1.

Magnetism şi electromagnetism
1.1.Curentul electric
Poate devia un ac magnetic. Acest lucru a fost demonstrat de un fizician danez, Cristian Oersted (1777-1851), în 1820. El a fost primul care a stabilit legătura care există între electricitate şi magnetism. În 1831, fizicianul englez Michael Faraday (1791- 1887) a făcut experienţa inversă: el a demonstrat că mişcarea unui magnet poate produce un curent electric. Inventator şi pasionat al experimentelor, el a pus bazele unei noi ştiinţe, electromagnetismul, care studiază acţiunile reciproce ale electricităţii şi magnetismului.

1.2.Magnetismul natural
Un magnet atrage pilitura de fier, de nichel şi de cobalt sau a altor substanţe care au în componenţă aceste metale. Aceste trei metale, numite şi “feromagnetice”, sunt singurele care au această proprietate. Mai mult, dacă punem o bucată de metal feromagnetic în contact cu un magnet, ea va căpăta proprietăţi feromagnetice.Magnetizarea se transmite, deci, la distanţă şi prin contact direct. Zona care înconjoară un magnet şi în care se manifestă forţele magnetice se numeşte “câmp magnetic”.

1.3.Câmpul magnetic produs de un curent electric
Un fir conductor drept, străbătut de un curent electric, creează în jurul lui un câmp magnetic. Dacă firul formează o buclă, câmpul magnetic o va străbate. Este ceea ce se întâmplă cu câmpul magnetic al unei bare magnetizate, o tijă de fier, de exemplu. Pentru a crea un câmp magnetic mai intens, putem înfăşura un fir conductor pe un cilindru. Acest câmp poate fi intensificat dacă introducem o bară magnetică de-a lungul axei acestui cilindru: acesta constituie principiul de funcţionare a unei bobine magnetice, sau solenoid, numită şi “electromagnet”. Un electromagnet este un obiect simplu şi foarte util, căci permite crearea unui câmp electromagnetic oriunde este plasat. El constituie elementul de bază în orice aparat electromagnetic. La o sonerie electrică, de pildă, un electromagnet acţionează un ciocan care loveşte un clopoţel.

1.4.Curentul electric produs de un magnet
Dacă curentul electric creează un câmp magnetic, la rândul lui, câmpul magnetic poate produce un curent electric, numit “curent indus”. Acesta constituie principiul inducţiei electromagnetice. Anumite generatoare de curent funcţionează pe acest principiu. Ele sunt alcătuite dintr-un magnet care are o mişcare oscilatorie în raport cu o bobină: astfel se produce un curent care-şi schimbă sensul. Aceste generatoare de curent alternativ se numesc alternatoare.

1

1.5.55604958.doc
Există alternatoare de toate mărimile, de la cele mici (dinam), folosite la alimentarea farurilor unei biciclete, şi până la uriaşele grupuri turbo-alternatoare folosite în centralele electrice.

1.6.Motorul electric, o aplicaţie a electromagnetismului
Când un fir electric drept, străbătut de un curent, este plasat într-un câmp magnetic, asupra lui acţionează o forţă numită “forţă electromagnetică”. Această forţă împinge firul într-o anumită direcţie, care depinde de orientarea câmpului magnetic şi de sensul curentului electric. Are loc atunci transformarea energiei electrice în energie mecanică. Motorul electric, de pildă, foloseşte forţa electromagnetică. Într-un astfel de motor, firul electric drept este înlocuit cu o bobină, străbătută de un curent electric şi aşezată într-un magnet. Forţa electromagnetică produsă învârte o roată care furnizează la rândul ei un lucru mecanic. Este ceea ce permite rotirea acelor unui ceas, vârfului unei maşini de găurit, paletelor unui ventilator.

1.7.Principiul inducţiei electromagnetice
O mică bobină conductoare este conectată la un aparat de măsură fără să fie străbătută de nici un curent electric. Acul aparatului nu se mişcă. Atunci când introducem o bară magnetică în bobină, acul aparatului înregistrează o mişcare într-o anumită direcţie. Mişcarea magnetului creează un curent electric în bobină. Atunci când îndepărtăm bara magnetică, acul aparatului se mişcă în celălalt sens. Astfel se demonstrează producerea unui curent care circulă în sens opus. Acest curent, care îşi schimbă sensul, este un curent alternativ. Spunem, de asemenea, că mişcarea barei magnetice induce un curent alternativ. Această experienţă a fost realizată de fizicianul englez Michael Faraday, în 1831. El a demonstrat astfel existenţa inducţiei electromagnetice.

1.8.Alternatorul
Un alternator, sau generator de curent alternativ, este un sistem ingenios de producere a energiei electrice cu ajutorul unui magnet. El este alcătuit dintr-o bobină conductoare, pătrată, care se roteşte în câmpul magnetic al unui magnet fix. Această mişcare induce (sau produce) în bobină un curent care îşi schimbă sensul (altfel spus un curent alternativ). Acest curent trece prin inelele colectoare care se rotesc împreună cu bobina. Nişte perii fixe, care sunt în contact cu aceste inele, adună curentul şi îl canalizează pentru a putea fi utilizat.

2

cum sunt nichelul si cobaltul. Spatiul de aer care se afla intre armatura fixa si cea mobila se numeste intrefier. Un electromagnet (fir.9.Constructia principiul de functionare: Electromagneti sunt dispositive care sunt larg utilizate in constructia aparatelor elecrtive in urmatoarele scopuri: − Elemente de actionare a contactelor electrice(cum este cazul cantactelor electromagnetice). − Elemente de actionare pentru ancalansarea si declansarea intrerupatoarelor automate − Elementen de comnda a diverselor sisteme acolo unde este nevoie sa se provoace de la distanta actiunea unei forte sau unui moment de forte − Elemente traductoare de current sau tensiune cum sunt declansatoarele si releele electromagnetice de scurtcircuit.1. Armatura fixa si cea mobila sunt realizate din otel moale sau din aliaje ale fierului cu alte metale cu proprietati magnetice.2. 3 .Electromagneti 2.de tensiune nula si altele Electromagnetii transforma energia campului mafnetic in energie mecanica prin atragerea unei armature mobile.3.) este este format dintr-o armatura fixa (denumita si miex fix) pa care se afla o bobina si o armature mobila situate la o anumita distanta de armatura fixa. Piesele feromagnetice si spatiile de aer strabatute de fuxul magnetic alcatuiesc circuitul magnetic. Trecerea unui current electric prin bobina de nastere unui flux magnetic Φ care produce atragerea armaturii spre armatura fixa.

Se va studia construcţia principalelor tipuri de electromagneţi de curent continuu: a) cu mişcare de rotaţie (cu clapetă).ELECTROMAGNETUL DE CURENT CONTINUU 3. caracteristica statică. 1.1. 1. aprecierea fluxului de dispersie.drept şi tronconic. Modul de lucru 2.3.6. Determinarea variaţiei fluxului şi forţei electromagnetice pentru electromagneţii de curent continuu de tip plonjor. 4 . Studiul regimului dinamic al electromagneţilor de curent continuu.2. Principalele tipuri constructive.1. 3. scheme magnetice echivalente.1.2. 3.2.5.electromagnetii pot fi de current continuu sau de current alternative. alura caracteristicii statice şi forma circuitului magnetic. Măsurarea fluxului indus în circuitul magnetic . b) cu mişcare de translaţie (cu plonjor). Studiul variaţiei fluxului în circuitul magnetic. Tematica lucrării 1.1.1. Construcţia şi caracteristicile electromagnetului de curent continuu .Forme si caracteristici functionale Dupa natura tensiunii care se aplica bobinei. 1. 2. b2) cu plonjor şi opritor . 1.tip oală şi tip U. Măsurarea forţei electromagnetice. b1) cu armătură fixă .2.4. 1. Se va urmări legătura dintre mărimea forţei electromagnetice.

Măsurătorile se vor executa la δ 1 min 2 3 max observând variaţia căderii de tensiune magnetică în fier şi a fluxului de dispersie. cu reluctanţele de dispersie şi de umflări. punând în evidenţă fluxul de dispersie şi de umflări. respectând normele de desen tehnic.2' şi 6. accesibilă prin deşurubarea piuliţei PR . la δ = 6mm şi la δ =δ = 11mm. Întrefierul se variază prin adăugare de şaibe distanţoare nemagnetice (din alamă) pe tija plonjorului.1. în întrefierul de lucru şi în întrefierurile tehnologice. Rezultatele se vor trece în tabelul 1 şi se va trasa variaţia fluxului în lungul coloanei δ = f(h) pentru întrefierurile δ figura.2.bobinele 2. 6' sunt montate astfel încât să verifice simetria circuitului magnetic faţă de axa plonjorului. Schiţa se va întocmi pe hârtie milimetrică. . Pentru măsurarea fluxului în miez sunt montate bobine sondă cu câte 20 spire fiecare: bobinele 1 măsoară fluxul în întrefier Φ δ .Se vor observa soluţiile tehnologice şi materialele folosite pentru executarea bobinei şi circuitului magnetic. bobinele aşezate pe coloană dau o imagine a variaţiei fluxului de = δ = 1mm .3. min şi δ max ca în 5 .1. dispersie în lungul ferestrei. Se va executa o schiţă pentru unul dintre electromagneţi (secţiune longitudinală). Pentru electromagnetul a cărui schiţă s-a executat se va desena traseul fluxului magnetic.3 . Pentru acelaşi electromagnet se va stabili schema magnetică echivalentă completă cu reluctanţele în fier. scara 1:1. Se va determina variaţia fluxului în circuitul magnetic al electromagnetului plonjor din figura 1 conectat la circuitul din figura 2. 2. 2.

Tensiunea de la bornele bobinelor sondă se aplică. astfel: la apariţia tensiunii. Realizarea concretă a schemei de măsură este prezentată în figura 5. dacă aceasta se doreşte de utilizator.δ [mm] Φδ= Φ1 [Wb] Φ2 [Wb] Φ 2' [Wb] Φ3 [Wb] Φ4 [Wb] Φ5 [Wb] Φ6 [Wb] Φ 6' [Wb] Φσ [Wb] σ Tabelul 1 Convertirea tensiunii induse. măsurată la bornele bobinelor sondă. Funcţionarea integratorului pe durata ta se asigură de grupul format din comparatorul de precizie (bloc 3) şi comutatorul analogic (bloc 5). dispariţia tensiunii de integrat determină deschiderea comutatorului şi deci blocarea intrării integratorului. în tensiune proporţională cu fluxul înlănţuit de bobina respectivă. 6 . Schema funcţionează în felul următor: semnalul de la bornele bobinei se amplifică (AU = 10) şi se integrează pe timpul ta cât durează fenomenul tranzitoriu la conectarea electromagnetului. la fiecare măsurătoare. pe postamentul căruia sunt zece perechi de borne: opt dintre ele sunt numerotate corespunzător cu bobinele sondă. La ieşirea integratorului (bornele Ue din figura 6) se măsoară cu un multimetru digital. o tensiune U de ordinul volţilor. pe rând. în circuitul din figura 2. Comutatorul 6 serveşte la stabilirea condiţiilor iniţiale nule. Butonul PORNIT-OPRIT şi perechile de borne UC şi a-b nu se utilizează în această lucrare. Electromagnetul asupra căruia se fac determinările este fixat pe un stativ. Transformarea în flux se face astfel: Φ[W = k b] U[V] n (1) unde n = 20 este numărul de spire al bobinei sondă şi k = 10-3 este constanta integratorului. la intrarea integratorului (bornele Ui din figura 6). comparatorul de "prag zero" comandă închiderea comutatorului (realizat cu tranzistor JFET). se face prin lanţul de măsurare a cărui schemă bloc este prezentată în figura 4. iar la ultima pereche de borne este accesibil un şunt de 1Ω . una este pentru conectarea electromagnetului. În figura 6 este reprezentat tabloul frontal al integratorului. după care se memorează cu un circuit S-H (sample and hold eşantionează şi memorează).

1.se leagă bobina electromagnetului în circuit. . care este montat în cutia sa de borne. dar se va alimenta de la sursa reglabilă 0-220 V c. Pentru determinarea caracteristicii statice a electromagnetului se vor face măsurătorile cu dispozitivul descris în figura 7. în circuitul magnetic se produce variaţie de flux numai la conectarea sau deconectarea bobinei la sursa de tensiune. Pentru executarea unei măsurători corecte. ceea ce ar îngreuna inutil măsurătorile. Cu ajutorul măsurătorilor efectuate se apreciază fluxul de dispersie ca fiind diferenţa între fluxul maxim şi minim din coloană: Φ σ ≅ Φ 2 − Φ5 (2) şi coeficientul de dispersie : σ ≅ 2Φ σ + Φ δ 2( Φ 2 − Φ 5 ) + Φ 1 = Φδ Φ1 (3) Legat de aceste rezultate se explică schemele magnetice echivalente simplificate. ţinând seama de particularităţile lanţului de măsurare. deoarece la 220 V şi la întrefier minim forţa electromagnetică este de 22 daN . Determinările se vor executa însă la Un = 110V.se schimbă bobina sondă şi se reiau operaţiile. .se citeşte valoarea tensiunii U la voltmetru. .Electromagnetul fiind de curent continuu. .4. . 7 .c. 2.se face legătura între bornele unei bobine sondă şi bornele de intrare în integrator..se deconectează circuitul bobinei electromagnetului. printr-un redresor. astfel încât borna de sus a bobinei sondă să fie conectată la borna de sus a integratorului (notată cu * în figura 6). respectând polaritatea indicată la bornele ei.se conectează circuitul de alimentare al bobinei electromagnetului. În determinarea caracteristicii statice se vor parcurge următoarele etape: Se fixează pe comparator poziţia de zero. Electromagnetul are Un = 220V c.a.se aduce integratorul la zero prin apăsare pe butonul RESET (din figura 6). Durata de acţionare este 100% şi cursa maximă δ max = 10 mm.. corespunzătoare întrefierului maxim de 10 mm. pentru întrefier maxim şi minim. se procedează astfel : . .

Se notează cu G greutatea pieselor puse pe taler. Măsurătorile se execută din 1 mm în 1 mm până la x = 9 mm.Prima măsurătoare se face la δ = 8 mm. ca în figura 8. prin încadrarea lui G între două valori: G' pe care electromagnetul o atrage şi G'' = G' + 1N pe care electromagnetul nu o atrage (1N ≈ 100 gf este cea mai mică greutate disponibilă).2. Rezultatele se trec în tabelul 2 şi se trasează caracteristica statică Fem = f(δ ) . Forţa electromagnetică măsurată este egală cu: Fem = G0 + G [N] (4) unde G0 = 6 N este greutatea talerului 7 şi a subansamblului 6 din figura 7. La fiecare întrefier forţa electromagnetică se va determina cu aproximaţie mai mică de 1N. După fixarea întrefierului dorit se pun greutăţi pe talerul 7 şi se verifică dacă electromagnetul le poate ridica. Studiul variaţiei fluxului indus şi a curentului absorbit de bobina de excitaţie a electromagnetului de curent continuu din figura 1. pe durata regimului tranzitoriu de conectare la sursa de tensiune. δ =δ max -x G = m∙g N Fem = G0 + G N mm 9 8 8 . întrefier ce se realizează împingând plonjorul cu şurubul 5 (figura 7) pe distanţa x = 2 mm măsurabilă cu comparatorul 8. Tabelul 2 x mm 1 2 . 2.

punând în evidenţă fluxurile magnetice în diferite porţiuni ale circuitului. cu pante diferite corespunzătoare celor două constante de timp. 9 .3. . respectiv minim. Cum variază fluxul magnetic util al electromagnetului în funcţie de întrefier. Se va măsura şi timpul de acţionare. .1.3). L. respectiv celor două inductivităţi diferite pentru δ max şi δ min . δ mm tp ms ta ms td = ta-tp ms 3. Prezentaţi schema echivalentă a circuitului magnetic. 3. Prezentaţi schemele magnetice echivalente serie pentru electromagnetul clapetă şi cu plonjor. Rezultatele se trec în tabelul 3 . În această figură este reprezentată şi deplasarea armăturii mobile x = f(t). iar în figura 11 s-a schimbat forţa rezistentă care se opune mişcării plonjorului (prin adăugarea de greutăţi pe talerul T din figura 1). cu R şi L constante. Curbele 1 şi 4 din figura 10 a şi b şi 11 a şi b s-au obţinut blocând plonjorul la întrefier maxim. timpul de deplasare şi de acţionare. Oscilogramele sunt cele din figurile 10 şi 11. Care sunt principalele forme constructive ale electromagneţilor de curent continuu? 2.Întrebări 1. Se observă în acest caz. Se va aprecia pe oscilograma pentru fiecare situaţie în parte. ca într-un circuit R. 5. Care sunt relaţiile de calcul pentru forţa dezvoltată de un electromagnet de curent continuu. În figura 10 s-a variat cursa armăturii mobile (cu şaibe nemagnetice ca la paragraful 2. creşterea exponenţială a curentului. timpul de pornire ca fiind timpul scurs între iniţierea creşterii curentului şi părăsirea curbei exponenţiale corespunzătoare întrefierului maxim δ max . Prin corelarea curbelor i = f(t) şi x = f(t) se definesc timpul de pornire.Alura calitativă a curbelor este cea din figura 9. 4. Tabelul 3 Frez N .

Care sunt mijloacele de creştere/micşorare a timpului de acţionare la electromagneţii de c. 7. ? 10.6. Explicaţi regimul dinamic al electromagnetului de c. Care este alura caracteristicii statice a electromagnetului de curent continuu? Cum este influenţată caracteristica statică de forma circuitului magnetic pentru o solenaţie constantă. şi prezentaţi calitativ evoluţia în timp a curentului absorbit şi a fluxului magnetic. 10 . 9. Explicaţi modificarea timpului de acţionare în cazul prezenţei pe miez a unor înfăşurări suplimentare în scurtcircuit.c. c. Cum poate fi modificată solenaţia? 8. Bobina unui electromagnet de curent continuu are N spire din conductor de secţiune S.

2. cu indicarea amplasării bobinelor sondă Fig. Schiţa electromagnetului de c. Schema electrică de alimentare a bobinei electromagnetului 11 . 1.Fig.c.

comutator analogic b.comparator de precizie 4 . 4. Variaţia fluxului în lungul coloanei circuitului magnetic pentru electromagnetul din fig.amplificator 2 . 1 .integrator 3 . Schema bloc a lanţului de măsură : a. 3.1 la întrefier minim şi maxim Fig.Fig.circuit S-H 5 . Forma calitativă a semnalului de intrare în integrator 12 .

5. Schema electrică a lanţului de măsură 13 .Fig.

borne pentru măsurarea tensiunii de ieşire din integrator RESET . 14 . Panoul frontal al integratorului ALIMENTARE .Fig. Ui . Uc .buton de reţinere pentru conectare la reţea şi LED de semnalizare a existenţei tensiunii de alimentare.buton cu revenire pentru aducerea la zero după efectuarea unei măsurători PORNIT-OPRIT .borne pentru aplicarea tensiunii de intrare în integrator Ue . 6.borne pentru măsurarea cu comandă printr-un releu intermediar.buton cu reţinere pentru măsurarea cu condiţii iniţiale diferite de zero. b .borne pentru aplicarea unei tensiuni iniţiale a .

7.comparator pentru măsurarea întrefierului 15 .Fig.electromagnet 3 .subansamblu pentru realizarea legăturii între plonjor şi forţa rezistentă 7 .masă suport 2 .tija plonjorului 5 .şurub pentru reglarea întrefierului 6 .piesa pentru fixarea electromagnetului 4 .taler pentru aşezarea greutăţilor 8 . Dispozitiv pentru determinarea caracteristicii statice 1 .

Fig. Caracteristica statică a electromagnetului montat pe dispozitivul din figura 7. Fig. b) curentul absorbit de bobina de excitaţie. 8. 9. c) deplasarea armăturii mobile 16 . Reprezentarea calitativă a mărimilor în regim dinamic: a) fluxul indus în circuit. măsurat în zona întrefierului.

armătura imobilă la întrefier minim. cursa minimă ∆ x = δ max. Variaţia fluxului în întrefierul de lucru (a) şi a curentului absorbit de bobină (b) la conectarea circuitului. 10.Fig. pentru diferite curse ale plonjorului : 1. 2. 4. 3. ∆ x = δ < δ max. armătura imobilă la întrefier maxim ∆ x = 17 .

Frez = G1 . 18 .Fig. 4. armătura imobilă la întrefier minim . 11. 2. Frez >> Fem armătura imobilă la întrefier maxim. 3. Frez = G2 > G1 . Variaţia fluxului în întrefierul de lucru (a) şi a curentului absorbit de bobină (b) la conectarea circuitului pentru diferite forţe rezistente : 1.

Se utilizeaza in special in transmisiile radio si TV.Undele radio.4. Aceasta oprire cuprinde urmtoarele grupe : 1. Se folosesc in sistemele de telecomunicatii . numite radiatiile de franare .Radiatiile sincrotron ( denumirea se datoreste faptului ca acest fenomen a fost pus in evidenta la o instalaite de accelerare a electronilor in camp magnetic . • Und electromagnetic: un camp electromagnetic care se propag . moleculelor si gazelor ionizate.Clasificarea undelor electromagnetice. Domeniul de frecventa acestor unde este cuprins intre zeci de hertzi pana la un gigahertz ( 1GHz = 109 Hz ) .600 m ) . Prin transformarea energiei interne a oricrui corp in energie electromagnetic rezulta radiatiile termice. numit sincrotron ) si au originea in miscarea electronilor intr-un camp magnetic . Sunt generate ca si undele radio de instalaii electronice .Clasificarea undelor electromagnetice Noiuni Generale : • Campul electromagnetic: ansamblul campurilor electrice si magnetice . 4. In general sunt produse de corpurile inclzite.Radiatia vizibila. Dup lungimea de unde se impart in unde lungi (2 Km . Clasificare • Inductia electromagnetica Natura luminii Fotonul 4.41014 Hz ). unde scurte ( 100 . Astfel . Este radiatia cu lungimea de unde cuprins intre aproximativ 7. 3. Acestor grupe de radiatii le corespund anumite domenii de frecvente.Radiatia infrarosie. care oscileaz si se genereaz reciproc.Microundele. Aplicatii. In mod corespunzator frecventa variaz intre 109 -. 19 . 2. adica au lungimea de unda cuprins intre citva km pana la 30 cm . Undele (radiaiile) electromagnetice pot fi grupate dupa fenomenul care sta la baza producerii lor. unde medii ( 600 .8107 m ( 31011-. radiatiile numite heriene se datoresc oscilatiei electronilor in circuitele oscilante LC sau n circuitele electronice speciale (cu caviti rezonante "). centimetrice si milimetrice. Se impart in unde decimetrice.1 cm ). Radiatiile electromagnetice .31011 Hz. in radar si in cercetarea stiinifica la studiul propietilor atomilor .100 m ) . Cuprinde domeniul de lungimi de unde situat intre 10-3 si 7. Cea mai uzual oprire a radiatiilor electromagnetice se face dupa frecventa si lungimea sa de unde vin. In ultimul timp s-au realizat instalaii electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unde submilimetric.1. apar la fornarea brusc a electronilor in campul nucleului atomic.610-7 m i 41014 m. Lungimea de unde este cuprins intre 30 cm si 1 mm .10 m ) si unde ultrascurte ( 10 m .

nu se consuma energie . dar si schimba sensul la intreruperea curentului.810-7 i 610-10 m. bombardeaza un electrod. Lungimea de unde a acestei radiatii este cuprins in domeniul 3. deci exista un camp magnetic ale cruci linii treceau si prin B1. 7.2. Aceste radiatii au fost descoperite in 1895 de fizicianul german W. in jurul unui curent electric . Constitue regiunea superioar ( 3 10 18 . Soarele este o sursa puternic de radiatii ultraviolete. incat campul creat de el are acelasi sens cu cel care dispare. sensul curentului este astfel . Semnalul aprut in B1 era slab . dar disparea chiar daca prin B2 circula curentul . O analiza atenta a curentului din B1 . O alt observaite : curentul inregistrat in B1 avea un sens la inchiderea circuitului . numit curent indus . deci cand campul magnetic dispare . Dimpotriva . sensul curentului indus este astfel . la intreruperea curentului .Radiatia X ( sau Rontgen ) . in bobina B1 aprea un curent numai atunci cand intreruptorul K stabilea sau intrerupea curentul prin B2. care prefigura transformatorul de mai tarziu a fost efectuat in felul urmator : pe un cilindru de lemn a insurat doua bobine . dar acesta este intreinut printr-un consum de energie din exterior.Inductia electromagnetica Unsprazece ani a cautat Faraday ( intre 1820 si 1831 ) sa descopere producerea curentului electric sub actiunea campului magnetic. de ce nu apare si un curent electric intr-un conductor plasat intr-un camp magnetic ? Intr-adevar .Radiatia ultraviolet. Ele sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice da ordinul zecilor de mii de volti . campul magnetic apare . deci nu poate sa apara un curent electric. Rontgen. In mod neasteptat . Totul prarea atat de simplu . Sunt produse de catre nucleele atomilor. una legat la un galvanometru ( B1 ) si alta la o baterie ( B2 ). a artat ca la inchiderea circuitului . 4. Experienta crucial a lui Faraday . dar toate experimentele erau sortite esecului pentru ca se rationa astfel : din moment ce apare un camp magnetic in jurul unui curent electric .3 10 22 Hz ) in clasificarea undelor electromagnetice in raport cu frecventa lor.Radiatia . In cazul in care plasm in repaus un conductor intr-un camp magnetic . incat campul magnetic creat de el are sens invers campului generat de B2. Este generat de catre moleculele si atomii dintr-o descarcare electrica in gaze.5. Fenomenul astfel descoperit de Faraday a primit numele de inductie electromagnetica. cand se stabileste un camp magnetic . 6. 20 .

lumina constitue o perturbatie a unui mediu elastic special ( numit eter " ) . Aceasta conceptie a aprut ca urmare a descoperirii fenomenelor de interferen si difractie de la sfritul secolului al XVII-lea. Aceasta distributie si gasete explicatia in cadrul teoriei cuantice a luminii . acesta nici nu putea avea consisten fizic. Pe de alt parte din masurarea unghiurilor se stia ca sin i / sin r = 1. una prin micsorarea vitezei luminii intr-un mediu mai des . de exemplu . S-a stabilit astfel ca un flux de unde luminoase . pentru trecerea luminii din aer in ap ca v1 / v2 = 1. sub form de energie de deformare a unui mediu elastic . fundamentat de Planck (1900) . Dupa descoperirea undelor electromagnetice in a doua jumatate a secolului al XIXlea s-a dovedit ca undele de lumina sunt unde electromagnetice si ca efectele luminoase sunt produse de catre campul electric al undei electromagnetice. Astfel s-a aedus ca daca o unda plan cade la suprafata de separare a doua medii sub unghiul de inciden si . distributia dupa lungimile de unde a enrgiei radiante emise prin inclzirea corpurilor. fara a ne preocupa de tipul acestei perturbaii (dac este longitudinal . Dupa Huygens. Dar dupa cum stim energia poate fi transportat in doua moduri : prin particule in msicare . Ea a fost formulat schematic de catre Huygens in 1690 si completat de catre Fresnel la inceputul secolului al XIX-lea . fara a avea un transport de masa. lumina este alcatuit din particule materiale ce se propag in directia razei luminoase cu viteze diferite in diferite medii transparente ( teoria corpusculara a luminii ).Natura luminii Un fapt incontestabil stabilit de experienta este acela ca lumina transporta energie. obtinanduse astfel castig de cauza pentru conceptia ondulatorie a luminii . Astfel de masuratori au fost incepute in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.333. care a elaborat teoria ondulatorie . ci de relatia . alctuit din 21 . De altfel prin proprietatile ce trebuia sa le aiba .3. atunci pentru unda reflectat unghiul de reflexie este egal cu unghiu de inciden . etc) putem prelua rezultatele obtinute in studiul propagrii undelor la mecanica.4. cum este efectul fotoelectric ) ca u flux discontinuu . Considerand mai si lumina ca o perturbatie a unui mediu elastic .333. Asadar cele doua conceptii explicai n moduri diferite legea refraciei . cealalt prin cereterea vitezei intr-un mediu mai des. care prevede o reducere a vitezei in medii mai dese ( v2 < v1 ). se comport ( mai ales in unele fenomene speciale . Sunt numeroase . Pentru a decide intre aceste doua conceptii au fost necesare masuratori directe ale vitezei luminii in diverse medii transparente. Prin aceste experiente s-a putut determina . Sub care din aceste forme se va propaga lumina ? Dup Newton . transversal . potrivit careia lumina este o perturbatie a unui mediu elastic numit eter " si se propag sub forma unor unde transversale periodice . iar precizia lor a crescut mult cu timpul. Teoria electromagnetic nu putea explica ca unele fenomene cum ar fi . Existenta eterului cosmic nu a putut fi dovedit. de orice frecventa . sub forma de energie cinetica a acestor particule si prin unde . viteza de propagare a acestei perturbaii depind de asemenea de natura corpului transparent ( teoria ondulatorie a luminii ). iar pentru unda refractat unghiul de refracie r este diferit de unghiul de inciden. de frecventa foarte mare. Aceste date experimentale nu sunt satisfacute de relatia .

de o lungime de unda : Folosind E = h v = mc2 . Aceasta relatie pune in evidenta o stralucire sintez intre proprietile ondulatorii si corpusculare ce se manifest deosebit de pregnant in cazul luminii. cunoasterea ei este un rezultat al fizicii cuantice . Dar in timp ce in domeniul infrarosu ( mici ) . considerand lumina ca o unda de viteza u s i frecvent avem : Ultimele doua relatii conduc la uv = c2 . care admite dualismul corpuscul-unde a fenomenului luminos . Ele poseda atat proprieti ondulatorii . aparut la inceputul acestui secol. considerat ca un flux de particule . in afara teoriei. In domeniul vizibil ambele aspecte au pondere aproape egal . vom avea n = c / u. daca viteza fotonilori n mediul dat este v . din faptul ca att teoria corpuscular cat si cea ondulatorie trebuie sa furnizeze aceiasi valoare pentru indicele de refractie n . Observatie: Pana la descoperirea fotonului relatiile n = v2 / v1 (Newton) i n = v1 / v2 (Huygens) pareau incompatibile . Asadar . la frecvente foarte mari . n teoria electromagnetic ( ondulatorie ) . incta experimental de obicei el nici nu apare vizibil . Asadar : uv = c2 Aceast relatie este acum relativ usor de explicat. O astfel de sintez nu putea fi prevzut de vechile teorii mecaniciste . de exemplu ). cat si proprietati corpusculare . Astfel . radiatiile comportandu-se practic ca un flux de fotoni.. S-a dovedit de altfel ca nu numai domeniul vizibil . cand proprietile corpusculare ale luminii ( efectul fotoelectric . cu u viteza undelor luminoase in mediul dat . experienta punand in evidenta cand proprietatile ondulatorii (interferena . vom avea n = v / c. aceasta dificultate dispare. radiatiile luminoase sunt unde electromagnetice care au proprietatea de a impresiona retina ochiului. predominand aspectul ondulator" . 22 . In teoria fotonic ( corpuscular ) . de exemplu aspectul corpuscular apare foarte evident .i n teoria fotonic lumina constituie din particule (fotoni) de mas m (mas de micare") ce se micsoara cu viteza v si poseda o unda asociat . relatie ce rezulta cum am vazut . numite fotoni . Se presupune ca lumina trece din vid ( unde viteza ei este c ) intr-un mediu de indice de refractie n.i n ultraviolet . considerat ca o unda electromagnetica. aspectul corpuscular se manifesta atat de slab . a caror energie de miscare este h ( h fiind constanta lui Planck ). ci intregul domeniul existent al undelor electromagnetice poseda proprietati corpusculare ".i n timp ce cealalt relatie combine vitezele undelor de lumini . obtinem : Pe de alta parte . Pentru aceasta trebuie doar sa intelegem ca una din relatii combine vitezele particulelor de lumina .particule de lumini. direct . difracia) .I n teoria electromagnetica a luminii .. care se poate determina experimental .

iar energia minima a radiatiei de frecventa ce se poate pierde sau castiga. In acest fel cuanta hv poate ciocni un electron ca o veritabil particul .FOTONUL In urma studiului radiatiei emise de corpurile inclzite (radiauiile termice) . alb . explicand pe aceast cale efectul fotoelectric. Nici o explicatie bazat pe teoria ondulatorie a luminii nu a condus la aceast dependen. Pin foton sau cuant de energie radiant inelegem azi cantitatea elementar de energie a unei radiatii . El a numit aceasta proprietate . alb-albastru ) cu cresterea temperaturii . De asemenea se cunoaste ca . cuantificarea energiei radiante . corpurile inclzite trec prin diverse coloratii ( rousu . s-a constatat experimental ca orice corp inclzit emite o radiatie electromagnetica care este cu atat mai intens cu cat temperatura corpului este mai ridicat. care si confera proprietati de particule.4. dat de formula de mai sus . portocaliu .cuant de energie . M. Planck in 1900 a reuit sa dea o explicatie corecta . galben . 23 . iar = hv -. Dar revolutionar in aceasta explicatie este faptul ca Einstein intelege prin cuanta hv nu numai o portie " minima de energie . in care h este constanta lui Planck .Einstein folosete optiunea de cuant pentru a explica efectul fotoelectric. v frecventa radiatiei emise .4. ce poate fi emis sau absorbit de substanta. Cu alte cuvinte fotonul reprezinta cea mai mic cantitate de energie a unei radiatii de frecventa dat . dar pentru aceasta a fost nevoit sa introduca relatia = hv. ci si o individualitate a ei . In 1905 A. care poseda unele proprieti de particul cum ar fi : impulsul si masa de miscare .

4. 4.Curentul electric 1.4.1.4. Motorul electric.8.Cuprins 1.2. o aplicaţie a electromagnetismului 1. 55604958.Magnetism si Electromagnetism 1. Principiul inducţiei electromagnetice 1. Alternatorul 2.5.Clasificarea undelor electromagnetice 4.ELECTROMAGNETUL DE CURENT 3.6. Forme si caracteristici functionale 3. Curentul electric produs de un magnet 1. Constructia principiul de functionare 2.3.2.7.doc 1. 4.Magnetismul natural 1. Clasificarea undelor electromagnetice Inductia electromagnetica Natura luminii FOTONUL 24 . Câmpul magnetic produs de un curent electric 1.2.Tematica lucrării 3.Electromagneti 2.Modul de lucru 3.Întrebări 4.1.1.2.1.3.3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful