiind un amestec de hidrocarb~ri.9uC(210"F) min Max mm Max 10-"m"/s [cSt] uE io 6 vE Fig.pana la cele mai vascoase. Ele asigura pomirea motorului la temperaturi sub -30°C (uleiul 5W este pentru regiuni arctice).8uC(OVF) la 98.. - - . cand nu exista ungere hldrodmarnlca.c. cu indicativul D.SoC.65(b) b Compara(ie intre uleiurile minerale m2/s 115 344 1376 - lO-"mL/s [cSt] vE lO6m2/s vE # sintetice De fapt in fig.t.. 0 temperatura ridicata (9S.12 2. Uleiurile folosite in prezent la m.de aeeea nu e precizata vascozitatea 1a 17.80 2. Clasificarea SAE a uleiurilor.94 16.86 1. 500 0 -20 temperatura °c SAE Vascozitatea uleiului mono grad la~17.. Tabelull.uleiuri pentru motoare de aviatie cu indicativul A vt..30 .12 2. Ultima clasa are vascozitatea cea mai mare la 9S.primele trei c1ase . se forrneaza 0 legatura foarte re~lsten~a~care impiedica partial eontactul metal-metal.62 12.52 1. - - 10423 - 5.).fiecare categorie se produce un numar limitat de clase de uleiuri care se subclasifica dupa doua criterii: l jdupa vascozitate. • -II _._.65 a ~i b se face 0 cornparatie intre un ulei sintetic cu N=150 ~iunul mineral cu IV=95.68 - . Ultimele 4 clase sunt uleiuri de vara. reprezinta proprietatea uleiului de a adeta la suprafata metalica (fenomenul de adsorbtie). In prezent exista un numar mare de aditivi. L~ stationare. Suprafata metalului cu sarcina electric a poz!tiva ~trage sarcina negativa a moleculei polare. ..65b. IV=95 - 15 12 7:' ~ <.SoC/OoF)care caracterizeaza uleiulla pomirea la rece..... 18 Clasificarea uleiurilor pentru motoare Uleiurile sunt standardizate (STAS 871..s. -. vascozitatea fiind data in tabelul 2.77 1.Agenti termici pentru schimbatoare de cdldurii 3000 21 pag·160 Agenti termici pentru schimbatoare de caldura pag·161 2500 2000 2700 r-.l.73 9.. Proprietatile uleiurilor se imbunatatesc prin aditivare. intre suprafetele metalice ramane un strat de ulei care intervine eficient la pomirea motorului. De remareat in ultimul timp productia tot mal mare de uleiuri sintetice Cll proprietati superioare si timp de exploatarea mai mare.19 9.unatate~te onctuozitatea uleiului.. - . . til 1 .6 Clasa de vascozita te <.80 2.care se clasifica dupa efectele principale pe care 1e produe: Aditivii sunt sub stante organice sau organo-metalice solubile in ulei care se adauga • . In timpul verii vascozitatea uleiului nu trebuie sa eoboare sub 0 anumita valoare .9°C si este indicata pentru reziuni tronicale.52 3.uleiuri pentru m.46 1.l . deoareee un ulei prea fluid eompromite ungerea. IV=150 <. atunci la 100°C diferenta nu e asa de mare.67a.' Daca insa au aceiasi vascozitate la 100°C atunei la _20°C uleiul mmeral este foarte vascos 2 700[ mPas] fata de eel sintetic care are 950[ mPas] fig.I. - - leSt = 10-0 m' Is Clasifiearea dupa vascozitate se bazeaza pe clasificarea SAE(Society of Automotive Engineers) ~i are la baza valoarea vascozitatii la doua temperaturi diferite :0 temperatura coborata (-17 .c.

1OW.iecanice diferite. Pentru a cunoaste comportarea fluidelor In ealitate de purtatori de energie trebuie sa analizam comportarea lor in timpul fazelor de primire . nu atinge temperaturi mari in functionare si nu e exploatat rrna (temperaturi mici)..Uleiul Super 1 corespunde pentru serviciu DM.4)10 m. Densitatea "p" este masa unitatii de velum V. __ l~". . T. Categoria DS defineste serviciul foarte sever.".1) Densitatea gazelor este mult inferioara densitatii lichidelor (de exemplu in conditiile atmosferice Papa =1000 kg/rrr' . motoare supraalimentate. p = m / V kg/m'] (2.(cuv~ntul gaz are originea in cuvantul gree chaos.a. mai mica sau mai mare sunt supuse unor solicitari termice si .permite reducerea cifrei octanice la benzine la acelasi aport de comprimare. se disting trei categorii de serviciu precizate prin trei 1dicatori:ML.. Uleiul multi grad .In functie de erviciu se recomanda intervalul de schimbare al uleiului. In tabelul 3 se dau ateva uleiuri folosite in Rornania.La gaze distantele dintre molecule depasesc mult (100 .. In toate rnasinile de forta unul din purtatorii de energie este totdeauna un fluid.. parcursi de unde enumirea de ulei .uleiul multi grad acopera doua pana la cinci clase de ascozitate. arcini ~i turatii mari eu pomiri si opririi repetate.f-~ 1_.. :. Pentru intelegerea functionarii aeestor masini trebuie sa se cunoasca comportare~ acestor purtatori de energie in timpul schimbului de energie. Aceste forte sunt insuficiente pentru pastrarea formei proprii chiar sub influenta fortelor gravitationale. Indicatorul MS defineste un serviciu sever sarcini mari si suprasarcini.40.1. .. Uleiurile sintetice pe langa cil sunt de egula multi grad au si un indice de vascozitate ridicat IV> 100 si 0 variatie redusa a ascozitatii cu temperatura -se apropie de uleiul ideal-. Din cauza de mai sus rezulta si diferenta mare dintre densitatea lichidelor ~l a gazelor. +.._ _ .functionare mult timp in golla temperaturi reduse. Fluidele sunt substante in stare de agregare lichida sau gazoasa..:_. Clasificarea duoa tioul serviciului:Motoarele de autovehicule proiectate cu ezerve de putere. Folosirea aceluiasi ulei vara si iama (ulei universal) prezinta atat avantajul educerii sortimentelor de ulei cat si simplificarea intretinerii. ~""'l".MS. pete de ulei pe suprafata apei).. Categoria DG caracterizeaza un serviciu median rara cerinte speciale.l1l1 T'IIl1 T\_1..2 kg/m' ). IndicaroruI ML defineste un tip de serviciu usor. se resimte inca actiunea fortelor de coeziune. ..deoarece clasele de vascozitate interfereaza. ele sunt mult mal usor deformabile decat soli dele. distante la care. Pentru m. (Diesel) se disting trei categorii de serviciu DG. FLUIDELE CA PURTA.. 1 __ ..eedare si de transport de energie. uleiul multi grad ricsoreaza frecarea si uzura... Energia ~u~deI~r este convertita in Iucru mecanic in masinile motoare.::1I !If''Pct ctll. Indicatorul MM defineste 0 categorie de serviciu mediu pana la sever.. Posibilitatea producerii unui astfel de ulei este indicata de diagrarna ascozitatii [14]. Ele nu au din aceasta cauza forma p~oprie.desi mult mai slab decat Ia soli de.30._o. Ele se misca dezordonat in toate directiile posibile .Jonglife " (viata lunga). ernperaturi ridicate.DS.. iar in cresterea energiei fluidelor se regaseste energia mecanica consumata de masinile genera toare .. Se observa ca uleiul 1 corespunde simultan c1aselor 1OW~i 30 .". adica moleculele nu se despart unele de altele (de ex.o'1 . . Prin aditivare speciala uleiul multi grad realizeaza 0 durata porita de utilizare intre doua schimburi (10000-16000) km.20W).c.162 Dinamica fluidelor pag..50) .DM.. dar datorita existentei coeziunii aceste pelicule sunt cornpacte. Spre deosebire de uleiul mono grad care acopera 0 ingura clasa de vascozitate. CAPITOLUL II DINAMICA FLUIDELOR 2.s.1000 ori) d~mens1Unea ~oleculei. Uleiurile de iarna au vascozitatea limitata in sus de paralelele la axa bscisei (5W. In aceste stari de agre~are datorita fortelor de atractie intermoleculara (coeziune) mici.9DC.La lichide_4acest~distante sunt de acelasi ordin de manme cu dimensiunea moleculei (1 ...t.. Gazul umple complet mtenorul incaperilor puse la dispozitie.163 unt definite pe diagrama vascozitatii [14] care are pe ordonata vascozitatea Ieiului la (-17.Agenti termici pentru schimbiitoare de cdldura pag.TORI DE ENERGIE .t. preluand forma vasului in care se afla in lipsa vas~lui ele tinzand spre echilibrul eel mai stabil.MM. uleiul 2 laselor 20W~i 40. Pentru m. motorul functioneaza la arcini si turatii mijlocii... Ruperea acestor pelicule necesita forte ce depasesc fortele de coeziune.haos). Proprietatile termo-fizice a atorva uleiuri sunt redate in anexele la curs. Interactiunea dintre molecule se face practic numai prin ciocnm (coeziunea este neglijabila). Categoria DM precizeaza conditii severe.8°C) si pe abscisa vascozitatea uleiului la 98.motoare ce functioneaza la arcini mari si temperaturi ridicate.03'_-' n. p aer=I. formeaza pelicule de grosimea unei molecule. ~iferentele dintre comportarea lichidelor ~i a gazelor se explica prin dl~t~ntele mt~rmol~culare diferite. Aceste uleiuri se noteaza prin c1asele extreme ale vascozitatii eparate printr-o bara 1OW/30 si acopera 4 clase de vascozitate ca si uleiul 20W 140.a. uleiurile de vara au vascozitatea limitata de paralelele la xa ardonatei (20.

' fi In ti fluidul se considera ca un rmarirea miscarii individuale a recareia. 1 MPa . Volumul V este masura extinderii sistemului in spatiu. cate posibilitati de schimb de energie are sistemul ell mediul inconjurator... t ~. a. 1 id t C "t corpul este mal ca agi ana molecule lor care formeaza slstemu consi era. ii peste nurmta presiune Presiunea masurata fata de presiunea a mostenc at . 2. nu trebuie studiat intregul volum.1. Pentru fiecare posibilitate de schimb de energie apartine 0 marime intensiva de stare.' lui unde F este forta nonnala pe perete.. mm umosfera tehnica = 1 at = 9806. . ti . ezervorului. .. .7 0 torr 11m i CA = 101325 Pa).t" Unitatea de masura 1 °C = 1 K. numaru e rolecule. .trihll. :_~ . [K] corespunde aceIei stari in care intensitatea miscarii de agitatie este minima posibila. . Daca fluidul inchis in cilindrul 2 din fig. se poate restrange studiul fluidului la studiul unitatii de masa. care .. ib r eplasa unele fata de altele este foarte mare (moleculele) si Im~osl 1 a . . sau a supraf~tei obiectelor scufundate in fluid : (2. prac ic . • ~ tI ¥ • Dinamica fluide/or pag.. . in~ep~ndente ~e forma . .' temul revtne m aceea~1 stare. presiunea. etc. £ 1 .t d .81 Pa. t esiunea fluidului mal mare sau Jiferenta de presume.. Numarul rnarimilor de stare..32Pa.164 inamica fluidelor . Pentru caracterizarea starii sistemului este necesar ~i suficient sa definim atatea marimi intensive de stare.. A • -' presiunii atmosferice rnasurata c~ ~arometre.. temperatura. Daca fluidul este omogen. _ _6 = 10332 . majoritatea instru~~r:telo~ ~e m~su~a olosite in tehnica nu pot sesiza variatii de 1 Pa (in tehnica variatiile atat e mici e ibicei nu au insemnatate) _ .1. Unitatile de rnasura pentru presiune : 1 Pascal = I Pa = 1 N/m .. = 106 Pa In tehnica se recomanda folosirea multlplulm . orr:. I marimi care reprezmta erec e e iediu continuu a carei stare se descne pnn une e . istemului care iau aceleasi valon on e cate on SIS 1d Aceste marimi sunt . Marimile _ 105 P Este admis si folosit pe scara larga 'in tehnica 0 alta umtate: 1 ~a~ .Hi tf'rr1npr:ltnT11 Teste mal ~~L~ _~~.. numarul de molecule. Entalpia totala 1* este marimea de stare extensiva care expnma suma dintre energia totala a sistemului $i cea ce 0 poate prirni sub forma de lucru mecanic de la un sistem cuplat. ld ( "t ti .3) Ori de cate ori caracterizam starea sistemului trebuie sa folosim scara absoluta T (aeeasta este marimea de stare) Temperatura se mascara cu termometre . care mai pot f enumerate este mare.a Alte unitati admise pentru masurarea presiunii de legea metrologie! sunIt .Pat este m tea a Deoresiunea (p = Pal-P) este indicata de vacuumetre. . Marimile de stare de stare sint marimi masurabilc.oloana apa = 1 mm CA = 9.e a suprafetei pereti or luidului in directia perpendiculara pe umta ea e a:1 . are energia total a (interna ~i externa) E si comunica prim intermediul pistonului I cu un art sistem.. . . insa la definirea starii sistemului nu este necesar sa Ie precizam pe toate.elativa. :.medie de trans atie a corpului. iar 100°C corespunde punctului de fierbere a apei la presiunea atrnosferica norrnala (760 Torr =101325 Pa). __ Acea~ta unitate este foarte midi. . La aceasta scara 0 °C corespunde punetului de topire a ghetii. .moleeulele Presiunea reprezinta suma tuturor fortelor cu care ac uoneaza . . volumul.15 + t [0C] (2. '. Astfel de marirni sunt : presiunea (pentru schimbul de energie prin lucru mecanic). temperatura si volumul (marimea extensiva care poate fi masurata eel mai usor). ~~ 1~_ .". Temperatura de 0 [K] nu poate fi atinsa (principiul III al termodinamicii). • ti . di C de aparate numite manometre.m resiunea Ori de cite ori caractenzam stare a fluidului trebuie sa 0 osi p absoluta (aceasta este 0 marime de stare).• t. . mascara 0 Majoritatea aparatelor folosite pentru mascrerea pr~SlUnll . Se mascara in m3 .f: ta de vidul absolut a se Presiunea absoluta este presiunea masura a a~ I determina adunand la indicatia manometrelor (sau vacuumetrelor) va oarea • ._ 65P'lT =lmmHg=133. . . energia.1. u ca . . 1 atmosfera fizica =1 atm . marimea caruia indica intensitatea posibila a schimbului de energie pe calea considerata. In acest caz In locul marirnilor extensive de stare se folosesc marimi de stare specifice. indicand eu cate unitati es e pr nai mica decit presiunea atrnosferica curenta. . . 1 ~ 1 ~"' ~iH ""1"". Relatia dintre temperatura masurata pe scara absoluta T si cea masurata pe scara Celsius este T [K] ~273.are. . 165 a =. 2..• imi de iacroscopice ale comportarii Intregului colectiv de molecule nurmte mar . Fimdca in masinile si instalatiile hidraulice pneumatice si tennice fluidul schimba energie numai sub forma de lucru mecanic (la prirnele) si sub forma de lucru mecanic ~i caldura (la u1timele doua) marimile de stare ce se vor folosi la caracterizarea starii fluidului sunt : presiunea. E J>' v . Temperatura poate fi definita si dupa scara empirica Celsiusradmisa de 81).' d~ . '1 . etc. iar A este ana suprafete1 ~erete ui. 1 Temoeratura este rnasura starii de agitatie a partlcele~or constltuelnt~ a e J>' .' . Ea este proportionala cu energia cme ica . Astfel de marimi sunt : 3 volumul specific: v =V/m [m /kg] energia specifica: e =E/m [J/kg] energia interna specifics: u = Vim [J/kg] Marimile specifice se noteaza cu litere mici. ..) numita marime extensiva de stare. temperatura (pentru schimbul de caldura) potentialul electric (pentru schimbul de energie pe cale electrica) etc.pag. ).2) p=F/A [N/m] .:\ ~" . . Temperatura masurata pe seara Celsius 0 vorn nota eu. la care se va adauga 0 marime care defineste extinderea sistemului (volumul. Suprapresmnea (PM = P .

E=5~~9h __ :~_"I...:t.2.. ca sa contina un numar mare de molecule. Astfel ental pia totala este : I*=E+pV=U+mw2/2 + mgh+. ~ . drep~ siste~ cuplat poate ~ imaginat si 0 cantita~e de..167 Ca efect al acestui lucru mecanic este dislocarea sistemului lueru mecanic de dislocare. Presiunea cauzata de fortele aplicate pe conturul sistemu lui se numeste presiune statica. temului cuplat. Fig. L = F S = p (n D 14) S = p V ~li:~~ "! ..1. 1?. forta de inertie . adica : 1= U + pV [J] (2.. Energia ce 0 poa e este egala cu lucrul mecanic ce 11 (2. insa totusi suficient de mari.1-t::Io 't". 1... bucurandu-se astfel de toate proprietatile fizice ale intregului fluid.' ~~~~. """ __ ". 2. .. Fig. Acest lucru este posibil numai atunci daca presiunea cauzata de forta F a pistonului se transmite integral in toate directiile. i.166 t Dinamica fluidelor pag. Pentru ca elementul eonsiderat sa raman a in repaos (sa nu se deplaseze) este neeesar ea suma fortelor exterioare ce actioneaza asupra lui sa fie egala cu zero.Z "~~9·~6Z M.6) Prin ental pie I intelegem doar suma dintre energia intern a a sistemului U si lucrul mecanic de dislocare.uriu~:~l~: ~~: poate efectua pistonul asupra ~uidului.) actioneaza forte exterioare aplicate numai pe conturul lui... 2.5) u + vl/2+ g h + p v [J/kg] (2.rna..i-+---}"'__t-. etc. flu~d (lichi~o~~ (g.2..4) fiind numit . atunci conditia ca elementul M sa fie in echilibru este ca fortele datorita presiunii sa fie egale intre ele.:r::~~~~u~ .. Entalpia totala specifics : i" = [1] (2. p .oo':ll'~'7o::J A~(:oll"\("o"l"'PQ c1Ctp"'''111 111 .. iar ca sa nu se deformeze este necesar ca aeeste fortei exterioare sa fie echilibrate de forte egale ~I de sens contrar din interior.. atunei In echilibru aceste forte sunt echilibrate prin variatia presiunii fluidului in directia actiunii acestor forte. ~:~.~) c~r~:~!lO~e~z:r1~e s~~:~~~!~ de separatie (reala sau imaginara) eu o. .sistem cup/at Observatie: In locul pistonului din fig. pag.1.:sI~-'!"'~::t---r2 ·26.Presiunea statica z f96Z . Daca asupra sistemului (fig. In acest caz intre ele nu va aparea schimb de caldura. Aceste elemente Ie vom considera cu dimensiuni foarte mici. Daca asupra fiecarui element al sistemului actioneaza forte proportionale cu masa sistemului (forte masiee) cum ar fi forta gravitational a mg.7) Ca fluidul sa fie in echilibru este necesar ca fiecare element al fluidului sa fie in eehilibru....Dinamica fluidelor .n. Ca un element sa fie In echilibru termic cu elementele vecine este necesar ~i suficient ca temperatura lui sa fie egala eu cea a elementelor vecine. 2. In echilibru presiunea statica are aceeasi valoare in intregul volum ocupat..p i' este 0 marirne de stare extensiva. L _~ ._: ~X__.2.

J. ... Newton a stabilit relatia valabila in cazul majoritatii fluidelor F = 11A (dc/dy) (2. vanapa presiunii. La Iichide vascozitate... Acest raport poarta numele de yascozitate cinematic a so 2.-. Coeficientul de proportionalitate '1 poarta numele de coeficient de vascozitate dinamica sau vascozitate dinamica. Daca in urma unui proces de schimb de energie sistemul treee intr-o alta stare de echilibru.2. . (cal dura specifica) j ISO-C Fig. forma de caldura necesara modificarii t e un s~stem cu ~edIUI mconJurator sub agregare a sistemului in acest timp) e t emper~tunI sale ~Iara modtficarea starii de s e capacitatea calories : ._. P!!. . In studiul curgerii fluidelor adesea intervine raportul dintre vascozitatea dinamica si densitatea fluidului.dupa num I ..::f ~:--:-1~~4B t l4 I.&..T (2.11 ) Capacitatea termica masica c (caldura specifica) este : c=C/m=Q/(mll.168 Dinamica tluidelor Daca asupra sistemului din fig. .9) unde dc/dy este variatia vitezei in directia perpendiculars pe cea a miscarii. Astfe1 in punetul M scufundat in liehid la adancimea "h" actioneaza presiunea Pat + pg h.crqt~rea te~p'erat~rii.. atunci pe linga presiunea atmosferica Pat fieeare strat de lichid eu inaltime ~ z (incepand de la suprafata libera) va transmite stratului inferior 0 forta egala eu greutatea proprie.._T _I"TT . unde termenul p g h este presiunea hidrostatica. P ( la gaze..)... deci c ""f(T). 2... 2.. e e matematIclanulU1 englez Stokes G G) '. .4.169 (centistokes) = 10"6 [ro2/s] (admisa de legea metrologtet) 1 cSt (Stokes-citit stoks . /-. variatia uneia dintre marimi de stare este insotita de variatia celorlalte marimi dupa o lege proprie fiecarui fluid. ee atrage dupa sine cresterea presiunii eu adancimea cu mg/A = p g ~z .12) vapon depinde si de presiune). Ecuatia care descrie aceasta interdependenta F(V.'. este influentata de variati. Valoarea caldurii specifice depinde de tern eratura '. Capacitate termica. C = Q/ll.:::::-TL In acest caz caldura totals introdusa va fi : TT..1.8) este numita ecuatie de stare. 2. Unitatea de masura a vascozitatii In (S1) este :1 N s I m2 = 1 Pa s Se foloseste destul de des (fiind admis) 1 cP (centipoise) = 10"3 Pa. La gaze (din cauza densitatii miei) si la lichide unde p»pg h (fie ca presiunea statica peste foarte mare.3. Vascozitateafunc!ie de temperat~rd Cantitatea de energie schimbata de un si .Dinamica fluidelor pag.3.l.t l1 " ::l La deplasarea unui strat de fluid fata de restul fluidului apare 0 forta de frecare interioara ce se apune acestei miscari. Marimile de stare ale fluidelor In eehilibru sint interdependente.2. (2. scad a ternperaturjj ~1 (mal putin) de gaze creste (fig.1.Aceasta forta F de frecare este proportionala eu aria suprafetei de contact A si cu viteza relativa dintre straturile vecine care aluneca una fata de cealalta. iar la VA. sistemul este in echilibru. T) .. fie ca h este mie) presiunea hidrostatica poate fi neglijata 'in ealcule.~ .. anrea vascozitatn fluidelor aparate eo~~ce~~:~:~e~onventlOnala (sau relativa) este vascozitatea detennina~a cu Vascnzi ascozrtatea ~8 -r--t-~~-+--+---U~ ~~:-+-+-"""+-. putem calcula valoarea celei necunoscute.. unde A este aria de contact dintre straturile considerate... Observatie.p.T) = 0 (2. . In cazul cand asupra sistemului actioneaza forte masiee. ele sunt eehilibrate prin variatia presiunii in directia actiunii lor (la forte gravitationale orientate dupa verticala de sus in jos apare cresterea presiunii de sus in jos creandu-se astfel 0 forta de reactiune egala si de sens contrar eu prima: p A = m g). Adesea se foloseste in loc de [m" Is] unitatea . ~l rnai ales la n.4.) Cresteren presiunii produceernc~ . Vascozitatea f1uidelor.s (l P = 1 poise ..se citeste "poaz" si deriva din numele fizicianului franeez Poiseuille). (liehidul din vas) actioneaza campul gravitational.. Cunoscand variatia a doua marimi de stare si ecuatia de stare proprie fluidului considerat. Concluzie: Daca presiunea statica si temperatura elementelor din intregul volum oeupat de sistem au aceleasi valori..

16) La lichide si solide.. -' I . dar poate varia in functie de spatiu) Regimuri de curgere: laminar Re< 2320 turbulent Re> 10000 tranzitoriu 2320 < Re < 10000 unde.dimensiunea caracteristica ... Variatia vitezelor fluidului intr-o sectiune transversalii pentru curgerea laminarii respectiv pentru curgerea turbulenta... t L~_ : "..-=. •...~"... . Valoarea caldurilor specifice ale aerului In kJ/kg K : la 20°C cp"" 1. ....7164 la 100°C cp = 1.17) adica... b) Fig..1.. constanta gazului R este lucrul mecanic de dilatatie produs in timpul incalzirii cu 1 grad a unui kg de gaz. = 0.. datorita coeficientilor de dilatare termica relativ mici.0103.. _ _-_ I I .. va fi : =0:: Curgerea fluidului se considera proces stationar (viteza w [m/s] nu variaza in timp. diferenta dintre cp si c. Raportul cp Ic..._~--~.. - ...-~Ym.171 Adica energia introdusa sub forma de caldura mareste entalpia sistemului.Regimuri FLUIDELOR de curgere In cazul incalzirii la volum constant (dilatarea este impiedicata) L12 0. din punct de vedere tehnic este neglijabila.0036.14) 2. . .15) iar capacitatea termidi..x _ ...66 la gaze monoatomice. CURGEREA 2. _ L... "" X este numit exponent adiabatic al gazului respectiv (Are valori : ."' . masica la volum constant c.= 0.. ... Din legea lui Joule. .....2.viscozitatea cinematica a fluidului d [m] ...5. 2.4 la gaze biatomice ~i.33 la gaze triatomice). Hodograful vitezelor pentru 0 curgere laminara intr-o conducta circulara este un paraboloid. c. Pentru un curent turbulent repartitia vitezei pe sectiunea transversala a .18) cv =R (2.-:~:.viteza medie de curgere a curentului v [m2/s] ._ . I..1......-' _l__"..7231 Cea mai importanta caracteristica a curgerii fluidelor prin conducte w [m/s] . -. c... astfel caldura introdusa va servi doar la marirea energiei interne: Q12=UrU1=ilU (2./ . criteriu de similitudine Re: (2..__. i ~.170 Dinamica fluidelor pag. _. intr-un punct.2... I r'-\Vmax . rezulta : Cp - Re=-v w-d (2.~.1. Astfel capacitatea termica masica la presiune constanta cp va fi: cp=Q/(mAT) (2. .~_.1.Dinamica fluidelor pag..

(i. rezultand urmatoarele zone (straturi): • un strat aderent la perete.-+ ~f. ..173 xdS w= SIs w 1 [m / s] (2.•.I72 Dinamica tluidelor Pentru conducte scurte dimensiunea caracteristica este chiar diametrul conductei._.5 pentru curgerea laminara = 0. 19 .p = 0.. Stratullimita Cele doua straturi formeaza impreuna "stratullimita hidraulic".~_~~:.. ~ ._r __ ~~_.6._! .diametrul interior al eonductei Wm [mls] ._. __-..p.79-0.=C : ~/.-:..2.J. Pentru conducte lungi...__?..raza curenta d [m] . .19) W=2.:~~. Notiunea de strat Iimita a fost introdusa de Prandtl.-.. de forma oarecare este diametrul cercului care are acelasi raport intre aria sectiunii ~i perimetrul sectiunii prml r~ ci r~"~l"l. iar 'in continuarea acestei zone se gaseste zona curentului turbulent..Dinamica guidelor pag.( 2d ) 125 ]" [rn Is J (2. respectiv din ecuatia de continuitate: W=CP'Wmax [m'S] (2.'::. Stratul Iimita =w v ·1> 17000 (2.p <. W m l r 1 . in care gradientul vitezei (dw/dr) este foarte mare.Wm[1-(~rrl [m/s] Se ia in considerare 0 sectiune transversala a unui curent.-_'__ ~.___ =:-:=======:== ..) zona curentului Exponentul n depinde de valoarea lui Re Re <50000 n=1I7 50000<Re<200000 n=1I8 Re>200000 n=l/7 Dad notam Cll Wmax viteza maxima in zona central a a sectiunii.20) Pentru sectiuni transversale cilindrice ~i in cazul curgerii laminare avern: Re 2...~ . .J~ ~T~_":~""':_ ~ •• : .._.mir)ar ~ ----...i:~::::-.. ce depinde de vascozitatea fluidului si de rugozitatea/asperitatile peretilor. t..~.4 __ ~ ~ ~ ~~_. .4. viteza medie poate fi calculata in functie de coeficientul <.. _ ._ .2.76 pentru curgerea turbulenta in levi rugoase = 0. Viteza medie Viteza medie a fluidului w.viteza medie pe conducta Pentru sectiuni transversale cilindrice ~i in cazul curgerii turbulente avem: w = (2.. 2. be numit "epilamen"....2." .. 1 _.... daca se cunoaste . zona r"_... ..23) zona curentului .. • un strat de grosime mai mare.. iar curentul devine turbulent doar dupa un interval de tranzitie.. caracterul curentului depinde de coordonata longitudinala a punctului considerat.71-0....21) 1 . __ ~ : Diametrul echivalent de [m] aI unui canal de sectiune S [m"]..-_==::~t=. __ d(~tra II zit ie cu <. Diametrul echivalent (2..... in care r em] .~ . poate fi calculata analitic.22) epilamen -. de grosime mica. . 2. grosimea stratului creste in lungul conductei pana cand in partea centrala curgerea devine turbulenta. incepand de la perete spre firul central. deci de criteriul pag._..87 pentru curgerea turbulenta in tevi netede Fig.:.. in care grosimea stratului limita seade simtitor.2..24) d e = 48 p 2...p <.. dar se mentine constants.-. .....3.S1 ra t lim ita ~ --::J--= "~furliule·nt ---~ -.n ('<1117<> . .

Pentru un curent stationar de fluid (gaz) care_ umple complet sectiunea tu u Ul. . Canale eu nervuri c Curent stationar monodimensional: Pentru un sistem termodinarnic deschis. .. pentru curgerea monodimensionala exista ecuatia: m S . Scaderea presiunii p In lungul curentului de fluid. ridicarea lui in campul gravitational si acoperirea energiei cheltuite prin free are.mg )/(2p ) + 2m).._---__.. respectiv presiune dina mica. si pentru gaze.wx)+ 1_-r.w (2.6. In cazul aerului ecuatia este valabila pentru valori ale vitezei de curgere w < 100 mls.28) = 4 (7t d 2 / 4 ..dp =d w Pentru masinile ~i instalatiile termice dh reversibile: vdp =w = 0 ~i ecuatia devine... are ca urmare accelerarea curentului.30) e. »t~ 1 I I ! I .27) \ ! 2.: d - de::.. Suma celor doi termeni reprezinta presiunea totala.29) 2 Aceste ecuatii reprezinta transformarile de energie care apar in lungul curentului de fluid.-=p·S·w=-1 V eu cele doua componente. 2. Presiunea dinamica este presiunea datorata miscarii maeroscopice a fluidului.Dinamica fluidelor pag. 7. daca diferentele de presiuni nu sunt prea mari ~i daca se inlocuieste densitatea p cu 0 valoare medie intre eele doua sectiuni de curgere.. care indica reducerea energiei potentiale.5. . 2.B. I Ox Oy Oz o (2. starea gazului fiind data de aceasta presiune. P + p gdh + p dl f (2.2. w2 2 2 + gdh + dl f (2.. Ecuatia lui Bernoulli poate fi utilizata. d. dw Ecuatia poarta numele de ecuatia incompresibile (v=ct) devine: lui Bernoulli ~1 forma ei pentru fluide Fig. Ecuatia de continuitate Exprima legea conservarii materiei.2.d . in cazul curgerii (2. presiune statics.. in limita unor erori admisibile. f. p+ -p 2 w2 = Ct. a. b.V. de = 4(ph .. rev.174 f2i_namica fluidelor pag_175 o(p.T) ai fluidului. a b Fig.-.25) @oo®®.---4 L. eu nervuri interioare 2. Pt. Ecuatla miscartl Exprima legatura dintre viteza wa unui fluid si parametrii de stare (p.wy)+ o(p·wz} o(p. .volumul masie de gaze 3 .26) rl1". b 1.: d e 2 ab /( a + b)...mg ( 7t d + 2) mg (2. (2.. avem: vdp respectiv ::.. Presiunea statica este consecinta miscarii microscopice. in conditii de curgere adiabatica.-.31) v[m /kg] .

.si variatia enta ptei Ul u U se cunoaste viteza mu a a y.34) '.38) W = q> ..I77 Curent turbionar: deplaseaza pe echilibru este: ~~ -p~ Pentru un vo 1urn e 1emen ar 0 de fluid cu masa egala cu unitatea. initi 1. .1. care se introduce in gaz si care poate fi utilizat in continuare. eu frecare. viteza fluidului creste. este viteza reala a fluidului iar Wt este viteza teoretica a sa. 1 . Pentru transforrnarea 1-3. precum si de calitate trecerii de la 0 sectiune la alta si nu in ultimul rand de Re.37) [m/s] .i2 ) . i. care se ...J2 si expresia vitezei 'in sectiune de iesire este: W 2 = ..3. rara frecare. _. ufl id 1 l' intre acele sectiuni. viteza ramane constanta.3.i2 = w~ w21 2 (2.36) In cazul destinderii reale. Valorile coeficientului cp se determina experimental.. Rezulta astfel pentru un turbion ecuapa lui Bemoulh. In a patra situatie. Pentru viteza reala a fluidului.in special de vascozitatea fluidului).. Viteza de curgere teoretica e adiabatica cu neglijarea influentei variatiei inaltimii se Intr-un proces d e curg er . gradlentu e presiun (2. (2. . punctul 4.. Destinderea adiabatica $1 V APORILOR sl·l~l 2. ~ . e la starea de traiectorie cu raza de curbura r. 1_ ~ Valorile coeficientului de viteza depind de fluid (starea de agregare. Pe baza acestei relatii se poate c~lc~la vltetza ."._ Fig. de starea suprafetelor peretilor canalului de curgere. viteza curentului creste. Pentru masa specifica.pag. (l. . proprietatile fizice . t 1 i de fluid este accelerata sau de variatie al entalpiei decide daca viteza cur~n u u.35) di + wdw =0 Prin integrare obtinem: i1 .. p integrare se obtine: dr r = const. fl idului intr-o sectiune oarecare dad. 2. curgerea este incetinita deoarece ~i 0 parte din energia cinetica a curentului se consuma sub forma de lucru mecanic de frecare.-. dnd W2=O obtinem: (2... punctul 5.33) P2-P1=_W2 2 unde w [m/s] este viteza tangentiala._j2(i1 - i2) +w~ (2. CURGEREA ADIABA TIeA A GAZELOR 2. . Sensul . .. I P1 + P'Wj 2 2 '" P 2 +p' W2 2 2 "'Pt"'ct. poate scrie ecuatia curgerii sub expresta: (2. S1 variatia energiei potent]ale neglijabila. pierderea de energie cinetica (iri2) este mai mica decat lucrul mecanic al destinderii tocmai datorita lucrului mecanic de frecare transformat 'in caldura. In eel de al treilea caz. dar este mai mica decat In cazul teoretic.32) t Pentru primele doua stan.9. intreaga energie potentiala fiind consumata pentru invingerea frecarilor. Reducerea vitezei prin frecare se poate face eu ajutorul coefieientului de viteza: rp = w/wb unde w.. 1d . caracterizate de punctele 2 si 3. fiind 0 destindere teoretica. prin (2.176 Dinamica fluide/or Dinamica fluidelor pag. fiind maxima In cazul destinderii izentropice.

iinamica tluidelor

paz,. 178

Dinamica fluidelor

pag.179

d-= 2

w

2

---RdT k- 1

k

(2.44)

1·l/k~a
I

i1

'I ~----I
1

unde: Cp [J/kgK] este capacitatea termica masica a gazului la presiune constants, k=cp/cv este exponentul adiabatic, R este constanta gazului ideal. Conform ultimei relatii scrise, prin integrare se obtine: W2=

\6/~0
p. /'
l

\j

!2_k_R(T-T)+w2 k-1 1 2

1

(2.45)

1,-'

-. .]-

ecuatie ce devine:
W2
=::

r---------~~----------~-----2~ RT ,[ 1 _ ( ~: )

i, .J 1·· lZ
__

~y

It~ __ \

.... ___

T]+

w2 1

(2.46)

13--. 1____
I

.~.'

.....
.......... ---'-~~-.

~

_:
I

1 0'

-l...-.---_...,_.

... ----

-~--,I..~.---~' ..~' Sj=5"]

\

!

___ -_

S.I

sl.J/kgKI

Pentru cazul w[=O si T[=To expresia generala a vitezei unui gaz perfect, care curge intre doua sectiuni In care presiunile sunt Po si respectiv p, devine (ecuatia lui Saint Venant): (2.47)
w

Fig. 2.10. Destinderea vaporilor ln cazu1 destinderii vaporilor de apa de la starea Iestinderii 11i este caracterizata practic de punctul 3. Se poate scrie: lli I la 2, eu un randament al

Viteza teoretica maxima intr-o curgere adiabatica s-ar obtine printr-o transfonnare integrala a energiei potentiale in energie cinetica, Acest lucru ar fi posibil daca presiunea finala p ar deveni nula:
W max

= It

!r_ =

i1 - i3 i1 - i2

(2.39)

=

r---------12 k RTa \j k - 1

(2.48)

unde l, este lucrul mecanic tehnic real, respectiv teoretic, 1[. Vitezele reale si respectiv teoretice sunt date de:

W
W

r
t

= .j2(i1 - i3) = -/2 (I, - i 2 )

(2.40) (2.41 ) (2.42)

Aceasta viteza este imposibil de realizat (s-ar ajunge la temperatura de zero absolut), deci viteza maxima reala va fi intotdeauna mai mica decat valoarea rezultata din ecuatia de mai sus. 2.3.2. Viteza sunetului Viteza sunetului are 0 importanta majora in studiul proceselor de curgere, reprezentand totodata viteza de propagare a perturbatiilor mid intr-un mediu elastic. Pentru calculul vitezei de propagare a undelor sonore in masa unei substante elastice, aflate In repaos microscopic, se considers 0 unda plana care se poate propaga in ambele sensuri ale axei x. Prin propagarea ei cu dx se produc variatii locale ale presiunii p, vitezei w si masei specifice p. Pentru punctul de coordonata (x+dx) vom avea deci (w+dw), (p+dp) si respectiv (p+&p). Legea conservarii impulsului va fi: o '8 w = _ '8 P (2.49)

Se obtine astfel:

Deoarece gazele reale la presiuni relativ joase. se comporta.'. di~ multe puncte ~e vedere, ca si gazul ideal, iar In tehnica abatenle sunt neglijabile, se vor trata In continuare cazurile curgerii gazului ideal. Pentru curgerea adiabatica a gazului ideal avem:

cr=~

k di = c dT = ~RdT P k-1

(2.43)

)inamica fluidelor

pag.180

Dinamica fluidelor

ar ecuatia de continuitate, tinand cont ~i de dependenta presiunii de timpul r (tau)

pag.181

.ste:

p(

w + ~:

dx ) - wp
8p 81'

--dx

op

Se defineste ca "numarul Mach" raportul (2.50) Practic, (2.51)
Ma = '!!_

o't

a

(2.54) viteza subsoniea pentru Ma<l viteza supersoniea pentru Ma> 1

8w p-=

8x

2.4. AJUTAJUL

GEOMETRIC

)eoareee variatiile de presiune din undele sonore se produc rapid, se poate admite :a fenomenul se produce adiabatic. Aeeasta supozitie s-a verifieat si experimental :i in conc1uzie se poate serie:

dp dp

=

k E_ = a p

2

(2.52)

Den~mirea de ajutaj se atribuie piesei in care energia cinetica a gazului care curge prm el este mai mare la iesire decat la intrare. A:jut~j~l geometric tran~fo_rma ener~ia potentials a ~nui gaz in curgere in energie c~netJea. Energia potential a a gazului este fermata din energie interna !?ienergie de dislocare. Din punet de vede~e eonstru~ti~ ajutajul este.o piesa profilata pe lungime, avand un canal de forma geometnca nedeformabila si a carui sectiune este variabila, Dupa seopul utilizarii exista urmatoarele solutii constructive: • ajutaj convergent, utilizat pentru accelerarea curentului de gaze pana la viteze egale eu viteza sunetului
A

)aca aceste relatii se aplica unor amplitudini mici, este permis sa se eonsidere iresiunea ~i densitatea eonstante, atunei cand nu apar sub forma diferentiala.

• lrin "viteza locala" se intelege viteza intr-o sectiune data, fie a eurentului fie a nmetului. Deci viteza Iocala a sunetului intr-un gaz, intr-o curgere adiabatica este lata de relatia:

ajutaj ~?nver~ent-di:~rgent (de Laval), cu raeordare continua in dreptul see.tlUnn mmime, utilizat pentru obtinerea vitezelor supersoniee in cazul fluidelor compresibile. 2.4.1. Ajutajul convergent

a

=

.JkpV

=

..JkRT

[m Is]

(2.53)

Viteza sunetului depinde atat de natura gazului cat si de temperatura acestuia. Valori orientative: 1=340 mls (a=1224 km/h) daea p=760 Torr, k=l,4, T=285 K 1=236 mls daca p=0,541 bar (altitudine de 5000 m) si T=358 K

in aju~~j gazul, eonsi~~rat id~a~, sufera 0 transformare adiabatica (izentropica), Se pot utiliza astfel ecuatiile stabilite la curgerea adiabatica.

p•.

:u cat un fluid este mai putin compresibil cu atat sunetul se [propaga prin el mai .apid. Deci, in corpurile total incompresibile, viteza sunetului ar putea sa fie infinita, dar in realitate 0 astfel de viteza nu exista, In lichide sunetul se propaga mai rapid decat In gaze, iar In solide mai rapide decat in lichide. Pe baza acestor proprietati a 1iehidelor, de a transmite energie sub forma sonora, prin conducte, in mod aproape integral se bazeaza sonicitatea, Se deosebesc astfel doua regimuri de curgere a fluidelor: • viteza subsonica, viteza w a fluidului mai miea decat viteza locala a sunetului a .~ ..J_.l._: -- ~-__ ~_.t_ __

\:,
I~

---

- ---~

__.:....

.l1 __~

Fig. 2.11. Ajutajul convergent

Dinamica fluidelor

pag.182

Dinamica fluide/or Parametrii

pag.183

Parametrii Po, Vo, To se numese parametrii de stagnare. Viteza gazului in rezervor se considers nula, ws=O. Presiunea mediului exterior este p., Considerand curgerea tara frecari, ~i starea gazului in dreptul sectiunii de iesire p., V], T], respectiv w], avern: (2.55)

Functia
valoarea constanta

\jI

starii initiale si debitul fiind constant, rezulta ca Sq/=ct. este adimensionalasi depinde de raportul presiuniIor, 1t = p/po si de exponentului adiabatic k a gazului respectiv. Aceasta marime fiind pentru un gaz dat, rezulta ca functia \jI depinde numai de 1t, adica:
\jI

=f

(:0

,k

J

respectiv [mls]
WI

(2.56)

';.0

w1=

2

k-1

k

RT

0

r1 -

(h) T 1
Po
pentru
0

(2.57)

t

D,4

Aeeste relatii sunt aplicabile in ariee punet al ajutajului, care se cunose marimile de stare p, V, T.

sectiune

S, si in

Fig. 2.12. Functia If!
In cazul vidului absolut, adica pentru p=O, valoarea lui \jI se anuleaza, Ia fer ~i pentru starea din rezervor, cand 1[ = p/p,= I. Maximul functiei \jI defineste un "raport critic", pentru eare se obtine 0 "presiune critica": (2.62) (2.59)
[kg I
5

Tinand cont de ecuatia de continuitate
_2_ '!_g_ v

si de relatia:
(2.58)

Po
Seobtine:

I
k

(2.63)

Grupand

corespunzator

sub expresia

:

P

cr

=

PO(k ~ 1Jk=1

(2.64)

(2.60) se obtine:

Deoarece sectiunea S a ajutajului convergent descreste in mod continuu, valoarea lui 'II poate sa creasca de la zero, cand p/ps=I (practic in interiorul rezervorului), spre sectiunea de iesire din ajutaj pana cel mult Ia valoarea \V max, daca presiunea exterioara p, este mai mica sau egala cu presiunea critica Per. Concluzie: P~ntr~ un ajutaj convergent, in sensul curentului de curgere, presiunea

' 'T~ ..iteza la i. P" _~ . Ajutajul convergent este mai scurt si bine rotunjit. .x=a). pomind de la viteze foarte mici.' _ _ _ pr~vazuta 0 ~ona de ra~ordar~ prin conducta de la rezervor. • dimensionarea diametrului de iesire.14).. determinarea lungimii partii divergente T. relatiile: n aju aj. .e~lUnea critica si viteza critica.68) = (2. 1· en ru a .184 Dinamisa fluidelor pag. trasata in cazul destinderii unui gaz ideal oarecare: r. Ajutajul convergent-divergent In mod u~ual di.0 'In reahtate ajutajul are ' .70) Aceste ajutaje (fig. J). din ecuatia de continuitate: S 1 2. . incepand de la sectiunea minima.oate formulele preze~~ate la ajutajul convergent au presupus ca parametrii initiali dm rezervor parametrn de stagnare . acol? ~nde se r:ahzeaza pr. si are expresia: W cr = . Cunoscand marimile de s:are si v. •• •• L • P.. ceea ce presupune existents unei viteze de mtrare m ajutaj Wj. din ecuatia de contmuitate rezulta secnunea minima a ajutajului: "IT n 2 m r_2. ~~ r •.4.jkp cr v cr . numite si De Laval. Debitul de fluid intr-o asemenea sectiune minima este: m S min W cr P cr [kg / s] (2.Po..2. realizata in sectiunea minima a ajutajului."(e ~ces e va on tre uiesc cunoscute valorile pararnetrilor de stagnare Considerand curgerea adiabatica din rezervor pana la intrarea i iut '.67) Practie. pentru a se putea obtine viteze de curgere supersonice.mensionarea ajutajelor convergent-divergente se la: • dirnensionarea diametrului de intrare. avem r. iar portiunea divergenta are un unghi la centru de 8-12 grade pentru a evita desprinderea fluidului de la pereti. cunoscand marirnile de stare si viteza la intrare In ajutaj.n!rare in sectiunea minima a ajutajului.13. 4 W 1P 1 In aceasta relatie masa specifica este data de PI=<P/(RT1). sunt necesare ajutaje la care sectiunea. Wo=..66) To=T1+k-1W2 kR 2 si 1 [K ] (2.---: I . sa creasca concomitent cu scaderea functiei \j1. ideal Viteza obtinuta in sectiunea In care se realizeaza presiunea critica se numeste "viteza critica". intr-un ajutaj convergent valoarea maxima a vitezei ce se poate obtine este egala eu viteza locala a sunetului (wm.65) ::0 - respeetiv: W cr = Astfel. 2.JkRT cr [m I s 1 (2. Ajutajul convergent-divergent = 1t d 2 = m [m2] (2. t. drrnn .ISS Limita scaderii presiunii intr-un ajutaj convergent se poate urmari in diagrama p-V. in care presiunea este critica si valoarea functiei \jf este maxima. P'l Fig.2. se obtin prin adaugarea la un ajutaj convergent a unui ajutaj divergent. . V 0. d2 • . 2. (' Fig. \j /2 k+1 k RT0 = 'J 12 _k ~p k+1 0V 0 (2.69) ~ezuIt: astfeJ ~ee~iunea de intrare in ajutaj. T 0. respectiv parametrii p V T P t cunoast t I' bui 1.Dinamica tluidelor pag. Destinderea gazulu. d1 • dimensionarea diametrului minim .14.

cunoscand presiunea exterioara P2· Sectiunea de iesire din ajutajul convergent-divergent este astfel: din ecuatiile 8 2 1t = __d 2 2 __ m W 2P 2 (2. rezulta ecuatia: dS dp S -------..76) k +1 = (2..1 Deci.187 unde masa specifica critica este Pcr=Pc/{RTcr}. Comportarea ajutajului convergent-diveroeni • curgere este adiabatic a • masa specifica a fluidului este constanta ~irespectiv de expresiile ecuatiilor de continuitate.78) sau. daca se tine cont de numarul Mach. Acelasi ajutaj convergent-divergent se eomporta in mod diferit daca valoarea numarului Mach este diferita In sectiunea de intrare si in sectiunea minima.75) Daca se compara cu viteza critica se obtine: (2. k-1 (2..73) 2 ~k k1 RT 0 1- (E___L) ~] P 0 unde marimile de la iesirea din ajutaj V2 si T2 se determina transformarii adiabatice.Ma 2 (2. 2.186 !linamica fluidelor pag.-R(T1-T2)+W.kpMa 2 1.. ecuatiei de miscare si de ecuatia transforrnarii adiabatice se obtin urmatoarele: d min a 2tg 2 unde a este unghiul de divergenta admis (8-12 grade). Viteza de iesire a fluidului din ajutaj este data de: w2= sau W Z \j = k '2.574) wer W 2 max =W --RT a cr ~ k .Dinamica fluidelor pag.74) 4 .15.77) em] L=d 2 - Fig. prin destinderea unui gaz intr-un ajutaj De Laval se obtin viteze supersonice. viteza maxima teoretica ce s-ar putea obtine fiind direct dependenta de natura gazului. dS S = kpv kpw W2 2 dp (2.72) Comportarea ajutajului convergent-divergent este apreciata dupa valoarea numarului Mach In diferite sectiuni.} \b " \1. adica: W 2 max = k -vI2 'k=1RT 0 (2. Pentru calculullungirnii divergente se utilizeaza relatia: (2.> I Viteza maxima teoretica posibila a fi obtinuta la curgerea gazelor printr-un ajutaj convergent-divergent s-ar obtine daca presiunea exterioara ar fi nula.79) . (2. in special prin exponentul adiabatic.

fig. pana cand vana difuzeaza treptat in mediul ambiant. Aceasta energie se disipeaza in energie de frecare si sonora.ear~ numarul Mach devine supraunitar.{·.f- '!:. Daca contrapresiunea Pe continua sa creasca mult peste valoarea lui P2. situatie in .I5. pe cand viteza externa. I 6) . deci viteza creste daca scade presiunea.1 pus i~ conditii corecte de functionare. 2. Este cazul ajutajului "Venturi" pentru regim subsonic.secti~nea .Dinamica fluidelor pag. contractia vanei rlf1 fl111(1 rlp'\Ilnp ~11"11 l""1C:1o ~ roo """n.~ __ -t-"' . fig. care separa zona interna de cea externa cu viteza mai mica.16).. Fig.. M~!J<l si Ma. rezolvata tot de merna fluidului. forrnandu-se la gura ajutajului un trunchi de con racordat. . presiunea variaza in acelasi sens cu sectiunea. ~ar In sens invers decat in fenomenul descris la cazul B....2. b) in partea convergenta a ajutajului curentul este.. iar in cazul vitezelor supersoruce (Ma >1). Viteza interns este de obicei 0 viteza supersonica.. 15 a) Ambele valori sunt ale numarului Mach sunt subunitare. . In ~ectlUnea ~l~lmii exista un moment de incertitudine. C.Este comportarea ajutajului de Lava.. To.---~---J .' Numarul mach este in ambele cazuri supraunitar si dS va ave a tot timpul sens eontrar eu dp.L . dar la iesirea din aparat vana de fluid expandeaza si se contracta formand ventre ~i noduri (caz b.ii apare din nou situatia de incertitudine. deci S si P vor avea acelasi sens de variatie. Comportarea ajutajului Ladiverse contrapresiuni Daca contrapresiunea p.I88 Dinamica {luidelor Din aceasta relatie rezulta ca in cazul vitezelor subsonice (Ma< 1).15.. iar viteza w variaza tot timpul in sens invers cu presiunea. iar viteza scade.- ~.2. respectiv pentru 0 anumita valoare a contrapresiunii P2=Pe' In acest caz vana de fluid are la iesirea din ajutaj.2. Mat<l si Ma2=1 (fig. In conformitate cu ecuatia lui Bernoulli rezulta ca dp si dw au totdeauna semne contrare. Din aceasta cauza presiunea continua sa creases si in partea divergenta. c) .eza creste si presiunea scade eu scaderea sectiunii ajut~jul~i.16).4.. Ajutajul s~ numeste "ajutaj de comprimare" iar 0 asemenea functionare este posib~la nun:a! daca in amonte de ajutaj exista 0 sursa de curent de viteza supersonics.189 2. Daca contrapresiunea Pe creste peste valoarea corecta a presiunii (Pe>Pz) vana de fluid se ingusteaza dupa iesirea din ajutaj (caz c.2.1<l (fig. DeCI In partea_ convergenta :It.. ._. Praetic 0 scadere a sectiunii duce 1a cresterea presiunii si la scaderea vitezei fluidului D.>I (fig. fig.~--~r. rezolvat de merna fluidului.3. 11 r.. s~bsonic.minin. In acest caz. __ .2. x. Ajutajul realizeaza pe toata lungimea lui transformarea energiei potentiale in energie cinetica. dar ajunge l~ v~teza critics in sectiunea minima unde Ma=1. (caz a. Exista cu certitudine 0 mica crestere de viteza peste viteza critica..2. 0 sectiune cilindrica aproape constanta.-. Vo. scade sub valoarea corecta (Pe<P2) starea fluidului din interiorul ajutajului nu se modi fica. Ii Mal> I si Ma2. Astfel presiunea seade eu cresterea sectiumi ~i viteza creste de asemenea .. (dSJdp > 0).-J. variatia presiunii se produce 'in sens invers cu sectiunea . • • • . Mal> 1 sl Maz=l (fig. pag.2.16.r~-~~-~ I i ~-: . Ajutajul poarta denumirea de "ajutaj de destindere". d) In partea convergenta presiunea creste si viteza scade: In . B. adica Ma>l.I5. pe 0 anumita lungime. Surplusul de energie Id=b-ie reprezinta energia care nu mai poate fi transformata in ajutaj. -. Rezulta practic 4 situatii de apreciere a curgerii prin ajutajul convergent-divergent: A. Comportarea ajutajului convergent-divergent contrapresiuni la diverse Pentru un ajutaj convergent-divergent exista 0 situatie initials de proiectare cand sunt stabilite (dimensionate) geometric valorile lungimilor tronsoanelor in concordanta cu valorile marimilor de stagnare Po.(dSJdp < 0). este 0 viteza subsonica.

) 12 - Ifr _.i. 10 - - .----. Adica: (2. 1 •• _ . Cnrgerea cu frecare Astfe11ucrul mecanic de frecare este dat de: I fr == i 3 - i2 (2.17. cand s-a negIijat efectul frecarii.4. Datorita aeestei situatii.191 Contractia poate patrunde pana in sectiunea minima a ajutajului deoarece ea reprezinta 0 perturbatie care se propaga eu viteza sunetului. Exists situatii in care deplasarea undei de soc.85) Daca se considera viteza initiala nul a.82) la intrare in ajutaj diferita de zero.1. poate avea consecinte catastrofale. Se constata astfel 0 micsorare a vitezei W2f fata de viteza W2.5.190 Dinamica fluidelor pag. pentru lucrul mecanic de frecare se obtine: Ifr = w 22 (1 ..i2) Ifr WI (2.80) gazului la (2 81) .86) 2. 13 W 2f = ~2(io 0 . La delimitarea vanei de fluid se produce un salt de presiune.__ Directia de curgere JI fluidului -~ adica W 2f 2 2 = (l10 - . L.2. salt care formeaza 0 unda de soc oblica.V. care creste de la interior spre exterior. definit ca si raport intre viteza fluidului in cazul frecarii ~i viteza lara frecare.Dinamica fluidelor pag. q=O.--I . care poate lua nastere in urma unor explozii. in calculele tehnice.4.i2)(1 _ cp 2) (2.Influenta ~ . Caracteristici geometrice Daca avem obtinem: curgere cu viteza initials . 'k :-:-:_. iar la periferie viteza este mai mica decat aceasta. Sot"" ~ s Canalele cu 0 asemenea geometrie (fig. . 1=0. proces de (2. VI V2 V 3 V Fig.. 2.. 2.18. se utilizeaza coeficientul de viteza... __\_ __ l.. Curgerea cu frecare Destinderea unui gaz ideal dupa a transformare adiabatica izentropica diferita de 0 destindere reala (1-3) care tine cant si de frecarea cu peretii Aplicand ecuatiile primului principiu al termodinamicii pentru un curgere cu frecare obtinem: di + wdw + dl fr == 0 relatie valabila pentru (h=h-). Vitezele mari ale undelor de soc au 0 importanta majora in procesele gazodinamice datorita surselor de pierdere de energie pe care aceste fenomene le reprezinta si datorita rezistentelor suplimentare generate in aceste regimuri de curgere.5.18) sunt specifice schimbatoarelor cal dura in constructie compacta. depasiri ale nivelului sonic etc. Aplicand aceasta ecuatie obtinem urmatoarea expresre pentru viteza iesirea din ajutaj in conditiile prezentate: (1-2) este ajutajului.84) ~i e1 reprezinta aria suprafetei hasurate din diagrama p. Fig. I . CURGEREA PRIN CANALE CU PERETI ONDULA TI caracteristicilor geometrice de 2. 2. ~_3_+-~_.cp 2) 2 = (i1 ...l.

w) ~l de pasul de ondulare L ~i de amplitudinea h. 1.. e eurg~re. este presiunea fluidului pentru care viteza aeestuia este We<).. Canal eu pereti ondulati obtinem ecuatia conturului: Wx W --SIn-X 0:) 21th L .---.. prevazute eu nervuri ondulate._.._.. 21'[ Y = h slnT-' X (2.. a ~i b se obtine: r _. cu un canal de sectiune vana d' ._-. ~r._. este foarte mica in cornparatie ell viteza sunetului.. '~. cu laturile mari ondulate dupa 1rectta... e -ay cosL 21t X (2.O.... ---- _.98) dY) ( dx = p 27th cos 27t X=:( wy) (2.P cp Astfel: 00 = 1 '2 c pp W 2 00 (2. Viteza fluidului. se obtin: Woo h ...2. In ~oate relatiile de mai sus s-a tinut cant eli viteza fluidului prin eanalele schirnbatoarelor de caldura/utilaje termiee. ... .91) in care p.::~ ~=Wy W 0:) • La limita..89) __ +--=0 2 ax ay2 Aceasta functie 0 satisfaee si ecuatia diferentiala liniara eu coeficienti constanti. lul de fluid poate fi aproximat.OZltlvcat si negativ.t~. wy) sunt foarte mici... T Prin determinarea eonstantelor c.....88) L L w"" y=o P=P 00 - 2 nh . -4-sln-x L 21'[ L (2. 21t L (2. care are in acest eaz ~l semnifieatia unei lungimi de unda.. pe lfmga caracteristicile fluidului (p... e -ay cos abx (2.193 . - -_... ' 21th 21t -L-cOS -x L (2...joO. Se observa ca (Jp/8x poate fi atat p.'14 .92) functie numai de x iar O2 este numai functie de y. • j ~ '... L L (2. vitezele de perturbatie intr-un punct P de pe contur. rara mari abateri.. .._... adica toemai de caraeteristicile geometrice ale canalului.. /' " ---. dupa directia de curgere a fluidului: Pentru determinarea presupune ca: in care 01 este 0 functiei de potential 0 eare satisface conditiile impuse se ~ = ~1 (X }p 2 (y ) (2....~ L -. ..95) -0- .o... . t' L_. 21t 2 p W "" Sin X Notand eu 0 potentialul vitezei de perturbatie eare satisfaee ecuatia lui Laplace. . 4 i. cand y-.-. •. ~. -... deci nurnarul Ma ..k/"" rv ~= C. I Functia care verifies aeeste conditii se poate scrie sub forma: ..Dinamica fluidelor pag. Valorile lui depind. ~ Din unet de vedere a curgerii se poate considera ea 0 curgere bidimensionala sau cu 0 ~proximalie mai mare ca 0 curgere unidimensional a: ~.~~ respectiv Fig._ ._..96) .99) . //..rvi .-+~.. ...94) .90) (~I --cos I 27th -x I 21t (2. Deoareee h este mult mai mic in comparatie cu L._.19).. scrisa sub forma: 2 <j> 2 <j> (2. Presiunea se va micsora la inceput si apoi va erq.---...87) Pentru determinarea presiunii p intr-un punct P de pe contur se aplica formula: unde h este amphtudinea maxima si L este pasul ondulatiei. de pe suprafata nervurii ondulate.d jreptunghiulara constanta. Admitfmd ca viteza de la infinit Wcf' este dirijata dupa axa x se poate sene relatia: P._----. Considerand 0 sectiune prin peretele ondulat al canalului (fig.93) .....' ..-~. departe de zona de perturbatie. = -2--= WX w~ 7th... creste pfmii in punetul M (de coordonata Ll2) si apoi descreste.l92 Dinamica tluidelor pag..19. a a Astfel: w respectiv si x B~ _ By Wy (2.97) unde ep este coeficientul de presiune in punctul P. ~~Ip~~-: V·~ . ~ --~? ~ .._. (w.-Qo. astfel incat in punctul M ea va fi minima._-- .J:7) .---~r""7 ' .----_....

1/ // /. Fenomenul curgerii in canale sinusoidale este foarte complex ~i in literatura de specialitate exista putine informatii in acest sens. 2. L I 2 ) Deci.194 Dinamica tluidelor Dinamica fluidelor pag.!":.~.d Ieasemenea III tunctie e C? ~ ~ • P' urmare particulele de flui stratul limita poate fi conslde~ata egal~ cu zero... in medie./Jx tat Ansens pozitiv cat si In sens deplasa datorita gradientului ?e presl~ne vp '. Energia cinetica a acestor particule este micsorata in comparatie cu celelalte partieule.]__ • ~C'~. presiunea creste in sensu I curentului pe linia MNT (fig.100) Peste suprafetele ondulate viteza pe 0 Presi din stratul limita va fi au este constants.• te conditii... rezulta ca variatia componentei Tinand seama d. ceea ce atrage dupa sine posibilitatea desprinderii particuleIor de fluid de pe suprafata nervurii si posibilitatea aparitiei vartejurilor.e aces _ di fi 220 adica forma unei curbe tangentiale a vitezei trebuie sa mba form~ in igura rmala la suprafata curba. efectul ondularii este benefic pentru schimbul de caldura. adica curba de variatie a vitezei tangentiale este tangenta la normala (I.7 N tga::o 0 '-_. se rasucesc si formeaza vartejuri. Modelarea pe calculator. Din rezultatele obtinute prin aceste calcule s-a constatat cii pentru canale sinusoidale Iungi. StratullimitJi aX n: h 2 L2 COS 2n L X (2. prin ipotezele simplificatoare. . In acest punet ~i tensiunea de £recare este nula. Transferul de caldura este putemic influentat de natura si structura curentului de fluid..l. ca ~i un canal dreptunghiular.d ~ este aceste nervuri. iar pentru rapoarte mai mari. componenta se mareste treptat . In interiorul stratului limita curgerea poate fi laminara.20).. Vizualizarile s-au efectuat eu ajutorul firelor de matase si ::Ill nne 1M ". nta si pe normala ale vitezei La curgerea unui fluid vascos. ttl']" 'ta din aproplerea suprale~e care apartm s ra u Ul irm . /:ni ondul.:1. Ecuatiile stratului Iimita. se produce 0 miscare in sens opus in stratul Iimita. . se pot rezolva pentru aplicatii concrete pe baza metodelor numerice de calcul.195 2 00 ap _ -4pw pe suprafete undulate 2. trebuie sa evma ega e c • 1 di ic devine aproape identIc cu 0 o distanta oarecare (de suprafata! s~ectru aero mam mponenta normals a vitezei ui flUId Ideal pentru care co . In figura 2.:1_ ~~_~ M++.--' _ "1_1 pentru x E (L I 4.2. particulele de Pentru cazul curgeru ~nUl UI va~cos P ~ mai mult ell cat traiectoria fluid sunt incetinite In mtenorul stratulUl~_C~_'::~\. ~ di . . . Analizele efectuate la nivelul stratului Iimita prin stabilirea variatiei presiunii statice de-a lungul canalului ondulat sinusoidal a evidentiat 0 modificare/variatie a acesteia In lungul peretelui. / /.21 s-a reprezentat variatia presiunii si a vitezei intr-un canal ondulat cu punctele de dezlipire a curentului de fluid PD. fr ntiera exterioara a stratului limits de zero. Y V~~. stratul limits din a.pag.. viteza tangentiala a unei partieule devine egala eu zero pe 0 linie oarecare NQ.. Deci._. Deci. Gradientii de presiune pozitivi fJp/8x>O au condus la posibilitatea aparitiei desprinderilor de curent si la cresterea gradului de turbulenta din zona respectiva.._ .l ~ 0 ). prOlectnle ~te atngeesuprafaHi Pe de alta parte..propwrea supra "e~l .. mixta sau turbulenta. astfel 'incat se impune in mod obligatoriu un studiu experimental. lacll plane unde 8p/ox-O. iar in regiunea QNT viteza tangentiala l~i schimba sensul. Locul de desprindere a stratului limita se produce in punctul N earacterizat prin faptul ca derivata in acest punet a vitezei (awJfJy) este egala cu zero.d 'I u zero in puncte e SI ua e p .~upraf~te.rI"T")t~ .Q . Aceasta incetinire suplimentara influenteaza deosebit de putemic particulele care se rnisca in imediata apropiere a nervurii ondulate.+ __ x . in punctele situate pe no . : . ci depinde de coordovnat~ t~' es~unun~tpe irectia y Oploy. . Doua straturi de fluid ciocnindu-se ~i desprinzandu-se de pe suprafata nervurii ondulate. pentru rapoarte hlL<O. .L.i In diferite puncte precum si prin determinarea presiunii statice pe conturul sectiunii.>". la .T F·19. induce erori semnificative ale rezultatelor. . londulate difera apreciabil de negativ. acesta creand eu cresterea raportului intre amplitudine ~ipasul ondularii. 20 • Strat limitii Lasuprafete ondulate ."_I~ .' .. Din aceasta cauza.. In aceasta zona particulele capata 0 acceleratie in sens invers miscarii principale. stratul hmlta III aproplere~ PI' l' 'C 1 suprafetelor ondulate permite Aceasta particulantate a ~tratu Ultu~:l ~ea e suprafata si cauza formarii identificarea cauzelor despnndem curen P vartejurilor care se desprind de pe aceste. ~ eurgere lara vartejun a un • d onenta tangentiala este diferita pe suprafata corpului devine egala cu zero ar eomp &'x A .5...-l=~__ :_. . Analiza caracterului miscarii se face prin detenninarea vitezei In diferite sectiuni . eanalul se comports. in anumite conditii. _-. fl ..1· _. fJ ~ ~.te examinate se vor . . "in functie de valoarea criteriului Re.. pornind din punctul P.. . din d At::' d ordonata x ana ia presi .2.

'.r~ regimul t~bulent de cu:ge:e (Re > 2320) eoeficientul de pierderi t.1 r 14fi (k Irl. __j 1.30 curgere si de rugozitatea peretelui conductei... 2.(1/2g).V [m].104) eresc proportional eu debitul.Pierderi hidraulice longitudinale Astfel pierderile longitudinale cresc proportional eu viteza de curgere w : hp.L.v/(w.196 Dinamica [luidelor Imm]! [6 11 c) l ! f . d epm e doar de (2. =64/Re=64.." . v=K' este constanta pentru fiecare caz eoneret (cand un anumit fluid cu viscozitate cunoscuta curge printr-o conducta data).5 1. " Marimea coeficientului de pierderi longitudinale A d w~ ~stedvlteza. egime asperitati e ~[ l'L p. medie. w = V/A ~i (2.. 2. PIERDERI DE ENERGIE LA CURGEREA FLUIDELOR In timpul curgerii fluidelor reale 0 parte din energia lor se ~onsumii .Dinamica fluidelor pag.. Rugozitatea pereteiut Fig.. deci in regimul laminar pierderile longitudinale Energia pierduta de unitatea de greutatea de lichid "hpt 'in timpu~ parcurgerii unei portiuni drepte de conducts de lungime ..22. _ __ 4 2~ !~) d) _ In regimul laminar de eurgere (Re <2320) valoarea lui regimul de curgere (numarul Re) : t.I~7 epin e e regimul de .25 . 2.1.22. l. . Pierderile de energie care au loc pe portiuni drepte de conducte se nu~esc pierderi hidraulice longitudinale.=64/(w. dintre stra~~l~ de ~Uld care se misca cu viteze diferite . notarn K Daca in relatie inlocuim valoarea vitezei din ecuatia continuitatu = K /A vom avea: .103) fiindca valoarea expresiei 64/d2.1" si cu diametrul "d' ooate fi calculata eu relatia: . d .pentru invingerea frecarilor dintre fluid si peretii conductei. depinde atat ?e Re. Aceste pierderi se exprima fie in unitati de presiune "Ap".).. Pentru determinarea lui in hteratura tehnica exista multe relatii empirice cum ar fi formula lui Altsul : A= 0. 8 ~ .+ 1 (In!Q A .. iar cele care apar la locurile ~e variatie a sect1Um~ sau a directiei de eurgere (pe portiuni restranse ale conductei) se numese plerde!l hidraulice locale. hpJ=K. fie m inaltimi "h.21. Variatia presiunii $i a vitezei intr-un canal ondulat 2..0 \\a [m/s] Rugozitatea suprafetei peretelui nu are influenta asupra valorii lui A fiindca m acest caz stratul de fluid aderent peretelui (0) acopera in intr ' "J (Ll) ale acestuia (figura 2..6. Aceste pierderi de energie se numesc pierderi hidraulice. o 0.d). v.d) [-J • t..102) h[irj /: . unde A.~/2g (2. Fig.0.este coeficientul de pierderi longitudinale ~i . cat ~1 de asperitatile conductei. precum si prin efectuarea unor rmscan suphmentare (vartejuri). (lId). oag.6.

5 68.d/A d .4 243-0.29 11000-13 .35 16 Intrare rotunjita conducta Cresterea sectiunii A]I A2=0.(100IRe)o.. d In acest eaz pentru 0 conducta data A este constant onstanta) deci pierderile longitudinale pot fi scrise sub forma: (rugozitatea este Cot curb.15 cat cat Tuburi trase din alama. La locurile unde se modifies directia de curgere.002.Pierderile hidraulice locale.002 Sticla Material plastic 0.004 0. pre cum ~i Lungimea echivalenta este lungimea conductei rectilinii cu aceiasi pierdere ca si cea a rezistentei hidraulice locale pe care 0 inlocuieste .110) Astfel: /-. termenulloolRe A= 0.01 0.6.c2=K] y2 [m] K]' si KJ sunt constante). ..199 2.81-0 37-0 Robinet deschis 3-14 137-638 0-0. lech=l.1 0.109) unde S este coeficientul de pierderi locale [-] Valoarea sa se determina experimental pentru diferite forme de rezistente hidraulice.4 hp= K]' .. . (2. Aceste locuri: coturi. rarnificatii.1 Diafragma In 0.diametrul [m] interior al conductei echivalente.igozitatile). epinde doar de rugozitatea conductei. plumb.8 [-] adica /-. 1. Din relatie se observa eli in cazul conductelor netede ke/d este neglijabil ~1 depinde doar de cifra Re (si in acest caz stratul limits laminar acopera .198 Dinamica fluidelor echivalenta a conductei [mm].316/(Ret·25 [-] devine neglijabil.1 Materialul conductei k. R/d=4 Ramificatie 90° 0. [mm] 0. sau sectiunea de tree ere a fluidului.1 Scaderea sectiunii AJ/A2=1-0.(k.001.108) Re foarte mare T 1.1 0./d)o. etc.1 .002.11. datorita intensificarii frecarii si a formarii vartejurilor.rugozitatea pag. Cll (2.90° 0 l.)inamica fluMe/or pag.3 60 0.25=0.= 0. sunt numite rezistente hidraulice locale.02-0. are valori cu atat mai mari cu variatia sectiunii este mai mare ~i cu schimbarea directiei curgerii este mai pronuntata.106) astfel : (2. se consuma 0 cota insemnata din energia fluidului pe 0 portiune relativ redusa a conductei.107) Tabe1a 2.0. din din ate] (nou) Tuburi zincate de otel sudate lungimile hidraulica In tabela 2.. Tab.2 Denumirea rezistentei hidraulice K:ot drept . (2.2 se dau valorile orientative ale coeficientului echivalente pentru diferite rezistente hidraulice locale. reductii.2.. Expresia pierderilor hidraulice locale este : (2.5 22.2. l. . S. k.4 0.0. .47 0-21. ierderile hidraulice adica in cazul curgerii turbulente Iongitudinale depind de patratul debitului .0.25 1. lech/d Denumirea rezistentei hidraulice Intrare in conducta S lech/d Daca Re este foarte mare. robinete.25 11.

Pnec=pgHllec [Pal 24 (2. (2 'AI 12) ..pnec.anumlt d~ fluid 1 (sau m) poate fi calculata din ecuatia ener~iei seri~a pentru seclI~nea de mtrare -1 si sectiunea de iesire 2-2 a retelei considerate tinand seama si de pierderile iidraulice : PI/ pg+WI /2g+h1=P2/ pg+w/12g+h2+l:hp Considerand 0 conducts cu diametru constant 2 2 (wI=w2=e=4.. se surpa instantaneu .d .f"'_n.24 reprezinta caraeteristica eonductei pentru robinetul 4 complet deschis.pa::const.. Conducta in retea Fig.6.transportu..+LA.Alegerea diametrului conductei pentru .-fa curentului de lichid seade sale. Bulele de vapori mari (P>Pv) din nou vor (deci eu In cavitatea +.111) Dinamica fluidelor pag..'. marindu-si foarte mult volumuI fiind transportate de curent spre Iocuri eu presium mai trece in stare lichida reducandu-si volumu1. '\1-1t~'7Q .23. marind si valoarea lui K.iinamica fluidelor Pierderile hidraulice de multe ori se definesc in unitati de presiune Ap=pgh.).). in asa fel :a in eilindrul de forta 5 sa aibe presiunea P2.2.Valoarea presiunii PI pe care trebuie sa-o aibe flUIdu1. Daca debitul impus este m..113) )..-.201 0. . : La eonducte prin care se transporta din cauza densitatii reduse a gazelor. 1= 1) iresiunea trebuie sa fie egala cu presiunea PI = P2+ll. Observatie obicei se neglijeazii Caracteristica compresoarelor... ll. la mtr~re mtr~o onducta sau intr-o retea de conducte pentru a trece prin ea un debIt.p=ll. etc).200 astfel : (2.l/d]/( n .2... iar "b" si "e" pentru pozitiile lui partial inchise (eu cat robinetul este mai inchis ~2 va fi mai mare.wrec)]o. diametrul va fi: 0~ o 3 Fig.. .l in urma __ 1 _j~ __ ~_ condensarii. ventilatoarelor.g). la iesirea din pompa 3 (sect. Daca presiunea PI data de pompa rarnane constants (ll. Pentru a asigura treeerea debitului V prin eonducta din fig.24.d . /r TT\. [Pal. sau debitul ce poate fi treeut dispunand de 0 anumita presiune p..g) 2 4 em] (2.115) unde KI"'-'8[Ll. Pentru ca nici pretul sa nu fie prea mare. 2..ec" reco~andate de hteratura.mI(n. Curba "a" din fig.24..+~A..5 em] .3.l/d]/( n ... Viteza recomandata pentru apa 1-3 m/s . Reprezentarea grafiea a ui ll.23. 2...5 -2 mis.. ~ _ .Caracteristica conductei Cunoscand caracteristica eonductei putem detennina grafie presiunea PI necesara la intrare in conducta pentru treeerea unui anumit debit V..V/(nd (2. conductei este folosita la alegerea gaz termenul pompelor. In acest caz liehidul (faza I).114) sau in cazul curgerii turbulente (eu Re foarte mare): Hllec=Hg+KS2 [m].. pentru lei 0.) explicitand suma pierderilor loeale si longitudinale l:hp '.Mentinerea debitului la valoarea initiala VA in cazul inchiderii robinetului in pozitia b este posibila prin ridicarea presiunii la intrare la valoarea : PI =p-+Ap. 2....l unui debit de flui~ at este impusa de pierderile hidraulice (scad cu diametru) $1 de pretu1 eond~ctel creste eu diametru). L1Pl= pghpl [Pal. admitand vitezele de circulatie "W. 2.~\ . Cavitatia apare in cazul cand presiunea statica a sub presiunea de vaporizare corespunzatoare temperaturii trece in stare de vapori.)prin inchiderea robinetului in pozitiile corespunzatoare lui b si c debitul se va micsora corespunzator de la V A spre VB si V c. pentru aer compnmat 10-20 mis... pg Hg de d=[4.... fermata 1-=_1_-=_.Ploc= pghp10c[Pal pag. Fenomenul de cavitatie locala a vaporilor (vaporizarea Fenomenul de cavitatie consta in formarea lichidului) urmata de condensarea lor.p..Pnec calculata pentru diferite debite (a functiei ll. si not and dife~e?ta le cota dintre cele doua capete ale retelei h2-hj= Hg (inaltimea geornetnca a etelei) avem: (PI-P2)/ pg=Hllec= Hg+8V2p':l.. n. sau ll.p= f (V) ) este caractenshea :onductei (fig.1C1 conducta sa rea scumpa este indicat sa se determine diametrul conductei pe baza eeUa!l:l ontinuitatii .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful