Ce este SCADA?

From Wikipedia, the free encyclopedia SCADA este prescurtarea pentru Monitorizare, Control si Achizitii de Date ( Supervisory Control And Data Acquisition ). Termenul se refera la un sistem amplu de masura si control. Automatizarile SCADA sint folosite pentru monitorizarea sau controlul proceselor chimice, fizice sau de transport.

Conceptul sistemului

Termenul SCADA se refera de obicei la un centru de comanda care monitorizeaza si controleaza un intreg spatiu de productie. Cea mai mare parte a operatiunilor se executa automat de catre RTU - Unitati Terminale Comandate la Distanta (Remote Terminal Unit) sau de catre PLC- Unitati Logice de Control Programabile (Programmable Logic Controller). Functiile de control ale centrului de comanda sint de cele mai multe ori restrinse la functii decizionale sau functii de administrare generala.

Achizitia de date incepe la nivelul RTU sau PLC si implica citirea indicatoarelor de masura si a starii echipamentelor care apoi sint comunicate la cerere catre SCADA. Datele sint apoi restructurate intr-o forma convenabila operatorului care utilizeaza o HMI, pentru a putea lua eventuale decizii care ar ajusta modul de lucru normal al RTU/PLC. (Un sistem SCADA include componentele: HMI, controllere, dispozitive de intrare-iesire, retele, software si altele) Un sistem SCADA tipic implementeaza o baza de date distribuita care contine elemente denumite puncte. Un punct reprezinta o singura valoare de intrare sau iesire monitorizata sau controlata de catre sistem. Punctele pot fi fie hard, fie soft. Un punct hard este reprezentarea unei intrari sau iesiri conectata la sistem, iar un punct soft

PLC-urile citesc starea comutatoarelor. Functionalitatea unui PLC s-a dezvoltat de-a lungul anilor pentru a include controlul releelor. O parte importanta a implementarilor SCADA sint alarmele. La activarea alarmelor. Adesea un PLC poate fi programat sa inlocuiasca sute de relee. Seria de puncte+timp reprezinta istoricul acelui punct. Intrarile/iesirile pot fi externe prin module I/O sau interne. Valorile punctelor sint stocate de obicei impreuna cu momentul de timp cind au fost inregistrate sau calculate.(Remote Terminal Unit) RTU realizeaza conexiunea cu echipamentele supravegheate. relee magnetice. PLC-urile comanda motoare electrice. si pot trimite comenzi digitale sau setari de valori analogice de referinta. RTU pot citi stari logice digitale sau masuratori analogice.reprezinta rezultatul unor operatii matematice si logice aplicate altor puncte hard si soft. Un exemplu de alarma este avertizorul luminos ³rezervorul de benzina gol´ al unei masini. de pozitie s. este un mic computer cu un microprocesor folosit pentru automatizarea proceselor cum ar fi controlul unui utilaj intr -o linie de asamblare.Sistem de control distribuit Distributed Control System) poate fi facuta de la un singur producator sau utilizatorul poate asambla un sistem SCADA din subcomponente. debitul. RTU . Achizitionarea unui sistem SCADA (denumit si DCS . Alarmele pot fi create in asa fel incit ele se activeaza atunci cind conditiile sint indeplinite. Programul este apoi salvat in memoria EEPROM. a indicatoarelor de temperatura. citesc marimile masurate cum ar fi presiunea. Alarmele indreapta atentia operatorului SCADA spre partea sistemului care necesita o interventie.Unitatile Terminale Comandate la Distanta . RTU pot controla echipamentele trimitind semnale. cum ar fi cel de inchidere a unui releu sau valve sau setarea vitezei unei pompe. Sisteme de Control Distribuit si retele complexe. tensiunea sau curentul. PLC-urile au fost inventate ca o alternativa mai putin costisitoare la vechile sisteme care foloseau zeci sau sute de relee si timere. PLC -Controllere logice programabile (Pogrammable Logic Controller) Un PLC. Ceea ce diferentiaza un PLC de alte computere este faptul ca este prevazut cu intrari/iesiri catre senzori si relee. pneumatice sau hidraulice. . PLC au fost initial folosite de industria constructoare de masini. control de proces. O alarma este starea logica a unui punct care poate avea valoarea NORMAL sau ALARMAT.a. controlul miscarii. Programul unui PLC poate adesea controla secvente complexe si de cele mai multe ori este scris de catre un inginer. citesc starea acestora (cum ar fi pozitia deschis/inchis a unui releu sau valve). un manager de alarme poate trimite mesaje email sau text operatorului.

Componentele sistemului SCADA Cele trei componente ale sistemului SCADA sint: 1. HMI/SCADA are rolul de a aduna. 3. Statia Master si HMI Termenul se refera la serverele si software-ul responsabil de comunicarea cu echipamentele amplasate la distanta (RTU. combina si structura informatiile din PLC printr -o forma de comunicatie. De asemenea informatiile din PLC sint de obicei stocate intr-o forma bruta. Inca din anii 1990 rolul sistemelor SCADA in sistemele ingineresti civile s-a schimbat. Infrastructura de comunicatie. In sistemele SCADA mici. Mai multe RTU sau PLC. Un PLC este programat sa controleze automat un proces. insa faptul ca unitatile PLC sint distribuite intr-un sistem amplu.Interfata om-masina (Human Machine Interface) Industria de HMI/SCADA a aparut din nevoia unui terminal prietenos pentru utilizator intr-un sistem alcatuit cu unitati PLC. La unele PLC este disponibila programarea grafica denumita (Sequential Function Charts) bazata pe Grafcet. PLC-urile s-au dovedit a fi mai robuste. HMI . aplicatii software distribuite. colectarea manuala a datelor procesate de PLC este dificila. cele mai multe folosind sisteme de comunicatie si protocoale deschise. poate fi de asemenea conectat la o baza de date pentru realizarea de grafice in timp real. proceduri de intretinere planificate. scheme detaliate pentru un anumit senzor sau utilaj. statia master poate include mai multe servere. necesitind o mai mare cantitate de operatiuni executate automat. si unitati de salvare in caz de dezastre. analiza datelor. PLC. neproprietare. Un HMI elaborat. Astfel electricienilor le era usor sa depaneze problemele de circuit avind diagramele schematizate cu logica lader. Statia Master si HMI Computer(e). Din 1998. statia master poate fi un singur PC. Folosind standardul IEC 61131 -3 acum este posibila programarea PLC folosind limbaje de programare structurata si operatii logice elementare. etc) si apoi cu software-ul HMI care ruleaza pe statiile de lucru din camera de control. linia ce delimiteaza un computer programabil de un PLC este tot mai subtire. precum si metode de depanare a sistemului. 2. in timp ce computerele au inca deficiente. Majoritatea sistemelor HMI/SCADA ofera compatibilitate cu PLC-urile. In prezent. . In sistemele mari. majoritatea producatorilor de PLC ofera sisteme HMI/SCADA integrate. neprietenoasa.La primele PLC-uri functiile decizionale erau implementate cu ajutorul unor simple diagrame ladder (Ladder Diagram) inspirate de diagramele electrice ale conexiunilor.

este un protocol deschis.Un sistem SCADA prezinta de regula informatia operatorului sub forma unei schite sugestive. A devenit un standard de comunicatie in industrie si este in prezent cel mai folosit la conectarea tuturor dispozitivelor industriale. Pachetul HMI/SCADA include de obicei un program de desenare pe care operatorul sau personalul de intretinere il foloseste pentru a schimba modul in care punctele sint reprezentate in interfata utilizator. De exemplu. File Transfer Protocol (FTP). MODBUS Modbus este un protocol de comunicatie situat pe nivelul 7 in Referinta OSI. Infrastructura de comunicatie Sistemele SCADA folosesc combinate conexiuni radio. seriale sau conexiuni modem in functie de necesitati. Operatorul poate apoi opri po mpa. Moti vele cele mai importante pentru utilizarea acestuia atit de raspindita sint: 1. Protocoalele initiale SCADA de baza sint Modbus. cu documentatie disponibila 2. Modbus permite administrarea unei retele de dispozitive. la fel ca Telnet. spre exemplu un sisteme care masoara temperatura si umiditatea pe care le comunica unui computer. Software-ul HMI afiseaza debitul fluidului in scadere in timp real. nivelul cel mai apropiat de utilizator. Aceste reprezentari pot lua forme simple cum ar fi un semafor sau chiar forme complexe cum ar fi pozitia unor lifturi sau a unor trenuri. Multe din aceste protocoale contin acum extensii pent ru operarea pe TCP/IP. Acestea sint protocoale standardizate si recunoscute de majoritatea producatorilor SCADA. Pentru amplasamente mari cum ar fi cai ferate sau statii de alimentare sint folosite de asemenea conexiuni Ethernet si IP/Sonet. Aceste protocoale sint dependente de producator. . lucreaza cu biti sau octeti si in acest fel nu impune cerinte deosebite producatorilor. si Simple Mail Transfer Protocol (SMTP). Protocoalele SCADA sint concepute foarte compacte si multe sint concepute ca sa poata trimite informatii statiei master chiar si cind statia master interogheaza RTU. RP-570 si Conitel. Protocoalele standard sint IEC 60870 -5-101 sau 104. Modbus este deseori folosit pentru a conecta un computer de supervizare cu un RTU dintr-un sistem de monitorizare si achititie de date SCADA. o imagine a unei pompe conectate la o conducta poate afisa operatorului faptul ca pompa lucreaza si cit fluid este pompat prin conducta la un moment dat. Profibus si DNP3. poate fi implementat intr-un timp scurt (zile nu luni) 3. Protocolul este conceput de Modicon pentru a fi folosit la PLC-urile proprii. Aceasta inseamna ca operatorul poate vedea o reprezentare a instalatiei supravegheate. Modbus este bazat pe o arhitectura master/slave sau client/server. cu toate acestea securitatea ceruta in practica sugereaza evitarea conexiunii la Internet pentru a reduce riscurile unor atacuri. Exista versiuni ale protocolului MODBUS atit pentru portul serial cit si pentru Ethernet.

MODBUS exista in 2 variante pentru comunicarea seriala: Modbus RTU .datele sint reprezentate binar intr-o forma compacta. Orice dispozitiv care comunica folosind Modbus are o adresa unica. Orice dispozitiv poate trimite comenzi dar de obicei doar dispozitivul-master o face.datele sint reprezentate ASCII intr-o forma usor interpretabila direct. Varianta RTU foloseste ca suma de control pentru mesaje CRC(Cyclic_redundancy_check). Modbus ASCII . Diversele implementari ale Modbus folosesc fie fire pentru transmisie. Exemple de comenzi sint comanda care schimba o valoare intr-un registru al RTU sau comanda care cere RTU sa-i furnizeze o valoarea continuta de un registru. Majoritatea implementarilor au variatii de la standardul oficial. 256 . Modbus/TCP este similara cu Modbus RTU. SMS sau GPRS. dar datele sint transmise in pachete TCP/IP Exista si o versiune extinsa. totusi nu este EIA/RS-485. iar varianta ASCII foloseste LRC(Longitudinal_redundancy_check). 100. 1000. Unele din cele mai uzuale sint: Formatul datelor o Floating Point IEEE o 32 bit integer o 8 bit data o mixed data types o bit fields in integers o multipliers to change data to/from integer. O comanda Modbus contine adresa dispozitivului caruia ii este adresata. Comenzile Modbus contin informatii de verificare pentru a se asigura de veridicitatea raspunsului.. Extensiile protocolului o 16 bit slave addresses o 32 bit data size (1 address = 32 bits of data returned.) o word swapped data . Versiunea pentru Ethernet. Doar dispozitivul apelat va raspunde la aceasta comanda. chiar daca comanda este primita si de alte dispozitive.. Modbus Plus (Modbus+ sau MB+) dar este proprietara Modicon. Necesita un co-procesor dedicat rapid. comunicatii fara fire. Foloseste perechi torsadate la 1Mbit/s si are specificatii similare cu EIA/RS-485. 10.

nivele ale apei in rezervoare. .interpretarea rapida si eficienta a analizelor de randament pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare. utilizate in monitorizarea si gestionarea situatiilor din teren. atat de necesara functionarii diverselor tipuri de pompe. conduce inevitabil la imbunatatirea substantiala a gestionarii tuturor resurselor (materiale si umane) prin: . un instrument util si eficient pentru dezvoltarea in timp real a strategiilor de lucru. totodata. .Tehnologia SCADA aplicata in sisteme de alimentare cu apa si canalizare In mare masura.optimizarea reducerii energiei. astfel incat informatiile furnizate de acestea sa fie analizate in timp real de catre un dispecer unic.crearea bazei de lucru pentru realizarea suportului decizional in timp real pentru sistemele de alimentari cu apa si canalizare. . Sistemele SCADA conecteaza acele elemente pentru gasirea solutilor la anumite probleme incluzand: presiuni. .crearea continua a modelelor de calibrare pentru sisteme de alimentare cu apa si de canalizare. In aceste cazuri. permitand astfel calibrarea continua a modelelor si furnizand. debite. sistemele SCADA sunt definite ca fiind dispozitive computerizate. functionare vane si clapeti. Conectarea la astfel de tipuri de sisteme SCADA.realizarea unui management integrat al sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare. principalele obiective ale unor sisteme SCADA pot fi urmatoarele: .

consumurilor (necesarului de apa) si controlului calitatii apei. prin monitorizarea lor de la un punct central (dispecer).stocarea informatiilor cu privire la comportamentul unor sisteme de alimentari cu apa si de canalizare. .realizarea unui varf de consum (necesar de apa). . numeroasele accidente si avarii care ar putea deteriora. totodata. prin examinarea completa a functionarii sistemelor de alimentari cu apa si de canalizare. . .stabilirea functionarii eficiente a diverselor sisteme SCADA.monitorizarea diverselor sisteme de alimentari cu apa si canalizare pentru administrarea si gestionarea resurselor de apa.realizarea procedurilor operationale pentru diferite regimuri de curgere si cresterea eficientei prin automatizarea proceselor. . ce ofera posibilitatea diagnosticarii eventualelor probleme ce pot aparea in sistemele de distributie a apei si de canalizare. mediul inconjurator. permitand astfel trimiterea in teren a unui personal calificat. minimizand astfel necesitatea inspectiilor de rutina in diverse locuri indepartate ale unor sisteme de alimentari cu apa si de canalizare. .furnizarea unui sistem de alarmare.mentinerea controlului intregului sistem de alimentare cu apa si de canalizare. asigurarea performantelor necesare si realizarea unui management integrat al consumurilor (necesarului de apa) si al calitatii apei. pentru a realiza o intelegere deplina a situatiilor aparute.. eliminand in acest fel timpii morti si evitand. . conform necesitatilor. in timp.

cresterea consumurilor (necesarului de apa) datorate noilor consumatori. .).efecte cumulative datorate coroziunii si depunerilor. sau inlocuirea unor canale de scurgere aflate in apropiere). termoficare. etc.probleme legate de calitatea apei.Reabilitare sisteme de alimentare cu apa si canalizare In cazul reabilitarii unor sisteme de alimentare cu apa si canalizare este obligatorie realizarea unor modele acurate de lucru. problemele asociate reabilitarii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare sunt cu mult mai dificile in comparatie cu proiectarea unora noi si pot include. . . datorita situatiilor complexe cu care se pot confrunta aceste sisteme de alimentare cu apa si canalizare: . printre altele: . .lucrul cu diverse conducte existente.numeroase incompatibilitati cu alte sisteme de utilitati subterane (electricitate.imbunatatirile aduse infrastructurii (reconstructia unor strazi. In general. .pierderi exagerate in divesre retele de distributie a apei. telefonie. . gaze. .importante restrictii cu privire la refacerea pavajelor / imbracamintilor rutiere.

Astfel. . in care proiectantul mai intai estimeaza valorile parametrilor modelului. In aceste situatii. . iar rezultatele simularii pot sa fie utilizate cu aceleasi consumuri si conditii la limita. modelul de simulare rezulta mult mai aproape de realitate prin aceasta reprezentare. procesul de calibrare ar putea fi condus spre diverse consumuri multiple si exploatarea conditiilor la limita.De obicei. . .reabilitarea structurala (consolidare). ca si informatiile observate. crapate. rupte. in momentul in care se decide realizarea reabilitari unor sisteme de alimentare cu apa si de canalizare se au in vedere urmatoarele aspecte: .compararea valorilor simulate cu datele observate. In situatia reabilitarii unor conducte de distributie a apei.dispunerea in paralel a unor conducte de distributie a apei. datele observate si masurate in teren sunt colectate la diferite momente ale zilei si din diverse amplasamente. De aceea.rularea modelului pentru obtinerea de presiuni si debite estimate. . plesnite. . in scopul de a corespunde conditiilor la limita (consumuri / necesar de apa din noduri). deteriorate.reabilitarea nestructurala (curatare / consolidare).inlocuire conducte (canale) uzate. modelul traditional de calibrare pentru modelarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare se bazeaza pe: .incercari si erori de procedura.

Tehnica traditionala de calibrare este. Oricum. o reprezentare tipica a unui sistem de distributie a apei poate sa includa sute. starea de functionare / nefunctionare pentru conducte. In consecinta. . coeficientul de rugozitate este reglat pentru fiecare conducta si consumul (necesar de apa) este ajustat pentru fiecare nod in parte. urmeaza o calibrare optimizata. pentru diverse conditii la limita. Chestiunile legate de optimizare sunt formulate si dezvoltate pentru a facilita procesul de calibrare a unui model. in decursul procesului de calibrare a modelului de distributie a apei. o mare consumatoare de timp si. proiectantul este obligat sa se intoarca la modelul initial. Dupa aceasta. datorita limitarilor financiare si conditiilor de lucru pentru colectarea datelor. Parametrii sunt obtinuti prin minimizarea deosebirilor dintre modelul preconizat si valorile observate in teren cu privire la diverse presiuni in noduri (cote piezometrice) si anumite debite in conducte. conditiile la limita si consumurile (necesar de apa) multiple]. este de o maxima importanta crearea unei metodologii cuprinzatoare si a unor instrumente eficiente de care sa se poata ajuta proiectantul in obtinerea unor modele extrem de corecte in functie de conditiile practice. pentru a face ajustarile necesare parametrilor modelului si ruleaza iarasi aplicatia in scopul obtinerii unui nou set de rezultate. care este definita ca fiind o problema de optimizare neliniara si care poate avea la baza diversi algoritmi genetici. incluzand diversi parametrii de model [rugozitate conducte. Aceasta operatiune trebuie repetata de multe ori pentru a se asigura ca modelul creeaza o estimare destul de apropiata de sistemele de alimentare cu apa si (sau) canalizare intalnite in realitate. In mod ideal. consumuri in noduri (necesar de apa). sau mii de noduri si conducte. in plus.Daca datele estimate nu sunt aproape comparabile cu cele observate. printre altele. numai un procent mic caracteristic masuratorilor de proba poate sa fie pregatit pentru a fi utilizat in calibrarea modelelor.

statii de pompare. De obicei. Functionare pompe in sisteme de alimentare cu apa si canalizare . rezervoare de inmagazinare a apei. cat si o inmagazinare adecvata a apei pentru situatiile de incendiu. care va permite operatorilor programarea functionarii pompelor.sistemele de tarifare ale energiei electrice. acest control este destinat realizarii unui optim al costurilor energetice si mentinerii masurilor de conservare energetica. astfel incat consumul de energie electrica sa fie minim si in acelasi timp sa existe atat o mentinere a unei presiuni optime in sistemul de alimetare cu apa si canalizare. pentru a satisface cerintele unui sistem de alimentare cu apa si canalizare. etc. retele de distributie. sau telecomanda motoarelor electrice pot fi prevazute pe instalatii mai mari pentru a reduce timpul de operare. clapete de retinere.Pompe. . Optimizarea costurilor energetice. Costurile energetice cuprind componentele principale ale functionarii si cheltuielile de exploatare pentru sisteme de alimentare cu apa si de canalizare. In principal. Telecontrolul. si evaluarea totala a costurilor va trebui sa ia in considerare toti acesti factori. vane. . in special pentru statii de pompare mari. presupune un control riguror al unui sistem de alimentare cu apa si canalizare. instalatii si statii de pompare apa pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare Pompe pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare Unele pompe din diverse statii de pompare a apei pot functiona in regim normal / automat.sistemele de alimentari cu apa si de canalizare. Analiza de proiect pentru conducte. De asemenea. cea mai mare cantitate de energie electrica este consumata cu tratarea si cu pomparea apei. costul total al functionarii unei statii de pompare va fi determinat de urmatorii factori: .alegerea tipului de pompe si motoarele acestora.

daca aceste informatii pot sa fie obtinute. . Relatia dintre aceste cote si debit este reprezentata de curba de functionare a sistemelor de alimentari cu apa si de canalizare si este in functie de cativa factori. cum ar fi: . La functionarea in formatie a unor pompe. Planificarea pomparilor in sistemele de alimentare cu apa si canalizare .combinatii neadecvate de pompe. de aceea. .pompe ineficiente. Dupa cum se stie. de raportul dintre puterea utila si puterea consumata (absorbita) si. nu exista totusi insa nicio garantie ca aceste pompe vor functiona eficient in sistem. poate sa fie mult diferit de functionarea in formatie.functionarea altor pompe. randamentul in functionarea unei singure pompe. El nu este intotdeauna posibil de realizat. sunt trei probleme diferite care se intalnesc in acest domeniu. .In general. .amplasarea fata de diversi utilizatori de apa. in incercarea imbunatatirii functionarii unor pompe in diverse statii de pompare existente si anume: . debitul va depinde de diferentele de cota intre aspiratie si refulare. din punctul de vedere fizico-practic. .nivelul apei in diversele rezervoare de inmagazinare. iar unele pompe pot sa fie in masura sa satisfaca performantele originale specificate. de obicei. Randamentul unei singure pompe este dat. deoarece debitul trebuie sa fie masurat dupa ce aceste pompe sunt instalate in locatiile respective. Oricum.capacitatea de transport pentru conducte aflate in apropierea diverselor pompe. acesta ar trebui sa fie masurat la diverse debite. a anumitor tipuri de pompe.programarea defectuoasa a unor pompe.

Solutia pentru implementarea programarii pomparilor in afara orelor de varf este data de disponibilitatea egalizarii inmagazinarii si dezvoltarea unor politici optime de functionare pentru pompe. Varianta principala pentru minimizarea costurilor asociate sistemelor diferentiate de tarifare a energiei electrice. . acolo unde datele de intrare corecte pot sa reflecte o functionare a intregului sistem de alimentare cu apa si (sau) canalizare. sau a combinatiilor acestora. Principalii pasi in optimizarea programarii pomparilor in sisteme de alimentare cu apa si canalizare Principalii pasi implicati in optimizarea programarii pomparilor sunt: . depasesc costurile necesare realizarii unei capacitati suplimentare de inmagazinare. . asociate cu functionarea diverselor tipuri de pompe. care dicteaza la randul lor momentele in care diversele pompe ar trebui sa functioneze ca raspuns la conditiile sistemelor de alimentari cu apa si de canalizare.Planificarea pomparilor pentru optimizarea costurilor energetice in statiile de pompare cu posibilitati mari de inmagazinare. este data de folosirea strategiilor de pompare in afara orelor de varf. Aceasta varianta ar trebui sa fie pusa in aplicare numai daca economiile energetice astfel realizate. Costurile energetice total consumate. aceste masuri au o influenta mica in reducerea costurilor asociate cu sistemele de tarifare ale energiei electrice in timpul unei zile. ar putea scadea imbunatatirea randamentelor pentru pompe individuale. Astfel.introducerea unei liste de tarife a energiei electrice si a curbelor de randament pentru pompe. aceasta solutie poate lua in considerare anumite intervale din cursul unei zile sau ale unui an.construirea unui model de calibrare eficient bazat pe extinderea perioadei de simulare. Strategia de functionare a unor astfel de pompe este data de nivelele apei. poate fi realizata cu ajutorul programelor de calculator. Oricum.

. durata de viata a rulmentilor.economie energetica.efectuarea reglarii diverselor componente. .frecventa intretinerilor si reparatiilor curente. . Functionarea normala si mentinerea acesteia in sisteme de alimentare cu apa si canalizare Proiectarea echipamentelor si unitatilor de pompare vor putea fi evaluate in functie de cativa factori si anume: . . . cu siguranta. Zgomotul este minimizat prin alegerea unor pompe pentru a functiona cat mai aproape de randamentul maxim. cat si intre aspiratie si refulare. Realizarea unei pozitionari corecte. Statii de pompare si factori de siguranta pentru sisteme de alimentare cu apa si canaliza re . Cresterea vibratiilor va influenta. .prezentarea constrangerilor in legatura cu nivelele apei din rezervoarele de inmagazinare si cu presiunile maxime admise in sistemele de alimentari cu apa si de canalizare. etansarilor mecanice si a tuturor celorlalte componente.. va putea impiedica generarea unor zgomote si vibratii.verificarea veridicitatii rezultatelor. in conditii normale de aspiratie.estimarea modelului real de consum (necesar de apa) pentru ziua considerata.numarul de operatori. atat intre pompa si motor.rularea modelelor de optimizare a functionarii sistemelor de alimentare cu apa si (sau) canalizare.

O analiza economica ar trebui sa fie efectuata pentru a determina numarul optim de pompe ce urmeaza a fi instalate. sau unele pompe sa alterneze. Aproape oricand doua sau mai multe pompe au costuri optime pentru a putea satisface diverse consumuri (necesar de apa) de varf. care pot fi inclusi intr-o evaluare a elementelor de siguranta. si in consecinta. siguranta acesteia va fi luata in considerare in mod special. Totusi. numarul de pompe va depinde in special de nevoile prezente si viitoare. unele statii de pompare reprezinta unele dintre cele mai costisitoare componente a unui sistem de alimentare cu apa si (sau) canalizare. este recomandat ca toate.De obicei. Pentru o mai buna functionare. insa capacitatea unei pompe suplimentare. pentru a putea alterna in caz de potentiale probleme. In diverse statii de pompare a apei brute. Siguranta unei statii de pompare este determinata atat de componentele sale individuale cat si de functionarea acestora ca un tot unitar. Astfel. uneori si o singura pompa este suficienta. va fi necesar sa se realizeze diverse manevre cunoscute ale acestora. sunt necesare minim trei pompe. se poate spune ca. sau a tuturor celorlalte care trebuiesc instalate pentru a acoperi cerinta de varf trebuie sa poata suplini acele pompe iesite din functiune. fiecare trebuie sa fie in masura sa atinga parametrii optimi. dupa cum urmeaza: . sau a modularii unor pompe mici. Pentru a impiedica anumite pompe de mare capacitate de a efectua cicluri frecvente in timpul perioadelor de consumuri scazute. exista o lista de cativa factori tipici ai acestor componente. Ca urmare. insa in cazul in care exista doua sau mai multe pompe identice.

Evaluarea de siguranta ar trebui sa fie o parte integranta a planificarii si proiecarii astfel incat. pot fi luate in considerare pentru mai multe pompe doua surse independente de alimentare cu energie electrica. prelucrarile sa devina o alternativa de incredere a costurilor. . mentinerea duratei de viata. factorul timp. se poate cerceta si determina. din punct de vedere istoric. atat numarul intreruperilor curentului cat si intervalul de timp aferent.pompe.intretinerea preventiva.energia electrica de rezerva si protectia contra supratensiunii. Tot pentru o mai buna siguranta. ..echipamente de rezerva.reparatiile curente si transportul energiei electrice. conducte. uzura diferentiata a diverselor componente ale uni sistem de alimentare cu apa si (sau) canalizare. . . . iar daca exista aceste surse. motoare. . vane. pentru ca proiectul sa fie pus efectiv in aplicare.consumurile de apa si capacitatea de inmagazinare in rezervoare si castele de apa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful