Academia de Studii Economice Facultatea de Relatii Economice Internationale

Modelul japonez de dezvoltare
Cuprins 1. Revolutia Meiji Reforme Relatii Internationale Cultura 2. 3. 4. 5. 6. Dezvoltarea capitalista Japonia moderna Invatamantul japonez Sistemul de munca . Bibliografie

Studenti Andrei Tanase

1 Reforme Imediat cu instalarea regimului Meiji. Sistemul prefectural a luat nastere in 1871. Regimul Meiji a inceput ca o alianta intre provinciile Satsuma si Choshu. acesta reimpartindu-le in prefecturi. sa acorde tuturor cetatenilor posibilitatea de decizie. au inceput o serie de reforme pentru reorganizarea puterii in stat. in urma evenimentelor ce poarta denumirea de Restaurarea Meiji. ajungand ca in 1871 toate domeniile sa revina in mana imparatului. Acesta a fost propulsat la conducerea Japoniei. Intre ianuarie 1968 si iunie 1869 a avut loc razboiul civil Boshin intre fortele imperiale (Meiji) si ramasitele vechiului shogunat Tokugawa. cand patru lorzi locali (daimyo) au fost convinsi sa-si cedeze pamanturile curtii. sustinute de Tosa si Hizen. Showa (1926-1989) si Heisei (1989-. fiind impartita in 4 perioade. Taisho (19121926). si a fost declarat noua capitala. REVOLUTIA MEIJI Perioada Meiji este considerata inceputul epocii moderne a Japoniei.. Aceasta a produs o schimbare majora a claselor sociale. dupa numele purtat de imparati: Meiji (1868-1912). Prin aceasta s-a renuntat la domeniile feudale si privilegii. shizoku 2 . precum si sa abandoneze vechile obiceiuri rele. Multi au urmat acest exemplu. Denumirea provine de la numele Imparatului Meiji. populatia Japoniei se ridica la cifra de 33 milioane. tranzitia spre acesta incepand insa in 1869. imparatul se angajeaza sa preia puterea. 1.. considerat conducatorul de drept al Japoniei si eliberarea Japoniei de influentele “barbare” (straine). pana in zilele noastre este considerata epoca moderna. Astfel in 1873. samuraii pierzandu-si astfel drepturile si privilegiile.Andreea Bitanu Grupa 922 1. Scopul acestei aliante a fost restituirea puterii in mainile imparatului. iar clasele sociale cele mai predominante fiind: kazoku (aristocrati). Acestia au fost numiti guvernatori ai vechilor lor pamanturi. Inceputul este marcat de un juramant prin care in 1868. Orasul Edo a fost redenumit Tokyo in 1868.). Perioada imediat urmatoare acestor evenimente.

Astfel in 1877. Totodata a fost introdus invatamantul obligatoriu. In 1884 a avut loc incidentul Chichibu. 82. rezultand astfel un “boom” industrial. a infiintat Banca Japoniei in 1882. Reformele acestuia au adus in scurt timp o stabilitate economica necesara dezvoltarii rapide. iar forta militara in perioada de pace era de 31.5% impreuna cu aristocratii). iar industriei ii lipsea infrastructura: sisteme de distributie. Sumitomo.680 de oameni. Capitalul era putin. guvernul a decis sa taxeze fermele acestora cu 30% din cheltuielile anuale. adaptandu-se la noile cerinte economice (Mitsui. heimin (oamenii de rand 93. In 1871-1873. In 1873 a fost introdus un nou sistem militar.0. Cea mai serioasa a fost cea din provincia Satsuma in 1877. cand armata fostilor samurai a fost infranta de catre noua armata imperiala dotata cu arme moderne. cand fermierii in datorii au cerut rezolvarea acestor probleme.350.(samurai . In urma acestei experiente a fost schimbata modalitatea de taxare din procente pe productie (orez) in procente pe pamantul detinut (3% pentru inceput. insa acestea au afectat negativ sectorul agrar.0% din barbatii in varsta de 20 ani erau racolati in acest sistem.5. 3 . In acest sens a pornit o campanie sub conducerea lui Matukata Masayoshi.5% din valoarea pamantului aflat in gestiune). Pretul orezului si a matasii au coborat. iar in timp de razboi: 46. . initiand o serie de revolte pe tot intinsul tarii. Mitsubishi. Schimbarea sistemului militar a condus la pierderea semnificatiei cuvantului samurai si la desfintarea acestei clase sociale. mai mult.6%) si altii (preoti etc. Yasuda. o mare parte din persoanele la putere au facut un tur in America si Europa pentru a invata despre sistemele moderne de administratie si guvernare. Totodata clasa samurailor si-a pierdut sursa de venituri. cu stagiu militar obligatoriu de 3 ani in serviciu activ si 4 ani in rezerva. Corporatiile de comert infiintate in perioadele anterioare si-au schimbat sistemul de structurare. Chiar si samurai care sustinusera restaurarea Meiji au fost complet dezamagiti de aceasta decizie. Se noteaza ca in acest an (dupa razboiul rusojaponez). Acesta a introdus noua taxa pe pamant. fermierii in datorii si-au pierdut pamantul pe fundalul unui numar crescand de tarani. comunicatie si publicitate. a adoptat standardele internationale cu privire la aur.). deci sa puna un sfarsit acestei clase sociale. si a privatizat primele institutii guvernamentale. iar in 1907 stacheta a fost ridicata la 6 ani de invatamant obligatorie. iar apoi au redus la 2. atacand camatarii si statiile de politie. pentru inceput in 1879 la 4 ani (16 luni). Imediat cu aceasta reforma a aparut problema inflatiei. transport. 97% din tineri urmau cei 6 ani de invatamant obligatoriu. Acest tur poarta denumirea de “misiunea Iwakura”. Furukawa etc.9%). a stabilit regulile pentru stabilizarea monezii nationale. odata cu introducerea banilor tipariti. in 1873.

dar pentru ca acestea sa fie puse in practica era necesar acordul intregii camere. intr-un final a fost abrogata constitutia Japoniei. In aceasta perioada. a fost semnat tratatul Kanhwa prin care era recunoscuta independenta Koreei. Pana in 1911 toate tratatele inegale semnate la sfarsitul perioadei Edo au fost terminate sau inlocuite. s-a semnat un tratat pentru posesia in comun a acestora.2 Relatii internationale In perioada Meiji. s-a incetat plata tributului pentru insulele Okinawa Chinei. aceasta investind o multime de resurse in acest scop. cand insulele Kurile au fost oferite in schimbul acestora. Totodata. cu toate ca Korea acceptase schimbul de convoaie cu Japonia. Doi ani mai tarziu. Intre 1894 si 1895 are loc razboiul Sino-japonez. In 1874. aflat inca sub suveranitatea Chinei. Odata cu 1871. preluata dupa modelul german. Parlamentul era responsabil de initierea si propunerea legilor. 1. Japonia anexeaza si insulele Bonins. in perioada imediat ulterioara 1876-1885 in Koreea a izbucnit un razboi rece intre China si Japonia. Insulele Okinawa au fost cucerite de Japonia in 1609. China cedeaza intr-un final. si s-au luat o serie de masuri pentru implementarea unui sistem de administratie compatibil cu cel al Japoniei. Un consiliu special (Privy Council) a fost infiintat cu rolul de a revizui si apara constitutia. Dieta era impartita in doua: partea superioara si cea inferioara (parlament). aici si-a amplasat cateva garnizoane militare. In 1878. Okinawa a fost pusa sub juristictia prefecturii Kagoshima. In 1890 au loc primele alegeri parlamentare. putea incheia pace si initia razboi. insa acest fapt nu a fost declarat international. In 1879. Japonia a luat parte la doua mari razboaie: primul cu China (1894-1895). Japonia a distrus 4 . populatia ryukyu platind inca tribut Chinei si intrand in relatii independente cu puterile vestice. apoi cu Rusia (1904-1905). dar acesta a fost refacut in 1875. In 1910 Japonia anexeaza Coreea. Incepand cu 1875. cand sistemul prefectural a fost stabilit. Aceasta a permis o lupta tacita intre Japonia si China purtata pe teritoriul Koreei. Aceasta constitutie acorda imparatului puterea absoluta (sacru si inviolabil). Imparatul era comandantul suprem al armatei.Pe fundalul aparitiei a numeroase partide politice si directii de guvernare. Inca din 1858 au fost conflicte intre Rusia si Japonia in legatura cu posesia insulelor Sakhalin din nord. Japonia insa il captureaza si il forteaza sa ceara asistenta Japoniei. Totusi. Korea se consituia ca un stat slab in interioar. putea dizolva guvernul si sa ceara noi alegeri. in urma demonstratiilor fortei navale nipone. Regele Koreei cere asistenta in terminarea rebelilor Chinei. pretul fiind care dintre acestea doua sa asiste la modernizarea Koreei. La aceea data. in 1889. unui convoi i s-a refuzat o audienta imperiala.

unul din liderii politici ai Japoniei imediat dupa restaurarea Meiji. completat ulterior in 1899. in 1876 a incurajat oamenii sa nu mai poarte sabii. Okubo Toshimichi. prin tratatul de la Portsmouth din 1905. respectiv 1911. iar ponderea industriei (pentru inceput fabricile de textile) era in continua crestere. a introdus calendarul georgian in 1873 si a inceput constructia de cai ferate in 1873. s-a oprit folosirea limbii chineze in redactarea documentelor oficiale. iar la conferinta de pace a cerut Taiwan-ul si peninsula Liaodong (din Koreea). Japoniei i-au fost recunoscutele interesele in Koreea. A aparut astfel un nou stil “oficial” in scrierea japoneza a luat nastere. Odata cu terminarea constructiei liniei de cale ferata transsiberiana. 5 . Aceasta cresterea a condus la cresterea oraselor si la nepopularea zonelor rurale. Ferindu-se de liberalismul vestic si radicalism. Greselile facute in semnarea tratatelor de la sfarsitul perioadei Edo.. Intre 1895 si 1904 influenta Rusiei a crescut atat in Manciuria cat si in Koreea. cand a Japonia si-a recastigat intreaga putere diplomatica si comerciala. China a fost inlocuita cu Rusia ca inamic al intereselor Japoniei in Asia continentala de nord-est. elaborat de Futabatei Shimei.. agricultura a produs mai putin de jumatate din produsul intern. In 1902 se semneaza pactul intre Anglia si Japonia. cultivand spre exemplu religia shinto. iar in 1904-1905 are loc razboiul ruso-japonez. Totusi Koreea a fost anexata Japoniei de abia in 1910. Koreea si partea de sud a arhipeleagului Sakhalin. Cu toate ca acest razboi s-a dovedit foarte costisitor pentru Japonia din punct de vedere finanicar cat si al vietilor omenesti.capabilitatiile militare ale Chinei din Korea. au fost sterse prin semnarea tratatului comercial anglo-japonez (1894). Odata cu instalarea regimului Meiji. Franta si Rusia au cerut insa retrocedarea Koreei peninsula Liaodong. guvernul Meiji s-a concentrat pe intarirea traditiilor nationale. In 1900. initiat de cei din urma. crezand ca pentru atingerea stabilitatii interne este necesara concentrarea pe probleme domestice a realizat urmatoarele reforme sociale: in 1871 a incurajat oamenii sa-si schimbe frezele si culoarea parului. parea inevitabil controlul Rusiei asupra sudului Manciuriei si Koreei. rezultand din incercarea acestuia de a traduce literatura rusa in japoneza. Germania. a introdus si popularizat servicile telegrafice in 1870. Dupa incheierea acestui conflict. postale in 1871.3 Cultura Economia Japoniei era deja in crestere. 1. eliberand de sub dominatia rusa sudul Manciuriei. Acesta a aparut deoarece scrisul traditional nipon s-a dovedit depasit in exprimarea noilor ideei ale epoci. care s-a dovedit extrem de fructuos pentru interesele ambelor parti.

mai putine alternative decat alte state feudale datorita izolarii indelungate si mostenirii unei societati feudalo. meseriasii si negustorii -. s-a prabusit pentru totdeauna sub loviturile din ce in ce mai puternice venite din interior. in urma carora a cucerit importante pozitii economice. de partea Antantei. cand Japonia a cucerit Manciuria in urma agresiunii savarsite impotriva Chinei. au coexistat. Niciodata insa acestea nu au putut sa se intrepatrunda in intregime cu traditiile locale. intre 1904 si 1905 cu Rusia tarista si intre 1914 si 1918 .Aproximativ la fel au decurs lucrurile si intre 1930 si 1933. politice si militare in Asia. Intr-o perioada scurta (1894-1918) ea a purtat trei razboaie victorioase:intre 1894 si 1895 cu China.daimio. un stat capitalist dezvoltat. Evolutia ulterioara a evenimentelor a dovedit ca imperiul nipon a fost cladit in decursul a numai 35 de ani. tocmai datorita rapiditatii cu care se inainta pe linia industrializarii capitaliste pe baza unei rate ridicate a acumularii. Promotorii 6 . abia iesita din feudalism. Ca atare. cu o structura de clasa specifica . Zorul in toate a imprimat un dinamism neobisnuit pentru ochiul iscoditor al Occidentului. mentinerii unor salarii reduse si dirijarii directe a economiei de catre stat. Pionerii restaurarii Meiji au avut.In acelasi timp. Unul din fenomenele caracteristice ale restaurarii Meiji si ale perioadei care I-a urmat este graba cu care s-a facut trecerea de la societatea feudala la cea moderna si industriala. viteza in dezvoltarea fortelor de productie si a relatiilor capitaliste corespunzatoare lor. in actiunea lor de modernizare a tarii. a ajuns un stat capitalist dezvoltat. profund disciplinata si deci usor de orientat spre razboaie de cotropire. a bazei societatii noi a fost prea accelerata pentru a se putea modela concomitent si suprastructura. si a determinat pe ziaristii straini veniti in sa vorbeasca tot mai insistent despre "miracolul" japonez inca de la sfarsitul secolului. ca si sub presiunile mari exercitate din afara. largirii pietei interne. samuraii. ce marca trecerea la imperialism. iar din aceasta in primul rand deprinderile etice ale japonezilor si conceptia lor despre societatea noua in care traiesc. asa cum isi propusesera imparatul Meiji si oamenii lui.Din acest moment Japonia intra intr-o perioada de modernizare. ci ele s-au suprapus doar. ci si institutiile social-politice si culturale pentru a fi implantate in arhipelag o data cu tehnica. care pe plan extern a inceput sa promoveze o politica expansionista.2. Japonia trebuia ca arhipelag sa parcurga cu viteza maxima o perioada indelungata pentru a ajunge din urma statele cele mai avansate ale lumii. care a facut din ea. DEZVOLTAREA CAPITALISTA Aceasta societate rigida. perioada in care Japonia. in cursul primului razboi mondial. introducerii tehnicii noi. in scurt timp. Foamea de modernizare a determinat pe diriguitorii din perioada Meiji sa aduca din afara nu numai tehnica avansata a timpului.militariste. taranii.

In aceasta perioada. care iese din legalitate si se afirma ca unul din partidele politice principale ale tarii. chiar si astazi. datorita insa orientarii sale catre pregatirile de razboi. dar prin fiinta si educatia lor au ramas puternic implantati in societatea traditionala nipona. Marfurile japoneze exportate in acest timp pe pietele straine erau inca slabe din punct de vedere calitativ in comparatie cu cele oferite de Occident. in primul rand de tehnica. nu paraseau tara. un sistem financiar si bancar evoluat si o industrie care o facea sa fie inclusa in sistemul economic mondial al lumii capitaliste. venita spre surprinderea intregii lumi. inclusiv a Partidului Comunist din Japonia. dupa razboi fortele progresiste din Japonia au obtinut libertati de a actiona la care inainte de razboi nici nu se gandeau. a consacrat Japonia ca forta militara de prim rang.Samuraii au stiut sa imbine spiritul lor militar cu tehnica moderna.Pentru a imprima o asemenea viteza s-au facut eforturi mari.Asa se si explica faptul ca. cifra foarte mare pentru acele vremuri. Ei au continuat sa-i priveasca pe straini cu suspiciune. economia nipona s-a integrat cu sinuozitatile ciclice ale capitalismului imperialist. Japonia a trecut apoi printrun interval foarte dificil pe plan politic si militar intre anii 1931 si 1937. si nu in mica masura. 7 . dar si pe importul din afara. mentinand veniturile populatiei la un nivel foarte scazut. inregistrand un boom care a continuat pana in 1929 cand a intrat in marea criza economica de supraproductie. in timpul ultimului razboi mondial. Infrangerea armatei Rusiei tariste in razboiul din 1904-1905. din care Japonia producea annual circa 28 000 de aparate. tineri samurai. care a evoluat cantitativ si calitativ mult mai repede decat banuiau statele occidentale. ceea ce se intampla. In majoritatea lor. intrucat cele mai bune produse ale industriei nipone. In numai 30 de ani japonia avea deja un sistem de invatamant general si obligatoriu prin care devenea prima tara asiatica cu o populatie stiutoare de carte. Constitutia crea pentru prima oara cadrul juridic fundamental pe baza caruia se admitea activitatea legala a tuturor partidelor politice. cand economia a continuat sa se dezvolte. inaintand cu o viteza de trei ori mai mare decat economia oricarei altei tari a lumii. fiind folosite in productia de armament. O alta etapa a modernizarii este cuprinsa intre 1905 si 1940. ai caror urmasi conduc si astazi Japonia. cei care au luat contact cu unitatile de lupta japoneze aveau sa fie surprinsi de calitatea vaselor si cunoscutelor avioane "Zero".revolutiei Meiji au alcatuit un grup de oameni remarcabili si ambitiosi. cu mare putere imperialista. Pentru ei tehnica si ideile Occidentului au avut o mare atractie. ei au intreprins calatorii in Occident pentru a lua contact direct cu realitatile lumii de afara. cand economia Japoniei creste de 12 ori. In general. cand au fost puse bazele unei industrii nationale construite pe fundamentul mestesugurilor traditionale din arhipelag. Prima perioada a modernizarii Japoniei poate fi considerata perioada 1870-1905.

3. JAPONIA MODERNA 8 . Totodată.Incetul cu incetul aparea o noua Japonie. Sosirea masivă a negustorilor străini. îndeosebi după anul 1858. a fost rapid şi spectaculos. cât şi împrejurărilor internaţionale favorabile: marile puteri europene şi Statele Unite fuseseră antrenate în conflicte interne şi externe care leau ţinut departe de arhipelagul nipon. Japonia era chemata sa invete din propriile greseli pentru a evita pe viitor reeditarea unei catastrofe. Preponderenţa accentuată a importului faţă de export a cauzat scurgerea aurului în afara graniţelor Japoniei. însă. maşini şi diferite obiecte metalice. stofe din lână. a unor întreprinderi metalurgice etc. diferita de cea militara si in numeroase privinte avea loc o noua reinviere. a dus la transformarea portului Yokohama într-un însemnat centru comercial. Pentru toate acestea era necesară o puternică bază militară care a fost sistematic creată. Între anii 1859 şi 1868 valoarea comerţului exterior japonez a crescut de la numai 2 milioane la 35 milioane dolari. De asemenea. Străinii cumpărau din Japonia mătase. ceea ce a însemnat constituirea şi creşterea puterii burgheziei japoneze. chiar benefic pe diferite planuri pentru societatea japoneză. hârtie. inlaturandu-se inconvenientele si greselile savarsite pana atunci. a arsenalelor şi şantierelor navale. Efectul unor contacte şi schimburi comerciale tot mai intense cu Europa şi S. uleiuri. în număr din ce în ce mai mare.. unelte de pescuit etc.A. concurenţa mărfurilor străine a dus şi la ruinarea producţiei manufacturiere şi meşteşugăreşti autohtone. şi le vindeau japonezilor nave. ţesături din bumbac şi cânepă. s-a constatat apariţia. deşi impuse prin violenţă. cupru etc. o copiere revizuita a perioadei Meiji. angrenarea ţării în competiţia marilor puteri pentru acaparări de zone de influenţă şi pieţe de desfacere a produselor industriale şi dobândirea unor resurse de materii prime. Cele trei decenii de guvernare Meiji transformaseră Japonia într-un stat capitalist modern atât datorită propriilor eforturi. Pe de altă parte. Această pierdere de aur şi dezechilibrarea sistemului monetar au provocat o gravă inflaţie. modificări însemnate s-au produs şi în producţia agricolă datorită solicitărilor externe masive de ceai. bumbac. întărirea forţelor sale armate terestre şi navale..U. ceai. Preocupările conducătorilor regimului Meji vizau modificarea statutului internaţional al Japoniei prin anularea tratatelor inegale carei fuseseră impuse. mătase şi a altor produse. din ale cărui antrepozite cantităţi mari de mărfuri invadau piaţa japoneză. a unor întreprinderi industriale în ramurile industriei uşoare. arme. a carei evolutie spre modernism si progres nu a incetat in nici un fel. Este rationamentul pe care se bazeaza politica de astazi a Japoniei.

In 1936. Trupe apartinand marinei. initiate in perioada Taisho. Militarism: razboiul Sino-Japonez Incetul cu incetul. un tratat anti-razboi. Tot in 1932 este asasinat primul ministru japonez Inukai Tsuyoshi de cativa tineri ofiteri in marina. deci in zonele urbane. pe 26 februarie are loc o lovitura de stat in Japonia. in 1932 este creat statul Manchukuo sub supravegherea Japoniei. insa.Parlamentarism si cooperare internationala La inceputul perioadei Showa. sustinand ministerele militare si birocratice. Depresia Showa din 1929. In 1933. Imediat dupa acest incident. Acest fapt a atras dupa sine pierderea increderii populatiei in parlament si in guvernarea bazata pe partide. de aceasta data nu reusesc. ca un stat marioneta sub controlul acestora. pe fundalul unei dezvoltari pozitive aparente. si colateral a muncitorilor. evenimente de genul: criza financiara din 1927. incepand din 1920. sub conducerea unor tineri ofiteri. Paralel cu aceasta. Japonia parea ca se apropie de convergenta cu democratiile vestice. terminand in acest mod sitemul de guvernare prin intermediul partidelor. Japonia se retrage din Liga Natiunilor. Astfel. in numar de 1400 incearca sa ”fure” puterea din mainile politicienilor. Cresterea economica avea loc numai in cadrul clasei sociale a negustorilor. reducand bugetul domenilor cheie pentru redresarea economica. zonele rurale si micile intreprinderi fiind lasate in urma. concomitent cu caderea bursei de valori din New York. dar si problemele agriculturale din Tohoku si Hokkaido din 1931. puterea aluneca usor din mainile politicienilor. Politica guvernului in aceste momente grele a fost total gresita. Un an mai tarziu. China se pregateste sa ia masuri impotriva agresiunilor japoneze in Asia. In 1930 la Conferinta Navala de la Londra apar primele semne ale indreptarii Japoniei spre militarism. Insa. 9 . in urma caruia. se ascundeau altfel de probleme. Japonia s-a indepartat de parlamentarism si internationalizare inspre militarism si individualism politic in Asia. in septembrie 1931 are loc Incidentul din Machuria. initiat in 1924. cu pretextul de exprimare a nemultumirii cu privire la criticile aduse de comisia Lytton asupra agresiunilor japoneze in Manchiuria. un exemplu concludent fiind pactul Kellog-Brian.

In ciuda acestor cuceriri. Anglia si Olanda initializeaza o blocada economica asupra Japoniei. Inca din primele zile de ocupatie. Rusia declara razboi Japoniei. un conflict in suburbiile Beijingului se transforma intr-un razboi in adevaratul sens al cuvantului intre China si Japonia. Japonia invadeaza partea de nord a coloniei franceze Indochina (Vietnam). Franta capituleaza si pe frontul asiatic. s-a revizuit constitutia Japoniei ( imparatul a devenit simbol al statului. Pe celalalt front. iar americani arunca bombele atomice in Hiroshima si Nagasaki. in 1944. se semneaza pactul de neutralitate intre Rusia si Japonia. Japonia pierde Saipai. iar in iulie Japonia este “invitata” sa capituleze neconditionat. Tot in 1940 se semneaza alianta intre Germania. In urma ezitarii raspunsului.aprilie 1952) In aceasta perioada. guvernul japonez se subordoneaza direct autoritatii SCAP (Supreme Commander for the Allied Powers). egalitate. guvernul a fost fortat sa impuna o serie de reforme. Seria succeselor militare japoneze continua cu ocuparea Singapore (colonie engleza). odata cu atacul Japoniei asupra bazelor americane din Pearl Harbour (Hawaii) si peninsula Malay. situatia devenind disperata la inceputul anului 1945. Pe 15 august 1945 Japonia capituleaza si cel de-al doilea razboi mondial i-a sfarsit. Acestea cuprind: un tribunal international militar pentru estul indepartat a fost infiintat in Tokyo. in 1940. in 1939 incepe cel de-al doilea razboi mondial. si incepe sa fie masiv bombardata de americani. precum si specificarea faptului ca se renunta la razboi ca un intrument al politicii 10 . in timpul campaniei din Guadalcanal. Japonia sub ocupatia americana (august 1945 . cu invazia Poloniei si Cehiei de catre Germania. roata incepe sa se invarta in sens invers. libertate academica si se tinteste pentru un inalt standard de viata. Totodata. America. sunt garantate drepturile la viata. Filipine (colonie americana). pe fundalul continuarii invaziei in Indochina si cuceriri partii de sud. Indonezia (colonie daneza) si Burma (colonie engleza). iar in decembrie 1941 sunt deschise ostilitatiile in Pacific. Astfel. In 1941. Italia si Japonia. Al doilea razboi mondial – Pacific Imediat dupa invazia Cehiei si Poloniei. In iunie 1945. Japonia pierde insulele Okinawa. guvernarea isi are puterea in locuitori. si totodata nici resursele materiale si logistice pentru sustinerea efortului militar continuu. a devenit clar ca Japonia nu detinea forta necesara pentru controlul noilor teritorii cucerite.In 1937.

11 . in septembrie 1951. In 1973 este sfarsitul perioadei de crestere economica spectaculoasa. in special in jurul anilor 1960. Imediat dupa acest pas. la peste 9. in 1963 insulele Ogasawara (Bonin). a fost relativ dificila mentinerea relatiilor calme intre SUA si Japonia. aparente. semnat de Japonia impreuna cu alte 48 de state non-comuniste. Aceste reforme au zguduit politicienii si adeptii conservatorismului. an in care Japonia adera la Natiunile Unite). Uniunea Sovietica (1956. semnandu-se tratate de pace cu: India (1952). Sărbătoarea naţională a Japoniei este 23 decembrie. precum si schimbari complexe la nivel juridic pentru a acorda drepturi egale fiecarui sex si a submina autoritatatea sistemului patriarhal al familiei. Ocupatia a luat sfarsit oficial in aprilie 1952. o rata stabila de schimb valutar yen/dolar de 360Y/1$ si suportul acordat Americii si Natiunilor Unite in Razboiul din Koreea. Pentru a indrepta privirea tarii spre alte lucruri. odata cu implementarea tratatului de pace din San Francisco.6% in 1951-1955. dar progresistii au fost dezamagiti ca nu au fost luate decizii mai drastice. iar in 1972 Okinawa. Korea (1965) si China (in doi pasi.1% in 1955-1960. urmata de recesiune dramatica).nationale). cand a fost revizuit tratatul de securitate in cele doua state. reforme educationale. In 1987-1991 apare efectul de “bubble economy” (crestere economica brusca. urmatorii prim-ministrii dupa Kishi (ce a demisionat in 1960) siau concentrat puterea spre cresterea economica. s-a inceput restabilirea relatiilor diplomatice cu restul lumii. Alte evenimente ce marcheaza Japonia post-razboi si merita mentionate sunt: introducerea primului tren de mare viteza (Shinkansen) intre Tokyo si Osaka si al 18-lea eveniment al Jocurilor Olimpice de vara in Tokyo in 1964. insulele Amami sunt returnate Japoniei. Odata cu anii ‘70 apar primele semne de poluare. marcat de Criza Petrolului (al 4-lea razboi intre Arabia si Israel). In 1953. recesiunea economica. născut in 1933. cu scopul “venituri duble”. Printre acesti factori se pot enumera: ajutorul acordat de SUA. Independenta si dezvoltare economica O serie de factori interni si externi au reusit sa refaca imaginea Japoniei precum si sa ridice rata de crestere economica anuala de la 8. Totusi. si evident dupa 1991. 1972 si 1978). Japonia a semnat un tratat de securitate cu SUA. imediat dupa redobandirea independentei. cu privire la pamant. Burma (1954). In acelasi timp. ziua de naştere a împăratului Akihito.

In ceea ce priveste performantele. admiterea la facultate joaca un rol foarte important. Taxele sunt mult mai mici insa in cazul universitatiilor de stat. dar si examinarea institutiilor in parte (de profil). INVATAMANTUL JAPONEZ Sistemul de invatamant nipon are o structura 6-3-3-4 (adica 6 ani scoala elementara. in 1998 erau 98 de universitati de stat.000Y (5. Exista de asemenea si scoli primare.. iar foarte multi tineri inceraca 2-4 ani la rand. Obligatoriu sunt 9 ani.2% din studentii care termina liceul sunt acceptati la facultate (comparativ: 48. gimnazii si licee particulare care necesita taxe de scolarizare. Concurenta pentru a intra in universitatiile de prestigiu este foarte acerba. iar in cazul universitatilor private pot ajunge la dublul acestei sume. Un procent infim de studenti de la 12 . de sfarsit de an scolar. si cel putin in licee si universitati este structurat in 2 semestre. insa putin mai organizat. 3 ani liceu si 4 invatamant superior).000$) pe an. Studiile superioare se platesc. 3 ani gimnaziu. fiind considerata foarte grea. In aceasta perioada acestia invata in scoli suplimentare (fenomen ce se asemana cu meditatiile particulare la noi. liceul se bucura de prezenta a 96% din populatie.4% Marea Britanie. Taxele la o universitate de stat variaza in jurul sumei de 500. japonezii se situeaza pe primele locuri cu 100% din populatie avand educatia obligatorie de 9 ani. unul identic la nivel national (se poate echivala cu bacalaureatul la noi). Cu toate acestea. 56. studentii japonezii sunt nevoiti sa faca o multime de teme in aceste perioade. Un aspect foarte diferit fata de universitatiile din intreaga lume este ca. 34. procentul de analfabeti. 5 pica”. un slogan la moda acum cativa ani fiind: “4 intra. si foarte aproape de 0%. adica scoala elementara si gimnaziul. Examenele de admitere consta in doua probe (examene distincte). fiind finantata in proportie de 70% de catre stat. 46. prin infiintarea unei universitati (University of the Air) de catre fundatia British Open University. Se spune de asemenea. ca cei care dorm mai mult de 4 ore pe noapte in perioada admiterii nu vor intra. despre care voi discuta putin mai jos). in marile orase acest procent ajungand la 100%. in Japonia. 53 universitati publice (finantate partial de stat) si 425 de universitati private. majoritatea multumindu-se cu a doua sau a treia varianta din lista preferintelor. De asemenea.3% in Germania).4. In ceea ce priveste universitatiile. din 1985 a inceput sa functioneze si sistemul de invatamant la distanta. una de anul nou si 2-4 saptamanii vacanta de primavara. cu vacante de 6 saptamani in perioada de vara.6% in S. raportat la restul lumii. Anul scolar incepe in aprilie.A. in raport cu cele particulare. Cu toate ca nu este obligatoriu.U. Acest lucru nu inseamna ca fiecare isi permite luxul de a alege liceul.

universitatiile de stat beneficiaza de burse sau scutirea taxei de studii. Aceasta se rasfrange asupra 13 . Cu toate ca admiterea la universitati necesita un efort exagerat. asa cum spuneam in majoritatea cazurilor prezenta este punctul forte. Cu un an inainte de terminarea universitatii. sunt fortati de societate sa invete pentru a ajunge in universitati. iar parintii considera ca sunt necesare orele suplimentare pentru ca ei nu au timp sa controleze temele copiilor. studentii si elevii. 2 copii si o masina. Probleme in sistemul de invatamant nipon Sistemul de invatamant nipon a fost astfel structurat incat sa produca indivizi calificatii pentru productie de calitate. acestia mai studiaza la scoli suplimentare (“cram schools”) de 2 pana la 5 zile pe saptamana cate 2 sau 3 ore. oricine poate infiinta o asemenea scoala. o nevasta.. Primele decizii au fost deja luate. s-a scurtat saptamana la 5 zile de scoala. Spre exemplu. Cu toate ca la prima impresie pare un scop justificat. incepe febra cautarii slujbei (job hunting). au devenit mai putin inovativi si setea de cunoastere s-a diminuat. nici unul nu indraznind sa porneasca o afacere sau sa considere alt drum in viata. iar numarul de ore s-a redus si el la o medie de 6 ore/zi. deci dupa 6 ore pe zi de scoala. insa nu se pot observa inca imbunatatiri. Partile negative a stucturarii actuale sunt ca indivizii produsi au devenit mai putin capabili sa judece si sa i-a decizii singuri. se manifesta prin refularile adolescentiilor: violenta in scoli crescand simtitor in ultimii ani. o casa. Surprinzator este ca un procent de aproape 100% se angajeaza in cadrul companiilor. cunoasterea devenind o povara. Si anume scaderea natalitatii. Societatea japoneza se confrunta cu o majora problema in ultimii 10 ani. Profesorii clasici sustin ca studentii nu sunt atenti la ore. Aceste aspecte. o obligatie. exista foarte multe aspecte negative cu care a inceput sa se confrunte Japonia. terminarea acestora necesita uneori numai prezenta.. Cu toate ca exista intr-o forma legala. Este o priveliste normala ca 15% din studentii care iau parte la un curs sa doarma. Totusi. insa. Binenteles ca exista o oarecare libertate a profesorilor de stabilire a metodelor de examinare. Aceasta mod de viata este foarte asemanator de adevaratul “vis american”: o slujba. nimeni la ora actuala nu are o statistica a numarului acestora. ajungandu-se deseori la crime. Aceste scoli isi propun sa pregateasca studentii pentru examenele de admitere ale universitatilor si a inceput sa devina o afacere foarte profitabila. Asta conduce ca majoritatea studentiilor sa-si stie locul de lucru inainte de terminarea facultatii. Aceste scoli suplimentare (juku) s-au dezvoltat enorm de mult in ultima perioada. Sistemul de invatamant la ora actuala este in stadiul de reforma. binenteles pe principiul performantei. de aceea este nevoie de ore suplimentare.

fiind mult mai usor de gasit o slujba ca expert intr-un anumit domeniu.4% in 2002. cifra ingrijoratoare aici in Japonia. urmata apoi de o cadere inevitabila la fel de rapida.specializare. Un aspect din ce in ce mai important in bursa muncii in Japonia il joaca asa numitii “freeters”. Totodata. 5. urmandu-si in acelasi timp aspiratiile academice. ci lucreaza in diverse pozitii si in diverse locuri. deci se produc numeroase restructurari de personal. dar a scazut concurenta la examenele la admitere. vanzatori. experimentat in mai multe locuri pe glob presupune o crestere economica rapida. in 2002 erau in jur de 2. Probabil stiti ca economia Japoniei a cunoscut un apogeu in 1992. Universitati nu au fost inca inchise. care se angajeaza ca ospatari. Acest efect. efect economic cunoscut sub numele de “bubble economy”. dar profesorii sunt ingrijorati de faptul ca prestigiul universitatilor si. Acesta este o puternica diferenta fata de Europe de astazi.invatamantului. Urmand acest rationament. format din englezul “free” (liber) si germanul “arbeiter” (muncitor).1%. Fenomenul “freeters” caracterizeaza in primul rand studentii. soferi. Nu este inca o problema majora in acest caz. si un sistem de salariare pe baza vechimii. companiile japoneze se straduiesc sa-si mentina competitivitatea pe piata. iar bonusurile salariale ce veneau odata cu vechimea devin tot mai mici. numarul de proaspat absolventi angajati de companii anual este in continua scadere. Vom incerca in urmatoarele randuri o analiza a felului in care ea se desfasoara aici. In 2003. calitatea locului de munca. implicit calitatea indivizilor rezultati va scade. Acum insa. defineste acele persoane care nu au un loc de munca stabil. iar in ultima decada acesta a crescut brusc la 5. Dar. ce oferea un mediu stabil. De abia in 2003. Acest cuvant. rata somajului era la procent de 2. Potrivit unei statistici. Un factor binecunoscut care a sustinut ridicarea Japoniei dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost cariera pe termen lung intr-o singura companie. insistand putin pe diferentele de ceea ce suntem noi obisnuiti. rata de somaj in randul tinerilor este de 10%. SISTEMUL DE MUNCA In Japonia. lucrurile nu stau asa de frumos. productia se muta in statele in care salariul mediu pe economie este mult mai mic. statistici 14 . viata profesionala este mult diferita de cea intalnita in Europa sau America. in tara soarelui rasare. un important rol in gasirea unei slujbe este nivelul de cunostinte . analizand putin distributia acestei cifre.1 milioane de astfel de lucratori in limita de varsta de 15-24 de ani. In 1992 in Japonia.2%. acest indicator arata o oarecare imbunatatire (scadere) la un procent de 5. deja fiind necesara inchiderea a numeroase scolii. Totusi. unde este valabila afirmatia “cu cat iti schimbi mai des locul de munca cu atat vei avea o cariera mai stralucita”.

s-a constantat ca un procent de 72. Pentru straini in Japonia angajarea pe termen lung la o companie japoneza este greoaie.mai exacte facute de Ministerul Muncii japonez. iar in ultima perioada scolile nationale incep si ele sa apeleze la profesori de limba engleza straini. cu varsta intre 15 si 34 (incluzand studenti si gospodine). in cel mai bun caz. cel putin in posturi fixe. la ora actuala. gaseste un numar de 4. dar binenteles ca sunt multi care nu prind nimic. exista cazuri in care pe unii japonezi ii prinde batranetea in asemenea pozitie. Acestia se concentreaza asupra unei cariere de “freeters” in afara domeniului.2% ar vrea un post de munca sigur. Problema apare din faptul ca. dar nu il gasesc. datorita faptului ca viata incepe sa se ingreuneze pentru japonezii de rand. Urmand studiul. A se face distinctia dintre termenul de “freeters” si termenul de “freelancer”. Diferentele de mentalitate sunt imense. Insa. insa mentinerea va fi mult mai grea. Pentru ei sunt organizate targuri de slujbe. unde diverse companii isi prezinta realizarile si domeniile de activitate. Poate ca s-ar reusi obtinerea unui post. Este denumit “jobhunting” (vanatoarea de slujbe). strainii in Japonia sunt priviti oarecum cu invidie.52 milioane. de obicei “freelancers” sunt profesionisti intr-un anumit domeniu. pozitia ramanand de obicei aceeiasi. un procent de 45% din tineri urmeaza cursuri universitare). In 2001 cel mai mare numar de “freeters” se gasea in grupa de varste 25-29 . In ultima perioada. Ca absolvent de universitate (asa cum explicam in aricolul cu privire la sistemul de invatamant. Exista. urmeaza interviurile si in final acceptarea. Din ce in ce mai multe femei urmeaza aceeasi cale in cariera ca un barbat. de asemenea un interes crescut pentru lucru sub forma de contract pe o 15 . studentii aplica pentru anumite posturi. fata de 1998 cand era doar 1. pentru nivelul de calificare necesar. Cand au ales compania (daca se poate spune asa). Cei mai buni prind posturi bune dupa preferinte. de preferinta nativi. toti studentii sunt prinsi de aceasta febra timp de cateva luni bune. Cu toate ca au in comun modul de lucru in diverse companii. insa multe vor renunta la ea in urma casatoriei. Acestia din urma sunt numai o mica parte din “freeters”. la aceea vreme majoritatea situandu-se in grupa de varsta 20-24.01 milioane.un numar de 1. in gasirea unei slujbe se urmeaza un “ritual” putin neobisnuit pentru ochii unui strain. modul de lucru este un alt impediment. o adevarata industrie incepe sa se dezvolte in domeniul invatarii limbii engleze. Cu un an inainte de absolvire. aceasta forma de munca nu mai este rentabila.17 milioane de astfel de lucratori. Acest tip de slujba este foarte cautata atat ca si cariera (full-time) cat si cu norma scazuta (part-time) si foarte bine platita. cei de la mijloc se aleg cu restul. Cu toate ca majoritatea “freeter”-ilor sunt tineri. iar multi dintre acestia ajung “cersetori”. dar nu in ultimul rand nationalismul japonezilor. Exista numeroase scoli private de limba engleza. chiar daca nu este un cuvant japonez. de la o anumita varsta.

septembrie 2000) 16 . ed. Insa.Meridiane. ed. in aceea firma vor fi majoritatea straini. Economica 2002 4. In acest caz. Bucureşti. “Restauratia Meiji (1868-1912)”. Civilizaţia japoneză. ed. Economie Mondiala. in diverse domenii. BIBLIOGRAFIE 1.All 2002 6. Occidentul si ceilalti. se va vorbi engleza. Ana Bal. Bucureşti. o alta varianta ar fi gasirea unei companii straine in Japonia. Diplomatia. ed Aquilla 2001 5. Pentru majoritatea tipurilor de slujbe explicate mai sus este necesara cunoasterea cel putin la nivel de incepator a limbii japoneze. 8. 7. Zorin Zamfir. sau cel putin. dar aceasta posibilitate este valabila numai in cazul profesionistilor (activitate cunoscuta uneori sub numele de “freelancer”). Corint 2003 3.anumita perioada. nr. Sophie Bessis. ed. Sorin Mitu. 1990. ed. Humanitas. Henry Kissinger. Istoria Asiei moderne. 5. japonezii sunt fericiti sa aibe ceva de invatat de la straini (de-a lungul istoriei acesta a fost modul in care au avansat . 6. Runa 2004 2. Japonia – ghid complet. Vadime şi Danielle Elisseeff. Japonia un secol de istorie 18531945. in contrast cu investitiile intr-o slujba fixa. In asemenea cazuri. Sterian Dumitrescu. orice companie ar fi interesat de costurile reduse ale acestor contracte. in „Jurnal studentesc” (An V. Mihnea Voicu Simandan. dar majoritatea au doar birouri pentru obtinerea de contracte si cateva servicii de baza. Constantin Buşe.invatand de la altii) si de ce nu. ed. caci au inceput sa apara destule. 1996.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful