Moara cu noroc de Ioan Slavici -nuvela psihologicaNuvela este specia epica in proza, cu actiune mai ampla decat a povestirii

,confl ict consistent si personaje puternic individualizate. Actiunea consta dintr-o in triga puternica cu un conflict sustinut, materializata intr-o compozitie riguroa sa,coerenta dar concisa ,care focalizeaza, de regula, asupra unui personaj princ ipal si are ca scop caracterizarea acestuia. Nuvela psihologica se individualizeaza prin tipul de conflict,insistandu-se asup ra celui interior,pe schimbarile caracteriale si comportamentale ale personajulu i, pe devenirea acestuia, dictata de un mediu nepropriu individului, descrisa in maniera tipic realista, ca felie de viata , dosar de existenta . Este tratata parvenirea individului intr-o societate pentru care nu este pregati t, pe care doreste sa o inteleaga si sa I se integreze, acte in care esueaza, to todata dezumanizandu-se treptat. Analiza starilor constientizate ale personajului ne conduce spre cheia in care e ste indicat sa fie lecturata o astfel de nuvela.Frica, obsesia banului, alienare a, erosul, fiecare dintre acestea ar putea constitui tema operei, in functie de perspectiva lectorului. Moara cu noroc a aparut in anul 1881, fiind inclusa in Novele din popor , volum care a dat in literatura romana un exemplu de scriere totodata traditionalista si re alista.Poate fi privita si ca o ilustrare a notiunilor teoretice sustinute de Ti tu Maiorescu si Junimea( are specific national, este autentica ). Din punctul de vedere al autorului, se incadreaza perfect in opera acestuia, deo arece este inca o dovada a crezului moralist al lui Slavici, o pledoarie pentru viata linistita si cumpatata, de refuz al parasirii unei ordini prestabilite, de oarece astfel de actiuni vor fi pedepsite de Destin. Tema nuvelei poarta, deci, valori etice si psihologice, dorind sa demostreze ca dorintele de imbogatire/parvenire duc la declinul moral si spiritual al individu lui;in locul acestora este recomandata, in maniera conservatoare, linistea colibe i . Se poate sublinia si o conceptie estetica in viziune clasica: pentru ca ceva sa fi e frumos trebuie inainte de toate sa fie bun si adevarat (Slavici) Subiectul este construit clasic,organizat pe momentele subiectului ,insa evitand liniaritatea, actiunea dezvoltandu-se pe mai multe planuri in maniera romanesca ,in prim-plan fiind plasat un personaj a carui evolutie va fi urmarita pe parcur sul operei. Interesant de urmarit este jocul de alternanta a conflictelor interi or si exterior, acestea potentandu-se reciproc. Expozitiunea il prezinta pe Ghita alaturi de familia sa,infruntand situatia soci ala si economica gri in care se afla.Nemultumit de statutul sau de cizmar, in im posibilate de a asigura un trai decent familiei, el decide, impotriva sfatului s oacrei ,sa ia in arenda hanul Moara cu noroc . Un timp afacererile prospera, iar familia pare sa traiasca idilic in acest nou m ediu, neprimitor ( pusta aradeana )insa cu potential. Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul, pesonaj negativ, care v

contempland scena dezastrul ui. Setea de inavutire isi pune amprenta din ce in ce mai mult asupra lui Ghita.atunci cand se into arce la han o omoara pe Ana pentru fapta necugetata de a se fi aruncat in bratel e Samadaului. inev itabil .fiind rezultate ale propriilor fapte.a declansa un sir de evenimente . pe urme le caruia se afla de mult timp jandarmul Pintea. Personajele lui Slavici sunt bine conturate. afirma: asa le-a fost data . a aceluia care din bun gospodar se transforma in impatimit de bani. ste urmarita decaderea omului care isi paraseste mediul natal in cautarea bogati ei. veridice. Cand realizeaza gravita tea faptelor. In conturarea protagonistului se reunesc doua perspective esentiale: realismul p sihologic (evolutia personajului) si clasicismul (viziunea de ansamblu care priv este destinele personajelor). care.in urma carora Ghita se va degrada pana la dezu manizare. vocei naratorului care prezinta deznodamantul cu valoare de sentinta finala. . Conflictele nuvelei isi au punctul de plecare in acest episod. si va sfarsi tragic. circulara. rezultatul fiind un personaj individualizat. se mistuie in foc alturi de prot agonisti. actiuni si ganduri. asistam la pedeapsa data de desti n fiecaruia. iar toate drumurile par sa duca spre Lica. toate conflictele romanului se termina.duc la crima. copii. il fac sa se trezeasca si ngur. Personajul asupra caruia focalizeaza lentila moralista a lui Slavici este Ghita.omul samadaului. arendasul hanului este jefuit si batut. deoarece incepe si se sfarseste prin interventia batranei. Lica il manipuleaza pe Ghita in asa fel incat acesta este de acord ca Ana sa il insele. Indepartearea de nevasta. coplesit de regrete. neco nstranse decat de forta destinului. Opera este consistenta.pentru ca re e gata sa renunte la valorile morale. pe masura faptelor. nu actiunea.Acesta este punctul culminant al nuvelei. data prin batrana. Pe rand. cel care va cadea in propria cursa va fi Ghita. bogatia lu i era linistea colibei . organizata in 17 capitole. lasand loc cortinei. Forester ). Pentru a dramatiza scena si a accentua ideea de final grandios. Ana si Lica Samadaul formeaza triunghiul nefericirii . ceea ce si face. stergand urmele farade legilor. Lipsit de puteri in fuga de Pintea. de manie.impreuna cu sotia sa. care. car e este vazut intr-o continua evolutie. autorul se folos este de metafora focului purificator care cuprinde moara.actionand liber. ci personajele dau valoarea artistica scrierii. cat si cel interior. Datorita faptului ca avem de-a face cu o nuvela. care. o femeie in doliu si copilul sau sunt omorati . Totusi. Lica se sinucide izbindu-se cu capul de un c opac. rotunde (dupa M. al constiintei carciumar ului. refuzand sa vada ca de fapt. merge la Pintea cu gandul de a-l demasca pe Lica. iar apoi este omorat de Raut. sentimente care. Astfel.se contureaza atat cel exterior intre Ghita si Lica. Conflictul interior dicteaza afirmarea celui exterior . indepartandu-se de familie si luand parte la afacerile necurate ale Samadaului care exercita o dominatie fascinanta asupr a hangiului. stadiul in care se afla Ghiata il face pe acesta sa isi doreasca o confruntarea cu Lica. de sete de razbunare.

nu mai zambeste ca inainte si se mainie arte usor. prea asezata. cat si de cea indirectea. Astfel. Samadaul. Ana. Slavici apeleaza la caracterizarea directa atunci cand sugereaza inca de la ince putul nuvelei trasaturile dominante ale lui Lica. atata directa (de catre naroator. ajunge mai de tot ursuz . el este atins de patima banilor care ii va oferi de altfel si un sfarsit tragic. ea fiind sensibila la modificarile starii acest uia si evoluand paralel cu el in directia nefasta.Aceste stari au fost induse de Lica Samadaul. cunoaste pe toti oamenii buni s i mai ales pe cei rai . Moara fo . Treptat. iar Ghita nu e decat m uiere imbracata in haine barbatesti. ba chiar mai rau decat asa.prea blanda . prin fapte. Atunci cand isi da seama de gravitatea situatiei in care ajunge. relatiile lui Ghita cu familia sa devin din ce in ce mai reci si mai tensionate. Gandurile lui Ghita privitor la faptul ca pentru prima oara isi dorea sa nu fi a vut nevasta si copii. un ungur nalt ca un brad si doi caini indica incertitudinea si nesiguranta care il domina dupa ce relatiile cu Lica Samadaul se complica din ce in ce mai mult. sa nu fi fost legat de nimic si sa fi putut risca pentru a castiga mai mult sunt un prim indiciu al transformarii lui Ghita intr-un impati mit. ca isi mai angaleaza o sluga. Pe masura ce petrece mai mult timp la Moara cu noroc si are un mai mare contact cu Lica Samadaul.la inceput Ghita ia in arenda hanul Moara cu noroc d eoarece isi dorea sa agoniseasca atatia bani incat sa angajeze vreo zece calfe c arora sa le dea el de carpit cizmele oamenilor. Slavici se foloseste de toate tipurile de acrac terizare. caci eu n-am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului.Ano. conducandu-l pe acesta pe drumul pierzaniei.Cand cade in patima banilor. iarta-ma cel putin t u. se instraineaza de ea si de copii. ganduri. Pentru a-si contura personajele. cand isi roade mustata cu dintii.autocaracterizandu-se: asa m-a lasat Dumnezeu!Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?! Caracterizarea indirectaCaracterizarea indirecta se regaseste pe tot parcursul o perei. Lica este caracterizat in mod direct de Ana ca fiind om rau si primejdios . autocaracterizare). personaj demonic. dar om c u stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati [ ] e mai ales om asp ru si neindurat [ ] care stie toate infundaturile. contribuind la caracterizarea amandurora: Tu esti om . Ana isi avertizeaza sotul ca Samadaul este periculos. vorbe. Chiar si mediul influenteaza caracterul personajelor: asezata intr-o vale. fapt ce se vede din ochii lui. din ranjetul lui si mai ales din cautatura ce are. reprezinta un personaj-baromet ru fata de atitudinea lui Ghita. aflat in relatie de dependenta cu Ghita. isi da seama ca este o fire sla ba. are remuscari sincere si dureroase: iarta-ma.Lica. Faptul ca isi cumpara pistoale de la Arad. Tot Ana este cea care la un moment dat observa o diferenta intre Lica si Ghita. pe Mart i.om harnic si cinstit. Modalitatea principala in observatia psihologica intreprinsa de Ghita este intos pectia. alte personaje. Faptele graiesc pentru personaje.Ana observa ca barbatul ei este ingandurat. Ghita isi face reprosuri. porcar si el. autoanaliza. de teama caruia tremura toata lumea si care stie sa afle ur echea grasunului pripasit chiar si in oala de varza Desi exercita asupra Anei o dominatie fascinanta.care era prea tanara.

.cu noroc este incunjurata de locuri rele. tehnicii flash-back-ului .imaginand-o pe Ana ca interlocutor). Alaturi de aceasta apare si tehnica punctului de vedere sau a focalizarii intern e. cu rol de car acterizare indirecta. sarac. Naratiunea este dinamizata si dramatizata prin dialog(inceputul nuvelei).mai ales. cu accente clasice. fiind desemnata de G.neartistic.fara savoare.naratiunea c apata aspect discontinuu.(Ghita vorbeste cu sine.cu re petarea acelorasi cuvinte in interiorul acelorasi fraze (T. Datorita acestor insertii dar si elipsei. deoarece povestitorul omniscient imprumuta din autoritatea sa batranei. a conturarii portretelor. opera retine atentia prin com plexitatea sa. in maniera tipica pentru Slavici :includerea ideii moralizatoare . idee sustinuta de mentalitatea rurala ( l a moara dracii macina sufletele ). Specifice unei opere de analiza psihologica sunt monologul interior de factura t raditionalista care reda gandurile personajului(cap IV) si monologul interior ad resat. Perspectiva narativa este obiectiva. dar.dar si personaje pregnant conturate. Stilul este imprimat de oralitatea ardeleneasca . Calinescu drept nuvela solida cu subiect de roman . devenind mediul propice pe ntru un impatitit al banilor.mult m ai cenusiu insa. de aici rezulta impresi a de veridicitate dar si de stil neprelucrat .iar alaturarea calificativului cu noroc nu face dec at sa il amageasca amarnic pe cel care vrea sa infrunte intelepciunea colectivit atii. Chiar numele sugereaza un topos negativ. care in lumea rurala ar e autoritate deplina). apoi r itmul este incetinit prin prezenta secventelor descriptive cu rol in descrierea cadrului naratiuni. Modalitatile de expunere sunt folosite variat. pentru a sugera gama variata de s tari si pentru a focaliza asupra aspectelor care intereseaza. Focalizarea externa predomina pe parcursul operei.nuvela capatand valoare de parabola a cumpatarii. Realizata in maniera realista.la fel ca pusta aradeana.de aici rezulta dimensiunea moralizatoare a nuvelei. naratiunea realizandu-se la persoana a IIIa de catre un narator omniscient si omniprezent. Vianu).deoarece Slavici imprumuta ipo stazei naratoare registrele stilistice ale personajelor. ajutand lectorul sa vibreze la situatia descrisa.dand impresia ca ezitarile personajului se imprima pove stirii si discursului narativ. Hanul devine simbol al imbogatirii si va exercita influente negative asupra lui Ghita in acelasi mod in care o va face Lica Samadaul. asemanator lui Creanga . aceas ta devenind vocea colectivitatii (a sfatului batranilor.urmarind ritmul vorbirii. ci doar sters.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful