LUCRĂRI DE LABORATOR

ACTIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

2007 CUPRINS

3

1. 2. 3. 4. 5.
6.

Lucrarea Nr. 1 - Aparatura ce intră în componenţa sistemelor de acţionare hidrostatică şi simbolizarea ei................3 Lucrarea Nr. 2 - Pompe cu roţi dinţate................................................10 Lucrarea Nr. 3 – Pompe şi motoare cu palete.....................................14 Lucrarea Nr. 4 – Pompe şi motoare cu pistonaşe axiale.....................20 Lucrarea Nr. 5 – Analiza constructiv-funcţională şi calculul cilindrilor hidraulici.................................................................23 Lucrarea Nr. 6 – Analiza constructiv-funcţională a distribuitoarelor cu sertar.......................................................................29

7 Lucrarea Nr. 7 – Analiza constructiv-funcţională a aparaturii pentru reglarea presiunii..................................................34
8 Lucrarea NR. 8 – Analiza constructiv-funcţională a aparaturii pentru reglarea

debitului……………...……...................38 9 Lucrarea NR. 9 – Elemente de înmagazinare a energiei hidrostatice Acumulatoare.......................................................43 10 Lucrarea NR. 10 – Elemente pentru pregătirea aerului condiţionat...46
11

Lucrarea NR.11 – Scheme de acţionare cu un singur cilindru pneumatic cu comandă directă………………53 Lucrarea NR. 12 – Scheme pneumatice funcţionale………..………58 comandă indirectă…………….63

12

13 Lucrarea NR. 13 – Scheme de acţionare cu un singur cilindru pneumatic cu

LUCRAREA NR. 1 Aparatura ce intră în componenţa sistemelor de acţionare hidrostatică şi simbolizarea ei

4

1.1. Obiectivul lucrării Lucrarea prezintă cele mai reprezentative elemente care intră în componenţa sistemelor de acţionare hidrostatică, rolul acestora, precum şi modul de simbolizare a lor prin semne convenţionale. Lucrarea urmăreşte să permită studenţilor înţelegerea şi interpretarea schemelor de acţionare hidrostatică. 1.2. Aspecte teoretice Acţionarea hidrostatică este acţionarea care asigură o dublă conversie energetică, transformând energia mecanică în energie hidraulică şi apoi din nou în energie mecanică la alţi parametri cinematici şi dinamici faţă de cei de la intrare. Scopul acestei transformări este acela de a realiza mişcarea, la ieşirea din motorul hidraulic, în condiţii de forţă sau cuplu impuse şi cu viteze impuse. Sistemele de acţionare hidraulice se împart în două mari categorii: - hidrostatice, care înmagazinează în agentul motor energie potenţială de tip hidrostatic caracterizată prin presiunea mediului hidraulic. În acest caz, energia potenţială a agentului motor se dezvoltă pe o suprafaţă creând mişcare şi forţă; - hidrodinamice, care vehiculează agent motor încărcat cu energie cinetică, materializată prin viteza acestuia, energie care se produce într-o pompă de tip centrifugal şi care se transformă în energie mecanică într-un motor de tip turbină. Prezenta lucrare va analiza doar structura şi simbolurile elementelor ce alcătuiesc sistemul de acţionare hidrostatic. Sistemele de acţionare hidrostatică se compun în general dintr-o pompă PH (figura 1.1.), elemente de distribuţie, reglare, control şi protecţie (EDRCP) şi un motor hidraulic MH. Pompa PH , antrenată de motorul electric ME la cuplul Mi şi turaţia ni, aspiră agentul motor din rezervorul Rz trimiţându-l spre elementele de direcţionare şi reglare cu presiunea pp şi debitul Qp. Elementele de reglare modifică presiunea şi debitul agentului furnizat de pompă la alţi parametri pm şi Qm care sunt necesari acţionării motorului hidraulic MH pentru a se putea obţine la ieşire cuplul Me sau forţa Fe cu turaţia ne sau viteza ve, utile acţionării organului de lucru OL. De la motorul MH agentul motor este retransmis la rezervorul Rz. Practic, într-un astfel de sistem au loc trei conversii energetice: - electro-mecanică, la nivelul motorului electric ME; - mecano-hidraulică, la nivelul generatorului hidrostatic (pompa PH); - hidro-mecanică, la nivelul motorului hidrostatic MH.

5

6 . motiv pentru care se mai numesc şi cilindri de forţă. Desfăşurarea lucrării În cadrul lucrării vor fi prezentate principalele elemente care intră în componenţa sistemelor de acţionare hidrostatică.3. altele în ambele sensuri (reversibile).1. Simbolizarea pompelor şi motoarelor rotative hidrostatice este în tabelul 1.1. Ele recepţionează energia mecanică produsă de o maşină de forţă şi caracterizată de momentul Mi şi turaţia ni şi o transformă în energie hidrostatică. pentru antrenarea mecanismului acţionat (OL). Aproape toate pompele sunt acţionate în mişcare de rotaţie. Unele pot funcţiona într-un singur sens (nereversibile). Pentru înţelegere. • Motoarele hidrostatice (MH) – sunt ansamble care primesc energia hidrostatică produsă de pompă (presiune X debit) şi o transformă în energie mecanică de rotaţie (moment X turaţie) la motoarele rotative sau de translaţie (forţă X viteză) la motoarele hidraulice liniare (cilindri de forţă). Sistemul de acţionare hidrostatică 1. va fi făcută o analiză de principiu a modului lor de funcţionare şi se va stabili simbolizarea utilizată în schemele de acţionare. Principalele componente ale sistemelor de acţionare hidrostatice sunt: • Pompele volumice (PH) – sunt ansamble care imprimă mediului hidraulic de lucru energie hidrostatică caracterizată prin presiune (pP) şi debit (QP). Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere constructiv de tip cilindru .piston. Uneori aceleaşi ansamble pot fi atât pompe cât şi motoare. Din punct de vedere a variabilităţii debitului vehiculat se disting pompe şi motoare cu debit constant şi cu debit variabil. Terminologia folosită în domeniul sistemelor de acţionare hidrostatică este reglementată de STAS 6965 iar semnele convenţionale folosite la reprezentarea în scheme a elementelor de acţionare sunt reglementate de STAS 7145.Figura 1. depinzând de modul în care sunt montate.

Sertăraşele distribuitoare sunt cele mai răspândite elemente de distribuţie din sistemele de acţionare hidrostatică şi se întâlnesc într-o gamă variată de soluţii constructive de aceea.Tabelul 1. distribuitoare cu bilă. Echipamentul de distribuţie al acţionării hidrostatice este constituit din: robinete distribuitoare. Simbolizarea cilindrilor hidraulici este indicată în tabelul 1. adică cu pistoane plunjer. respectiv al modului în care agentul motor acţionează pe feţele pistonului. reversibile Cu debit variabil. Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei şi a pistonului. cilindri de forţă pot fi: cu simplu sau cu dublu efect.cu diametrul pistonului mai mare decât diametrul tijei. pot fi: .2. Tabelul 1.2. cu piston plonjor Cu dublă acţiune şi tijă unilaterală Cu dublă acţiune şi tijă bilaterală • Elementele de distribuţie au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele conducte ale schemei hidraulice.1. . nereversibile Cu debit constant. Pompe şi motoare rotative Cu debit constant.cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei. Cilindri hidraulici Cu simplă acţiune. cu piston şi tijă unilaterală Simbolizare în schemă Cu simplă acţiune. distribuitoare cu sertar (sertăraşe distribuitoare) şi supape de sens unic (supape de blocare). nereversibile Cu debit variabil. reversibile Pompe Motoare Pompe şi motoare Din punctul de vedere al modului în care se realizează acţionarea. simbolizarea lor va cuprinde pe lângă simbolul propriu-zis şi un cod numeric exprimat printr-o fracţie ordinară unde la numărător se va înscrie 7 .

numărul fazelor de lucru pe care le poate realiza distribuitorul. cu centrul închis Cu patru căi şi trei poziţii de lucru.4.3. cu centrul la pompă Cu patru căi şi trei poziţii de lucru. în dreapta sau în stânga lui. se face printr-un dreptunghi alipit simbolului de bază (tabelul 1. cu centrul la tanc Cu patru căi şi trei poziţii de lucru. Tabelul 1. cu centrul în tandem Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor în altă fază de lucru. Sertăraşe distribuitoare Cu trei căi şi două poziţii de lucru Simbolizare în schemă Cu patru căi şi două poziţii de lucru Cu patru căi şi trei poziţii de lucru.). Astfel că 4/3 înseamnă că distribuitorul are 4 căi de racordare şi 3 faze de lucru. În tabelul 1.3 este indicată simbolizarea distribuitoarelor. 8 .numărul căilor hidraulice racordate la distribuitor iar la numitor.

Cele normal deschise au rol de supape de deversare (de descărcare) iar cele normal închise au rol de supape de siguranţă. Sub aspect constructiv. Felul comenzii Manuală cu arc Hidraulică Pneumatică Electromagnetică Simbolul Supapele de blocare asigură transmiterea debitului într-o singură direcţie pe conductele pe care se montează. Simbolizarea acestor supape de sens este indicată în tabelul 1.5. Tabelul 1. Pe scaun poate presa o bilă sau un taler conic. Supapa de presiune Supapă de presiune normal închisă Supapă de presiune normal deschisă Supapă de presiune cu comandă diferenţială Supapă de siguranţă (limitator de presiune cu acţiune directă) Simbolizare în schemă 9 . Supape de sens Montaju l Supapă simplă de blocare cu arc de traseu de panou Supapă simplă de blocare fără arc de traseu de panou Supapă de blocare cu comandă fără arc hidraulică de deblocare cu arc • Simbolizare în schemă Supapele de presiune sunt destinate asigurării presiunii dorite pe anumite circuite hidraulice. Ele pot fi în poziţie normală. Simbolizarea acestor supape este redată în tabelul 1. Tabelul 1.5. neacţionate. supapele de blocare se întâlnesc în varianta cu scaun.6.4.Tabelul 1.6. normal închise sau normal deschise.

filtrul pe conducta de aspiraţie a pompei şi un alt filtru montat în schema hidraulică.8. fracţionându-l şi administrându-l la valoarea dorită motorului hidraulic. acumulatoar. filtre. constituind pentru schema hidraulică o rezervă de 10 . • Tabelul 1. droselele sunt de două categorii: . Echipamentul de reglare a debitului Rezistenţă hidraulică fixă Rezistenţă reglabilă (drosel) de traseu Drosel de panou în paralel cu o supapă de sens unic Simbolizare în schemă Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte. Simbolizarea lor este redată în tabelul 1. Din punct de vedere constructiv şi al poziţiei de montare în schema hidraulică. Simbolizarea acestor elemente de reglare a debitului este data în tabelul 1. Conducte Conductă de lucru Conductă de pilotare Intersecţie de conducte cu racordare între ele Intersecţie de conducte fără racordare Simbolizarea Filtrele sunt elemente destinate purificării agentului motor.8.drosele de panou. • Tabelul 1.drosele de traseu. Ele au rolul să reţină atât particulele mecanice cât şi produsele de oxidare din agent. schimbător de căldură. care se montează direct pe conductele schemei hidraulice şi care pot fi cu sau fără supapă de sens.7. care se montează pe panoul de comandă al instalaţiei hidraulice şi care sunt întotdeauna însoţite de supape de sens.7. Conductele asigură circulaţia agentului motor către diferitele elemente ale schemei.Supapă de deversare (de descărcare) Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice constă în montarea unor rezistenţe fixe sau reglabile (drosele) pe circuit. care laminează debitul de agent motor. Acumulatoarele sunt elemente care înmagazinează o parte a energiei hidrostatice furnizată de pompe. rezervor (tanc). Într-o schemă hidraulică trebuie să existe minim trei filtre şi anume: filtrul de umplere şi aerisire. .

9.2. Manometru Debitmetru Termometru În cadrul lucrării se va analiza schema din figura 1. Filtru Acumulator Rezervor (tanc) Aparatele de măsură şi control au rolul de a măsura şi indica parametrii de lucru ai agentului motor: presiunea se măsoară cu manometrul. debitul cu debitmetrul iar temperatura cu termometrul. Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei hidrostatice precum şi de a limita temperaturile de funcţionare ale acesteia. Tabelul 1.10. Simbolizarea acestor elemente este redată în tabelul 1. Simbolizarea acestor aparate este indicată în tabelul 1. Scopul acumulatoarelor hidraulice este de a prelua volume de lichid sub presiune şi de a le restitui ori de câte ori este necesar.10.9. Tabelul 1. Acestea se montează pe o derivaţie a conductei de refulare a pompei.energie hidrostatică. 11 . atât ca poziţie a elementelor în schemă cât şi a rolului lor.

Obiectivul lucrării Lucrarea îşi propune să prezinte una dintre pompele cel mai des utilizate în instalaţiile hidraulice de putere medie. . Larga ei utilizare se datoreşte simplităţii constructive.2. 1. Ea nu se utilizează ca motor decât în cazuri rare datorită cuplului motor redus pe care îl dezvoltă.cu două roţi (rotoare). Aspecte teoretice După numărul de roţi dinţate în angrenare şi felul danturii pompele pot fi: .Figura 1. 12 . a fiabilităţii ridicate şi a întreţinerii uşoare. 2 Pompe cu roţi dinţate 1. care pot avea dantură exterioară sau interioară. pompa cu roţi dinţate. Pompa cu roţi dinţate realizează debite de până la 1000 l/min şi presiuni maxime de 250 bari. Este o pompă cu debit constant deoarece datorită construcţiei ei nu îşi poate modifica volumul specific.cu mai multe roţi dinţate.1.2. Schema hidraulică a ciclului de lucru avans rapid – avans lent – retragere rapidă LUCRAREA NR.

modulul roţii dinţate [mm]. 13 .Pompa cu două roţi dinţate egale. pentru siguranţă şi creşterea duratei de funcţionare.diametrul de divizare al roţii dinţate conducătoare [mm].înălţimea dintelui [mm]. n1 . h = 2⋅ m l .5⋅ π⋅ Dw1⋅ h⋅ l [mm3] (1) în care: Dw1 . Cele două roţi dinţate.1.lăţimea roţii [mm]. în funcţie de modul şi numărul de dinţi şi ţinând seama de unităţile de măsură se obţine: Q=2⋅ 10-6⋅ π⋅ m3⋅ z1⋅ ψ m⋅ n1 (3) La pompele cu trei rotoare debitul se dublează. se recomandă ca turaţia de antrenare să fie de 1500 rot/min. una antrenoare şi cealaltă antrenată. Dw1 = m⋅ z1 h . Debitul pompei va fi: Q=π⋅ Dw1⋅ h⋅ z1⋅ l⋅ n1 [l/min] (2) Înlocuind în relaţia (2) elementele geometrice ale roţii. cu dantură exterioară Pompa preia agentul hidraulic prin orificiul de aspiraţie A şi îl transportă prin golurile dintre dinţii roţilor spre orificiul de refulare R.1. De regulă. Pentru calculul debitului se ia în considerare volumul de fluid ce este transportat între A şi R la o rotaţie.turaţia roţii conducătoare [rot/min]. se rotesc cu turaţia n în interiorul carcasei. m . Figura 2.1 acesta este: V1=0. Conform figurii 2.Cele mai răspândite sunt pompele cu două roţi dinţate (figura 2. de către o roată dinţată. Turaţia de antrenare a pompelor cu roţi dinţate nu depăşeşte 3000 rot/min. cu dantură exterioară.numărul de dinţi al roţii conducătoare. l = ψ m⋅ m z1 .).

. când transmiterea mişcării se face prin angrenaj. puterea şi turaţia la mersul în sarcină. excedentul urmând a fi eliminat continuu prin supapă (figura 2. Pompe legate în paralel 1. Instalarea unei pompe Figura 2. roţi de curea sau lanţ. V – volumul [mm3] 1. supape care fac posibilă reglarea pompelor la presiuni diferite.4.Pentru calculul aproximativ al momentului de antrenare al pompei se ia în considerare volumul de agent transportat la o rotaţie: V=2⋅ V1 (4) Iar momentul de antrenare va fi: M a = 10 −4 în care: p – presiunea de lucru [bari].3.la conectarea în serie a două sau mai multe pompe este obligatorie ca cea din amonte să aibă debitul ceva mai mare decât cea din aval.2. Conectarea pompei la reţeaua hidraulică a instalaţiei trebuie să respecte următoarele reguli: . Se vor nota: tipul de motor.precum şi oprirea uneia fără a perturba funcţionarea celorlalte (figura 2.3. fie lateral faţă de arborele de ieşire.montarea obligatorie în apropierea orificiului de refulare a unei supape de siguranţă pentru reglarea presiunii şi deversarea excedentelor de debit ale pompei (figura 2.4. Pentru fiecare motor se va calcula momentul de antrenare: 14 . studiate şi relevate diferite pompe cu roţi dinţate. În funcţie de diametrul arborelui de antrenare al pompei se vor alege trei motoare de acelaşi diametru cu turaţii diferite (na=750.la conectarea în paralel a două sau mai multe pompe se vor folosi supape de sens la conectarea pompelor.4).2). prin intermediul unui cuplaj elastic. Instalarea pompei volumice Antrenarea mecanică a pompei se face fie coaxial cu arborele de intrare. .3). p ⋅V 2 ⋅π [Nm] (5) Figura 2. Desfăşurarea lucrării În cadrul lucrării vor fi demontate. 1000 şi 1500 rot/min la mersul în gol). Pompe legate în serie Figura 2.

1. numărul de dinţi a roţii conducătoare (z1). 2. având acelaşi diametru cu al pompei se va completa următorul tabel: Turaţia motor electric la mers în gol [rot/min] Tipul motorului Turaţia motor electric la mers în sarcină [rot/min] Puterea motorului electric [W] Momentul de antrenare la motorul electric [N.5.9 se va determina puterea la ieşirea din pompă: Pe =Pi⋅ ηP [W] (7) Se vor măsura dimensiunile roţilor dinţate ale pompei: diametrul exterior al roţii conducătoare (Da1).25.mm] Debitul pompei [l/min] Presiunea de ieşire din pompă [bari] 750 1000 1500 15 .375. cu relaţia: Q=2⋅ 10-6⋅ π ⋅ m2⋅ z1⋅ l⋅ ni [l/min] (9) Făcând echilibrul puterilor la intrarea şi ieşirea din pompă: Ma π ⋅ ni p ⋅ Q = 30 ηp (10) P Presiunea fluidului la ieşirea din pompă va fi: i a i p= 30 ⋅ Q η P = Q ηP ⋅ 612 π ⋅n ⋅M [bari] (11) Pentru cele trei motoare alese (cu turaţii diferite). 2. Se vor calcula debitele furnizate de pompă în condiţiile antrenării ei cu cele trei motoare alese. lăţimea roţii (l). 1.75. 4 [mm] ş. Se va stabili şi standardiza modulul roţilor.25.a. 1. 3.Ma=103⋅ π ⋅ n i 30 ⋅ Pi [Nmm] (6) unde: Pi – puterea la arborele motorului electric [W] ni –turaţia la arborele motorului electric la mersul în sarcină [rot/min] p Considerând randamentul pompei η = 0. 2. 2.125.5.5.75. 1. 1. ţinând seama că: m= Da1 [mm] z1 + 2 (8) Conform STAS 822-82 modulul poate fi: 1. 3.

poate fi construită în variantă cu debit constant sau variabil.1. 3 Pompe şi motoare cu palete 1. 16 . prezintă gabarit redus.LUCRAREA NR. Obiectivul lucrării Lucrarea îşi propune să prezinte o maşină cu palete ce poate fi utilizată atât ca pompă cât şi ca motor. lucrează la presiuni medii (200 bari) şi are fiabilitate ridicată.

paletele mătură un spaţiu variabil cuprins între stator şi rotor. calculul debitului şi a turaţiei ce se pot realiza în diverse condiţii. Figura 3. modul de montare în instalaţie. Aspecte teoretice Pompele şi motoarele cu palete se construiesc în două variante: cu debit vehiculat constant şi cu debit variabil.1) sau cu acţiune multiplă când prezintă mai multe perechi de camere de admisie şi refulare. 17 . în condiţiile antrenării rotorului pompei cu turaţie constantă. 1. Pompele şi motoarele cu palete în rotor pot fi cu dublă acţiune.1. pot fi: cu palete în rotor (cel mai des) sau cu palete în stator.1. antrenat în mişcare de rotaţie. statorul 1 are un alezaj oval iar în centrul lui se află rotorul 2 prevăzut cu paletele 3. când au două perechi de camere de admisie şi refulare (figura 3. debitul refulat va fi constant iar în cazul alimentării motorului cu palete cu debit constant. În mişcarea lor.2. în funcţie de parametri lor geometrici. După poziţia paletelor. el furnizează o turaţie constantă la ieşirea din motor.Pompe cu palete cu debit constant La aceste maşini. a) La cele cu debit constant.Se va urmări: cunoaşterea constructivă a acestor pompe şi motoare. Acest spaţiu se măreşte în dreptul camerelor de aspiraţie A1 şi A2 creindu-se depresia necesară aspiraţiei agentului motor şi se micşorează în dreptul camerelor R1 şi R2 realizându-se refularea agentului din pompă. Forţele de presiune care acţionează pe o suprafaţă mai mare în dreptul camerei de refulare vor creia un cuplu motor care antrenează rotorul în mişcare de rotaţie în sens contrar celui indicat pe figura 3. Funcţionarea ca motor se obţine alimentând sub presiune camerele R1 şi R2 şi punând în comunicaţie cu rezervorul camerele A1 şi A2.

Menţinerea paletelor în contact cu statorul se asigură prin arcuri sau cu presiune de ulei introdus în spaţiul de sub palete: camerele a1 şi a2 primesc ulei sub presiune.2). datorită depresiunii create. n – turaţia primită de la motorul electric.2. La motoare este invers. Figura 3. α . se deosebesc de cele cu debit constant prin faptul că axa rotorului este deplasată faţă de cea a statorului cu excentricitatea e.Schema de calcul al debitului pompei cu palete cu debit constant În cazul când maşina funcţionează ca motor. turaţia furnizată va fi: n= Q 2 ⋅ l ⋅ (r1 − r2 )[π (r1 + r2 ) − b ⋅ z / cos α ] (2) b) Cele cu debit variabil.sunt cele două raze (minimă şi maximă) ale alezajului oval.3). b – grosimea paletei. camerele a1 şi a2 au comunicaţie cu rezervorul. l – lăţimea paletei. ca urmare a faptului că volumul măturat de palete creşte şi este refulat în camera de refulare R. unde spaţiului dintre rotor şi stator descreste. z – numărul de palete. iar camerele b1 şi b2 sunt cuplate la rezervor. Debitul refulat de pompa cu dublă acţiune: Q=2⋅ l(r1-r2)[ π (r1+r2)–b⋅ z/cos α ]⋅ n (1) unde: r1 şi r2 .unghiul de înclinare a paletei (Figura 3. Uleiul este aspirat de pompă. prin camera de aspiraţie A (figura 3. Debitul refulat de pompă se reglează prin modificarea excentricităţii e. Camerele sunt plasate în flanşele frontale ale pompei şi comunică cu spaţiile de sub palete. 18 .

Figura 3. n – turaţia primită de la motorul electric. b – grosimea paletei. din rotor. parametrii lor caracteristici fiind: Q = (150…1500) [l/min]. pentru debite mari şi presiuni relativ mici. e – excentricitatea. au comunicaţie cu spaţiul dintre rotor şi stator pentru evitarea depresiunii la aspiraţie. P = (2…50) [kW]. 19 . p = (50…70) [daN/cm2] n = (500…1500) [rot/min]. care culisează în flanşele laterale. l – lăţimea paletei.3. Ghidarea se asigură cu cepuri laterale.Pompe cu palete cu debit variabil Paletele sunt menţinute în contact cu statorul prin ghidare forţată sau fiind împinse cu arcuri plasate sub palete. în general. Camerele de sub palete. Debitul unei pompe cu palete cu debit variabil are expresia: Q=2( π ⋅ D–b⋅ z)⋅ l⋅ n⋅ e (3) unde: D – diametrul interior al alezajului statorului. Recircularea uleiului de sub palete se poate asigura prin practicarea în capacul pompei a unor camere care fac legătura între spaţiul de sub paletă şi spaţiul dintre rotor şi stator. sau comprimării uleiului la refulare. Aceste pompe se folosesc. z – numărul de palete.

La funcţionarea ca motor, turaţia motorului poate fi reglată, pentru un debit constant de alimentare, prin varierea excentricităţii e. Turaţia motorului este dată de expresia: n= 2(π ⋅ D − b ⋅ z ) ⋅ l ⋅ e
Q

(4)

unde: Q – debitul administrat motorului; celelalte notaţii rămânând ca la relaţia (3). Pompele cu debit variabil pot beneficia de o serie de calităţi şi performanţe deosebite în condiţiile când sunt construite cu regulatoare de putere. Pompele cu palete cu regulator de putere au scopul de a acorda debitul refulat de pompă cu presiunea din sistem. Astfel, când în sistemul hidraulic nu mai este necesar a se furniza debit de ulei (la capetele de cursă ale motoarelor de acţionare, în fazele ciclului de lucru fără deplasare etc.) datorită creşterii presiunii în regulator se comandă reducerea debitului pompei aproape de valoarea zero. Pompele cu palete cu debit variabil prevăzute cu regulator de putere au următoarele avantaje principale: - se îmbunătăţeşte bilanţul energetic al sistemului de acţionare prin acordarea automată a debitului refulat la necesităţile reale ale consumatorului; - se micşorează temperatura uleiului ca urmare a reducerii debitului vehiculat; - se simplifică sistemul de protecţie al schemei hidraulice, prin supapa de presiune trecând un debit mai mic; - capacitatea rezervorului de ulei poate fi micşorată, reducându-se cantitatea medie de ulei vehiculată. Pompele cu regulator de putere se construiesc în două variante: folosind deplasarea cu arc a statorului sau folosind deplasarea hidraulică a statorului. Pompa cu regulator folosind deplasarea cu arc a statorului (figura 3.4.) are statorul (4) format dintr-un inel deplasabil iar camera de refulare dispusă asimetric în raport cu axa pompei. Forţa rezultantă F a presiunii din dreptul camerei de refulare se descompune în componentele F1 şi F2 . Forţa F2 este preluată de reazimele fixe ale arborelui rotorului iar forţa F1 presează statorul deplasabil asupra resortului (2). Când forţa F1 depăşeşte forţa de pretensionare a resortului, atunci statorul este deplasat, reducându-se excentricitatea e. Şurubul (1) reglează forţa de pretensionare a resortului (2), reglând astfel presiunea la care are loc reducerea excentricităţii. În repaos, când pompa nu refulează ulei, arcul (2) deplasează statorul la excentricitatea reglată iniţial prin şurubul (3).

20

Figura 3.4.Pompa cu palete cu regulator de putere folosind deplasarea cu arc a statorului

1.3. Desfăşurarea lucrării În cadrul lucrării vor fi demontate, studiate şi relevate diferite pompe cu palete. Se vor măsura dimensiunile paletelor (b, l) şi ale alezajului statoric (r1; r2pentru pompele cu debit constant şi D- pentru pompele cu debit variabil), numărul paletelor (z) şi înclinarea lor. Considerând că pompa poate fi antrenată de trei motoare cu turaţii diferite (n=750, 1000 şi 1500 rot/min la mersul în gol), se vor calcula debitele furnizate de pompă în condiţiile antrenării ei cu cele trei motoare, cu relaţia: - pentru pompa cu debit constant: Q=2⋅ 10-6⋅ l⋅ (r1-r2)[ π (r1+r2) – b⋅ z/cos α ]⋅ n (5) - pentru pompa cu debit variabil: Q=2⋅ 10-6( π ⋅ D – b⋅ z) l⋅ n⋅ e (6) în cazul reglării excentricităţii e la trei valori între maxim şi minim. Făcând echilibrul puterilor la intrarea şi ieşirea din pompă:
Ma

unde: ηP =0,9 randamentul pompei. Presiunea fluidului la ieşirea din pompă va fi: p=
π ⋅ ni ⋅ M a ⋅ηP P = i η P ⋅ 612 [bari] 30 ⋅ Q Q

π ⋅ ni p ⋅ Q = 30 ηP

(7)

(8)

21

Pentru cele trei motoare de antrenare alese (cu turaţii diferite), având acelaşi diametru cu al pompei se va completa următorul tabel:
Turaţia motor electric la mers în gol [rot/min] Tipul motorului Turaţia motor electric la mers în sarcină [rot/min] Puterea motorului electric [W] Momentul de antrenare la motorul electric [Nmm] Debitul pompei [l/min] Presiunea de ieşire din pompă [bari] 750 1000 1500

22

Pompa cu pistonaşe axiale cu bloc înclinat 23 . La pompa cu pistonaşe axiale cu bloc înclinat (figura 4.cu disc înclinat. Pot realiza presiuni de până la 700 bari şi debite de peste 800 l/min. 4 Pompe şi motoare cu pistonaşe axiale 1.1. Figura 4. În ambele cazuri. Obiectivul lucrării Lucrarea îşi propune să prezinte pompele şi motoarele cu pistonaşe axiale. în care se află practicate camerele de aspiraţie A şi refulare R. blocul cilindrilor este antrenat în mişcare de rotaţie şi datorită înclinării dintre axa blocului cilindrilor şi axa discului. care roteşte discul 5 şi acesta prin axul cardanic 4 pune în mişcare de rotaţie blocul pistonaşelor 1.2. După modul de antrenare al blocului pistonaşelor în raport cu discul antrenor se disting două categorii principale de astfel de maşini: .LUCRAREA NR. datorită echilibrării radiale şi axiale foarte bune.1. 1. La construcţiile cu debit variabil. a fiabilităţii ridicate şi a posibilităţilor de implementare în categorii de instalaţii de mare diversitate.) antrenarea se realizează prin arborele 6. Aspecte teoretice Pompele şi motoarele cu pistonaşe axiale se construiesc în două variante: cu debit. maşini hidraulice care au o mare răspândire datorită comportării bune în exploatare.cu bloc înclinat. respectiv turaţie constantă sau cu debit respectiv turaţie variabilă. Blocul pistonaşelor 1 este etanş faţă de discul de distribuţie fix 7. Pistoanele 2 sunt legate de discul 5 prin tijele 3 terminate cu articulaţii sferice. iar în cazuri speciale pot ajunge la 20000 rot/min. De asemenea. . turaţiile de antrenare pot depăşi 3000 rot/min. se poate modifica unghiul de înclinare a discului α şi astfel cursa h a pistoanelor. pistonaşele sunt obligate să descrie o cursă h aspirând ulei din camera A şi refulându-l în camera R.1.

. Pompa cu pistonaşe axiale cu disc înclinat Debitul acestei pompe. cu notaţiile din figura 4.2.sin α z .n (1) Figura 4. se scrie: Q= π ⋅d2 4 D.Figura 4. n .turaţia pompei.n (2) 24 .3) blocul pistonaşelor 1 se roteşte cu turaţia n.3. d .numarul de pistoane.z. Discul de distribuţie fix 6. Pistoanele 2.z.3.cursa pistoanelor. π ⋅d2 4 h. Construcţia unei pompe cu pistonaşe axiale cu bloc înclinat şi debit constant Debitul pompei cu pistonaşe axiale cu bloc înclinat este dat de expresia: Q= unde: h .tg α . h = 2R. execută o cursă de lungime h. La pompa cu pistonaşe axiale cu disc înclinat (figura 4. presate de arcuri asupra discului înclinat 5. conţine camerele A şi R.diametrul unui pistonaş.

se va calcula momentul de antrenare al pompei cu relaţia: Ma=10 (4) unde: p. Volumul de ulei refulat la o rotaţie a blocului va fi: V=h·z· π ·d2/4[mm3] (3) Iar debitul se va calcula în cazul acţionării cu motoare având turaţia la mersul în gol de 3000 rot/min. V. După efectuarea măsurării dimensiunilor elementelor componente vor fi calculate debitele cu relaţiile prezentate anterior (1 sau 2).presiunea [bar] . Cu rezultatele obţinute se va completa tabelul de mai jos: Mărimi caracteristice Volumul de ulei refulat la o rotaţie [mm] Debitul [l/min] Valoarea presiunii [bari] Momentul de antrenare a pompei [Nm] Puterea necesară pentru dezvoltarea presiunii P [KW] Motorul electric de antrenare a pompei Turaţia motorului la mers în sarcină 500 600 700 25 .Q -4 p ⋅V 2 ⋅π [Nm] (5) Se consideră randamentul η=0. studiate şi relevate pompe cu pistonaşe axiale. Desfăşurarea lucrării În cadrul lucrării vor fi demontate. Q=10-6·h·z·n· π ·d2/4 [l/min] Adoptând pentru presiune valori de 500.1.volumul [mm3]. 600 şi 700 bari.3.9. Puterea necesară pentru dezvoltarea presiunii p se va calcula cu relaţia: P= 612 ⋅η [KW] p.

hidromotoare multiple. Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei şi al pistonului: cu diametrul pistonului mai mare decât diametrul tijei (figura 5. l. c. b. g).funcţionale ale cilindrilor hidraulici şi cum trebuie făcută instalarea lor mecanică şi hidraulică. . 3.cilindri cu dublu efect (figura 5. h). Datorită marii diversităţi de motoare hidrostatice rectilinii.1. g.1. c. e. c. clasificarea acestora trebuie făcută din mai multe puncte de vedere. Cilindri de forţă se leagă în serie sau în paralel pentru a mări forţa de acţionare sau cursele de deplasare ale organului acţionat. f.a. a. d.1. k) sau în paralel (figura 5.LUCRAREA NR. k). f.1.1. b. j). . h. h). cunoscuţi şi sub denumirea de motoare hidraulice liniare sau cilindri de forţă. cu cilindru mobil şi piston fix (figura 5. astfel: 1. Din punctul de vedere al modului în care agentul motor acţionează pe feţele pistonului. e. f).1. Se va urmări: cunoaşterea constructivă a unor cilindri hidraulici. numite şi pistoane plonjoare (figura 5.2. Ei realizează conversia energetică inversă: din energie hidrostatică în energie mecanică.1. realizarea diverselor scheme de acţionare şi varierea parametrilor de lucru. i. d. Din punctul de vedere al mobilităţii elementelor ele pot fi: cu cilindru fix şi piston mobil (figura 5. calculul debitului de fluid necesar deplasării pistonului cu o anumită viteză. forţă şi viteză. a. .1. Aspecte teoretice Cilindri hidraulici. 4.1. g). b. d). 2. Din punct de vedere al numărului de motoare ce acţionează acelaşi organ de lucru: hidromotoare singulare (figura 5. se disting: cilindri cu simplu efect (figura 5. care pot fi cuplate în serie (figura 5. Aceste motoare au o largă răspândire datorită simplităţii constructive şi a posibilităţii de realizare a unor forţe mari şi foarte mari de acţionare.c. presiunea necesară pe piston pentru dezvoltarea unei anumite forţe axiale. Obiectivul lucrării Lucrarea îşi propune să analizeze soluţiile constructiv . sunt elemente cu rol de execuţie. e. j. - - - 26 . caracterizată de doi parametri.1.cu diametrul tijei egal cu diametrul pistonului.b. d. 5 Analiza constructiv-funcţională şi calculul cilindrilor hidraulici 1. a. 1.

Figura 5. 27 .2. Ei pot fi legaţi de organele pe care le acţionează sau de batiu prin: -capete filetate (figura 5. -flanşe (figura 5.2. depinzând de rolul funcţional în ansamblul din care aceştia fac parte. a).2. -capete cu ocheţi (figura 2.1. b şi c). Tipuri de cilindri hidraulici Soluţiile de instalare mecanică pentru cilindri hidraulici sunt variate. e). -suport de legătură (figura 5. g).

Figura 5. Astfel. d). Instalarea mecanică a cilindrilor hidraulici Soluţiile de instalare hidraulică ale cilindrilor sunt în funcţie de numărul cilindrilor ce se alimentează.2. Alimentare individuală a cilindrului (figura 5.2.-articulaţii pe corpul motorului (figura 5. se disting: 1.3.) cu mai multe variante: 28 .

3. într-un sens sau altul. Cilindrul este alimentat de la pompă printr-un distribuitor cu trei poziţii (figura 5. prin intermediul tijei. pe toată lungimea cursei. de vidare. b. Soluţia permite blocarea pistonului în orice poziţie. a). în momentul când distribuitorul (7) este în poziţie mediană.3. ambele camere ale cilindrului comunică cu rezervorul. Cilindrul este alimentat de la pompă printr-un distribuitor cu trei poziţii şi două supape antişoc (4 şi 5). 29 . d. în poziţiile extreme. supapa se deschide spre cealaltă cameră. În această poziţie. Supapele montate între camerele cilindrului evită crearea suprapresiunii în conductele de legătură dintre distribuitor şi cilindru.Figura 5. Soluţia nu permite pistonului să staţioneze decât la capătul de cursă. figura 5. Suprapresiunea se poate datora unor forţe externe care continuă să acţioneze în momentul opririi bruşte a pistonului.3. Pistonul cilindrului poate fi deplasat mecanic (figura 5.3. c. La depăşirea presiunii într-una din camerele cilindrului. c. Soluţii de instalare hidraulică a cilindrilor de forţă a. b).3. d). în care există tendinţa inversă. Cilindrul alimentat de la pompă printr-un distribuitor cu două poziţii (figura 5.

Soluţia este denumită „legare în paralel” (figura 5.4. Alimentarea mai multor cilindri de la o pompă a. b).5.5 m/min pe o distanţă c=300 mm şi să se retragă cu o viteză vt=2m/min. Alimentarea mai multor cilindri de la o singură pompă (figura 5. 1.4. b.4. Este cazul unui multiplu de cilindri în care primul este alimentat de pompă iar următorii de către cilindrul imediat anterior. Ea oferă posibilitatea acţionării simultane a doi sau mai mulţi cilindri prin comenzi aferente date de distribuitoare.) cu mai multe variante: e. lucru posibil datorită distribuitorului (8) cu patru poziţii (figura 5. Figura 5. în condiţiile unei comenzi simultane. e).3. 30 . 2. Soluţia oferă posibilitatea deplasării sincrone a cilindrilor cu viteze ce variază în funcţie de caracteristicile lor dimensionale. Schema de funcţionare este dată în figura 5.3 Desfăşurarea lucrării Se va proiecta un cilindru hidraulic care trebuie să dezvolte la tijă o forţă de împingere Fi=200 daN. În acest caz. Soluţia este denumită „legare în serie” (figura 5. cilindri vor acţiona în ordinea descrescătoare a presiunilor de lucru.Soluţia permite mărirea vitezei pistonului prin recircularea lichidului de la camera mică a cilindrului spre camera mare. a).4. să împingă obiectul acţionat cu o viteză de lucru vi=0. Presiunea dezvoltată de pompă este p=3 MPa.

. . Din relaţia (1) va rezulta diametrul interior D: i D= π ⋅ p ⋅ η (2) m în care: η .. Schema hidraulică Forţa axială pe piston: F=p·Sp unde: Sp.9 m Se recomandă ca raportul dintre diametrul pistonului şi diametrul tijei să fie: 4⋅ F D 32 40 50 60 110 120 145 152 160 180 200 = .randamentul mecanic: m η = 0.. .5.Figura 5.85. 31 .0. . ..6 este prezentată construcţia unui cilindru hidraulic cu dublu efect. . În figura 5.5.diametrul tijei pistonului..diametrul interior al cilindrului. d 16 20 25 35 40 50 50 57 70 85 100 Cursa acestor motoare este cuprinsă între valorile c=87. d.este suprafaţa efectivă a pistonului: π ⋅ D2 Sp1= 4 (1) sau π ⋅ (D2 − d 2 ) Sp2= 4 D. . .865 mm. .

LUCRAREA NR.50 200 3.este randamentul volumetric: v η =0.00 300 3.v [l/min] (3) în care:η .6 Analiza constructiv-funcţională a distribuitoarelor cu sertar 32 .00 ≥ 4⋅Q π ⋅ vu (5) 100 2. Q [l/min]. Cilindru hidraulic cu dublu efect Debitul de lichid necesar în cilindru se calculează cu relaţia: Q= η v S p .50 2.6.9 v Puterea hidraulică de intrare în motor: Pm= 612 p.50 Se va reprezenta cilindrul hidraulic la dimensiunile obţinute şi se vor compara aceste dimensiuni cu cele date pentru cilindri standardizaţi.Q [KW] (4) unde: p [bari] . Timpul necesar pentru parcurgerea cursei c: ti= v [min] sau tt= v [min] i t c c Diametrul orificiilor de intrare-ieşire: di [mm] Pentru vu se adoptă valorile: p [bar] 25 50 vu [m/min] 1.Figura 5.

permit frecvenţe ridicate de comutare. Din acest motiv. Obiectivul lucrării Sertăraşele distribuitoare sunt cele mai răspândite elemente de distribuţie din sistemul de acţionare hidrostatic deoarece. pierderi de debit reduse. 1.şi anumite elemente de acţionare.1. au formă constructivă şi tehnologică simplă. asigură o multitudine de funcţii de comandă.1. comandă uşoară şi sensibilitate mare la schimbarea regimului de lucru. Aspecte teoretice Echipamentul de distribuţie este destinat distribuirii sau dirijării agentului motor spre diferite conducte ale schemei hidraulice. Comutând în poziţia din figura 6.sertar .1. Funcţionarea lor se bazează pe translatarea şi oprirea sertarului în corp. Un distribuitor cu sertar se compune dintr-o parte fixă . datorită refulării fluidului prin orificiile P şi B. 33 .corp -. În figura 6. pompa PH alimenteză camera 2 producând deplasarea cu viteza v2. lucrarea îşi propune să prezinte în detaliu această aparatură precum şi principalele probleme ce apar la proiectarea şi la execuţia lor. b.1. În figura 6. În acest timp. schema de distribuţie şi natura comenzii de comutare. în anumite poziţii care asigură o corespondenţă precisă a căilor de comunicaţie prin care se face trecerea fluidului conform schemei de distribuţie.1. Trecerea spre rezervorul Rz a fluidului din camere 2 a motorului MH se face liber prin orificiile B şi R2 . pot fi folosite pentru game largi de debite şi presiuni. scurgerea fluidului din camera 1 a motorului se face prin orificiile A şi R1 către rezervor. Echipamentul de distribuţie al acţionării hidrostatice este constituit din: robinete distribuitoare. este prezentată schema unui distribuitor cu sertar cu rol de inversare a sensului de mişcare a unui organ de lucru solidar cu pistonul motorului hidraulic. Dintre toate aceste elemente de distribuţie. o parte mobilă . a poziţionarea sertarului permite fluidului refulat de pompa PH să alimenteze camera 1 a motorului hidraulic MH producând mişcarea cu viteza v1 ca urmare a trecerii prin orificiile P şi A. El trebuie să prezinte siguranţă în exploatare. distribuitoarele cu sertar ocupă cel mai important loc. distribuitoare cu bilă si distribuitoare cu sertar.2. ele diferenţiindu-se în funcţie de o serie de criterii cum ar fi: numărul de canale. să realizeze inversarea fără şocuri a mişcării într-un timp cât mai scurt. rezistenţe locale şi pierderi prin frecare minime.

reprezintă numărul căilor hidraulice racordate la distribuitor iar numitorul.1.. Sertăraş distribuitor pentru inversarea sensului de mişcare Ca rezultat al combinaţiei dintre numărul de orificii şi poziţii ale sertăraşului.2). La noi în ţară sunt tipizate opt scheme de bază pentru distribuitoarele hidraulice notate 01.08. şase realizate pentru patru căi şi două pentru cinci căi hidraulice (figura 6. există o gamă largă de distribuitoare. numărul fazelor pe care le realizează distribuitorul.. 34 . Conform STAS 7145 simbolizarea distribuitoarelor se face sub forma unei fracţii ordinare: numărătorul.Figura 6.

Comanda manuală 35 .3.3). mecanică.Figura 6.2. hidraulică.5). Poziţii de comutare la distribuitoarele cu sertar Comanda acestor distribuitoare poate fi realizată în variantă: manuală (figura 6. pneumatică (figura 6.4) şi electro-magnetică(figura 6. Figura 6.

Distribuitoarele ce funcţionează la debite mari (DN ≥13 mm) nu mai pot fi comandate cu manetă sau cu electromagneţi. Comanda electromagnetică se poate face cu curent continuu sau curent alternativ. Pilotarea sertăraşelor poate fi obţinută în două variante: prin autopilotare (figura 6. de aceea.6) sau prin pilotere exterioară. deplasarea plunjerului în vederea comutării se face printr-un alt sistem hidraulic. asigură o frecvenţă mare a comutărilor.Figura 6.5.4. Comanda pneumatică Figura 6. deoarece forţele dinamice axiale sunt mari.6. Figura 6. Comanda electro-magnetică Comanda manuală cu indexare asigură o poziţie stabilă după comutare. Comanda electromagnetică este însă cea mai răspândită datorită avantajelor ei: prezintă posibilitatea automatizării electrice a ciclurilor de lucru. numai că agentul de lucru este altul. Comenzile hidraulică şi pneumatică sunt similare. Sertăraş distribuitor autopilotat. Această comandă hidraulică ce se face prin intermediul altui distribuitor poartă denumirea de pilotare. 36 .

7. Desfăşurarea lucrării Vor fi analizate constructiv şi funcţional mai multe tipuri de distribuitoare pilotate şi nepilotate. Se va realiza montajul din figura 6. Vor fi evidenţiate traseele agentului hidraulic în funcţie de cele trei poziţii ale distribuitoarelor analizate.3. Ciclul AR-AL-RR cu reciclarea debitului 37 .7. se va urmări sistemul de simbolizare şi de codificare pentru trei dintre tipurile de distribuitoare cu sertar analizate.1. În conformitate cu cataloagele tehnice pentru aparatura hidraulică de distribuţie. şi se va descrie rolul celor două sertăraşe în diversele lor poziţii. Figura 6.

2. Figura 7.Supape de reducere a presiunii.Supape de limitare a presiunii. 7 Analiza constructiv-funcţională a aparaturii pentru reglarea presiunii 1. atât din punct de vedere constructiv şi funcţional. cât şi din punct de vedere al modului în care ele realizează anumite funcţii în cadrul sistemului. Lucrarea îşi propune să analizeze cele mai cunoscute tipuri de supape hidrostatice. Montarea în schemă a supapei de deversare Figura 7. Aspecte teoretice Supapele ce deservesc sistemele de acţionare hidrostatice şi se pot împărţi.decuplare.Supape de cuplare .1.1. după rolul lor în sistem. cunoscute sub denumirea de supape de presiune ocupă unul din primele locuri în ordinea importanţei. Ele se întâlnesc în două variante: Supape de deversare. 1. Din punct de vedere funcţional. Supapele de limitare a presiunii asigură protecţia instalaţiei faţă de suprapresiuni. în două mari categorii: supape de presiune şi supape de blocare (supape de sens unic). se împart în: .2. Acest lucru este datorat faptului că presiunea este unul din cei doi parametri prin care se exprimă cantitativ puterea transmisă de către acţionarea hidraulică respectivă. Supapele de presiune sunt destinate asigurării presiunii dorite pe anumite circuite hidraulice. Obiectivul lucrării În cadrul sistemelor de acţionare hidrostatică.1. ele deversând la tanc diferenţa dintre debitul constant al pompei şi debitul variabil necesar motorului hidraulic. Supapa de deversare se montează în paralel cu pompa de debit constant (figura 7.). Montarea în schemă a supapei de siguranţă 38 . aparatele pentru controlul presiunii. care funcţionează normal deschise. .LUCRAREA NR. .

taler sau plunjer şi elementul elastic (3) prevăzut sau nu cu mecanism de reglare a forţei (4).) există trei elemente importante: corpul supapei (1). se comandă alimentarea unui alt circuit hidraulic. funcţionează în general normal închise şi se montează în paralel cu o pompă cu debit variabil (figura 7. Constructiv. în componenţa supapelor de presiune (figura 7. a) normal închisă b) normal deschisă Figura 7.2).3. . . Din punctul de vedere al comenzii. dar când motorul ajunge la capăt de cursă sau intră în suprasarcină. atunci când se atinge presiunea impusă. În acest caz. Din punct de vedere constructiv.Supape cu comandă directă. Supapele de cuplare – decuplare sunt subordonate unui circuit hidraulic în care. supapele de presiune se clasifică în: . Supapele de reducere a presiunii au drept scop reducerea presiunii la o valoare mai mică decât cea din sistem şi menţinerea ei constantă indiferent de fluctuaţia presiunii principale. .supape cu taler. Supape de presiune 39 .Supape de siguranţă.3.Supape cu comandă pilotată. pompa va administra un debit corespunzător necesităţilor motorului hidraulic. supapele de presiune se realizează în următoarele variante: supape cu bilă. elementul de închidere (2) care poate fi de tip bilă. depăşindu-se în sistem presiunea nominală.supape cu plunjer. supapa de siguranţă SS se deschide şi deversează la tanc tot debitul pompei.

3.5. 13-şurub de reglare Soluţiile de instalare în schemă a supapelor de presiune sunt prezentate în figura 7. d.11-ghidaj arc.5.4. a siguranţei în exploatare. cu pilot de comandă. scade presiunea deasupra plunjerului (3) şi schimbându-se echilibrul forţelor pe cele două feţe ale sale el este împins în sus. la un anumit nivel al presiunii se deschide supapa conică a pilotului (9). elementul de închidere obturează complet trecerea de la un orificiu la altul. 10-arc. atunci când presiunea p depăşeşte valoarea de reglaj a supapei (3). La supapele normal deschise (figura 7. pilotată 1-corp. 40 . sau a mai multor circuite înseriate (figura 7.4. 2-bucşă. 6-corp pilot. a). Figura 7. b şi c). în funcţie de nivelul presiunii controlat de supapă. 4-arc. a). În cazul pilotării prin comandă internă. caz în care pilotarea se realizează prin comandă internă sau poate fi conectat la un circuit de comandă externă. b). Supapele normal închise pot controla presiunea unui singur circuit (figura 7. supapa normal închisă (3) cu drenaj intern. 12-bilă.La supapele normal închise (figura 7. 5-diuză. există constructiv fanta h0 care permite scurgerea unui anumit debit de ulei de la un orificiu al supapei la celălalt. 9-supapă pilot. 3-plunjer. caz în care diuza (5) se înlocuieşte cu un dop filetat. Această fantă se poate modifica la valoarea h. realizându-se legătura direcă P-T. este reprezentată o supapă de presiune normal închisă. 8-scaun supapă pilot. fiind apăsat pe scaunul din corp de către un element elastic. Supapă de presiune normal închisă.5. după cum urmează: cilindrul (1) va intra în lucru numai după epuizarea cursei cilindrului (2). Canalul Cx al acestei supape poate fi obturat.3. În schema din figura 7.5. În figura 7. nu serveşte la reglarea presiunii din cilindrul (1) ce se află în amonte de ea. 7-dop filetat. ci la asigurarea unei anumite succesiuni de deplasare. Diversitatea soluţiilor constructive ale supapelor derivă din preocuparea producătorilor de a realiza cele mai avantajoase variante privind asigurarea funcţiilor. a manevrabilităţii comode şi a îmbunătăţirii tehnicilor de racordare.

7.6 unde supapele au rolul de a crea presiuni diferite.3.5 şi vor fi făcute pentru fiecare caz în parte aprecieri asupra realizării funcţiei supapei în cadrul sistemelor. care să conducă la dezvoltarea de forţe diferite. când pistonul cilindrului hidraulic se deplasează într-un sens sau în celălalt. prezentate în figura 7. Figura 7. Soluţii de instalare în schemă a supapelor 1.Fig. Reglarea presiunii în funcţie de sensul deplasării 41 . Desfăşurarea lucrării Se vor analiza soluţiile constructive ale supapelor prezentate în figurile 7. Se vor analiza soluţiile de instalare în schemă ale supapelor. Se va realiza montajul din figura 7.6.4 pe modelele fizice similare.3 şi 7.5.

modificarea debitului se face prin mărirea sau micşorarea unei fante de o anumită formă. Ea este însoţită de o supapă de deversare normal deschisă. reglat prin drosel.. Δp=1. ele pot fi: 42 .2. Obiectivul lucrării Echipamentul de reglare a debitului este destinat reglării vitezei sau turaţiei motoarelor hidraulice. k= 2 / ρ Δp .6. manevrabilităţii uşoare a aparaturii şi uşurinţei efectuării controlului. precum şi modul de alegere a lor pentru a corespunde scopului propus. cel de bază fiind forma fantei de reglare (tronconică.căderea de presiune pe drosel. Practic însă. Deşi are un randament energetic mai scăzut..5. debitul ce trece printr-un drosel variază liniar cu suprafaţa fantei de trecere. reglarea debitului se poate face în două moduri: volumic (prin pompe cu debit variabil) şi rezistiv. 8 Analiza constructiv-funcţională a aparaturii pentru reglarea debitului 1. α =0. reglare realizată prin modificarea debitului administrat acestora. 1. datorită simplităţii constructive. reglarea rezistivă este de preferat în instalaţiile de puteri mici şi mijlocii.1. Teoretic.. înţelegerea rolului pe care îl au. Există mai multe criterii de clasificare a droselelor. dreptunghiulară.suprafaţa fantei de trecere. Aspecte teoretice Reglarea rezistivă a debitului constă în montarea în circuitul de alimentare al hidromotorului a unei rezistenţe hidraulice reglabile.0. Ecuaţia de debit a unui drosel este de forma: Q= α ⋅ k ⋅ S ⋅ ∆p (1) în care: α .LUCRAREA NR.3 bari S . montarea lor în schemele hidraulice. Lucrarea îşi propune să prezinte construcţia celor mai folosite aparate pentru reglarea rezistivă a debitului. inelară. el se corectează cu o valoare datorată frecării vâscoase a agentului motor în timpul curgerii. a sensibilităţii sporite în ce priveşte reglarea vitezei de deplasare a organului de lucru. După modul de montare în instalaţie. la această reglare pompa instalaţiei este cu debit constant. cunoscută sub denumirea de drosel.coeficient de debit. În schemele hidraulice. circulară. care deversează la tanc diferenţa dintre debitul pompei şi debitul furnizat motorului.7 k .constantă în funcţie de tipul agentului hidraulic (pentru uleiuri minerale k=0.885). În cazul droselelor. De obicei.. elicoidală).

supapa de sens. Droselul de panou din figura 8. presată pe scaunul ei de către resortul (5).1) care se montează direct pe conductele schemei hidraulice şi pot fi cu sau fără supapă de sens.element de reglare.2 realizează modificarea suprafeţei de trecere a fantei de droselare prin deplasarea axială a plunjerului (4). Modificarea fantei de trecere a agentului (b).corp.corp. 3. faţă de corpul (3).arc. Droselul este prevăzut cu o supapă de sens unic (5). Spre deosebire de droselele de traseu. În interiorul corpului este prevăzută supapa (3). Figura 8. 2. care permite circulaţia liberă a agentului hidraulic în sens contrar celui controlat de drosel.1.Drosel de traseu 1. droselele de panou asigură o reglare mai sensibilă a debitului de trecere pe conducta pe care acestea sunt montate. 6.2.taler.2) se montează pe panoul de comandă al instalaţiei hidraulice şi sunt însoţite de obicei de supape de sens unic.element pentru numărarea rotaţiilor 43 . care constituie elementul de reglare. se realizează prin înşurubarea manşonului (2) pe corpul droselului (1).tambur gradat.limitator de cursă Drosele de panou (figura 8. 5. 4.Drosele de traseu (figura 8. 2. Figura 8. 3. 4. Drosel de panou 1.element de reglare. 6. 5.organ de indexare cu bilă şi arc.inel O.

Regulator de debit cu două căi 1-tambur gradat.capac. Ele se folosesc doar când rezistenţa opusă organului de lucru este constantă sau dacă modificarea vitezei sau turaţiei cu sarcina variabilă nu are o importanţă deosebită. Această presiune crescută.cu trei căi (RD3). 4. Îmbunătăţirea stabilităţii vitezei motoarelor hidraulice alimentate cu pompe cu debit constant se realizează cu ajutorul regulatoarelor de debit (de viteză).3. astfel că un debit mai mare refulat de pompa P va trece prin fantă spre drosel la motorul hidraulic MH.element de reglare a debitului. fanta f a supapei compensatoare joacă rolul de drosel autoreglabil. mărind fanta f. astfel creşte presiunea în MH. 7. va acţiona asupra plunjerului supapei (6). .limitator de cursă Regulatoarele de debit se întâlnesc în două variante: .Droselele prezentate au dezavantajul că nu menţin constantă viteza sau turaţia organului de lucru antrenat. la care cele trei căi sunt P. Tendinţa de scădere a vitezei este anulată de debitul sporit de ulei ce intră în MH şi viteza se va menţine astfel constantă. 44 . la care cele două căi sunt pompa şi motorul iar supapa compensatoare este normal deschisă. viteza lui va avea tendinţa să scadă. 6.corp.cu două căi (RD2). 3. 2. 5.capac.supapă compensatoare. MH şi tancul iar supapa compensatoare este normal închisă. La regulatorul de debit cu două căi.) Figura 8. deschiderea ei fiind determinată de căderea de presiune pe drosel care trebuie să rămână constantă.3. Dacă rezistenţa opusă la deplasarea organului de lucru creşte. Construcţia regulatoarelor se realizează dacă la un drosel simplu se ataşează o supapă compensatoare (figura 8.

permite motorului să lucreze la presiunea efectivă dictată de sarcină. Figura 8. Drosel pe conducta de evacuare din motor .se păstrează controlul vitezei la apariţia sarcinii negative.Schemele de instalare a droselelor pentru reglarea vitezei sau turaţiei motoarelor hidraulice sunt prevăzute în figura 8. Este însă de preferat primei soluţii. d. Instalarea droselelor în schemele de acţionare a motoarelor hidraulice Drosel pe conducta de admisie în motor .soluţie cu randament energetic bun (descărcarea excedentului de debit făcându-se prin supapa stabilizatoare la presiunea dată de sarcină). Drosel montat în derivaţie . Variaţia debitului util cu sarcina este însă şi mai pronunţată ca în cazurile precedente. dar solicită permanent sistemul la presiunea maximă a supapei de siguranţă.soluţie eficientă energetic.4. ci prin droselul însuşi.4. la presiunea efectivă dată de sarcina S. Regulator cu trei căi pe conducta de admisie în motor . Spre deosebire de a. Nu este asigurată însă concordanţa debitului util (Q-q) cu sarcina S. pierzând total controlul vitezei în cazul apariţiei unei sarcini de sens contrar. deoarece descărcarea debitului excedentar nu se face prin supapa de siguranţă la presiunea maximă de reglaj a acesteia. 45 . c.soluţie simplă. b.

identificându-se elementele componente.deşi cu randament energetic mai slab decât în cazul precedent (sistem mai solicitat.îmbină calităţile regulatoarelor prezentate în figurile 8. e. 10 –filtru. crt.5.3. Căderea de presiune pe drosel va fi determinată cu ajutorul manometrelor (3) şi (5). pentru diferite deschideri ale fantei de trecere a droselului.4. debitul q trecând prin supapa de siguranţă). 11 –schimbător de căldură Tabelul 1 Nr. e. f. 7 –supapă. 1.4.4. 6 –distriduitor. Pe standul de laborator. se asigură menţinerea aproximativ constantă a debitului util la variaţia sarcinii S pozitivă.a.1.5.pompă. este recomandat la sarcini pozitive cât şi la sarcini negative. Regulator de debit cu două căi montat pe conducta de evacuare din motor . 8 –debitmetru. se va determina experimental caracteristica Qdr=f(Δpdr). Rezultatele măsurătorilor vor fi centralizate în tabelul 1 şi vor fi reprezentate grafic.supapă de siguranţă. d şi 8. Stand de laborator 1. Regulator mixt .cazul prezentat în figura 8. Desfăşurarea lucrării În cadrul lucrării de laborator se vor analiza din punct de vedere constructiv cele trei tipuri de aparate prezentate în figurile 8. 9 –termometru.3. punând însă probleme dificile de natură constructivă. 4 –drosel. 8.2 şi 8. a cărui schemă este prezentată în figura 8. 1 2 p1 [bar] p2 [bar] Δpdr [bar] Qdr [l/min] 46 . 3 şi 5 –manometre. rolul lor în ansamblu şi funcţionarea lor. Figura 8. Debitul respectiv va fi stabilit cu ajutorul debitmetrului (8). 2. pe modelele fizice existente în laborator.

Cele pneumo-hidraulice pot fi: cu piston (figura 9. Acumulatoarele pot îndeplini următoarele funcţii: . Din prima categorie fac parte următoarele tipuri: cu greutăţi (gravitaţionale) (figura 9.1) şi cu arc (figura 9. precum şi anumite particularităţi legate de construcţia şi calculul acumulatoarelor cu cameră elastică. 47 . 9 Elemente de înmagazinare a energiei hidrostatice Acumulatoare 1. acumulatoarele se împart în două categorii: mecano-hidraulice şi pneumo-hidraulice.3 4 LUCRAREA NR. constituind pentru schema hidraulică o rezervă de energie hidrostatică. 1.recuperează energia de frânare: la frânarea motoarelor hidraulice energia poate fi stocată în acumulator. Aspecte teoretice După modul în care se realizează acumularea energiei. Lucrarea îşi propune să prezinte câteve dintre cele mai folosite acumulatoare hidrostatice.4) şi cu membrană (figura 9. Obiectivul lucrării Acumulatoarele sunt elemente ce înmagazinează o parte a enrgiei hidrostatice furnizată de pompe.aplatizează vârfurile de presiune în schema hidraulică.3).2.constituie o rezervă de lichid sub presiune furnizând instalaţiei hidraulice un surplus de debit în cazul în care pompa folosită are un debit mai mic decât debitul necesar. .amortizează pulsaţiile de presiune şi debit ale pompelor. cu burduf (cu cameră elastică) (figura 9.5).1. Acestea se montează pe o derivaţie a conductei de refulare a pompei. fapt ce conduce la un regim stabil de funcţionare al motoarelor hidraulice. .2). .

4-piston Figura 9.Acumulator cu arc: 1-capac. 2-membrană.3. 2-arc. Figura 9. 48 .1.Figura 9. Acumulator cu membrană: 1 şi 3-corp.4.2. Acumulator cu piston: 1-gaz. 4-lichid. 2-piston. 4-supapă. 2-pistonaşe. 3-corp. Figura 9. 3-cilindru. 3-corp.Acumulator cu greutăţi: 1-greutăţi.

Figura 9. Desfăşurarea lucrării Utilizând o schemă ca cea din figura 9.6. Nu se recomandă a fi folosite ca amortizoare de vibraţii. sau deasupra unei membrane.25). 4-racord. 5. Q) şi pentru dimensiunile funcţionale ale motoarelelor.3. într-un burduf. 6-supapă. Acumulatoarele cu piston au avantajul unei fiabilităţi ridicate la presiuni şi temperaturi înalte. 1. V– volumul gazului. adoptând anumite valori pentru parametrii de lucru din sistem (p.Acumulator cu burduf 1-burduf. Acumulatoarele cu membrană prezintă avantajul frecărilor reduse şi pot avea formă cilindrică sau sferică. 2-corp. 49 . (1) în care: p – presiunea gazului. Acumulatoarele pneumo-hidraulice sunt cele mai răspândite şi se bazează pe principiul comprimării unei mase de gaz. deasupra unui piston. 3-element de protecţie. Acumulatoarele cu burduf au avantajul unei sensibilităţi ridicate şi a unei construcţii simple şi compacte. n– exponent politropic (n=1. se va face calculul de dimensionare pentru acumulatorul A. de obicei azotul. Presiunea gazului din acumulatorul pneumo-hidraulic se află în raport cu volumul acestuia în relaţia dată de legea transformării politropice: p·Vn=const.

Figura 9. p3 – presiunea maximă respectiv minimă din sistem.2. Volumul acumulatorului V1 se calculează cu relaţia: ( p 3 / p1 )1 / n Vx V1= 1 − ( p 3 / p 2 )1 / n [litri] (3) unde: Vx.diametrul cilindrului oarecare [dm]. încărcarea maximă se calculează cu relaţia: p1=p20. si.numărul de curse pe ciclu.diametrul tijei motoarelor diferenţiale [dm].j – cursa motoarelor [dm]. se calculează cu: n π n 2 [∑ D1 si N i + ∑( D12 − d 2 ) s j N j ] − Q p t c Vx= 4 j i =1 j =1 (4) unde: Di.8 [bar] (2) unde: p1 – presiunea de preîncărcare a acumulatorului.j .volumul fluidului descărcat din acumulator [litri].j . Qp – debitul pompei [l/min].p30. Volumul total al acumulatorului va fi dat de relaţia: Vt =1. dj . Schema de alimentare a trei motoare hidraulice liniare Presiunea de preîncărcare trebuie aleasă astfel ca presiunea de lucru să fie folosită cât mai eficient.133·V1 [litri] (5) 50 . p2. tc – durata ciclului [min]. În condiţii politropice.6. Ni.

Prepararea aerului comprimat prezintă etapele: 51 .LUCRAREA NR.1 Obiectivul lucrării Lucrarea urmăreşte să iniţieze studenţii în cunoaşterea elementelor necesare preparării aerului comprimat.10 Elemente pentru pregătirea aerului condiţionat 1.

curăţirea de impurităţi mecanice şi de umezeală . 4. apoi printr-un canal îngust intră în filtru. iar pentru buna funcţionare a instalaţiei de acţionare. prevăzut cu manometrul 4 şi un ungător de aer cu ceaţă de ulei 6.în acest scop se folosesc filtrele de aer. Lucrarea are şi scopul de a obişnui studenţii cu alegerea şi codul de comandă pentru elementele necesare preparării aerului. . produsă de o rampă elicoidală (12).1 este prezentată o astfel de staţie în componenţa căreia intră: un filtru de aer 1. produce decantarea apei şi a particulelor solide în partea de jos a acestuia.. Totodată se va regla atent valoarea presiunii de lucru. În figura 10. Pentru aceasta. care reţine particulele foarte fine de impurităţi.. care antrenează şi microparticulele rămase în suspensie care cad pe deflectorul inferior (14). îmbogăţirea fluxului de aer cu o anumită cantitate de ulei pulverizată în toată masa sa – în acest scop se folosesc ungătoarele de aer. unde filtrarea se face în două etape: . format din straturi de materiale sinterizate. se asamblează în sensul de curgere a aerului. reglarea presiunii aerului şi menţinerea la o valoare constantă a ei – în acest scop se folosesc regulatoarele de presiune. care se realizează cu ajutorul unui cartuş filtrant (13). 1. Construcţia unui filtru care elimină impurităţile mai mari de 3 µm . Sub acţiunea forţei centrifuge şi datorită răcirii aerului ca urmare a destinderii lui în zona de deasupra deflectorului superior (6). Aerul astfel filtrat iese prin orificiul E. Aceste elemente formează un tot unitar cunoscut sub denumirea de staţie de preparare a aerului comprimat. i se va mări capacitatea de ungere prin pulverizarea în masa sa a unor particule de ulei.6 bari trebuie supus unui proces de purificare pentru a se elimina impurităţile.filtrarea fină. este redată în figura 10. de unde ajung în partea inferioară a paharului transparent (4) formând împreună cu apa condensată rezidul (3). un regulator de presiune şi un ungător cu ceaţă de ulei. necesară în instalaţia de acţionare. Pentru efectuarea operaţiilor de mai sus. aerul comprimat furnizat de compresor la cca. se produce condensarea particulelor foarte fine de apă. în vederea atingerii parametrilor ceruţi. Toate aceste operaţii.2 Aspecte teoretice Buna funcţionare a unei sistem pneumatic este asigurată numai în condiţia pregătirii corespunzătoare a aerului comprimat înainte de a-l introduce în circuit. în ordine: un filtru.2. un regulator de presiune 5. efectuate cu elemente specifice. care prin lovirea aerului de pereţii paharului (4). cât şi condensul.filtrarea prin centrifugare. După o perioadă de folosinţă cartuşul filtrant trebuie înlocuit deoarece căderea de presiune pe filtru devine mult prea mare şi randamentul instalaţiei scade. constituie procesul de preparare a aerului. 52 . Aerul este introdus prin orificiul I.

căderea de presiune maximă acceptată.Figura 10. de aceea paharul este prevăzut în partea de jos cu un robinet de golire (2). adică cu paharul în jos. necesar acţionării pneumatice. în instalaţia de acţionare.debitul maxim de aer comprimat.2. Montarea filtrelor în instalaţie se face întotdeauna în poziţie verticală. Filtru de aer Nivelul condensului din pahar nu trebuie să depăşească limita maximă. Alegerea filtrelor se face. 53 . determinând diametrul nominal ţinând cont de doi parametri principali: . Staţie de preparare a aerului comprimat Figura 10.1. .

se realizează o fantă f de trecere a aerului. prin care se limitează valoarea presiunii din conducta de ieşire. Reglarea presiunii optime este absolut necesară. Arcul (10) este pretensionat între talerele (2) şi (11) de şurubul (12). membrana şi talerul coboară închizând fanta f. deoarece de valorile acestui reglaj depinde fiabilitatea elementelor ce compun instalaţia. Dacă presiunea de ieşire creşte. discul (3) şi talerul (2). iar scăderea presiunii sub aceste valori determină ineficienţa instalaţiei.1. Astfel se măreşte căderea de presiune pe fantă şi presiunea la ieşire scade până la valoarea reglată. Caracteristica de debit a unui filtru Orice staţie de preparare a aerului comprimat are după filtru un regulator de presiune. Valoarea presiunii de ieşire se stabileşte în funcţie de forţa din resortul (10). Cel mai des întâlnit regulator este cel cu membrană. care are un dublu rol: reducerea presiunii aerului comprimat până la o valoare optimă şi menţinerea acestei valori cât mai constantă. Regulatorul de presiune este o supapă normal deschisă cu o cameră interioară. prin care se variază fanta de droselare f. prezentat în figura 10.3). la presiunea pe. Poziţia talerului (6) este determinată de poziţia membranei (9) pe care o urmăreşte prin intermediul tijei (4). Creşterea presiunii peste valoarea optimă conduce la uzura rapidă a elementelor de acţionare. între talerul (6) şi scunul lui. prin intermediul 54 . spre conducta de ieşire E. care acţionează asupra talerului (3) şi membranei (9).3. Menţinerea constantă a presiunii de ieşire se realizează automat prin forţele care acţionează asupra membranei. asamblat direct în corpul regulatorului. Având în vedere modul de reglare a presiunii. aşa cum se vede în figura 10. Figura 10. a forţelor provenite din arcurile (5) şi (10) şi a forţei elastice a membranei (9). Între cele două piese se fixează ansamblul de comparare compus din membrana elastică (9).De obicei constructorii de elemente pneumatice furnizează caracteristica de debit pentru dimensionarea corectă a filtrelor (figura 10. creşte şi presiunea care acţionează asupra membranei. Din echilibrul forţelor provenite din presiunea aerului ajuns prin orificiul (8).4 Are o construcţie relativ simplă ce constă dintr-un corp (7) asamblat prin şuruburi cu capacul (1). Fanta f joacă rolul unui drosel autoreglabil. executată din cauciuc cu inserţie textilă. va trece spre ieşirea E prin droselul format de organul de reglare în formă de taler (6). Valoarea presiunii de ieşire se va citi la un manometru . Aerul pătruns în regulator prin orificiul I. reglată manual de către şurubul (12). iar sub acţiunea forţei din resortul (5). datorită forţei din arcul (10). la presiunea pi.

Diametrul nominal sau mărimea racordurilor este o caracteristică care se determină cu relaţia: Dcalc=2 Qnec π ⋅w [m] (1) în care: Qnec . nu are capacitate de ungere şi din acest motiv este necesară dispersarea în masa sa a unor particule de ulei cu dimensiuni de cca. cunoscute sub denumirea de ungătore cu ceaţă de ulei. Figura 10.4 Regulatorul de presiune Alegerea unui regulator de presiune se face pe baza debitului necesar reglat în instalaţia de acţionare proiectată. unde Dn este diametrul nominal al regulatorului ales din catalogul producătorului. Aceste particule asigură ungerea elementelor componente ale instalaţiei de acţionare.ansamblului de comparare.debitul de aer comprimat ce tranzitează regulatorul [m3/s] w . Alegerea se face în condiţia Dn ≥Dcalc. Aerul comprimat care a fost filtrat şi uscat. regulatorelor de presiune li se mai spune şi balanţe de presiune. se acceptă w=6 m/s. Pulverizarea particulelor se realizează cu ajutorul ungătoarelor. Instalaţiile moderne de acţionare pneumatică nu au nevoie de ungătoare deoarece elementele componente sunt livrate unse cu lubrifianţi care îşi fac serviciul pe toată durata de funcţionare.5 µm şi chiar mai mici.viteza aerului. 55 .

printr-o porţiune de diametru mai mic (figura 10. care este în comunicare cu orificiul de intrare şi prin care circulă o mică parte din aerul comprimat şi care suferă o nouă accelerare în spaţiul îngust creat între piesa (10) şi diuza (11) şi de aici prin orificiile radiale ale piesei (12). sunt instalaţii care necesită lubrifierea aerului deoarece au componente ce nu pot fi unse pe viaţă. pătrunde în partea superioară a paharului (1). ce urmează a fi îmbogăţit în ulei. Totodată piesa (10) este prevăzută cu un canal radial.Ungător cu ceaţă de ulei Aerul pătrunde în ungător prin orificiul I şi suferă o primă accelerare ca urmare a spaţiului îngust prin care trebuie să treacă între corpul (9) şi piesa specială (10). oblic faţă de axa verticală. Uleiul preluat din rezervorul secundar.Cu toate acestea. Această piesă se poate roti în jurul axei verticale şi astfel să varieze secţiunea de trecere. este pulverizat în jetul de aer şi pătrunde sub formă de 56 . prin orificiul central al piesei (11) se extrage ulei din rezervorul secundar aflat sub capacul (7). supapa de sens unic (8) şi tubul (6). Figura 10. prevăzută cu o porţiune eliptică. Ca urmare a depresiunii ce se produce. Toate ungătoarele se bazează pe acelaşi principiu de funcţionare. ceeace are drept consecinţă creşterea sau scăderea vitezei de curgere a aerului (secţiunea B-B). aceeaşi depresiune determină absorbţia uleiului din pahar prin tubul imersat (13).5. şi anume: creerea unei căderi de presiune prin trecerea curentului de aer.5). Totodată.

ceaţă în perna de aer aflată deasupra uleiului din pahar. La închiderea droselului (4).55). LUCRAREA NR. se reglează presiunea în rezervorul secundar aflat sub capacul (7). trebuie ca la montaj să fie respectat sensul de curgere indicat de fabricant. folosind catalogul pentru “Echipamente pneumatice pentru automatizări industriale” produs de SMC (pag. nivelul de instalare să fie superior elementelor pe care le deserveşte. aflat în corpul (9). Obiectivul lucrării 57 .C.11 Scheme de acţionare cu un singur cilindru pneumatic cu comandă directă 1. Prin manevrarea droselului (4). debitul este nul. 1. Desfăşurarea lucrării În cadrul lucrării vor fi demontate. Particulele mai mari de ulei se precipită datorită destinderii şi numai aerul cu microparticule este antrenat în jetul de aer ce provine din circuitul principal spre orificiul de ieşire E.1. iar la deschiderea completă.3. După măsurarea dimensiunii conductei de alimentare cu aer se va indica seria grupului F.R. care are efect asupra debitului de ulei. studiate şi analizate elementele de preparare a aerului.1. locul de montaj să fie vizibil şi uşor accesibil în vederea umplerii cu ulei şi a efectuării reglajelor.19 . modular. Se va urmări realizarea montării lor în sistemul de acţionare pneumatic. 1. debitul de ulei este la maxim. Pentru o bună funcţionare a ungătoarelor se recomandă ca: ungătoarele să funcţioneze în poziţie verticală.

. pentru diversele scheme s-au adoptat următoarele notaţii: GPA .. DR1. care să ilustreze cât mai clar elementul respectiv.grup de preparare a aerului. precum şi alte condiţii specifice ciclului de lucru (temporizări. bo. condiţiile de oprire în caz de avarie. În general.... BP2.. poate fi soluţionată în mai multe moduri... semnalizare optică sau sonoră. în cazul când acestea se realizează cu un singur cilindru pneumatic. ao. b1 sau j=1 .. D1. a1. fără a se ţine seama de amplasamentul real al acestor elemente. ao. simplă sau complexă.. MR2. Acţionările cu un singur motor pneumatic sunt utilizate frecvent pentru automatizarea unor operaţii de prindere şi alimentare cu piese.senzori de cursă: i=1. BP1.. orice problemă de acţionare. MR1.senzorul pentru cursa maximă. Se folosesc pentru identificarea elementelor. în care sunt reprezentate cu ajutorul simbolurilor toate elementele care compun schema. Aspecte teoretice Pentru realizarea schemelor pneumatice. posibilităţi de reglaj a unor parametri etc..drosele simple.distribuitoare pneumatice principale. ... precum şi la dispozitivele de prehensiune ale manipulatoarelor şi roboţilor industriali. C3. Se stabilesc condiţiile de pornire şi oprire. bo sau j=0 .motoare pneumatice oscilante. Schema optimă este aceea care îndeplineşte toate condiţiile funcţionale impuse şi este alcătuită dintr-un număr minim de elemente.numărul motorului. .. DR2.2..motoare pneumatice liniare (cilindri cu piston sau cu membrană). C1. se folosesc unele notaţii şi reguli de reprezentare specifice. regulile de reprezentare şi principiile generale ce stau la baza realizării acestor scheme. Lucrarea îşi propune să obişnuiască studenţii cu întocmirea schemelor funcţionale de acţionare pneumatică.. Pe această bază se trece la realizarea schemei funcţionale. compus din filtru + regulator (FR) sau filtru + regulator + lubrificator (FRL).distribuitore pneumatice cu comandă manuală de tip impuls (butoane pneumatice). Prin realizarea practică şi studierea unor scheme reprezentative şi module funcţionale tip se urmăreşte să se însuşească metodologia. pentru deplasarea unor organe de lucru sau scule. DP2. b1 . Din consideraţii didactice. 58 . litere şi numere în diverse combinaţii. o primă etapă constă în întocmirea unei scheme de principiu care să redea în mod clar succesiunea operaţiilor şi fazelor care compun ciclul de funcţionare. precum şi conexiunile dintre acestea.2.)...senzorul pentru cursa minimă (tijă complet retrasă). a1. descrierea şi înţelegerea cât mai uşoară a funcţionării acestora. D2. 1.. C2.La realizarea unei instalaţii de automatizare cu acţionare pneumatică. DP1..distribuitoare pneumatice auxiliare..

în acest caz camera activă a motorului. Această dispunere se foloseşte în cazul schemelor simple. cu două orificii de atmosferă. Nivelul inferior cuprinde elementele de intrare (butoane. 59 . Poziţionarea elementelor în schemele pneumatice se poate realiza în două moduri: a) Dispunerea topografică . Nivelul superior este nivelul de „putere” (subsistemul de acţionare) şi cuprinde motoarele pneumatice. A (3). x .). C1 (4). notate cu P sau 1 – sursa de presiune.1.) şi distribuitoare auxiliare care materializează diferite funcţii logice.1). distribuitoarele principale şi elementele de reglare a vitezelor (drosele).. distribuitorul principal trebuie să aibă minim două poziţii de lucru şi patru orificii active P (1). SAU etc. iar cel din dreapta ultima fază. A sau 3 – atmosfera si C sau 3 – consumatorul. iar secvenţele (fazele) ciclului de funcţionare să se deruleze de la stânga la dreapta (figura 11. .DC1.elementele sunt poziţionate în schemă astfel încât să sugereze dispunerea reală în instalaţie. Dispunerea pe nivele a elementelor în schemele pneumatice Pentru alimentarea unui motor cu simplă acţiune (simplu efect) – schema 1.drosele de cale.comenzi manuale.. notate cu A1 şi A2. C2 (2).semnale de intrare produse de senzori de cursă. cu număr redus de elemente. Motorul din stânga efectuează prima cursă activă a ciclului... Între aceste două nivele sunt amplasate pe nivelul „logic” elemente logice (SI. la care circuitele pot fi urmărite uşor. În cazul motoarelor cu dublă acţiune (dublu efect).este necesar un distribuitor principal cu cel puţin două poziţii de lucru şi trei orificii active (DP 3/2). sesizore de cursă etc. b) Dispunerea pe nivele – elementele sunt grupate pe nivele astfel încât fluxul energetic şi informaţional să meargă de la partea inferioară a schemei către partea superioară. m2. . m1. Figura 11. DC2. Majoritatea distribuitoarelor pneumatice sunt de tipul 5/2.

se realizează şi se testează practic. prin manetă. Acţionările pneumatice cu un singur motor se pot realiza cu comandă directă sau indirectă (pilotată) pentru fiecare fază.2) sau cu memorie (bistabil – figura 11. prin pedală sau de către un organ de maşină.3.4).Pentru oprirea pistonului motorului pneumatic liniar în poziţii intermediare pe cursă este necesar ca distribuitorul principal să aibă trei poziţii de lucru (4/3 sau 5/3). în cea de-a doua parte.3 şi figura 11. 1. Distribuitorul principal DP. 60 . dar această soluţie conduce la creşterea contrapresiunii în camera de evacuare a motorului şi în consecinţă la diminuarea forţei utile. Reglarea vitezelor de deplasare se realizează cu ajutorul rezistenţelor reglabile. prin controlul debitului de admisie în motor. este acţionat prin buton. care evidenţiază principiile de bază şi modul de utilizare a diferitelor module funcţionale. Aceste variante de utilizare sunt prezentate în exemplele următoare. care permit modificarea locală a secţiunii de curgere a aerului. La amplasarea acestora în scheme trebuie avute în vedere următoarele reguli: Pentru fiecare viteză reglată este necesar un drosel care se conectează în schemă astfel încât să nu influenţeze şi alte viteze. Comanda directă se utilizează în cazul când distanţa dintre punctul de comandă (în care se găseşte operatorul) şi motorul pneumatic este relativ mică. Se recomandă ca reglarea vitezelor să se realizeze prin controlul debitului de evacuare şi numai dacă acest lucru nu este posibil. cu poziţie preferenţială (monostabil – figura 11. care să răspundă cerinţelor impuse. Desfăşurarea lucrării Lucrarea este împărţită în două părţi: în prima parte se studiază schemele existente pe standurile de laborator. iar în poziţia centrală toate orificiile să fie închise (centru închis). se concep schemele. denumite şi drosele. Controlul debitului de evacuare permite o regla-re mai stabilă a vitezei. în ciclu automat unic cu impuls de iniţiere sau cu funcţionare continuă (ciclu repetat).

3. Cilindru cu simplă acţiune şi revenire cu arc Figura 11. Cilindru cu dublă acţiune cu comandă manuală directă prin distribuitor cu centru închis.4.Figura 11. cu reglarea vitezei în ambele sensuri 61 . Cilindru cu dublă acţiune cu comandă manuală directă prin distribuitor bistabil şi reglarea vitezei în ambele sensuri Figura 11.2.

Se vor realiza schemele menţionate mai sus cu aparatura existentă în laborator şi se va urmări funcţionarea instalaţiei. Dacă distanţa dintre cilindru şi distribuitor este relativ mare. Pistonul poate fi oprit în poziţii intermediare pe cursă.4 pistonul poate fi oprit în poziţii intermediare ale cursei deoarece distribuitorul care deserveşte motorul este de tipul 5/3 cu centru închis.3 distribuitorul principal de tip 4/2 impune pentru reglajul vitezelor folosirea droselelor de cale. prin controlul debitului evacuat din motor.3. montate pe circuitele dintre motor şi distribuitor. În schema din figura 11.2 viteza pe cursa activă v1 este reglată prin controlul debitului admis. În schema din figura 11. iar viteza de revenire v0 poate fi reglată.În cazul schemei din figura 11. este totuşi de preferat ca pentru reglarea vitezelor să fie utilizate drosele de cale montate ca în figura 11. 62 . Reglarea vitezei în ambele sensuri se realizează cu drosele simple montate pe orificiile de atmosferă ale distribuitorului.

SUCCESIUNE de operaţii.1) este un circuit pneumatic în care acţiunea unui motor pneumatic liniar (MPL) se produce numai când alimentarea se face comandând distribuitoarele D1 ŞI D2 montate în serie. – se face cu ajutorul distribuitoarelor pneumatice. Funcţia ŞI Fig.a.2. camere cu membrană etc. când se execută o acţiune pe baza unor comenzi simultane din mai multe puncte. se pot obţine diverse scheme FUNCŢIONALE. 1.a. Cele două distribuitoare se montează în paralel iar între ele supapa dublă de sens SD. când condiţionăm comanda manuală şi de închiderea unei uşi de protecţie. MEMORIE ş.). supapă ce permite alimentarea cilindrului prin distribuitorul D1 SAU prin distribuitorul D2.2. Lucrarea îşi propune să deprindă studenţii cu posibilităţile de folosire a schemelor ce pot realiza pneumatic diverse funcţii (ŞI. NU.12. În cadrul schemelor complexe pneumatice se întâlnesc asamblate între ele scheme funcţionale de sine stătătoare care au rolul de a realiza anumite funcţii pneumatice de bază.LUCRAREA NR. Funcţia SAU b) Funcţia SAU (figura 12. 63 .2) constă dintr-un circuit în care acţionarea cilindrului MPL poate fi făcută comandând un distribuitor D1 SAU un alt distribuitor D2. Aspecte teoretice Comanda şi alimentarea elementelor de execuţie – cilindri pneumatici. ele oferind posibilităţi de SELECTARE de semnal. adică din punctul 1 şi din punctul 2 şi din 3 etc.1. astfel: a) Funcţia ŞI (Fig.1. SAU. Obiectivul lucrării Acţionările pneumatice participă funcţional în agregatele sau instalaţiile deservite.12. Această schemă se utilizează în cazurile: când vrem să obligăm un operator de la o maşină să comande o operaţie atât cu mâna stângă cât şi cu mâna dreaptă. Fig. MEMORARE ş.12. Prin combinarea acestor elemente şi legarea lor în anumite moduri. 12 Scheme pneumatice funcţionale 1.

4. Această funcţie se aplică în toate cazurile de oprire automată a unei acţiuni la un anumit moment. Funcţia “Memorie permanentă” • d) Funcţia Memorie permanentă (figura 12. de exemplu în scopul evitării unei avarii la apariţia unei presiuni sau a unei temperaturi peste limitele admise. adică întreruperea memoriei. Cilindrul MPL rămâne alimentat. atât timp cât circuitul 64 . după ce distribuitorul D a primit o comandă scurtă C1. Figura 12. MPL este sub acţiune TEMPORAR.4). menţine distribuitorul D în poziţia 2. De exemplu o uşă de la un garaj poate fi comandată local cu mâna sau poate fi comandată de la distanţă călcând cu piciorul sau cu un vehicul peste un prag de comandă. e) Funcţia Memorie temporară (figura 12. c) Funcţia NU (figura 12. Ieşirea din starea de acţionare.3. această stare se menţine totuşi o perioadă limitată de timp dar suficientă pentru a fi considerată practic „PERMANENTĂ”. după întreruperea comenzii C1. oprind alimentarea MPL şi a distribuitorului D. astfel că MPL nu va mai fi alimentat.Aplicarea acestei scheme se utilizează când acţionarea MPL se comandă dintr-un loc fix de muncă sau din alte puncte disparate în jurul maşinii. Caracteristic acestui circuit este prezenţa supapei duble de sens SD care.3) se aplică în cazul întreruperii unei acţiuni.4) realizează menţinerea unei comenzi dată sub forma unui impuls.5) urmăreşte menţinerea (MEMORAREA) unei comenzi pe o perioadă de timp limitată (TEMPORAR). • În circuitul primar de alimentare se montează un distribuitor D2 care la comanda manuală întrerupe MEMORIA. Datorită neetanşeităţilor. care la rândul său va comanda schimbarea poziţiei lui D1. • Pe conducta c se montează un al doilea distribuitor care la o comandă manuală să pună MPL în legătură cu atmosfera şi să întrerupă comanda distribuitorului D1. astfel făcându-se alimentarea în continuare a cilindrului pneumatic. Cilindrul pneumatic MPL este pus sub presiune atât timp cât presiunea aerului din rezervorul R se menţine superioară presiunii aerului din distribuitorul D1 de alimentare. Funcţia NU Figura 12. Cilindrul MPL la capătul cursei NU va mai fi alimentat deoarece limitatorul de cursă montat pe tijă acţionează asupra distribuitorului D2. deci supapa dublă SD a memorat permanent comanda C1. altfel spus. se poate face prin diverse circuite suplimentare astfel: Distribuitorul D poate primi o comandă suplimentară C2 (figura 12.

schema nu permite efectuarea unei comenzi în timpul executării celeilalte comenzi.6 pentru realizarea funcţiei de INTERBLOCARE sunt două linii de execuţie A1 şi A2. Astfel. acest distribuitor îşi pierde comanda (MEMORIA) şi întrerupe alimentarea cilindrului MPL. În figura 12.Funcţia „Interblocare” f) Funcţia Interblocare Unele operaţii sau procese tehnologice INTERZIC categoric efectuarea simultană a două sau mai multe operaţii. comanda pentru acţiunea primei operaţii BLOGHEAZĂ comanda celui de al doilea element de execuţie. blocând calea comenzii C2 spre acţionarea A2 (D2 pe poziţia 2). De exemplu: este interzisă efectuarea operaţiei de desfacere a unei piese în timpul operaţiei de prelucrare a acesteia. Această blocare reciprocă dintre cele două comenzi reprezintă funcţia de INTERBLOCARE. 65 . atât timp cât instalaţia nu MEMOREAZA un efect de presiune datorat strângerii pneumatice a piesei.poate păstra (MEMORA) o comandă.5. Când presiunea aerului a crescut peste presiunea din distribuitorul D1 se produce comutarea lui D1 şi alimentarea cu aer a MPL. Această funcţie are multiple aplicaţii. Operatorul poate greşi şi uita să respecte această condiţie. droselul Dr permite temporizarea evacuării aerului în atmosferă din rezervorul R. După oprirea comenzii lui D2. iar în momentul când presiunea a scăzut sub presiunea aerului din distribuitorul D1. de asemenea şi comanda celui de al doilea element de execuţie BLOCHEAZĂ acţiunea primului element. În sprijinul securităţii omului şi a procesului tehnologic. Funcţionarea circuitului începe prin comanda mecanică a distribuitorului D2.Funcţia „Memorie temporară” Figura 12. În momentul efectuării comenzii C1 aerul comprimat acţionează elementul de execuţie A1 şi comandă distribuitorul D2. de exemplu: o piesă apucată de mâna unui robot nu poate fi prelucrată atât timp cât ea nu este suficient de bine strânsă. comandate de comenzile C1 şi C2 prin distribuitoarele D1 şi D2. comanda C2 care produce blocarea comenzii C1 spre acţionarea A1 (D1 pe poziţia 2). cele două comenzi C1 şi C2 fiind INTERBLOCATE. În poziţia normală distribuitoarele sunt pregătite pentru primirea comenzii. din starea de repaos. Aerul comprimat trece prin D2. Figura 12.6. supapa de sens SS şi umple rezervorul R. Situaţia este similară şi când se emite.

care prin intermediul supapei duble de sens 12 alimentează distribuitorul limitator de cursă 11.7.7). operatorul trebuie obligat în acest timp să părăsească acest spaţiu. Faza III – Operatorul execută comanda cu mâna stângă asupra distribuitorului 1 ŞI cu mâna dreaptă asupra distribuitorului 2. Figura 12. cilindrul pneumatic 13 ţine distribuitorul 11 acţionat. Procesul de presare fiind periculos. Schema de acţionare pneumatică a unui agregat periculos Fazele procesului tehnologic. Se trimete astfel o comandă sub formă de impuls distribuitorului 7 prin intermediul unei supape de 66 . comanda operaţiei trebuie efectuată de operant în altă încăpere. 1.În practică funcţiile descrise anterior sunt combinate între ele în cadrul unei scheme pneumatice. în care se vor recunoaşte FUNCŢIILE pneumatice sunt: Faza I – Scoaterea de către operant a piesei prelucrate şi alimentarea matriţei cu materialul brut. În cele ce urmează este propusă schema de acţionare pneumatică (figura 12. Pentru aceasta. Faza II – Ieşirea operatorului din camera de presare.3. permiţând aerului comprimat să comande distribuitorul 6 anulând starea de siguranţă în alimentare. Schema efectuată trebuie să corespundă funcţionării instalaţiei pe care o deserveşte.7) a agregatului. închiderea uşii care la sfârşitul cursei sale comandă distribuitorul 3 SAU distribuitorul 4 (figura 12. Desfăşurarea lucrării Pentru a înţelege cu uşurinţă aplicarea funcţiilor pneumatice se propune realizarea practică a schemei pneumatice care deserveşte un agregat cu regim periculos de lucru: un cilindru pneumatic. Fiind la început de cursă. montat pe batiul unei maşini. urmează să preseze într-o matriţă o piesă din material granulos.

sens unic 8. Uşa eliberează comanda distribuitoarelor 3 SAU 4 şi prin aceasta pune în legătură cu atmosfera conductele de comandă. care fiind înseriat cu distribuitorul 7 întrerupe starea de comandă MEMORATĂ PERMANENT de distribuitorul 9. de către alte persoane din afară. în care timp tija cilindrului pneumatic îşi continuă cursa activă până la limita dinainte stabilită. până la poziţia de repaos. anulându-se astfel orice comandă a cilindrului pneumatic 13. Distribuitorul 9 având funcţia de releu amplifică comanda primită. Distribuitorul 9 schimbă sensul de alimentare al cilindrului. Faza IV – Are loc operaţia de presare. Faza V – La capătul cursei active. într-o acţiune de alimentare a cilindrului pneumatic 13 cu aer comprimat la puterea necesară operaţiei de presare. Distribuitorul 7 MEMOREAZĂ PERMANENT comanda pe care o transmite distribuitorului 9. comandă distribuitorul limitator de cursă 5 şi acesta anulează starea de alimentare permanentă a distribuitorului 10. permiţând distribuitorului 6 să asigure securitatea operatorului care lucrează la matriţă. Faza VI – Operatorul deschide uşa şi intră în camera matriţei pentru pregătirea unei noi operaţii. cama tijei cilindrului pneumatic 13. urmând să se desfăşoare cursa de revenire a acestuia. prin poziţionarea unui distribuitor limitator de cursă 5. stare în care este menţinut de alimentarea permanentă cu aer comprimat. 67 .

Desfăşurarea lucrării Se vor realiza practic schemele din figurile de mai jos.1. atât pentru cursa de avans cât şi pentru cursa de retragere 68 .LUCRAREA NR.3. regulile de reprezentare şi principiile generale ce stau la baza realizării acestor scheme. Pentru a nu se utiliza conducte de lungime mare. Obiectivul lucrării În cadrul lucrării se urmăreşte ca prin realizarea practică şi studierea unor scheme reprezentative şi să se însuşească metodologia. 1.2. Cilindru cu dublă acţiune cu comandă manuală indirectă prin impulsuri. 1. distribuitorul principal se plasează în apropierea motorului pneumatic.1. iar pentru comanda acestora se folosesc distribuitoare pilot de dimensiuni mai mici (de tipul butoanelor pneumatice BP) sau se foloseşte comanda electrică. Figura 13. se va analiza funcţionarea lor şi parametrii ce pot fi reglaţi. 13 Scheme de acţionare cu un singur cilindru pneumatic cu comandă indirectă 1. Aspecte teoretice Comanda indirectă se utilizează în cazul când punctul de comandă este mai depărtat de punctul de lucru.

cu comandă indirectă prin impuls de iniţiere din două puncte diferite (funcţia SAU) – BP1 sau BP2.3. care la atingere va comanda schimbarea fazei de lucru a distribuitorului DP. dar pentru obţinerea cursei de avans este necesar să fie acţionate simultan butoanele BP1 şi BP2 (condiţie de pornire). Cilindru cu dublă acţiune cu pornire prin impuls manual şi temporizare în poziţia avansat 69 .3.În cazul din figura 13. Cilindru cu dublă acţiune cu comandă indirectă prin impuls de iniţiere din două puncte diferite Cilindrul din figura 13. distribuitorul cu memorie (bistabil) DP 5/2 memorează comenzile manuale de tip impuls. Funcţionarea este similară cu cea din figura 11. Retragerea pistonului este comandată de sesizorul SC1.2 efectuează un ciclu unic de funcţionare avansretragere. Figura 13.2. Figura 13.1.

Ciclurile se repetă continuu până ce distribuitorul bistabil este trecut pe poziţia STOP când pistonul se opreşte în poziţia iniţială (retras). ei acţionând prin intermediul distribuitoarelor la care sunt conectaţi.4 efectuează cursa de avans cu viteza v1. pornirea făcându-se prin impuls manual de la butonul m. Opritorii SC0 şi SC1 limitează cursa pistonului. Cilindru cu dublă acţiune. reglarea făcându-se prin droselul DC0. Mişcarea se iniţiază când se acţionează pe pedala distribuitorului bistabil DB trecându-l pe poziţia START.3 efectuează un ciclu unic de funcţionare avansretragere. cu reglarea vitezelor pe ambele curse Pistonul cilindrului din figura 13. 70 . reglarea făcându-se prin droselul DC1 şi pe cea de retragere cu viteza v0.4. Semnalul produs de sesizorul SC1 atinge valoarea necesară comutării distribuitorului DP după un timp prestabilit prin reglarea secţiunii de umplere a capacităţii C din cadrul temporizatorului pneumatic de tip R-C. cu ciclu automat repetat continuu. Figura 13.Cilindrul din figura 13.

iar pistonul începe mişcarea de avans cu viteza vAR controlată de droselul DR1. cu ambele mâini (condiţie de securitate) butoanele pneumatice BP1 şi BP2 de tip 3/2 NC şi să revină automat. Viteza de avans este acum controlată de droselul DR2.5 realizează un ciclu automat unic AR-AL-RR. Se va realiza practic schema şi se va testa funcţionarea. Cilindru cu dublă acţiune pentru realizarea ciclului automat unic.avans de lucru AL.5. reglat la o secţiune de curgere mai mică decât cea a lui DR1. avans rapid AR. Astfel sunt comutate simultan distribuitoarele DP şi D. Această comandă comutarea distribuitorului principal DP pe poziţia iniţială şi începerea cursei de revenire cu viteza reglabilă vRR controlată de droselul de cale DC. distribuitorul D este comutat pe poziţia iniţială. imediat ce operatorul a eliberat unul sau ambele butoane. Aplicaţia 1. La sfârşitul cursei de avans este activat sesizorul SC1. 71 . Studentul va stabili schema de acţionare pneumatică a unui cilindru C cu dublă acţiune şi frânare la sfârşitul curselor. cu pornire prin impuls manual de la butonul BP.retragere rapidă RR Cilindrul din figura 13. Cilindrul acţionează capul de ştanţare al unei prese şi el trebuie să execute o mişcare de coborâre cu viteză reglabilă numai dacă operatorul apasă simultan. aflat în poziţia superioară în stare de repaos (figura 13.Figura 13.6). Prin activarea sesizorului SC2.

Figura 13. Închiderea uşii se realizează automat la eliberarea butoanelor. Deschiderea uşii se realizează prin apăsarea butonului pneumatic BP1. Schiţa sistemului de închidere-deschidere automată a unei uşi de garaj 72 . Schiţa maşinii de ştanţat piese cu acţionare pneumatică Aplicaţia 2. Studentul va stabili schema de acţionare pneumatică a unui cilindru C care comandă închiderea şi deschiderea unei uşi de la garaj (figura 13. Când uşa este închisă. aflat pe cealaltă parte a uşii. aflat pe o parte a uşii.Figura 13. sau prin apăsarea butonului pneumatic BP2. tija cilindrului este retrasă. după un timp de staţionare reglabil în poziţia „deschis”.7.6.7). Vitezele sunt reglabile pe toate cursele. Se va realiza practic schema şi se va testa funcţionarea ei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful