Universitatea de Stat din Republica Moldova

Catedra “ Finanţe şi Bănci”

Raport
privind practica prelicenţiară (B.C. „Energbank” S.A.)

al studentului gr. EF – 0510 Juncu Veronica

Coordonator de la catedră Gamanjîi Alexandru Coordonator de la bancă Contabil Gherasimciuc Iu.

Chişinău 2008

Cuprins
Introducere …………..……………...…………………………………….. 3 Cap.1. Statutul, structura băncii comerciale, funcţiile secţiilor şi serviciilor ……...………………………………………………………........ 6 Cap.2. Resursele băncii şi activitatea privind atragerea lor ….............. 18 Cap.3. Organizarea operaţiunilor de creditare şi evidenţa acestora ..... 23 Cap.4. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de decontare …….......... 32 Cap.5. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor valutare ………….......... 51 Cap.6. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de factoring (leasing, trust) …...………………………………………………………………………… 55 Cap.7. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor cu hîrtii de valoare …… 60 Cap.8. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de casă ………………… 63 Cap.9. Bilanţul băncii comerciale şi principiile alcătuirii lui ……….. 66 Cap.10. Gestiunea lichidităţii bilanţului băncii comerciale ………… 69 Încheiere ……………………………………………………………….. 75 Bibliografie …………………………………………………………….… 78 Anexe ……………………………………………………………………... 79

2

Introducere
Existenţa unui sistem economic financiar eficient constituie condiţia principală în dezvoltarea unui sistem economic. Vorbind de un sistem financiar ne referim la următoarele: 1. sistemul bancar, care se distinge prin capacitatea sa de intermediere pe piaţa de capital; 2. “instituţiile financiare specializate”, spunînd acestea ne referim în mod special la instituţiile capabile să opereze în domeniul creditelor de lungă durată, al leasingului, al factoringului şi al asigurărilor; 3. bursa de valori, ne referim mai cu seamă la capacitatea ei de a pune în circulaţie şi de a crea instrumente financiare. Argumentarea temei În lucrarea de faţă ne referim la esenţa băncilor în activitatea financiară a ţării. Termenul de bancă este definit în literatura de specialitate în diferite sensuri. În sens restrîns cuvîntul “bancă” – întreprindere individuală care efectuează operaţii de plată şi de credit. În sensul larg al cuvîntului “bancă” are următorul consens – instituţie financiară care atrage de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credit să facă investiţii pe propriu cont şi risc. Rolul băncilor comerciale este : 1. participă la intermedierea fluxurilor financiare, 2. acordă şi finanţează anumite activităţi din sfera de producţie , 3. creează posibilităţi de economisire şi stocare a banilor,

3

Capitolul patru “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de decontare” .enunţă tipurile de decontări şi distribuţia acestora.4. structura băncii comerciale – filiale. “Energbank” S. Capitolul doi “Resursele băncii şi activitatea privind atragerea lor”. la compartimentul dat prezint subdviziunile operaţiunilor valutare .A. tipurile de resurse. tipurile rapoartelor privind operaţiunile de creditare. sucursale.C.acest capitol cuprinde conţinutul acestor operaţiuni. Capitolul trei “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de creditare”.în care enunţăm tehnica creditării persoanelor fizice şi juridice.cuprinde particularităţile de atragere a resurselor. Banca la care ne vom referi în rîndurile următoare este B. Primul capitol “Statutul. funcţiile secţiilor şi serviciilor” . – bancă ce şi-a confirmat recunoaşterea internă şi internaţională atît în hotarele acestei ţări cît şi după arealul acesteia. În prezent Banca este instituţie financiară de tip universal ce oferă o gamă completă de servicii atît persoanelor fizice cît şi persoanelor juridice. structura băncii comerciale. Structura lucrării: Conţinutul lucrării este structurat în 10 capitole. particularităţile operaţiunilor. păstrare precum şi evidenţa operaţiunilor. trust) . băncile sunt intermediari în transferul politicii monetar de creditare ale statului asupra economiei. Capitolul şase “ Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de factoring (leasing.include prevederile obligatorii care urmează a fi incluse în Statutul unei bănci înfiinţate. precum şi funcţiile secţiilor şi serviciilor ce fac parte din activitatea unei bănci. fiecare avînd specificul său de dezvăluire. Capitolul şapte “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor cu hîrtii de valoare” cuprinde regulile de emitere. Capitolul cinci “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor valutare”. 4 . agenţii/reprezentanţe.

aici este redată metoda de gestiune a bilanţului bancar privind necesarul de numerar. organizarea operaţiunilor privind încasarea Capitolul nouă “Bilanţul băncii comerciale şi principiile alcătuirii lui” – cuprinde principiile alcătuirii şi conţinutul bilanţului băncii. organizarea prognozării încasării şi de bancă. La studiul lucrării de laborator sunt anexe şi bibliografia întrebuinţată. Capitolul zece „Gestiunea lichidităţii bilanţului băncii comerciale” .Capitolul opt “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de casă” – eliberării numerarului numerarului. prezintă organizarea deservirii de casă a băncilor comerciale. 5 .

Sediul Central al B. Comrat. Leova. al patrulea loc după creşterea depozitelor.”Energbank”S. care are posibilitatea de a presta toate tipurile de servicii bancare moderne pentru clienţii săi. al treilea loc după creşterea mijloacelor fixe şi al optulea loc după volumul creditelor şi leasingului financiar. Anenii Noi. Rîşcani).A. Hînceşti.A. Drochia. Floreşti. 78. al şaselea loc după creşterea capitalului acţionar. Cahul. Briceni.C.5% din acţiuni aparţin întreprinderilor cu forma de proprietate diferită şi 3. Datorită politicii echilibrate şi rezonabile în sfera managementului financiar.C.”Energbank”S.A.”Energbank”S. tot al patrulea loc după creşterea angajamentelor. Făleşti. structura băncii comerciale. funcţiile secţiilor şi serviciilor. Prin decizia Adunării de Constituire 16 ianuarie 1997. Orhei. Soroca.5% aparţin persoanelor fizice. Taraclia. Donduşeni. Banca Comercială pe Acţiuni BC”Energbank” S. este una din cele mai lichide bănci din republică cu licenţa de tip „B”. Bălţi. dispune de 64 locuri de deservire a clientelei inclusiv 19 filiale. Alecsandri. al cincilea loc după creşterea activelor. lei. Cricova. În prezent banca este o instituţie financiară universală. banca şi-a început activitatea ca societate pe acţiuni . este una din cele mai recunoscute şi care are o reputaţie a unui partener de afaceri sigur şi profesionist. 6 . casele de recepţionare a plăţilor se extind pe întreg teritoriul Republicii Moldova (Chişinău. Banca dispune de 13 bancomate şi peste 4 mii de conturi de card. 9 locuri de muncă îndepărtate.Capitolul I. Ungheni.A. activele căreia depăşesc 1 mlrd.Bancă Comercială B. Ocniţa.C.C.”Energbank” S. Actualmente B. se află în centrul oraşului Chişinău pe strada V. În prezent B. 96.A. Se află pe al treilea loc după creşterea activelor lichide. Edineţ. BC „Energbank”SA şi-a întărit considerabil poziţiile sale pe piaţa financiară a Moldovei. Statutul. Criuleni.

C. ş.A.”Energbank” S. păstrarea valorilor personale. permite efectuarea eficientă a plăţilor în toată lumea în termeni optimali. Reţeaua băncilor corespondente a B. care demonstrează prezenţa potenţialului financiar. Banca lucrează încontinuu în vederea optimizării reţelei corespondente internaţionale şi extinderii sferei de colaborare cu alte bănci. emiterea cecurilor bancare. Societăţi pe Acţiuni. de cadre şi tehnic ale băncii.a. Contact. scopul creării unor condiţii cât mai avantajoase pentru efectuarea de către clienţii băncii a decontărilor cu 7 . persoane fizice. emiterea şi deservirea cardurilor bancare. telefon ş. Western Union.a.”Energbank” S. oferă un spectru larg de servicii pentru clienţii săi. Societăţi cu Răspundere Limitată.A.C. banca tinde să dezvolte reţeaua din filiale şi să sporească eficienţa acesteia. energie electrică. transferuri băneşti: Anelik. Tendinţa băncii către creşterea stabilă a veniturilor. Activitatea băncii este înalt apreciată atît de clienţii şi partenerii de afaceri cît şi de organele de supraveghere şi control. Cel mai preţios capital al băncii sunt clienţii.”Energbank” S. comercializarea valutelor străine.C. inclusiv deservirea conturilor curente şi de depozit. Întreprinderi Individuale.”Energbank”S. şi-a găsit reflecţie în rapoartele de activitate ale băncii. luînd în consideraţie interesele acţionarilor şi ale clienţilor. Migom. B. acordarea creditelor de consum.C. InterExpress. menţinerea calităţii serviciilor la nivel înalt au devenit priorităţi în relaţiile cu clienţii băncii. Blizko. primirea plăţilor pentru serviciile comunale. Elaborarea şi implementarea noilor tehnologii bancare. La momentul dat B. Politica în sfera lucrului cu clienţii se bazează pe convenienţa reciprocă şi pe colaborarea de afaceri.A.A. oferă servicii exclusive pe piaţa bancară şi anume recuperarea TVA prin serviciul „Tax Free”. servicii de brokeraj pe piaţa „FOREX”. deserveşte mai multe firme de comerţ.B. Pentru o comoditate mai mare în deservirea clienţilor săi.

de normele emise de Banca Naţională a Moldovei. străine). mixte. care este valoarea nominală a unei acţiuni emise. e) garanţiile asiguratorii în baza cărora banca acordă credite. Conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.07. situaţiile în care capitalul statutar poate fi redus sau majorat. de alte legi ale Republicii Moldova. de Legea Republicii Moldova “Cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei”. Societăţi pe Aacţiuni şi Societăţi cu Răspundere Limitată). după sfera de influenţă în activitatea bancară (republicane. private. c) în cîte acţiuni se împarte capitalul statutar. b) capitalul statutar subscris şi termenul în care urmează a fi vărsat. în ce cazuri şi care organ aprobă modificarea capitalului statutar.1995 “banca este acea instituţie financiară care prin activitatea sa acceptă de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora ce sînt transferabile prin diferite instrumente de plată şi care utilizează mijloace totale sau parţiale pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul său cont şi risc”. 8 . d) lista operaţiunilor bancare pe care le execută banca. mixte. precum şi de statutele lor. În prezent banca dispune de conturi corespondente LORO şi NOSTRO în peste 10 bănci din diferite ţări. Băncile se conduc în activitatea lor de prezenta Lege. ce fel de acţiuni au fost emise şi câte de fiecare fel (nominative sau la purtător). g) teză că banca este persoană juridică şi funcţionează în baza gestiunii depline.străinătatea. după apartenenţa capitalului statutar (de stat. regionale) sau după orientări de ramură. specializate). f) lista fondurilor constituite de bancă. după felurile de operaţiuni efectuate (universale. Băncile comerciale se deosebesc după felul de formare a capitalului statutar (de stat. Statutul Băncii trebuie să cuprindă: a) denumirea băncii şi sediu ei central (adresa).548 din 21.

Numai respectarea integrală a acestor reguli permite societăţii financiare să se denumească “BANCĂ”. 2. 9 . Evidenţa operaţiunilor efectuate şi prezentarea la timp a datelor de evidenţă pentru includerea lor în bilanţul centralizat al băncii. marketing. 5. 6. 3. Efectuarea creditării persoanelor juridice şi fizice din contul mijloacelor atrase de filială în limitele stabilite de regulamentele corespunzătoare ale băncii. taxelor de stat etc. acordă următoarele servicii: 1. de depuneri şi altor conturi ale persoanelor fizice şi juridice. Pentru crearea unei bănci există anumite reguli transcrise în legislaţia fiecărei ţări. j) modul de fondare a băncii şi de încheiere a activităţii ei. Organizarea asigurării deservirii operaţionale şi de decontare a persoanelor fizice şi juridice. filialelor şi agenţilor în ţară şi străinătate şi de desfăşurare a activităţii lor. Cumpărarea şi vînzarea valutelor străine în numerar. în corespundere cu limita stabilită de bancă pentru filiale. Acordarea serviciilor de consultare. organele de conducere şi atribuţiile acestora. expertiză şi altor servicii. 7.h) structura şi funcţiile organelor de administrare ale băncii.“Energbank”S. Banca este o instituţie financiară în cele mai multe cazuri o Societate pe Acţiuni pe principii de libertate. şi să acorde toate serviciile permise de legislaţie pentru bănci. de depozit. 4. Deschiderea şi evidenţa conturilor curente în valută naţională. Filiala “Orhei” a B.C. autonomie financiară şi supunere a legislaţiei în vigoare în ţara care activează. a celor în valută străină. a impozitelor. i) modul de înfiinţarea a sucursalelor. legate de activitatea băncii.A. Primirea plăţilor pentru serviciile comunale.

Cererea de primire a autorizaţiei bancare se examinează în termen de cel mult 45 de zile de la data prezentării ei. Totodată ea va activa pe parcursul unui termen de graţie în care se va stabili confirmarea licenţei sau extragerea ei. Pentru primirea autorizaţiei bancare fondatorii sau instituţia interesată prezintă Băncii Naţionale a Moldovei o cerere în care să fie indicată denumirea băncii. însă cuprinde la general următoarele etape: 1. exprimarea dorinţei libere din partea tuturor fondatorilor şi anunţarea despre această dorinţă la Banca Centrală. aprobat de adunarea acţionarilor sau a membrilor fondatori şi procesele verbale ale acestei adunări. Modul de fondare a băncilor poate fi diferit de la o ţară la alta. 10 . studiul de fezabilitate. numele şi adresa fondatorilor. adunarea în conformitate cu cerinţele a tuturor actelor necesare pentru autorizarea băncii. ”TNT” şi „DHL” (Poşta rapidă). Prestarea serviciilor prin sistemele de transfer rapid “WESTERN UNION”. totodată acumularea mijloacelor financiare minime necesare pentru începerea activităţii băncii. Cu dreptul exclusiv de autorizare (licenţiere) a băncilor în momentul fondării lor se foloseşte autoritatea monetară a statului (Banca Centrală sau Banca Naţională a Moldovei). scopul fondării. 2.8. care atestă garanţia economică a băncii. avizarea de către Banca Centrală a tuturor actelor necesare pentru fondarea băncii. tot ea este în drept să delege (transmită) funcţia de autorizare a băncilor altor persoane considerate de a fi în stare s-o facă. La cerere se anexează statutul băncii. Din momentul primirii licenţei societatea înfiinţată va fi denumită “bancă”. ”vmt” (vip money transfer). avizul comisiei de cenzori. informaţi despre valabilitatea conducătorilor băncii. 3. sediul ei central. responsabilitatea.

Capitalul minim este de 50 de milioane lei. banii pe care îi investesc fondatorii pentru a crea capitalul băncii noi.150 mln. 3.existenţa pentru viitoarea bancă a unui statut oformat corespunzând cu legislaţia în vigoare.toate tipurile de servicii în lei moldoveneşti. 2. 4. cerinţă cu caracter tehnic şi declarativ. A . cu excepţia de trust şi comercializarea valorilor imobiliare.50 mln.Autorizarea Băncii Comerciale se efectuează numai dacă fondatorii corespund anumitor cerinţe care pot fi clasificate ca cerinţe obligatorii: 1. În cazul acordării avizului pozitiv Banca Naţională va înscrie banca într-un registru numit “Registrul Băncilor Comerciale”. cerinţe cu caracter financiar care se referă la capitalul minim necesar pentru ca banca să fie autorizată. C. 11 . În Republica Moldova sunt trei tipuri de autorizaţii: A. - cerinţe cu caracter juridic care presupun: existenţa la fondatori a tuturor actelor juridice care le califică persoane cu drept de decizie pentru persoane juridice. se referă la calificarea cadrelor şi-n special a celor de conducere şi la existenţa unui local amenajat conform cerinţelor necesare pentru acordarea de servicii bancare. B. Autorizaţia nu are termen de valabilitate însă dacă banca licenţiată comite unele încălcări în activitatea sa licenţa poate fi suspendată /extrasă. C . B .toate serviciile de trust neinterzise de Banca Naţională.toate operaţiunile licenţei de tip A şi în valută liber convertibilă plus servicii de trust. . le va aparţine cu drept de proprietate.100 mln.

banca poate testa servicii mai departe cu acordul Băncii Naţionale. se publică în cel mult 7 zile de la adoptare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.”Energbank” S. Reprezentanţa Nr. Decizia de retragere a autorizaţiei.banca cu unităţi teritoriale.sunt unităţi teritoriale mai mici care au drepturi să presteze un număr mai mic de activităţi decît sucursalele şi sunt limitate în drept de decizie asupra activităţii lor.C. Dacă banca doreşte să-şi lărgească arealul geografic de prestare a serviciilor ea poate deschide unităţi teritoriale sub formă de sucursale. Sucursale . filiale. B. Decizia Băncii Naţionale de a retrage autorizaţia trebuie să fie imediat comunicată în scris băncii şi filialelor respective precum şi Inspectoratului Fiscal. Reprezentanţa „Nr.Suspendarea licenţei presupune înlăturarea pe un termen anumit a dreptului de acordare a serviciilor bancare. Agenţia / reprezentanţa care are dreptul să efectueze doar un singur tip de servicii şi este absolut dependentă atît financiar cît şi cu drept de decizie de Centrala Băncii.1 „Centru”. precum şi în ziarele din localităţile în care banca are unităţi teritoriale. Reprezentanţa „Puşchin”. Filialele . agenţii /reprezentaţe. Se cunosc trei tipuri de structuri organizatorice a băncii: A . Reprezentanţa „Cuza-Voda”.A.banca cu-n singur sediu. în ziarele de circulaţie generală.4”. 12 . Filiala “BOTANICA”: Reprezentanţa “TRAIAN”.holdingul bancar. B . Retragerea licenţei este anularea tuturor drepturilor pe care ea le acordă. are următoarele filiale şi reprezentanţe: Filiala “CENTRU”: Reprezentanţa Nr.sunt agenţii teritoriale mari ale băncii înzestrate cu anumite autonomii financiare. C . în cazul cînd toate erorile din activitate sunt înlăturate.2 „Mariţa”.

1”.2.1”. Filiala „HÎNCEŞTI”: Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „TARACLIA”. Reprezentanţa ”TVARDIŢA”. Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „Nr. 1 „UNGHENI”.2”. Filiala “ISMAIL”: Reprezentanţa Nr. Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „Nr.3”.1”.3. Reprezentanţa „ANENII NOI”.2”. Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „UNGHENI”. Reprezentanţa “DONDUŞENI” 13 . Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „CRICOVA”.Filiala “CIOCANA NOUA”: Reprezentanţa Ciocana “Vieru”. Reprezentanţa „Nr. Filiala „CAHUL”: Reprezentanţa „Nr.1”.2”. Filiala „FLORESTI”.3”. Reprezentanţa Nr.1”.6”. Reprezentanţa „Nr. Filiala „BRICENI”. Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „Nr.3”.2”. Reprezentanţa „Nr.3”.1”. Reprezentanţa „Nr.5 „Farmacia”. Filiala „OCNIŢA”: Reprezentanţa „Nr. Filiala „CRIULENI”. Filiala „BĂLŢI”: Reprezentanţa „Nr. Filiala „ORHEI”: Reprezentanţa „Nr. Filiala “BUIUCANI”: Reprezentanţa “Nr.2” .4”.1”. Filiala „COMRAT”: Reprezentanţa „Nr.1”.2”. Reprezentanţa Nr.1”.7”. Filiala „EDINEŢ”: Reprezentanţa „Nr.1”.2”. Reprezentanţa „Nr.2”. Filiala „LEOVA”: Reprezentanţa „Nr.1”. Reprezentanţa „Nr.1”. Reprezentanţa Nr. Filialla “RISCANI”: Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „Nr. Filiala „DROCHIA”: Reprezentanţa „Nr. Reprezentanţa „Nr.5”.2”.4”.4”. Reprezentanţa „Nr. Filiala „SOROCA”: Reprezentanţa „Nr.

37/09-01 nr. Despre decizia de deschidere a filialei. : 1. Banca Comercială informează Banca Naţională şi depune un set de documente în conformitate cu legislaţia. Din momentul acesta filiala are dreptul de a activa. 14 . banca prezintă Băncii Naţionale a Moldovei în termen de 30 de zile din data luării deciziei corespunzătoare despre aceasta: a) b) scrisoare cu privire la încetarea activităţii filialei. activitatea acestei bănci este în strictă corespundere cu legislaţia în vigoare. În cazul în care se închide filiala. filiala băncii este înscrisă în registrul băncii comerciale. c) În Republica Moldova filiala nu are statut de persoană juridică separată.37 adoptat la 15. Pe teritoriul Republicii Moldova filiala unei bănci străine poate să activeze numai în baza unei autorizaţii eliberate de Banca Naţională. filialei.secţia juridică (operaţiuni numai în lei). În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova fiecare filială a unei bănci străine este privită ca o persoană juridică şi necesită autorizare în aceleaşi condiţii ca o bancă moldovenească. 2 . adică capitalul propriu este nu mai puţin de 12 % din activele ponderate la risc. juridice).O bancă în Republica Moldova poate deschide o filială dacă corespunde următoarelor cerinţe indicate în Regulamentul cu privire la deschiderea filialelor de către bănci nr. filiala are dreptul să presteze toate tipurile de servicii bancare în baza licenţei pe care o are banca.corespunde coeficientului COOKE. un termen de activitate nu mai puţin de un an.11. 2.1996. extrasul din procesul – verbal în care s-a luat decizia cu privire la închiderea informaţia detaliată cu privire la transmiterea angajamentelor filialei. Dacă răspunsul este pozitiv. Banca Naţională în decurs de 30 zile anunţă Banca Comercială despre acordul /dezacordul cu deschiderea filialei. 3.secţia contabilitate (persoane fizice. Conform legislaţiei orice instituţie financiară este alcătuită la rîndul său în Secţii: 1 .

• casa Western Union ($. EURO). RON). banderolarea banilor. Întreprinderi Individuale 3.A. 4 .R. îndeplinirea registrelor şi mapelor respective.3 . • casa schimb valutar($. - etc).. RON): primirea.secţia deservirii persoane fizice (casieriile). închirierea safeurilor (plata lunară 70 lei): 2. EURO). eliberarea banilor transferului “contact”. EURO. S. - primirea plăţilor de la persoane juridice (S. EURO. eliberarea transferului prin Wester Union. Funcţiile: 1. juridice).. etc.. extras): evidenţa contabilă. - . $. primirea banilor prin schimbul valutar (lei.secţia valutară (persoane fizice. RUR.L. perfectarea documentelor zilei (notele de contabilitate. • casa depozite valutare ($.secţia creditare (persoane fizice. deschiderea depozitelor în valută. perfectarea documentelor pentru transferuri. juridice). 5 . perfectarea documentelor la eliberarea / trimiterea. perfectarea documetelor zilnice referitoare la: • casa juridică valutară ($. verificarea identităţii bancnotelor. 15 încasare. RUR.EURO). transmiterea informaţiei la sediul central.

primirea plăţilor pentru taxe. atragerea de depozite adică acordarea clientului posibilităţilor de economisire. . acordarea sumei obiectelor evaluate sub un anumit potenţial.acordarea de credite bancare. perfectarea documentelor zilei. 5. eliberarea dobînzilor depozitelor. . perfectarea documentelor privind primirea la păstrare a obiectelor de metal În mod tradiţional băncile şi-au efectuat serviciile faţă de clienţi în 3 direcţii care au la bază funcţiile principale ale băncii: .intermedierea în procesul de transfer a fondurilor monetare adică serviciul de facilitare pentru client a procesului de stingere a obligaţiilor sale.informatizarea societăţii care acordă anumite facilităţi clientului în relaţiile cu banca. juridice: preţios: evaluarea obiectelor primite la păstrare. 16 .creşterea încrederii clientului în bancă datorită reglementării activităţii în baza căreia clientul primeşte garanţii sigure ale drepturilor sale atât de la bancă cât şi de la autorităţile monetare. amenzi. 6. Diversificarea în timp a serviciilor bancare are la bază următoarele motive: . iar uneori chiar impune aceste relaţii. impozite.4. perfectarea documentelor pentru acordarea creditelor persoane fizice şi efectuarea analizei documentelor pentru acordarea creditelor. registrelor. mapelor de transfer. - primirea plăţilor comunale : achitarea creditelor de consum. adică serviciul de finanţare a persoanelor cu necesităţi temporare de bani. deschiderea depozitelor (persoane fizice).

Resursele băncii şi activitatea privind atragerea lor. Capitolul II.interconexiunea strânsă a pieţei bancare cu piaţa bursieră. 17 .internaţionalizarea operaţiunilor bancare care face să apară diverse servicii pentru client în cadrul căreia banca nu numai gestionează şi efectuează operaţiuni de transfer internaţional dar şi le garantează. ..

ele includ în sine în momentul rambursării un oarecare cost. În comparaţie cu resursele proprii resursele atrase au următoarele caracteristici : .sunt toate celelalte resurse procurate de bancă pe piaţa financiară (creditele luate de la alte bănci. După cost : 18 .adică termenul de scadenţă ce este determinat în contractul de atragere. După termenul de scadenţă : La termen . Resursele atrase reprezintă mijloacele care fiind procurate de bancă sunt utilizate de ea în scopul desfăşurării activităţii sale.ele nu aparţin băncii şi pentru ele nu există obligativitatea rambursării.%). Resurse nedepozitare . La vedere . capital format din profit.sunt mijloacele băneşti transmise de către clienţii băncii în gestiune temporară pentru o anumită plată. 3. Cele mai stabile resurse sunt cele la vedere (cont de decontare). Resursele băncii sunt de două tipuri: capital propriu şi resurse atrase (dobîndă . . 2. Resursele cu capital propriu se clasifică în două categorii : capital acţionar. împrumuturi de la Banca Naţională. . emisiunea de obligaţiuni sau cambii).resursele atrase fără menţinerea exactă a termenului de scadenţă.ele se formează în baza funcţiei principale a băncii – atragerea de depozite. Acest cost este mai mic decât costul capitalului propriu.Pentru orice activitate a unei bănci este nevoie de careva resurse care vor fi utilizate pentru a-şi desfăşura activitatea. Resursele atrase se clasifică : 1. După sursa de provenienţă : Resurse depozitare .

. Relaţiile depozitare stau la baza relaţiilor băncii cu clienţii. 2. Depozitul de economii are caracteristicile sale specifice : suma acestui depozit este prestabilită de bancă. . d) Existenţa depozitului la bancă este necesitatea obligatorie pentru a efectua decontările între agenţii economici. Resursele depozitare formează cuantumul major din totalul resurselor bancare.1.dobînda lui se negociază în momentul depunerii şi nu se modifică pe tot termenul de scadenţă.în cazul extragerii anticipate a banilor. Depozitul la termen are următoarele caracteristici : suma depunerii se negociază între bancă şi client pentru fiecare în parte. La termen .aici se deosebesc depozite de economii care reprezintă depunerile clienţilor pe un termen anumit la o dobîndă negociată de bancă. cauza este : a) b) c) Atragerea de depozite este principala funcţie a unei bănci. La rândul său depozitele se clasifică în două categorii : 1. clientul are obligativitatea de a preîntîmpina banca. Resurse procurate şi achitate întru-un mod specific. 19 . Scopul procurării resurselor de o bancă este formarea volumului de mijloace financiare necesar pentru investirea ulterioară în cadrul activităţii bancare (cumpărarea de acţiuni). Volumul de depozite pe care le deţine banca reprezintă volumul încrederii clienţilor săi în ea şi se echivalează cu autoritatea băncii pe piaţă. Resursele procurate şi achitate prin dobîndă ( majoritatea resurselor). Resursele depozitare sunt cele mai ieftine din totalul resurselor atrase de obicei. De obicei în acest caz clientul nu primeşte dobînda.

Depozitele specifice încorporează în sine. Astfel de uniri sunt conturile NAW şi SUPER NAW. 2. dreptul de extragere a mijloacelor băneşti din acest cont se confirmă prin mecanisme specifice autorizate şi reglementate la nivel naţional. de obicei ele nu sunt remunerate prin dobîndă. Depozite de stat .depuneri la vedere. . La vedere . Depozite persoane juridice . atât caracteristica depozitelor de economii cât şi a celor la termen şi în cadrul derulării la existenţa o oarecare condiţie – depozite condiţionale. la termen. La momentul actual în cadrul atragerii resurselor bancare prin intermediul depozitelor apar anumite inovaţiuni ce constau din uniri a depozitelor la termen cu cele la vedere.depozite la vedere. 3. banca poate acorda dobînda echivalentă cu dobînda la depozitele curente. Fiecare depozit indiferent de formă şi termen de scadenţă sunt formate sub formă de conturi bancare.conturi curente la termen.în cazul extragerii prealabile. Specificul depozitelor la vedere – persoane fizice constau în faptul că puteţi alimenta sau extrage din cont oricând în orice sumă.aici se include mai multe tipuri de depozite dar cele mai răspîndite sunt conturile de decontare. cont de decontare. astfel posedaţi o flexibilitate 20 .. 2. Contul reprezintă mecanismul stipulat de bancă prin care se formează relaţiile băncii cu clienţii. Conturile de decontare au următoarele caracteristici: - despre extragerea sumelor la care banca nu este preîntîmpinată în prealabil. Depozite persoane fizice . După persoana deponentă avem: 1.nu necesită de obicei preîntîmpinare prealabilă la sustragerea depozitului deşi unele bănci însistă asupra acestei cerinţe în funcţie de sumă.

B.maximă în utilizarea mijloacelor băneşti şi totodată şi o dobîndă a mijloacelor ce circulă pe aceste conturi. Depozite la termen .C. (anexa 1).A. B. Resursele specifice interbancare sunt: 21 .A. credit de licitaţie. Banca comercială preia credite de la alte bănci.C. credit de structurare. “Energbank” S. credit de lombard. vă propune tipuri de depozite. depozite in RUR. creditul special. deoarece acest tip de resurse procurate nu necesită formarea de rezerve minime obligatorii ca-n cazul resurselor de păstrare.C. de a-şi acoperi deficitul de lichiditate. operaţiuni REPO. overdraf. depozite în USD. depozite în EURO. Resursele cumpărate de la Banca Naţională au un caracter specific şi pot fi de 6 tipuri: credit de refinanţare. B. Pe lângă aceasta Banca Naţională poate acorda credite: overnight. vă propune următoarele tipuri de depozite la vedere în lei şi în valută. Creditele luate de la alte bănci – resurse procurate pe piaţa interbancară au scopul. termenul acestora variază de la 3 luni până la 3 ani. de obicei. “Energbank” vă propune următoarele tipuri de depozite la termen : depozite în LEI. “Energbank” S. (anexa 1). ce asigură o combinaţie optimă între termenul depozitului şi dobînda propusă.asigură o dobîndă mai mare.

Operaţiunile active ale băncii constau în plasarea fondurilor de care dispune banca şi una din cele mai importante este activitatea de creditare. pe termen scurt şi ultrascurt. profitabilitate. 5. Organizarea operaţiunilor de creditare şi evidenţa acestora. 3. 4.1. scadenţă. Obligaţiunea este o valoare mobiliară care certifică existenţa unui împrumut preluat de emitent în condiţii de rambursabilitate. Cumpărarea de resurse se efectuează prin intermediul cambiilor bancare: Cambia bancară presupune o modalitate de procurare a resurselor prin intermediul ei de către bancă pe piaţa monetară. 2. Ea reprezintă punerea la 22 . procurarea de resurse se face prin intermediul certificatului de depozitare: Certificatul de depozitare este o hîrtie de valoare hibrid de pe piaţa monetară care incorporează în sine atît calităţile unei operaţiuni specifice bancare cît şi calităţile unei valori materiale. Procurarea de resurse prin intermediul emisiunii de obligaţiuni. Capitolul III. Creditele pe termen scurt şi ultrascurt acoperă pe cînd creditele pe termen lung stau la baza relaţiilor de corespondenţă între bănci. pe termen lung. În Republica Moldova banca va emite doar cambii simple sub formă de bilet la ordin.

bonitatea/solvabilitatea debitorului care presupune aprecierea posibilităţii acestuia de a rambursa la timp şi integral creditul şi dobînda.dobînda/plata pentru credit care variază în funcţie de celelalte elemente ale creditului.timpul/perioada pentru care se acordă această încredere. .care determină motivul apelării debitorului la încrederea creditorului.lucru care semnifică că banca trebuie să ia în consideraţie riscurile aferente acestei operaţiuni şi să încerce micşorarea efectelor negative rezultate din aceste operaţiuni.utilitate/necesitatea . la baza activităţii de creditare se află prudenţa bancară . . . . În procesul de creditare banca trebuie să respecte un şir de principii: 1.principalii concurenţi furnizori care pot influenţa afacerea acestuia şi posibilitatea de a rambursa creditul.piaţa pe care activează.dispoziţia persoanelor fizice şi juridice sau promisiunea de a dispune la dispoziţia lor a fondurilor necesare pentru activitate.calitatea managementului. Elementele constitutive ale creditului bancar sunt : . 23 . 3. . la acordarea creditelor banca are în vedere şi aspectele nefinanciare ale debitorului care se referă la: .încrederea .provine de la greacă/ latină “încredere” şi reprezintă o cerinţă primară a relaţiilor de credit. 2. Activitatea de creditare se datorează faptului că banca reprezintă o instituţie de intermediere între persoane cu fonduri disponibile şi cele care au nevoie de fonduri suplimentare. în activitatea bancară banca trebuie să urmărească în special viabilitatea şi soliditatea afacerii creditare care constituie obiectul de creditare. . .locul lui pe piaţă.

contractul privind respectarea condiţiilor contractului.argumentarea necesităţii creditului solicitat. . acordarea creditului se face pe baza unei documentaţii pe care debitorul trebuie s-o prezinte băncii. 6. . . creditele şi angajamentele asumate de bancă trebuie să se bazeze pe garanţii reale şi personale oferite de către debitor şi valoarea cărora trebuie de regulă să acopere peste 100 % valoarea creditului şi dobînda aferentă. Etapele procesului de creditare: . Activitatea de creditare a băncii presupune parcurgerea a mai multor etape caracterizată prin diferite particularităţi care determină nivelul siguranţei şi profitabilităţii băncii.examinarea cereri de creditare şi discuţia cu solicitantul de credit. 5.lucrul băncii cu creditele problematice. Obiectivele discuţiei iniţiale a colaboratorului responsabil al băncii cu solicitantul de credit sunt : . . Operaţiunea de creditare începe cu discuţia colaboratorului responsabil al băncii „ofiţerul de credit” cu solicitantul de credite. . .evaluarea credibilităţii debitorului şi evaluarea riscului de credit aferent acestei operaţiuni.4. monitorizarea şi controlul creditelor se efectuează din momentul acordării şi pînă la rambursarea integrală. 24 . Prin metode de creditare se subînţelege modalitatea de acordare şi rambursare a creditelor în corespundere cu principiile de creditare indicate în politica de creditare a băncii.acordarea propriu-zisă a creditului.rambursarea creditului.pregătirea şi încheierea contractului de credit.

. valoarea şi calitatea ei. .starea lui materială. trebuie să obţină următoarele informaţii mai detaliate : . profitabilitatea acesteia.determinarea gradului de promtitudine şi siguranţă a strategiei de dezvoltare a clientului. În baza datelor prezentate de solicitantul de credit. modalitatea de rambursare).tipul garanţiilor de care dispune. . 25 . .informaţia despre client (tipul firmei.modalităţile de rambursare a creditului şi a dobînzilor aferente. dreptul de proprietate asupra garanţiei). termenul. respectiv de a genera venituri şi lichidităţi ca principală sursă de rambursare a creditului şi de plată a dobînzilor aferente.conştientizarea de către solicitantul de credit a riscurilor la care poate fi expusă activitatea ce urmează să fie finanţată din contul surselor puse la dispoziţia de bancă. . . genul de activitate.informaţii cu privire la rambursarea creditului (perioada de graţie. colaboratorul de credite al băncii trebuie să răspundă la întrebările indicate în chestionarul model utilizat la etapa de negociere a creditului. condiţiile de bază. principalii furnizori şi clienţi. În cazul în care solicitantul de credit este o persoană fizică trebuie clarificate şi întrebările referitor la : . În cadrul discuţiei iniţiale. condiţiile de desfacere a producţiei).. .relaţiile solicitantului de credit cu alte bănci. data înfiinţării. rata dobînzii).evaluarea capacităţii de plată a clientului.scopul creditului solicitat. . colaboratorul direcţiei de deservire a clientului.informaţia cu privire la creditul solicitat (suma.informaţii referitor la garanţiile propuse (tipul garanţiei. . conducătorul.

8.După discuţia cu solicitantul de credite se va proceda la completarea cererii de credit. În funcţie de nivelul de competenţă. existând şi o cerere de tip destinată persoanelor juridice şi o cerere tip destinată persoanelor fizice. Această etapă este finală pe baza căruia societatea comercială va primi împrumutul. dobândit automat de creditor la acordarea creditului. . atît din bancă.destinaţia creditului. linie de credit.garanţie. O altă categorie de garanţii mai puţin utilizate de bănci este dreptul de gaj general. . .semnăturile persoanei autorizate să reprezinte societatea dată şi ştampila. Solicitantul de credit anexează la cererea de creditare un şir de documente cerute de bancă analiza cărora permite de a lua decizia corectă cu privire la acordarea creditului (Anexa 7. cât şi din 26 . decizia privind acordarea creditului. . Pentru a diminua riscul de nerambursare şi de prevenire a pierderii majore băncile solicită garanţii reale şi chiar personale societăţilor comerciale la acordarea creditelor precum şi cesionarea unor efecte de comerţ sub forma cesiunii de creanţă. 9. Cererea se admite a fi în formă liberă. Orice decizie privind creditarea unui client trebuie să ia în considerare capacitatea prezentă şi viitoare de a rambursa creditul din surse proprii. .sursa primară de rambursare a creditului. revin sucursalelor sau centralei băncii. 10).suma creditului solicitat. În cadrul Centralei unei bănci decizia este luată la nivelul comitetului de risc şi credite. . Cererea întocmită de solicitantul de credit în formă liberă trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente: . a comitetului de direcţie. Contractul va fi semnat de persoanele autorizate.modalitatea de acordare (integral. a consiliului de administraţie în cazul unor credite mai mari.termenul pentru care se solicită creditul. tranşe).

Credite Auto-drive Principalele condiţii de creditare: creditele se eliberează pe un termen de la 6 pîna la 24 luni. precum şi metoda de calculare a valorii absolute a ratei dobînzii: variază între 12% şi 22%.C.5% din suma creditului (minim 100 lei). obligaţiunile şi drepturile părţilor şi garanţiile materiale. Contractul de credit va stipula condiţiile în care a fost aprobat creditul (suma. Universal (cu gaj).rata dobînzii.”Energbank”S. Popular (pentru necesităţi de consum). durata. dobînda se calculează din sold şi se achită creditul se achită în rate la decizia părţilor.partea societăţii.grafic de rambursare. • achită lunar. integral) şi frecvenţa plăţilor: • creditul se achită lunar în rate egale. Study (pentru achitarea studiilor). Garant-depozit (pentru necesităţi de consum). rate. creditul se eliberează în valuta naţională. obiectul. comision 1. comisionul). Caracteristica principalelor tipuri de credite acordate persoanelor fizice de către B. Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt: 27 . dobînda se calculează din sold şi se lunar. suma maximă a creditului alcătuieşte pîna la 70% din costul automobilului procurat. dobînda se calculează lunar din soldul creditului luîndu-se în consideraţie 360 zile în an. sunt :       Auto-drive (pentru procurarea automobolului). − Comision pentru examinarea cererii 50 lei (la eliberarea creditului). Corporativ (pentru necesităţi de consum).A. Condiţii pentru toate creditele acordate: − Rata dobînzii achitată de client (minimă/maximă). − Modul (anuităţi.

Formele de asigurare ale creditului acceptate de bancă: automobilul asigurat sau alt gaj (ipotecă. creditul se eliberează pe un termen de pînă la 24 luni. gajul obiectelor imobiliare. poliţa de asigurare medicală obligatorie. Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt: buletin.000 lei. comisionul = 2% din suma creditului. Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt: 28 . comisionul – 1. Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt: buletin. adeverinţa de la ministerul Dezvoltării Informaţionale. În calitate de gaj se acceptă: salariul lunar. certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni. Suma variază între 1. Forma de asigurare a creditului este salariul lunar.000 şi 50. poliţa de asigurare medicală obligatorie. certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni. În calitate de gaj se acceptă salariul lunar.5%. Credite Popular Creditul se eliberează pentru necesităţi de consum.000 lei.000 lei. fidejusiune a întreprinderii. asigurarea CASCO în favoarea băncii. suma creditului variază de la 1. Comisionul =1. Se acordă pe un termen de la 6 – 30 luni. carnet de muncă. Termenul variază între 6 – 30 luni. bonuri de plată la serviciile comunale. poliţa de asigurare medicală obligatorie. certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni. carnet de muncă.5% din suma creditului. bonuri de plată la serviciile comunale. Credite Corporative Credite pentru necesităţi de consum. carnet de munca. Credite Universal Creditele cu gaj.− buletin.000 pîna la 30. Suma creditului trebuie să fie mai mare de 30. amanet). (minim 100 lei). documentele ce confirmă dreptul de proprietate asupra bunurilor propuse în gaj. gajul amanet a bunurilor materiale sau drepturile patrimoniale.

Beneficiarii de credite a businessului mic şi mijlociu se grupează în următoarele categorii: − Întreprinzător. − Micro – întreprindere – întreprindere a carui număr mediu scriptic anual de salariaţi nu depăşeşte 9 persoane. certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni. Comision 1. Documentele necesare pentru obtinerea creditului sunt: buletin. În calitate de gaj se acceptă salariul lunar. iar suma anuală a vînzărilor nete este de pînă la 3 milioane lei (inclusiv titularii de patente). Termenul de la 6 – 24 luni. iar cea maximă 80% din suma depozitului. Termenul maxim al creditului este de 24 luni. Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt: buletin. şi are dreptul să-şi desfăşoare activitatea de întreprinzător. care îşi desfăşoară activitatea în bază de patentă (titular de patentă) – orice cetăţean al R. Comisionul=1. garanţia întreprinderii. Cu capacitate de exerciţiu. carnet de muncă. care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de calificare necesară pentru respectivul gen de activitate.buletin. carnet de muncă.5% din suma creditului. contractul de studii. Credite Study Credite pentru achitarea studiilor.000 lei. contract de depunere a mijloacelor băneşti.5%. M. Suma variază între 1000 – 30.A. Suma minimă este de 1000 lei. bonuri de plată la serviciile comunale. ”Energbank” S.C. orice cetăţean străin care locuieşte permanent în R. poliţa de asigurare medicală obligatorie. certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni. poliţa de asigurare medicală obligatorie. În calitate de gaj se acceptă amanetul mijloacelor băneşti de pe contul de depozit. bonuri de plată la serviciile comunale. Tipurile creditelor acordate de B. Credite Garant – depozit Credite pentru necesităţi de consum. Businessului mic şi mijlociu şi categoriile acestora. M. 29 .

finanţării stocurilor sezoniere şi temporare pentru produse.se oferă de regulă pentru finanţarea mijloacelor circulante şi se deosebeşte prin stabilirea la maximum. După scop : . Acţionarii societăţii pot beneficia de tranzacţiile REPO atît în interesele proprii.se oferă pe un termen foarte scurt şi este destinat acoperii decalajului temporar de casă şi susţinerii operative a clientului.este o operaţiune ce include tranzacţii consecutive de vînzare cumpărare. acţiunile sale fiind la un preţ mai înalt decât cel ce este la baza ratelor procentuale la creditele oferite de bancă. Tipurile de credite: După modul de acordare .credit pe termen mediu (de la 1 la 5 ani). 30 .este un credit destinat suplimentar mijloacelor circulante ale întreprinderii. cît şi pentru asigurarea surselor suplimentare de finanţare a societăţii pe acţiuni. iar suma anuală a avînzărilor nete este de pînă la 25 milioane lei.finanţarea mijloacelor circulante .credit pe termen scurt (1 an sau mai puţin). . .− Întreprindere mică – întreprindere a cărui număr mediu scriptic anual de salariaţi nu depăşeşte 49 persoane. .credite overdraf . în limita căruia puteţi să manevraţi liber cu resursele de creditare.linii de credit . − Întreprindere mică – 249 persoane. Tranzacţii REPO . vinzari de pina la 50 milioane lei. Se acordă pe un termen pînă la 18 luni. După termen : .credit pe termen lung (mai mult de 5 ani).

31 .din resursele atrase de pe piaţa internă. Transferul de fonduri nu întotdeauna exprimă plata deoarece nu întotdeauna este iniţiat atunci cînd există o datorie (donaţie ajutor financiar). ingrasarea si vinzarea septelui.din resursele instituţiilor financiare internaţionale. Transferul financiar presupune schimbarea dreptului de proprietate asupra unui activ financiar de la o persoană la alta. . cresterea.barter sau prin transferul financiar. Capitolul IV.finanţarea investiţiilor . Creditul se acordă pe un termen de până la 60 luni..fiecare produs este disponibil în lei sau în valută convertibilă .este destinată achiziţiei. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de decontare. Plata presupune actul de achitare a datoriilor care se efectuează prin intermediul activelor reale sub formă de troc .dolari SUA şi EURO .: cresterea pastrarea si comercializarea recoltei. etc. După destinaţia utilizării resurselor: . După valută : . silviculturii. Doar transferul de fonduri în cadrul căreia ca intermediar participă o bancă poate fi numit decontare. modernizării mijloacelor fixe sau realizării proiectelor investiţionale de perspectivă. Sistemul de plăţi reprezintă un set de înţelegeri privind stingerea obligaţiunilor de către agenţii economici sau persoanele fizice prin intermediul resurselor reale/financiare.credite destinate agriculturii si industriei alimentare – ex. pisciculturii.persoanelor juridice care practică activitate de antreprenoriat După sursa de finanţare : .

precum şi altor plăţi.DISPOZIŢIE DE PLATĂ este cererea beneficiarului către plătitor de a plăti.În procesul de decontare intră activele financiare formate ca creanţe asupra unei bănci şi aceste active poartă denumirea de mijloace de decontare. Regulamentul nr. remise lui în afara băncii. serviciilor prestate şi alte plăţi conform contractului. Prezentul Regulament este un act normativ care reglementează decontările fără numerar în sistemul naţional de plăţi al Republicii Moldova. în baza documentelor de expediere. CERERE . 25-11-02 privind decontările fără numerar în Republica Moldova reglementează operaţiunile de decontare ce sunt efectuate în Republica Moldova. DECONTAREA FĂRĂ NUMERAR reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de bancă şi monedă metalică). determină modalităţile generale de organizare a decontărilor şi circulaţia unică a documentelor la bănci. prestarea serviciilor. ACREDITIV reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată beneficiarului pentru marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un termen 32 . DISPOZIŢIA DE PLATĂ (DISPOZIŢIA DE PLATĂ TREZORERIALĂ) este o dispoziţie dată de către plătitor băncii care îl deserveşte de a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani. executarea lucrărilor. privind valoarea producţiei livrate. DOCUMENTUL DE DECONTARE reprezintă dispoziţia sau cererea întreprinderii întocmită pe suport material (formular de hîrtie sau suport de date) dată băncii cu scopul executării plăţii fără numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor. În Republica Moldova sistemul de plăţi sau cum mai este denumit decontări este reglementat de diferite acte normative care stau la baza activităţii de organizare a operaţiunilor de decontare. Mecanismul de stingere a datoriilor se supune unor legităţi diferite de la ţară la ţară care formează specificul de plată a ţării date.

CECUL este un document de decontare prin care emiţătorul de cec dă ordin băncii plătitoare de a plăti o anumită sumă de bani la prezentarea unui cec de beneficiarul de cec. la prezentarea documentelor ce dovedesc că marfa a fost expediată sau serviciile prestate. BANCA PLĂTITOARE este banca care efectuează transferul unei anumite sume de bani din contul plătitorului. DISPOZIŢIA INCASO (DISPOZIŢIA INCASO TREZORERIALĂ) este dispoziţia beneficiarului privind virarea incontestabilă a unei anumite sume de mijloace băneşti din contul plătitorului fără consimţământul lui. BENEFICIARUL DE CEC este persoana juridică care a primit cecul contra plată pentru mărfurile livrate sau serviciile prestate. BENEFICIARUL este persoana juridică sau fizică desemnată în documentul de decontare în vederea primirii unei anumite sume de bani. NOTĂ DE CONTABILITATE este un document folosit de bancă pentru plata parţială a documentelor de decontare ale întreprinderilor. în baza documentelor executorii sau a altor acte legislative. transferarea sumelor încasate în 33 . BANCA BENEFICIARĂ este banca unde se deserveşte beneficiarul căreia i se transferă o anumită sumă de bani. PLĂTITORUL este persoana juridică sau fizică care plăteşte documentul de decontare din cont propriu sau din contul creditului bancar. EMIŢĂTORUL DE CEC este persoana juridică sau fizică care este deţinătorul cecului sau al carnetului de cecuri. ZIUA OPERAŢIONALĂ banca recepţionează şi prelucrează documente de decontare cu data acelei zile.fixat. ACCEPTUL BĂNCII este modul prin care banca confirmă autenticitatea este acea parte a unei zile lucrătoare pe parcursul căreia documentului de decontare primit în scopul executării lui. care prevăd dreptul virării incontestabile.

34 .12003-39 "Privind decontările interbancare pe teritoriul Republicii Moldova". Documentele de decontare primite de către bancă de la întreprinderi în ziua operaţională se trec la bilanţ în aceeaşi zi. iar în caz de neonorare a acestei cereri şi de la alte persoane obligate prin cambie.17 din 5. CAMBIA este un titlu de credit care reprezintă o creanţă scrisă. Documentele de decontare se primesc de către bancă spre executare indiferent de sumă.95) precum şi cu alte acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. (proces . achitarea sumei de bani indicate în cambie. ce oferă posesorului acesteia dreptul cert şi exigibil de a cere la scadenţa creanţei de la debitor.leul moldovenesc. cu Regulamentul nr. Circulaţia documentelor în bănci şi la Banca Naţională a Moldovei se efectuează în corespundere cu prezentul Regulament.05.verbal nr. Toate întreprinderile indiferent de forma de organizare juridică sînt obligate să respecte prevederile prezentului Regulament. Unicul mijloc de plată legal pe teritoriul Republicii Moldova îl constituie moneda naţională . Regulamentul privind decontările fără numerar are la bază principiul opţiunii libere de către întreprinderi a formelor de decontare şi fixării acestora în contracte.numerar sau plătite prin card în venitul bugetului de stat şi pentru efectuarea decontărilor interbancare. precum şi neamestecul băncii în relaţiile contractuale dintre întreprinderi. Primirea documentelor de decontare de la întreprinderi se efectuează de către bancă pe parcursul zilei operaţionale. Nu se admite ca o întreprindere să efectueze plăţi pentru achitarea angajamentelor (datoriilor. altor obligaţiuni) altei întreprinderi faţă de o terţă persoană. care nu contravin prezentului Regulament.

funcţionarul băncii înregistrează dispoziţiile incasso şi dispoziţiile incasso trezoriale într-un registru special.dispoziţie de plată. se examinează de către instanţa judecătorească. b) cererii .dispoziţie de plată sau prin cec din carnetul de cecuri cu limită de sumă. c) cererii de acreditiv. cerere . Decontările fără numerar în Republica Moldova se efectuează în baza: a) dispoziţiilor de plată. Achitarea cambiei se efectuează prin dispoziţie de plată. dacă legislaţia în vigoare nu prevede o altă modalitate. Excepţie fac dispoziţia incasso şi dispoziţia incasso trezorială. dispoziţiilor incasso trezoriale. e) dispoziţiilor incasso. dispoziţiilor de plată trezoriale. adresate beneficiarilor cu conturile în alte bănci. Banca plătitoare primeşte documentul de decontare spre executare numai în cazul prezenţei disponibilului suficient pentru trecerea la scăderi a sumei consemnate complete din contul plătitorului. conform ordinei înregistrării. 35 . Pretenţiile reciproce dintre beneficiar şi plătitor privind decontările. Documentele de decontare se întocmesc în limba moldovenească. d) cecurilor. În lipsa mijloacelor la contul plătitorului. Documentele de decontare înregistrate în registrul nominalizat se plătesc de către bancă la apariţia mijloacelor băneşi în contul plătitorului fără acordul acestuia.Banca plătitoare informează săptămânal plătitorii despre data trecerii la scăderi de către Banca Naţională din contul băncii plătitoare a sumelor documentelor de decontare primare primite spre executare. Pretenţiile referitor la efectuarea operaţiunilor bancare se înaintează băncii care a comis încălcarea şi se examinează de către instanţele judecătoreşti. pe care banca plătitoare le primeşte şi în lipsa disponibilului în contul plătitorului.

b) numărul documentului de decontare. executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor şi temeiul efectuării altor plăţi. aranjarea şi tipărirea tuturor elementelor componente ale standardelor de conţinut ale documentelor să se efectueze orizontal. condiţii suplimentare). sediul băncii. data şi anul documentului care confirmă expedierea sau primirea mărfurilor. numărul. după caz. care conţine în partea întreagă lei. numărul. e) Codul Fiscal al întreprinderii care emite documentul de decontare.tip sînt însoţite de echivalentele lor în limba rusă. luna. data. inclusiv a plăţii preventive. h) semnăturile şi amprenta ştampilei cu care se autentifică documentul de decontare se pun pe primul exemplar.tip. codul. executate cu majuscule de 1 mm înălţime şi amplasate. Documentele de decontare trebuie să conţină următoarele date: a) denumirea documentului de decontare. d) denumirea plătitorului şi a beneficiarului. codul băncii. 36 . care trebuie să corespundă normelor tehnice expuse în anexe la prezentul Regulament. g) destinaţia plăţii (pentru ce. luna în litere. Înscrisurile în limba moldovenească din formularele . f) suma plăţii. iar în partea zecimală bani.Procedura de întocmire a documentelor de decontare Documentele de decontare se întocmesc pe formulare . anul emiterii. anul în cifre. Desemnarea. data şi anul contractului. numărul. numărul exemplarului cambiei. tipului documentului. c) denumirea băncii plătitoare şi a băncii beneficiare. Semnăturile trebuie să corespundă cu semnăturile şi amprenta ştampilei din Cartela cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei remisă băncii. aliniată în spaţiile destinate la stînga. în continuare sau desubt. înscrisă cu litere şi cu cifre. data şi anul cambiei. Data se indică în cifre.

se autentifică pe faţa documentului cu semnătura şi amprenta ştampilei managerului fondului. manuscrise şi puse cu cerneală sau cu pix de culoare albastră sau neagră. Semnăturile trebuie să fie autografe.Documentele de decontare întocmite de către managerul fondului în procesul de administrare a contului de decontare a fondului de investiţii.dispoziţie de plată se întocmeşte de către beneficiar pe formular .dispoziţie de plată se primeşte de către banca plătitoare spre plată numai în cazul mijloacelor disponibile suficiente în contul plătitorului. precum şi alte plăţi. Dispoziţia se primeşte la banca plătitoare spre îndeplinire în decurs de 1 zi de la data emiterii. Dispoziţia se primeşte la banca plătitoare spre executare numai în cazul disponibilului suficient de mijloace băneşti în contul plătitorului pentru trecerea la scăderi a acesteia în sumă deplină. iar pe verso cu semnătura şi amprenta ştampilei depozitarului fondului. Se admite efectuarea decontărilor prin documente de decontare electronice. Ziua emiterii nu se ia în calcul.dispoziţie de plată trece la scăderile mijloacelor din contul plătitorului şi coase primul exemplar al cererii -dispoziţie de plată în mapa băncii cu documentele zilei.tip (anexa 3) în 2 exemplare şi se remite împreună cu documentele prevăzute în contract nemijlocit plătitorului pentru accept şi plată. Dispoziţia se întocmeşte de către plătitor pe formular tip (anexa 2) în 2 exemplare. Decontări în baza cererii-dispoziţie de plată Cererea . verificînd corectitudinea perfectării cererii . Banca plătitoare. Semnăturile şi amprenta ştampilei se aplică pe primul exemplar. Semnătura faximilă în documentele de decontare nu se admite. 37 . Cererea . Decontări în baza dispoziţiilor de plată În baza dispoziţiei de plată (denumită ulterior dispoziţie) pot fi efectuate decontări pentru mărfurile livrate sau serviciile prestate.

dispoziţie de plată se prezintă de către plătitor la banca plătitoare în două exemplare.dispoziţie de plată. pe parcursul căruia plătitorul este obligat să prezinte la bancă cererea -dispoziţie de plată. 38 . este stabilit de către părţi în contract şi nu se controlează de către bancă. plătitorul înştiinţează beneficiarul în ordinea şi termenul stabilit în contract fără participarea băncii. Beneficiarul (posesorul cambiei) prezintă cererea-dispoziţie de plată împreună cu cambia bancii plătitoare. La primirea spre executare a cererii-dispoziţie de plată banca plătitoare. Plătitorul verifică autenticitatea cambiei şi succesiunea girurilor şi înmânează cererea-dispoziţie de plată împreună cu cambia beneficiarului (posesorului cambiei). La refuzul de a plăti cererea . Cererea-dispoziţie de plată se întocmeşte de către beneficiar (posesorul cambiei) pe formular-tip (anexa 3) în 2 exemplare şi se prezintă împreună cu cambia nemijlocit plătitorului pentru plată. Termenul. verifică corectitudinea perfectării şi trece la scăderi suma cambială din contul plătitorului. Primul exemplar al cererii-dispoziţie de plată se coase în mapa băncii cu documentele zilei.La virarea mijloacelor băneşti de către bancă la Banca Naţională prin canalele de legătură telefonică sau pe suport magnetic cererea . Cambia Achitarea cambiei se efectuează prin cerere-dispoziţie de plată. La virarea mijloacelor băneşti prin canalele de legătură telefonică sau pe suport magnetic cererea-dispoziţie de plată se prezintă de către beneficiar (posesorul cambiei) la banca plătitoare în doua exemplare. Exemplarul al 2-lea se remite băncii beneficiare prin intermediul Băncii Naţionale şi serveşte drept bază de înregistrare a sumei cambiale în contul beneficiarului şi se coase în mapa băncii beneficiare cu documentele zilei.

Pentru efectuarea decontărilor plăţilor parţiale ale cererii-dispoziţie de plată se utilizează nota de contabilitate. pe care este aplicată ştampila băncii. beneficiarul (posesorul cambiei) prezintă cererea-dispoziţie de plată neachitată anterior împreună cu cambia şi actul despre protestul de neplată a cambiei la banca plătitoare spre executare ca document de executare silită. Al 2-lea exemplar cu menţiunea băncii se înmînează nemijlocit beneficiarului contra aplicării de către beneficiar pe cambie a menţiunii "plătit în sumă totală". Banca beneficiară este obligată să prezinte beneficiarului împreună cu extrasul din cont un exemplar al documentului de decontare primar electronic. tipărit pe suport de hîrtie. Beneficiarul (posesorul cambiei) este în drept să ceară de la banca plătitoare ca ultima să ţină spre executare cererea-dispoziţie de plată pe parcursul a 2 zile de la data scadenţei. rezervînduşi timp pentru a nu întîrzia la întocmirea protestului cambiei. banca aplică pe verso-ul primului şi al doilea exemplar al cererii-dispoziţie de plată ştampila cu menţiunea "lipsă de mijloace" şi înmînează beneficiarului (posesorului cambiei) toate exemplarele cererii-dispoziţie de plată împreună cu cambia pentru transmiterea cambiei neachitate spre efectuarea protestului de către notarul public. În nota de contabilitate la efectuarea plăţilor parţiale 39 . După întocmirea de către notarul public a actului despre protestul de neplată a cambiei. Pe verso-ul exemplarului al 2-lea banca înscrie numărul şi data cambiei primite de la beneficiar aplicînd semnătura şi amprenta ştampilei băncii. În cazul cînd la contul plătitorului lipsesc mijloace suficiente pentru a plăti suma cambială.Primul exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti din contul plătitorului şi se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei. În lipsa mijloacelor băneşti în contul plătitorului banca plătitoare plasează cererea-dispoziţie de plată împreună cu cambia şi actul de protest în "Registrul documentelor de decontare percepute în mod incontestabil".

dispoziţie de plată. Exemplarul 2. numărul documentului şi suma. 40 . cu menţiunea băncii plătitoare împreună cu extrasul de cont se înmânează plătitorului.după înscrisul "Destinaţia plăţii" se indică obligatoriu menţiunea "Plata parţială a cererii . b) la prezentarea unei decizii a organelor judecătoreşti. pe care este aplicată ştampila băncii. c) la dispoziţia organelor de anchetă în legătură cu intentarea dosarului penal. În dispoziţii. Sistarea sau întreruperea perceperii mijloacelor băneşti din contul plătitorului în baza cererii-dispoziţie de plată se efectuează în următoarele cazuri: a) la cererea beneficiarului. La virarea mijloacelor băneşti prin reţeaua de legătură telefonică sau pe suport magnetic. (data) La efectuarea decontărilor pe suport hîrtie. Banca plătitoare. face pe cererea-dispoziţie de plată o menţiune indicînd: a) data primirii documentului în bancă. nota de contabilitate se perfectează de funcţionarul băncii în două exemplare. precum şi semnăturile persoanelor autorizate şi amprenta ştampilei. perceperea căreia trebuie să fie sistată sau încetată. dacă a fost plătită parţial cererea-dispoziţie de plată. tipul documentului __ nr. nota de contabilitate se întocmeşte de către bancă în 2 exemplare. b) suma încasată (în litere). în ziua primirii documentului de sistare sau încetare a perceperii. decizii sau cereri trebuie să fie indicată data. Banca beneficiară este obligată să prezinte beneficiarului un exemplar al documentului de decontare primar electronic tipărit pe suport de hîrtie. împreună cu extrasul din cont. Primul exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi din contul plătitorului a sumei parţiale şi se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei.__din_____".

în care această formă de decontare este stabilită în contract de către plătitor şi beneficiar. Nu se admite achitarea acreditivului în numerar. Cererea de acreditiv se întocmeşte de către plătitor conform cerinţelor normelor tehnice privind elementele obligatorii la întocmirea formularului . Termenul închiderii acreditivului. se aplică amprenta ştampilei. adică 31 decembrie. după aceasta cererea-dispoziţie de plată împreună cu cambia şi actul de protest se remite beneficiarului sau reprezentantului organului care a emis documentul de sistare sau încetare a perceperii sumei cambiale. Pe teritoriul Republicii Moldova se aplică numai acreditivul acoperit şi irevocabil. 41 . Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileşte pînă la 25 de zile.cerere de acreditiv. Această menţiune se semnează de doi funcţionari ai băncii.c) data eliberării sau transmiterii documentului de către beneficiar sau reprezentantul organului care a emis documentul de sistare sau încetare a perceperii sumei cambiale. Acreditivul irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fără consimţămîntul ambelor părţi contractante. deschis din contul mijloacelor bugetare. Acreditivul acoperit se numeşte acreditivul. Decontări în baza acreditivelor Forma decontărilor în baza acreditivelor se aplică în cazurile. nu poate depăşi limita anului bugetar. la deschiderea căruia banca plătitoare transferă băncii beneficiare mijloace băneşti în contul de bilanţ separat "Creditori privind decontări documentare”. Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau din contul creditului băncii. Acreditivul este destinat pentru decontări numai cu un singur beneficiar şi nu poate fi readresat.

b) denumirea documentelor. d) denumirea mărfii şi serviciilor.45 din prezentul Regulament. contra cărora se efectuează utilizarea acreditivului în banca beneficiară. îi revine plătitorului. cel mai tîrziu în ziua ce urmează după ziua închiderii acreditivului. În cazul prezentării de către beneficiar a documentelor. b) la cererea părţilor contractante privind refuzul de întrebuinţare în continuare a acreditivului pînă la expirarea termenului de acreditiv luînd în consideraţie prevederile p. În toate cazurile banca beneficiară. autenticitatea şi falsificarea documentelor anexate de către beneficiar la borderoul de utilizare al acreditivului. care trebuie prezentate de către beneficiar băncii beneficiare. banca beneficiară este în drept să refuze primirea documentelor pentru plata acreditivului.Banca plătitoare. Determinarea listei documentelor. la rubrica "Credit" indică numărul contului de bilanţ 2807 "Creditori privind decontări documentare”. exactitatea. Decontări în baza cecului 42 . În lipsa unei singure condiţii din acestea. Închiderea sau suspendarea acreditivului în banca beneficiară se efectuează: a) la expirarea termenului acreditivului. plenitudinea. Băncile nu poartă nici o răspundere pentru forma. care nu corespund cerinţelor prevăzute în acreditiv. c) numărul şi data contractului referitor la efectuarea decontărilor prin acreditiv. cererea de acreditiv nu se primeşte spre executare. transferă suma acreditivului neutilizat băncii plătitoare pentru a o restitui în contul plătitorului (conturile de decontare sau de împrumut). Pe lîngă aceasta în cererea de acreditiv plătitorul este obligat să indice: a) termenul acreditivului (data şi luna închiderii acreditivului în banca beneficiară).

Dacă valoarea mărfurilor livrate sau a serviciilor prestate este mai mică decît suma cecului de decontare F6-cm. ziua eliberării nu se ia în calcul. Ele se emit din contul mijloacelor băneşti păstrate în contul de depuneri sau din contul banilor depuşi în numerar pe o sumă: a) pînă la 99900 lei . Cecul prezentat mai tîrziu de termenul stabilit nu se primeşte spre executare. beneficiarul de cec eliberează restul în bani numerar dar nu mai mult decît 25 la sută din suma totală a cecului. iar persoanele juridice prin intermediul cecului din carnetul de cecuri cu limită de sumă.cecul F6-cm. Persoanele fizice efectuează decontările în baza cecurilor prin intermediul cecului de decontare F6-cm şi cecului din carnetul de cecuri.Cecul se utilizează de către persoanele juridice şi fizice la decontările pentru mărfurile livrate. valabilitatea carnetelor de cecuri poate fi prelungită încă pe un an şi limita lor poate fi completată. În cazul în care suma şi cecurile din carnetele de cecuri n-au fost utilizate pe parcursul termenului stabilit. primit de către beneficiarul de cec nu poate fi girat decît la banca beneficiară sau banca plătitoare. Termenul de prezentare al cecului din carnetul de cecuri cu limită de sumă de către beneficiarul de cec spre plată la bancă este de 10 zile. b) pînă la 99999 lei . 43 . c) pentru carnetul de cecuri cu limită de sumă un an. b) pentru carnetul de cecuri un an. Termenul de valabilitate a documentelor de decontare din ziua emiterii de către banca plătitoare este: a) pentru cecul de decontare F6-cm două luni. serviciile prestate sau pentru alte plăţi.carnetul de cecuri. Cecurile eliberate persoanelor fizice reprezintă un document bănesc nominal. Cecul.

Despre carnetul de cecuri pierdut menţiunea se face în cererea-angajament cu indicarea seriei şi numerelor cecurilor neplătibile. indicînd data şi semnîndu-l. Suma cecului poate fi înregistrată la depunerile emiţătorului de cec sau poate fi eliberat un nou cec. Responsabilitatea privind integritatea sumei cecului pierdut sau a carnetului de cecuri o poartă emiţătorul de cec.La emiterea cecurilor din carnetele de cecuri este necesar de a respecta cu stricteţe succesiunea numerelor de ordine. emiţătorul de cec trebuie imediat să înştiinţeze în scris banca plătitoare despre pierderea cecului sau carnetului de cecuri cu indicarea numărului. seriei şi data emiterii cecului sau carnetului de cecuri. Dacă la completarea formularului cecului s-a comis vreo greşeală. Restituirea sumei cecului F6-cm pierdut se efectuează după expirarea termenului de 6 luni din ziua emiterii lui. Pe cecul defectat F6-cm banca plătitoare taie o parte din literele cuvintelor "de decontare". Restituirea sumei din carnetul de cecuri pierdut se efectuează după 2 luni din ziua expirării termenului de valabilitate al carnetului de cecuri. La pierderea cecului F6-cm sau carnetului de cecuri. Pe baza informaţiei primite banca face menţiune pe cotorul cecului F6-cm pierdut şi îl înregistrează într-un jurnal special. În cazul pierderii de către beneficiarul de cec a cecului F6-cm sau a cecului din carnetul de cecuri acesta este obligat ca în decursul unei luni din ziua primirii cecului 44 . Cecul F6-cm. Pe cecul defectat din carnetul de cecuri. În acest caz banca plătitoare suspendează operaţiunile de pe contul emiţătorului de cec "Cecuri de decontare". emiţătorul de cec trebuie să scrie pe diagonală cuvîntul "Defectat". indică data stingerii cecului şi legalizează cu semnăturile contabilului şef şi al funcţionarului care a stins cecul. acest formular se consideră defectat şi în locul lui se completează unul nou. de asemenea se prezintă către plată împreună cu paşaportul.

suma cecului poate fi virată de banca plătitoare în contul beneficiarului de cec. În cazul decesului emiţătorului de cec. banii se plătesc moştenitorilor la prezentarea cecului F6-cm sau al carnetului de cecuri şi al certificatului biroului notarial privind dreptul la moştenire sau a deciziei corespunzătoare a instanţei judecătoreşti. Ziua emiterii nu se ia în calcul. Virarea mijloacelor băneşti în mod incontestabil se efectuează în baza dispoziţiilor incasso (anexa 4). numele şi prenumele emiţătorului de cec. arătînd seria şi numărul cecului pierdut. c) duplicatele documentelor executorii. eliberate de organele executorii (în cazul pierderii originalului). 45 . Termenul primirii de către bancă spre executare e 1 zi.contra plată să prezinte băncii plătitoare o scrisoare. în baza cărora se efectuează virarea incontestabilă a mijloacelor sînt: a) titlurile executorii eliberate de instanţele judecătoreşti. e) deciziile organelor. Decizia privind virarea sumei în contul beneficiarului de cec o ia conducătorul băncii plătitoare. de a căror competenţă ţine examinarea cauzelor privind contravenţiile administrative şi aplicarea sancţiunilor financiare. b) inscripţiile executorii ale notarului. La expirarea a 6 luni din ziua emiterii cecului F6-cm pierdut. Documentele executorii şi documentele echivalente acestora. suma şi data emiterii lui. d) documentele echivalente la perceperea restanţelor în Bugetul de Stat şi în Fondul Social al Republicii Moldova. Decontări în baza dispoziţiilor incasso Virarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul plătitorului se efectuează în baza documentelor executorii şi echivalente lor sau în alte cazuri cînd legislaţia în vigoare a Republicii Moldova prevede virarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul plătitorului.

Al 2-lea exemplar împreună cu extrasul din cont se înmînează plătitorului. iar exemplarul al 3-lea împreună cu extrasul din cont se înmînează beneficiarului. unde exemplarul al 2-lea serveşte ca bază pentru înregistrarea sumei în contul beneficiarului şi se coase în mapa băncii beneficiare cu documentele zilei. Primul exemplar serveşte drept bază pentru trecerea la scăderi din contul plătitorului. atunci în dispoziţia incasso după denumirea băncii între paranteze se indică ultimele trei cifre ale codului băncii (filialei băncii). Primul exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti din contul plătitorului şi se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei. după aceasta se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei. înregistrează dispoziţia incasso într-un jurnal special. 46 . dispoziţia incasso se perfectează în 2 exemplare. Exemplarele al 2-lea şi al 3-lea banca plătitoare le remite băncii beneficiare prin intermediul Bancii Naţionale. pe care este aplicată ştampila băncii. Banca beneficiară verifică identitatea semnăturilor şi amprentei ştampilei aplicate în dispoziţia incasso cu specimenele din Cartela cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei. împreună cu extrasul de cont. Exemplarul al 4-lea cu menţiunea băncii plătitoare împreună cu extrasul din cont se remite plătitorului. La virarea mijloacelor de către bancă la Banca Naţională prin canalele de legătură telefonică sau pe suport magnetic. Banca beneficiară este obligată să prezinte beneficiarului un exemplar al documentului de decontare primar electronic tipărit pe suport hîrtie. Dacă în calitate de plătitor sau beneficiar este o bancă. aplică ştampila băncii pe verso-ul primelor două exemplare şi remite toate exemplarele cu documentele executorii şi documentele echivalente acestora băncii plătitoare.Beneficiarul prezintă dispoziţia incasso la banca beneficiară împreună cu documentele executorii şi documentele echivalente acestora. Dispoziţia incasso se întocmeşte în 3 exemplare.

b) suma incasată (în litere). în baza documentelor executorii în favoarea unor cetăţeni aparte se efectuează numai prin intermediul executorului judecătoresc. Această menţiune se semnează de doi funcţionari ai băncii. după aceasta dispoziţia incasso se remite beneficiarului. care au emis dispoziţia de virare. în ziua primirii documentului de sistare sau încetare a perceperii. b) la prezentarea unei decizii a organelor judecătoreşti. în raza activităţii căreia se află banca plătitoare. decizii sau cereri trebuie să fie indicată data. se aplică amprenta ştampilei. executorul judecătoresc prezintă dispoziţia incasso cu un exemplar suplimentar. Perceperea. Sistarea sau întreruperea perceperii mijloacelor băneşti se efectuează în următoarele cazuri: a) la cererea beneficiarului sau organelor. în principiu. c) la dispoziţia organelor de anchetă în legătură cu intentarea dosarului penal. În ziua primirii unui astfel de document banca plătitoare face o menţiune despre restituirea dispoziţiei incaso şi îl coase în mapa băncii cu documentele zilei. perceperea căruia trebuie să fie sistată sau încetată. Banca plătitoare. Banca plătitoare nu examinează. c) data eliberării sau transmiterii documentului de către banca beneficiară sau funcţionarul judecătoresc. numărul documentului şi suma. dacă a fost plătită parţial dispoziţia incasso. În dispoziţii. pe dispoziţia incasso face o menţiune indicînd: a) data primirii documentului în bancă. 47 .Responsabilitatea privind perceperea corectă a mijloacelor băneşti o poartă beneficiarul. Executorul judecătoresc prezintă dispoziţia incasso şi banca la indicaţia executorului judecătoresc se înregistrează în contul beneficiarului. protestele plătitorului referitor la virarea incontestabilă a mijloacelor. care după achitare se remite executorului judecătoresc în calitate de preaviz privind încasarea plăţii.

pe care banca plătitoare după ce trece la scăderi din contul plătitorului mijloacele respective şi aplică la rubrica "Menţiunile bănuţi" ştampila băncii conform prevederilor Normelor tehnice privind elementele obligatorii la întocmirea dispoziţiei de plată trezoreriale. Decontări în baza dispoziţiilor incasso trezoreriale 48 . plătitorul este obligat să prezinte la bancă un exemplar suplimentar de dispoziţie de plată trezorială pe suport hîrtie. Semnăturile şi amprenta ştampilei se aplică pe primul exemplar. îl pune nu mai tîrziu de ziua următoare operaţională în cutia de abonat al Inspectoratului Fiscal Teritorial. precum şi altor plăţi. Prin dispoziţii de plată trezoriale se efectuează plata impozitelor şi taxelor în bugetul de stat. Instituţiile publice care se deservesc în Trezoreria de Stat aplică semnăturile şi amprenta ştampilei pe ultimul exemplar. Dispoziţia de plată trezorerială se primeşte la banca plătitoare spre îndeplinire în decurs de 1 zi de la data emiterii.Decontări în baza dispoziţiilor de plată trezoriale Dispoziţia de plată trezorerială se foloseşte la decontările privind acumularea veniturilor şi distribuirea cheltuielilor Bugetului de Stat. În cazul transferării mijloacelor băneşti la Bugetul de Stat. Banca plătitoare primeşte spre executare dispoziţia de plată trezorerială numai în cazul disponibilului suficient de mijloace băneşti în contul plătitorului pentru a trece la scăderi suma deplină. transferul pentru mărfurile livrate şi serviciile prestate. Ziua emiterii nu se ia în calcul. Înrejistrările în conturile bancare în baza dispoziţiilor de plată trezoriale se efectuează numai conform numărului contului indicat în rîndul întîi sub rubricile "Debit" şi "Credit". Dispoziţia de plată trezorială se întocmeşte de către plătitor pe formular tip (anexa 5) în numărul de exemplare necesare părţilor participante la decontări.

Virarea incontestabilă a mijloacelor băneşti în contul Trezoreriei de Stat se efectuează în baza dispoziţiei incasso trezoriale întocmită pe formular-tip (anexa 6). 49 . Înregistrările în conturile bancare în baza dispoziţiilor incasso trezoriale se efectuează numai conform numărului contului indicat în rîndul întâi sub rubricile "Debit" şi "Credit". a plăţii privind restanţele impozitelor şi taxelor în Bugetul de Stat precum şi altor plăţi în baza documentelor executorii sau a altor acte legislative care prevăd dreptul virării incontestabile. luna şi anul actului normativ şi pentru ce se percepe plata. care permite perceperea plăţilor pe cale extrajudiciară indicându-se denumirea prescurtată. fără consimţământul acestuia în baza documentelor executorii sau altor acte legislative care prevăd dreptul virării incontestabile. Banca plătitoare nu examinează protestele plătitorului referitor la virarea incontestabilă a mijloacelor băneşti. Termenul primirii acesteia de către bancă spre executare este de 1 zi. dar este obligatoriu ca la rubrica "Destinaţia plăţii" să se facă trimitere la actul normativ. data. Ziua emiterii nu se ia în calcul. Prin dispoziţii incasso trezoriale se efectuează perceperea în mod incontestabil din contul contribuabilului fără consimţământul acestuia. Responsabilitatea privind perceperea corectă a mijloacelor băneşti o poartă beneficiarul. La dispoziţia incasso trezorială privind perceperea restanţelor în Bugetul de Stat documentele executorii nu se anexează dacă legislaţia în vigoare nu prevede o altă modalitate.Dispoziţia incasso trezorială se foloseşte la decontările privind perceperea mijloacelor băneşti în mod incontestabil din contul contribuabilului sau Trezoreriei de Stat. Concomitent prin dispoziţii incasso trezoriale se efectuează şi perceperea mijloacelor băneşti din contul Trezoreriei de Stat fără consimţământul acesteia în baza documentelor executorii şi altor acte legislative care prevăd dreptul virării incontestabile.

iar banca o primeşte în modul stabilit. 50 . Banca poate efectua operaţiuni valutare sub 2 modalităţi: 1. .export ale clientului.gestiunea de operaţiuni import . . din cont şi numele clientului .acordarea de credite în valută. . Operaţiunile valutare ale băncii sunt toate tipurile de tranzacţii efectuate de bancă în altă valută decât moneda naţională.cumpărarea/vînzatrea valutei. Capitolul V. Executorul judecătoresc prezintă dispoziţia incasso trezorială. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor valutare. în raza de activitate a căruia se află banca plătitorului. în favoarea unor cetăţeni se efectuează numai prin intermediul executorului judecătoresc.efectuarea transferurilor internaţionale.Perceperea efectuată în baza documentelor executorii.

Operaţiunile valutare pot fi emise atît de persoanelor fizice cît şi juridice. oferă persoanelor fizice următoarele servicii aferente operaţiunilor în valută străină : .operaţii de acoperirea riscurilor (hedging valutar). Conturile curente ale persoanelor fizice-rezidente sunt de tip “A” şi “B”.emisiunea de documente necesare pentru efectuarea plăţilor internaţionale şi garantarea lor. 2. Autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei : - valuta străină transferată de peste hotare în favoarea deţinătorului de cont. La vedere . 2. tommorow (1 zi. provenienţa căreia deţinătorul o poate confirma.acceptarea de depozite în valută. . 3.contract la termen ( Futures. SWAP).efectuarea de tranzacţii interbancare şi internaţionale. emisă de o bancă autorizată a Moldovei. “Energbank” S. prezentînd băncii: 1. Forward.valuta străină.deschiderea şi deservirea conturilor curente în valută străină. 2. . B. poimîne).serviciul de diling. conturile în valută străină pot fi deschise la orice filială a B. Declaraţia vamală. “Energbank” S. v 51 .din cont şi nume propriu . Conturile de tip “A”. ce confirmă introducerea valutei străine în ţară. mîine).procurarea şi vînzarea de valută pe piaţa interbancară şi de la Banca Naţională a Moldovei inclusiv scopurile speculative.. La termen . . la prezentarea buletinului de identitate precum şi documentele ce îl înlocuiesc.today ( 6 zile).C.A.C. Din punct de vedere al termenului avem 2 tipuri de operaţiuni valutare: 1.A. Options. spot (2 zile. . presupun situaţii cînd : . Autorizaţia de a scoate valuta străină din ţară.servicii de consultanţă pe piaţa valutară .

informaţia fiind transmisă prin intermediul centrului de operare la care este racordată ţara din care porneşte mesajul. justificată de către deţinătorul valutei. SWIFT nu reprezintă un sistem de clearing. transferuri internaţionale (Western Union. Orice informaţie care ajunge în acest procesor este supusă unei proceduri de control a codurilor.nerezidente se supun regulilor de deservire a conturilor curente ale persoanelor fizice-rezidente ”A”. ci un sistem de comunicare care se bazează pe principiul transmiterii reciproce de informaţii între două bănci sau între doi participanţi.- valuta străină ce urmează a fi plătită conform cecurilor emise de către băncile conţin valuta străină. Acestea pot fi reprezentate de linii individuale de acces.A.U.TNT. Aici se realizează un prin nivel de verificare şi incriptare a informaţiilor. unul din Belgia (Bruxelles) şi unul în S. În prezent există patru asemenea centre: două în Olanda (Amsterdam). Chiar şi aşa cele două bănci: cea iniţiatoare a trimiterii mesajului şi cea destinatară a mesajului nu se află în legătură directă. Reţeaua SWIFT este utilizată pentru a transmite toate mesajale de plăţi denominate. în baza acestora se pot efectua plăţi de la o bancă la altă.) Western Union şi SWIFT Sistemul SWIFT este o reţea de comunicaţii prin intermediul căreia sunt transmise informaţii. pentru un singur utilizator. Conturile de tip “B”. RP .reprezintă procesoarele regionale. (Culpeper).reprezintă accesoriile de comunicare. validare a mesajelor. 52 .vmt. provenienţa căreia nu poate fi străine. Accesul utilizatorilor la sistem se realizează prin punctele de acces SAP. sau linii comune de acces pentru mai mulţi utilizatori. care urmează a fi compensate între băncile participante la compensare. CP . ele asigură legătura dintre utilizator şi procesoarele regionale. Conturile curente ale personaleor fizice .DHL. verificare a totalurilor de control generate a confirmărilor de mesaje.

controlul repatrierii mijloacelor valutare. pînă în 2002 fiind o perioadă de tranziţie.cumpărare a valutei străine. 53 operaţiuni de vînzare.vînzarea-cumpărarea mijloacelor în valută străină prin virament şi în numerar.C. 2.prelucrarea cecurilor nominale. TARGET reprezintă acronimul pentru Transeuropean Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer. numele sistemului de transfer interbancar de fonduri care a asigurat integrarea pieţei monetare şi implicit punerea în aplicare a politicii monetare unice în Uniunea Economică şi Monetară Europeană. B.controlul plăţilor ce nu au ajuns la beneficiar.operaţiuni cu băncile corespondente. Date fiind toate aceste elemente. reţeaua de comunicaţii SWIFT a fost aleasă şi pentru a se derula tranzacţiile aferente sistemului „TARGET”. băncii.operaţiuni de convertire a valutelor pe piaţa internă şi externă. “Energbank” S. scăderea substanţială a costurilor plăţilor internaţionael. 8.înregistrarea în cont a mijloacelor fără numerar şi în numerar în valută străină. este demarat de către Banca Centrală Europeană şi are următoarele: acordarea priorităţilor plăţilor internaţionale.procesorul de control al sistemului supraveghează întregul sistem. 3. 5. Iniţiat în 1997. 7.SP . implimentarea cît mai rapidă a noilor standarte. 6. SCP .procesoare intermediare asigură controlul mesajelor în sistem. 4.transferuri de mijloace valutare. Este un sistem de plăţi pe baza brută în timp real aferente sistemului.deschiderea şi gestionarea conturilor în valută străină. prestează clienţilor corporativi (rezidenţi şi nerezidenţi) următoarele servicii în valută străină: 1. Persoanele fizice pot beneficia de serviciii de schimb valutar al caselor şi filialelor . sistemul a devenit operaţional în 1999.A. 9.

posibilitatea de a procura resurse de la bancă fără a gaja acţiuni fixe ( în cadrul factoringului) . 13. Operaţiunea de factoring permite furnizorului să-şi finanţeze activitatea de producţie. Capitolul VI.informarea privind intrarea mijloacelor băneşti în cont. trust) Factoringul este cumpărarea facturilor furnizorului de către bancă pentru un anumit comision. 15. Leasingul este o relaţie specifică dintre bancă şi client prin intermediul cărora banca acordă în chirie un bun oarecare în schimbul unei plăţi numite rate de leasing. 14. schimbul şi verificarea autenticităţii bancnotelor. confirmarea soldului în cont).10.eliberarea valutei străine în numerar. 12. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de factoring (leasing. 54 .consultări privind alegerea unei forme mai convenabile de decontare pe piaţa internaţională.furnizorul primeşte bani de la bancă înainte de a incasa creditul comercial.renumărarea.eliberarea certificatelor tipizate (privind disponibilul şi mişcarea mijloacelor în cont.interpelări şi examinarea executării dispoziţiilor de plată. Specificul factoringului: .pregătirea certificatelor netipizate la solicitarea clienţilor. 16. 11.

leasing financiar . Caracteristicile lui sunt: 55 . În cazul băncii riscul de creditare este asigurat prin însăşi bunul. Leasingul poate prelua mai multe forme: 1.locatorul nu-şi amortizează toate cheltuielile în cadrul unui contract de leasing. Leasingul este un plasament pentru bunul care generează profit. În cazul întreprinderii. Leasing reglabil . leasing operativ/operaţional .riscul pentru locator este mai mare deaorece pentru a-şi compensa toate cheltuelile el va fi nevoit să găsească un alt beneficiar după expirarea contractului de leasing.la care termenul de scadenţă coincide cu uzura fizică a utilajului. Leasing direct . Leasingul este diferit de serviciile de arendă: În cazul leasingului plăţile se stipulează reieşind din valoarea echipamentului.pe un TS în cadrul căreia bunul acordat în leasing nu se amortizează complet. Leasing indirect . 2. În cazul chiriei plata se stabileşte în funcţie de cererea acestui bun pe piaţă. 3.termenul leasingului este mai mic decît termenul de uzură a utilajului. În cadrul leasingului bunul poate trece în proprietatea beneficiarului la scadenţă. Caracteristicile lui sunt: .cînd banca utilizează resurse proprii prin finanţarea leasingului. Ea este numită locator. .În cazul băncii această operaţiune presupune plasarea mijloacelor financiare. . a persoanelor fizice leasingul este o operaţiune de preluare în chirie a unor bunuri. în cazul chiriei dreptul de proprietate a bunului este netransferabil. persoana este numită beneficiar.banca finanţează parţial din mijloacele proprii cealaltă parte fiind din partea beneficiarului. După modul de amortizare a bunului sunt: 1. 2. Leasingul de obicei este prestat împreună cu anumite servicii şi poate fi ca o sursă de încasare a comisioanelor.banca apelează la alte resurse atrase pentru finanţarea leasingului.

maşini.leasing extern . alte active circulante (leasleasing imobiliar .banca pe parcursul contractului nu mai acordă servicii beneficiarului .facilităţi în cazul achiziţionării bunului.pe parcursul contractului de leasing banca îşi compensează integral cheltuielile.plăţile de leasing conţin amortismentul utilajului astfel încît beneficiarul plăteşte doar pentru uzura fizică şi poate evita uzura morală.creşterea pieţei de desfacere a produselor scumpe şi a utilajalor sofisticate. 3.. 56 . .beneficiarul şi locatorul sunt rezidenţi ai unei ţări .Wet – leasing Alte forme de leasing : .leasing mixt După bunurile acordate în leasing : - leasing mobiliar .la expirarea termenului contractului beneficiarul intră în posesia bunului.leasing intern .cînd sunt acordate utilaje.leasing curat .cînd beneficiarul/locatorul este nerezident .creşterea accesibilităţii la credite pentru diverse grupuri de beneficiari.termenul de scadenţă este mai mare ca în cazul unui credit simplu ce este favorabil pentru beneficiar.leasing compensatoriu. Avantajele leasingului sunt: . . .unde bunul este o clădire. . După serviciile prestate în cadrul leasingului : back) - .leasing cu setul complect de servicii . teren ce este de o lungă durată. . .se dezvoltă piaţa secundară a utilajelor care permite accesul persoanelor cu un anumit redus la utilaje relativ sofisticate. .operaţiunea este mai puţin riscantă pentru bancă.

imobil şi avere mobiliară. Persoanelor fizice 2. Interconexiunea dintre piaţa bancară şi piaţa de credit care face ca clienţii bancari să ceară prestarea unor servicii pe piaţa financiară. Firmelor necomerciale 57 ..Ratele de leasing sunt ca ratele de credit.Riscul de pierdere a dreptului de proprietate în cazul exercitării unor condiţii de contract. de finanţarea a sferei productive prin crearea bazei Dezavantajale leasingului sunt: . 4. 5. Firmelor comerciale 3. Operaţiuni bancare fiduciare sau de trust. 2. . 3. Fiind o sursă garantată de venituri ele nu necesită plasamente de credit. Serviciul fiduciar al băncii de gestiune a patrimoniului clientului. Limitarea prin reglementare a posibilităţilor de creditare a băncii. bani.Ratele fixe de leasing pot fi dezavantajoase în timp. . Dorinţa băncii de a presta mai multe tipuri de servicii pentru un client într-un singur loc. Concurenţa puternică pe piaţa de credite care face ca acest tip de activitate bancar să fie tot mai puţin important ca sursă de profit.leasingul este un mod materiale. Trustul se acordă la rîndul său: 1. La momentul actual banca îşi majorează şi-şi diversifică operaţiunile incluzînd serviciile prestate clienţilor din mai multe considerente: 1. în numele lui conform contractului de trust. .Organizarea complicată a tranzacţiei de leasing. poate prelua bunuri în gestiune: valori mobiliare.

În cazul firmelor comerciale operaţiunile fiduciare por fi: . a tuturor bunurilor financiare ale firmei respective. doar îl informează despre efectuarea plăţii.Serviciul de trust prin agent presupune că banca în baza contractului fiduciar gestionează toate fluxurile financiare ale clientului.presupune o parte din veniturile suplimentare adus clientului ca rezultat al gestiunii favorabile a averii lui. a altor bunuri.cînd politica investiţională a firmei e formată de însăşi firma. alte organizaţii obşteşi care în virtutea activităţii sale formează stocuri de active financiare ce pot fi transmise băncii în serviciul fiduciar.de agent .cînd banca decide asupra politicii investiţionale a firmei şi efectuează toate activităţile în corelare cu ea. fonduri mutuale.fonduri de pensii. efectuarea de încasări şi plăţi în contul clientului. b) agent fiduciar indirect .comision fix .presupune averea în gestiune.ce presupune un oarecare procent de la sumă sau o taxă fixă achitată de client în baza contractului fiduciar. În baza ultimei menţiuni pot fi 2 tipuri de servicii: a) agent fiduciar direct .comision onorar . Discret .cînd fiecare plată din contractul clientului este confirmată de client. Motivaţia pentru care banca efectuează operaţiuni fiduciare: 1.presupune transmiterea în gestiune băncii de către client a unor activităţi ale sale (gestiunea împrumutului prin obligaţiuni) Firmele necomerciale . 58 .cînd banca achită toate conturile clientului fără a confirma acceptul lui. atît de încasare cît şi de plată. . . Serviciul poate fi: Direct . iar banca efectuează doar operaţiunile în conformitate cu ea.de tutelare . gestiunea portofoliului de valori mobiliare a acestui client. sursa de venit sub formă de comision care poate fi de două tipuri: .

Din această categorie fac parte : cambia. Capitolul VII. deci nu este activ . 59 . Din punct de vedere a modului de circulaţie juridică titlurile de valoare se împart: . Organizarea şi evidenţa operaţiunilor cu hîrtii de valoare. şi nu necesită un supliment.2. respectiv o obligaţiune a debitorului şi în care un drept este încorporat într-un astfel de mod încît este imposibil de a valorifica sau transfera acest drept independent titlului. este operaţiune care nu modifică bilanţul bancar şi deci nu este riscantă. nu este riscant. 3. biletul la ordin. nu necesită plasamnet din partea băncii.titluri care oferă drepturi complexe. 3. 4.titluri care au ca obiect plata unei sume de bani. După criteriul conţinutului titlurile de valoare pot fi grupate în următoarele categorii: 1.în document este indicat numele titularului de drept astfel încât este imposibilă circulaţia lui prin gir.titluri reprezentative ale mărfii. care sunt acţiunile. Sînt considerat titluri de valoare (de credit) documentele supuse unor reguli de formă ce atestă o creanţă a titularului. conferă posesorului un drept real de proprietate sau de gaj asupra unor bunuri aflate la depozit (recipisa de depozit) sau încărcate pe nave pentru a fi transportate (conosamentul). cecul. titlurile datoriilor de stat (bonurile de tezaur).Nominative . formă de transmitere fiind cesiunea de creanţă. sunt titluri pe care debitorul se obligă să plătească o sumă de bani la o scadenţă stabilită. patrimoniale şi nepatrimoniale. obligaţiunea. poate fi ca sursă de lichidităţi pentru bancă. 2.

. precum şi posibilitatea transferării către alte persoane a drepturilor financiare şi de altă natură. Emitenţi pot fi : organele de stat. ceea ce înseamnă că acesta poate dispune de titlu. în termenul convenit. de regulă. născute din aceste documente.Investitorii . transmiterea făcîndu-se prin simpla predare. Conform Legislaţiei Republicii Moldova. Asemenea titluri se transmit prin gir (andosare).subiecţi care emit în nume propriu hîrtii de valoare şi se angajează să execute obligaţiile născute în condiţiile emiterii hîrtiilor de valoare. de a participa la conducerea societăţii şi de a primi o parte din bunurile societăţii la lichidarea acesteia. 60 . societăţile pe acţiuni şi alte persoane juridice ce au acest drept. Acţiunea este o hîrtie de valoare emisă de societatea pe acţiuni.sunt titlurile care nu conţin nici o menţiune referitor la posesorul lor.sunt acele titluri care alături de numele titularului conţin clauza ”la ordin”. .La purtător . băncile. Emitenţii . valoarea nominală a obigaţiunii.persoane fizice şi juridice ce deţin hîrtii de valoare. dînd ordin ca plata să se efectueze unei alte persoane.La ordin . plata beneficiarului în formă de dividende sau procente. de a primi o anumită recompensă. care atestă dreptul deţinătorului (acţionarului) ei de a primi o parte din profitul societăţii în formă de dividende. Obligaţiunea este o hîrtie de valoare care dă posesorului său dreptul de a recupera. . înscrierea numelui noului posesor pe titlu odată cu transmiterea lui. pe piaţa titlurilor de valoare activează următorii subiecţi: Comisia de stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare – organul împuternicit să exercite controlul asupra îndeplinirii cerinţelor Legii ”privind circulaţia hîrtilor de valoare şi Burselor de Valori” şi să reglementeze circulaţia hîrtiilor de valoare prin adoptarea de regulamente şi instrucţiuni care ar concretiza prevederile legii invocate avînd dreptul de a aplica sancţiuni administrative în cazul încălcării lor. Hîrtia de valoare este definită ca un document bănesc care atestă dreptul patrimonial sau raporturile de împrumut şi care prevede.

Băncile ca subiecte ale pieţei hîrtiilor de valoare. conform reglementărilor legislative în vigoare.S. . .V.H. concentrarea cererii şi ofertei la titlurile menţionate. de a desfăşura activitatea de ţinere a registrului acţionarilor sau posesorilor de obligaţiuni ale altor emitenţi. Un alt subiect al pieţei hîrtiilor de valoare este Registratorul Independent – persoană juridică care dispune de licenţa acordată de C. .scontul şi rescontul cambiilor. - procurarea. societăţile cu răspundere limitată care desfăşoară exclusiv activitate profesională cu hîrtii de valoare. pot efectua următoarele genuri de operaţiuni : .băncile şi societăţile pe acţiuni al căror capital social este format în exclusivitate din contul acţiunilor nominative şi care desfăşoară exclusiv activitatea profesională cu hîrtii de valoare.H. păstrarea şi vînzarea hîrtiilor de valoare.S.Printre subiecţii în cauză un loc aparte îl ocupă aşa – numiţii .participanţii profesionişti care au primit licenţă de la C. .Bursa de Valori – organizaţie cu drept de persoană juridică creată de participanţii profesionişti la piaţa hîrtiilor de valoare în formă de societate pe acţiuni de tip închis care asigură încheierea uniformă şi organizată a tranzacţiilor cu hîrtii de valoare.gestiunea hîrtiilor de valoare la solicitarea clienţilor ( operaţiuni fiduciare )..V.P.P. susţinerea la un nivel înalt a profesionismului participanţilor la piaţa hîrtiilor de valoare..alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei. determinarea cursului şi publicarea acestuia. obligaţiuni ) etc.emisiunea hîrtiilor de valoare ( acţiuni. 61 .

adică plata este necondiţionată şi nu depinde de o altă obligativitate. adică presupune stingerea imediată a obligaţiunii lor. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de casă. Fiecare bancă îşi organizează un comportament de casierie următoarele tipuri de case/casierii: - care include case operative . .550-XIII-1995. . eliberarea numerarului în lei.de încasare a numerarului.Capitolul VIII. verificarea. schimb de monede şi bancnote deteriorate. încasarea şi plata în valută. numărarea. este în drept să efectueze operaţiuni de casă pentru clienţii săi (persoane juridice şi fizice). Numerarul reprezintă instrumentul de plată esenţial care a apărut ca formă de achitare a datoriilor în activitatea umană. Pentru primirea.numerarul este un instrument de plată nedeterminat. potrivit statutului său de organizare şi funcţionare. Caracteristicile numerarului sunt : . Pentru fiecare bancă se organizează casa de operaţiuni. Banca.numerarul nu are costuri de tranzacţie. inclusiv 62 . .operaţionale care sunt înzestrate cu următoarele funcţii: . şi a prevederilor Legii cu privire la instituţiile financiare nr. Numerarul se exprimă prin două feluri : monede de metal. vînzarea formularelor cu regim special. bancnote de hîrtie.numerarul este un instrument de plată general care poate fi utilizat şi acceptat de fiecare membru a comunităţii. păstrarea şi eliberarea numerarului şi a altor valori sînt organizate compartimente de casierie.numerarul este un mijloc de plată imediat.

elaborat de fiecare bancă în parte.case pentru depunerea valorilor de păstrare a persoanelor fizice şi juridice. Aceste case sunt cu regim normal de activitate şi sînt necesare să existe la fiecare bancă. deservire a clienţilor (16 . Casieria activează în baza următoarelor necesităţi: .elaborarea propunerilor privind perfecţionarea deservirii clientului.persoanele care activează în cadrul casierii sunt înzestrate cu nişte responsabilităţi materiale ce survin în cazul încălcării de către ele a legislaţiei (regulamentul intern de activitate a casieriei).18). - ocupă de încasare. 63 .se încasează şi se recuperează una şi aceeaşi valoare. - . case amplasate în afara sediului băncii . - evidenţa strictă a operaţiunilor efectuate în casierie este asigurată de un şir de documente care se emit şi se completează pe parcursul zilei de activitate fiind predate şi verificate la sfîrşitul zilei la contabilitatea băncii.lucrează în regim de după închiderea programului de case cu program prelungit .prevenirea încălcări legislaţiei şi comiterea crimelor financiare.(de la 9 . . vînzarea certificatelor de depozit şi altor valori materiale. .carneturi de cecuri. - Principiile de organizare a caselor sunt : . În baza acestui principiu localul unde vor fi deschise casele este amenajat respectiv în conformitate cu cerinţele de securitate. se supune normelor impuse de Banca Naţională a Moldovei şi unui regulament intern special. . - case de încasări serale .18/19). Activitatea casieriei se organizează în baza deciziei conducătorului băncii.lucrează doar în lei şi de obicei se case de verificare a numerarului.satisfacerea necesităţii clientelei reieşite din activitatea ei cu numerarul. case de schimb valutar .păstrarea integrităţii valorilor depuse /eliberate din casă.

vor prezenta Băncii Naţionale a Moldovei avizul favorabil al Serviciilor Pazei de Stat şi Supravegherii de Incendiu. funcţionarea şi controlul activităţii de casierie în conformitate cu prevederile din prezentele norme. 2. Conducătorii. Capitolul IX. Suma tuturor documentelor în baza cărora au fost eliberaţi banii trebuie să fie egală cu suma de ieşire din casa de plăţi. 64 .se poate efectua în baza unui document prestabilit şi anume : cecul din carnetul de cecuri eliberat de banca respectivă sau de alte bănci în conformitate cu relaţiile de corespondenţă cu banca dată sau în baza ordinului de plată. - Plata .Operaţiunile efectuate prin casierie: - procedeul de recepţie încasare a bunului: 1. Persoanelor juridice se eliberează mai rar – în baza cecului ca fiind posesoare a conturilor în banca respectivă. Banca. 3. contabilii-şefi şi şefii de casierie din bănci răspund de organizarea. încasare conform ordinului de încasare. persoană care nu are relaţii stabile cu banca/colaboratorii băncii. Persoanelor fizice – în baza ordinului de plată. Pentru a onora sumele de plată casierul preia la începutul zilei un avans pe numele său pentru care va completa darea de seamă la sfîrşitul zilei de lucru. Bilanţul băncii comerciale şi principiile alcătuirii lui. Rulajul pe ziua respectivă se trece într-un registru de casă contrasemnat de casier şi de contabil. care îşi organizează casierii proprii. încasarea numerarului cu bordirou însoţitor. încasarea în baza unei foi de vărsământ.

La constituirea bilanţului bancar se utilizează următoarele principii: 1. Principiul prudenţei activităţii - acest principiu este dedus din necesitatea de a diminua riscurile băncii şi constă în : - reflectarea pe activ şi pasiv a elementelor în valută la cursul zilei de constituire a bilanţului astfel încît bilanţul determină situaţia financiară reală la zi a băncii. - nereflectarea în bilanţ a rezultatelor viitoare din activitatea bancară. - în bilanţ sunt reflectate posturile care servesc ca diminuare a riscurilor viitoare. 2. Principiul continuităţii -presupune reflectarea în bancă a activităţii viitoare a ei. 3. Principiul intengexibilităţii - presupune că datele întroduse în bilanţ la ziua respectivă trebuie să fie identice cu soldurile finale ale persoanei anterioare pentru aceleaşi posturi de bilanţ. 4. Principiul permaneţei metodelor 5. Principiul necompensării 6. Principiul istoric - reflectarea în dările de seamă bancare a A/P conform costului său istoric sau a preţului care a fost calculat. Bilanţul bancar presupune 2 aspecte : - economic - juridic În cazul cînd aspectul juridic crează anumite nuanţe de incorectitudine în reflectarea operaţiunii bancare şi vine în contradicţie cu esenţa economică a acestei operaţiuni, va fi preponderent aspectul economic. 7.Principiul eschivării de la subiectivizm - specificul activităţii financiare a băncii presupune crearea creanţelor pe TL, finanţate din datorii pe TS. Conform legislaţiei Republicii Moldova sunt considerate 2 posturi de bilanţ: 1. active 2. obligaţiuni şi capital acţionar (pasiv)
65

Veniturile bancare pot fi grupate în funcţie de sursa apariţiei lor şi reflectă specificul activităţii bancare : - veniturile din dobînzi, rezultate din plasamentele bancare în credite pentru clienţii săi; - veniturile realizate din gestiunea portofoliului de valori mobiliare (veniturile din dividende, diferenţe de curs pozitive realizate); - veniturile realizate din comisioane şi altă sursă, operaţiuni bancare ce nu presupun plasament de capital (venituri neaferente dobînzilor); - venituri excepţionale (neplanificate, neaşteptate). În ele se vor include penalităţile încasate de la clienţi, veniturile din diferenţele de curs valutare, alte venituri. Cheltuielile bancare sunt şi ele în patru categorii mari : - cheltuieli aferente de procurarea resurselor bancare, ele sunt sub formă dobînzi plătite,
-

de

cheltuieli administrative care presupun cheltuieli directe

ale băncii ca

antreprenor (cheltuieli privind remunerarea muncii salariaţilor, reciclarea cadrelor şi deplasări, arenda imobilului, amortizarea, impozitele – care după specificul lor intră în cheltuieli (în afară de TVA şi impozit pe venit)), - taxe şi comisioane achitate de bancă pentru desfăşurarea activităţii sale (comisioane plătite pentru accesul la sistemul de decontări internaţionale, plata pentru transferul de fonduri, etc.), - cheltuieli excepţionale (diferenţele din curs valutar, amenzi şi penalităţi plătite). Profitul bancar în formă de brută se determină ca suma veniturilor bancare minus suma cheltuielilor bancare. P = ∑V - ∑Ch Sunt două aspecte duale în acest mod de reflectarea a profitului : - nu se admite reflectarea în contul de rezultate a soldului final al fiecărei operaţiuni bancare;
66

- din acest considerent banca nu observă rentabilitatea fiecărei operaţiuni în parte şi nu poate decide eficienţa/neeficienţa ei. Din acest caz se analizează profitul pe tipuri de operaţiuni utilizîndu-se aceleaşi principii de însumare a veniturilor şi cheltuielilor respective. P = ( ∑ Vcom - ∑ Ch.com) + ( ∑ Vdob - ∑ Ch.dob) + ... (se sumează pe categorii). Deoarece banca activează pe piaţa financiară, activele şi pasivele ei se reevaluiază în permanenţă. Aceasta poate conduce la apariţia unor rezultate +/- din reevaluare, pe care banca de fapt nu le-a obţinut deoarece nu a efectuat tranzacţia asupra acestor active/pasive, însă rezultatul respectiv se reflectă în profiturile bancare. Profitul net se determină după următoarea formulă : P net = Baza impozabilă(P brut) - P brut x %Impozit pe profit Baza impozabilă = P brut – Fondul de Risc Profitul net are următoarea repartizare : - fondul de achitare a dividendului, - fondul de rezervă, se completează în conformitate cu statutul bancar; - alte fonduri; - profit nerepartizat.

Capitolul X. Gestiunea lichidităţii bilanţului băncii comerciale. Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate în posesia unei bănci la un moment dat de timp.
67

Oferta de lichiditate este condiţionată de: a) atragerea de depozite. potenţialul creditar. 3. •sub aspectul ofertei de lichiditate.managerii băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv . - posibilitatea de acces la mijloacele băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi-n acel moment cînd există necesităţi de ele. d) încasări din vînzarea serviciilor bancare. stat ( plata impozitelor ). Cea mai importantă sarcină a gestiunii lichidităţii este evaluarea în mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici. rambursarea depozitelor scadente. – Cererea m. Dacă L > 0 – banca se va confrunta cu un exces de lichiditate.Problema lichidităţii poate fi rezolvată în cadrul băncii sub 2 aspecte : . b) încasarea creditelor scadente. c) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară. Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atît aflate la momentul dat în posesia ei cît şi procurarea de resurse. 2. 68 . 4. L = Oferta m.l. Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte : •sub aspectul cererii de lichiditate. necesarul de achitare a datoriilor interbancare.sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă.adică cererea de acordare a creditelor. acţionari ( plata dividendelor ). necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea serviciilor procurate de bancă ). O bancă se consideră lichidă atunci cînd poate să-şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun.l. Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de: 1.

Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv. b) viitorul apropiat. Lichiditatea se va calcula pentru fiecare zi în parte. La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea prognozată de credite. 2. care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul creditar şi creditul acordat efectiv la momentul dat.managerii băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri .Dacă L < 0 – banca se va confrunta cu riscul de lichiditate. Metodologia de estimare a lichidităţii şi a gestiunii prin pasive presupune următoarele etape : 1. Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi. acţionarii şi fondatorii băncii ). 69 .Structurate tuturor pasivelor în 3 categorii mari după principiul necesar de rambursare : a) pasivele urgente – toate pasivele care necesită a fi rambursate în următoarele zile depozite instabile – depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita în pasivele stabile – sunt pasivele în care banca are încredere că nu vor fi retrase în (conturile curente şi depozitele scadente). c) viitorul apropiat ( depozitele pe termen lung. Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii : • Principiul de gestiune prin active – cînd o bancă se consideră lichidă doar dacă avea cantităţi importante de active lichide. depozitele interbancare legate de conturi de corespondenţă. 3.

Astfel venitul din dobînzi va avea următoarea formă : Vp = { r1 x L + r2 x A – ( r3 x OV + r4 x Dep ) } max-> 70 . • lichide proprii. Bilanţul băncii în formă simplistă poate fi prezentat astfel : L + A = OV + Dep + SK .• Principiul de gestiune prin pasive – care presupune că o bancă este lichidă dacă Principiul de gestiune mixt – o parte din necesarul băncii este finanţat din active are acces la mijloace lichide pe piaţă în orice moment. cît şi de structura activului băncii. Gestiunea riscului de lichiditate este necesară pentru determinarea structurii optime a activelor băncii. cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment dat de timp. Factorul esenţial al gestiunii riscului de lichiditate este acela de a găsi căi de acces pe diferite pieţe. pe de altă parte excesul de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii. banca va trebui să-şi crească volumul de credite în detrimentul lichidităţilor. Considerăm cazul unei bănci care caută să-şi maximizeze profitul pentru perioada următoare. care să-i permită o ajustare rapidă a graficului de scadenţe active – pasive cu minimum de cheltuieli. Dacă se anticipează o creştere a ratei dobînzii. în condiţiile în care ea îşi cunoaşte doar valoarea resurselor din portofoliu. banca să nu înregistreze piarderi. unde L – lichidităţi A – active lucrative OV – obligaţiuni la vedere Dep – depozite la termen SK – capital propriu Maximizarea profitului depinde atît de evoluţia dobînzii. dar acest lucru duce inevitabil la asumarea riscului de lichiditate. astfel încît prin asumarea riscului de lichiditate. Problema gestiunii lichidităţii este duală: pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul de lichiditate şi incapacitatea de a-şi onora obligaţiunile la momentul dat.

deci şi creşterea creditelor trebuie analizată atît prin prisma veniturilor suplimentare. Dc – volumul suplimentar de credite. ca urmare a modificării structurii activului. Respectiv. Deci : dPt = dPsup _ dx dx dCsup dx Aceasta înseamnă că structura activului băncii va fi optimă atunci cînd profitul aferent fiecărui leu credit suplimentar va fi egal cu costul plătit de bancă pentru gestiunea riscului de lichiditate. cît şi prin prisma costurilor pe care banca ar trebui să le suporte pentru gestiunea riscului de lichiditate. vor urmări ca raportul x = L/TA să fie mare 71 . care la rîndul său poate aduce pierderi (în cazul în care costurile plătite pentru gestiunea riscului sunt mai mari decît profiturile suplimentare obţinute). Băncile prudente care nu vor să-şi asume un risc de lichiditate. profitul suplimentar pe care îl va primi banca prin majorarea volumului de credite va fi : P sup = r x Dc . Dacă costurile suplimentare determinate de gestiunea riscului de lichiditate asumate de bancă vor fi C sup atunci profitul total va fi : PT = P sup – C sup Mărimea profitului suplimentar depinde şi de structura activelor.Unde : r1 şi r2 – rata dobînzii la active lichide şi respectiv la activele lucrative . Profitul este maxim în punctul în care derivata de ordinul I a profitului în raport cu structura activelor este zero. r – rata dobînzii. unde : P sup – profit suplimentar. r3 şi r4 – rata dobînzii la depozite la termen şi la vedere Decizia asumării riscului de lichiditate. pe care le va realiza banca.

După ponderare se va calcula indecele de lichiditate ca următorul raport : IL = ∑pasive ponderate/∑active ponderate Dacă raportul este mai mare sau egal cu 1. Dacă indicele de lichiditate ponderat rezultat este 1 sau apropiat de acesta. Există 3 metode de calcul : Metoda decalajelor succesive: se construieşte un tabel unde se indică suma activelor şi pasivelor.şi în consecinţă vor avea o trezorerie solidă. ea constă în ponderarea activelor şi pasivelor fiecărei clase de scadenţe cu numărul mediu de zile a fiecărei clase. care se bazează pe cumularea pasivelor şi activelor după scadenţe. Metoda decalajului cumulat. Metoda numerelor. banca are dificienţe cu lichiditatea. corelînd activele şi pasivele bancare sensibile la risc cu scadenţele lor. Practic toate metodele au comun faptul construirii graficului de rate scadente care are următoarele caracteristici : • Categoriile de scadenţă sunt mai mult sau mai puţin fixe în funcţie de termenele activelor şi pasivelor. de aceea el se va construi zilnic. Metodele evaluării expunerii la risc se bazează pe calculele indicelui de lichiditate. scadenţele îndepîrtate sunt incluse în clase cu durate lungi. • Scadenţele apropiate sunt incluse în clase cu durate scurte. Măsurarea riscului de lichiditate presupune aflarea volumului expunerii bilanţului bancar la el. nu juridice. înseamnă că 72 . • În consideraţie se vor lua scadenţele reale. pentru care va fi nevoie să se găsească acoperire. • Activele şi pasivele la vedere nu sunt luate în calcul. Băncile care sunt dispuse să-şi asume riscul de lichiditate vor avea acest raport mic. • Graficul scadenţelor se modifică permanent.

rezerve de gradul întîi (primare). •Stabilirea de rezerve primare şi secundare. Nivelul rezervelor bancare se stabileşte sub forma unui procent din totalul depozitelor constituite de clienţi la bancă. rezervele se împart : 1. depozite la vedere ale băncii la bănci corespondente. constituite din: moneda aflată la bănci.asigură o corelaţie satisfăcătoare a activelor şi pasivelor. Aceste rezerve se stabilesc ca o cotă procentuală asupra totalului depozitelor. crearea unui depozit la banca de emisiune din depozitele constituite de către clienţi la banca comercială. consemnată la banca de emisiune. 2. Încheiere 73 . depozite la vedere ale băncii la Banca de Emisiune. Gestiunea lichidităţii poate fi efectuată atît pe termen lung. în scopul asigurării unei rezerve de lichiditate. cît şi pe termen scurt. Astfel. 3. arată că acoperirea activelor pe termen lung se realizează din resurse pe termen scurt. imediat transformabile în rezerve primare (bonuri de tezaur). ceea ce exprimă o administrare defectuoasă a resurselor atrase. Dacă indicele de lichiditate este mai mic decît 1. are loc un transfer de resurse de la băncile de depozit la banca de emisiune. rezerve de gradul doi (secundare) constituite din activele cu scadenţe scurte. După gradul de lichiditate. altfel spus. astfel: Rezerva 1 = Numerar / Total depozite * 100 % Rezerva 2 = (Numerar + Depozite la BE) / Total depozite * 100 % Rezerva 3 = (Numerar + Depozite la BE + Depozite la BCores) / TD * 100 % Rezerva 4 = Rezerva 3 + Bonuri de tezaur / TD * 100 % Lichiditatea bancară trebuie urmărită prin prisma unor indicatori cum ar fi: coeficientul de trezorerie = disponibil în monedă / volumul de credite * 100 %. Modalităţile de asigurare a lichidităţii bancare sunt următoarele : •Crearea de rezerve minime obligatorii sau.

numai respectarea integrală a acestor reguli permite societăţii financiare să se denumească “BANCĂ”. cererii de acreditiv.La finele acestei lucrări putem deduce următoarele : Banca este o instituţie financiară. Pentru crearea unei bănci există anumite reguli transcrise în legislaţia fiecărei ţări. şi să acorde toate serviciile permise de legislaţie pentru bănci şi oricărei instituţii financiare în activitatea sa. Acest cost este mai mic decît costul capitalului propriu. În comparaţie cu resursele proprii. dispoziţiilor de plată trezoriale. c) cecurilor. 74 . Mijloacele de decontare – sunt mecanismul de stingere a obligaţiunilor atît pentru persoane fizice cît şi pentru persoane juridice. resursele atrase au următoarele caracteristici: . Ea reprezintă punerea la dispoziţia persoanelor fizice şi juridice a fondurilor necesare pentru activitate. Resursele atrase reprezintă mijloacele care fiind procurate de bancă sunt utilizate de ea în scopul desfăşurării activităţii sale. Decontările fără numerar în Republica Moldova se efectuează în baza: a) dispoziţiilor de plată. . autonomie financiară şi supunere a legislaţiei în vigoare în ţara care activează.ele nu aparţin băncii şi pentru ele nu există obligativitatea rambursării.ele includ în sine în momentul rambursării un oarecare cost. Operaţiunea activă a băncii constă în plasarea fondurilor de care dispune şi una din cele mai importante este activitatea de creditare. dispoziţiilor de plată acceptate. Pentru orice activitate a unei bănci este nevoie de careva resurse care vor fi utilizate pentru a-şi desfăşura activitatea.ele se formează în baza funcţiei principale a băncii – atragerea de depozite. în cele mai multe cazuri o societate pe acţiuni pe principii de libertate. . b) cererii-dispoziţie de plată.

Serviciul fiduciar al băncii de gestiune a patrimoniului clientului în numele lui conform contractului de trust poate prelua bunuri în gestiune: valori mobile. Factoringul este cumpărarea facturilor furnizorului de către bancă pentru un anumit comision. Deci operaţiunile descrise mai sus sunt specificul activităţii oricărei bănci ce este reglementată de legislaţia fiecărei ţări. Operaţiunile valutare ale băncii sunt toate tipurile de tranzacţii efectuate de bancă în altă valută decît în moneda naţională. 4. încasarea numerarului cu borderoul însoţitor). Principiul continuităţii. Principiul istoric. respectiv o obligaţiune a debitorului şi în care un drept este încorporat într-un astfel de mod încît este imposibil de a valorifica sau transfera acest drept independent de titlu. 2. Operaţiunile care se pot efectua în casierie sunt: 1. Sînt considerate titluri de valoare (de credit) documentele supuse unor reguli de formă ce atestă o creanţă a titularului. La baza bilanţului bancar stau următoarele principii: 1. 6. 5. 2. principiul prudenţei activităţii.încasare a banilor (încasare în baza unei foi de vărsământ. Principiul permanenţei metodelor. imobil şi avere mobiliară. Leasingul este o relaţie specifică dintre bancă şi client prin intermediul cărora banca acordă în chirie un bun oarecare în schimbul unei plăţi numite rate de leasing.d)dispoziţiilor incaso. 75 . Principiul intengexbilităţii. Operaţiunile valutare se clasifică din cont şi nume propriu. la termen. 3. Conform statutului de organizare şi funcţionare orice bancă îşi organizează un comportament de casierie. din cont şi nume client. Procedeul de recepţie . dispoziţiilor incaso trezoriale. Principiul eschivării de la subiectivizm. încasare conform ordinului de încasare. 7. bani. Plata. Principiul necompensării. la vedere.

Rolul băncilor comerciale fiind: 1. acordă şi finanţează anumite activităţi din sfera de producţie. participă la intermedierea fluxurilor financiare. 2.creditare a statului asupra economiei. Bibliografie 76 . 3. creează posibilităţi de economisire şi stocare a banilor. băncile sunt intermediari în transferul politicii monetar . 4.

M nr.M. 11. 2. Editura Societatea “ADEVĂRUL” S.Stoica Maricica “Management bancar”. Acte normative 1. 47 din 25.25/11-02 privind decontările fără numerar în Republica Moldova: B. 7. Anexe 77 .1996. B.1995. Bucureşti 1992.02. 7.2000.R.Nederiţă Alex “Contabilitate financiară”.1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare. 5. Editura “ADEVĂRUL” S. Bucureşti.15 din 1505. EuroIn Consulting. I.1993. Băieşu Aurel.N.Legea nr.Normele privind operaţiunile de casă în băncile Republicii Moldova.A. Bucureşti.Regulamentul nr.23/09-01 cu privire la autorizarea băncilor: B. 1994.07. 2. 4. proces-verbal-nr. II.07 1995. 6.M.A.C. Dardac Nicolae.1.Ganea Mariana.Regulamentul nr. II. 199 din 18.12003-39 privind decontările pe teritoriul Republicii Moldova B. vol. 1999.N.06.. Hot. 2001. 1996. Huidumac Cătălin “Introducere în managementul bancar”.M. Călin Oleg. 601 din 12. Proces-verbal nr. vol.Baucer Luca. Bucureşti. 1527 din 22. 3.Legea Cambiei nr. Chişinău.Anghelache Gabriela.N. vol. 8. 2002. Editura S.L.33 din 12. Stancu Ion “ Pieţe de capital şi burse de valori”.N. Bucureşti.Legea nr. procesverbal nr.Rotaru “Băncile” 5.Legea instituţiilor financiare nr.Manolescu Gheorghe “Management bancar”. 3. 8. “Bursa de valori”. 2001. 6.Regulamentul nr.Popa Ioan “Bursa”.37 din 15 august 1996. 4.06. Bucureşti. 1991 cu privire la bănci şi activitatea bancară. 550 din 21.

5/11/10.5/15/16.5/7.3% 18.5/0.5% la expirare lunar 1000/100/100 17/8.5/8%(in USD) completare cu exceptia 3.5%(in lei) la expirare lei/$/EURO/RUR(cu 3.5% lunar «Capital» 3/6/12 luni in 500/100/100/1000 8. Tabela 1 Tipurile de depozite la termen acordate de BC «Energbank» S.5%(in EURO) ultimei luni si capitalizare) 6/8/9(in RUR) «Energo-Confort» 6 luni cu completare si scadenta in $/EURO 500 5/4.5/6.5/7.: Denumirea si termenul depozitului «Multi-Standart» 12 luni in lei/valuta straina «De Pasti» 6 luni in lei/ $/EURO (cu acumulare in primele 3 luni) «Prestij» 12 luni in lei/ $/EURO (cu acumulare si scadenta 30%) Suma minimala 10 5000/500/500 Rata dobinzii anuale Achitarea dobinzii 0.A.5% lunar Tabela 2 78 .5/6.Anexa 1.

A.5% lunar 79 .5/7.5% la expirare 500 16.Tipurile de depozite la vedere acordate de BC «Energbank» S. la atingerea majoratului in lei/$/EURO (cu acumulare cu exceptia ultimelor 3 luni) «Pensionar» 12 luni in lei (cu acumulare si scadenta) 500/100/100 17.5% Achitarea dobinzii lunar «Energo-Lux» 5 ani in lei/$/EURO 500/100/100 (cu acumulare cu exceptia ultimelor 3 luni) «Junior» p/u copii.: Denumirea si termenul depozitului Suma minimala Rata dobinzii anuale 18/8/7.5/8.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful