MASINA ASINCRONA

Maşina asincronă, este o maşină rotativă de CM., la care pentru o frecvenţă dată a tensiunii de alimentare, viteza rotorului este variabilă în funcţie de sarcină şi de regimul de funcţionare. Maşinile asincrone se clasifică în:

maşini asincrone cu colector întâlnite sub denumirea de maşini de curent alternativ cu colector maşini asincrone fără colector, numite obişnuit maşini asincrone sau maşini de inducţie, excitate în general în c.a., curent absorbit sub formă inductivă, simultan cu curentul activ din reţeaua de distribuţie la care este conectat statorul acestora

1.1 Elemente constructive alte maşinii asincrone Maşina asincronă, ca orice maşină electrică rotativă, (fig. 17.1) este compusă din două părţi: parte fixă, statorul ce joacă rol de inductor şi cuprinde: carcasa cu tălpile de prindere în fundaţie, miezul feromagnetic statoric 4, înfăşurarea statorică 5, scuturile 7 cu lagărele, cutia de borne, dispozitivul 11 de ridicare a periilor şi scurtcircuitare a înfăşurării rotorice (numai la unele tipuri);
a.

b. parte mobilă, rotorul ce joacă rol de indus şi cuprinde: miezul feromagnetic rotoric 2, înfăşurarea rotorică 3, arborele l, inelele de contact 10 (numai la unele tipuri), ventilatorul 8 ; Carcasa se execută prin turnare sau sudare, din aluminiu, fontă sau în ultimul timp din tablă ondulată din oţel, care are o greutate mai mică şi o răcire mai bună. Carcasa este prevăzută cu nervuri de răcire, tălpi de fixare, inele de ridicare, scuturi laterale, cutie de boiae şi plăcuţă indicatoare. Aceasta susţine miezul magnetic statoric împreună cu înfăşurarea statorică şi dă posibilitatea de centrare a rotorului faţă de stator în scopul asigurării unui întrefier uniform. Miezul feromagnetic statoric 4 este un cilindru gol, prevăzut la periferia interioară cu crestături identice (de formă dreptunghiulară deschisă sau semideschisă, trapezoidală cu istm, pară cu istm ca în figura 17.2) şi uniform distribuite, în care se plasează bobinele înfăşurării trifazate statorice. Acest miez feromagnetic se realizează din tole de tablă silicioasă de 0,5 mm grosime, laminată la cald sau la rece (cu cristale orientate). Infăşurarea trifazată statorică se compune din Nb bobine, fiecare bobină având w' spire din cupru rotund sau profilat, izolate cu email, bumbac, fibre de sticlă, micanită (la 6 kV). înfăşurarea se izolează în raport cu crestătura. Pentru maşinile sub 500 V, izolaţia crestăturii este formată din una sau două folii izolante din hastafan, nuvolit, preşpan sau alte izolaţii, de grosime

5-înfaşurarea statorică. Crestătura se închide spre istm cu o pană de sticlo-textolit ori din lemn de fag fiert în ulei. Miezul feromagnetic rotoric se execută din acelaşi material magnetic ca şi miezul statoric.0. izolate între ele şi faţă de axul rotoric. asemănătoare înfăşurării statorice şi este întotdeauna conectată numai în stea (3 capete ale înfăşurării sunt conectate între ele.5 mm. Pe cele 3 inele de contact. care înconjoară jur împrejur crestătura. La periferia exterioară a rotorului se găsesc crestăturile rotorice în care se plasează înfăşurarea rotorică.5 mm grosime. iar celălalte trei capete sunt legate fiecare la câte un inel de contact). 12-maneta dispozitivului 11 de ridicare a periilor şi scurtcircuitare a înfăşurării rotorice. frecvenţa de magnetizare a tolelor este foarte redusă şi în consecinţă Pfe2 sunt neinsemnate). 4-miezul statoric. Motorul de inducţie cu rotor bobinat: 1-arbore. 2-miezul rotoric. 10-inele de contact. 17. deci din tole de tablă silicioasă de 0. izolate sau neizolate (la funcţionarea în regim de motor.1 înfăşurarea rotorică este trifazată. 8-ventilator. 3-înfşurarea rojorului. Pachetul de tole rotoric se consolidează pe axul maşinii sau pe butucul rotoric prin tole marginale şi plăci frontale de presare şi strângere. 11-dispozitiv de ridicare a periilor şi de scurtcircuitare a înfăşurării rotorului. 6-carcasa. înfăşurarea rotorică poate avea mai multe forme constructive şi anume: • dacă rotorul este bobinat (sau cu inele) fig. 7-scuturile. calcă . 9-capacul ventilatorului.

bare scurtcircuitate de două inele frontale. Sistemul de inele şi perii asigură contacte alunecătoare între înfăşurarea rotorică şi reostatul de pornire sau reglare.3. dintr-un aliaj de aluminiu (siluminiu ori zamac). Cele trei perii sunt legate apoi la bornele plasate în cutia de borne a statorului. aşezate în crestături şi neizolate. Colivia rotorică se obţine de cele mai multe ori. prin intermediul acestui sistem de contacte alunecătoare se poate interveni în circuitele retorice. în consecinţă. inel frontal inel frontal Infăşurarea rotorică în scurtcircuit . fiind compusă din Zi bare drepte. modificându-se după necesităţi parametrii circuitelor de fază sau conectând aceste circuite la surse trifazate exterioare.câte o perie (sau mai multe legate în paralel) de bronz grafit. • dacă rotorul este în colivie sau în scurtcircuit. masive. înfăşurarea rotorică arată ca în figura 17. prin turnare. sau/şi o sursă de tensiune şi frecvenţă date în cazul unei duble alimentări.

aşezată sub prima. când este alimentat la tensiunea nominală. iar curentul absorbit la pornire mai mic. numită colivie de lucru. dubla colivie la care în fiecare crestătură există câte două bare. una. motorul funcţionând un timp nelimitat în serviciul considerat şi în condiţiile de mediu specificate. reprezintă puterea activă a motorului. La puteri mai mari maşinile asincrone se construiesc cu rotorul bobinat deoarece permit porniri la curenţi cu puţin mai mari decât cei nominali.Exista 3 tipuri de colivii rotorice . Motoarele cu rotorul în colivie pornesc deobicei prin cuplare directă la reţea sau cu comutator stea . ∆/Y). Motoarele cu bare înalte şi cele cu dublă colivie au cuplul de pornire mai mare decât cuplul nominal. robustă. astfel încât încălzirea motorului să nu depăşească în nici o parte . la care barele coliviei au înălţimile mult mai mari decât lăţimile acestora. temperatura clasei de izolaţie a sa. spre întrefier. Maşina asincronă este sigură în funcţionare. pe care acesta o obţine la arbore. Are turaţia aproape constantă în sarcină şi nu este pretenţioasă în exploatare mai ales cea cu rotorul în colivie. curentul nominal In măsurat în A. măsurată în [W] sau [kW]. • • . 1. tensiunea nominală Un măsurată în [V] sau [kV] este valoarea de linie a acesteia şi depinde de conexiunea făcută înfăşurării statorice a motorului (exemplu 220/380. colivia cu bare înalte..2 Datele nominale ale motorului asincron Aceste date nominale sunt trecute pe plăcuţa indicatoare a motorului şi sunt următoarele: • puterea nominală Ptt. este valoarea de linie a acestuia şi este absorbit de motor când acesta este alimentat la tensiunea nominală şi debitează la arbore puterea nominală. Se înţelege că puterea nominală P„ definită mai sus nu presupune realizarea de către motor a unei încălziri mult mai mici decât încălzirea corespunzătoare clasei sale de izolaţie. mai subţire. mai groasă. având un coeficient ridicat de folosire a materialelor active. având cupluri de pornire foarte mari. formată din bare de secţiune circulară.triunghi şi se construiesc cu puteri maxime de (400..500) k W. numită colivie de pornire şi alta. si anume: • • • colivia rotorică simplă.

.tensiunea între faze când rotorul este calat (blocat) precum şi curentul I2n. viteza relativă raportată a rotorului în raport cu aceea a câmpului magnetic învârtitor. frecvenţa nominală fa. rotorul va rămâne mai mult în urma câmpului învârtitor până când curenţii rotorici vor creşte. Rotorul tinde să prindă din urmă câmpul învârtitor. în regimul nominal de funcţionare. un sistem trifazat de t. este definit de factorul aferent puterii active absorbite de motor. . Se consideră motorul asincron trifazat a cărui înfăşurare trifazată statorică este alimentată cu un sistem trifazat simetric şi echilibrat de tensiuni. câmpul magnetic învârtitor stator ic ce roteşte faţă de statorul fix cu viteza unghiulară de sincronism Ω1=2πn1=2πf1/p. Rotorul va rămâne în urma câmpului învârtitor până când cuplul său electromagnetic va fi egal cu cuplul rezistent Mr de la arbore. Cauza inducerii curenţilor rotorici o constituie diferenţa de turaţie dintre rotor şi câmp. adică în sensul câmpului învârtitor.• turaţia nominală nn măsurată în rot/min este turaţia imediat inferioară celei de sincronism.m.3 Principiul de functionare al motorului asincron trifazat. La o creştere a cuplului rezistent Mr.astfel încât aceştia să producă un cuplu electromagnetic asincron M=Mr Se defineşte alunecarea (s) a motorului. stabilit prin înfăşurarea statorică. iar cuplul electromagnetic asincron ar fi deasemenea nul. • Pentru motorul asincron cu inele se mai indică U2n. în consecinţă rotorul se va roti în sensul reducerii acestei cauze.e. care vor da naştere unor curenţi rotorici. măsurată în Hz este frecvenaţa tensiunii de alimentare a motorului la care acesta a fost proiectat. si reprezintă turaţia cu care roteşte câmpul magnetic învârtitor • factorul de putere nominal. când motorul funcţionează în regim nominal (turaţia de sincronism este dată de relaţia n1= statoric). de la reţeaua de alimentare. Câmpul învârtitor statoric de excitaţie induce în înfăşurarea trifazată rotorică închisă. produce pe cale electromagnetică. acest lucru nu se întâmplă niciodată deoarece în acest caz curenţii rotorici ar fi nuli. ia naştere un cuplu electromagnetic asincron care pune rotorul în mişcare în sensul câmpului învârtitor (regula lui Lentz). în scopul funcţionării sale normale. Din interacţiunea curenţilor retorici cu câmpul magnetic învârtitor statoric. Sistemul simetric trifazat de curenţi. 1. considerând sinusoidale tensiunea şi curentul din stator.

Se consideră că maşina asincronă funcţionează în regim de motor şi este cuplată cu o reţea de putere infinită. Regimul de motor este cel mai utilizat în practică. în care maşina electrică primeşte pe la arbore energia mecanică (de • . creat de înfăşurarea statorică.1) şi deci cu atât mai mică cu cât puterea este mai mare. regimul în care s l este numit regim de pornire sau de scurtcircuit. cele două câmpuri având la orice alunecare s a rotorului aceeaşi viteză unghiulară şi anume QI (fiind sincrone). pentru 0 < s < l. întrucât. respectiv 0 < Ω2 < Ω1. Cele două câmpuri sincrone (de excitaţie şi de reacţie) se compun într-un câmp magnetic învârtitor rezultant. existent în întrefierul maşinii. cu câmpul magnetic învârtitor de reacţie creat de curenţii rotorici. Să presupunem că antrenăm din exterior rotorul maşinii asincrone cu o maşină primară. 1. adică cu aceiaşi turaţie ca şi câmpul magnetic învârtitor inductor. regimul de generator. frecvenţa curenţilor rotorici este dată de relaţia: f2=p =s Curenţii rotorici dau câmpul magnetic învârtitor de reacţie care roteşte faţă de rotor cu turaţia f2/p=n1-n2. Se face precizarea că pentru s = l (Ω2= 0) rotorul este blocat (calat) şi pentru s = 0 (Ω2= Ω1) rotorul roteşte sincron cu câmpul magnetic învârtitor (mersul în gol ideal.s= = Alunecarea nominala sn a motoareloi asincrone esie cuprinsă în intervalul (0. Aceasta. Regimul în care cuplul electromagnetic este rezistent se numeşte regim de generator electric. la o turaţie suprasincronă (n2 > n1)alunecarea s devenind negativă. Regimul în care s = O reprezintă regimul de mers în gol ideal ca motor (fără a avea pierderi). iar faţă de stator cu turaţia n2+(n1-n2)=n1. în consecinţă maşina asincronă funcţionează în regim de motor. Sincronismul câmpurilor de excitaţie şi de reacţie pentru orice alunecare s a rotorului face ca maşina să aibă cuplul electromagnetic M. Câmpul magnetic rezultant din întrefierul maşinii se obţine prin suprapunerea câmpului magnetic învârtitor inductor. devine cuplul rezistent. în această situaţie. Masina trifazata asincrona poate functiona in unul din urmatoarele regimuri : • regimul de motor corespunde situaţiei în care alunecarea O < 5 < l. cuplul electromagnetic al maşinii schimbă de semn şi din cuplu activ cum era în regim de motor. fără pierderi spre exemplu) iar câmpul electromagnetic M este nul.01 0. în care rotorul este blocat.4 Regimurile de functionare ale masinii asincrone trifazate (calitativ).

28) t.la motorul de antrenare) pe care o converteşte electromagnetic în energie electrică cedată pe la borne în reţea. \a valori mici ale alunecării s.e. Să considerăm acum.e. dacă se înlocuiesc formal în expresia t. retorice indusă la frecvenţa/i adică când rotorul este calat şi este dată de relaţia: E2= Se notează cu R2 rezistenţa pe faza rotorică şi cu L⁶2 inductivitatea de dispersie rotorică pe fază. având însă aceleaşi expresii analitice. Acest lucru constituie un dezavantaj al generatorului asincron (în comparaţie cu cel sincron ) şi anume acela de a consuma putere reactivă din reţea.e. iar E2 este valoarea efectivă a t. conferind caracter inductiv maşinii.6) termenul 2-n-fi • La2 = coi • Lo2 =Xa2 reprezintă reactanţa de dispersie a rotorului pentru cazul când rotorul este în repaus. în care caz. Putem scrie că: . a înfăşurării rotorice defaza. maşina asincronă în regim de motor se comportă în funcţionare la fel ca în repaus. In acest regim s (. deci ca un "transformator" însă cu o rezistentă în circuitul rotoric. Prin urmare.e. deci de a reduce factorul de putere al reţelei. Conform relaţiei (15. în această situaţie în rotor vor lua naştere curenţii de valoare efectivă I2.m. aceasta trebuie să aibă cuplata t.. rezistentă mult mai mare decât rezistenţa efectivă R2. care vor da un cuplu electromagnetic M ce va pune rotorul în mişcare. acesta alunecând faţă de câmpul învârtitor rezultant cu alunecarea s. Puterea reactivă necesară magnetizării maşinii în regim de generator este absorbită de la reţeaua ia care este cuplată.m induse în "secundar" (rotor) au natura unor tensiuni de mişcare şi nu de transformare.m indusă pe faza rotorică va avea valoarea efectivă proporţională cu alunecarea: E2s=s unde: E2s este valoarea efectivă a t. înfăşurarea rotorică închisă. pentru a funcţiona. Curentul rotoric are valoarea efectivă determinată considerând rotorul un circuit R-L serie: I2= = = în relaţia (17. în sarcină. respectiv.e.m retorice de fază. Regimul de generator asincron descris mai sus se referă la situaţia în maşina este cuplată la reţea.m a transformatorului numerele de spire w1 şi w2 cu produsele w1 • kw1. Există şi regim de generator al maşinii asincrone pe reţea proprie. indusă la alunecarea s a rotorului. 0). w2 • kw2.

(respectiv w1-kw1 şi w2-kw2). cu un "transformator". Din puterea electromagnetică P care trece din stator în rotor. Se precizează că reactanţele de dispersie pe faza statorică şi rotorică Xai şi respectiv. deci putem scrie relaţiile: . prin intermediul câmpului electromagnetic. încât putem scrie: Definim puterea electromagnetică P = M-Qi a motorului. formal. având rezistenţa de sarcină Rs= . o mică parte Pj2 se pierde sub formă de pierderi Joule în înfăşurarea rotorică şi restul este puterea mecanică PM. Relaţia de mai sus defineşte şi cuplul electromagnetic M al motorului (la nivelul întrefierului). din acest motiv regimul in care rotorul este blocat se mai numeste regim de scurtcircuit al motorului. furnizată de motor la arbore. Xa2 sunt definite la frecvenţa f1 a reţelei de alimentare a motorului. care trece din stator în rotor.6. puterea activă la nivelul întrefierului. în consecinţă. cu numerele de spire wi şi w2 afectate de factorii de înfăşurare. maşina asincronă este echivalentă. funcţionând în tensiuni de mişcare. 1. Bilanţul de puteri active al motorului asincron Puterea pierdută în "rezistenţa de sarcină" Rs este chiar puterea mecanică Pivia motorului compusă din puterea utilă PI.din care rezultă că sarcina maşinii produsă de cuplul rezistent la ax şi de cuplul de frecări. poate fi echivalată cu o "rezistenţă de sarcină" Rs=R2(1-s)/s. \ Se considera ca daca rotorul masinii este calat atunci s=1 si schema echivalenta a motorului coincide cu acea a unui transformator in scurtcircuit . produse în motor. şi din pierderile mecanice de frecare şi ventilaţie Pm.

Conform relaţiilor putem deduce două relaţii energetice de bază ale motorului asincron: Aşadar. Şi f= const. puterea activă absorbită de motor de la reţeaua de alimentare este P1= .7. Pfe se pierde în fierul statoric.Pe de altă parte. Caracteristica mecanica a motorului asincron Este caracteristica fundamentală a oricărui motor electric.12) reprezintă ecuaţia de bilanţ a puterilor active ale motorului asincron . pierderile Pj2 prin efect Joule în înfăşurările rotorice sunt proporţionale cu alunecarea s a motorului: 1. rotorului sub formă de putere electromagnetică. M2 =f(n2). o alta. sau 2i =f~l(M2). încât putem scrie : Relaţia (17. Curentul I’2 se determină din schema echivalentă a motorului şi are expresia obţinută potrivit regulii divizorului de curent: . Ea reprezintă dependenţa bijectivă dintre cuplul util mi de la arbore şi turaţia n2 a acestuia. pentru U1 = U1n = const.. a treia parte P şi cea mai mare parte se transmite prin întrefier. şi se împarte în trei părţi: o mică parte PJI se pierde sub formă de pierderi Joule în înfăşurarea statorică.

. valorile mai mari corespunzând motoarelor de putere mică.08). Dacă se reprezintă grafic funcţia M=f(s) dată de relaţia (17. după câteva calcule se găseşte relaţia: . corespunzătoare cuplului maxim Mm se deduce rezolvând ecuaţia cu soluţia: .02..l. Formula lui Kloss este o relaţie echivalentă care ţine seama şi de expresiile (17. Motoarele cu rotorul în colivie au de obicei Mp>Mn. se deduc urmatoarele relatii de proportionalitate Pentru s = l se obţine expresia cuplului de pornire al motorului. Alunecarea critică sm. Motoarele cu rotorul bobinat au în general Mp < M„ . Astfel. in ipoteza neglijarii rezistentei statorice R1. mărirea lui Mp. o face reostatul de pornire. Adesea se consideră c = l.20).19) se obţine graficul. Din relatiile de mai sus. Cuplul M este proporţional cu pătratul tensiunii de fază U1t şi cu rezistenţa ‚r2 a circuitului rotoric.Factorul real c are valori uzuale în intervalul (l.

. iar Rp este un reostat de pornire.8. citindu-se în acel moment valorile U1k. Schema de montaj pentru efectuarea incercarii de mers in gol este prezentata in figura 17. Se reglează din RT tensiunea până când curentii absorbiti de motor iau valori nominale.10 in care RT este un regulator de tensiune .1. Regimul de funcţionare în scurtcircuit este regimul limita la care rotorul motorului este calat (s = 1). Regimurile de functionare ale motorului asincron 1.Caracteristica mecanica M2=f(n2) a motorului se deduce din relatia in care alunecarea s se exprima in functie de turatia n2 . daca se neglijeaza cuplul corespunzator pierderilor de frecare si ventilatie avem : Pm=P2=(1-s) Graficul caracteristicii mecanice a motorului : ) =M2x 1.8. regimul de functionare in gol este caracterizat de cuplul de sarcina nul la arbore (Mr=0). calând rotorul motorului şi scurtcircuitându-i reostatul de pornire Rp. moment in care se mai masoara curentul I10 si puterea trifazata .8.10. 1. Determinările experimentale se fac tot cu schema din figura 17. Se regleaza tensiunea aplicata motorului la valoarea nominala U10=U1n.2.

Se apreciază că Ps = 0. si X cu 1.0. Caracteristica mecanică a fost tratată în paragraful 1.5.10. parametrii schemei echivalente in : Rk= . In figura 17.randamentul nominal nu depaseste (70 La puteri de 100kW randamentul nominal poate ajunge la ( 93)%. Rk=R1+R2. Cu ajutorul celor trei mărimi se determină alte elemente caracteristice ale motorului: . P1k. Spre deosebire de transformator diferenta dintre ηmax si ηn este mai mare aproximativ (2 .3 Incercarea in sarcina a motorului asincron se face cu ajutorul schemei din figura 17. caracteristica randamentului motorului asincron. Se determină caracteristicile de sarcină ale motorului asincron care sunt: caracteristica mecanică.8. a.I1k=I1n.. caracteristica factorului de putere şi a randamentului. Caracteristica randamentului : = In care Ps reprezintă pierderile suplimentare datorate armonicelor superioare ale câmpului magnetic din întrefier.005 • P2.11 se trasează cu linie întreruptă.c. sau o frana cu curenti turbionari).75) • Pn.X )²-R²k T. neglijate în teoria motorului asincron prezentată anterior.pierderile nominale in infasurari Pjn se determina la temperatura standard relatia in care P1k sunt pierderile masurate cand infasurarile au temperatura . pentru motoarele cu putere nominala sub 1kW . Randamentul motorului variază cu puterea lui utilă PI şi are un maxim pentru P2 e (O. in care motorul antreneaza o frana oarecare (de exemplu un generator de c. 5..tensiunea nominala de scurtcircuit: Uk(%)= . .

Maşina asincronă are. iar Ul şi Il sunt valorile de linie ale tensiunii şi curentului.2 b) Caracteristica factorului de putere este definită de relaţia cos 1 = f(P2) la U1=U1n=const. identice. dar de sensuri opuse de rotatie si ale caror rotoare sunt solidare pe acelasi ax. Si f1=const. alunecarea : sd= =s . Maşini asincrone speciale Se vor trata cele mai folosite maşini asincrone.11 se prezintă. Motorul asincron monofazat este un motor cu înfăşurarea statorică monofazată şi cea rotorică în colivie. Factorul de putere al motorului asincron se defineşte de relaţia: cos 1= în care P1 este puterea absorbită de motor de la reţea.1. în orice regim de funcţionare. caracteristica factorului de putere al motorului. 1. cu linie plină. iar în figura 17. 1.4 0. arătându-se elementele lor constructive şi principiile de funcţionare. unul direct şi respectiv unul invers..0 1. înfăşurarea statorică creează în întrefierul maşinii un câmp magnetic pulsatoriu de forma (15.8 1.8).2 0. potrivit relaţiei: b( cos( cos( desi motorul asincron monofazat este echivalent cu doua motoare asincrone trifazate. Factorul de putere variază puternic cu sarcina motorului. Rotorul are fata de campul magnetic invartitor direct . variabil în timp şi fix în spaţiu. factor de putere inductiv adică absoarbe întotdeauna putere reactivă din reţeua la care este cuplată.6 0.9. care se descompune în două câmpuri magnetice învârtitoare circulare.0.9. ale caror infasurari statorice produc campuri magnetice invartitoare identice.

ca la orice masina asincrona trifazata. motorul porneşte în sensul respectiv ( daca Mimpuls>Mr) prinzandu-se in punctele A sau B (figura de mai jos) Pentru a obţine un cuplu nenul la pornire. iar faza auxiliară înseriată cu un condensator de defazare C.12.19). cu aceeaşi relaţie în care se înlocuieşte s cu 2 -s. Aceste cupluri se reprezintă grafic în figura (17. Dacă la pornire se dă un impuls mecanic rotorului. motorului i se adaugă o înfăşurare statorică suplimentară. întrun sens sau altul. deoarece cele două înfăşurări nu sunt identice. în acest fel. care ocupă numai o treime din crestăturile statorice. iar cel invers Mi. Cuplul rezultant M al maşinii monofazate va fi Md-Mi. înfăşurarea principală legându-se direct. aşa cum s-a arătat în paragraful 15. reprezentat grafic cu linia mai groasă în figura 1. Se constată că maşina asincronă monofazată nu are cuplu de pornire (M=0. ca în figura 17. cele două înfăşurări fiind decalate spaţial la 90° electrice şi fiind parcurse de curenţii Ip şi Ia defazaţi în timp la aproape 90° electrice. dau naştere.4 la un câmp magnetic învârtitor care nu este circular ci eliptic.13. numită fuzîi auxiliara.12) cu linii punctate. obisnuita. Ambele înfăşurări se conectează la aceeaşi reţea alternativă monofazata. la s= 1). si fata de campul magnetic invartitor invers alunecarea: si= =2=2-s Cuplul direct Md produs de câmpul magnetic învârtitor direct se deduce cu relaţia (1. . decalată spaţial la 90° electrice faţă de înfăşurarea principală.

la acţionarea pompelor. iar C este condensatorul de defazare. a ventilatoarelor şi a unor instalaţii electrocasnice. asigurând în acest caz defazajul lor spaţial de 90° electrice. B Y. O schemă folosită este aceea din figura 17.centrifugal.50)% din puterea nominală în regim trifazat al motorului. Puterea maximă pe care o poate da motorul în schema monofazată se obţine atunci când curenţii I2=Inf. calculat din condiţia Fig.2.Scheraa principală a servomotorului asincron bifazat cu rotorul în scurtcircuit Această condiţie care provine din faptul că numărul de spire echivalent al înfăşurării înseriate BC este şi deci solenaţii egale ale înfăşurărilor AX şi BC. Servomotorul asincron bifazat cu rotorul în scurtcircuit este un motor cu rotorul în colivie şi cu statorul echipat cu două înfăşurări decalate spaţial cu 90° electrice. una dintre ele este numită înfăşurare de excitaţie şi este înseriată cu un condensator. în care AX..l7.Motorul asincron trifazat pentru reţele monofazate Fig. Această putere nu depăşeşte (45. caz în care fluxul lor magnetic este perpendicular pe fluxul magnetic al fazei AX. rămânând în permanenţă .l7. corespund relaţiei I1 = înfăşurările BY şi CZ se înseriază diferenţial.14. 1.15..9. CZ sunt cele trei înfăşurări statorice ale motorului trifazat. Motorul asincron monofazat se construieşte pentru puteri mici şi este folosit la antrenarea maşinilor de spălat rufe. Inf fiind curentul nominal pe fază al motorului trifazat. Utilizarea motorului asincron trifazat în reţele monofazate este posibilă cu reducerea puterii acestuia şi utilizarea unui condensator C.14.

l7. O rezistenţă rotorică mărită conduce la scăderea randamentului servomotorului. servomotorul asincron bifazat frânează la dispariţia semnalului de comandă. îrr acest fel caracteristica cuplului rezultant al servomotorului are o astfel de formă (fig. adică de frânare (punctul de funcţionare sare din A în B . Din acest motiv servomotorul se utilizează la puteri foarte mici (câţiva waţi) în general la frecvenţe ridicate. astfel încât alunecarea critică să fie supraunitară. comanda servomotorului se face in cele mai multe cazuri prin variatia tensiunii de comanda Uc (comanda de amplitudine).16.16. . Schema principala a servomotorului este prezentata in figura de mai sus (17. deci maşina are întrefier mare ceea ce conduce la un factor de putere redus.a).! 7. Rotorul acestuia este foarte uşor şi are forma unui pahar fixat în consolă de un scut lateral. Spre deosebire de motorul asincron monofazat cu faza auxiliara care odata pornit. continuă să se rotească şi după întreruperea fazei auxiliare (fig.l7.b) încât dacă servomotorul se roteşte într-un sens şi i se deconectează înfăşurarea de comandă. ceea ce face posibilă utilizarea lui în instalaţiile electrice de mică putere. Condiţia de autofrânare se obţine deoarece servomotorul are rezistenţa înfăşurării rotorice foarte mare.conectată la reţea. necesar închiderii fluxului magnetic.fig. el va dezvolta un cuplu de sens invers. Servomotorul are două statoare : unul exterior echipat cu înfăşurări şi celălalt interior. iar cealălaltă denumită înfăşurare de comandă are aplicată o tensiune de comandă variabilă.16.b). O variantă constructivă a servomotorului asincron bifazat o reprezintă servomotorul asincron cu rotorul informă de pahar . Intre cele două saloane ^e află paharul rotonc.15).

4.Această spiră împreună cu înfăşurarea de pe pol formează un transformator.9.3.1. 1. O anumită parte din deschiderea piesei polare este cuprinsă de o spiră în scurtcircuit (spiră ecran). magnetofoane. ceea ce tace ca in maşină să apară un câmp învârtitor eliptic care produce cuplul de pornire al motorului.19 este reprezentata diagrama tensiunilor de faza ale regulatorului de inductie . obţinându-se la celelalte borne trifazate ale sale tensiunea variabilă U2.18 este prezentată schema electrică a unui regulator de inducţie trifazat cu înfăşurarea rotorică R conectată în stea. Schema motorului este prezentată în figura 17. doua campuri magnetice pulsatorii : unul creat de infasurarea polara si altul creat de curentul care circula prin spira in scurtcircuit.9. Considerând mărimile sinusoidale. picupuri. In pol exista deci. Rotorul este calat cu un dispozitiv special (şurub melc-roată melcată) care permite rotirea acestuia faţă de stator cu un unghi de 180° electrice. etc. în figura 17.17. Motorul asincron cu poli ecranaţi (cu spiră în scurtcircuit) se utilizează la puteri mici (5^250)W pentru acţionări de ventilatoare. ecuaţia complexă de tensiuni a regulatorului este: U2=U1+U2 In figura 17. Cele 2 campuri sunt decalate in spatiu si defazate in timp. Regulatorul de inducţie trifazat este în esenţă o maşină asincronă cu rotorul bobinat care serveşte ca şi autotransformatorul la reglarea tensiunii trifazate alternative. înfăşurarea statorică S se conectează în serie cu reţeaua de alimentare de tensiune U\. Motorul asincron cu spiră în scurtcircuit are randament şi factor de putere de valori scăzute. .

Fazorul reţelei U1 este fix. pe un cerc cu centrul în vârful fazorului U1. între o valoare maximă dată de suma tensiunilor U1 + U2 şi o valoare minimă dată de diferenţa U1 – U2 adică între 0 şi 2U1. . Rezultă că valoarea efectivă a tensiunii secundare U2 poate fi reglată aproximativ. iar vârful fazorului Us se deplasează în funcţie de poziţia rotorului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful