DICTIONAR ILUSTRAT
I

FIZICA
Corinne ,Stockley, Chris 0X1a.de §l Jane We,rthelm Editor. Kirste,en a;ogers

QE

W'

Grafica~Karen Tomlin!? ~i Yerinder Bhachu lIu~stratii~ Fiona Johnson
Consulta~ ~tlirn1i!i9i: Dr. Tum Petersen, John Hawkins ~ Dr. John Durell

Editura Aquila ~9:3
OFcl.Ele~

DESPRE FIZICA
Fizicase ocupa ell studiul proprieratilorsi naturii materiel, a diferitelor forme de energie §i 3. metodelor prin care' materia '_~i energia interactioneaza Tolumea care ne 'inconjoara, Inaceasta carte, fizica este Illlpartiffi ltl sasesectiuni marc ate prin diferite culori. Domeniile acoperite de aceste sectiuni sunt explicate mai
JOs.

Me'canica

$i

fizica g_eneraJa Acopera conceptele principale ale fizicii, de exernplu fortele.energia si proprictatile materiei.
Caldura

Ele ctrlcf tat ea. $i magnetismul

ExplicaIormele,

'intre-

buintarilesi conditiilein
care apar aceste doua fenomene. Fizloa atomlca $i nuclear a Studiaza structuraatomului si a nneleului, energi a atomica, radioactivitatea, fisiunea si fuziunea.

Se ocupa eu studiuL
energiei calorice, cu masurarea ei, pre cum ~i cu efeetele transferului de caJdura. Include legile gazelor .

Undele

tnforrnattt
generale de fizica

Face referire laproprietatile si efectele-undelor energeticesi studiaza in detaliu undele sonore, eleetromagnetice ~i lumiuoase .

Material general grafice si tabele, precum si informatii des pre tratarea rezultatelor

ex peri men tale.

CUPRINS Mecanica $i flztcaqerrera la 4 Aromiisi moteculele Electricitatea ~i magnetismul 56 58 60 6Pot1el'e 8 EMrgia 62 Elcetrcstatica Potentialul electric Curcntul electric Legile circuitului electric: ]0 1-2 14 16 1'8 20 22 IV! iscarea Dinamica F one de rotatic Miscarca periodica Gravitaria Masini simple Molecule (Prcprietati) .11 Ecua~i. Fisiunea sifuziunea flucle'ara Ene. rcfractia si difracti a Interfererila undelor 42 46 54 Undele sonore Percep'e rea _!lU nerul ui U ndele .masurat Inductia elecrtomagnetica Radiatiile caiodice 80 Caldura 26 28 30 32 33 Temperatura Transferul de caldura Fizica atornlca 82 ~i nucteara Efectclctransferului decaldnra Dilatarca la cal dura Studiul gazelor 84 Structura UndeJe 34 86 8$ 9'1 '92 94 atomului $i_nucleara Radioactivitatea Deteetarea -~ masurarea radi oactivi ta~ii i Utilizaril e radi-bilctivitiltll .electromagnetice Lumina Reflexia luminii Refractia lurniuii Instrumente cptice Informa~ii generale 96 de fizica 44 47 9'8 Maqmi~i tmita.simb(!luri~j grafice lOCI 102 Masurarori Prccizie ~j so eroare 104 lOS 109 Cfuripuri$j forte.rgi:adata de reaC:1ii1e nucleate Energiaatomicji 36 38 40 Undelc Reflcxia.magnetice Elcotromagaetisruul Aparate elecuiee 14 78 24 Densitatea $1 presiunea de.68 65 66 70 72 77 Semi conductori Electrnliza Elementegalvanice.fi .chimice Glosar Index 110 lli 112 113 114 115 1l. V~CtQri $-isciJJari Cifrele Simbolurile eircuitelor e let tri ce Tranzistoare ~lpOl1i (gates) Propri etatile substantelor Constanre ~j valoriutile Elemente. Magnetii Campuri.

pecare le-au numit atomi.multe elemente. pagina 82). laaceea~ scam. Melecula de oxigen(02J Molecuia de magnezlu (Mg) Moificilla de dioxid de CfJ[bOn (C02) CompI. Schimbarea stariloresre cauzata de schimbarile de presiune sau de temperatura (vezi schimbarea starti. Elemental '0 snbstanta care. 83: .pong. de la unu (de exernplu neon) 1a mai'multe mii (de exemplu proteinele). eipot forma ioni* (particuLe incarcate electric). aceasta conceptie a evoluatsi s-au dezvoltat teorii. mingUe de. Materia exista in trei stiiri flzice diferite. ce poate fi folosita 1a studiul detaliat al naturii fizice ~ial proprietatilor substante 1or. nu se poate descompune in snbstante. Atomul Cea mal mica particula a unui element care pastreaza prcprietatileelernentului respectiv. precumteoria cinetica a. fiind lcgatiintre eiprin fortele electrnmagnetice'".acea). ale carei molecule sontin atomii (sau ionli") a dona 'sau rnai. Moleculele pot stl contina oricati atomi.moleculelor. Toate moleculele unci mostre pure de. Electroni.numarul atomic.B8(loni~. De atunci. soriiu --Anion c!orum de 'Anioni. Structura atomului estc explicate la paginile 8283. . Protoni. DIagram". rnai simple.Element 1 Element 2 Compusul o suhstrmra Moleculele Cea mai midi particula care rnai pasTreaza proprietatile chimice ale substantei. pagina 88).tec" de elemente 1 $i2 ~ {am legaturi" cnimics Retineti ca exista substante care mcleculerde pilda: Compu!jiianlonici' ~" cationid' (compu!ji ionicl) _ Cetkm TIU au etomno: Structura atomi«" a (e_gat. 88 [lonlzarea]: Forta eh:!ctromagneticii.82_ 6. Arnestecul DLl prezintaIegarurichimicesi de aceea nu este un compns.substanta contin aceiasi atorniin acelasi aranjament. Cationi. Tcti atomit aceluiasi element au tIl nucleele" lot acelasi numar de protoui'" (vezi . Prin _pierderb sau acoeptare de electroni" (vezi . loni.prezantand matlh1ne relative ale unor atomi OXigen (0) Magnezfu (Mg) carboniC) Dadi afomli ar aVaa maiime:a one: mlng! de ping.tenis.er Ii te fel-de mali ca PilmanllA. unite prin legaruri chimice care se. pagina 30).lonlzarea. pot descornpunc in subsranjemai simple. de temperatura eisi depresiunea exercitata asupra ei.ATOM I I $1 M01ECULELE Grecii antici credeau ca materia estealcatuita din particule mici. de. printr-o reactie chimica. Atomii sunt extrem de mici. Nuclel.l. Starea substantei depinde de natura substantei.elemente legale 1 Ames. avand raza de circa 10-10 m simase de aproximativHr" kg.Jnef'f)a elememelo: $72..

. Legea difuziunfi. In accasta stare substantele au 0 densitate relativ mica.oat mi§ca§i <Jstfel var prezenra amt energie dneticiJ de'translatie·.moleculele sa .imp. pre.de agreg!lre legate de miscarea molecuIelor.re' lie pot-ignora.a doua g_azc"iVapoti:sall..ele se nii$1Iinua!. Gf!Z. EnergiB cinatiea de rotalle.iiui g~z-esre.."".care 0 s:ubstantli arc 0 forma -5i un velum definit ~i care rezista la actiunea fortelor cam incearca. Dttuzmnea . :ScMG~ (J(j:"energ{e.fifun' .R njai mareenergie (vezi.<!§or @". Moleculele vibreazil'in iun» puncteior lor csnirete.7: Energle 'potenpaJli moleeula. Pe scurt.prima data se scade temperatura. S [fit apropiate.a lui. ale..indepen'denie une!e 'fal~ de' allele forteJe .!ec~ i<:ll1:ga. .zel~ difuzeata. Gazul Substanta in stare gazoasa care se afla la 0 temperatura mai mare decal temperatura sa ctiticii ~i astfel TIU se po ate transforma in Iichid doar prin cresterca presi unii . de translalia Ji de vlbratie.J molecule!a illvecinate se I1JP~. ca E". Media fJnerglei moleculate este mu/fmei mica decal rea necesese pentm ruperee de cele/elle Starea lichida Starea In care substanta curge ~i ia. Vaporul Substanta in stare gazoasa 1a temperatura mai joasa decal temperatura sa critica (vezi gaze le).~ I) 1 Miscarea browalana Mj§garea haorica.8.(EnergJaclnetlca)..scaderea temperarurii.din apa B(lU aero Ea sustine teoria. maease. Starea gazoasa Starca In care substanta se dilata ca sa ocupc volurnul vasului Jll care se af1a.nd energiepolenpa-Jii motecularn' 'ff! energie 'ciIJe(ica de vib.substantelot gazoase sunt. E[Jergia moleculaTB.itiversptbP'orponal'a:.ea sus tine ea .d. i'leoatece QamcuJele (j.oele'mai lndepartate si au CC. dezordonanta-a partieuleJor mici.rnoleculele substantelor solide. rata-·difuziu11ii lJ. Teoria ctnerica 'Ieorracinetica explica cxistenta diferitelor star1. forma vasului care 0 contine.eb~liesli"cSe $$te pentru ·qLsa:se·~eS.-apa/'sa se plinda de urmaloorela: -sa Mo/acule. aal §1 de rolilf/e >. dreapta). sus.mai rep¢de d~~tIi(3'bi~ele~ mal liJ~Q.sa le rnodifice.'licltidc intr-o perioada de. care se poate traasforma inIichid doar prin cresterea presiunii . deoarece putem spuneca se datoreazi ciocniriic~ melecnlele de apa Saucier.intermo/efJOI/a. Esteetapa dintre starea solidii si cea gazoasa.cu _fj~dadlla pi!trata a densitatii' sale '"-forte Intennolaculare..cele.ECAN/cA }I FJz/CA GfN~RALA StariIe de agregare Starea sollda Starea In. pentru 0 btinerea vaporilor. substentelor Ilchide sun t ruai im. iar cdc ale.!e sa rfesparl foarle rrWll. Cre§terea energig r eonuitsuie 11'1 flJpefI?a /es. au energie minima $i deci se misca rnai pulin. g. Gtaham Sus~n'ec·ca la"teii:t_peFatui~ ~ipresume eonstanfa.i/k·. c.Jyia=recula~ medie e mull mal mare decal cee n~m rope!ii Jegaturii irltermofeculare.ze. Do'veae~te moria einetica. cu cncrgie mal mare.Amesteeul.cinetica.:lepanafe. medie estetoanei suficienfij pen/ruc:.nt{..nu este necesara..

sa legaturasisunt greu de separat. Prezentarea forfeior:in diagrame· Forte1e simi prezenlaie prin'IWile m(!J. Doua forte egale $i de sens contrar pot 85-1schimbe forma sau marimea.se mascara in newtoni..QTpuri estc foartc masiv: Efectu/ forte/or F1 §. 108. sel)I?iJli __ orientate (lungimea reprezinlifi Forta gravitationala sau gravitatia Forta de atractie dintre dona corpuri care au masa (vezi si. Ciimpul defoqe in j uru I unul rna 9 net Forta electromagnetica Cornbinarea Jortelor electrice . _.?i maguerlce.egal cu rnarirriea fortei necesare accelerariiunui corp curnasa de lkg.. de a/Joacpe· ~-"".de camp. electronlce.Jmea. in afara de cazul in cateunul dintre C. 83.lrdf! respmg= ~I Forta e/ectrloii pingere daca au aceeasi sarcina electrica ~i este de atractie daca au sarcini eleotricediferite.omponente Compooeme para(elii r. Este foartemica.Jnveli§uri _Unilafj 51. i'Fz. numite linii. arcini electrice in miscare. FOI}a este 0 marime vectoriala".Forma ~i miscarea unui corp este influentata de 0 [011a. electricasi a PllmanrOIl/faco nueleara.FORTELE . Zonain care actioneaza 0 10Tia.actiunii (vezi si paginile 5.i 72).upanta Newtonul (N) Unitatea de masuraa fortei 1. 96.. Pentru compararea primelor trei. si arata intensitatea '. 60.. directie ~i senssi. Campurile de forta Stint reprezentate Frill linii orientate. 0 singura forta ii va schimba viteza (adica II accelereaza" sau 11fncetineste) si poate sa-i modifice forma. Electroni. iaf s8-geata.. est" Identic cu eel al (orle! Ffl (forpnezultantii). magnetica. FI §i F~ sunl componentele /11i FR- . . Un newton .paginile J8-19).t.8. care se <Uliiin striiil. cu lrn S-2.0SJ.este. MiirilRe-vecioriala.~ DMSi/&/<! sCii:zuli!< a liniilor de dimp - d] Forta' magnetiea Forta dintre doua . Fai'\ele rnagaetieedin fimle. s Acestesarcini In miscare pot ficnrcnti electrici (vezi ~j pagina 60) sau electroni care se mi~di:\'npropriul inveii~. avand marirne. PrinciForta gravitauona/il palele tipuri de fortesunt: gravttatiouala.i<. Farta W desoompusa in dou~ c. vezi paginile lb4-107: 101lseminleiesa ~ <. Este-de res- FoTpl ~/e<.1 direotia. Distanta maxima la care actioneaza 0 fortaeste raza de actiune a fortci. Campul de-furta Forta electrica sau electrnsta nca Forta dintre dona particule incarcate electric (vez! ~i pagina 56).. electrlce Cur~nti de seasoous F6r/<l -magneliati rje{'espingero .ada P'>jos.

coeficientul frecarii statice i}i coeflcientnl fr~carii dinamlce.cu. intermolecula. piate Ma. una din douasuprafeje care se ating.aw.. solkle. Valoarea fbrteide frecare cand una dinrresuprafete aluneca peste ccalaltli. Neutroni. Forta de fre='l' ota!ii:<i iJ·ur. Ele se opun lntinderii prin furta Intermolecnlara de atractic.ulhl'oc iX/iilfw.i Iorta de apasare uormala. ·82. •.. Ele se opun prill Corta intermoleculara de respingere. I[mitii sa o.sensul fortelor variaza In functie de disranta dintre molecule (vczi.ucleu.aza folia Molecule apropiD Ie pnn comprosiune ap/!.. NlJexIsMfo~ .--Q • o In w~e Paiticl}lel4 dlnlr:ul1 nucteu elom. .a de rospingl>re) de frecare = fa$.. c. Forta de contact Forta iatermolecnlara de respingere dintrc rnoleculclc a doua' corpuri Ill" mornentul atingerii lor. Fo. 83.Nu exista fO!f? f9ziJ!tant". Aceasta se numeste foqa lim ita.ele moleculele sun! tn echHibro tn eces: in/eNa/. Forta de frecare statica fOI13 aplicata pe. Fo'1e tntermoleculara Indepa/tat . Valoareamaximil a fortei de frecarestariceeste atinsa atunci cand ele suntpe punctul de a aluneca una PeSle cealalta. Mole~ufe Indepariale de teoslune Porta de frecare dlnamica san forta de frecare la alunecare . Moleculel". Electronii §i nucleii sa Tflsping.otma(. £xlstii doua valori. dan care SUDt lU"~epaus. Ii mar-esc lUDgimea. Cempresiunea Forte egale ~i opuse. +-8~ care se opune dep 1asarii a doua suprafete' care se ating flind cauzata de forta intermoleculara de atractie dintre moleculele suprafetelor.and snnt aplicare la capetele unui corp. Tensiunea Forte egalc ~j opuse Care.. Aceastainvirrgc forta eleerrtca derespingere dintre protoni. .1pra"'le atomiJor CQrlIribulelacmicro/egiituri. ca10IlIa ----i~~I4).apro- o . de Ii'ecare ( fOrja de apasare norm ·EJectroni.ei nucleere EI~ttonll (negafivi) dinlf-o ma/awlil atrag nllCieuI (pc- . Qltltact 1npuncle ineill'> (doer te inal!imea atom). Forla de frecare rona . • FooiW aPf'QPisfe ReSpingSf9 ZiIiV) al alteis.p. Coeticrentul ~l Coeflcieutul de free are (Il) FOrfa de contact (fort.' Aflaojie Fortfl nucleara Forta de atractie dintre toat~ particulele unui nuclen=atomic (protouii" $i neutronli")..FOi"tele Intermoleculare Fortele ctectromagnetice dintre doua molecule.~ Raportuidintre furta de frecare di ntre douii suprafete . N.. Aceasta este pnrin mai mica decal forta Iimitf (forta de frecare statidi maxima).. sut: Molecule elecuic neotre /" dJstaJJ!a aC!lunea for. Si. Exista dona tipuri: fort a de frecare starica $i dinamica.. diagrams de mai jos).§nd biocu! este ps· pune!wr de ase aeplasa_ Forra de irecere dinam/eli Sg' apuM cand blocul:se deplasea'z~ w a vi( zii qmsmntti. care scad lungimea UDLli corp. 00 in/rn. Protonl. lntensitatca si..o·viteza constanta. mentinand stabilitatea nucleului (vezi ~i pagina84).

Acosta este lucrul mecanic efectuat impotriva. Un exemplu de energie potentiala moleculara... Ivezi forjele intertnole- . 87. Plantele lumina de . 7.-~ acesta primeste §i cedeaza energie. crear de ofO'1.'82.ce sedatoreaza pozitiei' sale intr-un camp de forta*. energie pe care fl. . Energia potentiala elastlca.~ia rnolecnlelor se rnodifica.sl_unea' L----"'I.ularr-. .inlermoleculare. Energia a fost ... Ea create cand se-efectueaza lucrurrrecanic impotriva fortei intermoleculare".&. For:t!!. Camp de fot1ii. s-a efectuat lucru mecanic..:~c:ee::.. Compresiune.. hrana si baterii. un corp ridical pe Pamant).ia.'/. Alrael. cand energia potentiala electromagnctica a atornilor ..1mu(eaz8-energie potenpalii.a r.-.a }lcumulata lntr-un nucleu atomic.Trnftatea" de masura a energiei in SI este jouIe (J).reactiilor chimice.lransfulma -energia din so/ara in hrana energie Chlmlcll. eomjJre.CCSta o are deoarece. 6. 7.-:re 'se pot schimba litre ele (energia de conversie sau de trans.de deformare. Energia are diferite fonne ca-e... Nucleu.. Errergiachlmlca Energ{a pol!"nfia1a zero grav/tariom>la 'considemltJ la nivelul solufui Energia potentiala nucleara Energia potentia...forteitntermoleculare".a 'electrom agnetlca" . Energia potentiala electromagnetica Energia jJotentiala datorita pozitiei unui COrp aflat in tr-un Camp de lorta *. energielj. Sa ecumuteezs energie potentia/ii moJecularii. Se BCl.6iit::. Euergia potenpaIa (E..e .cenfmlee/ecmoo .::ro.. Lucru mecanic Lucrol mecanic= --. Focta ele. In tiinpul·deziritegrarii radinaetive" se elibereaza energie potentials nucleara.. Cele trei forme de energie 'potcntiala sunt: energia'potcntiaJa gravitationaHi. Fort<lgravitationala. C§nd seefectueaza lucru mecanic asupra unci corp sau de catte un ootp. caldura Ia arderea combustibilului.) Encrgia unui corp. acumr)!ar:e· "Accelera1ie data de gravitatie. Daca corpul este 'lndepartat de masa (de exemplu. combustibili. lucrul mecanic se efectueaza asupra corpului si energia potentiala gravitationala creste. Energia potentiala elastica san energia.!/n/re particlJie culere. Energia reprezinta capacitatea de a efectua lucm mecame. * Energia acumulata Insubstantele din.'::::.--- Fx d efeciuaf d6 '0 unde F = totie d= dlslBnta p6tsOOni§- 8neTgJa S{lllde. acumulata -ea urmare a . Este eliberata ill timpul .una'din mUioa'!<lie de'" formare). Dezintegrare radloactiva.molecularii.a implicata). Energia potentiala moleculara Energia potenriala clcctromagneticf se datoreaza pozitici molcculelor intre de.""arn-.Cand-o foqadeplaseaza un corp. pagin8 7i. seefecmeaza lucru mecanic. Energta potentiala gravltatlanala Energia potentialadatorita pozitieiunui corp in raport en 0 masa care exercita asupra acestuia 0 fOr'tagravi~ationalli*.P.intinderii sau compresinnii unui corp.aClJlTliJJatatndoirea lijei la RffSP!ngeffia rJjl1Ue par· ucule (Vei' furteJe Intermolec. pentru aducerea lui in accasta pozipe. 1&. energta porentiala elccrromagactica ~j energia p(ltenpahl nucleara (In functie de fOft..:8j6=rg-. dar rm poate fi cream sau distrusa (Iegea ecnservarti .acnmulata".ctromagnetica.pag'ina 7). . de ex.

Transl0 rmarea eJ1arg fal Toil/Ii Ei1ergia .intema.a intern..e.iiPl!J. Cand un corp absuarbe energie calorica..i cncrgia lui. . -esle alcalJJitEJ din: r---Energie cineIici. cornpusa din energia potentlala gravitationala si energia cincticaa moleculclor de apli. Energia de unda Energia asociata ell actiunea undei. 78." de trans/a fie Generatorilr 1Tansfi.c"a unoa)_ c:aloricii"lumi~ (energie de unda) §i sune/ tenergie de f1f.doten- rmergia' pqten(ja/ti gravita- fionala !)ala giavHa.exisla~ de loe1'te nwlta wame. Energia mecanica Sumadintrc energia cinetica 'ji euergia pOten:ti alii gravttaponala a unui corp.N/cA t! FIZIcii GENERAL).. ticiide rotape a'IWbim'i.. :t'i - Energia electrica si magnetica Tipurile de energie asociate eu incarcarea electrica-si miscarea continua a sarcinilor electrice(cUre~tul). Energia mecentoe« (deca· se negrYeaza unui pGrldu/ eSleconst. considerma zero) Energia qj trensiormegra- cmeu- Intr-o centrals electricii Cr. Unltatea SI*' pentrn putere este wattul (W).96. Ene(gia intema Q "buM. eleclromagnelice_.._rtJ€ ap§.rlJunelfi_ este un fipa"e-COlT'_' busHbil numil =mb"~bil fosilizat alcatuil din ""siwi iQsj:. • '---- ctnetiel' de vibra!ie fji energia Energie potenJia18 Energia calorica sau caldura Energia care se propaga dinrr-un loc In altul. Aparolele de Inca/zite. datorita diferentei de.Jnnli enerr.temperatura (vezi paginile 28-33). 115. f@. esre tronSformatii in energia cine_-. t~ TO I Vibmfis Radiatia Orice energie sub forma de unde electromagnetice=sau scurgere de particule (vezi si paginile 29 si 86-87). energia interna a.. Tmpreunar ele formeaza energia electromagnetica.!t& Unitap SI.. care este egal eu Ljoule pe secunda.. la fel . 44. /)ecu. lnterna cre$Ie.l_ Pnterea Rata Iucrului-mecanic sau rata schimbului de energie.IiQriala t"msfdrmata in ener_gie efneli"" Toaffi enaryia cineli98 (afti..iaerde Inreri7ii a' abUfl/I!1L Eniirgia seaq".de (Olalle Abuml invatte turbine/e'. proventffi ce te So9IR CU(Jtorul din centraia tflli7ctnca ccmhustibff_§1r". Daca temperatura unuieorp creste.. Energie eineti- c.MECI'. /a fllve! molecular'.diagrama de mai SU$)_ ·Undo. Reprezinti'l un oepozi: de energte lil 10 energie potentiala vitalional~ Energia Interns sau termica Suma dintro en ergia cincticii§i energi a potcntinla molecnlara a unui corp.tmnsfb(· in energie .acesruia creste (vezi.. #zate· de pfante cam at}. Baergia potentia/it gravilalionala.§iechipamelitele rna energla-s!ecfn.\lci..} chimica. .ctricii.jia cineficl!i"Tn OOerrJIe el.. energia unei unde de apa este. ~ergia infernii. Turblna. Em~rg. De CXCnlplu.. energia chknicii 001" trcmsformata "rn.mtB for/ele de rezistelJla.i/ll audio. Generator.

) "t _.pozitia cenrrului de gravitatie (punctul prin care actioneaza fOlia gravitationala a Pamantului asupra. Deplasarea Distanta ~i pozitia UD Lii corp fa\il de un punct dereferinta dat Esre o IilaririJ.mifQ. se af/iHntoldeatma sUI! punctui de sus- oerdere.e yectoriala*. Miscarea unui corp rigid (care nu-si.amlanuJU/=200 m nord (unde 200 m esta dfsianta. NIi~carea liniara a oricarui corp rigid cstc. adi.. Este 0 martme vectortala". Punctnl care se comportaca $i candinrreaga masaa corpului s-ar concentra In acel punet.corp. Vitezasi pozitia unui corp k"l\a de unalt corp (adica deplasarea lui In perioada de timp data). adica miscarea.dreapta de la-A la 8 ~i io~poi la A (~i'calcularea vilezei) Dap/asafB Vectornl (viteza) AJc/ 'fI(Wa esteeg'a/5 OIJ gmQl6fJfuf dslrft.illc deplaaare-timp al unu1corp care se deplaseaza 111 linie . una In corp. pozl{t. impar!i![1 la intervalul de timp. 108. schimba forma) este alcatuita din misearetranslationala sau translatie. Viteza.corpului).. Vtt. acosta S0 deplascaza ell 0 viteza uniforma. ill altul.dcscrisa ca . Acast C8lTlion sa deplasa8ZiJ ae la A 18 C (100.>zain· Mlscarea llniara Mi~carea Iiniara. Pozitia unui corp se poate exprimaprin deplasarea lui dintr-un punct specificat.B Ia' B. PO. lar norduJ.t r. Gr. 'Marfme vectcrtala.miscarea centrului sa u de gxeutate. viteza mcdiesi viteza instantance sunt definite ca ~i Yit~za l. Viteza uni. Viteza lnstantaneecstc viteza in mice moment dat. Viteza Centrul de greutate -rtant~nee --I' cilmionUiul in B= Q fOOkm 2h '" 5OiI:niJh greutate 91 unul disc unl· form se ana in centrlj/ fiW:5tuie_ Cenms! de !}rouie!e.rma. . Distanja pare ursa de un corp pe 0 perioada de timp data . oprind/H.MI$CAREA Miscarea este schimbarea de pozitie §1 de orientare a unui corp fata de altul. Centrul de greutate aI unui corp rigid (vezi introducerea) coincide cu.medle a unui corp peun interval de tirnp cstc distanta parcursade.eentrulut rnasei dintr-un loc . ~ ca miscarea in jurul centrului masci sale.km)' in dauii DIll.sau rectilinie este miscarea in linie dreapta ~i estc cca mai simpla f~m1i'i.forma.). . .de rniscare de translatie (vezi .Daca viteza unuieorp este constanta.introduoerea). si din miseare rotationala sau rotatie .

zapeveniFl.acce- 'Mi~cllre clrculara.-ce' mi}i' neg~ti"~_". Aceasta estc cunoscuta ca viteza corpului ill raport ell observatorul. ill miscarea de.j Miscarea de rota tie Miscarea unui corp l~ jurul centrului s:au de masa. otitoo. Franarea intr-o directie este accelerarea ill dircctia OPllS3. acceleratle negativa). . COI1JUI nu poate fi consideral ca un Intrez.' " ViteiE. devenino din ce III ce: ma!'poiiliva 'es/e .a.Tn calcul. Trebuie considerat in pffi1i rnici 5i trebuie 1L~altl considerare sepaIn rat miscarea circularii" '3 fiecarei patti A§a se poate observa miscarea globalaa corpului."fWD . de-a.acce{''fI'lie neg$tlviJ (fifin'tue). Un corp seaccclcreaza daca i se schimba viteza (c a7:U I obisnuii Inmiscarea liniara)sau direclia.MECANIC..'I. 108. Corpul' eye' semi$ca¥(J!! oteap(aa[e v~ezil. 1!~ Marimevectorlala.. Un corp ( a carui viteza se schhnba in aceeasi masma pe o perioada de timpegalii .re U D&piasare pozJ&:'.rotatie.sc. astfel incat. ~e. Grafice vileziiltimp prezentand acceleratla A ccelera tia Depfasa.relatlva lO.dc deplasare (cazul obisnuit in raiscarea clrcnlara '").ENERALA vJteza pc care 0 are tin corp fara de [11] observator in miscare.hmgul unei aile tracetorii.' il itnc»: (. Este 0 martme vectoriala".deplaseaza en 0 acceleratle uniformii. p Vrte.mis' Variatia de \iteza a unui corp -pe 0 perioada de timp data. fiecare parte a corpului se )11i$l:. a lui B (~dePJ= ViIliza (ieJatIvfJ Viteza .d di'l: ".ffifo.

corpul poate sa-~i schimbeforma..-~ ir .upfa lurtrebuie sa aetioneze Q fortarezultanta. .este-rnssum ··'Varia!ieiimpulsullii.i ca 0 masa.a impulsuiui mecanic se poate obtine-cu a fort. In mod obisnuir... -. (veziprihcipiu! .iJu e xis.allui NeIl'Mn). 8cooe $.ldi ~e~__ I CJ/~'\ RlIIE!!!_ ~... [a fel va f ~i impulsul.i- I ~p -I ..zo~~ IndoiW: din Ia!iiVhei -torta ma§in.. taiild~ ei.detimp in care actioneaza f011a. Impulsul Irnpuisul Impulsul mecanic unae F t=limpul = Ft = forra . Este.0 masa mal mare neeesita 0 fDrt.:.Trei principii formulate de Newton la-sf'at$itnl anilor 16"70. ~ !II iI!I 1Il'l!!I I ~ ·c=. Impulsul'" mv undem"'masa v= vit./I..necesarii :acc'e/ern.0 masii) mull 'mal mere dedi 'a baroii. de. " Princtpiulal doilea Data uri. care actioneaza asupra unui corp a - \.DINAMICA Dinamica studiaza legatura dintre miscarea unui corp ~i fortele care actioneazaesupra acestuia.vectoriali'i'* . ttiasurnti. Dinprincipiul Il al Iui Newton.~1I'rI 1m 111'1-11:1 __ .:---" -. 0 variatieegala.fuilei rfiZ!Jllante_ Ma$uni.1I/IU ~IUI!!IlIII!I~!IIIliIUlilU!1I1Il1ll !rill r.constante.:Im.diJrfren glria se intinde. Vezi ~i legea censer-vani lmpnlsolul mecenic linuu'.ii mai mare. deci forra esteproportionala (1) acceleratia corpului. Dad~ hnpulsul rnecanic ill unui corp variaza.ci Farrel" de niG. Inertia Un.. fqrp rezultants este zero.gaie .iile mecanicii lui Newton . anmci as. inertie' [§i Tendinta corpului de a opunc rezistenta schimbani de vitezl'P'"(adica epune a forta). Daca actioneaza doua sau mai multe forte ~illU exista foi}a rezultanta.dar'opuSe. variatia impulsului arc aceeasi valoare ell nnpulsul fortei corpului.tJ· .acre/willie ~Pffi stari' daroritii. 0 directia {adiea se misca accelerat"). inare~te d'urafaciocniril ~ <lcOOs/a miC$oi"i:mz4 Zona inr1oilif' Daca iOqB .. de. Forjanecesara uccelcratiiururi corp depinde de masa acestuia . ine-rpei unui corp.eeceiere Ve. Freile ghl'a M eSte'lritfiiM. ~Tasa unui corp lnmultfta cuvlteza+ acesluia. vspor are . N[J .' .a midi pc 0 perioada lung5 de' timp san Gil 0 foJ1ii mare pe 0 d urata scurta.este.paussan data vitezasi uirq:c}ia lui sunt. .referitoare la fcirt1i $i miscare.'~¥lstafo'~~1 IJitanta .0 -{Ortii'n1[ift mal mere penfro a-l DauB torte egale..... corp se aila in t!:'. ' ---- Fo$=~ varilltill impu/su/ui - - Foifa daliide gravYialle (greulalga! -. mils a unuicorp este eonstanta.." ny sufJIegale. Deoarcee vitcza cstc 0 rnarlme . . dar ii.eir. Primol principiu apiicirte pe\corfJul' /IIal jos sUIil e. adica dacasernisca-aceelerat=..nil :~xisWlortii i73zul13nl§. I!! IlII J!l1l1a IU! B IItIl A produce schimbarea v:itezei si/sau fort~.. exiSr§ gi§ Forte!. 0 slngl. a/unci: Princip.'.n}z ci creleraiie...eza Masa Fortacare actioneaza asupra unui COrpinmultit1i cu durata. Direcjia ~j sensul acceleratiei sunt aceIca~i Cll directia ''i i sen sui fortei. .

Motoru I cu ". sui sa ConseNtt.?zuflanlil FOIja in tnomenwi domini giisffii d~pa cum ufmeaz~~ (OlJ5x2GI(O.ALli Ciecnirea Un fenomen care se pctrece 'intre 2 sau mai multecorpuri. Daca durata pentru ciocnire este foarte rnicasi sc ia In considerare 8i5tenrullnainte ~i dupe ciocnire.0.§i ::):i(.iferri variatie a impulsulu/.m. motorof ----~ pti-_ me§le aceJa§i '. Motoarele de racheta sunt folosite In spajiu. fortele de frecare pot fi neglijate.sec-s opos: J Caplarea. ~~~-. . De aceea.viteze: E""rnplu Mingea . dar opusa asupra corpului A. = ( till .simFtill~ lnce/ill/reaMte. deoarece corpurile nu trebuie sa fie 111 contact..relativ sCUJ1a .)v= mjU se conserva ImpulstJl. Exemplu pentru principjul al lII~ea aJ lui Newto·n V/teza' mingii de ·s/engai' tenis-» mls (Spre Ouiata 0. impulsul total ramanc constant. "supra .01 impar. GEN€Il. Masa <.i) .Viteza.le dee. §i comprimeree pentru principi. Legea conservarll Impulsului Iiniar Cand doua san mal rnulte corpuri exercita fo1'('O U1UlI asupra celuilalt (se ciocnesc).jet de gazde marc vlteza" poo arderea eombustibiluluide la bordo Masa gazului este midi.acceJera!ia exercilil Qfor/r§'egala §. pe corpuri diferite. tara actiunea fortelor externe..cOflSSM. Racheta primeste un impuls egal 'in sens opus (vezi lege a elmservarii Impulsului Iiniar). aerulul.. rna!.io·directie opusfJ.--~~~~~ "Po!. necesitand aer..aca corpul A excrcita 0 fOlla asupra corpului B~ COlpUJ B exercita 0 f0l1Ii egala. de lenis IOVitli al lui NeWlon 0' de racheresi.ME. 70.areaspre 10..fn . Miiigea mesa ~. ~W~~ ..mpu!s· gazul. dar-'.[uIUi cu III cl)eta s = Dupa ciocnire.it*. C vitezB = 20 m/s For/a .cANICA}i FIZI'GJ. t Mifi<. producand unjet de gaze de mare vitez. .convenfjona]e. Pdncipiuleste acelasi ca al motoruhride racheta. Aceste forte nu se anuleaza reciproc cand actioneaza.!lceasta £Isle direClie. dreapla GOnsideroUipozitiVii pagln~ 11)..O_f . r:iect mOiOfl)1 prime§te Impulsul fotal scade. MotordeJa~ Jet ria gaz-Im~ Magnel4! .05><-1O) = 150N Seu: Forfa = ·timp timp .aC}i" Motorul ell reactie Jet ae gaz..01 masa x v?n·a~':ade viteza Wta de baseball emrr::itiJ 0' fnrJii asupia mingii. numiteforte de actiune ~i de reactie. darln dirscp~ ca ~ opuS{).3 gazui.. deplaseara al aiba lac contectu. pe 0 perioada de timp .fJ . dar motam! nu poate fi folosit in spatiu. dar viteza lui mare demonstreaza ca are un impuls crescut. acceleror)d.fe¥e . deoarece alte tipuri de tnotoare necesitaaer. d.. diaplasal· in magnet se resp'''g. Exemplude eiocnlre fiira contact Motorulde racheta Un motor care produce prin orificiul de iesire un.1 alII-I".biJtei (. '-------- Came'" bustle de-cem- de ciocriire Staponare Un motor In care aeiru este cap tar in falii pentru arderea combustibilului. impulsul5& . intre care so exercita forte relativ rnari. Principlnl al treilea Forteleactioneaza lutotdeauna in perechi egale '~iopuse. . (Jiezisemne.i __________ ~O=. Aceasta nu este 0 definitie rigida a ciocnirii.O:05x30 = 150N opus{. Deoarece dailee inainte sa pbiii4. .

Bsfa. scilzul §i 0 bazii Jarga taN:a . deoarece toato momentele individuale actioneaza imprcuna. M omentul fortelor rezultante p. MI~care "nIara. i<ir CfJallllMde axul de mike al villanuluL de Fotfa aplicati§ pe.rodus . Aceasta esteprodusul dintre. for(eleegale ·de sene ton trer:(CLI' p/I) de forte) eoucete pe un -volal1 fEe ce' acesiase 59 roteasca. Masura capacitat{l unei forte'de a roti un corp injurulunei axe (axa de rutatie). 96_ .ina§inNe·de· curse s6: fie Io. dar nu actioneaza de-a lungul aceleiasi directii. Momentul forteirezultanteeste singurul care are aeelasi efect.aplicii un moment de totfilcare impiedicarotirna efioopteru/ui. tara acceleratia rezultanta acentrului de mas5:*.17. fi1 aceSl' Cf1Z. -Cuplnl de forte Dona forteparalele care sunt egaLe si de sens Momentul fortei si rotatia contrar. de farts_1! ve readuce u~oaril. Mil1ca'rede rotatie.. acfjoneazll fortele ~i mdrimea unei forte. Centru de mad.hsare Rastnrnarea Cand se ia in considerate rnomentul fortei.(centro de rota/ie) d _DiStanfa de 1<1 axad" mtape la di/llcjkJ for(ei (perpendfau/aili) Axade Momenlul de.o singura fona produce 0 acceleratic" (vezi dinamica. 7 (Coeflcientul de frecare). Unitii~i SI. trebuie stabilita axa 11] lunctie de care este considerat ~i trebuie utilizat un semn conventional pentru a distinge momcntele care sunrin sens orar ~i antiorar. Intr-o miscare Iiniara*.1 0. Fo~a de apararo normala.forta §i pcrpendiculara distantei. cemru.de uncuplu de forte este suma morncntelor produse sieste ega1 ell produsul dintre distanta perpendiculara diiitre directiile de-a lungul carora. .&llama . de mas'.inceatil) este data de 0 fort! de rotatie sau momentul fortei care actioneaza in jurul axei de rotatieIaxa de rotatle).de. Ele produc doar un cfcct de retire. 0 foriii esteapliCQW mtma. Acceleratle unghiulara. Semn conventional.awm wp/ul de forte it vs ro~imal deparie.cheie .-stabiJs_ 'Acceleralle.srte.In :mi~careade rotatle" ~ aeeeleratia lIDgbiulara* (rotirea mai rapids sau mai. 11. 11. G~plu ~ F <:' d2 rotape (eenPentruJiecare est: Inr/ §uriJbuluO UTI fcnornen care are loe daca liniaverticala prin cen trul de masa * at unui corp.()aria .Ia axa 1:1liniarle-a Iungul careia actioneazaforta (vezi diagrama de rnai jos) Unitatca 51*'a rnomenmlui fortei cste ' Newton metruI (Nm). pagina 12). CtLplnl fortei de greutate lii a1 Iortel de apasare nermala" rotcsc obiectul mai departe. Daca are loc acest fenornen. Eliool'e rotoruluJ de_fa (.au trece prill baza corpului.cup/u/' Is nivfJ/_ Belensere . aceasta este oacceleratle liniara ..

tn echiliims statte (1lnTsr ~ fISllP"? I de rotape) Echilibrul de rotatie Starea in care. 'Acceleralie!lnghiiJlara.c Ga j"ci!iiia Sa se distoeme.5 'cuplu de r01e. Are loc cand eentrul de ramane Greu{"lea~i faria de'fflur.19 (Viteza nnata)..e:.. Starea U11U1 corp cand. Dadi un.0.e.masa nu se misca accelerat. 0.i$I"· . Acest lucru are loc cand centrul de masa" urea. 300 K 0. masa" Ia aceeasi Inaltime. Mai mult.MECA{'IICA Fi FIZlcA GENfRALA Echilibruf Cand un corp au se miscs accelerat.fiu~'sci/¢ul Centrol de mas':.!i $e.s:. se-spune ca acesta este in echilibru. acesta se intoarcein pozitia sa iniiiala. Ec.j)fap.fiune Grindil1l1 &ehlrlbrude IOtaf/e·statk. ridir:. Porta rezultanta asupra corpului trebuie sa fie uUli dind acesta este inechlli!mlliniar. Vileza unqhlulara.. 'acesta riimanand 'in pozitia noua. . §I reacfiunea SO/UIUf i. Centro! de masii' sus FW"i.75". vitezasi directia de miscare raman neschimbate.' Ecbilibrul mstabil aVtohwur(piin frt{t) R AvioQu/BIf8t/a sol. Cantru de rnasa.. un cuplu (Ie forie" c. COrp sc afla in echilibru de rotatie momentul rezultantei (v8zi momentnl f~n:t. acesta nu se Intoarce inacea pozitie. GnI1v1atoo$i Echllibrul liniar "'0/' '~JucJi1a forte de 18 SOl fOmlW1il . decijuc:!iria r:i!fN!lne In noiJa pozf!t"'. 10.75m Grout"!". Acest fenomen are loe cand centrul de masa" coboara. de axil este nul (principiuI momentelor). 17. Poate fi 1n echilibru Liniar (centrul de masa? TIU sc misca accelerat) ~i/sau in echilihru de rotatte (TILl este acceleratie tn jurul ccntrului de masa). corp este miscat pe 0 distants mica falii de -pozilia de echilibru. echilibrul.la miscarea corpului. Franare. se aflii un corp dil1d lUI exists aceeleratie unghinlara" sau cand acesta se rotestecu 0 viteza uughlulara=constanta. misca).~f6< Stare a '1n_ care Mea un. p~ acs~"~ilinie· nu·".bilibrul lndiferent Srarea 'in care un corp este miscat peo dis- tanla mica fa\(i depozitia de echilibru.centrul san de . deca 200 ><. iil arnbcle CRmr1.poate f static (nu se rnisca) sau diuamlc (sc Echilibrul stabil Starea in care daca un corp este miscat pc 0 distanja mica faJa de pozitiade eohilibru.

particuie oscilante filtade. Dep Iasarea maxima-a ..J I L ""'-'<---'- i. de: ex. De exernplu.. intr-unsistem oscilatoriu. o_grc. 96: . este considerat pozitiainitiala.4.C-A..MI$CAREA PERIODICA Miscarea periodica este orice miscare care se rep eta la intervale egale de timp . _.. f= 1fT 'Energ.OsCilSfi8 :§i . UnJtatea 'In Sl* pentrufrecvenja este Hertz (Hz)..::. oscilafille incetinesc.pana 'in acelasi punct.1111e.-.. de ex. punctnl deechtllbru..» rotatiea unui corp peo.. pcrioada de rotatie. ...i .schimb continuu .sccurile preluate de masini Ia.-Enetgia Propaqarea undelor.~reCJ--------~----__________ ~f~... wuuu :::~~sec.. 'exista un. unei. -8..trecerca peste denivelaricauzcaza oscilarii care ulterior-aeamortizeaza. oscilatia pendulului si vibrarea moleculelor.a Pi'irIlan.daca nu _exisfiiamortizare.utateatamata de un arc se rnisea in sussi In jos.o<. \) . ~.a unui sistern (suma energici cincticc $ipQtcntialc) ramanc constanta.. Oseilatia' Miscarea periodica dintre doua puncte extreme. Exernple de miscare periodica suntcorpurile care se mI§ca circular (miscare circulara).. Perioada (T) Perioada de timp necesara efectuarii unui ciclu eomplet.ia cinelic_a. De obieei..miscari efectuate 'lntr-unanumitinterv-al de timp. Cic1ul Miscarea efectnata de la un punct..intre energia cineticii* .AB~V J.. Propagarea undelor'" consta in oscilatia particulelor saua campurilor.si energia pQ_~entjala~. Unitfiti SI. Pnnctul deeehilibru Pozitia in jurul dirciaoscileaza un corpsi in care se Intoarce dupa oscilatie.cireurnferinja.. Frecventa (f) ale... datoxita pierderii deenergie. Energi a totala . asteo~.34. de ex.anumite.J . pozitia de echilibru a unuipendul este candacesta se aHii in pczitia verticala. -c---. acest punct. Amplitudinea Amortizares Procesulin'eare..~. deex. limp ~ Un dclu mi~ (sau 0 ~1i9) 9sre de Ie A -B .. tului injunil -axei saleeste de 24 de-ore. cand miscarease repeta..:=::____. (----=-\~~(----:::O. _ .. -1--1\-=-' Deplasam \ +Durats unuir:iclu j . Nurnarul de cieluri unde f = frecventa: T = perioacia po!'(mtiilla.

-... Sisternul va oscila cu frecventa imprimata de forta cxterioara. tripetii apJi0<118 de s. OscllajlaJlbet. uilghiulBrii ~ M red/s-». Frecvenja depinde de {JI3fSOOI/8 iiare ACClillIint/fa ilngh/ularii impfiCa 0 mQdifIC3fe' a vimzei unghiu1are (0t&ze pe ccre se modifica). 'Accelerillie. cafe actioneaza spre centrul cercului. se mi~di circular..elllul ar~ 0 amplitudine mare.exista 0 forta care actioneaza spre centrul cercului.= Vdeza In jU{1J/..' Forta-cel'l.1'O. ClIO viteza constanta. Acceleratlacentripeta.o- -. .1mpinge leaglinulatriprdUdlne.eschimba.. tor terestru ea nu actioneaza asupra corpului care. functie de viteza unghiulara .Cflrculu{ests c:onstiinUl • Corpul neC8~ila fimpul I 'pentru . sfflr§itu/ fle~i - l6iflJriM -Ia~ta osdtktn1rirJIbeiB: . Mi~carea . Forta ceo trip eta Portacare actioneaza asupra unci corpspre centrul unui cere -penlru a produceacceleratia cen tripeHi.pa' secr.tifa. duplJ'pdrJlim Oscllatia fortata Osdlati'a unui~iste1U dupa aplicarea periodica a unei foqe cxterioare (fortii aplicata sistemului). mesor« ut» ghiulul de deplasare.'cs"unmr~ca. atata tirnp Gil.~ . Miscarea circulars se poate considers in.~ Vileza unghlularij este.' ~""T"" ~oStcDaf/!Ji flbele.-.i freeventa sistemului se numesc perioada si freeventa oscilatiei lihere (acestea raman egale. corpul are 0 acceleratie constantaspre centru (accelerane ccntripetii). FolIa Me aplibaui riB' P!J!S08{1B oore fmpftIge leaganul. razorn.mdtl: Se masoarii in radiani pe secunda We. .i ctrculara Mi~carea cireulara unifo-rma Misearea unui corp pe un cere.!: amortizarea nu este prea mare). deei . ~:"!:.MECANICA if FlzrcA GEN£RAlA Oscilatia ribera Oscilarta unui sistem care este lasat liber dupa pornire. 11. Astfe].constanta ~ midi.rdesciie u. Faifa exfericiarii ap!lC8. Amprrtudlneil cre~- aro lex.Ja ~\~\..~ Lefjanama./. individul-P~ un cerQ. Viteza. Perioada ~. . sist.ghhil iJ.ju) Accelerana lInUI COIfJ In miscare circulara (vezi mai sus). Deoarece dircctia (si toto data viteza) s. Rezonanta Efectul prezentat de un sistemin care frecventa fortei 'exterioare (0 forta aplicata sistemuluijeste aproxirnativ 'egaH'!en frecventa oscilattllnr liberc a sistemului. Tara a tine seama de frecventa oscilatiei Iibere.".

lor (M §i m) ~ dts. Fo'1ii gravltattonala. 100 kgesre de980N.ralle. Dili I"flea grav/talie! §/dir'J principiul ai/Mea term II/at de Newfon: Greutatea masei a 100 Kg. Forta gl""flvi(ationaltjdintredoutj C:qtpuripoatB ii ciJlcul~ti{cunos' c~"dm~sett.onale*de atractie (vezi si pagina 104). valoarea sa mica amtil ell. 15ON. care actioneaza 1ntre corpurile din univers..corpului. ci depinde de distanrala care se ana de planeta si de masa planetei. Suspne ca intre oricare 2 corpuri care au masa exi stii o forta gravitationala care depinde de masele corpurilor §i de distantadintre ele.traduce" BceastfHorta ill rl18sa. care datorita ei rijrnan pe Porta gravitationala dintre un corp §i 0 planeta atrage corpul este numitagreutatea. cllntarele milsoa1'3 forje exerc/tala asupra lor. . Valoarea sa este constanta pentru orice rnasa intr-un loc dat. desi masa unui corp este independents de pozitia sa.e modifica in funclie de poz~ie: De tept. supra!a!£! P'amfimtului. La. Se observe in cazul cornuruoi rnasive ca planetele. ell exeeptia drnd una dintre mase este foarte mare. masei *Accele. Acceleratlaprodusade forta de atractie gravitationala. din. 12. conform legij gravitatie. Greutateacorpurilor nu cste constants. 10. 0: Luni'!. fortele gravitationale sunt rreglija:bile. Acceleratia gravltatlonala (g) Grentatea Atractia gravitationala a unui corpmasiv (exernplu 0 planeta) asupra unuialt corp.8 ill 51. fe:lei PMltJl1tulul.7 x 10-" NIn" kg". 6. La suprafata Pamantului este de aproximativ 9. d Legea gravltattonala a tut Newton Saturn ~ITethys. Deci.8 [Q 's-~este folosiia ca unitate de acceleratie (fOl'ta g).. ~iate8 g(fJlJ- de 100kgeste. Constanta grayitatio!la)a (G) are 11a10a. Prini:ipiuJ aI II-lea aI lui Newton. lan/a ditilro silO (d).!.i formulate de Newton.rea de 6. dar scala . gTauiatea maS8i de. Valoarca 9. l1. deasupra acestei suprafete €a scade.cete ·18 care tf iflconio~ra.GRAVITATIA Gravitatia este efectul fortei gravitap.! si.0Q0!<m deawPia supta- .grcutatea: acestuia nu este.

cu -atat rezistenra opusa de aer sau de Iichid ' (f. Drumul parCUTS de un satelit care graviteaza IDjurul Pamantuluiin. . .cre§ie. aceeasi directie ell rotatia Pamantul ui.stronautul d~~-" ". un corp-care cade intr-un gaz sau Hchid. TnhB punr:tBIB din 8reastil zona comunicapa se faoo prin transmlleroa Infor· mapilOl via safe/it.narea) creste. Orbita geostationara sau de stationarc Cadena Ilbera Miscarea ururi corp cand asupra acestuia actioneaza numai forta gravitationala (cand nu ac~oneazi) rricio. rezistenta aerului).r. . vlteze:» aea frinarea = 0 sl ecce/era/la' = g. Cll cat viteza Crc~le." nama muli mal mere. frfinarea cre~te.aflar intr-Q para§utlsM. Pe Pamant. 10. M. Peri1!iultJ desciiisfi.0.1 'ji de . 16: Viteza. Satclitul are 0 perloads" de 24 de ore. deasIipra .forta de rezis_tylliii sau alte fort-e. stapanaril. /medIal dupa ce S€lffl real! unui corp.accluia~i punctde pe suprafata. ~Acceleratie.d.Are-loc dilld doua corp uri acceler.. eccetereiie = 0. vile. 11: Perioada. rmc!J decal g_ CIJ La vjteza fina/ii. de ex. • 0. za finalJ mal'micii ! '. Viteza de "scapare!' ~ ---» Viteza minima pe care trebuie s-o atinga un corp _pcntru a scapa de atraotia gravitationala a unei planete. Imponderabilitatea Imponderabllitatea Z011ii tara: gravirajie.' Hz/cA GENERALA Viteza fmaUi Viteza* maximaconstanta. in cele dill urma. tara sa mai necesite propul sie. acoelerotia rna.azl1(* independent fu aceeasi dircctie . Imponderabilitatea apareata Corpul se comporta ca si cand nu ar actiona nicio fonagravitajionala. puhr:WIul P.-------"'-'<i diroc!ie co nava dfntr-o 'mlV& cere graviteaz§ cade tiber in "coos. franarea sc egaleaza ell grcutaicacorpului. atinsa de. fri'lnarea asia egg/a greutatea.00 kill/h.MECANICA . aceasta este de aproxirnativ 40. . iar viteza acestuia nu rnai lmponderabilita tea Starea in care corpul TIn exercita nici 0 forta asupra mediului in care se ana. _fJ.aCe<'l8 ~s. SareJit pe 0IbitB ge.I~ aparen_t Imponderabil. Viteza. astfcl incat el ram~e futotdea'-' una ~easupra.

dispozitiv teoretic. Srstem de scripe¥ .. iar masina funetioneaza prin aplicarea intr-un alt puncta unei alte forte nurnite efurt.veil pag. ~ • .:::. deoarece. esteneglijabila.. Aceasta fort. Un.V. 'Forta de frecare.masa inutila devine rnai putin sernnificativa cand greutatea creste.V.MA$INl SIMPLE Ma~ina sjmpUi csto un dispozitiv utilizat inscopul de a invinge for.' ta rezlstenra.te exprimat ca produsui rJinW efortui distanfa parcuriIJ . .' 1-*__~~ ~- =. De exemplu. R.a este aplicata mtr-un punct.M.~". Masina perfecta Raportnl dintre greutate (G) si efort (E). 7."'.M.J Eficienl:l: • IUCfUI tucrat mecan!c produs..mult decargreutatea.(Il(emplu de m~ln:!i Grentatea inutiHi Fortanecesara invingerii foqei de freeare" dintre componentelein miscare ale unui dispoziti v si ridicari i oricarci a din pffi:[i1emobile. Randament = A. insearnna caefortul se deplaseaza rnai. Un avantaj mecanic mai mare decat a111111hseamna ca -efortul depus pentru invingerea greutatii este mai rnic: Avantajul mecariic a1 oricarei rnasini perfecte ramane acelasi.data CD greutatea. un efort mic exercitat asupra franghiei unui scripete.S) a~upra greutatii (lucrul meoanic util) si lucrul mecanic €fectuat de efort (lucru1 rneeanic absorbit).efor' tul. aceiJsta: /uC(111 ecanic m riG. greulalB(ds1 1_ ~' LUCfUI mecanic util eS!e expnmat ca ~rodusul intIf1.~=. Dispozitivele reale au un randarnent 'Sub 100%. Dispozitivele la care masa inutila.) Raportul vitezei (R. _~_=--".G. . x R. greutatea §lloerul mac:anle: ~=~-:~~~~~ ~ 8 - 4' EfortuJ (F:!) 9 Gm~a (G) Distanfapa. in pro'centc.. Compar{ltiv ell masa. Diagrama unul eric c:u ~lUb pmmntiind. cli/uri(i 'JI rlisianfaparcursff 0. Randamentul Raportul dintrc Iucrul . pot fi considerate masini perfeete. lncar"de x 100 ~ _ PM!US. acestaputandfi ridicat.Daca raportul vitezei este mai marc dedit unu. Avantaju] meeanic (A.(d. Nu arc unitati de rnasure.. mec:amc 1Jbsorbit x 100 ~i ~ ' LUCflJJ mecanic ebsOlbit e:.M.) Raportul dintre distanta parcursa de.1f.. x 100 Distsnta percurna de. ?I - ebsolDil=E>< dt: deefortJucruf macanic - 1 = A.fnvinge greutatea corpului. chi at daca greutarea creste.mecanic efectnat (foria x distanja . Dispozltiveleperfccte au randarnentdc 100%.efortsi distanta parcursa de greutate. datorita greutatii inutile.. .:~:::_] ooefort. Avantaju1 mecanic al oricarei masini reale date creste user (). cu masa inutila nula. .

_ '.i pe aceeasi parte.Y.i.IIlch/Sif. Sistema de scrjpe!i Slstemul de scripeti d" I Zona A -------- G 1m • G Irr timpul fum. r!~cj R_ V. . $9. efori§i greutate Crtcn I en surub Sistemul in care pentru ridicarea unei grelLl. Roajap7f!!ff:c :-:t:_"_ "'-_ . de ps roota' dirijat~ ~I numsru.se numcste pas. dlrijatJ inseiJmtiJ ceroete pnncipali'i Irebuia sa se roteasc. tate folosite pentru trans- rniterea rniscarii Intre axele rotite. ~ o mIke a mftnerolui R.i!i se rasuceste filetul unui surub (de ex" cricul de rnasina).J or. legati prinlr-un tub si umplnti eu iichid f0105it pentru a produce Iorteuriase. Presa hldraullca '10Wmu/ de lichid deplasat '" a x dE '" A 'x d".. cab/uJ irebUi. MomentuLforte. Roata dintata Cornbinarea U110l" Crfcul cu ~urub roii muDe -doue olJ'rmi multi dii@ pe roe/a.1l=-- 2:<1 pas *cchilibru.rapoitfJl diiifro numtirul de dint.. Grcutatea :.14.:(lonijrii. 10'. V.' scurta!e paflllcablurl. d" pe mala priIlCipe/a. Exista trei clasc de parghli. prezemate maijos. Parghia Oricc corp rigid care este pivotatin jurul unui pnnct numit punct de sprijin (F). Pentr:u" Mida g~. .!l de doua 00..(J E tras CIJ de pal1J. orizontaJa.'= 1. \ Efortu/'§igrafJ!at&a se dep/a~ pe aceea§i diStan/il. (dcld. ctistim{i:I.. dsd pentru mi~ greutafff. 4. d6Cl R. supawesIB. numaiUl de cabJwj'1ntngbulnfale peniru mi§carea scripeJibr. de dint.j) = AI" Un disc (sau combinatie de discuri) si un cablu ccntura 'sau Ian] care transmitc miscarea. Oed R.tw>. /rabuia.'II. Astfel R. .V.. • .i efonul pot f aplicate de 0 pane $i de alta. rl. Disianta dintre zimti. 0 Plan incline F int".Exemple de ma~ini Presa hidraulica Un cilindru 'mare ~i unul mic. Un corp se ridica mal user pe suprefata inclinata dedit pe verticals. (efottul in'detGUJ de razil V ridica grnula~ pe distante unu/pas. cat . ati/(j§'_R. care fonneaza un unghi ell. I = = G Planul lnclinat Suprafata _pJam'l. malmulf_.

.un'fir intl'. . Aceesra rezu Ita' dintr-eforta deatractie (in primul caz) sau de. esie varici!la de:.e. Ceara fficim esie plas!icl (:iigiliul'asiiQ "firma penn.0 anumita valoare (difcritll.alll'lgire.penlm 0 subslanrfi" daM tmedutu.t loqa Tensiune ~ste· Tensiunea = -- aplica I§ peunitatea .de suprafara F A A = SJJprIlflljasec{iunii llarisv.marimea forteicreste. dupa care corpul 'inceteazd .a/a eSle' c:ali· bratii'. cele care.iungimepe unital¥< de . pe aceasta paginadubla sunt explicate elastieitatea.e$ta(Ned propor· tion.forma . Newtori. Totusi. Ciintarolcu. iaportul . 7. piiniHn momemul almS/. Aceasta seintamplt. pag. respectiv se. se atinge limita proPQrtiQualitafii (san IhilHa de proportionalltate).. dar a suferit 0 alungire permanents (daca se . Tensiune. apropie mai mull.esfe·fixa'f. in. moment dupa care legea lui Hooke au mai c'ste valabila (vezi graficul.e penlro mesoreree f~r'!".xleformareacstc proportiorrala eli tensiunea.nu prezinta aceasta proprietate sunr plastics..' GU io:qa aplica"ta Sc.t1ci de deformare. ascmlinc§! !ul1glme~ aJ~ului -s§ deB m"a.ap Ii-ca' noi forte. astfel.tfmee forte.une.a dintT."wce"l' primal.~· .sensul di d~upalncetarcafo. . in-X Alungirea.aldoileaeaz). Materia are numeroase proptietap care pot fi explicate In functie de comportarea moleculelor.~i' marirnea ini1ialtt.la 0 forma $i:ll]lkimo similara. acesta va reveni la noua forma.i..SCI rnai fie elastic.mlllf! unde F= ml/Illlplicata Elasticitatea este rezultatul JQrl~lor lntermolcculare" . 23J."in cearfi)_ F Firul . I lung/mea = in!i/a!. pentru fiecere material).(Vezi "'.ani limitei de proport/o:"afita!e. Compr.anenrn. ca~tunci cand.6: 1'15.~ SuStine. Dintre toate aceste proprietati. . Proprietatea unuicorp de a reveni Ia forma si marimea in.MOLECULE (PROPRI ETATI) . tensl un. eri: uiilizeiJia iegea luiHook.la intinderea S3U comprimarea Ull ui corp. Pefllm un corp alungits.5: ~:i 24-25).are. Corpuri le care au aceasta proprietate simi elastice.f(>lrn~rea §. moleculeleacestuia se lridepartcaza. dar {elate marerialele elasticcdeviit plastioe data fortadepaseste aoea~ta valoare (vezi liiIiita elastieitatiisipurictul de rupere). rcuk:e A ~Iung. rnai ales datorata actiunii fortelor dintre de ~ (forte Intermeleeulare"). respingere (in.itiala dupa Incetareafortelor de deformare (tensiune=sau ·compresiune*). lar. lui Young). daca. 7. D". Revine. acesta nu-si mai revine la .' . adica in acest sensramaneelastic). ·Ca.' 'in-newiont'..llbr.se apliciio fprpi unui eorp.Eli sus) esls:inlold~aunilldMlfc.rteasiuuea superflciala ~ivascozitatea (vezisi paginile 4. df"/lEtensiuiJe ~ Limitaelasticitatii Punctul situat iine:diat dupa limita de preportlenalitete (vezilcgea lui Hooke). IUngime Alungirea =~ e I ini!imiJ unde e = vanapa de IUflgime. Legea lui Hooke Elasticitatea. intotdeanna cand marirnea fortei este sub ..moleculele revin Ia starea lor initiaHi cand forra de defermarelnceteaza. Forte: interrnnlecu .es.

jar substanta se poate rupe. ropere -MaferialiJI La suprafata moleculelesuns u~or mai lndepartate decat cele interioare. r+. .inrermoleculara de. supraferei proprietaji elastice. iar straturile se scurg unul peste celalalt. LE = Iiinifa eIastJdtjfIJ PR = fXInc1!i1 de sa rope. dand P~a.. care forta de deformare provoaca 0 schirnbare majora lntr-o substanta. iar 13indepartarea lor ele se arrag (vezi forrele lntermoieculare. GraficuJ lensiuneJalungire pentru un material elastic IF = /'mila de fJrOpor· ponaJiti$ (vszi Jegea /lIi. 115. fot1a Moleculeie aemercur "" atrog inue ete. arractie intre moleculele diferitelor . structura interioara se schimbalegaturile dintre stratnrile rnoleculare se rnp. Tenstunca de rupere a unui materia] este -valoarea tensinnii in punctul ssu de rupere. deoaroce forte!e de coeaune sum mai prAemir.F.O!!!~i--- o forta Uniflfl ~l. ~~ o forta I. Vezi graficul de mai jos. FOf\'ii tntermoleculara. Douii e:xemple de-.L.iibe rD§Ii. CiJrga trice! moos.repede decaf in sirop_ .constama. fneel"> sii se roplJ. forf~le. un corp inelastic se va rupc in punctul sau de rupcrc.P Alungire Adeziunea . Aceasta schirnbare se numeste deformare plastidi.ME<ANICA~I FIZICA GENERAL).e decal rOlfe/e.!" scade.". ·Spril. pagina 7). Indica vitfiza riw/1iIculelor tn inIBriOriP f)Jburflor.f~8 Vascotitatea AO!llll1e capllara "':':11--4+1. in. deformazea continua. Depinde . Coezinnea . Simp . de adezfune.Jntr-o substanta elastica". Daca fortaaplicata ereste.v (>mod punctuf plastlcii de roper:e) Pifunjlln dllapii pe suprtdafa ape ~.sgea lui HD<Jke va/abi/8 de la 0 I". sces! elect scads mull tnaj. AC\iunecapilarn orientata in jos CiJiQe repede: nu toene m~. r"OCf!e. -. (substanta deville plastica). Punetnl de rupere Punctul sitnat imediat dnpa limita eIasticitiitij. Moleculele de la s:up~fatii s~t intr-o stare de tensiune . l.decal strec~a dinfra moleculele de epa. in ·spa.sus Menisc'coneav Apa'reridica prin tubul de s(iCl§ de qiametnJ m(C(tub capilar)_ Molecule/e' de ep" sum alrose dS' psbe).~. In tubu{capi{"C st(JitIJrI!e m8fginaie ale Jichide/or supf fooetiniiB de de fT9ca1f1' inti".de adeziune mnd mei putemlce .!---+~:r24=-hL- .substanje.) pere/II rfqervarulw:. Moleculelenu se pot apropia rnai mult din cauza fortelor egaleintre ele. este orientata jn Actiunea capi/ara sew capiJatftatea rezultatUI adeziunii sari coezjunii. For1a defrecare. ~Elastic. Apa- intermoleculara" de atractie intre moleculele aceleiasi substante.de marimea sideforta de frecare* dintre diferitele straturi de molecule care aluneca uncle 'peste· altel e.Hooke) Proprietatea unei suprafete de lichidce rczulta din fortele Intertnoleculare? care fac ca liehidnl s~s·~cQntracte intr-un volurn eu eea mai mica suprafata posibila.se depiaseezl! In JDS.'_""'i<"i". V~urinla cu care curge un Iichid.. In mod contrar.tensitme'superficial~ Tensiunea superflctals Teosluoe Subslanfa fa tsnsiuna rriaxima (lens/una de ropera).sunf ctitbele de vItlid.'rl::::::-:-=i+Merruruf. '115. 1: MenisG. iMlend. .

atunci cand este. Seealculcaza prin impartirearnesci unci substante de mice volum ClL masa unui volum ega]' de apii. dcci rezultatele nu necesitaunitaji. se intro· dace dbpul.i de.i..are 0 densitate rnai mare dedit alta. Denslmetrul Mensui8 PeTTfru citirea densit8/ii.volumul acestuia (vezi formula.DENSITATEA $1 PRESIUNEA Densitatea (p) unui corp depinde atat de masa rnoleculelor lui. densimetml .. __ densItaf9a reJatIv. cat .paiJarul. Daca lichidul este foarte dens. Corpuf 'A . Vohirnul de apa dezloculi este egal cu volumul corpului.asiguro irriotIJeaunl' acela§i velum. Densimetrul Un Insrmmenr de. In SCOPlll de a-i calcula densitatea.xle.ex. Aceasta indicaeu cat cste mai densasau mai putin densa 0 substantain raport en apa..ind-o la vohrrnulde lichid). contine un VOhlU1 de liohid (la temperatura constants) determinat.masurarea densitajii lichidelor (prin masurarea masei paharului §i lichidu- Paharul Eureka Un pahar folosit la determinarea volumuhii WIlli COIl) solid cu fonna neregulata. Se utilizeaza Ia. dreapta). scazsnd masa paharului si linpart. Dopde_Sticla M! de lJiametru mit (tub Gap/far). La fel. aceleasi mase au volume diferite.5 on mai densa).plute.000 kg moo'). 15 (de 1.. umple .'ite aproape de suprafata pentruca estenecesara dezlocuirea unei micicantitati de lichid pentru a egala greutatea densimetr111~i. Densitate mal mare_ Deci. MoIecIJ/e/e greta comprimare. .complerplin.. stalapoatiJ Ii calilJratfj· sau sa poateda direct_. daca 0 substanta . .masurare a densitatii lichidului prin nivelulla carese ridicii in accllichid. Paharul pentru masurarea densitatii Un pahar care. Densitatea corpului este raportul dintre masa ~i volu- lui. -t!I Apa deziocuM . 8.m=p sv Vesta idenUc pentru oorpurHe Ap de~i mrpw A are ma$@ rna! mete. atunci aceleasi volume de substante voravea mase diferite (prima masa fiind maimare decat a doua). De ex.. -se mnl sau. Densltatea relatlva Densitarea unei substante in raport cudensitatea apei (care este de 1. excesu! de /Jchld se Ifdica prin tub§i iese -.:::.

X. presiUfl?a gaztJluf'" presiunea ja .ca1l2. 'Unita!i SI. SubmBrineJe stJSI. v 1lJ". Iichid san gaz pe unitatea de .va rooiawle de. exercitata de un solid."~ ff -~:3Ii~rtill- I I - 'lid torir.a{inuJa JumuJ dfl a. dec. a.a'est". cu. 96_. $# cternlitaieaeste'Tn....apfi cam apasa fn jos. .(. i mare §f 0 pr&aIjma ma/.Presiunea este fona care actioneaza perpendicular.!IflbmaJ:/hul'tamh /a 0 adfindma data...ellian (ml avem presi(me).. se ridica Iasuprafatasau plute§te Intr-un Iichid in functie de densitatea acestuia.utBte.ula qa apa. C0111po1M. existii e<lit.m..j a¢lionr>!lzlip foqa cxmstanM.a. .~- ~ .ata degreutatea rnoleculelor de aer deasnpra Paruantului. Presiunea Baremetrnl Un instrument folosit pentru masurarea presfnnii atmosPreshmea inlr·un vas de.. m8spara diferentelc de presiune ale Iichidelor. exisf4 mai multa mols. = prosiurrea ctmosferica + presiunee 18 imll!imea h a Ilch/dulul.SlIpI'2fafii_'§f PI!JIa~· U ~ (3. la suprofal8 arestui vas de ma. Exisfa cateva tipuri obisnuite.asiuilBa' este mai micli. CopitEl/e lak.cli mai m!ClJ 'd8cat C81l:8apef (Vltz? majjQs) dooarore voSulin. ! . _ . exis1ll 0 greutata (fo~) mica §l daci 0 presiune mica.. ! .acJf U= G. 1~Q.Ipunlegl1 ial AI1!Imede. Principiul de plume sustine ca dacaun corp pluteste. Pi-eoiWile Iii x.aceasta este egala ell cantitatea de lichid dezlocuit 'de acel corp. tancuriJe de balast modifir:ti densitalea. en care se.Z_UJ'!_f Presiunea •• _ ••• . ndicifla . Mal jos. ~ fence . -------- car lVlanometrul Un tub in forma de U urnplut ell lichid. mare.~re. am ·unui carilJu sa.graulatoo penlru a reduce presiuneE. cantitatea lichidului dezlocuit (forta .-J .. Conform legiilui Arhimede.de 1mpingere) este egalaou propria sa greutatc. SchlmlJarea aer!3pa d. atiii presilme.upra carei.hid Un corp llttr-un lichid este snpus unei forte numite de impingere.n/vel) tmbuie sa fiiJegale.suprafata a unei substante. pe·z6padfi. Obiecte in lie. Tub tie diemetru fix Cu estemai mare sclprafa. 'it X2 iacela$'.t Gaz 8Imosfencli U (}fl.(e: WernlI Pres/anN atmcsferfca = 760 mm mercur Mereur . arometmJ memlle de B vala!!)s presiW1it§1 scone deSGtiejf . (fo~) m.r slrnplu _. Se poate anlta (vezi jos) cii un COIP se scufunda.p.I Cli cal iQlja est. CIJ ~f p. Pre:siu(Jea Manometn. De I'xemp/u.(a cJ.. Barometn. 8st.. Astf{il. . B 0 gi... mal mere.oa nl§Je bocanci. _Sf!...m de:zJacuff acum est& mal mic. imptii¢lnd.

.fix superior PoZ(p'a9apalu/ui c:oloane1 de mercur Marromefrv!' prasiuhea masomti (er vapotflor pot m<>'Irl' t~ cu l00'C ~ ItebUl S. Astfci de exemple snntpunctul de topire (temperatura la care se topeste ghcata pura) si punctnl de fierbcre (temperatura vapornlui dedeasupra ape! care fierbe Ia presiunc atrnosferica * normala).il[ifl d.rEM P E RATU RA_ """""~ Temperaruraunui corp mas6ara_-starea termica a acestuia. 'sch:rml11.u~ratGta -merc~l se.' t nrlla b'soI ue ~Iscara C Is' empera .fJ eliiJerorruu:aJdwji. alcool c."'. _Pe V"fltls)'temper. icit['!:"iffi tub de-diametru'mid (tubcapilar)._ ------.nr.- -- _ - fmpied/f._..oloraL • _. -' ..superior. Tetmometrolcu. Scarile.iJe o.t inferior ::.scari de.rlghjul~r5: .lIus . . _. j J::~lQ.esl<:>de temperatura. ...' Palnir ------h~ Berzt.. or Pantie capatulul colmine! de mi!JrCV( marcalli CU 0'(: '1"ermometru --- Pidnl8 fa ta_~ o. 1 .fji~}fg'Stic/ii . ..repecieT<! 1 . licbid__ _ Un terrnometru obisnuif care masoara -=tern- CoJoamrinl!fJBtif.ttv(a. .p~ntru ·teolHerarutirnai-m~lte~ iar Scale de temperatura Puoctul fix Temperatura la care au loc (in conditii date) anumite schimbari observab iIe ~i careia i se poate da 0 valoare fata de care f masurate.tnd' f~ne . I.-...acceptate a nivel mtemanona sunt _aproxim9...5~te.lr~. . Se mascara eu termometriil care poatefi calibrat" sa arate valorile diferitelor.ari1e. fie.li_ipJ1ler- -curMfeuWVizibila.. Punctu I fix iMer.e ' LU~'. a~GPdl)l1pentni~Qele_l~laioase.e&t1lldereaunui Ikllid _~_IJi~. care :ae:'obicei e&t~fietl1erG. L-_':._ -p~r~tl.1..u"". ~.. •A''''asta se dilforeazll faptulul Ga-flr...punetul fi.e§i'-. toate celelalte temp eraturi .rfta. bil11i..rezervorul de Iichid. t-:' scara t· ..i eel.lrii gfo§ire}/rTJ'ijr1irrjl7le50Iaf.... Distanta dintre aceste repere estc denumita interval fundamental.i de sticla este.la ni .detymr.n'~_--.p'Gf'- --- aJ1ar ~'M'este 0P?5#yeste mf.~ .§ fie presI~ Ilatmosfen'cii'j.'U1. Folos lrea pu n de lor flxe pentru ealjbra rea" scaril Celsius pe un tennometru Punctul.IiV480'Csi3U753K-~ .q AC'Gst~Sljb&tal:lle '(iSfli.Pentru calibrarea" terrnometrului SC [oIGsese dona puncte fixe .

anumita perioadade limp.jespeotiv tras in-josde meniseul" lichid.eRrn din termistori=.J1ideal' Iveij~. care 0 atinge: Sepoate anula Ioartc u'.CALQUIlA Termometre ell temperaturl __ maxime.electrica sensibila la . imaginea de _il1Ui jo1. ~i mlnime Termometre speciale ell Iiehid care mascara temperatura UULXfma sau minima.J::c-are ~sfe impins in sus. Ele sunt.psginaj2) I~ unitati de masura numite grade Kelvin (K). Scara temperaturliabsolate sau termodlnamice SC<.O.Qfl.noF si eel de fierbere la 212"F (vezi repere fixe).imil sau. eel PIJniru t.Jn. 'aliilsii rhtr-Q. .$caratemperatmil sbsolut» Scara Celsius Grat7~..~pii teimis(ori' 'penfru mas. ' _ Terrnemetrul ell temperatllm" maxima Menlsc" aonveJ( -----. ' .. Termometrul digital II II IIdiiife~pficaiw' p(iif~ ~~~' Termom(jtriJlicu'ctistale~ ~Terom!p-etrl1-eu comporrenta .emperatiJdj pelttru g. ~ aeMdi.ul'voluir"'. atjnsa fndexuf esle fa rea mal de {11WoJ p~n~-aCum. III lnerarilestiintifice se foloseste rar.-r: prinutilizarea unni magnet..frx: sub aripile 3:o.Dispozifivesimilese. rezistenm I\vjS<ln~Je'au S_Ui> suprafata a.- T- 100~ ! 273K-.alciltuite dintr-un index de rnetalsl ~ii:. Ace6a. Indexu] ranJau_e la pozitia max. ec exista. dooarecear necesita un volum negativ (vezigraficu] din dreapta) carcnu Va/um ""-~.!'Wjsfd(mfJr~~' T= t+ 273 ~273'G iJ'C 'R3K OK 100"C 373K Scara Fahrenheit COF) a scara veehe cu punetul de topire la valoareade-.la (vezi.. 27 .__ JqaMi PO.fo" Josesc rnodificarile de rezfSi. Seara Celsius Scam de temperatura standard identica ill grad:atie cu scara teraperatnrrl absolute. numita zero absolut. v?/i:Jii difemfj . Alte ttpurl de terrnometre . (empe. Valoaeea zero este d4ta celei mai joase Temperaturi posibile teoretic..j(lffit'" 'Iemmmetrul ell crisrale. _:de. Obrinerea unei ternperaturi mai joase este imposibila. care foloseste .'ioanel0t.lw"cie temperatura startdard. dar cu valorile de zero si 0 suradate punctelor de tnpire ~i respectiv de fierbere (vezi punctele fixe). /l~f.lichide Temiomctru .wM tempeWlum: Teffilome!rul cutemperatura mlniml\ '-.:al'dura. minima pe.bobina .§jlemperal~m.p~n${lbikbarea r-ezisten{ej'~ prqvu9atli: intr-a.care confine cristale Jicrn<liYuU'te i$i schimba culoarea clmdsun:lJnca:mte.lJdtoo Termometrul Masaa~a temperatura:.

.conductio vitet» s~~uf& (conductor -- conductivirare (irescu!a(conducfor-bua) ~ slabl vibreaz.ollvcc!1e. dec! 0 conCluC:fje m!li' rapid~. tntema= a ~tomllor. dar.vec.~troni.Lichidul sau gazu] mai dens si mai reee coboara pentru a-I 'Iua: locul.-lemperatttrfl me! &brup( fV$f'arim8 0 dife- ren/ii'de temfJf>_raluitJ mal mare'pe flceea. mal..d».stiipe tIinp. ~ ~ creste energIa. :. Acest fenornen se continua p'ana cand ternperaturile seegaleaza .u1. scazandu-le temperatura. Transferal de energie calorica pe unitatea de sllprafalii printr-un corp depinde de material ~i de gradientulde temperatura.TRANSFERUL DE CALDURA temperatura.r d". . Couducflvltatea sau condnctivitatea termiea de metal - ~-.~i gaze.pioduc briza de G}m.stare numita echilibru termic. DR-c~UB lichjd sau un gaz este ·il'leaI. Modul in care se transfers caldura.. f Conductia sau conductia termica .idisranra. Acesta estc variatia de temperatura cu lungirnea substantei.. MQ.! c~ld spre locul mal rece pru~ c?ndl.cl :se di.' indilzill doMhdesC'erietgie cinetica ~.~it.1v~cfie.nr . 'atom!" e/i/. '\ . Cu cat conducrivitatea.lichide .substantdm Bolide (~i. ~ ~ .. . ll1.e.loate diroGfiile.lc!f~' con"e~pe SaL~ ra~ape. in conductoril buni. ~eesta .vezi lzolator] rnaijos. 'l '''_'.Eiectroni/ se aocnesc.nergia calorica ill . Tiga/e.Jer-(l. a lichidelor ~j gazclor). dihSJii'e mare.. intr-o propcrtic mnltmai midi.1 au electroni * Iiberi.re~l"cr~sca~d~-le ~f1 . energi a calorica estc transferata doar prin conductia data de vibratia Ijl ciocnirca dintre atomii tnvecina~i. plas_ tic . rna! .. ~' ~? ?~ .l~Hi:~j. rece wne . Deoarece 'ete 01. Materiale ea lernnul si majoritatea Iichidelor ~i gazelor. GraDlfNIt d.~ridieft.. Masura carjtati'j de conductor de calduraa substantei (vezi -. E1e.a.este rnai crescuta ~i gradientul cste mal mic. Iii careprocesul de conducere este foarte lent (de sun l conducrori 'slabi). transferul de energie este rapid.:zlteic~i reversul pe timpull1bPtii.. -">-V ~ ~.(f ene0Jie caladcli. §i prin vibratia atomilor . Can~ exi~ta 0 diferenta de te~_pe~atura. Astfel se -forrrreaza' un curent de COJ.im". Sa mi§cfj rapid 1n. ~1 scade energiaatomilor mat calzi. energia calorica (ve~l pagm~ 9) este tr~nsferata dl~ locul ma.dul in 'tate se transfera e. dar se ciooaese door de .i pagina 112).Figura din dreapta prezintaenodul incate Convec~ia Aeru/ bntenlii (je. iacandu-sc prin miscarea electrontlor" Iiberi (electroni care sepot rnisca injurul Ier).. ell afat transferul de energie are loc mairapid.

9. tara ca. Se lltilizcaza pentru a arata capacitatea diferitaa suprafeteler de a' emitesi de a absorbi energia. 27. 29 constanta ·Callbrar ..e infraro.. Vezi $i cubul lm Leslie. 1"H).). Cand aceste unde cad pc un corp. Este alcatuit dintr-un rezervorde sticla cu vid * intre peretii dubli (lmpiedicand transferul energici calorice prin conductie sau convectie) ell S'-'Profe!e inten"0{1te tucioes« supra fete Iucioase Uchldul romane If! f3ceeagi "temfJ¥ro.M mal<l (1) rsree putedi de comes- Supralata neagra lucioasfi (2) §I supraraJii. 45.e.. Termos Pila termoelectrlca Un instrument pentru masurarca nivelelor deradlatit. 115.tvanomelflJ/" c:tllibral" a(ata temMrntl1fE ce 18 Un flacon care pastreaza continutul la temperatura constanta..- c:u r. acest proces se poate produce in vid. ex. Mediu.--_--• strawr ij.teT~''''deci Pam. Radiatiile cad pe contactele rnetalice depe 0 parte..'e. de unde ate. unite 1a ambele capete.cifrele preZkitii si. Cubullui foJQS'~ /a Leslie in interior apaf/erbihte_ Rad. normal peste 50).e. care nu pot. . Vid. interna. en suprafete exterioare diferite.ia Spre pi/a term/eli Suprafa(5neag. Spre deosebire de conductio ~ide convectie.::~ raiJiaplle re<!fJljse .Aceasta ia forma nndelor electromagnerice". 111. ant/monn. Pil~tennoelecctrica Ga.energiei lor cstc absorbita. Fot!a electromotoare (f. Utiliz:arearadtatlllor ca surea de "pacatda Cubullui Leslie Un cub gol.CAWURA Radiatia MOdulprin care se face transferul de energie calories dintr-un Ioc mai cald intr-unul mai rece. mediul" sa participe la accst proces. Unde electromagnetice.eVideO!iatj ro~(j) Radiafia ahsorbita cmenzli COnlacte rect.pe _acpMri'f. Emirgi .m. Termenulde radiatie este fotosit adesea $i pcntru denumirea energiei calorice. de. mai/ald. Este aldituita din doua sau mai multo termocuplnrl" (in mod. Corpurile din interior absorb energia solara ~iern it radiatii de energie mai joasa. Aceste capacitati sunt comparate cu un Ideal numit corp negru.l~::. cu pereti subjiri (conductor bun). mai ales radlatta Infrarosie".id de carJJon _ G8ptffazif -de Un Pilm[ml'~.turo (energia calonea nil (rnirurnalizand ~ansj'"erfk:4~~~ ul prin radi atie).. . crescand energia interna" a corpului si deci $i temperatura lui.ri. mefaliCll polelfa (4) PanoUri splfi_ro fixate. 115.futul devine dill cc in ce curentul pe C8f-e}l primerte (produsiidef. iar di ferenta de temperatura dintre contactelc calde ~j cele reci de pe parte a cealalta produce prin pila termoelectrica f. 0 anumita parte a. iar nivelul sau este 111 c. dreapta.~ Galv~n Radial. 44. pfislmie la temperatura conlacle C<ilde_ b(=:j~~--AIdoile8 m~I?1J. Efactul de sera Efectul de rncalzire produs cand radia!iile sunt caprate lntr-o zona inchisa..ib5 l(leioQsB (3){1)1J se vede) Suprafa(& __ radiarie .iesi prin sti-cIa_ Dioxidulde carbon din atmosfera formeaza Q barierasimilara. de exemplu 0 sera. *._. care absoarbe toate radiatiile care Gad peel ~ieste ~i eel mai bun radiator. abso{tJ radi'atJile Solare_ ri1veJi~ulde st/cia capieazJ mdia~ile_ Termesul Panounl6! ""flee absorb ailldum. a. a card marime indica ce cantitatc de radiatie cste absorbita. Terrnocuplu. poste IraCfl pnn ffaeon).e.iie.. cunoscuta altfel ~i sub denumirea de energie calorica radlanta.lprofelde cete me! bune (1) §i cilia mal rate (4).

Sublimarea Transformarea unci substante din staresolida direct in stare gazoasa sail viceversa. se accentucaza dad.. tI «" de agregare Vaporizarea Schimbarea starii lichidein stare . adica . Aceasra se numeste ealdn ra latenta (L) . Schimbarea staril de ilgregare este..EFECTELE TRANSFERULUI DECALDURA Cand un corp absoarbe sau emite energie calerlca. De asernenea. SchitJ1bilrj qeiornie ini::f1lzirii Energia Ga_lodciJ-pflmiWt care (it II ridical temperatura.in schimb. 9 . lichida san gazoasa) la alta (penrru detalii despre starile flzice yeti pagina 5). este folosita (oa §I caJdura Jatenta) /a roperee legatlJrilaI: SchlmMri datorale rti~inT C6 EnergJa cahrica' er oft rrebuit sil se amita (seazand:.:lliiTIbariia starii de agregare TemwrotrJra raman.la crcarca sau ruperea Iegatnrilor molecularc. cresterea ariei de suprafaja san scaderea presiunii. Temperatura.douii suh.s coRslan/a (v8zi gmn~ele. cstc prcluata tocmai de. fadi arnai trece prin starea lichida. rmgfrJiJ 31).care se sublima. accelerandu-se cu cresterea temperarurii. _.gazoasa la 0 temperatura numita punet de fierbere.tantc. S<.j temperatura ea -a punetnlni de topiTea solidului).IT_USC schimbain timpnl schimbarii de stare.vezi graficele dela pagina 31. Transformarea unuilichid in vapori prin iesirea rnolecul elor de Ja.substanta. toata energia primita san cedataeste folosita. CiUdurl! absorbilll. . Iodul -$'i dioxidul de carbon sunt. suprafata acestuia.rnodificarca de lao stare fIzicii (solida.. Aceasta are ca rezultat schimbarea starii de agregare.lfmam cmwriiaedam ~wbllmare 'Ene.5ub. Are lac Ia toate tempcraturile. vaporul esteindepartat 1ll 'lmeciiala vecinatate a Iichidului. necesara pentru evaporate. Schtmbartte starii energia sa \ in trmpul eveportini las molew/a d9 Ia sapmfaftj un!!i "!:hid. prin aducerea unui curent de aero Caldura latenta (vezi rnai sus). De asemenea.la lichidul care se raceste ~i.inelude evaporareasi sub1imarea. acest termen este folosir mai general pentru orice schimbare care arc ca rezultat un gaz sau vapor. raceste si mediul Inconjurator. De fapt.rgie interna. Evaporarea Topirea Schirnbarea Slfuii solide in stare lichida. Ciildura hitenta specifidi (1) a unci substante este 0 valoare stabilita. 1a 0 temperatura 'numita punct de topire a solidului. adica energia caloricaprimita san cedata de Ikg de.temperntura) este utilizi:ll~ penttu creeree !~gMuri!or intre molecule. Salidificarea Schimbarea starii lichide In stare salida la punctul de solidlficarc'(aceew. . lnterna" creste sauscade. Condensarea Schirnbarea de lastarea gazoasa sau de vapor Ia starea lichida.

tllfiilz =temperetum ini/iala.C = capacitiltea ca/oneil. . 3USKitf) ia SU7K (/.-!nctuf'de solidlfir:a". unde 0 =energi. . .J!kg.chimMiiJor de.ii"Leu temperatura §i_presilffica) (¥e~! ~i. Aslfel.).u 3.stara . cre§le tempe!a!u0".de energie'.CALDUp.sau de topire. Q (eliidurn primilii) ~ 2. AcOO ~. Q= C (t. aceea§/Goanlitate de energie. per kg .tJIll in limp a unui corp fi8tbiili8~sat Sfj.e~.iC8. pn!zin/ii.1'6 Kg de bron2 er ·cre~e .._ .>1 . . Oapacitatea tal.imit1Fsawm3data carid 1 kg de substanta. Estc egala eu caldura cedata.$f ""':(rfit:rt.. 71mp_ 'lj)' e sp"ciffce esl€joule. eand temperanuaacestuia se.. Deer. --"e(iat§ una. 96. calarica primil~ . Este-o proprietare a corpuriloqi depinde de rnaterialul din care sunrfabricate (precurn ~j de temperatura §.::.mase de <' kg deCllPI}J . 'Unita~i st.oriCJl "sts jtJu/ lege: kin/or d_111t!a moieCliia.modlfica-cu lK.otica'~pecifica (0) Energia catorice.nifrTTpuh.x 380 ~ ( 307--303) J becIO ~ 3040 J Caldura Iatenta de topire Energia calorica primitacand 1 kg de subSlaDia se transforma din stare solida'ih stare lichida la PUTIctuJ . Gaz sa nlCeaSC§.~K . amea' este 0 valcare stabilita pentru fiecare substanla (desi aceasta se schiml.l calonCiil cedalii . pf.fupir.C~IO. I§tmoditk1iAempenatuta cu lK. respectiv tamperaturn fina/a ca1..de fierlJere PJJnctvi ----------------------~ LJchkJ '----- "'~~ / de.dec-i"valoarea sa este diferita pentru fiecare cory. 400 J kfr' ~. de' ..su9stan~ei.ri:ii· sp~ific_a3$O J kg' K-') mca/nlac 0 per/oada de limp ~1abilitii.'<'IO.(J kg-' K-') . tare gazoasa s la punotul SaLl de fierbere. Este egala eu caldura cedata Ia reversul procesului.' Masa(m) a 2 kg deqronz(capaci. tat. CiJldure laien/ii in uniti!li .auprimita. Unifatea "SJ" l'_'·capacfUflrca/o.riCJl per IwlVin. la reversul procesului (vezi si pagina 112).l presinne).8K. Temperatura cre§w de Ia.catre un oorp.. __ Caldura Iatenta specifica de vaporizare Energia calorica primita cand 1 kg de substanta se transforma din stare lichida In .) Unit"tea Sf" a capac/tiPI per !<elvin (J'K-? Gratia prezentand scaderaa temperaturii la racrrea corpulul Temperaluia Cui1ia de iiclre SQijderea temPi>f8I. Tempemiura este conSfanfij'. Uahid P.pagina j U).-t..-..ctildlJra (alJdura/alenflJ) este fo/osita 113 ~ Energia calories primita sau cedata de .A Graflca prezenlfmd cresterea tern peratu til la absorbtie de ciild u rli Capacitatea calorica (C) undlJl. Esteproptietat~a.Iemperatura cu O. C1Jpacffifea calories spei:/ffCii a~upriJlut~tfte iiI.

. La: di]atare~£li~oi laGiilQurlL Este aleatuit din doua benzl nietalice Banda. rnl(erupt in punctul dele/minei d9bu1on. . r\ir..ll ui rillf@l._~ temperaturii Rel1h'u· ·9.-v.lu-lieHiEle. IY I r~TARE*t~CAr.. 31 !!IS ra-te".~. _ -..e _ "' ----_ 0-re~teFe::de temperatura..'i. ' .-" . asWil... - ~niIata~~~cu:JP~sa_u'<!..altelesi poseda.cea rnai pu_le1Jljca_:fort.hllne~ii· -.un~so..tpfj P9trivit~ (nu necesar-Ia s91iu_§ s.li_·d .'0 daIA cu·racirna mediulu/ inconjlidftrir..a .e.. _.. ~ .1.-~-.. §'iazc]c _ este fica {invar ~ ___ La :incaizire.. - _"". {~ahdse -presupu:ne ~-asec01¥0rta 0 di1a:1a la _ cu lK..~d-i_s.G_~eBUlare. See unneaza (egea votumeto« (vo!um(J1 cre§/e direct pro- porpbnal cu temp"""tura . bandase itJdoaie..... Capacitatea_'~ira-:a~f1<3Soli=: de dilatare"(exp~'-nsillnea)'depinde-de'fortele Intermole= ..... _ .pe~atuFfi':wsolute -27.gazek se .poziti~carearata.-gazeie respectiysC:confracta~ dada valori (ennice £Ia tesrnnecOrf5tartta):Deoarec.: F0'1e'.. solidele se:d' ata. bandamvin& 1& fonna mifia/if snnt fnici)_ --- -273'0 OK 0°0' 273K 100°C 373K Varia!l" volumuJUi in fU7)c~e de temperatura gazului ideal (presiune consiEnla).... Acesnip de dil~taJoa:l'te mul-t..8. -m"'pulllls'--G8t1dUr:al -..0~pru:.... _ .am elemetalese dlIata: ----ideale..-u:u6fife-. areaceea§i valoarepentiU"ioitte.unite pe 1un gTITIM: fn7'(e_gaili).___ - -- "" . suprafara sau volum) I superlicialiil sau va/urn) In (Iungime.rnai putin.~~~?-&-~ ..inteIIDoleculadi-:---pu~JOlreliietrele__ _ _ d&pavaj _ - .:M.se-mi§c~)::paiTepede ~iseIndeparteaza.O:ZY. -..es/e. ... ___.banda se indaaie spre exiem».... -- ~-_ Co~~- ...Q:4!mu -ji'li~iaL.-. abso!utii").vQllll!lJ.PPil care .____ ~bf!/e luarn m cah:ul culele lor.. __ __. I ...esteCQllsi-~ benzLscTd-losesti ta:tcFmostat~.-:--'~~'?>7' u. _ mocrdica~ in (lung/me.. Circwrul.[5'lT~A-.cOi'stnJir~e~cladirilor~ :J. sup'" fa"':-: r" va/urn) inipal ~u cre~.. La aeeeasi" cantltate dccaldura -abeam '(Ia. inea_lzjre sau racu'e:. d~ratj:jltptde~mla. P"'(:':"astLel 'mdl sa'se l?_PQata face G-. -volum(i:l~. _ V:ariatia... . ~ --cUiare::'<. DiJatarea (I(nfara.presiune coristanta).... . _ ._-!ncafZire-.•~..titel . d(1iOWi_eeevariatiile dJ§. .n{e1fl). "peiltru ca molecul~hUorjuiit mai apropiate unele d~ =-.ritatea: suoslanielot _se dilata~cand'SlU1t rncalzit-e"--m-o"!le-.

turra gaznlui cre~te.frecvenf).'Cfinit~c. femperawrti..:ira tempe[atur.~@..prOpOJtion_El __ -~deal es1e~ga~t~oretic e::re~\in~c!.v~ts. - - -Toate gaze1~ comports In mod aTmani'ito' Legea lui Boyle-. 11'>\Cbllstanta .tii7asuhli thai -~--prc'iilini normale. fE. 1~... -- '::::==:'. pres/une §i velum.$C st1l?2ne cu exactrtate legn lui Boyte-la toate. r---'::<. .' i':~le:rea..~e-supnT)~~. _.-.i pr-{}pofijQP.cit.iLabs." -_..gazalui ideal (ell cat_temperarura este mal. .o!ute. .-J!Q.: .--- - -.M. ele..-cu pr~si: ilea."'v2!V]l1ul descreste .._lehJpeTaturue!i pr~sii'i§l.g:.c_-_- ~uii~e ---' .i:cxlsta cateva legi ale gazelor care descriu Voluml.!a:riw.Uade stare tece /egtdura dinlre.?e 6'Xempl~ <:ls.a~ ~cu~ele se l!-1'lTo-pie _ celorlalle aqua legl~ __ .§.(v'ezi jOS:$i-dreapta)~G~.altetE<-.ndi-cata ~rp.zfntii eli -aproxima!ie.. .e/or seu ~cua'.._ ".s~.j Legel\dii P = presiunec V=voium T= lemperofW{l absolutiJ' R> constanta ideal" gazulul Ecuafia gazu!ulide<ll" ecuafia :geneia(~-a gaz. presiunea .!inetl ea presiunea exerC1tat~Jle gaz~ __ Cand gaz~~reafe.re-sillJfui mai scaznta-CU"'!-tataproX-i----'T inaria~~ mill Cdreeta:w!fc'i legile se..~l ratura constanta.bl.se _gas la temper:{t:Uri ~i esc creste (mo eeulele lovesc pere.- ':-:SfudiUi-ga2el~~''''''_---_' __ -.pct aplica generalizat. Pentru un mot: de '98Z.:aar.fI1Flf1tawn'l ~.a.pfe.'i un'ei niase'de~gazdate~ la 0 tempe-_ cornportarea lor .ga'Ze:too.:a-r.

16) sub forma oscilatiilor .sun i. Undele· sun: un'de.-1'---"--->.16).'a. U ode transversale Und~l_c.i eel magnetic.electromaqnetlce...!o.In cazul undelor.Toate nndele trans porta energi a ta. max} mil .--BAergl£i_.vizibila (undelede apa)..Jl din slan9al- Asr:rel d~'gr.[(an§Ponat8.sect. 115. Med. Froilturi de node Oriceliriie sau suprafataobtinuta prin unirea tuturor punctelor atinse de oscilajie du.deex:emplu fionturide nnde circulars sal! plane.I. ~. undelor de apa.trmgirnearls.epr?p. ---Timp PO?il..mecanice..rticu Ie Ie: d inlr-.~ tf(le win fir_ - .0 miseare periodiCi ~ (vezi pag.modificari periodice intre doua~xtreme.ra sa deplasezepunctele mediului" prin care 'se propaga. Minimeleunor unde suntvizibile.flaDeea§fpo:zilie_. undil (I.AaXim --maT ti7a-re~ "----. de se UNDELE .jfiGe-"Se Wili-zMlZa ~i penttiJ und~le.mpliiiIdinea.unei Dep/asal"!'''' (rjfr.qi!eW sf>· IWme~te_perio?d'i":(vfjiJ pag..perpendiculare pc direcpa propagarii. Gi"aficill jf~lltasare1liinp periln. Ilnda mecanlea (u nda lransversali\) Jjo- .losCilalfa. D9 obicei.. particulele (rnoleculele) sunt cele care osdleaza.CuCiiI e~te m'cB mBie.jnp~enli"u pa. = -Gi-aflc ul dapla sa reid i5t..c[j afar. 43). Exista doua tipuri principale ~ nude mecanice.". propagarea undelor este.oarecare.. eMe di'i{Jla' siJrea~maxima~ . 44. _ .r:!.se propaga. Ventresi maxime Punoteie In cafe undele producdeplasarea poiiti\l:5.ale earor oscilatii sunt.de la 0 snrsa la punetele inconjuratoare (vezi ~iunda staponara.) esie '-distanra dintr:e daUB ounese Fiecare perntilia osd/eazif ~i -"poi lie lntoerce in staroa dlMepfws. . ma.ec~":§i diSian/~ ~.. mai numese unde progresive. ~Unde .--.-+ (p<i~'iri~·I~ rBpaus) !_ referiiJrn Pozitiade referintii Minim ·.faje scilati~ b.: ffi[erin(fjj . cum sunt undele acustice.iune In :fir~ doua 'rnernente fixe in partituie . si unde eleetromagnetice (vezi pag.<l.. ~ . un~ ps.. Propagarea unor undeeste..~. de exemplu.. (-ki(gla'ir..este ea r-sIl<i:esive -. fronturile de unde formeaza unghi drept cu directia de propagate a undelor si pot lua once forri1a.!e lapozi(.Qsci1aillie. Timp ~Inecese. 44). De asemenea.Pa acelasi tirnp de propagaTe.aga prin fi r: VI·' -- direc/ia undei.iu. .a pUl1ctdor medi. campul electric $. Veutresi minime Punctele in care undele produc deplasarea negativamaximaapunctelor mcdiului".pespendiwlarepe -()-+t_ .--.. de cxemplu nndele de apa (oscilatia particulelor) ~i toate undele electromagnctice" (oscilatia cainpllrilbr -vezi introducerea). deoarece energia. . iar III cazul undelor electromagnetice.i'CflUlle~nde .a·tk_ .lac~I(Jiforwzii.ului*. In miscarea. energiei (unda). lransvei:sa/~.pag.· 'tfa~sver.". In toate cazurile.

1'6.. pag :4) pc secunda.e·§i I in pOzifia dB referln(4 (vezj. Ttl undele tongftUdinaie.'l)!Jftjf!!! ~ pari/rule/orA !Ji ..de·n5'. .nici 0 unda.JI de mi§C<l. Mediu. Ele sunt undemecanice (vezi introducerea). pagina 34).loc dupa traversarea-substantei sunt mai mici decal cele apropiate de sursa.e. unda.hefaf: in Iimpu: lreami unel unde I Dec. cand undelese propaga-priatr-un punet dat (vezi si pag.de exemplu undele sonore. Depinde de frccventasi amplitndinea undei. pag.1rii.UNDELf 7-9i?""""t±e..t~W dimnlei penlru 0 unda ~i Ionyitudi nala prezlnm com primM!1 e~i dil atiiri Ie. Aces! lucru se poate con cepe ca 0 fral1are* globala. _. psg. / . Esre egaill cu numarul de lungimi de unda (vezi al doilea graGe.lFipreiiimtama·undej (vezi fil dOiiea gmfi'c. Atenuarea _j Scaderea treptats a amplitndinii unei unde cand accasta se propaga printr-o substanta si pierde energie.. prccum si de viteza de propagare. care aulocintr-e Seeunda . adica particulele sunt cele care oscileaza. Amplitudinile oscilariilor care -au.16). ~ 1 I rrJa)(im de-m/§Care AmpJitudlnea (vazJ prlmu/ graJie. Graflcu'l presi un ilsa u. unde presiunea §i densitatea molcculelor sunt mai miei dedit atunci tim d 11U .inttati'l in J juru partlculei E L_ Intensitatea undei zon e \ OistanjA <!jn/E!!.plfmu/ grano.&Mori 51 bY Undele Iongltudlnale Undele in care oscilatiile se produc de-a lungul direetiei de propagare a undei.s lungui dirocfjei uocei oscile$z''. Frecventa (D Numarn! de oscilatii. Grafic prezentand unaa atenuati! Reginni din nnda Iongitudinala. r-C In punatu(poziIiV MI§CM88.~B. 115_ .oi.<. sees: caZi gr:anwi nu ". 34) Dist8riJa A. Comprlmarfle Dilatarile Regiuni din unda longltudlnala. A fast calculate ca fiind cantuatea de energie care cade a. 0 <c:> Distants -Ia surs5 de Pw. Caracterizeaza energia transportara de 0 unda. "Franar.iunWOfinsitals --7- ~- \ dedi/a13m Zona de oompriiiiiiie. 34) Gin puJiCII.a < luogimea de undii Q pozifilre intr'lin moment . Graficul partlculelor de mal sus rntr-un moment "inghelat" f/). pariiculeie de-. Depinde de medlul+ prin carp se propaga unda.le negatiW~axiirJ.upra nitatii de suprafata intr-o u secunda. unde presiunea $i dcnsitatca moleoulelor sunt mai mari decat atunci tand 11U se propaga nici 0. Viteza de propagare a undel Distanta parcursa de unds intr-o secunda. RoziPile paItiGtJ!8kx Gand nu trepe nfci 0 undil @ I numiiruf de urrda pn'ntr-un puna limp ~ lunglm~a de undil J 'c frecveil.se propaga .

..olane ..53. Forma fronrurilor de tioda depinde de fronturile de amde. WfJ3na u "C'.(unde-incidenre) Fronturi de IJndf> plene (unde.<".-+.' ref/!>c. ~// /. l::::::. fron/uri de umje..::. REFRACTIA $1 DI FRACTIA o Un obstacol sau 0 schimbare a mediului" fac. vezi pagin ile4 7. se inlrodm. Pentru rnai multe informatii despre reflexia si refractia luminii.:_ .c.. pk.". 34. de ex. datorita intaln.separare dintre dona medii". 0 pJca- """""""-'.~ une/vtls/e dr&pte.-clrculare. vezi paginile 47--49- conceveoroouc Fromuiile de' [".i de forma . ca unda . "pi.+~__ cirGulare (l1nrl. folosit pentru demonstrarea proprietatilorundelor de..:::---7"'---:7'-t::-"'"?""--+_ Fran/uri-de IlIlde p1i'/ne [unde ref/eelate) Fronlurile de unde plane care love$c 0 suprafatfJ dfi'""eparai.suprafeteide separate.onoe pJ"ne_ Fronturi .. Example deforme de unde rWleclate Fron!unle de unae circulars cere tovesc 0.. -FrOf)Wride unde ·drcuJare (unde inei(Jente) Unda care se propaga spre suprafata de. nda care a suferi 1 0 reflexiese numeste uuda reflectata.ref/ee!ate) !------.schirnbari In directia undei si adesea au ca rezultat schimbarea formei frenturilor de unde*.separare a douii medii *..""-~""'I'""'ol- oe ooae. drtul3JB (unde incidente)..-01-- A~' k~~:>.flejrjaulldeJoT: PenfnJ 8 'produce modifichi ale difec{iei valuil1or.--'_'_':.ta1ej Fronturi /' S<~2::~==. Bazinul cu vahrri Un bazinde apil. siJptarara C---"""i"-. ill llaZifl barieee dI~piJzi1fve_ §i ~'(e Reflexia Sehimbarcadirectieiunei unde. de nuda Inctdenta r<:-"f::.~-.-++-if---i--!- lura de .sa treaca prin reflexle.dl.atudi de ap~ produce frontvli de . ~"'''' 'l///// xy/...REFLEXIA..apa (vezi dreapta).irii ei cu suprafata de.separare plana produc. 115.SuTSl!i(Je ~ Iuminii _w plan6).. rmrind ..i unde soaore./ / ~~'" / ~~" OgJindf> retrovizosre dama¢n{J Unde luminoaM'de fa 'far:r)r!le din spateFtontun de orae pia. Surs-a.-_.Umbrefe ~Iurilor . suprafalti ..llY.t. refractie san dlfraetie.-. Acestea sunt.Margine de burete- absoarbe_!gia Uf1del. l1e.e plana pro!JUG tron/Uri de.""7~~~LjI- ~Mei:ljll. Fronturile til de undc se numesc fronturi de unde fncidente.. ..de Girculare ce-tovese 0 suprafaltl'de·&>parace fronl(!ri de unde .incidente :. Pentru mai-multeinformeui 'despre teflexia undclorl uminoase.. Front de unda.. ~--=~..unde circulare _(fron111ri16 de unde plane se produc prin. --c-"--y-=:------'-1- porulul pro.

.-""""::.-. .. lindele din X apa fIlal adfmca sore apama/ micfi. Prapi'igarea' bazin cu vaJuri. Indicele de refractie (0) Un numar care mdica puterea de refractie a unui mcdiu* datin.n. Pentru rnai rnultc 'informatii desprcrefractia undei lurninoase. ~I .. S at! scade.adica zona pri'! cere nu 'tree undete. vezi paginilc 50-53..L. Frantul rie . Unda care a suferit 0 -refractie se Iurmeste unda refractata.eea rea tmr-un mediu mai cski (mal ca(d 7nseamr>iimai put/a dens). .n campa"..umbra".umDm':' mare. . 0 dam ell schimbarea \ :itczei de propagare.Lungimea de unda esl& mai mare. esie acee/emfr. . Ooslaroi lungimea mw~':rt1 t.scJa in! roreH int1:-un medi" mal rece Tri..ilnd ' linde/or 54 incetine§Je din medtat: A spre mealul B.vezi formula). unclelor Fran/uril!.minii in vid (sau..ueste mai topic) aecet frontlll de undtldih pnmul me. 34. Indlcele dcrefractieabsolutal unui mediu n . veal p.1if !rndJ. Example de refractis a undetorlntr-un cestea se propagii Tller·un alt medlu.. Mec1iu.!-.'gina qO.. decfJ1fwntul din primul meoiu Da"" J.ree mica iillr-un madl" maipu(ll)'dens. dar ire-even-tao.) (m ai "Be se mi§c8 acceleralla intra- .iiu_ " I :um X -->-<:. c.Jungimea de undii* creste ei l1U se rnodifrea.de.sCilimbarea de -mediu.raport eli ULl alt mcdiu... Dffraq'a.pU/il){i dilraejie Deschidere de menmes lungrm7i II Unde/~:SWlorJ>. in general..lucrudcpinde de marimea obstaoolului gall a deschiderii de marime comparabila cu lungimea de nuda". oe ~nde ale undelor refractate /o(---.deiorrefrar.::~e::::~Frontu/ de 1Jflde X tots-un ait mediv.ela de reftacpe §i lumina._ Da ~anu ar existe: . undei refractate din mediul cia! (se folosesc numere subscrise .1 intel.UND£LE Rerractta Schimbarea directiei unei undecand aceasra trece ntr-un alt mediu* care 0 face sa sc propage ell 0 I viteza diferita.Idil - apma~ ciinu AI te.~amri. ried se tormeaia ' ".o-..difrii@e 'PrQnulj!at? ~F recventa. undeJor de-epa prlntr-o deschidere Daschkiem cu lungimea .s-W afta fijd_ de media. 35. /a..~~ il1 . " . /' Fronturide unde inciaente b=~::. ell atat .~ ..=~rrqr1lul Dtfr actta Fenomenul de ocolire aparenta care are loc cand o unda mraIne~te un obstacol sau trece printr-o deschidere.. Difutqia undelor ~undesoucre) in [urul obstacolulul Db$lacol mic-. A=sI~ (eprezintii indioel~ de refracfM 8) mediu/ui'2in report cu mad.'muUe... se formeaz...\ \ Itt I de.ce ~ . 37 .timaiden!.c6mpilta!(e de undii" .tate Lnngimea de unas: <lSIft-ma.'ll 1: . indic.unda Oletlifi:aeta rnai mull.. If" A N~roaf(j Aar. impartitil la viteza luminiiin acel mediu'.exemple: Aer Aer e-xisla dilmcfie. 11)))))t Deschiaere ing4~!8. EJe'$aaccelereazif I. Inli<lrea inj r-llnmediu mai:dens. undfi a svneluJui este de eproxtmftlJjv 2' m) . din meai. m. unde.difrtiGf. Acest. frontLil dB undO S'<Jr afia aiei u"d./Ie cu lung/mea de undj--(lungimefl. de ex.rnformalii daspre 115. 111aer). _~::=~=Fwnl~n]e de unde<'JJe urJ.. Seobtine prin raportul dintre viteza undei incidente din primul mediu si 'vitcza."".Inceline.)nlra.~..dilmqie-pran!ln!ala Obsfficol de miiwnea IUflgim& de iftfracpe _ dec. Lunqljne tie LInda..unde X in nou! med.reprezinta viteza h.l~ Undele' toceunesc.. rluar e'xisfa sahimbaWii d."Omparilaa-cu de UJ.l- . Penin: ma. micii. Cu cat obstacolul sau deschiderea sunt mai rnici.1 Prapagarea B sp'" m&dlu/ A.

39). Maximul iii iijOOl<J§i punct 1---'rJnda'31n [£~d:' .Pc ecran ca niste benzi luminoasesiIntunecatc numite franje de interferenta.. r-Undr.jntamplatoare. Diferenta de faia dintre doua uncle este calculata ca unghiul dintreun puncta! unei unde aflatin fata sau dupa punctul corespunzator de pe cealalta uncia. pag.zuHi. 2in ~ GIl ~-. Diferentadc faza a undei In opozitie de faza este de 1806~pentru undele m faza ' este QQ. de ex. Undele Iuminoase coerente.l ciwnda·1 de _. folosite pentru crearea a dona: izvoare de lumina. de deschideri illguste. 36: Miriime. en '*Maxime. Dlfractle. n 1I pot fi produse (pen tru studiul interfercntci) Ia fel de usor ca $i celclalte unde coerente.~ M'axlmuf"1n aoost pUllet. coer..a. Pentru demonstrarea interferentei.§i daca.luminii dlfractate" prindesdlideri este . miscarea rezultata. ill ace la$l moment. se utilizeaza Intotdeauna unde coerente.este cgalacu sumamis. punctele lyr corespunzaroare se alla in acelasi loc in ti mpu1 oscilatiilor 10. 34. carilor (pozitive sau negative) fiecarci unde ·111 parte. inpurrctele deintalnire au lac variatii in marimea perturbarii rezultate (vezi prlncipinl suprapunerh san a1 superpozitiei)._ P rinclplul suprapunerii Dad intr-un punctse produce suprapunerea a doua sal! mai multe unde (ceca cc Illseamna doua sau mai multe undo sc unesc).. deoarece emisia deunde luminoase elite. dcobicei. Faza Douaunde sunt in faza daca au aceeasi frecven ftt.:opoZlp9 Uncia 4 rn'opoz!fie fiiz. intr-un bazin en valurl'". cxernplu ambele la maxim*). adica unde cuaceeasi lungime de unda si frecventa si 1:11 faza sau ell diferenta de faza constanta (vezi faza)..fazs dacanu sc 'intampla asa simiscarilelor sunt exact opusc (exemplu un rnaxirnsi un minim"). . paralele.1' (de. 37: Bazln de valuri.enta (vezi 'introducerea). Interferenta. o succesiune Deschiderllc lui Young _Vf\ntdat ~ Undlt1 inlr-un ~h . Folosirea undelor noncoerentear avea ca rezultat dear unde nestationare.INTERFERENTA UNDELOR Cand doua sau mai multe unde se propaga In aceeasi directie sau in directii diferite intr-un mediu dat.Suntin opozitie de. Acest efecr se numeste interferenta. Astfel se asigura faptul ca interferenta produce unmodel de interferenta de perturbare regulat si identificabil (vezi imagine. . 34.

M<. minimc+. In functie de un de. Dou. In fiiz~.ldelul'interferen\ei intr--un moment~ (ml S. MlP!l1udlneFJ rezvltanlii este dublui amplitudinii-init1@'e.In opoiifi<1 de fll-tii.. 3. sunt puncte demaxjma perturbate.PH' Interferenta cu caracter construcriv Cresterea amplitudinii (Intatirea) care rezulta dinsuprapunerea a. Daca daua unde de emplitu. lnterferen \<! destructMl Pnme unda Coiricioe 00 Pffma ~nda CoinrjMeou Conform principiului suprapunerii (vezj pag. pncf. M~im. ccmprlmari.doua sau mai multe unde care suntin Iaza (vezi faza). .ru:ea dllllOO re pU(Jcteie este zero.Iiniile nodalc pot indica. 3il. Linia antinodala este linia care consta in intregimc din ventre. B1-F 82 = 83.UN. :38) A f + A2 . 34. liniile antinodale pot indica de cxcmplu zone cu ape tulburi. 34. ~i interferenta d'esf)"Ucttwi se..).consta in Intregime-din noduri. Maxime. Inlerfe renta constructlva Interferenta cu caracrer destructiv Scadcrea amplitudinii care rezulta din.untprezenla.Tn functie de unde ..si care. A3: Est" va/fibi! peilil1! mi$GFJrea ai. cons. Unie nodala (interferent§ desfrUctivii. suoun« prlnr. usrde coarenw.. adica puncte In-care un maxim= intalncste un minim" sau comprtmarea" se suprapune ell dilatarca". Daciwt:ideleau ar. /ilinp!iWrJInea rezultantfi este zero. . fry aces! caz. apele Iinistite.5. suprapunerea a doua unde care sunt In opozitie de fazii. Dilatiiri. prin urrnarc.te loafs /inlifa E!lfifl~?ilJodaie). Minlme. suncte puternice sau lumina stralucitoare (vezi imaginea desehlderllor lui Y~:lUng). .lpfutui suprapu nerii.e'ea§i amplitlJdine. de pi Ida.rsau comprimt!re_~ Minim' S<lU dilatare Y ---------J tinil! 'anfJnodata (inter. Linia nodalil estc Iinia care. sunetele slabe sauintunericul (vezi imaginea deschiderilorlui Young r=s 38). pedurtJ.tructN_ii) punctele antinodale "Amplitudine. ' Daca daUB unde de ampliMJlne A1 Goii7cFd in fina. comprlmari * sau dilatari ". 35.a -surse (S 1 Sf S2) proiw:. all p~nc~ ex. adica puncte In care se intalncsG doua maximc". oine A J care ccwck! sum L- _' Nodurl sau puncte nod ale Punctele in care Interferenta destructiva are loc incontinuu ~j care sunt puncte de minima perturbate. Dec: A'1 + A2 = A3.ferenta Ventrele sau Punctein care are Ioc Incontiuuu Interferenta constructiva.

Viteza supersonics <r .l! sa se se pot .JlifizeadYecourl . cele ale ullui fat.'ex. X vs a uzi in i.vuiei' de' aSl' . cfj?eazli 71/ aer uncle longitudinet«. ~sla asemana" toare'GU unda aurb/.~iau limite mari de frecventa".!I ~_ c- A 'Comprimari. Mediu.'Ptil$U~ dele' ca suneie (uo . . 115..' ~ de propagate. rni!Hronturil'n:1e IJr1cfe:in limp. . mU§chii riJnectiidiferit unaete riltrasrmi~e..¢-~Avian de persoene $lIpers.sotirce.(d8ca V8SU/ Infrasunetul Sunetul format din unde._..lorul din puncilll X va euzi.! m}- .. In prezen( undele infrasonore all Plltine utilizari tehnice.OOO Hertz".erseze. ~. Undele re.~p~. Se cree"zii 0 preSiUlle mare (unde de $oc). putemic Studiuf undelorsonore Vitez. Fronturl Fi-ecven~a. adir..~iunde acustice.:Ini Irrtr-un medln=si in aceleasi __ ._.indepi'lrtatii''. Viteza nndelor 5'0nore care se propaga prin aerul uscat la O°C estcdc 331 ill S-I.f.Infrasonice .junge din ur. s. d". adica sub 20 Hertz"... obiecteloc Ultrasunetul Sunetul format din unde llJtni. Avionul sllpersoni~ (AJ .i' §l dililtarr).umen (..e. 0 dati ell cresterea temperarurii aerului.mpTnsf} Imm!ea avianu!ui ~i poare ·fi .ffeclale (ecolJ(ij... sunt unde longitudinaJe*. Urechea umaria le percepe pe cele cu frecventa cuprinsa ''intre2U si 20. EIe sepot propaga prin medii solide./ -:~i'!".unt:r. Uftrasunetuf se fo!OSfi''iie-7n scanarea ultrasonica . ea scade. Viteza mai'mate decdt viteza sunetu. lichide sail gaze .vet. 35. cu scadereatemperaturii aerului. unde formate din particule care oscileaza de-a lunzuldircctiei care coincide eli directia .. grosimea $. Osu!. 35.! pagin" 41)."m sonic M<t§reprilt. se dep!asea:m rna! recede decal unde/a·de apa pe tate 1!'·cr~"'3Z.ii zone Fronturile'de'unde" Ia'" de avion§!incep Asc:ultiJIrm. numite . de.indepflrdlsf. unde. decarece produc senzatie de disconfbrt Ia oamcni. din . ce creeezs altele..puna. IJnd" ce pr$ WI ~.UNDELE SONORE lJiiecil emit unde ultrasonice pantru /oca/lzaretl Undelesonore.a sunetului Viteza de deplasare a sunetului depinde de natura si temperatura mediului" prin care se propaga undele son are. de UltrasunctuI are 0 multirne de utilizari. 16 (Precventa): Unde lcm9itudin'ale.onvertile Boomsonic Zgomotul puternicauzit cand unda de-soc prcdusa de un avian carese deplaseaza cu V1teza supersonica irece pe langa un ascultator.oni~ 'f-'-. Celelalte uncle cu frecvente mai inalte sau mai joase sunt numite ultrasunete si infrasunete.:a de in'altfl .. A~<iu1la.. ~ conditii..precum.i§i. Hertz. adica peste 2Q.§l sunewi"disiinct .-nie a unul Vas. Ctind evionu! A se deplaseazii inai[lte. estffii Jneat ete se supropun.unde ell frecvente" sub limira perceptiei umane.Iee/rice care formeEZ. Dilatari. Cu studiul undelor sonore se ocupa acustica. acssza a corp'. creandu-se astfel zone de inalta sau joasa presiune (comprlmari" san dilatarf"). 34. Vtteza subsonica Viteza mai mioa decatviteza sunctului intr-un medfu" si in aceleasi conditii. Gare est"".000 de Hertz*(limita somcaisi tot acestea sunt cele la care se face referire cand se vorbeste despre sunet (pentru mai multe informatii privind perceperea sunetului..l). dar.lit..35. vezi paginile 42-43).unde en frecvente" peste limita de percepric a mechii urnane. oreste §L viteza sau.'O fmaaine (scanare) ecren: pe.af motoare/or).'Ijoase pres/tine (compriina.

joasa.sunt nescmnificative. Aceasta tchnica are nurneroase denumiri. Are lac atunci cand durata lntoarceri i econlni Ia sursa este arat de scurta lncst undcle initiale ~j eele ret1ectate nu sc pot distinge.ci"irr~. sunerul . " .UNDf Unde'le (Jltnfsdnore emiSe de lliiac se inion. Ecolocatiadescrie rnodul prin care animalele trtilizeaza ecouri pcntru gasirea _prdZii'sau pentm evitarea cbstacolelorIn intuneric).oml .~~ JJJJmnt. Daca disc tanta dintre acestea este :in scadere. '_" Aceas1<'i lehlllc8 se nume~(.ecourile pentru detectarea corpurilor af1ate sub apa).j' mai ina/la.~i' sa deplaseaza cuvitaza Y. ambele avand utilizarirnarine (s:m. iar sonarul foloseste. pu~clui X $e aud. Efe¢uIDoppler X la sound navigati0!1 ~I ran'gihg) Undel~ rnfieotgte de .i.. cu toatc cil.original.0 GOntic nuer« 'a. Daca di~tanta crestc. rn alai 'Frecv.!)cintensifica mai mult. stJneiuJlJi (reverberaJie).un corp. d.. AJtcl.nd Iren~1 a ife-Gui.in oancu» X va perceoe eroul cs .sonore. L - T(e'nul seo'epJaS'oea. Un exemplu.e at fi sonda cuecouri si 'sorrarul.zfl.". (ecouriJ.este seanarea ultrasonora. Undele ultrasonice emisedeun dJspozitJ'I snua! sub vas - ~ apropie !ji trece pe lfingli asCiJ/latomi din {lundul X Vuielu/ trenului clirJd Be )( j_~~~~"~I.de pc mai rnulte suprafete.semaie de'frecvent. Daca uncia se reflecta. in limp tie prOOUGB' uMela. diferentele dintrc de . SuOIite da·frocv'mli3 mai jG~s8Se vor ".uJUJttttHt«H««ccm:«["". eC<J/ocape. Unda sonora care s-a reflectat de pc 0 suprafata '~i se percepe dupa sunetul. 34_ .~du-J infD.. Efectul Doppler Schimbarea frecventel sunetului au zit cand aseultatorul sau sursa se deplascaza.~. se aude un sunct de frecventa mai. se aude un sunet de frccventa mai marc dedit eea produsa In realitate. ' "". 35. Sonar (d'lriv1j (1e Ascufla.II:~~ 1 Fronturl/e de Untl.iacu ecouri -se rcfera La utilizarca ecoulu'j pentru rnasurarea adancimii apei de sub vas.en!a. unui sunetintr-un spatiuinchis.sum adesea utilizate Ia localizarea corpurilorsi Ia determinarca pozitiei lor exacte (pri n masurarea dnralci de reintoarcere 1a sursa a ecoului). Froht de unde. ECGunl€:. Reverberatia Fenomenul d~ persisteata a.de obicei ccle ale undelor ultrasonore .'TTiil/ii despre distanta §i marimea corpunlor.

Frecvenla de batate Presiune/Densitats Tonnl Perceptia Irecventei" binc determinate a unci undo S()nOJc.1 cste subiectiva. ACCi. Cand forma undei nu sc repeta. placut.atat blitaile sunt mai rare. de un<iJ a sunetufuf muzIcaJ Forma Intensitate auditlva . Sunew/ /dlulu/ unel.Bat3ile . tre~ent. iarsurretul cu ton coborat are Irecventa joasa. Senzatia fiziologica produsa cand.cu. Frecverrta de batale esteegala cu diferenta de frecventa dintre cele doua sunete (vezi diagrama de mai jos).si nu este periodica. 38. Sunetul ell ton inaltare frecventa IIlalta. p{J. (lste lin . Interferenta. Fiecare sunet 111 parte are pntere si armonie proprie si In special sunetele rnuzicale sunt produse de unde stationare. 35.fi"vcV9Iltaf 12 Hertz (unde/sec) Frecven/1l de bataie esle de 2 battri pe seClind~. dar este direct proportionala ell lntensitatca" undcL Nivelul de tarie se masoarain decibeli (dB).recventa. *F.lSi.sau neplacute. .siiri.PERCEPEREA SUNETULUI Sunetele percepure de ureche pot fi in egala rnasura placute . Inte-nsitatea undei. Acosta este rezultatul interferentei" dintre cele doua . sunetul esteconsiderat. dar cu precizie mai mare in foni (acestia iau ill considerare faprul ca urechea nu este 1a fel de sensibila la sunetele de toate frecventele"). depinzand de sensibilitatea urechii. Unda sonora 1 .tOf) tnett. Cu catfrecventa sunetelor este mai apropiata. sunetul este considerat ca fiind zgomot. undele sanore ajung la ureche. .Se p. 'de obicei. AvionUi cara decolem milS08til11 d8. Cand forma undei sonore (vezi paginile 40-41) se repeta periodic. unde.j" mare. 35."reepe canddoua sunete de frccven!a'" putin diforitli 511n1 auzitc deodata. Are.

35....UNDH£ Unda sta!ionara Unda care nu se deplaseaza.frecventc (armonici snperieare). Aceasta este.unetele muztcate Toata muzica se bazeaza pC un Iel de scala muzicalii. desi cea mai putemicii vibratie este aceeasi pentru fiecare nota. A$a se explidi faptul eli.OisllJJ/ui)... A aoueennoruc» S!1p6:n·OO[~i Estee p~tro Clml<?nie. sa poate. . Notele sunt astfel aranjate ineat sa se obrina sunctc placute. iar cand suntin opozitte de :fazii.!sfi intre dOlliJ P1Jnc. (frecvenf'! frmdamentalii) a unel IlOe re emiie de . in acelasi limp se producvibralii de alte. Frecienlefe li/oeleiaijJ note cantale pe ull'~lr instrument' . Moduri de vibratie Aceeasi nota cantata Ja instrumente diferite. desi poatefi rcounoscuta ea filnd aceeasi. UndeleA!ji B (de aceea§i am· pliludihe:) se aepleS<iiJ2J in direc· Ve op. de la C laC (de 1$ Dola Do) . far·cut/a wnor...trul Apar8! (olbsitpentru proifi. Moduille de viora!ie o:lmbinate (eele· tre. fir sau samla le deterrnina si pe eclc ale undelor sonorc pe care le produceinaer.yetife. Anrplitudineasi frccventa unei unde stationare dintr-un. estc midi sau nula. amplitudinea" rezultanta este mare.(Faza): Minime: 34.hi". Din suprapunerea repctata a undelor rezu"ila interferenta" .*..un inS/fl. d Unciii #ttfionari I Clapele negre-Bu friJr. indifereat de instrument (frecventa+sa estc frecventa fundamsntala).i""r~a unde/o~ stationare. jJ.sedeplascaza continuu In directii opuse intre dona punctc fixe (de exemplu.in fazii. Aceasta dcpinde de cultura ascnltatorului.rO (nodl1rf) Punta roof>Ua.:. are o calitare a sunetului (timbru) caractcristica . incepuluJ scare.ta. impreun. Este alGihuiUi din dona uncle de aceeasi viteza ~i frecventa". Poz/lfllB d8 -' intm ceie ale noteJor rJe pe scala Olaton/ca.. falos! penliu Stihimba'!BJling{. VVV f\ A f\ V~ /"\ La· dumta ·de limp t=2i undr. care.ciind undele suntin faza". 3·8. Firul7r!1ins vltJrea. Sca/amuzicaliJ occidentaliJ seoazeazt!pe scala diafonicacons/a din a note (clapele·albe .). in anumite puncte (In noduri).SI? dublaaza~ dt/raft. Frecven!a proprie CBa moll joasB vibrojiil p. Opozitie de fa. fr.. aranjate de la -tonjos la Lon inalt.zit 38. .' fiYr. .'cvenie/e ~tmonicilor superIQaff9 . rsrv: I 1\ \ r\ I\ \.. 34': Frecventii. Forma'de undil came· terisiicifnolei /8 ecestinsisument. alcstuitadin note (sunete ell tonurispeciticc).Unde emu minimete" §i inv"n?'!. 3'8 (Faza): lnterferenta. i. sun( simpl! inulttpll ".*Amplitudine. r6-2uJtanlaara amp/iludiM mic~.* si l1l1 de timp).le fixe. lIllre caperele unui fir sau ale unei sarrne intinse). S\e GTB[llii/t Sa pot ·folosi pe~ tns modificfJf&a $(. Setul de vibratii specifics fiecarui instrument estc rnodul de vibratie. adid frecV81l[& dlib1alli).mdamentale..I Unda rez1!iianlli I~ duratiJ de limp t= 1 AmplilurIilll?a zen. se.oio . S.'fafmeaz!' scetecromstice.nii flrului§iastfel schimbii iOl1ui."le .:le rJ~sprearmonie.venlele" wprinse PUhte fix.j ?mpiif!ca ·su~JE}te/ef ate de' vib_t¥JJie. Undarezultanli'i te <f~ limp 1=0.M lerl· siunH firuJw ~i asUe' se F? Formarea undei sta}ionare ionu.lmBntdaLDacfJ.mplitUdlnea . impreimaj. vorbe:. este inrotdeauna zero.. diatonice CapiJWI sesie! diatonice S'mom· .instrumentului.e. Maxim. Prima annollidi superioara Is doua am)onica supenoarJ.lar se treosouoe (adfGamsxtmete" suntm. eu intervale intre e le (un In terval rnuzical esre 1rnervalul de frecventa. r.

impertantin fotosinteza plantelor. Radiatiile Gamma (raze 1) Radiatia nhravloleta (radiatla UV) Radiatiile X Undeelectromagnetice care ionizeazli* .prezeinetme. Electronl. cand sunt absorbite. SpectruJ eiectromeqnetk: (seam undf!ior'eieciromagneticej . sus esie alciitl1it din berm de unde-« tiecvente: 'ii lungimi de undil" specifice . . de exempln. dar suo! ~bsorbit'" de Qase/e. produc fesforeseenta.. de ex. Fosforescenta Fenornen ]1fezental de anumite substante (fosfor) cand absorb unde electromagnetice eli hmgimi de undc'" scurte. in urma unei ciocniri. Ele sc gasesc pe aceeasi banda de undii '$i at) aceleasi proprietati ca ~i radiatiile X. {?adiografia ClI raze XprodU"" imaginl (radiografii) despre Inled" oml C£Jl])u/u. pag. Unda elei::tromagnenca Cfimpu!'magn<ltic' 'Osciieazil perpendil'(iiar. Tub de radi"llj X. cand se produce In tuburi fiuorescente*.un. $i. dar la suprafata Pamantului ajung doar ·in canritati mici. 80_ .oprirea lor. El~ctr.!!. dar cantitatile mai rnari sunt periculoase. Radiatia ultraviuleta are rol in producerea fluorescentet..Radiatiile X tree prin !esururi. Unde transversale. Aceasta emisiepoate continua si dupa oprirea. .. 35. 66.in -cad(VI cl.de asemcnca. dar sc pro due illtr-lill mod diferitsi se gasesc la capatul benzii in ceea ce privestc energia. Dupa. Ionizare. de ex. . M<ldiu. -84). pag. Camp magnetlc. prin .~i. Radioactivltate.@fi de'cfiillpul E/"elric If. 34. Pentru informatii despre lungimile de unda §i frecventele diferitelor tipuri de unda (spectrul electromagnetic) vezt tahelul de la pagina 113.. 83: Tub fluorescent.zat* dintre doi electrozi".X" si au numetoase aplicatii . Celelalte tipuri apar cand moleculele 'l~i schimba starea energetics (vezi pag. de exemplu.. 88. Intr-o validate de reactii chimice.84) ~i se prezjnta sub forma unor fotoni (vezi teoria cuantica.Iungimi de unda mal mare .eper opa ceo Rilliia(iile oX .mai dense. Ele au.aceas1. ssilel oeeele. fiind alcatui te din cam- pori electrice ~imagnetice* oscilante.s] realizeaza modificari pc plabile fotografice.ror<l unde/e <i w a~· Jea$i_propdela!i came/ensUre. 86. Ele sunt emise ~ide: Scare. 1". produc 0 crestere de temperatura (vezi radialia infrarosie). 72.od. 80 (Tub de descarcare): frecven~a.86). jucand rol..Fosforul absoarbe undele ~i ernite lumina vizibilaadica undc eli . lungiine de unda. cand un curent electric trece prin gazul Ioni. pot traverse majoritatea mediilor. forma unor sub sclipiri rapide. interval mare de freevente". Uudele radio si unele raze X suntemise atunei cand electronii" Iiberi se rnisca accelerat sau se tncetinesc.gazele prin care tree.razelor gammasau X.cum ar fi. Aceste mici cantitatisunr esentiale~ietji. 90} a 'Camp electric. Unde clcciromagnetice-produse. TIle sunt produse 111 tu hurl de radiatii. ~8. de difeclia unde'" Undeelectromagnetice cmise de substarqe. care se numesc scintilatii (vezi ~i contorul.UNDELE ELECTROMAGNETJCE Undele electromagnetice sunt unde transvers ale *.bronzarea.eu scintllatil. radiatiileapar -. radiapile'gamma sau X. inclusiv vidul.l mfHjJ p'entru iilproiect" 0 'imagilie clara oaselorpa pia ce 1909raBc. radioactive" (vezi ~i pag.w /iecul.

j m/tarea infoTTn8f/f!i . SS.Unrjei".UNDl'Lf Lungimea de unda'ln cro~IS(e-----__. aliment sii'osciieze.. BD. 10lI~1l'/ (slmful de gaz j j daOi sum : I ------. pe filmul fctografic. joe (vezJsGEJradt'n stanga imaginii): Zonel" albaWe dB' litiliza!e pentm IIans.de.. griiSime e.)ubst. da'rcuptorul rill are mar:gim ~ ff1f18CIil de. CentraJii nuclearo. de tnbnrile de descarcare" si de oricc . rediocu lungimf. de exernplu. ra. mal rei. atunci cand ele absorb radiatiile nltraviolcte. de meta!.electric."c. -~-.. . 41 [Ecoul]). sensibil la radiatii intrarosiicare sunt expuse prin caldura~i TIU prin lumina. rJG·cap sun. Faptu I ca frecventa oscilatiilor cste-impusa de camp inseamna oil undele apar ca un curcnt electric.fierbinti.. iar diferitele Iunghni de nuda" de pe banda de nnde sunrprezeatare en diferite culori (vezi pag.erna. Elesunt produse de Scare.uptontlul. UnrJefolosife pentru emisJunll8 radio standatJ} ~ penfrv tel6liiziune I Fluorescen:ta Fenomen pre~entat'dc anumite substante.. lonlzare. p~uO I "Tub de descarcare. pesuprafa(a ·Pfimfinllllui.mai obisnuite unde clectromagnetice produse de cerpurile. 58.ne sunt mal ionizat' din jund I eside.imp .si de aceea. folosite pentfll cu'/llngimi de pene/r. FiGC<1(e culo. ../<! reprazlnfa renl~ .unda'" fungi'se f?_flectiidin I a ailBrje·temp"c ioooSterfl. Undele' .aref!} !X) dlstan(J Pnn __ ' __ tel1L . Util lzarea un d elor radiO.an~a incalzitapanase to~e§te (em isia 1uminii prin incalziresenumeste incandescenta). 8~. adica unde lurninoase de lungimc de llndii* mai mare. I _ >". Electronl.lJlell!' de S{Jo. . 9. 35.:::~ MicrourrdeJe tree pnn IIP·suI GU ~JJiiieni.i:leunl:Ui. ~e fie.pe_ Microundele Unde radio Ioarte-scurte... pag.ele sunt cea rnai frecventa cauza a ridican. CUptorcu mIClOUnde.'.. Lunglme. L . si sonarul.. Energie' int. pentm la distan1" marl coma n lcarea Radialia infrarosie (radiatia IR) Cele. 54)..dintJ:-un Joe in altu/.. Aceasta emisie se opreste 0 data cu oprirea radiatiei ultraviolete. Undele radio IIndii"scurl" It)nosfera.. crescandu-i energia intema~ pane Ja iieraere. deci man- Eli> lac ce moiel:. Cuptoarele ell rnicrounde ntilizeaza microundele Ia prclucrarea rennica rapida a alimentelor Lumina vizibila UnCle electromagnetice pe care oehiul1e poate percepe. --_. deci eon: I~' 'comunir."". urilizate la radar (radio detection and ranging) pentru determinarea pozitiei unui corp prin tirnpul necesar Intoarcerii unci unde reflectate la sursa (vezi._ Frecvenfa. .z&hN din.llirtJ de· 0. i Imag/nea te(mlca a U/luJ cap. pag..modificari chirnice. 80.(isrce!e gaioo. Elc pot fi urilizate pentru forrnarea imaginilor termice pe filrnul special. de narnat. 29).~. pi3 perepi G. C. 94..e$4. Ele produe ._.---__. de temperatura (vezi introducerea ~iradiatia..eaz8 .. EIe absorb radiatia ultravioleta si emit lumina vizibilii... Undele radio Unde electrornagnetice produse oarrd electronli'<Iiberi din antenele radio snnt facuti sa oseileze (si deci sunr accelerati) de catre ~iI camp electric".

LUMINA Lumina este fermata din unde electromagnetice" de frecventa" $i Iungime de undii* specifice (vezi paginile 44-45).Peninnbrli. mare .'Fnicventi\.sa vJzulti din fJozj(itJ X. in ecupsa o astfel de radiatie grafica a radiatiilor.a de celela/le 0 . 35. vazuta sub forma unui cere. numita penumbra. Daca lumina provine de la 0 sursa rnai mare.Lungime de unda.radiatilie provin dintr-unpunct. toe cfJnd Luna. Numai!uminiJde punduli't la Edipsa anuala .m§ntul se afTh'intre Soare si Luna. .(ald/luila din mal motte:surse punctiforme . Umbra Zona in care radiaiiile luminoase TIU pol Sa ajunga din cauza unui obstacol. Eclipsa circulara est« 0 . ele suru oprite. B. in jU11l1 urnbrel se formeazao zon~ de semiumbra. $Qarel~ esie aooperff in Er:Jipsii totala oc Nu Be ObservijD edJpsain mt. creand . Acest fenornen are lee dim! un corp produce umbra.. (: §II) Eclipsa par(iala.'34... din pozifiile A §l B Suprnfata Grescanda a soarefuf Elsie 1ncil VlZlbifiJ.Umbrtf Eclipss: oiflzutil din pozi!Jile A. Exemple de radiatii Obsta(:OJ . care oonsla dim-un cere stra/ucilor in JUJUI unm supmfet& IntufIfIC8te An.de acel obstacol. Ll/minJ ·Undeelectrom.. totaillate.agn~lice. A~ 0 . Producerea umbra. . darse face referire si la reprezentarea Eclipsa .Blocarea'ttotalf san partials a luminii emise de 0 sursa. PBm&ntul§i Soareie se "fir. 44. este reprezentata de faptprintr-o linie (sageata) care in- dica directia 111 care esre transportata energia. Slirsa de lumiria mica J_.prezenlate doua) vazula din po zilla C. Producerea penumbral Sur~ de Iljmiti{.Eclir. Daca.0 portiune-intunecata dEl Scare Luna-cprestelumma Soarelui.numita umbra. te 0 eoumM distanla une/e fa. de exemplu.l un pllllCrriill sfara celGUIUI. clips" Bpf'daJiJ. Ecllpsa de Soai·eest~ v4zuta de pe Piiniant carrd Luria ajunge 'intre Pamallqi Soare jar ecllpsade Luna se vede atunci c§ndPii. trecand intre sursa si observator.

. g'" ace/ala'. un corp observat initial eu ochiul stang. unda incidenta si normala In punctul de incidenta s. Unia pe!p6I1dlculatS. oars rnza incide!!tI:fnWfne§iB suprafBtade _-+_ . Primul punct de obscrvare este ochiul stang. de obicei se folosesc oglinzi. ca oglinzile. Trebuie remarcat cil 1a formarea imaginii unui corp in diagrame oglinda (§i Ientile")... Un~JiiiJld!nlro. ca siobiectul din fata acesteia sisimetrica ell el. -----~ R~flexia reguJata SUS) Reflexia razelor incidente paralele (vezi mai depe o s. Imagine virtuaia. Raza inc/denla. d(Heflexie (r).r'efiactafJ§*) Norma/a. suprafeie bineslefuitc. in punotJ.::"3!I~J (sau rarif. p. pag. linii.pe unde par sa provin.. Pentru a studia reflexia luminii (vezi mai jos si paginile 48-49). Refrac.a Jinag.deoaiete majoritatea suprafejelor sunt nercgulate in comparatie ell reflexia Iungimll de undal!< a Iuminii (vczi pagina 113). VnghiuJ ~ de inl.alaTn Pi/nCftJI--r-----' ~----~ Raza "'ffectaia.l' sezete fefieaete (imagine . ..sr.unqima de unda.a regulalIf ---.. 4~ exemplu. Reflex..~-..:.ie.le.lie.. jar <11 oilea csre ochinl drcpt.nta rvilectata 4i fIOrm. ·lentile. Oglinda plana P. De exemplu.unctu/ de incidentiL Buncwi in..lloo'se vede in low/de virt.mcW/ de incidenti" U'}yhiul deJncide'nra (!. Accasta este retlexia cea mai 'frecventa. Legde refle:xiei Iumirrii Retlexia difuza Reflexia razelor incidente paralele (vezistanga) depe 0 suprafaja rnata care fate en Tarde reflectate sa difuzeze II) diferite directii sl lumina s1ise imprastie. 2... pate sa se l1 deplasat.ksmp/iJ.~ perp~ndryular svnl --v 1L i.p!Mat<!·iJf!' s"pirarf.~i drept. (i). unui corp datoritaperceperiidiferite a.i<. 48-49). Imaginea pecare 0 formean are aceeasi rnarime casi obiectulIa aceeasi.rn tr:tih ptm.upoi ell ochiul drept. razele provin de 1a 0 sursa de exemplu de la Soare. Reze I~m'noasa'\.UNDErE REFLEXIA LUMINII Reflexia este schimbarea directiei de propagate a unei unde dlnd intalneste un obstacol (vezi pag. 52.ualii·).0. tf)aii!f6 He. pagina 102). r:eflebi"i" Paralaxa Deplasarca apareota a. Intr-adevar. d (Vezi si eroarea de paralaxa. Raza refraC"t"ta".cl ales: de i. Ungbiul neincidclJta (i) =jmghiul de reflexie (r). Unda reflectata.aurefi"~clie'. dintreeraza incident.. oeparare· 'li'devi[]e.ldilincide'nfii.a I riIf). 34_ .distanta in spatele ogiinzii ("in"oglinda).luminii de ochiul stanK. 36). 1.uptafalaplaha care face: ea toate razele reflectate sa 'fie paralele.t&fiexie· -----.e gasesctn acelasi plan.4S' (Imaginea): l.sCi. 'Unghiul §i normaJl!J:" ih " o oglinda ell suprafataplana (veti oglinzi sferice. ~j sunt reflectate de pe corp. Reflexi" lirtr-<> oglii1da plan. . Accasta-are loc dine! suprafetele sunt Ioarte Iucioase.raza reflBctatii ---r---:'--__'. se presupune ca §i corpul reflects radiatii luminoase.

..oglinz! concave ~i convexe.reflectate se folosesc anumite puncte... sa <.. . Oglinda a carei s-uprafa\i'idereflexie este partea exterioara a unei sfcro. In fa!ii ogJirlZli. Cemro! ogimzii cutbe.Reflexia luminii (continuare) Conform legii reflexiei (vezi pag. Marimea. pa acala§! drum. convexa Ogli{l(J(j R8ZBIiiJ luminoase para/e/e GU au principals c· Razefe .oastfel de oglinda./e/du axa. Cand razele Iuminoase paralele ell axa prin cip ala cad pe·o. . Punct" foloslte la construjrea razelor r.F)..§i aproapa de ax8 sunt astlel reffecfate incat e(e'convel!} tn focaruf principal (ogJinzi co/ICSve) sau suflt diverge(lla din 88 (oglinzl conveJ:e). ---- par provf~ din : ..lIk-l---4--=+--...... Deschld9r&a.. Exists doua tipuri de oglinzi sferice. de sunt reflectate astfel ea ele..-===:::J : : .a a/illge oglino·fl. ie jumatafBa distanWi dintm cenI1IIIClUburii §i potul oglirlZli sferibe_ Toate raze/a care sa pro~ pap. sa CQDvearga in. trece Pritl centTufCllrDurli (F) din spare/e ogffnziL Razefe reffec1ate sunt dlv9rgente.~ : ~'i'...focarul principal diu fata oglinzii. I Orice razillum'inoasa care trece I orin sa (oglinzJ concsve} S8U· eore es (oglinzi. '.-I .t~f (F). COllcaw J_ reffedfj pe aceasta parte" "-"11111:~'" Oglinda convexi reRecta pe aceasta perla. pagina 47) este corpul. OgUnda concavs sau ccnvergenta Oglindaconvexs sau dlvergenta Oglinda a carel suprafata de reflexie esre partea interioara a unei sfere. iar la construirea traiectoriei parcurse de razele . cat si de pesuprafetele plane. Ur: ptmcl specral Siluatpe prlncipal.. .astfel ca elc sa fie divergente in focarul princtpal din spatele ("interiorul") oglinzii. de oglinda.atM de pe suprafetele curbe.. Dislanl~ dintre centrul curburii :. D/stanta dinlre focarul_prfnc/paJ§I 'pol.=----+~ ·Axa e ~ " r --l----!! F P princiJX1J~ Umir> areapta. Se presupune ca sursade lumina (vezi reflexia Iuminii. astfe I de oglinda. flectate ' (Vezl: pagin:B 52) drumului r Po/ul (P). -:"l'l' !--=.pa} .---I------I---I Raza·'care .r:=::. eJe sunt rcflectate..rofIeci1tf!J: /: <:.. Zona prin care na oenuu .i sunt Imagini virtualc (vezi imaginea) . ax" CenI1llI c:urbun7 (e). 47).rte ogliooa SferiCii.efiectatape acelfj~'" drum. razele luminoase sunt reflectate ...focarut prlnc.=r--------1---.convex'?ldte . ~~ ~ ~OgHnda Olstanta ft>caIa(f).. tmee lumi- . Candrazele lnrninoase-paralele cu.. Imaginea fermata de reflexia oglinzilor sferice se observe deosebit de usor.cBr& trece pdn centru: cuJtJUilr~i poL Raza curburii (r)..te) $9 retrecta. I I -~'--. Imaginile formate 'suntlntotdeaunadrepte si micsorate s.Raza <:a!B po!1le§!e direct spre cerriml CllrbUIii (0) sa' reflecfii .axa prlnclpala cad pe . pozitia ~i tipul imaginii formate depind de distanta corpului.i po/.."'. I " .fOCflrulp. I" ' ~ -I'#"'~"'' ----r Urgimea deschiderii Focaruf principal sau punctu/ focal f.. .Oglinda OgUnde concava Raze/a roflectak> sa 1nffl/nasc In .. CenIruI sterel din care faCfl pa.

Asa cum un obiect este observat dear datorita razelor luminoase' pomite de la el (vezi reile'ria Iuminti. deschidere OgUndi. pagina 47).{~u mare FOffllula og/inzii: -=-+f 1 1 f v u (de tapa/) II = distania te pOi) I" . 4. Seli1nUlcol1voiillionalj:lo.. De exemplu. formand dcschiderea 0 este mal-mare...'nlf!le 0ific{e!or ~Nmag.sUrafe de Ii. Refrac!ie. Disf. Semn conventronaf.'''''/<> sUfii pO?j!iv&.r>gli=ilor§ile.:F"_ :~~:~~t" ~_=--"":::>""':::'. Cu cat estc i:nai vizibil..sau lentilei si. Matirea liniara Raportul dintre. (oblectiJ! asta sIiimt In cemrul ciJrb!!rll) ObJectut for- Obiecl moozaunde _.J.sursa luminoasa punctiferma.. refrattie* sau difractie'*'. Imaginea s..- rn acestcaz. razele Stint reflcctatc paralcl cu axul optic' principal. Prineipiu 1 reversibtli ta~ilu minii Sustine ca pentru 0 raza.inaltimea imaginii formate de o oglinda sau lentila *. _-- Mfn"irea 1 lin/am = --' malt/mea ina/timea ---- Imaglnll obiecWlui Exetnpl u de miirfre I.til.. . sferica ~igunt reflectate astfel iocat e1e sa se iutersecteze in diferite puncte situate de-a 11111. IInde f = dlstan(a fuca/a v = dislanfa {maglnil gul axulu]. respectiv razele divergente (imagine virtuala). lurninoasa ce urmcaza lin drum dat de io.illian' Imafiinea viriu .. pentrudefinirea pozitiei se foloseste un semn conventto nal* .elesa se !i1tilJueasca 111 focarul principal..ariee."a/eofj/irJiilorSi'leniJlelor concave svm ne[jaVve..le sWitn. esre rntDtrieaun<l dl'eiJpM. Daca infocarulprincipal seplaseaza. raza luminoasa. Ax optic princiPal abiedillui (rie 3_DiSiaiJie)e imagi"iiorvirtuale'-StuJUjegaliw.l1eclete se 1ntfIInescTn pl/notels situate rilH" !unglll ej §i devind""rvelgente) •. in ace- leasi conditii.ca §f ob!eciul §l e~ 0 'tI'Iagjne ~_lfi (razele . ..Dbiecwi §foote 0 Imagine ¥1t1l1aJif ImegineIl (razele(eflectate slim genk-)_ drrsr- Aberatia desferieitate Fcnomcn observer atuncicsnd razcle paralelc cuasul o'ptic. distanta imaginii sale deacelasi punet ~i distante focaiii a oglihzii sau lentilei../iJ ' esI8 mai mam IriJaglnea foll11atii. razele luminoase paralele cuaxul optic principal sunt reflectate de oglinda conead. 5"2.(. - .-de·oglillda eoncavli.i. Imi!f!Jlnea a n'§S/umat§ fjI are 8CeOO§i ~ rime. ell atatefeChll- curtta eaustica.o~· conve>is-svnt pozi~ve.'jt&. 'Q!j]lihtf{liCi'a arirjiiJe2. tot..tkxie-. Dj:irtaritel"foCii/eale. prineipa! Int:ilnesc 0 ogliudii. Lenlila. va unna acelasi drum. a~a ~i imagi nea -se formeaza in Iocul in care se intalnesc razele reflectate (imaginerealli).. de aceea...- Formula ogllnzflsaua lentilelor Do relatia dintre distants unui obicct de solul oglinzii sferice sau len ti1ei"'. conca...va. 37. pisillnte/e focal}J. astfelineat..~itiv·VaI"bil p_entru 091inZi iii lentile 1_ Tofite distanfe.'. mal ml(. 11.UND£! E Imagines Imaginea unui obieci format In oglmda.1.+-tK%~". ~i iJiiiltimeaobiectului..epoateforma de oricare pal'le a oglinzii . . Acest efect se poateobserva §i la Ientilele" ell deschidere mare.djndirecpia oplisa.I 'Difrac!ie~ 37._-.-.o.4.

maisus) ¥i (= a)J r (razll A) . acesta se mal .J Qcir.:eJe d~refrllcfj'i" al celu(de-al d_oileamediu'-/n roporr rirfmu(iiste n!JiEf cd . 4'7. (Legea Iui Snell)./ REFRACTIA LUMINII Refractia esteschimbarea dircctiei oricarei unde cand aceastatrece dintr-unmedluvin altul (vezi §i pagina 37)..e direefie. /__)'ni"l perpendiclllaJiJ pe suprafata de sepemr~-pn'ntF-unpooc: alas.Vezi ~i prczcntarea adanctmi! aparente.dens.a·jncjdfl_nfil tifTntalna§te suprafala de'sep&mre -§I devin e raiif refTactalft ISilU raz8'reflect&ta"').daton!areftacfiei_ Refractia Ia suplafaj. Raza refledatii. ifldi(. Directia 'in care -sunt refractate depinde de densitatea mediului prin care se propaga. flOOSa cOO.vezi pagina 31). Dacfi rnediul este mai. mai sus) Raza nmacbiti A . (mal '!fJI'Opiat{i de normaiil'. Aceastaconstanta reprezinta indicele de.. in care suntincetillite. Punclu/ de.i normala In punctnl de incidenta_ 2.putin dens. refracpe (n .intr-un mediu nou.zifittj zaza lum!. . -'ju Confonn legii lui Snell:.artala --Aer de normaffl.PW1.. Raza refractata se afla in acelasi plan ell raza incidentibj.punclul de Incidenta_ Raze refrnc/atii Legile retr acttet Juminij I.~~r Daca -oJ doHea mediu este -mal.V!Jzi dlagrarna.vezi diagtama.Sinu-s.112' Diagral1l.mlif . Raportul dintrc sin usul unghlului de incidenta si sinusul unghiului de reiiactje OSlo constant pentru doua rnedti" date. CW'J7 sa arat!'" aid. vseze seade....-ineidentii .i> de Mparare dintre doua medii" '---~r---~---' r=---.". pi3glna 49) . normete. Cand este verba desprc lumina.' Raza retractata B (mai tn<iei.ZE refractatti 'ii normeie inpUllctu{d" inddenra. 115.ex. Candrazele lurninoase (vezi pagina 46) trece .i (VezI prlnclpiul relfe!S:lbUltif/lluminii.t~~z'ii de nom'raliJ.G(\i! cere rnz. Mediu. respectiv accelerate (vezi diagram a de mal jos). P'i'(J/n..-t- dent5 UngljiuJ de incidenfa (I).. conform legilnr refractiei luminii. 115-.~r s<> refrac:t3" spt« norma/a. ---------__.de re[rac1ie absoluf'_ ·Indice de refractia absolut. e%.numeste densitate optlcasi se poate CaJCU1fi ~cand raportul dintre viteza luminii dintr-un mediu eu viteza ei din aldoilea rnediu.. de. Reze incid. viteze ere'}/e §i sa indepii. Capiilui inlrodurdn 'bliuiur13 'Para indoll.. 37' (I ndicele de ratractle). Reza de luminiJ-inr:idenla ---------t---t-~" Unghiulde refrncpe (r). elese refracts. treceprln eee §iapa.Unghiu/dinlre ra. Unglliul riillfffi raza tnet§I normala irrpuncta! de incidenrif. Refle:xie.

..'iJrI'8 indiceiiJi de . Cand unghinl de lncidenta este mai mare decal utigbiol critic.fraqie" oeviapa ~ _90' U1J9hlul de tncldenf. cM ungb/uf eritk 1\.m siicle-m3i Adancimea aparentii C-and ..Adancimea aparenta Pozitia in care este vaznt dintr-nn rnediu un obiect cufundat intr-un alt mcdlu". 'C(lrcube<o/e ... 11'5 Indice de refractle.schimbat directia datorira refractiei. dlspersand" lumina in r.oai"ea). 54 (Cul..observa acolo uncle se afla de fapt.. oed ar€! IQC reffe:xia tornlii_ S(mh.sus. UnghiulllmitiJ. cand intillne9te suprafa]a de separate dintre eie. LJnrnediu transparent rnarginit de dona suprafete plane refractante ce formeaza ununghi diedru. !.imai mared . linie dreapta. fiecare pidJtll[{J se oompOrli!i' ca o.d. este mai mare deGBi unrihitil cntic.olirasesc epe.Spectru luminos vlzlbll.won'le.cfu!15e ol)~"rVa mel. reze« se refracUi.><t. Prisma Aer. 54. UnghiiJ/.oase (liniNero§!i punctate). tie . a15turi de refractie are loc intotdeauna 0 reflexie inapoi in mediul mai dens.seformeazii ~nd 'luminase refractii prin pic81urile mle! de epa prezente in eer dupe ploaie.e tolalii Mammchij1rile aces/or fibr? .raza refractata (raza c-ritica) se propagade-a lungul suprafetei de dcspartirc ~1nupatrnndc in al doilea mediu. are loc reflexia totala..a~ikJ. Aer 'Dispersie. OChivl fc r. Mediu. St1cJa Prismi!i producand totala rehxle Unghiulde (lIIHi·sus dreapta) se peate uliJiciJ Ii.a irt"ragim::?-fn pteluhgirea rezeto« IU.r pol n Raze luminoase 8J un-:._ incident. 37. -Tnscamna cil.producerea dispersiCi*§i schimbarea directiei de propagate a lumimi prin refractie si reflesie interna totaJa. obiectul nu se. Razele luminoase se propaga :In. dar de si-au. Adf.!. .81i!!$1 aparenl$' fo!osite$fJa' 'x. Deci.ICula~roo Indicelui de refra'cti_e'" A. C1 rnai sus. obie.speclmlui de lumina viz/bir_ Reflexla tptruii La trecerea luminii dintr-un mediu" optic mai dens intr-unul mai putin dens..mcime8 're.fle".au numeroese uuJiziJri.e:r" inCDm.prisma. .rfill. Prismele sunt folosite la. meaz.el __ ~~! PUtin dense Unghlul lhnita sau nnghinl c:ritic (Co) Ilnghinl de irtcideIila specific unci raze care 'in til:1l)este un m ediu * mai putin dens. optice tmhsmlt lumina prin ". Fibrel .unica!ii' §i medidna (!a ei>dqscoape).a/". care face 'Ca'accasta sa fie refractata [a 90° fata de normala.

. optic (0) Centro! /entilei. Deschfdenia.cu axu.. Unia drea~ carB fi&ca prfn centreh!.prln centro/optic... "~ ..vrodi Puncte f"iosite-I'enlru determinarea tralectului razelcr ".concave si convexe.. cat si cea convexa.. ~ .sifel ca ele sI \ Ii corrvargente 111 . penrrn determinarea trai ectoriei razelor Iuminoase refractate scprC$upune ea obieotul este sursa de lumina (vezireflexia luminii...ltilei...-----.i ..fractate (vi'lz/'I!i pagilla 48)_ Toole levtilfileprozehMe sun!' cO!)sidi'lrate . mar marf.. Centrul curburi) Centnd sfere! riin care I I Ax optic princlWl \ face Haile leo1liia ..-t-~_-':tI I _ __. I \ '\ .1 aRtie . Ientile...slicJa.pfffJCIpaJefoCarui pnncipa/la-care con" ._ .----!'_ divergrmle de aici (Ientj(fj diverfJentii)..jos)..ititmJflmOOi[J' mal dens tieua! slicJe se oomporta ca.. In functie de indicele lor de refractie" in rapon cu mediul" inconjurator... / ( .lentila convexa din sticlij se comporta-ca. 49..-. OlenIJ/{J convex~din.J..1'---- .~i se folosese ·anumiie. " .puncte (vezi mai. alaturi de datelecunoscute. LaritJlif-conr. '- '" "' ! . \ . ' '- raJe/a C8I<l . AxliJ opfk.nckifm~ sa notaazll ' kltotdeauna 00 C (oe/iVall .------Deoarece ietifila are dou8 SlJPFafel~.afinge lenliJa Reule rofmctate . fuminifcam ImCprin acesta IJU '§I..olentila cOllvergent{l.... 'Se IJal£iaZ8 cu C) __ --_. .focarul . cat si. eXiStii \ (laua centre de curbu~ . pagina 41).. . 370 prine. ' J DiStan/a din- " " . principat./' E centru. .se . pOl sa fie Ientile divergentesau eonvergente. in functie de indicele de refractle" ill lentilei in raport' cu mediul" irko~ltrator..sch/mba dlrecf/a...intalnescOfh fOCiilnJl' piincipal.. care.. I "Wig '" " __ -CIJ raze/Ii saU de la caro par cii diverg sa nolllaziJ . pot actiona ca Ientile convergenre..diIJ .. ~ n~ pna centrul optic !<th!mb~ dir~C:U<l..!proape de ax . D(J$. ...pe suprafctelc plane.. de exemplu pc leotila. 0 len tire divergent.C F Disrnnta focalfj (fJ· F' C~ tretoceru! principa/ §i centrul optiC..de ctlrburl. .. \ prinCipel (Ientilii converI gentii) sau sa pam c.cad pe easa.J de ~. cal §iIa je~irea din lenlila.curburii pepadea Gi3mia sa aM taza . lumina ppale intra wn ambele perri aie /entile~ atunci rocistii doua toCira...ovi I I ·Exempb. toate diagrarnele carc.ifllotdeauna F_respectJv FJ- de· ..Refractf aIurnlrtfi (continuareJ Lupa este 0 lenlilii eonver- gents cereieee obiedele sa pam.. .. fafa de verocala ce treee prin cemrut optic fill iet. ..---_.. ---_ .tz('ile tum/naas€! Pa' /aleli'.._--++-t---_---_. ""'- ---Ri.. p8- .....f<.L. in. RazeJ" -------~ .. Focarol principal Punct ImpMant sau RUnctJJlfocal...Irazele lum1c n08se deviaza alat la in/rarea. Exista douatipuri de Ientile... *Mediu. sun! desenaie cu " singurtJ devier~.fie convergentc 'in focarul principal depe partea cealalta a lentilei....P..../UminQa~'''''''l---::--rl .. In aer.(lectJ! sumele In reetneie. Formula oglinzii..-_ . AtIlt Ientila concava. leniileL Lentila convergenta Lentilacarefaceca razele paralele care...... Lentilif con..115. Conform legilor refractlel lnminii (vezi pagina 50)..prin . razele luminoase ..prczinta producerea imaginii prin refractic..sunt refractate ata! pesuprafetele curbe... Pozitiile obiectclorsi imaginile se pot determina folosind formula oglin-zij (lentilei)*.-. ill comperetie au distal1/<! foea/a).Zona Care troCe fl'lZa lumiooasa penfm a .. Toate razek! I' I ~I--------__..C!3nt1lll.L... a~a cumeste prezentatin figura din dreapta. " '" I /' . '$Unl rofradalea... '" '" Situat pe axul optic p'rinClpSJ..'l sum -.lentile sub!iri' (grosimea lentliei este mit. I . . Dae. Indice de refractle..fmc ..

comp9J1:i'i ca P l«ntila.!JNDHE BinocJ(lf. .ji cei.este virtuala .r. Lentila em-care eel putin 0 supriifata curbata spre interior.ia~§(jn spa·iera"biet. ell ata:! Ientila.iul* . fJin'·spiIMJ~lentifei.daca mijloculei este rnaisubtire decat" marginile saleexterioare (menisc cgflcav).ia" . Lentil" cu 0 suprafapi curba "pre interior ~iuna spreexterior esteconvexa daca rnijloeul ei este mai 'gros dedit marginile sale. In aer. -ca.esteconcava..in figura din dreapta.).-d este prezentat.. tbJosa¢. lrnaqine reala 4-9' (Imagineil).p'ii:wi"'..ia unui obiect rata de lentila poate varia. inai . ca L-_----" /ria'r.Ami lenttleleconeave. 49 (Imaginea.1.areputere maimare.1Fitotdeewia mai mic!i decalooiiJcliJl§i 'i~agjne 'vl'rjuaJa''6_ "SIe iJ.Lentila care face ea razeleparalcle. Ind..cum . Olentil1'i care are 0 suprafa1a curba. dreapl8.1 Lentila eonvexa Lentila eu eel putin 0 supraf<'qa curbs spre exterior. . .'~I~i.excerioare.. -----.diyerge.ntii..in:a..j.lndicele de ret'ractie* al lentilei tilraport. .ce d~ refraclie..s1l...dinMCariiipririciPaI m'ediu' me! d~hs tiecat:stic/a '" c. ' axu! . Lentila divergenta RBzeleJUmi$oEJse'pa1'alele til .0 Ientila convexa de sticla so comporta ca 0 lentilii convergeuta. 37.Xl('Sii Q/enfj/(j"~'djrl Stio/(j 1~ se.careoad pe ell. as!Je1 c[de-p~r sa prQvma din foearulprincipal de aceeasi parte. pozitiasi tipul imaginii formate (realii* san virttmlli*}depilidede distants de la obiect. m'asurata in metri).lec[if'O/. data.Ientila CoQ(::ava qe sti(j!ii optIC). vtrtuala.. niste Ientile -diYergente. 'Cu dlil distanta focala este mai midi.. Marimea.i (cand distanta focala este.5prC cxterior. .. din care iiltia fazele .. PoziJ.!ptic priri~jpal _ 'Mediu. Imagine.situat'tnIre fOcarulprl'ncJpal ~ centrol Imag[nea !.. dioptr.se comports ca 0 kohli'i divergeilta.produce /'azelwm~). In aer lentila concava de sticla.dejJinzfi'nd de .. de stkfilin asr (obtedu/ es!e . imfjgiriea este vazut"dr""p. interiorsi U11a.<!Mtlla con cava Imagineil fOrmaffl de l.ntila convex.o(mats in iref d~ .tvl jiesie c!imagine virwaliPc m~hi Inreglneti esta.spre.'a~1l. i<!rrtilif corive<!. .e.Jie<. l_gbladul' (sepresupun. 115..fic divergcrrte.tu med. 0 lentila cQncava d(:-sticJa 'Rai:eJe refffictil/e'.__ m:c-Olljutato(. dar imaginea. Tlpurf de lentl Ie con cave Lentila concayii Lentila ccnvexa l.e ienfffa pen!!v m8rireaolJiedeJor: Puterea optica (P) Masurarca capacitatii de convergenta sau diverzentaarazelor luminoase printr-n lentila.er.f~i dele convexe pot sa se comporteca .

underea luminii oe 111m.ljmporr~ C$ obilJ{. Aparatul de fotograflat Instrument optic folosit.as/f~1 in(j{ji obie'i::tu./e. POf'((i fi 1'8zui_ Cimd sa face POZil.pentru a.'magim~~ finai~ vazul1lde ochi'(vezj me/jos).orin (. Spectrul luminii vizihile TotaJitatea culorilor care alcatuiesc lin fascicul de lumina-alba. ImagineS'se produce . Se ulilizeflz. Aparatul de fotografia( Prisms dirijeezfJ /Uminf1 spre ocbi. este un microscop compus. .t8. Produc§nd dispersia luminii albe. Culoarea Lumina al ba se..MENTE OPTICE Instrumentul optic foloseste una sau mai multe Ientile" sau oglinzi curbe" pentru a produce tipul de imagine cerut. un interval foarte mic de lungimi de unda" .doardir.tica (vazi aooia!ia cromaUcii) Difenlele}unyimi de undJ sum ".de culoare vanaza pe.j') . imagin" virlua/. Microscopul Instrumentuloptic care rnareste obiecte foarte mici. Lumina alba poate sa sufere fenomennl de dispersle.ir vi?.a care intra_ ae sa regleaza ~" Raze iuminoase- Lenti/a ow/ara (ocuiaf). J centre maipine obiect~le" film produoa o Jmagine cas· iumela.. ~~ .vezi Iumina 'lizibilii.del~nfl1a obiectivului (mama.lO.orin v~lopa!. Acestlucru se poate intampla. Lumina refrac:tatfJ'de prisma' peinru 'IOtare~ wiui'spe_cttu de ctllod..lsr.pe o_lamera cu de!Jchidem Gelliralfl.ibile (privire din (alii) \\~'~ .. Ogll/1da. Lum!nacad6 . Microscop com pus (reflex) Diafragma.llJ! pentru 1{>111#& Qeu/am_ \ \\ \\ \\ \\ i\ as ObwraioT_ Cfmd se face forogreifa" acesta se mil.emIliI optico.forma-si a inregistra imagine a unui obiect pc film.cif pemru . Bcoosia lal)Wa_ ~ Filmul_ Zonele pe care caqe Jumina' suferli reactii cntnuce.e t..~ \ \ la ~ \ Daca miI.le dlstahJe pentru a Obiectul pe lama Inlnspareriti! a mir.. inainie rerree!ia data'dB.JUra cenvah1) §i a can/itap. vcdeatunci cand toarelungimile de 1. Micro_scopul 5implu ~sfe a!pt.rascopu/u! Imag/nea foil'i"'/? de I~nma QcuJara (mIirtla. 'inl.t'ull. Irnagineaeste rasturnata sieste 0 imaglne reala. 0 seriede piese de metal eoprepuee.{J" fflmu/ui.dfrijeaza lumina spre prisma '§iOChl.a pfJ(mile pflt. accidental (vezi abcratia crornatica) sau poate fi produs cu un spcctrometru.INSTRU.IentIle a teet prezentafa doar ce 0 modifieare a dllecliei. Produce .dift. Maijos suntprezentate cateva dintre cele mai obisnuite instrumente optice. prin tare ia nasterespcctrul Iumlnij vizibile (diferitele sale Iungimi de unda) prin refractie".!:egll/uf ansamlJlu de Ientile. penlm morJifiGerea marimii de'schidere (S. acesta estc un microscopsimplu sau a lupii Dad are mal multe Ientile.-' Imagillea forma. culli .lIldii* diferite ale luminii vizibile (vezi pagina 45) cad pe ochi in acelasitimp. S. roslu['nfltft' imagine rea/ii"). Interiorul unui spectrometr-u SpeclIul/umir. Daca are doar 0 Ientila".on(ilii)i direr. Ficcarc banda. de dala aceasla esse prezenlatf1 pe linis -tre~.{mdalein' c. . pagAS.-..rtJstuim?ta. 513 poale depreSa . \ II L111fi/a aoroma. de lumin.

Acesta esteamestecul aditiv sau 'amesteclilculotii prill aditle.o lmagillP virlliaM"" 8_bempa din iniCrosc{lape. amestecaro pioduCiurj//~ 8l/!fl. de ri/Iati prims!.rincipalii.cesJ. roalli . Irrstrumcntcle opticc care produc marirea.. Prin arnestecarea. ochiul percepe oatreia culoare (amesteeul celordoua).§tuitii din 21entile combinateasrfel ca oncedispersie produsade 0 Ientila s'a 1'1e corecta L3. prin filtru trece numaiaceeasi culoare (l1mg)m. . Aparatul de imiiec\ie obiectuiui. de exemplu mterescopul. stanga) vazut uneori In jurul .Jf'/t Culorlli3 cOinp/&fIl9ntare ~cu'ort iar. aeromarice . dIHIJremP/U.care se vorbeste inarta (ro~u.l(Qsexer.i)'la vizibila. format de razete ce vin de 'la varful si baza unui obiect sau ale imaginii sale. Amesteculcn lorilor Daca lumina. Imagine rea[:a. eSte mst!lma!i'i. ImaIJine lumina gmea rfislumafii..l/' 1l)min8 r.."Ibasiru.biJQ'lle luminIl ~ . albastru ~.:. Un instrument optic care. 51.imagiuii observate pun Ientile.ilc de. decea filJla.produce irnagiriea a unui obicct real.sauerom atlsmul firm/ii rdiz1iIi} de ochi... Prisrna. Ecran folosit pentru mariTea obieetel or foarte lndepartate (~ide aeeea aparent foarte mici). croma-tica Culorile primare Lumina rosie.telescop<!lui astro:nomi" rri .erde .malizesz-§ Aber atlacrcmatlea.tfbasim (celelalte .UNDHE Aparatul de prnieette manta Lenlil'lfle Wit/pro.lor fri proportiile corecte. 49. Lentile.igalbcn). creeazao imagineal carei unghi vizual este. o. 52. monocrom atice .Iiber. Rcrinqi ca.se' a§"".jei<J I(a diS(tm!Jifj(. .com.. .i>!fJ axu/optic. Telescopu IIL~nela Obi4ir. deoarece pe picturi.'ala.dar nusi cele despre. (lillagine~.lumini colorate. instrumentele optice de: calitaie c. hTl~gine virtu.optic.~ iii pa/ronda deosrece i:J '" cu/Oi"i 'iOB.'~I CuTori1a prierrara diJu~ cam jHJn.jUSfure norma/a ten ti/a ocularuluJ GonSi. . coocentreezi.. .astfel objinute cade pc 0 suprafataalbii. $!. Leritile(e ecrometice puse mtn.ficcare fiind aic. Unghiul vizual ecreo. ell atat obiectulpare rnai mare. Imaginea / obtectlvuful .I~·. 4:8 (Imaglnea): Refraq1e..!) iJumt.cund<lra (Winbln~p. roIju!ji ckln. . culorile se amesteca. Ax~ opttca p.. mai maredecat obiectul studiatcu ochi ul. Dacji lumina a douli culori diferite. 48.·culori care nu pot fi Cibtihute din combinarea altor. . se pcateproduce-orieeculoare din spectrul deJum. Lun!:!ime de linda. Pentrua 0 evita.fJ.a unghlulara sail puterea de martre (vezi mal jos) a unui astfel de instrument rnasoara capacitatea de marire a instrumentului.sau rnai' mul te lenfile.8stfeJ Imeginea ria aki mMr~ (imain va fir:=er:tiiJ.illldii*) ca ~i flltrul (title Ialte culori sunt abserbite).z.accstea sun t culori prim are. .sle~) L""tiME. Seproduce-prin dispersie.i sferlce.~ Halou1 :de~ul. formata fa in~nft {leste.Qn (sp~cn:111d~' iumina vizibilJi vezi jos. MariJ"e. albastrasi v. ·OgJin.¢IJ) Telescopul J nstrurnent.alba cade pe un filtru monocromatic. 50.Atesta este amestecul substractiv sau amestecul culorii prin substraefie. .' Imaginea. i-e~I? Unghiul de la ni velul oehi ului.OTltin una . cu capul jPs. Cn cat este mai mare.culori au lOs! 9bsomite de elbesau).).14- .

seindeparteaza de l." ens. [mlirilo. oarte putine sarcini (electroni) f libere (tau conducator). pa ~ gina 63). FOI\~ electrlca.sau miscarea sa1'cOO101' electrice (electroni" sau ioni*) care exercita 0 forta. Electroscopul ohisnuit este eel eli foira de aur.) Aparent. Prima lege a electrustaticii Corpurile C~Laceeasi sarcina se resping. care studiaza sarcinile electrice in repaus. care oontine Conductoru I 0 cantitate mare desarcini (electroni) libcrc (vezi ~iconductfbilirarca. o substanra la alta. este fenomenul cauzat de prezenta. 83. Cu cat sarcina electrica este rnai mare cu atat foila se indeparteeza mai mull'. Curenrul electric (vezi pagina 60) . opus. acesta poate-sa condudi elecrricitatea (sa poarte un curent electric . Acest 1ucru se datoreaza. sunt bune conducatoare. de sc resping si foita. Electr=copul cu ioljii de aur Un corp.este miscarea ordonata a sarcinilor prinsubstante.l- niintea ve fi electrizata Gil S1lrcini de sims opus. AlrnC!ia§i rMpinge rea Electroscop uI . data are un deficit de electroni.ija. lnd uctie. .faptuluica 'clectronii de la suprafata sunt transferati de Ill.veil introducerea). Daea 0 substanta are un surplus de eleetroni.. Crearea e(ectriclta~li statice mbriicamlnmB WI16' slectrizatA sar¢/ni 6gsle. ElectroS'copul en eondensator contineirrtre placa $i cutie un condensator" care mareste sensibilitatca. 'Condensator. aceasta substanta este incarcata negativsi respectiv pozitiv. eleetronii sunt cei Care se deplaseaza.raluminiul si aurul. deoarece contin un mare nurnar de electrorii liberi.tija se incarea. Cand foita si. 59.lnstrument pentru detectarea cantitatilor mici -de sarcini clectrice. aceastaeste 111 contradictie eu denumirea de electrostatica. (Intt-UJ1 metal. Izolatorul Un materia 1 eLI. 88 (tenlzarea). lonl. Particula incarcata electric atragc intotdcauna un conductor neincarcatprin. iar C01'purile cu sarcini diferite se atrag. Metalele.Electricitatea electrica *. dar sarcina ramane Ia suprafata. Unele izolatoare se incarca eJectric 'pri n freeare. De aceea. de exemplu cuprul.

Ionii.imJB paZitiWl_ +~. Se utilizeaza pentru prnducerea mai multor sarcini pozitive dintr-o sarcina negativa.arCiniJepe Care are loc in jU1111 UTIui varf ascutit de. lncarcarea unuiconduclor prin indllc!ie Trasnetul Descarcarea eleetrica intre vfuful si baza noruIui fudircat electric. Tngcnetal. Disc pentru transfer de sarcina Un discmic construit dintr-un conductor rnontat. datorita ~le~ picatnrilor de apii prin frecare. Trasnetul este. datorita respingerii sau. Este .:--+ < J. Varialii -ale densitii1fi de sarctna Generatorul Van de Graaff Se bazeaza pe lncaroarea electrica a unei sfere rnctalice goale. sarcinile negative so scurg de pe paratrasnct spre nOT. corpul rarnane permanent electrizat. eu ma'ner izolant. 9.iil caz contrar.~ Electroforul Masina electrostatica aicatlliti dintr-un 'izolato~ cilindric. de pam all! 0 GIStiillU/fu inega{a de saFdnl.ti doilea vilii. Energie mecanic.pe un rnaner izolator. Prin deplasarea unor sarcini. Ge neratoru I Van de G.pozitivi care vor fi respill§i:.asemanator efectului obtinut intr-un tub de descarcare" .I '-+".. fapt ceduce la eoncentrarea sarcinilor in anumite puncte de varf vezi ionizarea produsa de varfuri). t'ara ~a existe~outact 'inrreele.mai rnare undesnprafata cste mai curbara.- ++ +. . 'Tub de desciircare. la Densitatea superflciala de sarcina Cantitatea de sarcina electrica pe unitatea de sLlprafala a unui corp.corpului. Eifera fiWmulea.a. :. atractiei -sarcina electrica este indus a la extremitatile. t .zii san. prin ionizare produsa devarfcu ajutorul unei benzi electrizate prin frecare. B<lflria intm in -sfem gOal~. \'-~ ++ + + + . V(Jrfu/. 2_ Sarcinile de sum. Paratrasnetul atrage sarcinile (daca e pozitiv ~i baza nomlui negativ). l.pe suprafata unui corp 'incarcat pozitiv.lizeaz$i sareinile pot/five.. Numai sfcra are densitatea de sarcina constants. 1. Scutilizeaza transferul sarcinilor dintre corpuri. coiec<II L-.-tate p~-b"ndiie d . -----r+-.· 80.pozitivi diu aer sunt respinsi de sarcinile electrice din acel punet (vczi densitatea superficiala de sarcina): Acestea se ciocnesc ell molcculele de aer care pierd electroni pentru a produce alp ioni.Inductla sau Induetla electrostatics Procesul prin care un conductor se incarca sub actiunea altor sarcini electrice. bfmria. Ionizare produsa de varfuri s. Sialiv tzotetor EleCI!TJl'lii Pameintullii nealrl7.si un disc dealama atasat.aaff +' + : Conduatrmsf In II formf.

. in campul electric.forta pe unitatea de' sarcina pozitiva din acel punct. Intensitatea unui camp elecrricintr-unpunct este. doua saroini tiesemn opus d Fpla eJecfr_ica' Diferenta de potential/Tenslunea de potential dintre dona sarcini. Suprafata echlpotentials Suprafatape care porenrialul este constant. adica un camp de forta in care particulele incarcate electric interactioneazaprin forta electrica". Potentialul nu sc paatc masura.dc.. iar sensu] lui coincide ou sensul fortei (vezi ~ipaginile 104107).la.B.3 voJti -Pentm deplasarea uniMpl de sarcina poziIivs dala. 8. Energia potentiala _.un volt. Daca 0 sarcina de un coulomb+ sedeplaseaza intre doua puncte ell tensiunca. ci semasoara diferenta de potential dintre do'U3 puncte. Energie pofen!ia.. 'Coulomb. FO'rtaelectrica.atUnci tans/un. 6. 6 unitate de sarcina se rnisca dinrr-un punct III altul. .- Ctimpu/ eJectric al line $@idrii ponti".Se alege nn punct... Corpurileincarcate dintr-un camp electric au energie potentials datorita sarcinilor electrice si pozitiei lor.de acllee il)U:e 8/e exisM 0 difer&n# de poter>flaI. Sarcina poziti\(3.jos). Tensiuriea dintieA IjiB.dinA tinde'sa sa deplasezespre poIenpaJu/ mal ~zut dinB. 00.cu zero. tinde sase deplasezespre puncrele ell potential mai scazur.*.B la A sum necesarf 3joulL Dad! tensiunea dintTe B ~C z: 2 Sarcina fi'Mlfitiv8finde deplasBze spm potantl81u/ mai tidicat .schirnb de energie de un joule ..referi~ta (de obice i p1trn:'tntu.1) un cu potential dat egal. SaiGina pozitNfi sa sa voJli. Unitatea de masura a tensiuni i €SIC voltul (uneori voltaj). dinlre A Iji C- esI8 de 5vP1fi. . egala cu schimbulde energie cdnd. de .POTENTIALUL . Dlferenta de potenflal o difcrcnta a unei sarcini depinde de potenrialul electric al pozitieisalc '$1 de rnariineasa. Potentialnl electric Energia potentiala" pe unitatea de sarcina intr-un punct al campului electric este lucrul meeanic efectuat pentru deplasarea unei sarcirri pozitive In acest punct. ELECTRIC Unilde cJmp Una sau mai multe sarcini electrice creeaza Uri camp electric. atunci exista un . A are pOi&flpai mai ridical deeM . Camp deforta. Potentialnl electric este proprietatea campului (vezi.

aceasta valoare este factorul prin 'care capacitatea creste prin utilizarea unui dielectric ill ioem vidului. numit dielectric: Capacitatea unui con'densator depindc de dieleetricul uti lizat. Condensatorul electrolitic drelectrtc de eleefoarte mare pc dielectricului conectat corect la Condensatoru1 Dispozitiv pentru inmagazinarca sarcinii electrice..Mea cre§te 0 ~~~~""2l~~_Pemru supta[iJla dihlre eJ". sa rnai ptimees- Farad Unitatea de masurs pentru capacitatea electrica.ldiourL Plaai meta/ice c. Datorita narurii condensatorul trebuie sa fie sursa electrica.ilale diferita. Reprezinta capacitatca unui corp al oarui potentials-a.capacitate mai mare neeesita 0 sarcina rnai mare. (Q)are ~paci!aie mel men». Marimea suprafejci cornune a placilor se modifica sehirnbdndeapacitatca. 'Conductor.. Condensa!oarele varia/lile se tcsosesc la reg/fireR -cii'curleior de acord din ri.desticla ciiptu§itli 'ill interior si exterior ell 0. avfrnd un dieIectrtc de aer. maril cu un volt cand s-a incarcat cuo sarcina de un coulomb". anie m9i m9!!Hfebuie c9 sarcina. Capacitatea san capacitatea electrica estc raporrul dintre sarcina piimita de un corp §i potenrialul sau: Pentru schimbarea potentialului ell acecasi valoare. va 11caracierizat prin potential.Capacitatca electrica Cand un conductor" este inciircat electric. deci dielectricul se Riege astfel incst sa se Ob[i113 ~i capacitatea dorita. M. Condensatorul variahil Cundensarornl alcaruitdintr-un sistem de placi (una fixata ~iunaruobitti).A fosi printre prime le condensatoare inventatc.ap~ c}1. Permitivitatea dielectricnlni Condensatorul de hartie Raportul dintre capacitatea unui condensator cu un dielectric dat "ii capacitatea aceluiasi condensator ell vid intre placi. Deci. Condel1$aiarul Este un condensatorcu un trolitcare ofera Q capacitate velum mic.. Pentru C$ potenlialUI (it) calor doua culil sa fie ega}. despartite de un dielectric subtire de lime ceruita. alcanrit din doua pl}ici paralele de metal (arrnaturi] despan. fa iie. a modifica deie cu Batelia de Leyda Condensatorul format dintr-o butelie. . (Daca un 'loc de vid se foloseste eLI acr rezultatul poate fi foarteasemanator). 56. conoenseu»: da 178ftia. plecilese rotesc.ite de UTI material izoIaror. lID corp cu. Condensatorul construit dill dona placi de staniol lungi. Doui!! cutiidin metaJe diferill: <Hlcqpai. Couloinb.

68-. care produce curentnl... sarcinile care se deplaseaza sunt alcatuite din electroni (particule incarcate negativ . si fIre de Iegatura. Curentul se masoaracu. 58..) Diferenta de potential produsa Aceeslii balerie lsur-.7 N pe rnetru de fir.e. cand prin conductor treceun curent cu.". 77.Unitati sr.. produce 0 f0113de 2. Este egal.exista 0 tensiune" ... produsa de una din componentelecircuitului... care se deplaseaza pentru caintre doua 'puncte situate intr-un camp elee- tric* . ~. adoptand teoria de mai sus. intensitatea de un amper ill limp de 0 secunda. electricii. baterie" sau generator'!'. 78.4 l_ 1 f-~ PotentIa/-f'O~12 TensiUn8iJ.. Ampcrmctrele" se calibreaza" cu balantele de curent. Poten!ial. Amperul(A) d~ 0 pita electrlca". produslJ diJ obal8rle' .68. in conductoarele metalice..precizie cu ajutorul balantei de curent care.-----.ii de cutent} ._ _ /-_---L-I..e.e.. vid.un-circuit.2 x1 IF' N o bema coil_sClatMa potenrJalul'de refelinia Coulomb Unitatea demasura a sarcinii electrice in SI"'.~aljbrare. r8qfml1 {.._ _[ I I --- ~f9la PMI§nt rPole!i/ial 0) 'Ampermetru..iconsumator Forta electromotoare (f.-- .e..e.-- r= Laoma2 PoIefilialu/ de referin(iJ I t1 esln zero. -dintre d(Jua JIM._ r" ~nfiar1 h - ~---. mascara forta dintre doua bobine de saIma prin care trece curentul.-..m.Vf- Unitatea de masur:li 'in SI'~ pentru intensitatca curentului (veri si pagina 96).CURENTUl ElECTRIC Curentul electric (I) reprezinta deplasarea ordonata a sarcinii electrice.. aflate la lmetru distanIii 111.e. are doua borne (locul in care sunt legate flrele) iurre care se mentine 0 diferenta de potential. 1m Curenf 1.x 1 Q.- _---! tm Fmfa dintre 1l0c:ar0 mstrur!e {j~. Sursa f._. principale. I~_.m. -Tensiune..m. 96_ - . 1-I:-suma 1"'"="'1 f.m.----. format d~ltr-o sursa care asigura diferenta de potential. I~~mate.. /ite/e §i bea» formeaza .cu cantitatea de ulcctri citate transportata printr-o sectiune a conductorului. Cireuitul este un contur inchis.m. Camp-electric.vezi pagina 83). Generator... Baterie.Pentru producerea unui curent eIectriceste necesara 0 diferenta de potential.m.----r----. carese opune f.m. 58. 115. FOJ1ll contraelectromotoare este 0 f. daca parcurge doua fire paralelc ilifinit de lnngi.Pilii.. ___j 2 . Un amper cste curentul care.

Potential. + transmisie.maijos]..U(l.:. Initial s-a crezut ~a curenrulse deplaseazadintr-un punct ell potential" mai crescu t spre un punct' eu potential' rnai se:azut De fapt.Curen tnl continuu Ic.de-a lunzul carora trese CltfCJ)tUJ alternatfv. ci/"Cliitul 'Fi!ament~J unui bee. '64.nuiM.) Curentulal carui sens in circuit sc modifies Ia intervale periodice. - SeaiiJ:din~aiJ pOlSJl/iai ~zut (barm!i neg~ spre . Transformator rirlicator de tenstuns. ..pamallt.) Curentui caresedeplaseazanumai lntr-un sens. pentru transmisie.. Cnrentnl alternativ. darconvemia s-a pasttat. E1ec1roniJ sa dep/fJ- Tnmsforroatimll rldlciftor de. ~:xjsta un eahlu aditional lcga] \a. ..curent alternatfv lao frecventa de 50 sail 60 de Hz.. pagina 79) pentru a produce ten:siuni* mai miei san mai mari. f9rmi:ide f.u-miieslemaf .ifja Toateccntralele electrice care pro duo curent pentru liz casnic sunt. unul dincabluzi cstc lcgat Iii paniant fl unele tari.e~'. Este produs de 0 forta elcerromotoare alternativa. 115. electronii SOl deplaseaza ill sens OP1..pUflc!I. Utseamna eli..]. .·OOu RiJdiicina patta~ aJnediei vaianiorda1e... se ·pot folosi tensiuni marl sau curenti mid. -i_:-_-_-_--=-1.spre deosebire de curentul contlnuu..spre an potFin!!a/' ·sCJzul (porni'! ne:gattva).. ma:.prea mam.. ssiope¢9..Ia 1oo·_:_400 /<1.. Generator. ri~mcinl Ii> S!JQsI3!l"e! Neulro (oonwtrit te ~'I=t=~ $igur:mi(e de~·.. 58.ia. fapt ce reduce considerabil pierderilede tensiune din cablurile de rnniui sa 'dep!aseaza dinspre. ptinGip.m. Dacasedesene.l polenjisi mars (bomapoziliva). 79. Acestea-produc.S. .alcatuite din eel putin doua cabluri aduse de lao substatie. . Va/oare fQ/Osi/arond $espedllaa ciminiui a!tl.natN IsaiJ vaioi. (prote}6am eledris). Tn unele ~azuti. 78.-"'~"ff=0 . Tensiune.lmJa (de fonnij slmssoidaiil)' e~'rea produsii ~~~. Turbinal6" aajional8 df/'abur tee ca {J!!JleratoareJe* sii prrXiu6il cutMt . ca 0 miisura deslglITahta..a r . . se poate transforma-user (vezi transformatornl.!l Cimui! Ceamai obi.d!h Cl3flfmifl el~m~'i:e.~. 58. . Curentul altemativai 'fortele electromotoarescexprimain general :prin ri'idaci_na pafratii a medici valorilor lor (veziimaginea de.:ta:.a./smiune .a..Ilcf.. Intro 10$i30 I(v.. G". Sa pr.-.aza un grafie aJ curentului irrtimp se obtinc forma undei de curont.m Curentul alternativ (c. Turblna.e. unpatJetlpBr marrJ_ (bomapozitMi)· . Timp Sigl1r<if1/afuzibiiil pfin· CJpalil.fieu'l '~urenl-timp Curent ~.esupune·ca·w- Centralia etectrtca Electricitatea pentru uzul easnic §1industrial este produsa de generatoarele" uriase am ceatralele electriee.cuiertt.aitJematJv de 50 seu 60 Hz-cut.___ U.

rezistenja sc rnodifica (vezr ~i filamentul unui bee. Electronii care se deplaseaza prin corp se lovesc de atomi. """. I Rez.unei substante dea rezista la trecerca curentului.'Semiconductori.'"' " cere detoriM .a se opune curentului electric.taie ! prin !. 68.rn. pagina 64).si utilizeaza energia prirnita de Ia sursa cu Q forta eleetromotoare". fabricat din carbon cornprimat de rezistivitate cunoscuta. D urentul de intenSl. se modir7(!.si de forma acestuiaLlnitatea de rnasu~a a. "_.'" U 9.{i (adid'puferea') sa peale ca/cuiI'Mslfel.. Rezistorul de carbon Benzi}" C1Jcuoere-coo . Legea lui Ohmsus. Pentru aplicarea legii. §i TensJune:a" U Rcztstivitatea (p) Capacitatea..rezistentei este ohmul (0). 115. Rezlstenta electrica a unui conductor este egalacuraportul dintre direrenja de potentia) §i intensitatea curentului. . ginA S8tJ 'Baterie.rezistenrei. Forta etectromotoaretf.lui OhmJlLI . CurontulI Rezis tor ul Bat9rle' de.se poate aplica. Leges lui Ohm Curenrul dintr-uncorp Ia Icrnperaturaconstantil estedirect proportional cu tensiuuea" de [a bornele acestuia. d!met ..* au rezistivitate ridicata. Cel mai obisnuit model este rezistorul de carbon.!. Rezistorii pot avea valoride la sub un ohm la rnai mu1te milioane de ohmt.009A. "" etecutce.). Legea.' ELECTRIC Rezistenta electrica (R) Capacitatea unui conductor de. Valoarea ei depinde de rezisttvitatea substantei din care este fabrieat ccrpul.prop·orfjqr. 56.'. ene.stenta est" invers Propo'f/ionalacu suprafaia . '58.zJstorul I "R'= ToOO '" O.semiconductorilor". Conductorii* buni au 0 rezistivitate scazuta. 60. Conductor. Aceasta este lnversul= CODductivitapi substantelor si cste dependent de temperatura.e. la crcsterea temperaturii. 'J ".ine. Inversul. . incalzind corpul. lzolator."mill vafoarea rnziste1T{ei. Rezistenta consumatorilor. iar iZolatorii.influenteaza curentul. campllrile magnetice si electrice care apar .w{ij ·w /~IJ!.imea.LEGJLE CIRCUITULUI Intensitateacurentului dintr-un circuit depinde atat de componentele ill circuit" precum ~i de forta electromotoare*. 56. 65. Tenslune. 9 V Un dispczitiv cu 0 valoarc specifics a zezistentei. corpul trebuie sa fie Ia temperatura constanta. primesc energie.de marirnea.

' U lui u1 . Rezlstenta iruerioara a unci pileelectrice" sap baterii" Ia curen tul pecare)1 produce._ Potentia/ul a cestui ~BateJie.. Rezistenra in te rna.Rwiistenla pri. 77.60.necunoscute (vezi diagrama)..de carbonou un contact mobil. miiti pe eroui. §/.cand Din Ie.. alectromorcase {f.ca' intensi tatea tolala: a "cUrentului care intra Intr -un nod de retea este ega1& cu intensitatea curentilor care ies din no·dul·de retea. Reostatul cu cursor se poate utilize ea divizor de tensiune. mo. wezer-Iala in pila R R. pozitia acului de la galvanometru pc fir da raportul RJ:!R~.l· .. pagina 56).Couductivitatea Capacitatea unci substante de a.! lege a Illi Kirc/Jhoff Cursoru! modifidJ lur'lgimsa finilui inc/us In -Cirt:uit ~. Pilaelectiidi. miiStm>fa· L__ Cursoroi se ~l}utorul' utun "ac. Este un fir de o anumira rezistivitate.inta$uratpc un tambur pe care se mi~di un contact (pentru curentii de malta intensitare) sm-l un arc. Reprezinta rezistenta legaturilor din aparat si laannmite efccteehirrrice.:mglmea dm Circuit. Asa-numira puntemetrscaesteo varianta a puntii Wheatstone.e. valoarea neeunoscuta aunui 'rezistor poatefi calcnlatadin celelalte trei. (r) fllt._-+------oir-poteriIiW pUnrti!epind6'de ' R. P-olarizare. care. Tn circuitul prezentat mal jos.2 Prim'. Rezi~t""fa intern'f f~Cf1 pprte din rezfStenla cirollil!Jiui . JI Reostat Un dispozitiv a earui rezistenta se poate modifica mecanic.:1rtimo. Prima lege sustine . .ca.Ide exemplu.f' fltin gal" lIanometn. .(Gel~cttic. pentru fiecare rezistor este produsul dintre intensitatea curentuluisi reiistenta.n Divizorul de tensiune sau potentiometru Uh dispozitiv folosit la divizarea unci tensiunl" dintr-o alta tensiunc ntaimare. Tlpuri de rezistori variabili Atunc. =f'j§ih=f1 . deaf. Cahd galvanometrul" rru illilica trecerea eurentului.. ReZistenff!)e. §I rez/stenla.. polarizarea). 00.!ieste.de-oSrtx.. un metru.. 68. §i dec!.-o8.gea /Ili Ohm:_ nil mal W-<.e.i VA = Ve> 1.toarc*aplicata.IR2_ = BjR4- Apoi-se. Poten!iometr" In· circul t eiecl(ic: DffrHa!Jfrii de tetfeaa_doua-a Kirchhoff: F.wmetru. Fort. I _... ourentul dintr-uu circuit este rnai m ic dedit eel la care ne-am putea astepta.de fircu rezistenta marc..R. Tensiune..f/.J~ cureotu! I _. circuitului.cUle~Zil Ik Legile lui Kirchhoff L6g. 'imbo/ui Puntea Wheatstone On circuit Iolosit penlru rnasurarea unei rezistente.fjra ·d.nq .R'siR4 wlita/ustiite p§nij. Acesta este pntentlometrul. 58.n. Reprezinra inversul rezisfiviti'itli. ijJ-se_pdiJte"... Astfel. A dona legesusjine ca suma tensiunilor" de-a Iungnl unui ochi de-retea.§i"R.rta eiei.j.'i' rezistorulUl. este ega-Iii cu fo.. lncare doua din rezistoare suntlnlocuite cu.m.i pentru circuite electrice ell rarntflcafii.permite irecere a curentului (vezi si conductoruJ §i izolatornl.diffcimd lr. Gaiv.

Forj:.e. aceasta seincalzeste rapid $1 cmana lumina. Re leu . rungstenului. contine argon sau azot.tbr.e.sau s1t opreasca un circuit de in tell sitate mai mare .ctiva" a ~mpedantei iueurent.+ Raportul dintre tenslanca" aplicata.spiTaJa: de tungstcnjflIamcntut). . .curentul pDt f in opozitie de faza..).care. unui circuit.. respcctiv ell capetele legate . Capacita""" tatalii Cz I ~=C.legiJe crrcutturul electric (continuare:J Filamentul uoui bee Alcatuir. 61: CapaCitate. Se' datoreaza rezi. . altsrnativ" este produsa de capacitatea=si inducta:nta dintr-un circuit.e"15ten:!i'i.si inductia electrornagnetica.m.de irrtensitate rnica. pagina'78) prin variatiacurentului.. la schimbarea curcntului. interierul unui bee de sticla care.rnica.tramatoare ((. situat in. Partea"re. + Rz fir in fonna de.dintr-un Becul cu fdamenf Gruparea 'in seriesi in paralel Conexiunea rczistoarelor una dupa alia. Condensa.m . Tensiurie. Condens:aioare""'in serie Punc- I Capacitatea~ tata tul de topire alrungstenului este foarteridicat.. si.r . de obicei mecanic.". Tensilihe alll!mativ. In trcrupa torul Rezislori' in par. schimba torteleetectremotoare+ . Impedanta o parte a impedantei unui circuitdarorate afeetariiLo.jI el I I I CondensatoarerJn para lei -0R' . Re:iisto ri* ihseri e: MistenlH tatala RT= R.6.trebuie sa porncasca. cand un curent.. Inductanta .m.stcntei* circuitului ~i . y'. iarbecul se umplc cugaz pentrua reduce evaporarea.intre acel eas i dotiii punctc. gaz()~ la presiune. Efectul impedanteieste acela cia f. ~j curenrul alternativ" care trece prin er. 59.m.. 60.f. >!'.2. • *Cureril-allemailv. Cahd curentultrece prin spirala. Rllzlsta'r. Releul* se foloseste.reactantel. Reactants -. care se utilizeaza pentru inchiderea sau mite-ruperea unui circuit. Are lac Intr-un dispozitiv numit bobina.r"lec. (vezi.58". Un dispozitiv. 75~J:i.

.rez.Rez.t@ de und~. carni rezisde temperatura ~ tentlf~ varjaia!ll fUTIGtiiO: e t¢mp_e~at:utj:j" utid Seils di""-ct .Y""" ~ TCure-I'II·. baza..istor. ReZ.dioda. La coustruirca dlodelor ~J_ tranzlstoarelor se folosesc ambele tipuri. . de obicei. coleeeorul. _. Din acest moriv.srenfa tosri« mare.diod. Sunt utilizati incircuitele electronice (vezi ~i pagina Ill). 'ConstnJirea diodei Simbolul. Dioda emitatoare de Inminii (LED) Dioda eu 0 rezistenta" mai mare decat cea obi~nll-ita.item. Tnfimcfie~de irnpuritarea folosita. tip n. in locde caldm:ase produce lumina. 'Iraazistorul GOUa tipuri de semiconductoare. din Prezinta trei conexiuni. 1 Lsur-m'de ..alternativ._~ntullreCY' 61. Incare. Tnitce"".istivilate.dioda "'~f!Mcar'e de lumina ~!~ 'Iermistorul Un dispozitiv semiconductora lizat iadetectarea-sclrimbarilor In circuitele electronice. llniti"intre d.dJadflEF<! rezj. -Redrl2!s-a rea ill CU~ am belor a ttsrn2nte SU($~ decureat alieinatN \ CU=.emitor ~~ade.-s . Ecra nul numeric.ei S i Ii1b ClIIlI psntru . rezistenta.slen!a" Redresarea ambelor alternante Transformarea curentuillialtemativ-* rentcontimru". aoest curent de ba~a poate influenta valoarea unei inlens-iliiti Ia col ector rnult . Dopajul Introducerea unei mici caittitari de irnpuritati inrr-un semiconductor." mare dintre co'lector si . al LED'urilor Dioda semiconductoare Un dispozniv alcaruit dintr-un semiconductor de tip p (veri dopajuljsi an semiconductor de. 62. cu cresterea temperaturii sau cu cresterea cantitatii de impuritati (vezi mai jos dopajul).ativ· curent Curer: tui prin .mai marcdecatintensitatea de la emitor.lntre cea a cond ucto rilor 9i a izolato rHo r (vezi -pagi na 56 )§i care scade 0 data. Un semiconductor .si emltorul (vezi diagramele de mai jos). Ate 0 rezistenta* foarte niidi pe 0 directie (sens direct) sio rezistents foarte ridicata pe cealalta direcjie (sensinvers). serniconductorii pot fi de tip p sau de tipn. C~nd prin baza trece un curent de inrensitate mica. 61: Rezistenta.alcatuit.E1ECTRICITA TEA}I MAGNETISM UL SEMIC'ONDUCTORI Semtcondnctorf sunt materialeale carorrezistivirate" se afla.enfu!uf ~~ Redresarea nnei _singnrealternante Folosirea unci dtedepentru a transfcrma enrentul alterna tty'" -in curent continua pulsatoriu. ct:Jr.: Curen!" conlinuu. are Sens inve. Redres area pe: ju:mata.

. Elec(ro/itu I Celula eleclmiiticii- Pila electrica Vasulin care are loc electroliza." 1ijj!J AQA OW ... Dad exista doi sau maimnlti anioni diferiti. iat cationii (ionii positivi) sunt atrasi de catod.siil·molecule dlsoclale. Electrodul aetiv cstc cel pe care se depune substanta. Curentul este obtinut prin miscarea dirijata a ionilor din 1icbid... Aiel ei pierd..oxigen de.rrespectiv accepta electroni pentrua forma atomi (neutrahzare).O'" O2 BuJe'de se des(:arria prnferon/iaJ. . ~ 0 ~-OO~O QI ¢) e.rezultat descornpunerea lichidului In ioni pozitivi si negativi.. Electrodol Conductor metalic sau de carbune dintr-un electrolit prin care curentulelectric intra sau iese in timpul electrolizei. Concentratia ionilor dintr-un electrolit determina capaeitatea acestuia de a conduce electricitatea.~flj:#1#..printr-un lichid (electrolit) care coniine ioni* (atomi care prin pierderea sau acceptarea unni electron s-au incarcat electric) si care are ca ..anodul (electrcdul pozitiv) .p·". l.Ionlzarea).ELECTROLIZA Electroliza este procesul prin care curentul electric trece. V o~ 0 A. EIectrol lza. Aceasta sustine di anionii (ionii negativi) Stint atrasi 'de anod.. MoIocu!Ejsu. de cupn: 40H"--~ 4Ef +'2H. G wg 'Id6 t"'l!o n A Non-etectrotn : nil exi. Tori compusiicare sunt alcaruiji din ioni sau care prin dizolvaresedlsociaza In ioni sunt electroliti. -. Sunt necesaridoi electrozi .. Cf +lonii ipn pozm» ton riegativ . 0 ~n W ... [on].' '41 00 \) 0 Q -('~ . Contine un electrolit si electrozii.. 83.bstan/ei Molocula de apt. Electralitul Solutia:apo3sua substanteior ionice. ACeSl fenornen se numeste ncutralizare preferentiala. Are numeroase aplicatii industriale...l.. sol utlel de s uifal de·cu pru Eleclrolil ~Iab's-au dlSOClat cilteva mo}ecule~ . iar substanta separata se depune pe electrozi.noo 'Electroni.san 7n stare topita.. 8. Cu" 2e--7 Cu Cuprul so depuno pec"$tOd.8 (..i catodul (electrodul negativ). O"AOQ ~v. se va neutraliza unul preferential. OAQnO<r!. .___ Y 'liP R.:... TCOIia ionica a electrolizei Qleorie care incearca sa explice ce se petrece la nivelul electrolituluisi electrozilor in limpul electrolizei...

. de aJllminiU (oxid de alumitliu) Cafoddl3 carbon Electropuriflcarea Metoda de pnrificarea rnetalelor prin Rob/net Inchis electroliza.apci acidulate produce hidrogen ~i oxigen in Tall OTt de doi Ia unu (retineti eft aceasta reprczinta si compozitia chimica a apei.. iarionii rnetalului pentruacoperire se formeaza in electrolit.'neoo- doieledroni.EtECTRJCITAT[A. ler ionfi de cupru se. Un voltametru utilizar pentru colectarea . I Cu --7 r=::. prin electroliza.1 masurarea volumelor (sr.1n: trece prin element.venkaa coroziunii! aan$ervels de aJiTflente se.de rrecerea. voltamctrul de cupru (vezi j 0:.De exemplu.lin reactiv). A doua lege a IuiFaraday sustine ca rnasa de subsranta depusa este invers proportionala cu cantitateade sarcina electrica transportata. . ~ te GfJfeo$'<> adaugal 0 cantitate r/liclrae·acid sulfuric (penfIu qcwleroreaexpedmfJnt. putImpuri- . electroliza. sodiul ~i aluminiul: .': I 'sas sita pe I§n~ ar.aqope~ ell un'stlef toene tin de staniu (este mai pu. stanga) contine sutfar de cupru si electrozi de cupru. elecironf S6- atI':J$itle c~iod§J depu}f Cu2' --7 2e' + Cu Faradsy. Vo Ita metrul Hottmann Voltametrul Voltamefrul Hoffmann r-:----Apft _ :7 I.. Prima lege a lui Faraday sustine til.j electro- dar'este toette corosiv.decia maselor) de gilZe eliberate in rimpul electrolizei. un eIeclron . din care ionii metalului se deplaseaza spre catod ~i se formeazarnetalul t1iti1e cad pe furidul vasului.ui nlinemulu! .1ion! h/r. esie liIlJ. 'Ampermetru.:. ~litJerea. H20). Legile electrohzei (IegileIni Faraday) o pili electrica (element galvanic) folosita pentru . lOll!! de 40W --74 e-+ 2H20 + 02 Pemtu pem.ve"Zi legea a deua a lui LEi eaod: produce mal mvlr h"tdrogen .cupro plerd do! electron: la anOl:l. Obiectuleste tocmai catodul.Auf .1 M·AGNE"I"!JMUt Doua legi care fae iegatu(a dintrc cantitatea de sarcin L electrice tare trece printr-un electrolit ell masa de subSlan\a depusa.e 'n molewla de hidrogen cuJa de OXigen: Aptlcatute electrolizei Acoperirea ohiectelor metalicc. 8st(e/. CLl Galvanostegta Electrumetalurgia Procesul de obtinere a metalelor din mincrce prin electroliza. masa de substanta depusa este proportion am Gil cantitaica de sarcinil eleetrioa (echivalerrrul electroehimic al substantei este eliberat. produce 0 mole- Penuu ddi eiectroni se pfrxlUc. Electroliza solutiel de sulfat de cupru cu eJectrozi de cupru jvottrnetru de cupru) A/or/iii de . 77.Jroxid) _Hidmgen La cstod: 2H·+2e-~H2 lonii cupro de eluminlu (AP+)a. pentnfpfe.e#ia tneil.. . de cxemplu. un strat subjire dintr-un alt metal.unui amper intr-o secunda)."'::"'. Metal ul irnpur formeaza anodul. Metalelefoarrereactive se obpu prin acest proces..zllln solu(ie. De exemplu.SCI ~ I.flwtro1iz.investigarea relatiei dintre cantitatea de substanta produsa Ia electron si curenrul C<. Pleru! ieftin.

~Cfiunr. Volta. (urme de alte metale) (lin placa de .drii1 dinIre douii bucM de me/al. ~fbmreazfi ectl. de eJedronI~ r P/a'ce dentine Pia"" ttiitJas!i -pbptJliB ----+-..en gazbs(HzJ ---"""_. numitl.. Polarisarea bma"s. inaiete-ca polarizarea si degajarea dc_hidrogen sa aiba efect. formand apa. gaivllnlc.): Curent continuu. a aratat pentru prima oara ca irrtre dona metale diferite. elioerand eiectimii_ Placa devine desine (ZnSO.". placi . se formeaza forta contraelecrromotoare". PoIi!rizarea. pil" voltalca Formarea bulelor de hidrogen pc placa decupru dintr-unelement galyanic.§" dusa de m~dificarilechimicedil:t element) senumeste forti electromotoare=si rnarimea ei .la inlNln ·e. .upro In timpri/ 'utifi~_rii a!lJmeiItiJlu/. legate Intre ele.e.ca moaJta acfioneBza ca (In eJe_dmJir-§i IfBnsporta curenwl eiB.j fQrme~ZaliidrOg.stofa.i/f<lri<: rH2$Q4)se itansior. . Diferenta de potential (pro- Gravura LEIJ.. min scrJ/.-]' Ai.scurt tirnp.exista 0 diferenta de potential" si..~ide zinc despartite de un cartonsau.SG. 6Q (f..cii "jrHletaliu.). Pila voltaka Prima baterie.Sl.. Bateria este formats run doua sau rnai multe clemente.C!i unea elrim emu lui 'Plar. deci dinenergia chimica se poate pro'ducecurent continuu*.~..unaaroca. Po/arfziaraa.faptu lui c:abu1clc de hidrogcnizoleaza placa $i Ga-. eipfmmen!'p_~ -pldoafe doe: bM..mental galvanic produceo forta' clectromoto~re*·pcnlni.- Zincu! (Zil" )' roimeazai6i1i. ---\~~~lr_____Jl~~- negaw~ __ zinc dintr-un elementgalvanic: Impuritatile.si solutiede acid sulfuric).. mi:Vtrepliffin suft.. 115: Far!a contraelectrornotoare.electrica. PiI. alcatuitadintr-o pita eli discuri de argint . asezate 'in anumite lichide (electrolip*)..poJarizl1i"ij. depinde de metalul folosit..datoritil.. Prl.sarata: Aceasta dispunere este identica cu cea a rnaimultorcelalc simple.lemem ga!vanJc Element Imppiitaftrl1 zmc-« hirirofJen d'alprila eiemarit8/w. voit. dizolva in acid (cniar siatunci carrd elementnl Ill! es_tcin functiune).e hidrogen I" ni velul pli). . qezoe Degajarea de hidrogen Producerea d.m. se p'roduce hidrogen ~j in timpce zincul.ade cupm ------.$I.. Polarizarca sc poatc anula dacase adaugaun agent de depolarizare cafe rcactioneaza cu hidrogenul. formeazahidrogen.=.!"iJ/.. 77: Diferllllj:iir:le-pofential. •A!11algam.It . Actiunea !oenla poate fi evitata prinecoperirea placiicu un amalgam".. element galvanic. 61.zinc formeazacelule simple minuscule-care.c.se .. Electrol!!. datorita .ELEME'NTE GALVANICE Omul de ~tiinta italian.inmuiate 111 apa . pila electrochimicasau voltaica.f!idfogen formate fie lija iJe.cji de mptaro Ibmi'q(j liiflmiin (I-/') al addli!Ui. In' Solu~e. Em. Elementgalvanic (pilll electrica) Doua tije din metale diferitedespiirtite de electroJitu. De asernenea. Ele. Aceasta redu-ce forta electromntoare= a elementului. Bulele de. prezinNJ un . Aceasta dispunere se numestepila.de 'tinc:<. Galvarioril'etru.1 *unei so Jurii bazice san acide. 58.icupru."f'.a locaM..

rlcoarece substantele chimi ce. t:demant uscet: mente uscau~ in ·serle. ill care solutia de clorura de amonin este . sulfa! de plumb). Acumulatorul poate furniza un curent foarte mare. . .}.". Elerncntul fumizeaza 0 forta electromotoare" de 1.i. De ex" ill element. Element galVanic secundar Este numit si acumulator.inlocuita cu ~ .formare a sa.In mod normal.iline pot fi las ate timp de mai multe luni in stare de dcscarcare. din interiorul lui se uzeazasi nupot _fi ill:I{'!cuiteeli i_1~uriJqa. o varianta Element Leclanche Un element In care polarizarea esteefectuata de dioxidul de mangan (agent depolarizant).d Element alcalin carecoutine un electrofit" de solutie de hidroxid de potasiu.Elementul uscat'<sc deterioreaza mai incet. . "?<l dintr-o laniema) esie uri de ca!IJon 7nvelltli In msl8J &lserfa.. . . 5 V' (de eX. F!JrIa electn>moioam' de aproximaliv 2V IT +~~ L PIJeilG av. o pasta care coniine olorura de amoniu. placile sunt confcctionate din componente de nichel §i cadrniu (atunci se numeste celuHi nichel-cadmiu). "EIementul uscat" aelementu1ui Lcclanche. continua siifudcparteze excesul de hidrogen. Semasoara in amperi ora. slaMasca.e. Esteutilizata In laboratoare pentru Jucritri experimeatalc. Pliir. Baterie alcatuitii'dinlaCllrnulatoare Pillnib-a':. 63. Tija dB zinc Element"Leclanche Tija de certsoa I Oxid de cesbor: §i demangan (agent <fe depolarizare) Selutie de ciorura...suprafele marl pentm a IT!arl in/ansi/alee ci. Elementele alc.5 V.J *For\ii electremotoare (f.de 9 V (de e)(emplu cea dinir:un radio) comme ~ase ele- Element galvanic standard Un element care produce 0 forta electromotoare* bine cunoscuta §i constants.snsforma !-in oxid de plumb!_ Acid sulfuric (eu !irnpul • ooncentia~a ~cade). . 60. Serie .Este un element care poate fi incarcatprin conectarea la 0 altasursa de electricitate.galvanic primar Oriceelement care are 0 yiata J imifata. Electrolit 66: Reztstentalnterna. de <WJoniu 'ITNi &lIens o'l? t.trenwlui_ PliiGj de (J)(kJ de plu". Principalele tipuri sunt acumulatorul plumb-acid si element alcaJin nichel-cadmiu. dar durata lui de viataeste de catcva luni.fUCTRI0ITATEA:>1 MACNET/SMut Cantitatea de electrieitate transportata Caracierizeaza un element care "produce curent Intr-o anumita perioada de timp.o (se tiansf<mna irI.m.} de plumb (se'!/.5 V. farn_ ea ele sa. 64. deoareoe are 0 iezi$teutii internil* foarte scatuta. Acesra face ca rata de eliberare ahidrogenuluisa fie mai seazuta decat rata de. Un elementsecundar I I. Acumnlatorul plumb-acid Un clement secundar carecontine un electrnlit" de solutie de acid sulfuric ~i placi confectionate din plurnbsi componente de plumb. de 10 amperi ora trcbuie sa produca rn 10 ore 1 amper. Celulafurnizeaza 0 foqa eleotromotoarc" de 1. dar cando celula nu mai funetioneaza. . Element . .

. 72. to. Slab .'mfu:J:tului). Magnetii confectionati din astfel de porari.. . Marerialele feromagnetice an 6 susceptibi Iitate ere scuta. Magnefizapa materiale se numeso magtletitemre~di:Jalii este cantitatea mica de magnetizatie care se poatc pastra. 73.. o linieirnaginarafata Axa' AXa magnetlca de."gnt>fi_-pennMerili.1f. Orice material capabil safie magnetizat (poate deveni un magnet) e:ste de8Cr1S ca fiind magnetic (vezi feremagnetismul. datorita interactiunii dintre doi magneti.magnetii au uti numar egal 'din fiecaretip de pol .1i.·tice 'Sf! $J&~. 14: Electro..josjsi.cobaltul ~ialiajele lor SUIit ferimagnetice si sunt descrise ca fiindputerntc ~islab feromagnetice. cand este plasat intr-un camp magnetic. otelul.Descne-unmaterial feromagnetie care dupa': magnetizare nu-si pastreaza magnetisnml.spre sud (identificati prin perrniterea .deveni rnagnetizata.magnetizcaza user). -F eromagnetismul Proprietatea unui material put ernie magnetic (so: .metalelor utilizate. . 6: Nord maqnstlc. iar polii de acelasi rei se. Exista doi poli ~ nord sau poInl indreptat spre nordsi sud. de ex. mag- fOioseSG··e~miez" ill l!§' I ~~ . Magnet:su.. prin "chi 11) barea. - eJ~ctromagf/efi.tii unei substante de a.legea magnettsmului sustineca poliiopusi se atrag.in materialele slab uragnetice.~ (confectionate prin traasformareadiferitelor amestecuri de pulberi ale metalelor de mai sus prin ciildura ~ipresiune) pot Ii putcmic sau slab magnetice.speho'al. Toji. intre eiexista 0 t"o'qa magnetica".. Susceptibilitatea Mi'isumcapacilli.resping. solide.>Ulinla magnetizatia. "Miez. ~ 7 - ~~ .c feromagnetice sun: iolosifo "" .magnetului de a: se alinia campului magnetic" a1 P5. •.Prima.Electroma!l'net. Magnetii confectionati dinaceste rnateriale se numesc magneti permanenp. Prima lege a magnetism ulli i . :as."=ID.ni.ne. De asemenea. Fo1ii maqnaflca. fierul. care dupamagnetizare nuc~ pierde ell 1. Mate. Polo1 Punctul unuimagnet In. devine magnetizat..cele U(l6i busoie. feromag. pulul indreptat. lAa t&riaJelf! Rl1ter. Sud maqnotic.rialele'slaf:J . '~~ magnetici. -ae ex.. . C§mp magnetic. care din'lpul netk* al unui magrrct cstc simCfric.MAGNETII r niagtrepi au UD camp rnagnettc" si.nichelul.ewe seconcentreaza FOlta magnerlca "'. ·~i rniscarea sarcinilor (electrouller") creeaza un camp magnetic (vezi electrnmagnetismul. Materialele sinteriza.a. Puternic Descrie un material feromagnetie. Fierul. paginile 74-76).de ex. In jurullor.

compie! ardona!. rba aieli.aghetizarea Magnetlzarea prin anngere indus" simpta Dipolii tfndsa InI000fCii.re. dipolii (vezi teoria dome. !L:.excitapentru a Ie dezorganiza sensurile prin lovirea dezordonata cu un ciocan sau prin incalzireala peste 700°C.. toti dipolii se aliniaza. C{lm p magnetic.. sus) sepot. aranjate astfel ea de sa formeze un ochi inchis de polio Autodem.. Autodemagnetizarea Atingerea simpla.:.niului. Matcrialul feromagnetic devine magnetizat. Magnetizarea este indusa in obiect de La campul magnetic" al magnetului. Alternativ. Autodemagnetizarea sereduce prin utilizarca unor buCa~i de fier moale (nnmite armaturt).proouc ctJnd in ai/ogema tum atrag dipoJif . Magnetizarea lndusa prin atingere divizata Redu¢eroa autodemaglletiziirii Pdii cons()cverl!jse . domenllle sun! Sustine til. magne(UI esre seturst-: nu ppate Iimal pu- tem«: Magnetfzarea Calld unobiectse magnerizeaza. 'I ndUOElf'U magll8t1smul Materiel magnetic __ in . ca. Aceasta ate lee numai cand obiectul se afla intr-un dmp magnetic" 9i se rnrmeste magnetism indus._--"t.prin plasarea obiectuluiintr-un camp magnetlc" schimbator.. emesieesse. care interactioneaza Intre ei. 72.data campu/ui magnetic'. Se poate obtine .ile se "1J~jl3azil tntre ete. se Atingerea divizata Metoda de magnetizate aunui obiect prin atingerca repetata de la centru spre exterior ell poltt opusi a doi magnett peraranenti. in care.. 6. Accstia sunt dispusi in zone numite domenll. ul ~ Demagnetizarea Indepartarea magnetizarii dintr-un obiect..la cfimpul magnetic" al magnctilor.l" 'Curent alternativ.£LfCTRiUTATEA 11 MAG!<IfTIZATJA In stare de non-magne- Teoria domeniului de magnetizare /iZiJ. Pierderea magnetizarii unui magnet datorita atractiei dipolilor (vezi teoria domeniului) spre polii opusi ai rnagnetului. ~. ca in stare magne/izeta. se folqsesc paR 'Identici' An7ll!tur. dome". divim/ii. .' esie ace/a aDmen. 61.___ . ei se indreapta Ia acelasi scns..unui masnet drept Metoda demagnetizare a unuiohiect prin atingerea lui repetata cu polul unuimagnet permanent (vezimagnetic dur). Magnetizarea . sunl ordo- Daca sunl. ~i eel creal de un conductor care transporta curent alternatlv*.7Ie Ra/e. Ef~tUl gloha.este indusa in obicct de . . cand dornenii lese ordoneaza (se aliniaza). F9r!a maqnetica. matcrialele feromagneticc consta din dtpoli sau magneti moleculari.

-campului densitatea -ridiciill in puterii unui camp magnetic intr-un Este aratam de apropierea. BiI®Ii!~--"'::---L reprezeMare d~ .mai lunga perpendiculara pe ele. acestuia. lin/lie de c§mp ereli! sensu! campuJui mf1gnetia.cu poluJ sud" indreptat spre nord.. Rezu!tatu! presadliii pHitutii de. Repr. carnpului magnetic este cea.se aiiniazft qatonta magnetiziirii induse'.a concentrezc prin cl. de asemenea. . §i mefalut topft din flucJeul siIu se mi~ produo8nd lin camp magrietk:. are 2 puncte neutre pe aceeasi linie cu axa magnctidi* a.~~rr--:.temic" - Punctul neutru Punctul cu rnagnetizare _oul1'L Seformeaza atunci qlnd 2 san mairnulte campurimagnetice interactioneaza CULlnefect cgal. -'Oipol. 70. sa raspandeasca Iiniile campulul magnetic §t se aliniaza ell partea sa. Pilftura de iier. Pol.CAMPURI MAGNET[CE Camptll magnetic.slt> eel ina.ensitatea fluxului magneiic est" scMma . rnarcaje) in diferite puncte.inregistrarea direc1i<:i ararate de 0 busolii de reprczentare (tal'll. plI. puterea carnpului (vczi densltateafluxulni magnetic. 83. D. . camp magnetic mAemic:_ -__:::::.ez<i>nta linirea ilor de camp magnetic in juru] unul magnet drept. dar opus.c· rnai slab. Ele arata. fier in jurul unut magnet Dooamc. 0 buoata de material paramagnetic tinde s.1)ii(cal(1 cu o bU/ina) creste.flmcului magnetic -esfe -mare- Diamagnetismul Magnetismul prezentat de unelesuhstante cand sunt asezate iiUr-un' camp magnetic puteruic. maqnetlca.oe. 71 (Teoria dcmanlului Magnetizare. Este cauzat de miscarea usoara a dipoliJor* spre aliniere. Uniiie sunt rnai apropiate 18 poll.iI1dus~. Puterea si sensul campului magnetic sunt prezentate de Iinifle dimpului magnetic..eP8- mEm/ulse rote#e In jurul axe.' In aCllasta . Paramagnetismul Magnetismul prezentat de uncle substante c. 0 bucatade material diamagnetictinde. 71: Forta rnaqnetizarii): Electroni.:ind sunt asezate intr-un camp magnetic puternie.: Densitatea fluxulul magnetic Masurarea punctdat. magnetic. Linille campului magnetic sau. . Magnetul pozitionat de-a lungul merldlanulni.Iiniile de camp magnetic siseaseaza en partea sarnailnnga paralelf ell elc..ii( canli pol sud' este"indrop/a/ RepreZerttaTea completii a liniilor Punctul neiJlTu sp"'_nord_ de calliP magnetic (sage/il" indicfi sen$ull_ Dens(tiitea. Liniile campului magnetic sunt reprezentate prin presararea unci pilituri de fier in jurul rnagnetului sau prin . p.Iiniile de flux Liniile care indica sonsul campului magnetic din juru I lIDUi magnet. Sensul carnpului este sensul fortei asupra unui pol nord *. Ax-ii m'agneticii. este regiune din jurul unui magnet (vezi pagina 70) in care obiectele sunt afectate de furta magnetica *.Ilnillon maguetiC'lnlre ele. jos).tm ma!lTlel. In mod normal.mai jurul 'polilor".'Ilj \ Is • \ ___J anterioare ' Jnregisrrari P'un~teJ~ nerstre (..camp mli1gneti. unde cMIpul .dlagianla.

Direcjfa campulU/ m~gneNc Meridianni magnetic Planul vertical in care se aHa axa magnerloa" a unui magnet suspendaj in campul magnetic a1 Pamanmlui.-idian(J1 magnetic_ _ Magnet tiber 'siJ$p~nd"t Linia izoelinala Linia carcunestc inclinatie.A. So utilizeaza in instrumentele foarte sensibile. declinatia se schimba 1ncet~ in timp.. 0sci/oscoopele sunl proteja!e de Gfimpurife magnetic. de ex. 111 osciloscoape. nor- lnclinatia Unghiul format de planul tangent la. iar po lui sau sud. spre..conduce" un camp magnetic.mpul magtJelic-al pamantului_ it p§m.:.fmtulili magnelJc' . Se rnasoara prin utilizarea unui cere de inclinatie (vezi imaginea. Spro nardal geogmfic :.le ron· pentru oiienIriffaciiJ.ampul magnetic m~I-+-I+-conoentrat pri. Declinatia Aceaslil dunica de maremigrar(Jal<> folo". tier.acn!-i. astfel.. Non!ul CimpuJ magnetic Unghi1. . Pozitia nordului magnctic variaza si. cu toate cii: unghiul sause schimba constant. de' uil Lini! de. Polul nord a1 unei buscle este Indreptat spre un punct numit nordul magnetic.ite CO magn..sudulmagnetic..ElfCTlIICIT. Fierol mea/eare 0 permeebilitate mal mare decal aero[ (.dc-a Iungul componentei orizontale a campului magnetic.au nordulmal ~ Spre nordul magnetic Cercul de lnclinetie-« mag~ pewl din meridianuf magnetic esle s(fspendat in centru penlru a se-indlne in plan venice!_ Aces/plan esle'me.:=~:t::1i1cinrJrfJptatspra du[ magnetic.~L-l-=---4 l ~~:::.jos)..> nedOrite.etic fuarle mars~ 'Axa magnetic a. acestease rearanjcaza din limp In timp.suprafata Pamantului eu directia campulut magnetic al Parnantului intr-un punct.11 lonna! 'intre nordul campului magnetic (sudul geografic) si directia luata . Dill cauza schimbarii directiei campulni rnagnetical Parnantului. Fierut rnoaJe este mult rnai permeabil deciit. punctele eu aceeasi Permeabllitatea Masurarea capaoitatii unei substante de a . dcci campul magnetic tinde sa se concentreze prin el. prin indepartarea efectiva a campului. Protejarea sau ecranarea Folosirea unui material usot rnagncticpcntm a opri un camp magnetic sa atinga un anumit punct. Poi" 70. Liniile izogonaJe Linii care unesc pnncte cu declinatie egata. " sa oomP9rt8~ !}i oand po/ul sud" a/ magnatuM/magi' nar din O?nttu ar fi _L.nA '~J MAGNUISM UL Magnetismul Pamantului Pamantnl are nn camp magnetic care Sf: comports ca si cand ar aveaincentrul sau 1111 magnet -drepruriaas] mat aproximativ Intre polii geogralici nordsisud.. camp metal din -aliaispecial peimeabiiit.

Exemple de bobine sunt bobina plana 51 rial magnetic moale si puternic feromagnetic".. Solenoidul tism.70 (Magnetdur): Pol.I'i-':\ Capete/e'~) sageata e.ELECTROMAGNETISMUL Curentul electric care trece printr-un conductor produce ill jurul acestnia un.carnp magneticsi sunt 'uti lizate ca electromagneti.tn seas Dl1)r = po}u!'S(lcj).red anijorar Icoreoi.sensul.. .camp magnetic (vezi paginile 72-73\ a carui forma depinde de forma conductorul:ui ~ide iutensitatea curentului..tism.pe lilnga diametrul spirei. pentrua produce un camp magnetic puternic.de orientarea celor palm degete. Acesta formeaza unmagnet a camimagnetizare poate fi controlata prin pornirea ~. numit electromagneelectrice si magnetice. curentului.'e unuf 5 reprezint9 sensul orer Capetelein sageatile/e unw N reprezinlj sen.sui enliorar (cu. ..Magne~ipermanen~i. can: Iungimea firului 'Feromagne..) -_-----"COooUdw----------------~ Robina Dispozitiv alcatuit dintr-un numarde spire 11l'fi'i§Ufute pe un snport de forma cilindrica. Campnl magnetic produs de un solenoideste similar cu eel produs de un magnet dreptPozitia polilor" depinde de. Materialele usor feromagnetice" eel rnai obisnuit f ind fierul moale. 70. ReguJa ~urghiului (a lui Maxwell) S~ri. = pol"/ nord).Acestecarnpuri magueticeau acecasiactiune ca magneti] permanenti". creeaza eel mai puternic. .un' condueror !iniac parcurs de cu lnnzimea firului mare in comparatie ell diametrur spirelor.i oprirea curentului. Bobina plana conductor este o bobinii~cadru pcntru midi . studiul fenomenelor Regula burghiuloi (a lui Maxwell) Sensulcampului magnetic din jurul unui conductor este scnsulln care trebuie rotit burghiul llcntru a lnainta in sensu] curentului.sul Gfimpuliii Seq"Jnea curent: tronsversa/a·-a cfiinpului magnetic oreal-de . bobine care influenteaza farIa campului. Electromagneti i sunt consfruiji asa mcat 2})()li* opusi sa fie aproapo. sulenoidul.. o bobina Regula mainil drepte Sensu] unui camp magnetic din jurul unui conductor este dat..-I. _Miezul Substanta diI1 mteriorul unei. 0 spre Sensu/ curenltillil ' Degetele o$ritaW tn sensul c8[npUlui magoo.daca conductorul este !jnul ill mflna dreapta. se ocupa co.tiG Electromagnetul Solenoid cu miez confectionat dinrr-un mate- =~:Iica-:----+-~. Regulaniti[nll drepta Degewl mare orient8t -. Fenornemrl. en degetul mare orieutat spre sensu) curentului. 70.

C repeta..atraet! i se inodifidi 0 data eu intrarea curen tului osci Iant (sern nalele intrate) In bobinele electromagnejulu].! iricl)ide .electriee 111 undesonore. este Inchis prin actiunea unui electmmagnetPenrru pomirea unui curent de mare intensitate se poateutiliza un cnrent. nepennitmid ell acesta sa se miste. " ~irc:u. folosindu -se fapiul cil atunci cand sunr porniti.ftaia mut~".. un ciocan atasatlamelei lovesterepetat clopotul. in_ d6lia di nurrnatoare le exemple. Electromagnetul activat atrage otelul. 'Curent conttnuu -6j ~Einlirgie electrlca . lncardituraeste eliberata 1a oprirea curentului. Magnetiise r.. Deci membrana vibreaza pentru a produce uncle sonore. astfel..Soneria electrica Un dispozitiv care transforma ell rentutcontinun"':in sunet 0 Iamela metalica cste atrasa de uti electromagnet.".fie legate electrie.esping.nlrar.l f-LEt.magtev' Pro vi'. Receptorul lelefonlc Tren !j:i electremagueti.!9_neM &.maglJetk: CuvErniul .. 70 (_Magneldur): P'ol. $illele prevazute ell electromagneti. curentul ITCCG prin ei. Feromagneiisin.wlpentnJ a a.JJratut: piv()l~azJaiGi :.il electric: -I Infrerupalorol"'aplisal Receptorul telefonului ] indlide.0.s! rren face ca 'trenul. . Electromagneti] au 0 mare aplicabiliiate. se mi~ta spre el ~iJa:Stfel.upatnrui_ Releul Un dispozitiv ill careintreruplit(lfllfi< Clopoti.# procesul S. 'radi ca circuitele sa.pentru transformarea semrialelor. 70..:Tf!IClT:ATEA jl MAGNET/SMUl t\p Ii(alii Ie electroma 9 n et ilor Macaraua electromagnetiea Eledromagnep mati.mic Til bobina electromagnetului. Vibratiadata de. dar forta acestei.9: Magneli psrrnanentl. .sinei. Frecarea redusa dintresina. Lamela se ridicii. """.ctM3 magnerul.intrerupe circuitul care alimenteazaelectromagnerul.9.bszait. encrgia SOnora este produsa dinenergie mecamca..lamela produce un sunet. Energie mecanicii.B m~talulul veen! arnlr-UI) 100 '"in'a/lul . 64. 7..(e P0niit.. Tn clopotul electrtc. atrag rnetalele si. tti111Sfonria energlaelectrlca" In energie mecanice+.intrerupiitor. Mac'araei""troniagnetl~ frilo..' de te le viiatiOll (pluUm fnagnMiS'ci). sa se deplaseze mai repede.astfel Gil trenul planeaza doar deasupra. Trenul "maglev" Trenul [aponez "maglev" .. uhiiza1i in otelarii pentru ridicarea unor 'incarc-afuri grele. Rel!!u Dfmo electromt. Magnetul permanent" atrage membrana metalica. Un dispozitiv folosit..

_)::'~':.Oriental£. ca(. Iolosi..motoarele. '_ '.e . rat de O. . Bobina....in jurul umii motor eleetrlc. GDrdact.'i'se mleascil ifJlr-osingur.:=.camp magnetic (vezi Iigura de mai jos).:. plana. ~ I Foifa orlenfp/ij injos for!a ort'intatE JiN1USIQrmoazii un cup!v d~ forte.B.~ __ ~ r . Iii Iocul unui magnet. ~=~ .te . unui con de: hattie. Fenornenulpeate fi utilizat $i la masurarea eurentului (vezj pa~intl 77).Megafon~1 {ecpana.' YSliI ~~ Onenlatln senClJ~ntului Dreapta. . Bobi"a.. 9.~. "e.se roteste intr-un.·!xJbina.figura). 40.. 'Fo!'jii contraeteetromotoare.. aulQmaffl.mm Un dispozitiv care transferroa energie electrica In energic mccanica. obtcei condjn. caud U1] conductor parcurs de curentscafla intr-un cam:p magnetic. . .Mlnlm.magnet in polcOav.ectromagneli .a~:. Asupra conductorului actioneaza 0 [ona care este capabila de producerea mi§g®i.realizcaiaprQdllQe):ea unui campmagnetic mai putcrnic.. in inelele Imu! metor 8rilliumii.r:lc slmplu Comu". \.electrk: CurentrJj cam inlmJ.. vibreazaiu c3.campului este de-a lungul razelor spire lor). ··~~.. M'Otorul eled. Y4. Generator.o: (Fo'1a f!lectroinotoare). Este alcatuit dintr-o !:Jobina in eamp magnetic radial (sensul.fintr.a.i sa« iese din bobine" motorului.l ~. .l. Ina se mi@in SUs §i inios. in slJJ1/i. . !riel!. Motoareleproduc·o·forj:a ceutraelectromotoare" care sc opune f.. ~u '-'---t.• .ecvell\a cnrentnlui. prin care trececurentelectric si care . Delallu dintr-un motor 'electrl G putem lc BedromagfIetu/ Reo-ula Iiiainii ... bobina. prod~ membrane! $I !JnOOIeSon_ow. Ia..electrice. Regula m~iliil siiingi a lui FJeming Camp magnenc sepoa- . 74.' ooecloare..aLa~atii. prtn"care cu- Motorul electric Inteusificarea dhnpnlui magnetic 'Seturidc bobine dispuse. ti. . oW(fGDronn. eel mai -simplu motor este alcatuit-dintr-o boblml plana'" de forma patrata.:<\za un ca generetor" (misearea bobineidin camp produce un curcnt electricopus]. m care 1c actioneaza.bon. Aceasta.lI ti..ana stanga (vezi _l1gul'll)' C. Energiei mecanlca. La schimbarea sensului curentului.iom:.e/e'_.maresteputerea motorului. pdf. _ . 78.gnet. .a .c . produc'dimp magnetic. .r. ~ m..~~ra::~.. undc energiamecamca" este transportata din energla elecrrica".-9..~.vi cOl*cflace·"" motored s. Megafonul Undispoziliv care folosesre forta elecrromagnetica pcntru a transfonna semnalele eleotrice in unde sonore".mp (vezi.corrtinuare torta etectromaqrrettca FOl'!a electromagnetlca se produce. depind de purerea ~ifr.. .sa vibrezeproducand unde sonore care. Eleclroma.... un miCffirnoior Tos/liba.. . care este . Energje eiectrica.... d~.EI.§'dire"~ei in mqdO'lt?tii"'u~ fapt asigu(81 de /ns/a Periite. Unde sonora. Conul de hartie face ea aerul.:. permanent.:::=lt. ~. te det~rtnin.k. Acest fenomen este. Aceasta so produce pentru Ca motorul 0 dam pornit aC\.~~:~r:~ ~:JUIUI ~.

£LE£TRJCITAT£A

71

MAGNETr9M.V!.t

APARATE ELECTRICE DE MAsURAT
Curentul se poate detecra prin suspendarea unui magnet langa un fir electric parcurs de curentsi prin observarea deviatiei acestuia. Aceasta idee se poate extinde pentru a construi un dispozitiv (de masurare) ill care deviatia indica intensitatea curentului pe 0 scala. Dispozitivul de masurare a curentului se poateadapta apoi rna.surarii diferentei de potential '". Galvauomctrul
Orice dispozitiv folosit la deteetarea unui curentcontinuu* prin efecjul sau magnetic. eel mai simplu este reprezentat de 0 busola asezata langa un fir electric perrtru a demonstra prezenta curentului. Galvanometntl ell bobtnamsbila se bazeaza pe forta electromagnetica pcntru deviatie pe Q scala (vezi figura),
G.alvano metru I au bo bina mobila, Babin a r pnn care (recti r;u;;,nt Resottu; de revenire Simbolul in c;n;,lit a1 gaivanomeuul<Ji'

Ampermerrul
Dispozrtivutilizat la masurarea mtensitatii enrentului, Bste 0 varianta a galvanemetrutni cu bobina .mobila, creat astfel ca un curent de o anumita intensitate saproduca 0 deviatie tompletii de scala, adica indicatorul sa se miste pana la pozitia maxima, Pentru a masura curenti de intensitaie mai mare .se adauga un sunt (vezi figura de jos). Pe scala, ourentnl de intensitate-mai mare va produce deviatie cornpleta de scala.
Ampermetro/

masoarn !ntai)S,ff;iltea,
CUI'9f1tufw irilreA$iB.

wre: trece

A.--___,ff§>Ir--~ SimbolUI

.... B

In cTrcuit p_entnJ amperme(ru

~M~
CurentulseJ remlff~

r5~~~~~-;~--e
Scr<la

etectnc

~lJntul-lilZistBnta astfel a/es$§ ca·atuncicfind ftBce il)tens/tetee maxima: 11 r;urnnluiui'de m&iiJra~ coremu! dill galvenosnetris sa de;; 0' deviauEi rk scaia letii'

I

Voltmetru1
Dispozitiv urilizat 1a ruasurarea diferentei de potential' dintre doua puncteintre can: se plaseaza in serie" un galvanometrucu rezistenta* mare. Masoara intensitatea curentului, iar pe scala este indicata tensiunea. Pentru a masura .tensiuni rnai mari, $C adauga 0 rezisten!3 aditionala (vezi jos).
Voitm .. tru conecie: mire douij,P(Jncte

(A §i.B) ell dlferenta de potential·

Foqa exercitaFcl pe: /)?binil. pawumfl df! curem electmmagn&tidi, ,cre'i,te o·daro arJ ihten"sitate:a·· curellliJIui,

RezJsmnfa 8d1fiOn<l1ii - waara astfe/ aleasll ca irrtBnsltBl8a aurentuJuJ care trece pm ga/Vanometru si:i dw deviape maximil de scala (ven ampermeiflllj. cand se apliCttmaximul diferentei de·potentia!' de mfJsuml.

Ampermetrut en echipaj mobil

Un dlspozitiv de masnrare in care intensitatea ·curentului. ·de masurat induce magnetizare in dona piese defier' care seatrag -sau se resping pentru a produce deviatie.

Voltampermetrul aditioual
Un galv3nometru combinat eli snnturile (vezi ampermetruljsi rezistentele aditionale (vezi voltmetrul) necesare masurarii intensitatilo, curentului ~i diferentelor de potential";

*Bobinij, 74~Curent contlnuu, 6); Diferentii de potential, ,58; Rezistenta, '62; Serie, 64,

INDUCTIA ,. rona

ELECTROMAGNETICA
-

Michael Faraday a descoperit ca, ta fcl cum un cureut Faraday a Indus care trece printr-un camp magnetic .p. educe 0 .deplasare r o1'o'¥ electro~ mottJafeprin (vezi electromagnetica, pagina 76)" tot asa, si rotJrea unuidil!G (conduGtrJr") deplasarea unui conductor* dintr-un camp magnetic pro- ./fmgaU'Imag1 . nst,foiosind d uce 0 f'orta~ electromotoare' i< ~in con due . uctoru 1 respectrv. arestdiSPOiiW Acest fenomen, numit iud ucti e electromagnettca, se cu disc. numit. dtnem. produce si cand intr-un camp magnetic variabil se plaseaza un conductor parcurs demult, Regula Fleming (regula mainii drepte) Legea Inductiei (a lui Faraday)
Susjine ca marimea fortei elcctromotoare induse intr-un conductor*este direct proportionala ell viteza de variatic a carnpului magnetic. Sensul unui eurent indus.sepoatc dctcrmina din sensul §i rniscarea campului magnetic, folosind mana dreapta (vezi diagrama).
Regula niMnlldrepte
(" lui

Legea lui Lenz
Sustine d'i. 0 for~a electromotoare indllsfrse opune 'intotdcauna variatiei fluxului magnetic inductor, de ex., Intr-un motor eleetric", f.e.m. produsa datorita faptului'ca sunt reversibile, adica se comports ca un generator, se opune fe.m.care actioneaza motorul,

Fiemiiig)

. , --

Indica sensul
depiasfIiir

Generatorul

sau dinamul

Generatorul simplu

Dispozitiv utilizatpentru a obtine energie electrica dinenergie mecanica*.ln eel mai simplugenerator (vezi figura, jos), se induce o :fol1aelecrromagnetiGa intr-o bobinii,'" care se roteste.intr-un .camp magnetic. Generatorul de eurent conttnuuvprezinta 0 cornutare autemata", Ia fel ca motorul electric", care face ca sensul curcntului electric sa fie intotdeauna acelasi,
Dinsmut bide/erei coniine O. bobin/f' cere se roie§te 'inifE dOl magnet;,

Bobina":__--+_;
plana:

Curontul intra I}I lese (fl,q bubi"e prill inalele care se rotesc 0 'pilla cu.ee,

lnductia unci fortcelccrromctoare inrr-o bobina" prin variatia curentului dintr-oalta bnbina, Curentulcare se modifica'prodnce un campmagncti,c variahil, care induce curentul electric 111oricarealtabcbina situata ill camp. Acest lucru a fast demonstrat prima oara prin inelul de fier allui Faraday,
In"I,,1 de fier al lui Faraday inchiderea seu desthiderea intrerupiitorului'" prodUca 0 \'<;ria!ie '" rfiJl1puiJ){ fD8gnellc'iJln Inel §I I/Jelul fle fje,r inqaJe face /egritura magnetiGa, Iiitre bob/ne.

Inductia mutnala ,
..
",

In ciiooffu! S800ndarse
induce curent el6d!ic,

~Per'ii, 76; Soblna, 7~; Comutare automata, 76: Conductor, 56: Curent continuu, .61; Motor electric, 76; Forti'!eledromotoare (f.e.m.), 60;'Energie rnecanlca, 9; Poll, 70; i~trerupator, 64

£tECTRIc/TATEA $1 MAGNITI5MUl

Autolnduetla
Inductia unci fOI1~electromotoare .intr-o bob.ina, datorita variatiei curentului din interiorul ei. De exemplu, dad. curentuldin bobina este Intrenrpt, carnpu! magnetic produce prin bobina 0 forta-electromoroare - in uncle caznri, en mulimai mare dedit cea lni}iala.

Curentul formar intr-o bucata de metal cand campul.rnagnetic din jurul acesteia variaza, chiar daca metalul nuface parte din circuit. Curentii turbionari pot produce energie calories nedorita, de exemplu, tn miezul de tier ai unui .transfermator. Acest lucru poatc fi_ inlaturat prin laminarea miezuluide fier (vezi transfbrmatoarele.jos).

Curentul turbionar

Transformatoarele
Transformatorul este alcatuit din doua bobinc* infasuraie pc acelasi miez" din material feromagnetic* rnoale, Este folosit pentru schimbarea valorii fortei electromomare 'alternative dintr-o bobina l'ntr-o alta valoarea f.e.m, din cealalta bobina, de ex. tn eentrala electrica, veri pagina 61. Intr-un transformator bun, energia dintre doua circuite se pierdegreu. .
Transfcrmatorul simplu

Raportnl de transformare
Raportul dinrre numarul de-spire dinbobina secundara a unni rransformatar 9i numarul de spire din boblnaprimars, Raporrul de transformare este ~j raporml dintre forra electromotoare din bobina secundara ~i bobina primara,

Mi~?deff~r moeie - de ob!"
eel/am/tiat penlro a mduG8

~""':::".-----

curenfil turb/onarl. responsab/ll de pierd"f98 energiei sub iOfffltJ de ·caldutfit.

Transfnrmatorul ridieator de tensiune
Transfermatnrulin care fOlla electromotoare din hoblnasecundara este mai mare decal cea din bobina primara. Raportul de transfermare este mai mare de unu.
Transformatorul Fidicii!or de tenshme

Sabina prif11B!iajci ss apJica Le.m.

Sabina secundar.'ialCl·se indUce i.e.m.

Bobina primara
Bobina" dintr-un transformator careia i se ap1ica 0 forta electromotoare altemativa 'pentru a produce in bobina secundara V3loarea altei forta electromotoare,

Transfurmatorul coborator de tensiune
Transformaturul tn care £orta electromotoare din hobina secundara este rnai mica dedit cea din bobina primara. Raportul de transfermare este rnai.mic de unu,
Trarrsfcrmatcrul coboratorde tenshme

Bo bina seen udara
Bobina dintr-un transformaior in care forta electromotoare a bobinei primate induce 0 fortaelectromoroare ·altemativ'a. Unele. transformatoare au mai rnulte bobine secundare:

L!._

_J

Bobilm secundaiiJ.

*Bobin.a,M.iet,

74; Feromagnetism,

70.

facand ca acesti aromi sa se ionizeze. neonul produce lumina portocalie (folosii in panourile publicitare).. iar vaporii de mercur pro due lumina verde-albastruie (folositi la Iluminarea stradala). 44.i gaz11/uipetnns '" proriuc" iQni po'<i/ivi.. care face parte din tub. Regula mainii stangl (a lui Fleming). Radiatiile catodice au numeroase aplicatii practice. Se produce cand electronii sunt eliberati dintr-un catod* metalic ~iSUDt atrasi de un anod*.vezi pagina 83) care trece printr-un gaz de joasa presiune sau prin vid.(Electrod).upune regulii miiinii stanf!l a lui F/r.se ciocnesc de aromii gazului. Vaporii stud ciocniti de clcctronisi se emite lumina vii:ibilii* (vezi fluorescenta-pagina 45). de wbului Cfind fasci:CI. In deplasarea lor. eteciron. In-care jOnii. Acesta demoustreaza ca el ectron ii se deplaseazain liniedreapta. Tuburile de descarcare utilizeaza parra Ia de cinei orr mai putina electricitate decatalte tipuri de iluminare. plasat 1a capatu! tubului.--. Un dispozitiv care produce un fluxoontinuu de clectroni (0 radiatie catodica). Tubul fluorescent este un tub de descarcare cu vapori de rnercur.I j Tun electron~ Radiafia catodid!! (nor de electromJ I Tub vIr1at de Sfjclli '===. ~ Vql111jmare (miTde voIftJ pentru .__ Fasciculu! run -o= Voltaj C['JSCU/ -0-----. Radialia ultravtoteta.!< $1 electronii sun! atrasi deelectrozii" spre cam acestia se deplaseaza cu vitezoafoarte mare. Care absoarbeenergia electronilor. se s. . de la producerea radlatiilor X sipanala televiziune.ming'_ EmlsJa de radiaiff X '. 0 radiajie catodica loveste 0 tiilf. fiind f!Chivaleni CU un corem. care emile nuliatii ultravioletev. deexemplu. ElectrDn. III acelasi limp se emire IuniitJIi. as (Ianizare).a de tungsten. care coniine gaz la ptesiune joasa sau vid care este traversat de radiatii. TUl1 electronic TubuI de descarcare electrtca Tub desticla umplut cu gaz. Toate acestea implica utilizarea unui tub de sticla de forma speciala (nurnit tub de electronf). 44. TubuJ efectronic de voJtaj miG penlm fnciiJziroa calodulul I o---!==. radiatiile sunt produsc eu ajutorul tunului electronic. Deobicei. 45. §i lumina_ Tubul de radiatii X Urr de d~ctronispecialfolosit pentn! producerea fasciculelor de radiatii X*. care elibereaza elcctrorii (senumeste emisie termoelectronidi) si-diutr -un anod'" care 11atragc din flux. 1iccel9Jarea eJectJrinl1Dr Tubal en cruce malteza Un tub electronic In care radialia catodica este lotre-rupta de 0 cruce care formeaza 0 "umbra' pe un ecran fluorescent*. Culoarea luminii depindede gazul folosit. se ciocnesc de atom. 45. . TUbuL cucruce:maltezii SectronJI suM at("'ii fa anod.RADIATlllE CATODICE . Acest faptproduce emisia de radiatii X. Radiafii X. forrnand ioni ~i electront. lonl.Catod" 66.Anod •.t=~ .lI(Jllr"ce prin cfJmpuj magneUc. Radiatia catodica este un flux continuu de electroni (particule incarcate negativ . Este alcatuif a dintr -uncatod=lncalzit. radialii este deviat SP'" stanga. Lumina vizibila. 76: Fluorescen!a.

l. Fosfar.i71 din bobff]ele magneiice tee ce rsaele ecran.'<!nimaz8 "I/r-o radiaVe fina Comenzlle osci/oscopu/u( r.AGNfTf5M Osciloscopul de radia~H catodice cu 0 viteza aleasa. cu 0 gradatia a ecranu/uJ. Catod .lului.:.a de timp. St!s. Lumina. "".::.e/eqtronii §i 11 I. Radiatia se deplaseaza sprc ecran Cemponentetecsclloscopulut Catod(!r incalzit produooe/eclionL Grita de control.or Televiziunea Imaginile suntreproduse prin utilizareaunui tll. prezinla o deSC8tGa(e l(Jminoasa.! pliici/e Y. este ernisa de diferitele puncte ale ecranului pcntru.1(ez.alins de radiali e . depfa.. 44 (Foaforescenta): . modificarea voitajului. ceuzsre !$i de tu- Comanda de fo- = Ba>.punc:lul tammos se deplaseaze .sani pUI1CI".. Fluorescenta.si atunci punctul pe ecran va. poole regia n(lmarui de electron! din radjar~ idum' azjtetee pune/uM Tun electronic Sistemul de d"fle. Ecranul fluorescent". r::r:mi1U1 esle msrcet. I Plxeli (vezJ diaf/rome di'ldMapla). 0 radiatiecatodica dintr-un tun de electroni produce unpunct luminos pe..a produce imaginea (vezi figura din dreapta). in funetie de scmnal. doci itri?9In«" lor este mal clara_ Ecran Semnalele e/eclJiee suni fmnsI'otmate In rodiaW cetoatce cate une p<lntru Iiecere cpfoare prlmam' (rv§u.ie. cornpooenleie. pundul S8 deplaseaza ps' ecran. deciil teJ~vjZOOfel!! obi~~uite (vezi'dreapla). cu II/lazE! cof]venaljlliJ.:::::. Sectiunea unul tub de radiatll catddlee' ai-UTI Lii lelevlz..it.. 66'(Electrod). AnozWaqc~lereaz§ .~-.unecran fluorescent"." "min6zj_tate .eiliri. Diferen\ii de potential.I-. legate dfTsemnal. in (uficpe de sem~al.. variatiilede tensiune. Dar..:::::::::.d.aU{omatpe ecren. infuncrie de intensitatea radiajiei.fLCTlllCITATE ~!..b electronic in care radiaria caiodica proiecteaza pc ecran.c. V~ii~!ia decure. Osclloscopul de radiatii catodice (ORC) este un instrument folosit Lastudierea curentului electric si a difcrentelor deporential".1i mi!jGanf vaF/:icale a punctufui.. Miirirea_Oomanda gradr. albastru §i'vedje).conecteazaIa un semnal eleotric.lui..eplaseaz§ pUllctul pe verocele. 55.. . In:fun ere de deflro:iuf]s" realizalt. CuJori primara. 58. TS/evizoare!~ HTDV (e)(frd large high-defini· tJ"on)au rnai mull! pixeli .. RaccrolirHe'Semna. pmduciind un ounc: lumlnos "ii!biI.::.pozijia vertieala a fasciculul u i va varia In functie. au gradeji! Pf'nlrU . P/fioile X'Se folcisesc la deflexia orizo/iia/J.si astfel produce pe fata acestuia 0 urma vizibila. de valoarea tcnsiunii. ----___::~~~~ Ecranul e$te:ac'Operit cu pjxe'fi.. 45. mid i:u fr.ii . 'In locul tn care este . .:~.. DouB sisteme plat! care regl~&Za potijia pUllctuful: de pe'ecratJ.oseila In functie de timp.::.:::.. de pJi!lci. este p6m.Stabile§te valO?fea V<JflilQt neceser. Prill.Jsfor'~' . Daca osciioscopul se.a pundulUi {)fi ecm!!. ~one 'Anod.

sullf.1cste important In identificarea izotopilQr_ ' Nurriarui de masii. inca de pe vremea eand filosofii greci au p aflrmat pentru prima eara Cii materia este constituita diu partictile indivizfbile.atomic Ruthedoni·Bohr uncieQJ1.. are !z) iJ'<.I~"ii §ass iic. atonii iA) arata ·ro nucleulare ae nucleonl.utroni). cea 1/~ O.elaborata In: I ~ I I de Ernest .._e.:-.MJ:ldelul.(tlJoniiIlQ{<s l1!iu/rotwl).. Aai. NumilrtJ/de masii(A) arata t.d'eSSQn. . Numarol atomic ditr/ie...ense iilea Protenli Partieulele pozitive din nucleu..vezi inveli§.si prezin' ': vid III interior.rul de neutroni din atomii aeeluiasi element pot sa varieze (vezi izotopul).. aleatuita 1 din:mai mtiltepartieule mai micl (ualtienle suhatemiee) .Ruthenord$'i Nje1s. Se IlfiB c{latomul nu este iu(Mvizibil.tl~i este ega! eu numarul de electreni.ele" incaro"" fJflFjf[v (nile/Wi (.nucleu (~i deci ~i numarul de electroni din jurul acesruia). df)ciN='6..ciN=1Z"- .orbit.. Numarul de neutroni (N) 11 c=A.-Z Na . ci are 0 ·structudi int~l1Ja compJexa.are Nutdeul-. NumiitU/ de neutron! (NI di.) Profonullare rnasa de apmxlfmwv 18313 "Soar..?p~ loalli masa atomului.. Numarul de masa (A) Numarul total de protonisi neutroni (nucleonli) dintr-un nucleu. ca on mal msr« decit rea a electronulu!).~tia (JII) . conccntrati iI·lil~-~ Neutronu! (. deci atomii sunt neutri din punet de vedere electric. Nurna.protoni. Vezi sigraficul.~ Numarul cia 23 23--- N urnarul de neutroni dinrr-un nuelcu.'t: •• Repl'czrmtareaatomylui clupa modelul sis'temutui so-lar..protonidin . §i numaTuratomic sum scttse soesee cu s. a1catuita din c. /'a~sae*de.imbolul unu! e/emelli: 12--- Numarul atomic (Z) Numarul de. c .§ nucteu.i (protonl unul langa altuL eertoen« miem~sa a/mntJluD ~ine. Numarul atomic (ZJ arata'ci!'11 dimre [Jcc?tJa sun t protani. Numarul Qe proroni (numarnl atomic) identifica elernentJ. ss stie cIt acest . R0hr.... fJOO din mast! de cca 1840 Dr! mei maro d~<iI "'il? a elwlmnulu.SrRUCTURA ATOMULUI g-ainvatatmu1t~ despre natura ±rrica a atemului (vezi r~'i agina 4). calculai prin scaderea numarului atom ic din numaru] de masa.ul efeetr6nic).fatomi). 101i atomii care au acelasi numar atomic apartin aceluiasi element (vezi si Izotopul). .mo!ilol~te Ineoreet (electnmii nu au . Nucleul sau nucleul atomic AtornuI Rutherford-Bohr Partienla centrals a unui atom../fOO -'·Tn r}C§li 'tifTJP¥~rede8 ~ea!ci!lriit dear wti... Neutronli Particulele electric neutredin uueleu. 12'nudeonl..P. 6 =A~Z Numiiw/ de Ileutron. pagina 87..." f€'guiate . Esre numarul eel mai apropiat de masa atomlca relativa aaromuhii :. J '.

". 8. masa atornica relativa a aluminiului ~ste 26. eu atat energia electrenilor este mai mare (inveiisul are un nivel energetic dat).9815u. -1-- electrom (zOna raz) Orbilalul.sa: " protonr .sv inveligoJ extem. din interior. daca acestia apar Intr-o combinaric naturala.el~menlulUi se nateazii htimiitul de m. Ficcare dintre"acestea estcegaH'i ou '/" din.I • @ '8 heuiionl . pentru fiecare atom de 010r-37. deci. Daca esie campier ocupat san daca are un octet (8 electroni).~a in jnrul nucl:t.6 neatront 6protolJ~ .' fl"f)_l'Il:· NlJe/8tJl inveli~ul electranle Spatiul care Inc01U0arii llttCle..er~--i:"":"'-.~i sectiunea despre protoni).Parricule incareate aegativ~iCll-mas'a foarte mica. Pozitiile electroniler peinvelisueile lor nu pot fi determinate cu cxactitate pentru fiecal"€ deodata.". chiar daca e>.esprimata (u. L" 1\1. Masa atomics relativa ia In considcrare diferitii izotopi. Este rnasa unui atom in unitati de masa.45Ju) este 0 medie proportionala a celordoua masc diferire ale accstor izotopi.. lin atom paate avea pana la sapte mvelisuri (de la interior sI3re exterior.Masaatomica relarlva 6elect(oni Carbon·12 seu "C . Ded masa atomica relative a unuiatom de carbon-12 este 12u.. Fieeare dintre aeestia reprezinta 0 zona in ears se pot gi'llii orieand unul sau doi eleeeroni (vezi si ilustratia de la pagina &2). darcu numere de neutroni diferite si. au 2. Ei se mi:. de exemplu.ai eleruentului. iar rnasa atomica relativa a clorului (35. MQdelufmodem (oomplex). invcli~nl exterior este ultimul care areelee[Toni..l1. . EledronU PnmulTrwe{j§ :deeJ~.t invelisu! este rnai 1ndepartat de nucleu..!ului p@ illvcll§nl eleetronic (vezi. Fiecare dintr€ acestea au un anutnit numar de elcerroni (primele patru. N.).J'~ 6 etectrom I Caib~n-14 seurc Se mai numeste masa atomlca. mas a unni atom-de c~bOri-L2 (izotop). Cu cil. OrbitMur-umii (zona verde. darni ci 0 alta masa atomica nu va fi un numar 1ntreg. 0_ P si Q). 18 si reepeeriv 32 de electroni). norats cu K.1."-'-""""'''''''~".r 2 neutron} . De exemplu. Formele diferite aleaceluiasi element. La izo"(opii. {Tmleii§('1 ~ <'!refi. fzote_J!u!1-2al carbonuhii Tmi orbitilll difetifl ail'ifituie. atomul este foarte stabil (vezi pagina 85). Exista izotopi penrru fiecare element. celelalte se pot produce artificial. a/stud 'd~ Iiumele sea simpol~I .:ista 0 singura forma naturala (elementnl este meneizoreptc). ci ficcare invelis este alcatuit din urbitali sau nort de electrnai.in care S€ misea electromi. clorul natural are trei atomi de clor-35. cu acelasi numar atomic.. Gil numere de masil diferite.qoi lzotopii .

e de . cu cat ea este rnai marc.deci. Energia de legaturii variaza de la atom Ia atom sf de la nucleu lanuclen. in Defectul de masa M.uea t.83). eu aUiL cncrgia potentials a unui atom san nucleu este mai mica . nurnite cuante..separaic. .stfil'1'ti"ffit!'N. Mai mult.initialiil' .as~ul~tl. Teorla cuantica Susrine ea energia transporraimpulsuri foarte . Energia de Iegaturi'i (E. Diferenlii de potentia]: 58. Energia de legatnra mascara aceasta diferenta a energiei potcndale .ciinpo~cii.ENERGIA ATOMlcA $1 NUCLEARA Toate corpurile.i pot_ei:!fi:.H energia de Iegamra:a nucleului este nrai crescuta (o. cu wale eil azisunt incluse ~j celclalte forme de ·energii (vezi paginile 8-9). Ff)r. 8. accastateorie se limita numai la eaergia ernisa de corpuri (energia undei cleetromaguetlce"). pagina alaturata). .fortei nuclea.. dte:apJ<1).ergie. numitastare fundamentala.$i formula. eli atat stabilitatea este mai mare. in rnajoritatea cazurilor. cu. Jegaturq:.'gia de. eli atat rnai putin sesupun schimbarilor.a puternica ce tine legate partile componente.mare parte 'a energiei. [ort. au 0 stare energetica particulara.-Energia _pote. 82 . Initial. eliberai la unirea componenrelor).forta de rcspingere dintre-protoni". Gu:. 44. in toate cazurile se elibereazaenergia "in exees" in cantitate mare dad particulele. pcntru oil atunci dina ciau fuzionat. separate.telor (veziener. ele intotdeauna vor tindesa atinga cea mai joasa stareenergetica posibila. '. si nu fcrmeaza un flux continuu. fiind starea de stabilitate maxima. Qed.atat stabilitatea lui este.ntia1a * a unui atom sau nucleu este rnai mica decat energia potenjiala totalaa constituentilor lui cand acestia nu suntlegati. ~ ~ reeste mai mare. pcntru oil numai aceasta fortaactioneaza ire nucleonii 'inveci'nati.fere'_d~m'l~'-inasa ene.este energia ncccsara . sau un nivel de energie potentiala" (energie "aeumulata").sunt atorni 9i in cantitate foarte mare daca sunt nuclee. Cu cat efectul de atractie al. Cuantele de energie SUIlt transporrate de particulele numite fotoni.mici.Befectul de masa. Cu catenergia de legatura este mai mare. S-3.1lJ. sus.Jntoarcerii in starea.miiryl'e po(e_l!$iiilii"'are ca'rezuilal §! 0 pierr. adica. Energia ImnsporlaUi oe 0 cuan63 (fOlOn): Porta nucleara electrlca" Ace.a'e_nerglsa(e_"mssi!. oririepfe«iei. 'fort~ 82 (Nuele u ). constituen tii all avut 0 stare energetica (vezi introducerea siforta nucleara) ell energia mai mica' ~i astfcl s-a pierdut din ea.gfill Iii Sine.in(JJa.este proportronala Cli Irecventa" radiariei eleetromagnetice emise (vezi paginile 44-45).l.Este masa c0reSpun'zatciare'en. mai mare.. EiO.. Frecventa. 35: Nucleoni.at. piferen\il:tepreZi'nt-a. in partile sale constituente (vezi pagini le 81. Pretonl.~nma maselorcomponentelor s . Energiepoten~iala.en~qjiei fatale a lui Einst_ein: electrica. indiferent daca sunt marisau sunt particule. tn atomi este necesara 0 reconrbinare.-6. Unde eleGtromagnetiee.) -Energia necesara descompunerii unui atom sau nuclcu dat.adica adaugarea san pierdea unor constitnenti.i.ale nuclcului si care invinge. 'Ieoria cuantica mai sustine cil energia transportata de ill] foton.le e-lib·€f·'lJ~Ia 1.iatom ~s~unucleu este rnai micai::ie_d.L. Va- riaza 111 functie de rnatimea nucleului (vezi graficul.

35.! (adlca.m(J1S8U .lee se vot unt (vezfTr!ziunea..l. AffJfurl de nuclee.~~_·9_2_I.lstabi/i sau cum este CBZJJtf. Nuel""/e .fiG.ajutor" I'oade mIG. . 44..are eSTe mal mtc.. efedu! g!obal a/ iotte! nt/cle. Nudeoni. cazul ~ioaclMtflfil spontsna. Numar de masa. eteciu'.?ce ca a. L lo/aiB '" unu) nucleu poole fI mai mere dedI.. nomest« trenstormere sau' transmutafle. I I Numirol de masa" nucleon (EL."': Ql{i'la nuc./eoni'§i· mare.. fotoni/or eml~ rjep/n$ de inVr.' reprezentare a' slab'rlili:J/ii nudearia .d~ tracfju. S8 amft emesteceree flromifor .ml'li bunt.oR ait eleSchimo.dol electron!_ CIJ numerate 6& 1t1il~a' GI1ptinsedf)1Ie 40 'if 120 =1 eele mal sta1Jife §J au rea m9i mare EL sau ~P!l"nuclean iV1lzi nGW de sub gm..olu. eJect.ext9rioare !j-am. IJllg. e/eetronil.!i la numaru.E.de stabllttate.. md'lflfijfe IN' 9miS9 de p9 1i1ve1/§lJfiJ9.. 83 (lnvelisuri electronice).!deqf] aoe Nola: energia de J.ppal&fl nece$llro 3ccepl8!ea de energre (fnc8/ziJaa.lzJ. fe~[}ltadin schimbarea proprieta/ilor chimic. pe Inv<!tli<j[Ji idem e c:omplel- ELper nucleon (MeV) * fela/iv Nuctee cu 'numere de mils.jeara .e".de·nti:leom) redii O. dar E. lotaJa. nucie~ro· 910baJG es/" m~j mic. gie cineficii' SAU fi mai SG8zuiJ . de' IL11regul flu. Radia~jj X.vezi dteapta. da exem. """. 9{V.' rna. doUfj nur. 82 (Nucleu). .~stasi1 Ciocnirea nucieu/ui'cU'o SfJ'wpa pajtiell/a !VfJz! -" 1-.DOar n~zfi esupea lor din pene» pucleonltar in veclnali. miGi de 4tJ lliH----I~~ .oMleli Nivele·. Frecvanta.li). css m"i muftti rilliJiiJie) SUIlt em!se dalnveli$Uriia ird:eifoaro. gasm.a uooi E.lclearii sau a/omicii_ ModiflC8c rea care.marl au 0 Jbrtii nu.se '-- * eli numerele de.galu. aslte!.d.: pagina44).impfl'tff. Energie cf~eticii.mei mare. 9.nucJgefor seu partbiteJoIj.1 /'IUCUARA Ci!iliva eiectronJ ·sau pecfnveJi§ui apmape lipsesc numai {.aroa etom seu pucleu men!). 82.nucleara :. UneJe nuclee grele etiaereez« span'fan partiwJe (vezi raJioactivitafea.ili§utf/e po care se Radiafiile X" (pea'mai mam !iBcven!ii.' se emit Intotdeauna §i radiafil r(imp/ifiii mal mJ.cad"lmlpoi. care act..e 'a unu: sa nume~le_ tJ:arwfie nl. Protoni. Radialii ultraviolete (UV). lar energit. masa:ll' mal marl decal ·120 Nuclee !.ii nucleu . Ie stMi en$dJefjr.ectricii.iea" de·rnspingere <lre edea.Jltiienergie). m~ea_ sam :Forp el. . los)' .FIZlO< A T. 83.1) -'S' . tn·atoml.L mai marl (stare ene/rJeticli matsc.(J~lzirea'nlJc!ee/pi" Ie cohfei:B ener-. 6.De" a -a/lJ. (vezl spectrol electromagnetic.. '(1 flll9 Declf nu-se prfma#BsuficJent:!i anergie. pagina 86).t:!i) ss poawmafjza cu un .Electroni. __ -..L per Ml.a per deci 0 SUplf>ttltit CfJpVari:rJciooni (ii? {une/if.foq" niJd. torr"" ~ CUIJ)·S9 arat:!i..eDni. iml7e 'i1Ins"amna clia ciXfliiea lor. 82. atnmJkJr. lnvells extern. Un '(1umir IqaJte mare de mull(protot!i' Mal . futoni (!leV fBorla cuantlr.

Exista trei tipuri de radiariiemise de elementeleradioactive: f~scicule de particule alfa (nurnite f'ad'iapi alta).Exista. de exernplu ciclutrnrru! (vezi imagirrea.44).. si mai multisunt produsi in centrele de cercetare. neutro.niste nnciee radioactive cu vitsza apropiata decea a luminli.i . fascicule de particule beta (radiatiibeta) si radiatii gama .RADIOACTIVITATEA este proprietatea unor nuclee instabile (vezi p agini le 82 si 84) prin care ele se descompun spontan in nucleele altorelernente $i emit Radioaetivitatea radiatii".radiatia de electroniv §i de pu~zitroni. fisiune.izotopi -vezipagina 83). ernise de niste nuclce radioactive .etectarea siaplicatiile practice ale radiatiilor (vezipaginile 88-9 i)...-~) J" "=-. Radlatle.uitul"1W6l~.l"ludearii. M~IJI:reprirliCllle!'" be o. (mw )iJagl)eil..de radiatiile cosmice {vezi radia:pa de fond. mare (deexempiu.:~Z. uraflfu-23:8). 'lett dezintegl'area beta.(. Cunoastemcativa radioizotopi naturali cu . proces numit dezintegrare radioactiva.de jos). fJ8 -' 13 mm _(sau 120 m-deaeij.suruaccelerate. Radiolzotopul san izotopul radloactiv Grice substantaradioacti va: (toate sub stantel e .d.Jria$.ti tolosjte pentru cele tret ·tlpmi de radialW Particulele alfa (partlculeleu) Partieule incarcate pozitiv. au.' . care au aceeasi masa ell iii electronii.(vezi dezmtegra reaalfa).iari'i* $i..sunt ernise III general. prjn r.*)._92: Proloi1i.. Au cea rnai marc putere de perretrare .anaiui d&ntiW ufr camp Pi1~Cy_1a bela " . spreexlenor. literell! _gre""". pagina 87. Camp magnelic. 'Camp electrle: 5~. E1e sunt relativ grele (doi protoni* si doi .e gamma (radiattile y) LInde electromagncticc Invtztblle (vezi pagina .(f6 plumb au grosim6ad6_ 0 Pfi. iar.nj.~. P) nentronl"). 83. ·pdrowleJa. Electroni. de un nucleuradioactiv dupa 0 particula alfa sau beta. CiiT. 72.cii relativ inectsi all 0 putere. darnu intotdeauna.depenetrare scazuta.protol1iif'. dar sunt incarcete pozitiv. + t InixmSita"te-arndia(i6J.-sc mi. carbon-l-l. Pentru maimulte informatii despre d. S?.timpul de injumata\ire foarte mare (de cxemplu.i Particulele beta ( partlculele Particulaemisadin.cliunea· cerneret vldate (partea' centrale a' clclotrc nulu 1) Campul magnetic"a'! e(icpidalA.inacceleretoare de particule. NeutrOl)i. undenucleele suntciocnite de particulc cu viteza foarte. s. unul. A1ti izotopi sunt produsipriii fisiuDC:l1{ld.injfJlliMA[iia. este pf0dus continuu. eledrld' il/tertia(iv: Megtietul cJe .. pagina 8S}. doua :tip uri . 9. Acestea .»-' " RadiatiiJ..tiftie~torie t .

~Ra 1 • 1 Particu/il a/fa ~ ~ f-.. o wo 88 . 120 . NUm!Jf de masii. Nucleul emitc 0 astfel de-particula (dndsufera o-dezinregrare nucleara). tneru ne~t.F/ZICk ATOMlcA ?J N. Oparticula aim esie Iden//ciJ -cu nuclei/I· atomuJ(jj de he/ilL Dezintegrarea beta (dezintegrarea Timpul. N. ..-. ..nucleu radioactiv care EIreca rezultat erniterea de particnle alfa sau beta._ Dezintegrare beta. I~ Nur..-220Rn ...-.....~i stfel se forrneaza a U]J nou nucleu.__ ~~ I!. .. urmate adesea de radiatii gamma..I.» r..~--.jneradI03ChV)..._ _-. radil:F228 ~ I~ I- f. .. Protonl.zci8:I1 + 1He I - I~- 1-' - .~ -1- - ~- - ~ 22ilRa r:-.... se elibereazaenergie (vezi pagina 84) si se formeaza lin alt nucleu (si atom).-.128 . .. .-. deoarcce ei se dezintegreaza individual ~j haotic: Timpii de .. • -0 '" D ..Im:q ~-.r---""'_ acelasi).iic!ivf! 8.- I)/ - Den'ntegrare alta (dezinlegra.~P~~t '-.! .. 1 I 142 1- ~jllum"r atomic. --..II~I"" -._m~ .(deziniegra".-. I NucJeu art po!of(iu-21Z' I.• i--- . z tNumaruf Timpul de lujumiitiitire (T Ih) Emiterea oricarui tip departicula beta de carreun nucleuradioactiv Electronul (0. de rnasa" Par1cufa beta ~ mHlfllno. Un bBC!juereJ es)&egal ci~iintegrare pe ser:undii. Dezintegrarea beta creste -sau descreste nnmaml atomic* ell unu (nr._ . . 212pt . •• •• - ~ - - ~ . 1)1 .-.. timpul de injumala~rrc al stron~utui~90 cste de 28 de ani.- Paroculii' alfa - ... J"-~..leude 10(·232 II-~' ·61 t:f. curie.-. ... -.d unneutron=se dez_integt~ In pr-oton*._ ~ -.:.-.ta ma.... de exemplu...".. 82..UClE:AR'A Dezinteg rarea radioactiva Dezintcgrarea sponlana a unui .-... iar cel al uraniui1.-I/'.ell_ PJ SerUI" de dezintegrare ~rata dezintegrarea radloactlvaa I 92 ./ -.. - N d nr~ N 130 132 134 136 118 I 140. .-=._~ -.sau eo) se elibereaza Co data ell o alta particula nurita antineutrino) c:ao. I~ I~ - I- -. stabil. 1. Ar::tivitalea dezin tegrarif radio. Ul)ileie m'al ""-'¢he -eSt .• . '5i deci pentru lnjumatatirea radiatici emise. 1 . - =Ra..s(1rata In becquereJi (Bq).ulii beta . Pozitronnl (0+ sau e') este eliberat (lmpreunii ell neutrino) dind un proton se dezintegreaza In neutron. . egai CIJ 3.IParlicula .. Dezintegrarea alfa (dezintegrarea n) Emitcrea unei partieule alfa de eatre un nucleu radioactiv. - Nudeudr. el. emlramane 6) se tn limpul deZirrt~i beta. jn?rh -. Scade numacui atornic* cu doi 'Ii numarul de masa* cu _patru . . serif radioactive.. 7 J( 10 10becque.. 83. ElectrOl1i...li-238 este de 4. .-.i--. .eutroni. Antineutrino 2~~Bi--> 1Ja Po + e- -. Daca si acesta este.> 2~Th-..rnediu necesar dczintegrarii jumatatii cantitajii dcatomi dintr-o cantitate desubstan\i'i pentru a suferi dcztntegrarearadioactiva... .I':::b .injumatatu'c\SunLdiferiti..5 x lJ)1 ani.-. : .Accste serii sunl numite serii de dczintegrare lanf de dezintegrarc. pi I I Antineutrino <J::I .J/ ~ • I 1-2151'0 212~ c:' - ~ --17 1':e 212Bi r. radieactivprocesul de dczintezrare se contill~lapana la obtinerea unui ato. atomic torului·232 pana la plumb-20S .. .-.. N u se poate preciza probabilitatea de dezimegrare a unui singur atom. beta (eJectronj I-- • Nudeude bismui"212 partic.17V. Numar de neutroni.-~- t v .- • --.I-~~ 0 86 84 82 -f.re ~ ..Ir-:I~I---1'.-. .-.

. Sursele artificiale de radiatii sunt folosite pentru testa-rile industriale. care provine arlit din surse naturale. datorita bombardarii de catreradiatliie. formand catioul (ioni pozitivi). Radiatia de fond Ionizarea Procesul de form arc a 'jonitor (particule lncarcate-etectric). 83. Una din sursclc natu. Uncle suntutilizate mai ales in Iaboratoare (pentru studierea radioizotopilor produsi artificial). Aparatul Geiger mascara radiatiiJe de fond. . care are lee cand atornii (neutri din punct de vedere electric) pierd sau primesc electroni". Partlcule peta. 86. radiatiei. Acestea sunt fascicule de particule.vezi aparatul Geiger si electroscopul de impulsuri. Radi. catsi din surse arti." ficialc. Acesta se produce constant din azotul-14 stabil. Radiatia prezenta pe Pam ant (111 cantitate relativ mica). De. pentru dl. dreapta. . Radioizotop. "82. . altele au aplicabilitate mai mare (de exemplu. care este absorbit leleCDn#ni:arbon-14_ deplante ¥i animale. ·P~icule alta. lonlzarea data de radiafii Atom ParticuJcl -cars in eazul plJrase§.~ rale remarcabileo reprezinta Plantlil8.9i camerele co ceala~i en bole. de obicei formsnd cationi.atii gamma. lncar face ca unul sau doi clcctroni dill atorniilor sJi fie ..dati afara".. anionl [ioni negativi).. /'p_' Beclroriu expulza(i devin electron! 1Ib&!i. energia lor este atilt de mare.Electronl./fi eleCtroni dea!lt pro/6ni). tonlzarea Atamul Se formeaz(i anionul-(mai rm.Aparatui Geiger. . Svlistan!efe r'adioodivfl (rndioizotopir) au ~liche(e spepiale.DETECTAREA $1 MAsURAREA RADIOACTIVITATII Exista numeroase dispozitive dedetectare §i rnasurare a radiatiiloremise de substantele radioactive (radioizotnpt").te atomuL ) . ~~ Partlcu/i alta' I 1~-. Cll 0 energie extrem de mare. monitorizarea aparatelor pentru siguranta) si pot fi utilizate si Ia detectarea 'radlatiei de fond. Protonl. pagina 90.8Vf!rtizare. §J radiatllle gamma" pot ioniza atomii. torizarea ionlzatlel pe care 0 creeaza . asemenea.'6sit la-masurarea r8dil!1I)!ior de fbild. 86.cosmlce care intra ill atmosfera din spatiul cosmic. rcspeoriv. mcdicale si dearme. particnlele" alfa sibera ionizeaza atomii substanjei prin care tree.(". 86.de. Majoritatea aparatelor detecteaza si rna-saara radiatiile prin moni. FOci/e ~ anlmacarbonul-Le.

Mlmdiionl Conto.fld radialiile tuo- due linpulsul <i.. flino' inni.l fiecare Ionlzare produsa de aceasta).' ('-"iii ctiiJIorul Geifie. 'FieC81c: part/cult> S8U ptinU--{Jdereas~ Ms~Q!ire.k. 87.! wata radioactiva" "estls naot. radi'FJtie ionizeaz.sior. pealm sUti. E(eC/rDnii sunl pr". eiectr6hiiinlriJprin d!s¢'$i suhi atl9$i de I'mOd 4.11l numarator clectrumecanicsi adesea un amplificator de impulsuri. $ ~e/fi:J§I~ de transforma 5. .anod./iii 1. Face. Peretiidlindmlui Spur numBra lor. FOila $8 mi§ci sfj 'a. 'eiec1ronil" ia . Acesre impulsuri rezulta din ion izarca gazulni (de obiceiargon Ia presiune sciizuta:~i 0 urma de bromura)' de radiatii.ii de alt! ionl §! electron!.ezi. Catod'.rj.indiC~l'lrezenra radiatiilor Cimtorul Geiger 1·. Apa~atul.(inleNalefe ner. impulslllde. !l11'odul*..tirigii' anodu/ ca.5: FOil.ii c'J~vaa!oml de gat. aproape de foita.liarata doza deradiarie la care a fost expus individul. Numaratorul este un dispoziti» electronic care numera. dflpliisefl"f! .FlU. catoour.. . Eleciroscopul cu·impulsuri (Wulf) 'fCJdfo~miV~{ion~~~ a.atinga anodul. Aceasra atrage electronii* din camera (foita se mdeparteaza de tija pentru cil .. 2."'~pwtJja. de:vlo€ nfwtiiJ oe din nou: §i !Ie i{)loa'.rul Geiger Un dispozitiv (vezi Imagine.efV' d. Insallu suficient casa.dintre electrozi.ie df'lJ_laeeaza ill jurul cimiJilJJlul /JT "< fiecaie radiatl~ lit/tiall§:rfe parliriufe.odur. 3: lonii sf.ambele sunt Incarcate negativ.. Radialiad!! la surifJ fi:Iml~aiil ca1. ./rem (~mplifjcet din c~lJzaB"aIMfl&I). prin miscareainainre si inapoi f<..r.e cute. i'on7Jandu"-se. pagina 88) alcatuit dintr-un tub Geiger-Muller. .spje C'l/O¢. ~.a· de i6ni fi <>I~ciron. si are un fIT central. Radialia if/im prin 'illregistrarea impulsurilor decurcnt..62.66 (Electrod).f..i c9ntoroi Geig~r). Peretii unei camere de aer din jurul discului formeazacatod uI* '$i pe 6 parte Iaterala se plaseazaanodul".::}.~ en/aU! tonizarea produsfl de 'Slirsa_ PtoCl>sul tnceoe "Anod'./uil!i iJe armd te caUJo'(penltu a se din nou inB!omiJ. s« formeazfi aviUail§. rad_ioaqlivEi Firul formaaztJ enoaur: !Orfflooza.dispozitiv purtat de eel expusi Ia iradieri.o evelarn.ee protejB de prafu/ ra<fioactiv. 3.l> DeziniElgrare radlriactlva.perepi lui actioneaza ca si cared".Ik!' la ffecara tmpufs . Feita indica prezcnta radiatie. -~~ 6. de aur.fJP~maro_ Pemptcams. . lanl! sun! afm~ la ceicd.! (vez. ATQM.inaiate-de introducerca sui-sci radioactive). trsseu.flBI_ti alomi sonl/WIII pe .egulal!.Ct. Confine un film fotografic (pe care radiatiile i1 vor inluneca).Acesta sc developeaza regulat si rnasura lntuuecarjijilmuli.impulsurile (nurnarul de 'impulsuri pe seclmd~). . Tubul este un cilindru cu gaz eli dol eteetrozi" . CI.R. Electroni.ICA /1 NI)t:!lAIiA Detectori de radialii Dozimetrul nucleare Un. .· 4 .a). u'n.:83. 58 '(EleclrosiOcip. c" dezintegrarea Eleetroscopn 1 co impulsurt (Wolf) Uuelectroscop eu foita de aur. Eledro'S'cop cu foi~3. paariA miiljii §l mstum~ de protfJGtie pentru e. 1.

3_ Pic/iWhle_ de lichid (1) SiJ. /oiii~d pHi.a/e IJetegulaiec'. Subsrantcle fosforescente. emit lumina (s~iIltila~ii).electroni".-pa I: de' s.camera /1] ... Dupa: scaderea brusca a presiunii. FiadiBile vaporull)i dalasw. p~gina 89)_ mpdii d'.Jist~!JI sa' 1.. 8ic-ut-m~nipr.iltf!'radiati" gamma" ·Particu..ca ni§(e."n~a).gi.cintilali" ratu devin ccntri deficrbere producsn d' urme 'de Ui-rf)eJe lils.'de "arbon 1. Ionii vizualizeaza urmele lasate de particule._Oezintegrare 'radioactiva.lichidincalzit peste temperatura de fierbere.ector.Vap_oriidifu ze2za .-------------l C"'"duzeaza ionizarea ~ F'. P.lrnrii)_ Bunt dimp m&gnetlc'cf3(& ' ."" lit· tiicili de WJ Wa/'de ghefl!a uscatfi (dioxid solidJ_ .S.'pul' Elwacct.sunl racili pM Cf8Jter"a vo/u!.Electroni.. :).-8U tandi'msat ~iJpbrii'(viiibile 4estul Eaten '/nwneca! Pilil. darcare nu se condenseaza.~ubU/f!PW- par.3.bera aparesul)JPrrn3: de urmc.(.condenseze.$.. .<.le. dar pot . ibnizJic. Substallle tostorlce. iodum_ de sodiu).sa se.~9U".$i "s~iWri beta· ../a se (vezi'Sla(l9a J- Wmle' .prlndpi>' iif a lubuiiJi (1T-1U1ti.articule beta. pe €i.. Acest proces arc ll)c cJ1.n timp. paitic~le/e inlffn.se CDf1!porfa .~slbii incarca/ nEigiiiiv. 4_ 'ie progur.-stii_-atin's'de f&sciwleie liJmin019Qt:J.sa poal~ fi' .nd vaporii din camera (vapori rleapa sau alcool) se transferma. un 'a.'.'..-esc viteza §i POI bsm sf. D'ifuziune. .a§i radlB(iile Radiafiile gamma rtu creeilza urme pmduca.f".rJaniwlele_ (Face CD: idanlificarea silffo·roai l)f08m). lonlzare. 88.i mal toru! Gejge~ mu!~'electmni. si.alla. Imp r4~'de tuten! pliilHi1/C pen/rJ/.-' plicarorolde· IJrm~ie b ul~rai'Sun.~.!e- fiee.c. dev. Vaporul.4 Iistlcffl ~ din cele dOlla metode de mai jOS)U1 vaporisuprasaturati.a 'pi!_rlii.se condenseze. came". camer8~.ru~t (5) .86.i.. Estc al catuit di ntt-un Gri~t:rI(scintilator).j-end sunt lovite de radiatii.In jos_ . particulele nude are care intr. S.Partea.if!a(ia de I. I C81)d ..wni! Placil coI9Ctoare -I-l inifiala.tece ce (.r:nM$lite ~i _fr~re {vez! con61ibedmd .81. dar care. 44 (Fosfores(.~ la-sursa . ascmcnca oamerei cu Detector ell sdntila~ie de fotomultipflcare..snprasaturat este vaporul la temperatura mai mica dedit cea la care at trebui sa .aHa sub Un dispozitiv care detecteaza radlatiile gamrna *. B_eGtronil l~i mii. '{:I)-cea({J -(dieaptl]i este produS§ 'de. brusc In camera prodnc bule.t in general curb"._ Cimwra~ Vapor 'supra~?. RJ.) biu.partkuie.?i un tub este 0 substanra fosforescentii* (de cx. adidf vapOIfj se cO{Jdenseaz.fI/ei'.a/iCulfilor nuc/MfG. :So..~~m:ra: -ora GneaUi' usc:iW Urme!e)iJ~ate w_-alcoolJ {uiniri!i EGrfln '-lntunec-ai . . _3. 83~Radialii gamma. ~!!Oilreiunl'JU/.SI~' 7nilJibsia --?>f0I7:SUrsil'da JwNna s T·- ~1J7 2~lonii formati ..tJIUi (mimgerdp!St6. presiune..on Tra. 2.c8 folografiale). f/:?rmeaza Benlo onae . Camera cu bule Un dispozitiv care.· ete.arMand na iura ha oliiAi a dez.. io-ni1arca* atomilor de lichid./e in ziniiJ 'iifliedori. Contine lichid supraiucalzit (deobicei hidrcgen sau heliu) . Cristalul ceata.scalad~fnr"giseM-.nuIierbedeoarece se._prin racire (printr-una Qam~i'a cu cealii Wilson Vapoi'ii .Detectori de radiafH [conrtnuare] Cameraeu ceaJa Lln dispozitiv in care traiectoriapartlcu- Ielor*alf:a.~ulu. aeoerece se"slf)Qi/9§le un emifa/u.d~'pmr.'rijna. 'A. Vflpori(sunt . pentru d'i in mediu nu exists particnle pe care...iBz..infeyriirii radioactive'. Ma tenal fataEe. frein/e. .emUe e!. electJi'c.

industrieisi cercetarii arheologice.oiii. Radioizotopii utilizati au tntotdeanna tirnp de 'iujurnatatite redus sise tlczintcgreaza ih~lIbstanl·e stabile. Aceasta so:.si substanta este etichetata. Arc numeroase aplicatii. Toare celulele vii sunt susceptibile Ia radiatii. .~i egumelor l si distrug. 8_6.87. .gaOism defeetels de sudwti. iradiate ell radiatii gamnra".substanie printr-un corp si derectarca conccntratiei sale In tirnpul deplasarii ei.orin imp/antwi mdioectiv» supus . 44. bactcriile din carne.il\ii gamma. Unete tipuri de csncer pot Ii trat~te .efcctucaza _prillintroducerea unui radioizotop* III substanta si prin urmarirca radiatici pe care aceasta 0 emit-e.--rnld+-- radiofotogrtlfjj_ lradierea Alimentele (fructele ~j carnea) pot fi. In diagnosticarea medicala.nivelul crescut de radioizoropi tntr-unorgan poate sa indice prezentacelulelor maligne (canceroase). Radioterapia Utilizarea radiatiilor emise de radioizotopl" pentru tratarea unor boli. printrc care controlul de calitate clio in dustrie.Slarea-pen!fJ) eoere: elin:atara comului. 86. Aces! par.re calJjfne -redioizotopr" [a. Radioizotop. cap~U/la irodiata esle rfi!nna §I aceasta ~Radi. Radioizotopnl folosit se numestesubstanta de contrast.radiorerapiei externe.Tlrnp de injuma'fati're. Apw@wl'ca.si radiografia ell raze X: pagina 44).terll aile Radiografia gamma (radiografia "() Reproducerea unei radiogram (similare unei fotografii) prin utilizarea radiatiilor gamma" (vezi. astfel este posibil ca celulele maligne sa fie distruse prin folosirea unor doze -de radiatii atent cnntrolate. in care mdlatiaesle emisa-cie un inserst« rn br. Tr. proaspa/iJ_ Ou. Radlologta Ramura a medicinii care.FIZ/CA ATOMIC}.s. Radialii X. permiland conservarea lor pentru mai mult timp. Metoda trasorilor radioacttvi Unnarire a traseului unei.pii i:lcwJ ::. El unei 1evi de metal.mani. rnai ales in domeniul rnedicinii.cf3 '~:.foloseste radioactivitateasi radiatil X* III diagnosticarcsi tratarncnt. ~I Ni)ClEARA UTILIZARILE RADIOACTIVITATII r Radiatiile ernise de radioizotopi (substante radioactive) au 0 larga aplicabilitate. Radiatiile amana coaccrea fructelor .

Aceasta senurnesre reaetieln lant'Intr-un reactor nuclear eu fisiune*'are]oc 0 reacpe in Jail! bine eontrelata. . iantaw148-'ji hrom-85. de exemplu.. Acest. As. Fisiunea nucleara Proeesul prin care un nuclcu greu . fiind lovit de 0 particula (frecvenr de un neutron").· "'em'onll Fisiunea spontana Flsiunean uclearacare are.. Fisiunea·indusil a ura~iu!Ui. loc.. Cele douanuclee mai usoarc sunt. Fisinnea nucleara ~j fnziunea nuelearasunt doua rnetode prin care aceasta energie se poate elibera.erecht de f1_l/dee dr. pagina $15). r " Nucl"" li.. lzolopi..a..:::'rT produ§i indue ·no' flSiunl.nuclee mai usoare.egr:ire Il.(se wt!formaJn' kii.nuelee fisionabile (vezi si reactcrut termic $i eel FBR.produsede tisiune.83...------.are$io". --__._g4.Nuc!eul-23'U SIJ(~~~~unro. Ambele sunt reaetii nucleare (reactii care adue schimbarinucleului).mai scazuta' in cornparatie cuprocesul maisimplu care.ul. bombe .' Fisiunea areJoe (vezi fisiunea indusli)in reactoare II ucleare en fisiune" penlrua produce energie calorica.FISIUNEA$I NUCLEARA FUZIUNEA N ucleul unui atom (vezi pagina 82) define 0 mare cantitate de . 'r~ < eJtlJerea z{j efJergie.m..6.lIne_· din explozia u':'".}!e ·de nucleul"""U . dar cea care sepetrece 'intr-o bombs eu fisiunt' este necontrolatasi periculoasa . neutronii eliberati defisiunea Indnsa vor cauza noi fisiurii (-?ineutroni) s.proces poate surveni in nudeul unui element greu.sunt: descrise ca fiind fis:ionabile.se·cilJ(.' provcaea' o reaqie in Ian!.. lara interventia vrcunuiagent extern. eli eliberarea unei marl cantitajideenergic (vezi pagina &4) ·~i a d6i sau trei neutronl" (neutronl de fisiu.. cele capabile de aceastafisiune. 87.natural. care apoi csto absorb-ita.!fa".energie "acumulata" (vezi paginile 84-85).este Q dezint.ienalJile ~Dezfllt(!gra~e alfa.r+ p oo:~de fisi~"ne_ St. e/IbereaiJj & tielneulinni.d..d6dupero§ Fisiunea indus a Fisinnea undead a unuinucleu care prin metode artillciale a dovenit instabil.' cilfu .fIf. tvezi paglna B4)_ Ecuafla raactie. . Reactor nuclear cu fisiune. de exemplu.: Radioactilfitate. Neutroni. Dacaintr-e subs:tanta~x1sta mal multe./ mass sj.·greaza doua (sau maimultcj.numite produ§i de fisiune sau fragmentede fisiune ~i majoritatea lorsunt radioactive".: milarJ)_.ne). mrmsazli [j '(f • . de marime aproximativ egala. 8. nucieare P'Jn/tu rea$> de m8i $us (VazJ numerul de masii $i etomk: pagina'82~c ~. 8. izotopuI* uraniil-238.235' ...unea TndllS!i. in Norlnfotmli defJs. dar probabilitatea este. de exernplu izotopii* uraniu-235-?iplutoniu-239.=-. Nu toate nueleelepot fi induseIn fisiune prin accasta metoda.se dezinte. Fisinnea spontana ate toe foarte rar.

pentru a dead.FIZkii.tl3. (Datorita temperaturilor mesc bombe ell fisiune.i mare neutron' c-are (In t:omp~rarie s§pwducfj ---\..) . 1I2): ~Reactor tarmonuclearf 94. . cu eliberatc rnasiva de pagina 84). in masele suhcrlticemai mici. Neutroni. . Flaclira solarn Oelul dega" demonslreez8 aGtivitatea de fvziune!. putea da nucleelor destula energie cinetica" pentru fuzionarea lor.. _ s« exp_ul$e8zfI un neutron.raportul dintre suprafata ~ivelum este -prea../etomic.eli volumull fisiune nuc!earn.<uliil reacfie in lant reacf'a in lant Fuziunea nucleara Reactia nuclcara de sinteza re priu care forrneaza unul bil. pagina 94.ij ___.topi. Radioactivitale. 9... f. mai staenergie (vezi ~i de fislunea nu- Bomba te'rmonnc1eara sau bomba en hidrogen (bomba H) Bombain care fuziunea nucleara arc loc intr-un amestec de tritiu si deuteriu (izotopii" hidrogenului). Deolansarea unci bombe atomice creeaza temperatura ere scuta necesara (bombele termonncleare sc mai nu- aceasta nu genercazadeseuri radioactive" . Energia eliberata este de circa 30 de ori mai mare decat cea eliberata de 0 bomb5cu fisiune de aceeasi rnarirne.) NucietJ!'ri& deUteriU (iz'~fOpUr lJidrogenlilui) Nupeele. Sa emitmulti'neutronl (riaca pot p~voca flO! flsilJni)" IJ ~ Bomba: en fisiune sau bomba atomica (nucleara) (bomba A) Bomba in care doua mase subcritiee (vezi sus) sunt unite pentru declansarea unei explozii. reactiile de fuzinne se mal numesc reactii termonucleare. dar cercetarile continua cu scopul de a obfi ne fuziunea indusa. subcritiCii fisiunea Indusa). monucleari (en fuziune)".. AVERtIS(vfENT: Nil pnvi(! niciodetfi dired SO$r<>!ei ridicate. hidrogemj} slitera o tuziune n<lcl13arii: in reactori ter- pute!! orbl.-Fuziunea produce nucJeul de hellu. ./uc/etJlde tittill (lzo. Izo. 82. controlata ill Soem. ss 1JJJ!!'$c"ktempereiuii ioesie ridicale.) Pe tale naturala. ~i:ualia reacfieinuclearepentfu reac!/e de mai ses (vez! riumiifuide mesa ?i q<.Ee introduce un SuprafaV.vezi ~ reectoru) de·fuz:iune. A'TOMICA ~I NUGEARA Masa crltica Masa 'minima a unei sub stante fisionabile. Fuziunea riuclearancccsita temperatun de milioane de grade Celsius. pag. Exemplu de-fuziune nucleara (Reacli<: D-T . produsi de prima fisiunc. .topul hidrogenll{u.. mare ~ise elibereaza tn atmosfera multi SuprafatjJ mica (in compamrie eli IIOlumul) e-. necesare sustinerii unei rca(?pi in lant (vezi Masa clilicii Mas". nuclear este pastrar 111 rnasc ~.fuzinne). \- din neutronli" Combustibilul suberitice. Reactia rn lant (vezi fisiunea indusa) rezultata elibcreaza 0 cantitate uriasa de energie: Rezuitii [J N"re.. 86. Spre dcosebire a nucleelor usoamai greu. se pctrcce n urnai in Scare (si in stele ea acesta). Energie cinetlca.

''ecIiI~bmW.umi i ..l· deq.. In central de e leetrice.e ir. Der. hidrogenul existi: ill aoundePffi. Neutroni. eire fierbintf!.oricarealt tip de centrals electrica.radioactNe-piarifilJ' l'oos~' (eoinbrJsVbillJl foloM) dif) reactparel. i"e~izir.'bir 'SJ. daracestaar produce 'aproape de patruorimai.. ut!ie· sunt.. din fuziunea nueleclorlzeroptlor* de. DATA DE REACTIILE NUCLEARE T· este oinstalatie complexa. sc anas~b forma de bare./:ar jJmdiJ~.i In.umpe.rice' nl.liidrogen. au fisiu..~fIa.(vezi imaginea.rcactori tcrmid si reaetori omogeni (ve. uraniul.rar ~7i inem ritul lui estescumpsi periculos: Reaetorul termoTmcie'ar (CU fuziune) ':React!e lnlant.r.erot~: de apa millzmpen(III corrrlfiflsar~a ablfwlui (se.lzotppi.sao ridicale: pentn: ele sa absoarbfi.produccamitati uriase de caldura. Generaloro! EJec{iir:itale Bare/e de f<Ontr9i se exlil)dptl"na inmlez: . Barele de control absorb neutronii. Materialu] fisionabil.s 198Cp"el tn lanf. prohabil. Un alt circuit De'fji c<'mtmleie mec/.euiilri . Turbin . 93: Radioactl.\ folosesc dona tipuri principale . d~cat reactorul cu Iisiune Deasemenea.formeaZi. marori/ti d~ :Siguriitifij §.!"'pi'iltaro.aJi'i·electric'. un.ni/i:# §i d~r. Toate centralele electrice nuc Ieare de astaz] sunt coustruite in j urul unui reactor centraleu fisiune ~i fiecare geaereaza. c u foi.ltale. ReacJoafel'i cu fuziune i-n. Reactorul nuclear cs flsiune Reactor nuclear 1Dcare caldura este produsa prin fisinne uucleara"..B3.' 115: . perdnJ merifiriBro". Diagrama schematica unul reactor.d refrigfHenlul.de abw1.~· efjeunior sum d si. 92:.:::=+~~ [je'®iooi slim dirlbor -sei: cadmiL' (au.nurnira reatj::la H-T.a~ c. Sf'Jf)8rol.zi pagina alamratii). (Hsiune indusaj.1'08 caldura 'scar producc-prirrfuziunenueleara" .. Aceasta at 'eoosta. asezatein masca demoderator.-----4=--~ ealdura.ieereetat. ea. in!il<i/a!ia de reprodu~ene.' dar pdl fi meal"" mi/ijqs . nucleate S'. Reactor nuclear. cantitati mull' maimaride curent electric decat..actiYa a reactop1/ui. rodioaGtive (veii reectorui omogen) est? . Reactorul nuclear ambeleforosindca si combustibii de:Daza uta- nilll.~J combust..cl!lara. paria la /ormatea .in interiorul eareia reactiile nucleare .adandma f.' din no ~ apaj. eli toate eli ultimul se afla Inca sub cercetare. Exista dona modele principale de reactoare ~ reactori undead cu fisiune si reaetori nuclearicu fuziune (termonucleare).iJ€Imal€lrialelB DO§fJUrilis.:. pe Ganci uraniul este. lu ne a '" 'a .rog~n. deuteriu si tritiu .1~}t eflqie(lte. ·Rira~iiile. Exista 'cafeva prob J erne majore care trebuie rezolvate lnainte ca reactorul cu fuziune sa devina realitate.EbsQ(o'lie a' neutro. incelinesc reaCfill)...f!Jff:.sa decombustibil.pre/val de.ENERGIA . nu~ din. 32: Fisiune nU.. rece est..§6Un..rnulta energie fie unitatea de Dla.. Fuziurie nucleara. ZOml.i. pagina 93). este' im:iii.o pmbabUltala foorts ctascuM 1fff.Ulam.:iii!i de abut: Apa din.co mpJ~x' de ce oi't. drcditL'J de'agenwl de rii. APa eS1e r~cirr. 92. Sum-aWZate la -Q anrnnitlJ. :86. dezvo hat.pnibllsiibilgen~zli .mal mulli sa u m~r puttni neutroni. dar pana acum IJj$U ficien L. pe unitatea de masa a combustibilului. in C.b'llfi in{]!Qpiill1.

ole) Bare de . 'ReacVein Neutroni. 83... VOl' sut~ri proecsul de fisiune.tJ!!l. 115. Reactorul reproducator rapid sau omogen (FBR . Dezintegrare radloactlva. Incetinirea neurro~ilor 'imbunatateste sansade acauza noi fisiuni (si eontinuarea reactiel In lant).iare un moderator..cele ale Izetopilor" de uraniu-238 (vezi reactorul omogen).fast breeder reactor) Reactor en fisiune in interiorul caruia neutronli" carecauzeaza fisiunea pot sa ramana neutroni rapizi (se deplaseaza cu circa 2 x 107 m/s).ofel .~ . . in juml barelor dee combustibil.comb[jsHbil Agentul rie recire: Elsie eae pres[jrJzata. ~ ~. Este folo"i\ pcntru a incetini neutrunii" rapizi produsi de prima fisiune din cornbustibi lul de uraniu.a.sc acumuleazamai mult cornbustibil. Reactoarele omogene sunt numitc si "cresditoare". inveli§ de beton I Bare de <X!rtlbus~bjl Age.siune I de. spre deosebirede uramu-23R. Bare deControl VSsde. pe cand neutronii len Ii rnerg rnai departe panii intifuesenucleclede. 82. care Bunt ineetiniti cu aproximativ 2. luaniu-235. PmiJra de 23BU L . Moderatorul estc 0 substanta CD nuclec usoare. ffi-?-e-I---+ I~! IJ- I~ I. cum ar fi grafiurl Still apa.239pu S($petrece intr-o zona periferica de 238U din jurul cornbustibi luiui principal. Cand sun! . . d~:g(afit 4gent de riicire'· dediaxid de carbon suo pre.8 moderator. Combustibilul utilizat estc imbogatit continuu eLL nuclee de uraniu-Zs S (vezi reactorul termic) ~iplutonlu-'239: Ambele substante .~j moderal IOU graftt (AGR) ~_"_h+-+-=.iti de neutroni (oricare ar fi viteza lor).deoaieee 'acest proces de dezinregrare a B9U J. Produsul finalal acestei dezintegrari este 239Pu.-~+---d-- inveli§ intern Vasdeajel Maderato. 87.zona activa-rnai omogena. Reaetoare terrnica Reactor'nuclear mcderat st raeit cu apa sub preslune (PWR) Reactor nuclear radl cu gaz. Reactor compact Te~iconectete I~f}eneratorul de abur '§i la turtlinil.nt de riicire' d?mdiu . lzotopl.200 m/s.. Reactorul arcputere mare. 92 (Fis.A Tipuri de reactori nucleari Reactorul termic Reactnrnl co fisiune care.9c/irm. Neuttonii mai rapizi sunt "captumli" de cele mal abunderrre nuclee .-- Gemfrator de abUT Bare de combusfibii 1. Deci se creeazasi .cjocD.si functioncaza la ternperaturi mai mari decat reactorii termici. lan].fisioneaza usor cand sunt ciocnitc de neutronii rapizi.- /'- - .'100 -. Agent de ractrs... care este mutt mal probabil sa "capteze"neutronii (devenind 239UJ $i sa sufere dezlntegrare radioactiva".FlZICA ATOMI(A H f'/UCLEAII. Reactorii omogeni au.!ind1.une lndusa). dar vor folosi un procent mai mic de combustibil (in ciuda faptului ca acum sunt 1mbogatiti cu atomi de 235U)..

Ia scara temperaturfi absolute".nationala si sunt numite unitati ale Sistemului International san unitati SI prescurtat dinIimba franceza. pastrat' Ia Sevre.de oscilatie rue unui anumit tip de.792.a temperaturtlabsclute.sunt Unitatea ST pentru.a mica pentru a fi. M·as. care este ill] prototip international.631. Multipl!~1 submultiplrulili~ti Multiplusau subrnultiplu Prefix Simbol g m . mctruieste prea.770 pericade" .de l[lghetare a platinci.Este. 'M~rimea fundamentalii Masa UnitcHi SI fundamentale Kilogramul (kg) Unitatea Sl pentru masa. atorni sau molecule). Este egal cu.care gheata. 6. Aiel sunt clasificare toate marimile de baza. Ele trebule rnasurate intr-un fel si..prin folosirea cunni prefix (vezi tabelul de maijos)..curentnl electric (vezi si pagina 60) . Aceasta este aleasa printr-o intelegere inter. Kelvin (K) Unitatea Sf pentru temperatura. de aceea. miliinetrul (rom) este egal cu miiim's dernctru.45s/sec.diferit de tJJ. CorP negru. infinit de lungi $1 dtep!1. '1273. MarimiIe fundarnentale Marimi'(vezi marimi derivate) pc baza carora se pot defini toate .celelalte rnarimi (vezi tabelul de mal jos).amper kq s m A K mol Timpu! Lungimea inlanSitalea Temperatura Cantitaiea de substan_fif T Metrul (m) k"eivi/i mol candela strahatuta de lumina in vid In th91).1660.distanta liitensitatea lunJinOasii . unitateaSl datil poate f pre? rnare.cu intensitatea lumincasa.In. AmperuJ (A) Unitatea S1 pentru lungirne.cantitatea de substanta care coniine 6. Secunda (s) Uniratea Sl pentru rimp. e-. pe baza eareia se poate deflni orice alta unitate Sl. apa $1vaporul pot exista in acelasitimp).. ~ .a unui corp negru" 1a temperatura. x 10-1 N la fie care metru. . Este egal cu. directia nOTmala a ariei 1/600.16 notati. Este egal eli rnasa unui cilindru de platina iridiata."imilefizice importantc sunt niasa* ~furta" si intensitatea" curennrlui. Perioadii .10 vid si care produceintre conductori o furta de 2.radiatie emise de·atb~ul decesiu-Hs. .c. De pi Ida.' PrescUluri m kilogram s<>cundfi metru .'.192. Systeme International d'Unites .sau pn.'12. D¢ aceea.. Esteegala CJ) intervalul detimp de 9..multipliisi subrnultiplii unitaJilor Slsi .ldl'o) particule (de cxernplu. pentru ea aceasta este numarul departicule din substanta)..utilizata.fiecare are cate o unitate de masura specifica. Fiecare marime fundamcntala isi are unitatea de masuraS! fundarnentala.6 10' 1M 1'0-' 10' nanomicromifi- n centideci- dece- a 1iJ' 10l' 111' II}' heelokilo- meqegig@-' dt h k M 'G Candela (cd) 96 ·Scar. pre cum ~i cele derivate dill ele.asa. Este egal cu din temperatura punctului tripln al apei (punctul la .000 !D. 27.egalcu marimea unui cur:ent care trece prin doi conduetori par-alell. 29 (Cubul lul Leslie): Curent. Unitatea 51 pentru intensitatea luminoasa.". langa Pans. de cxcmplu. 19: 10-. sc rccurge la. Estc egala. 0 MolDI (mol) Unitatea SI pentrucantitatea de substanta (retirreti ca este .marepentru masurarea grosimii unei coli de hilrtie.co PrefixeJe 'Uneori. utilizate in fizica. . ' Simbal••1 llnltatea SI ·fundamental.023 x 102:1 (acesta este numarulIui Avog. Forta..MARIMJ $1 UN I TAT [ M:i'ii.

/of[/1$ (iezi pag.anmi derivate Sirribol Form ula de defin iiie Unitali 51 derivate Denumlrsa Ul1ita1ij PrescLIrtare Viteza \/- lunqime? amp mls Accelera!ia' 8 a = Vi/~za.iimixll As JC-1 col/tomb C Djferenp de pote'llial V V ~ energia. care SUItt definite in functie de aceste marimi san in functie. M.tdu . -a eieaue tucru mec::mic J Pule(!ila P p Jucrui mecanic limp J/s walt w Supmia!B A Deoituie de forma (vezi parI.If/FOIIMATII G£NERAU P£ FlZICA Marrmlle derivate Marimi.mda . tnmsfeiata stJrcinaceiectrica sarr::ina volt V O'apaciWfua C C= eleclrica de potenjiai diferellia luogimea intensiiatea ev-e VA' farad F Rezislenla R R ohm o 97 . care suntdefinite in functie de unltiitile 81 fundamentale sau alte unitag_ derivate: Ele sunrcalculate din forrncle de definitic pentru marime §i uneori prirnesc denumiri specialc. altele dedit marimlle fundamentale.nul.!1 = mass ~ viteza kgm/s Sarcina electlicil Q Q = intensifateiJ ~ .ic newfon N L:uciulm"c.r.m-' Presiunea P P for/a saprarafii. votum kg. Nlm' p1'Soai Pa Periooda T D.1'01) m' m' Vo/umul V Depinde de.s Frecven!a Ml"]arul dadd. 101) Densj(atw p p=-- mesa ..acce!era(kj kg m!s.de alte marimi derivate: Marimile derivate sunt derivate afeunitarllor Sf.anir: W W=fDlta x dislanja Nm joule J Energie E Capacitatea de. »e ~Gr.rf Hz ImpulS1JJ Impulsul = ro1<' " limp'" Ns Momentul Moment!. limp m/s-« Fort a F F = mesa ~ .ucala ".

111 C!i/EI mMmi/e reprezeniEte pe lJ.se nurnesc 'var'iabile. V8rlabl/8 dep8n- dBnti. sunt dependente de alte marimi.r.._t1cu1 sf(Bba.rnrillc marimi.x. intr-un fel.: .~e . De aceea.~oarli_ epneti ca R trebuie stabilit 1nte\eslli simbolurilor. ..) . intre e1e exista 0 relatie care poate fi exprimata printr-o ecuatie $1poate fi prezeutata pe un grafic. 1Ji1'r1MW pe IIXII Y van- Gradlentul unel curtJe Tntr-Ull jJunctesre giGdientul tangenlei la curoa in aceJ punGt Grad/ental. SIMBOLURI ?J GRAFICE Toate marimile fizlce (vezi paginile 96-97) .c . Punctul ¥!ri_f1IfI<l !.a.a"iZel'O. A¢casta rclatic poatc Ii exprimata printr-o ecuatie de cuvinte SaU printr-o ecuatie cu slmbolurilecare reprezinta marimile 'respective.de cuvinte EClla~e de simboturt GraficeJe Graficul este reprezentarea vizuala a relatieidintre dOlla marimi. Refi"hep cii"unilalea de niiisurii -a .alB g".ati! mdlimea tie-sfudiat (eauka)... l~a"Cu-axax Punr::tuJ in Gara graffcul / Va$bUe Origines.JmPMifil{.. Arata cum depindeo marime.@_d~ Go!!!'_. ..ECUATI I. ~ \I8. Rapoitu/ vatfafjei mMmti reprol:entaie pe aJ(a y cu GOO repro-zental1l-p&lIXe:-xo·GIl'ldlenllJl-Onier dllilpfB reprezenfateBici este VIlIoarea ilr.!!lSiml.!_t..ndep8ndenfii. Ecu.marimi reprezentate.»: . Ecua~iHe Ecuatia repreziuta relatia dintre doua sau mal rnulte marimi fizice. __ sWbate exe.-ti.-r.:IyInl8tsecflacu all<! y: Punctulln .(ltadlenlfllul eStsurJitatea de m.ixa x. Pnnctele de pe grafic sunt trasate folosindvalori pentrn marimileobjinute :in timpul unui experiment sau. prin fot0-siIeaecuariei pentm aceasta relatie. Intrebuintarea ei fiind rnai l1.riTTJ88 abHii in timpul exparimentulul (efec1lli). (pe.au l'aklare. Mr. Ultima este utilizata arunci canci sunt implicate mai.de cealalta. Cele dotW.e m~mliY/X. dacaeste cunoscuta..i unitatile lor pot fi_ reprezentate prin simboluri si.te axa y.

.. §i cu ""llama ei de masura. cie/onul CJ..Deaceea.slrribolUI . la:'ogi!.£N£~AL£ O£ F!z!cA Simbolurile Sirnboluri le sunt utilizatepentru reprezentarea marirnilor fizice. .gmfic trebuie Ilotate .iirie cllrtiil seu . X x~x X-.+)enlJ:Jll.repre.-{iaete{ pii1f de_dawi.ii'marlr:mle.9 (2/S2 3. 'Relin'!ti ~ prf.rft'J_flr. m = 2. 2. nu. ignora!~ tfebuia . La notarea axelor din. Sirnbolurile reprezinta citra si unitatea de rnasUFa. verfffGal§l"fiaca e:p.ff.. Un ~ment dennis dfEapta. se dubleaZ8 §i''. experiment'Tolu~!.t~a~ x 4.pe un granc stahl loa..5..proiial]j( 19Jei a(Ofi tn m1Jsqiat?i.2 Orice cifrii din.1.aceste notatii. x x x p. brice simbolreprezinta atilt 0 cifra. se fo losesc.irJ. To tabele si.0 4. i:8ledouil miidmi eSle· lini8riJ (una sil madiff~'9U ·8r. se 4esenea7tfO.. . Pro legiilre~ puncta/or._J:'.'1 Axele 'iI:ebule nofate cu care reprezfnta matimea (Sau demJmirea m~iimii). In/! -un expBrlnteiiUroMie reprei&iJlal~ if./efa y. ill = 2.cu. m/kg = 2.0 unitate.IN.'''1~1(1)..J1tur lrebuir.---.x x --_><_. FIN m --------!:========:__:__j date de grafice R¢prezentarile.6 4. Valoarea unci marirni fizice consta dintr-o valoare numeric a si unitatea ei de masura .gratice.r origine axay ! arota r. ° ..8 I fO 1. de exemplu.1 7..§fi"te'~ Imlgij"~urb~..eOO:}i can((I<J.n 11'?'fJ"B pyndefrir . aP8.4xa ~·ebtiies. 1x X-. ianii'! (ala·ite·cuma se ·d~ib~~ii. matim/lii (Wafi'sunl Viteslmls .Puhdal. aceasm· rolosfla teprozinlii limpulla paltat. f@r manmeaGllff)' (iariaiil· eli urmare a ffilpe.iHndice valoli usor degasft. constarita a.masurfirii (se intamp~:ih once expelimenr).ar(i /Urigirnea!riiri.FORMAFI (. ajle. ..mprp. exprimata in newton. -(BAW!I palmte!" C{lre-reprezln{ll· mujtip!i detraL) . nu este nevoie spunem. masura este 'inclusa. PUlletele'depe.ra~ml"r 'de obice! inJriiiaiami~. . :tN~~ moddehnil).cu[lJ. Vi' (ezu!fE)li1atdearma o<.lj . Mariqea de comro..au cU··b: Tlmpls . grafice 1. L. _" x __ alenlale. Retineti Ctt simbolul impartit 1(1 unitate de 0 masura estc 0 cifra pura.I ampcri). Orice citra· din aceastij colOMa rlJprezfnliJ o IUllgir>e exprimal4 ill metri. de ex.1 kg inseamna eli.refacti miisut:atofile." fn· care 'felatiadiDin.lungime eXpdmata in milfmetii. .Se datoreaziJ· eranlor expen- ..tj.urPii predsiJ: .zenlale oe axe sUllt·direct propo((iemfe rd~ca una sa dubleaz8.J x s.4 4. pe axa j.sJbiI: sa sa .irjdica:eror!ieire d?_fe nfZIJitale difl impredziil procedenliA.' scalg -n Oriwcffriidepeaceaslil scalii: reprezinlii o.I1JlOli"le.1 kgsau s = 400 JlkgIK "Clirentulprlntr'-un rezistor = 1" (daca unitatea de. 1"'\ 0 . Infcrmattrte GraffGL' unefliml drepre Ii~&xa care rreceTpnr. milsural in seGunde Ie P?lIaL ----t======= ___j sa Orice cifra de peeacoostfi repre:iintIJ o"!a1a . celeilalte)..li.rjreaptB (dooa~ reci. cat si . pundJ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful