1.

INTRODUCERE Educatia este perceputa ca o functie vitala a societatii, iar scoala drept principala institutie prin care societatea isi perpetueaza existenta.. Astfel scoala este un “ factor cheie “ al dezvoltarii. De la scoala se asteapta astazi totul : sa ii ajute pe tineri sa cunoasca trecutul si sa inteleaga prezentul, sa ii ajute sa constientizeze si sa isi asume responsabilitatea pentru a se implica in orientarea destinului colectivitatilor catre un viitor dorit. Din acest punct de vedere orice problema cu care se confrunta acest sistem de invatamant trebuie analizata, dezbatuta si trebuie cautate solutii pentru o eventuala ameliorare. Pe aceasta linie se inscriu si problemele de risc de abandon scolar si problemele comportamentale. Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii ciclului de studii început. ( Cristina Neamtu. Devianta scolara.Editura Polirom, Iasi, 2003) Eşecul şcolar este un fenomen periculos, deoarece el determină efecte negative atât în plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine a elevului în cauză, care-şi va pierde tot mai mult încrederea în propriile posibilităţi şi capacităţi ajungând să dezvolte o teamă de eşec, cât şi pe plan social, pentru că eşecul şcolar permanentizat „stigmatizează”, „etichetează” şi conduce la o marginalizare socială cu un nivel crescut de comportamente deviante şi infracţionale. Abandonul Şcolar reduce semnificativ şansele autorealizării în domeniile de activitate licite, legale. Forta de munca necalificata, presiuni crescute pe sistemul de protectie sociala, delincventa, exploatarea minorilor, munca “la negru” – sunt doar cateva dintre efectele fenomenului de parasire de catre elevi a sistemului educational. Înainte de 1989 rata abandonului şcolar era foarte scăzută, însă imediat după schimbarea regimului s-a constat că elevii tind tot mai mult să părăsească băncile şcolii. Astăzi România, din pãcate, se situeazã mult peste nivelul celor mai multe dintre statele membre sau care au aderat recent la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte abandonul şcolar. România şi Bulgaria sunt printre primele ţări europene în ceea ce priveşte rata abandonului şcolar, potrivit unui raport european realizat recent. Înaintea noastră se mai află doar Malta şi Portugalia, state care înregistrează cea mai mare rată a abandonului şcolar. In anii de dupa 1989, circa 750.000 de copii romani au parasit scoala inainte de incheierea clasei a opta. Recensamantul din 2002 a descoperit ca circa 70.000 de tineri intre 15 si 25 de ani erau analfabeti. Unii dintre ei nu au calcat, de fapt, niciodata intr-o clasa, altii s-au multumit cu doi-trei ani de invatatura, altii au mers ceva mai departe, fara sa obtina insa certificatul de absolvire a cursurilor gimnaziale. Dupa o scurta perioada de scadere la sfarsitul deceniului trecut, rata de abandon scolar a ajuns din nou la cote ingrijoratoare in ultimii ani. In 2010 criza economică a dus la creşterea numărului copiilor săraci din România, dar şi la triplarea ratei abandonului şcolar, circa 40.000 de copii, majoritatea din mediul rural,

Situaţia economico-financiară a familiei (asigurarea hranei zilnice. ne putem astepta ca o parte importanta din forta de munca tanara sa fie necalificata. Instabilitatea psiho-afectivă a elevului 3. lipsa ajutorului la învăţătură. Exploatarea copiilor prin muncă CAUZE PSIHOLOGICE Imaturitatea şcolară : Imaturitatea şcolară constă în incapacitatea. mai mult. Tulburări instrumentale 4. starea de sănătate. In lipsa unui sistem educational performant. care sa reuseasca sa-i atraga si sa-i tina aproape pe copii si tineri. Abandonul şcolar este rezultanta unei combinaţii de cauze interne şi externe. condiţiile de locuit. pe de o parte. Cauze psihologice : 1. Dezagregarea familiei.psihologici) şi externi (socio-economici. Abandonul este produsul mai multor factori cauzali aflaţi într-o anumită configuraţie pedagogică.renunţând în fiecare an să mai meargă la şcoală. despre „inadaptarea şcolii la factorii interni (biologici. de factori interni şi factori externi. Tulburări comportamentale Cauze sociale : 1. sau mai puţin temporară şi reversibilă. Lucru care nu va face decat sa scada sansele de succes ale companiilor locale si sa-i indeparteze pe investitorii straini.socioculturali)”. dupa cum susţin reprezentanţii World Vision România. pe de altă parte. Imaturitatea şcolară 2. despre „inadaptarea elevului la activitatea de învăţare realizată în mediul şcolar dar şi extraşcolar” şi. de a face faţă sarcinilor şcolare. Abandonul scolar este un indicator important prin care se evalueaza performantele sistemului educational.) 2. care pot influenta accesul populatiei la educatie. insa acesta semnaleaza si unele aspecte ale vietii sociale si economice. psihologică şi socială care determină la rândul ei mai multe consecinţe imediate dar şi de durată. Ea reprezintă o neconcordanţă între dezvoltarea copilului şi . Cauzele abandonului şcolar sunt multiple. Fiecare abandon are o istorie personală şi socială legată de modul cum se apli că diferenţiat principiul dezvoltării. pe niveluri de educatie. etc. Este vorba. lipsa controlului asupra activităţilor copilului 3. lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei. acesta reprezentând o expresie şi o rezultantă a unei duble situaţii de inadaptare.

Tulburările instrumentale sunt cele legate de realizarea insuficientă a funcţiei semiotice a unor obiecte indispensabile în acitvitatea de învăţare (textul scris. nevoia de asistenţă socială focalizată pe grupurile afectate a crescut. Aceasta este exprimată prin una sau mai multe fobii. b) imaturitate mintală exprimată prin incapacitatea de analiză şi planificare a sarcinilor didactice. e) imaturitate fizică exprimată prin forţa de rezistenţă redusă în condiţii de efort necesar în context şcolar. d) imaturitate prin muncă exprimată prin incapacitatea de concentrare a atenţiei si de prelungire a efortului voluntar. cu efecte negative majore înregistrate în planul nereuşitei şcolare şi implicit conduce la abandonul şcolar. al întârzierilor în procesul de restructurare şi al unor importante tensiuni şi conflicte sociale. profesori duri. diagramele. şi anume: a) imaturitate şcolară exprimată prin diminuarea trebuinţei de apartenenţa la grup şi prin conduita socială inadecvată în condiţiile de grup. Se întâlnesc mai multe forme ale imaturităţii şcolare. Tulburările de compotament sunt legate de trăsăturile de personalitate afectiv-emoţionale şi volativ-caracteriale. izolare şi agravarea sărăciei în societatea românească. aptitudinale care reglează conduita elevului.sarcinile şcolare. camarazi de joacă agresivi. desenul. Educaţia copiilor proveniţi din familiile sărace este o problemă atât de natură educaţională. lipsiţi de empatie pedagogică. în contextual unei crize economice prelungite. se formează şi se cristalizează în procesul interacţiunilor sociale. Mecanismele de redistribuire ce au functionat în ultimii ani au condus la crearea de elite în diferite domenii. dar în condiţii educative neadecvate (părinţi prea autoritari. CAUZE SOCIALE : Evoluţia socio-economică a României după anul 1989 a fost influenţată de schimbările de democratizare a societăţii şi de procesul de tranziţie de la economia socialistă la economia de piaţă. reacţii de teamă care în condiţii normale dispar de la sine. care au contribuit în final la polarizarea socială. al unor presiuni structurale puternice.) devine o trăsătură de personalitate durabilă. cât şi . Instabilitatea psihoafectivă : Instabilitatea şi tulburarile de natură psihoafectivă conduc la anxietate. etc. etc.). Urmare a acestor schimbări şi transformări. c) imaturitate morală exprimată prin neformarea sentimentului datoriei şi prin capacitatea redusă de analiză şi de planificare a sarcinilor didactice. f) imaturitate volutivă exprimată prin incapacitatea de autoreglare a acţiunilor necesare în regim şcolar. hârtiile.

Lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei : Lipsa banilor pune în dificultate părinţii în sensul că nu pot asigura copiilor hainele şi încălţămintea pentru ca aceştia să poată merge la şcoală. Prin implicaţiile pe care le poate avea o alimentaţie insuficientă şi neadecvată. în cazuri extreme copiii din aceeaşi familie fiind îmbrăcaţi pe rând în aceleaşi haine. Deşi s-au identificat mai multe surse de procurare a acestora cum ar fi ajutoare primite de la O. dotării precare.N. precum şi a lipsei utilităţilor. caracterizat prin certuri frecvente.socio-economică. acest fapt împlicând creşterea numărului cazurilor de insucces şi de abandon şcolar. Din aceste motive rezultatele şcolare scad. magazine second-hand. Copiii aflaţi într-o astfel de situaţie nu se pot concentra asupra lecţiilor din cauza subalimentaţiei. pentru ei viitorul devenind sumbru. Calitatea locuinţei : Calitatea locuinţei are o influenţă foarte mare asupra rezultatelor şcolare. violenţa şi consumul de alcool şi droguri au efecte negative asupra psihicului copilului.-uri. a capacităţii lui de asimilare. copiii nu dispun de condiţiile necesare studiului şi efectuării temelor. iar . Cauzele pentru care aceşti copii întâmpină dificultăţi în parcurgerea procesului educaţional sunt în egală măsură legate de disfuncţiile existente în sistemul educaţional cât şi de problemele de natură socio-economică pornind de la imposibilitatea asigurării hranei zilnice corespunzătoare. Conform studiilor de specialitate efectuate s-au identificat o serie de factori sociali care conduc la apariţia fenomenului de abandon şcolar. ajutoare de la vecini sau rude.G. a îmbrăcămintei şi încălţămintei adecvate fiecărui anotimp şi terminând cu cheltuielile care depăşesc cu mult posibilităţile materiale ale părinţilor. Mulţi dintre aceşti copii ajung într-un final pe străzi. influenţând comportamentul la şcoală şi în societate. actul educaţional în sine devine direct dependent de acest factor. majoritatea familiilor dispun doar de un schimb de haine pentru fiecare copil. Dezagregarea familiei : Mediul familial dezagregat. Datorită lipsei spaţiului fizic. Asigurarea hranei zilnice : Imposibilitatea părinţilor de a asigura copiilor alimentaţia corespunzătoare favorizează insuccesul şcolar. putând creşte sau diminua. conducând în cele mai multe cazuri la abandon.

famouswhy. Lipsa ajutorului la învăţătură Indiferenţa părinţilor cu privire la educaţia şi activitatea şcolară a copiilor conduce la apariţia fenomenului de insucces sau abandon şcolar.ro/abandonul_scolar__esecul_integrarii_sociale/#ixzz0f54KO5eC . Read more: http://articole.societatea îi va îndepărta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful