INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Coordonator al ediþiei: Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte Colectivul de coordonare a lucrãrii: Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ, Beátrix GERÉD, Gabriel JIFCU, Ilie DUMITRESCU, Adriana CIUCHEA, Gheorghe VAIDA-MUNTEAN, Doina BADEA

Colectivul de elaborare a capitolelor Anuarului: Adriana CIUCHEA, Ion FLORESCU, Daniela ªTEFÃNESCU, Dr. ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR, Georgeta Marinela ISTRATE, Mihai GHEORGHE, Maria Ioana NICOLA, Constantin MÎNDRICELU, Nina ALEXEVICI, Virginia BALEA, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE.

Colectivul de design ºi editare: Ilie DUMITRESCU, Doina BADEA, Lavinia POPESCU, Vitty-Cristian CHIRAN, Rodica-Elena SOLOVÃSTRU, Gabriela Melania PODBEREÞCHI, Minodora RÃDULESCU, Elena TUDOR, Genia MIHOC, Mihaela Elena ªTEFAN, Gabriela ZAGALCA, Laura ENACHE, Valentina MUNTEANU, Lenuþa POPESCU, Daniela BUCUR, Daniela POPESCU.

Responsabil de lucrare: Doina BADEA Responsabil de CD-ROM: Rodica-Elena SOLOVÃSTRU Editare CD: Laura ENACHE, Lenuþa POPESCU Coperta: Alexandru POPESCU

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
B-dul Libertãþii 16, sector 5, Bucureºti Telefon: 318.18.71; 317.77.70 Fax: 312.48.75 e-mail: romstat@insse.ro http://www.insse.ro

Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistem de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã. Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã numai cu indicarea clarã ºi precisã a sursei.
Abonamente la publicaþiile editate de I.N.S se pot contracta prin: Activitatea „Diseminarea Informaþiilor Statisticii Româneºti” Telefon/Fax: +40 021 317 11 10 ºi Fax: +40 021 318 18 74 e-mail: rrs@insse.ro Publicaþiile editate de Institutul Naþional de Statisticã se pot procura de la sediul I.N.S. prin: Librãria „Ion Ionescu de la Brad” tel. 318 18 42 int. 2254, 1073, 2479 e-mail: rrs@insse.ro Punctele de vânzare de la sediile Direcþiilor Judeþene de Statisticã

ISSN 1841 - 5431 ISSN - L1220 - 3246

©

INS 2011

CUVÂNT ÎNAINTE
O nouã ediþie a Anuarului Statistic al României - serii de timp se aflã acum la dispoziþia dumneavoastrã. Este o ediþie cuprinzãtoare ºi relevantã, în linia celor apãrute în ultimii ani, având ca factor comun preocuparea noastrã de a rãspunde exigenþelor mereu crescute ale cititorilor doritori sã primeascã, într-un format prietenos ºi uºor de consultat, sinteza informaþiilor statistice privind evoluþia multisectorialã economicã ºi socialã a þãrii, nu ca o entitate izolatã, ci privitã în contextul lumii contemporane, o lume caracterizatã prin interconectarea, cu o dinamicã tot mai accentuatã la nivel global, a tuturor fenomenelor demografice, economice, sociale ºi de mediu. Este o lume în care rolul ºi locul statisticii a devenit mereu mai pregnant ºi mai recunoscut ca singura sursã oficialã de date viabile pe care se pot clãdi politicile de dezvoltare, fie acestea la nivel comunitar, în cazul Uniunii Europene, la nivel naþional sau regional. Nu întâmplãtor, Anuarul Statistic al României - serii de timp ediþia 2010 iese de sub tipar la doar patru luni dupã ce importanþa statisticii în viaþa societãþii planetare a fost consacratã prin sãrbãtorirea, practic, în toate statele lumii, la 20 octombrie 2010, pentru prima datã, a Zilei Mondiale a Statisticii. Multe pasaje din mesajul transmis cu aceastã ocazie de secretarul general al ONU, cea mai cuprinzãtoare organizaþie internaþionalã, cred cã pot fi aºezate, fãrã a greºi, ca deschidere a publicaþiei pe care v-o oferim acum. „Statisticile ating toate aspectele vieþii moderne. Ele substanþiazã numeroasele decizii ale autoritãþilor publice, ale întreprinderilor, ale colectivitãþilor. Ele ne informeazã asupra tendinþelor ºi forþelor care ne influenþeazã viaþa. Realizate cu ajutorul anchetelor ºi cercetãrilor exhaustive sau selective, statisticile sunt indispensabile dezvoltãrii economice ºi sociale, cu condiþia ca datele lor sã fie reunite ºi analizate”. Acestui deziderat îi rãspunde plenar Anuarul, publicaþia fanion a oricãrei statistici naþionale demnã de acest nume, prin volumul, calitatea ºi maniera sistematicã de prezentare a informaþiilor. Ediþia 2010 a Anuarului Statistic al României - serii de timp, care vã stã acum la dispoziþie, constituie cel mai convingãtor argument. Persoana învestitã cu autoritatea de a elabora ºi decide în spaþiul economic sau social, omul politic, omul de afaceri, exponenþii mediului universitar academic, dascãlii ºi discipolii lor, cercetãtorul aplecat asupra înþelegerii mecanismelor profunde ale evoluþiei societãþii, simplul cititor stãpânit de curiozitatea de a cunoaºte, mai profund ºi mai temeinic, devenirea þãrii în care trãieºte, gãsesc în paginile Anuarului, datele statistice de care fiecare are nevoie pentru a-ºi contura, clarifica ºi optimiza proiectele, pentru a emite opþiuni ºi soluþii, în cunoºtinþã de cauzã, asupra deciziilor esenþiale, pentru propriul destin, pentru destinul comunitãþii din care face parte, pentru destinul þãrii. Ca ºi ediþiile care l-au precedat, Anuarul Statistic al României - serii de timp ediþia 2010 rãspunde, totodatã, integral, asumãrii standardelor ºi normelor internaþionale, în primul rând celor ale Uniunii Europene, pe care statistica oficialã din þara noastrã le-a asimilat încã din momentul aderãrii. Din considerente de volum, toate informaþiile gãsesc exclusiv în formatul pe CD-ROM al publicaþiei, valorificând astfel posibilitãþile, mult mai generoase, pe care le oferã suportul electronic, pentru tezaurizarea unui volum sporit de informaþii pe un spaþiu restrâns ºi, nu în ultimul rând, cu mult mai puþine costuri ºi cu posibilitatea ca informaþiile sã poatã fi preluate, fãrã eforturi de transcriere, pentru inserarea în diferite studii ºi analize. Concluzionând, consider cã ediþia 2010 a Anuarului Statistic al României - serii de timp constituie o bunã pledoarie pentru literatura statisticã româneascã ºi literatura statisticã ºi economicã în general, satisfacþia cititorului fiind, în ultimã instanþã, rãsplata cuvenitã statisticienilor pentru eforturile pe care, cu devoþiune ºi profesionalism, le aºazã ca piatrã de temelie a activitãþii lor.

Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU, Preºedintele Institutului Naþional de Statisticã

SINTEZA CUPRINSULUI

Notã metodologicã generalã Prescurtãri folosite pentru unitãþile de mãsurã Simboluri folosite 1. Geografie, meteorologie ºi mediu înconjurãtor 2. Populaþie 3. Piaþa forþei de muncã 4. Veniturile, cheltuielile ºi consumul populaþiei 5. Locuinþe ºi utilitãþi publice 6. Securitate ºi asistenþã socialã 7. Sãnãtate 8. Educaþie 9. Culturã ºi sport 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. Preþuri Conturi naþionale Investiþii ºi imobilizãri corporale ªtiinþã, tehnologie ºi inovare Agriculturã ºi silviculturã Activitatea întreprinderii Industrie ºi construcþii Transporturi, poºtã ºi telecomunicaþii Comerþ internaþional Comerþ interior ºi servicii de piaþã Turism Finanþe Justiþie Statisticã internaþionalã

NOTÃ METODOLOGICÃ GENERALÃ

GENERAL METHODOLOGICAL NOTE

1. Cadrul legal privind activitatea statisticã este statuat prin Ordonanþa Guvernului nr. 9/1992 republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. În Ordonanþã se regãsesc contextul ºi prevederile care definesc elementele constitutive ale procesului statistic, respectiv, culegerea, prelucrarea, analiza ºi constituirea seriilor de date statistice oficiale, cu caracter demografic, social, economic, financiar ºi juridic, precum ºi principiile fundamentale care stau la baza funcþionãrii statisticii oficiale în România. Statistica oficialã în România este organizatã ºi coordonatã de Institutul Naþional de Statisticã, organ de specialitate al Administraþiei Publice Centrale, în subordinea Guvernului, finanþat de la bugetul de stat. Institutul Naþional de Statisticã este autorizat sã solicite ºi sã obþinã cu titlu gratuit datele ºi informaþiile statistice de la toate persoanele, fizice sau juridice, care deþin capital sub orice formã sau desfãºoarã activitate de orice fel pe teritoriul României. Principiile pe care se întemeiazã activitatea statisticã, în deplinã concordanþã cu principiile fundamentale privind funcþionarea statisticii într-o societate democraticã, adoptate pe plan internaþional, constau în: autonomie, confidenþialitate a datelor individuale, transparenþã, relevanþã, proporþionalitate, deontologie statisticã ºi raport cost/eficienþã. Atât contextul general, cât ºi principiile de funcþionare a statisticii, precum ºi producerea de date statistice de calitate, armonizate cu normele ºi standardele Uniunii Europene, conferã rezultatelor activitãþii statistice garanþia satisfacerii cerinþelor utilizatorilor de date statistice. 2. Sursele de date statistice. Datele prezentate în Anuarul statistic sunt rezultatul a douã categorii de surse: cercetãrile statistice exhaustive sau prin sondaj cuprinse în Programul Statistic Anual (PSA); surse administrative. 3. Programul Statistic Naþional Anual (PSNA) reprezintã instrumentul de bazã prin care Institutul Naþional de Statisticã ºi ceilalþi producãtori de statistici oficiale sunt autorizaþi sã realizeze colectarea, stocarea, procesarea, analiza ºi diseminarea datelor statistice oficiale, în vederea asigurãrii informaþiilor necesare utilizatorilor interni, precum ºi a celor ce decurg din legislaþia Uniunii Europene ºi din recomandãrile altor organizaþii internaþionale.

1. The legal framework concerning the statistical activity is represented by Government Ordinance no. 9/1992, republished with its further amendments and completions. The Ordinance includes the context and the provisions defining the constitutive elements of the statistical process, namely: collection, processing, analysing and compiling official statistical data series, of demographic, social, economic, financial and juridical nature, as well as the fundamental principles on which the functioning of official statistics in Romania is defined. In Romania, the official statistics is organised and coordinated by the National Institute of Statistics, specialised body of central public administration, subordinated to Government and financed from the state budget. The National Institute of Statistics is entrusted to ask for and to obtain, free of charge, statistical data and information from all natural and legal persons, owing any type of capital or developing any kind of activity on Romania’s territory. The principles on which statistical activity are based, fully compliant with the fundamental principles related to statistics functioning in a democratic society, adopted al international level, consists in: autonomy, individual data confidentiality, transparency, relevance, proportionality, statistical deontology and cost effectiveness. Both the general context and the principles of statistics functioning, as well as the production of statistical data of high quality, compliant with the European Union’s norms and standards confer the statistical activity results the guarantee of meeting the statistical data users requirements. 2. Statistical data sources. The data presented within the Statistical Yearbook result from two data sources categories: exhaustive or sample statistical surveys, included in the Annual Statistical Programme (ASP); administrative sources. 3. The Yearly National Statistical Programme (YNSP) represents the basic tool by means of which the National Institute of Statistics and the other producers of official statistics are authorized to carry out the collection, storage, processing, analysis and dissemination of official statistical data, in order to provide the information necessary to domestic users, as well as those resulting from the legislation of European Union and from the recommendations of other international organizations.

VII

Programul Statistic Naþional Anual cuprinde informaþii, responsabilitãþi, resurse ºi termene de realizare, cu privire la: cercetãri statistice; lucrãri de sintezã, studii ºi analize statistice; publicaþii statistice. Programul Statistic Naþional Anual se avizeazã de Consiliul Statistic Naþional ºi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului. 4. Cercetarea statisticã reprezintã o lucrare complexã de culegere, prelucrare, analizã ºi diseminare a datelor cu privire la starea ºi evoluþia fenomenelor ºi proceselor economice ºi sociale. Cercetarea statisticã se realizeazã pe bazã de proiecte în care sunt definite concepte generale, scopul cercetãrii ºi instrumentarul statistic ce stã la baza acesteia (modul de organizare a cercetãrii; chestionarul, clasificãrile, nomenclatoarele, normele, instrucþiunile etc.). Potrivit criteriului sferei de cuprindere, datele din Anuarul statistic au fost determinate pe baza a douã tipuri de cercetãri statistice: Cercetare statisticã exhaustivã (totalã). În cadrul acestui tip de cercetare datele sunt înregistrate de la toate unitãþile populaþiei statistice, denumitã ºi colectivitate statisticã, bine delimitatã. Populaþia statisticã desemneazã totalitatea elementelor supuse observãrii statistice, de aceeaºi naturã, asemãnãtoare sau omogene din punctul de vedere al anumitor criterii. Prin astfel de cercetãri statistice exhaustive se obþin rezultate detaliate în diferite structuri administrative, geografice, grupãri pe activitãþi potrivit Clasificãrii Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN) etc. Cele mai cunoscute cercetãri exhaustive sunt recensãmintele populaþiei ºi locuinþelor, recensãmântul produselor ºi serviciilor industriale, recensãmântul general agricol. Cercetare statisticã prin sondaj. În cadrul acestui tip de cercetare, datele sunt înregistrate doar de la o parte a populaþiei statistice, numitã eºantion. Eºantionul este determinat pe baza criteriilor de reprezentativitate, prin utilizarea unor metode probabiliste, ale cãror rezultate sunt extinse la întreaga populaþie statisticã. 5. Sursele administrative reprezintã sursele de evidenþã organizate ºi deþinute de organisme ale administraþiei publice sau non-guvernamentale pentru alte scopuri decât cele statistice. Sunt utilizate numai acele surse care au un potenþial adecvat cerinþelor statistice ºi corespund rigorilor ºtiinþifice de sferã de cuprindere, calitate ºi completitudine care le fac utilizabile ºi în scopuri statistice. Folosirea acestor surse de date ºi informaþii în scopuri statistice se realizeazã fie direct, ca date de bazã (asimilate datelor statistice), fie prin prelucrãri ºi adaptãri corespunzãtoare pentru a satisface cerinþele de calitate, comparabilitate ºi

The Yearly National Statistical Programme includes information, responsibilities, resources and deadlines, regarding: statistical surveys, synthesis papers, statistical studies and analyses, statistical publications. The Yearly National Statistical Programme is endorsed by the National Statistical Council and it is approved by Government decision. 4. The statistical survey is a complex activity of collection, processing, analysis and dissemination of data related to the economic and social phenomena situation and dynamics. The statistical survey is carried out based on projects, where the general concepts, the survey purpose and the statistical tools on which it is based are defined (survey organisation: questionnaire, classifications, nomenclatures, norms, guidelines a.s.o.). According to the coverage criterion, the data included in the Statistical Yearbook were determined based on two statistical surveys types: Exhaustive (total) statistical survey. Under this type of survey, data are recorded from all statistical population units, called statistical collectivity, which is well defined. The statistical population represents all the elements subject to statistical observation, of the same nature, similar or homogenous from certain criteria standpoint. Based on such exhaustive statistical surveys, detailed results are obtained in various administrative and geographical structures, by group of activities according to the Classification of Activities of National Economy (CANE) a.s.o. The most well-known exhaustive surveys are population and housing censuses, industrial products and services census, general agricultural census. Sample statistical survey. Under this type of survey, data are recorded only from part of the statistical population, called sample. The sample is determined based on representativeness criteria, by using probabilistic methods, whose results are further extended to the whole statistical population.

5. Administrative sources means the evidence sources organised and managed by public administration or non-governmental bodies, for other purposes than the statistical ones. Only the sources with an appropriate potential for statistical requirements and scientific rigour concerning coverage, quality and completeness making them also usable for statistical purposes are used. The use of these data and information sources for statistical purposes is achieved either directly, as basic data (assimilated to statistical data), or after appropriate processing and adaptation, in view to meet quality, comparability and coherence

VIII

coerenþã, fie pentru reconciliere ºi validarea datelor statistice obþinute în urma cercetãrilor statistice. 6. Sfera de cuprindere a datelor. Datele prezentate în Anuar caracterizeazã ansamblul economiei naþionale, cu excepþia cazurilor când, prin notele specifice care prefaþeazã fiecare capitol al Anuarului, se precizeazã altfel. 7. Mãrimile statistice folosite: În Anuar sunt prezentate, cu precãdere, date absolute ºi date relative (indici, ponderi, indicatori de intensitate etc.). Indicatorul statistic este expresia numericã a unor fenomene, procese, activitãþi sau categorii economice sau sociale, manifestate în timp, spaþiu ºi structuri. Indicele este un raport între valori ale aceleiaºi variabile înregistrate în unitãþi de timp sau teritoriale diferite. Indicii statistici utilizaþi în Anuar sunt: Indicele Laspeyres este o medie aritmeticã ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile; ponderile utilizate sunt cele din perioada de bazã; Indicele Paasche este o medie aritmeticã ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile, ponderile utilizate fiind din perioada curentã. Unitatea statisticã este un obiect al cercetãrii ºi purtãtor al caracteristicilor statistice urmãrite prin program. Unitatea de observare este acea entitate de la care/pentru care sunt colectate date ºi informaþii primare, pe baza cãreia se construiesc statistici. Unitatea de raportare este entitatea care furnizeazã datele ºi informaþiile primare în cadrul unei cercetãri statistice. Unitatea cu personalitate juridicã reprezintã entitatea (întreprinderea, societatea comercialã, asociaþia, instituþia bugetarã, organizaþia fãrã scop patrimonial etc.) care desfãºoarã o activitate economicã, are contabilitate proprie ºi ia decizii în exercitarea funcþiei principale. Unitatea fãrã personalitate juridicã reprezintã o persoanã, o gospodãrie, o familie, o asociaþie sau orice altã entitate ce nu dispune de autonomie de decizie în exercitarea funcþiei principale. 8. Datele în preþuri curente se referã la volumul producþiei, veniturilor, cheltuielilor sau valoarea produselor, serviciilor etc. exprimate în preþurile anului curent. Valorile din diferite perioade în preþuri curente nu sunt direct comparabile ºi, în consecinþã, nu pot fi utilizate la calculul indicilor fãrã a fi, în prealabil, deflatate cu indicii de preþuri corespunzãtori.

requirements, or for reconciliation and validation of statistical data obtained from statistical surveys. 6. Coverage. The data presented within the Statistical Yearbook characterise the whole national economy, except cases where specific notes that preface each chapter of the Yearbook stipulates otherwise.

7. Statistical measures used: The Yearbook mainly presents absolute and relative data (indices, weights, propensity indicators a.s.o.). The statistical indicator is the numerical expression of certain phenomena, processes, activities or economic and social categories, manifested over time, area and structures. The index is a ratio between values of the same variables recorded in various time or territorial units. The statistical indices used within the Yearbook are: Laspeyres index - weighted arithmetic mean of individual indices of the same variable; the used weights refer to the base period; Paasche index - weighted arithmetic mean of individual indices of the same variable; the used weights refer to current period. The statistical unit is subject to the survey and bearer of the statistical characteristics observed through the programme. The observation unit is the entity from/for which primary data and information are collected, based on which statistics are compiled. The reporting unit is the entity supplying primary data and information under a statistical survey. The unit with legal status in the entity (enterprise, commercial company, association, budgetary institution, non-profit organisation a.s.o.) carrying out an economic activity, with own bookkeeping and taking decisions when exercising its main function. The unit without legal status is a natural person, a household, a family, an association or any other entity without decisional autonomy when exercising its main function. 8. Data expressed in current prices refer to the volume of production, income or expenses or to the value of products, services a.s.o., expressed in the current year prices. The values expressed in current prices corresponding to various periods are not directly comparable and, as consequence, cannot be used for indices compilation without being previously deflated with the corresponding price indices.

IX

9. Formele de proprietate sunt: proprietate majoritar de stat - cuprinde capitalul integral de stat, public, de interes naþional ºi local ºi mixt, unde statul deþine 50% ºi peste din capitalul social; proprietate majoritar privatã - cuprinde capitalul integral privat, mixt, în care peste 50% din capitalul social este privat, capital integral strãin, cooperatist ºi obºtesc. Tot aici sunt cuprinse ºi activitãþile desfãºurate de cãtre persoanele fizice ºi/sau gospodãriile populaþiei. 10. Clasificãri ºi nomenclatoare. Sunt principalele instrumente care fac posibilã structurarea dupã criterii obiective ºi corecte a unitãþilor statistice, a proceselor ºi fenomenelor observate. Clasificãrile utilizate în Anuar, potrivit diferitelor scopuri sau diferitelor domenii de activitate, sunt: Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN) reprezintã un sistem coordonat ºi coerent de grupare, dupã criterii ºtiinþifice de omogenitate, a datelor referitoare la unitãþile statistice. În Anuar este utilizatã versiunea actualizatã a CAEN, respectiv CAEN Rev. 2, implementatã prin Ordinul nr. 337 / 2007 al Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã, publicat în Monitorul Oficial nr. 293 / 2007 ºi revizuit în Monitorul Oficial nr. 403/2008. CAEN Rev. 2 respectã standardele europene, fiind total armonizatã cu Nomenclatorul Activitãþilor din Comunitatea Europeanã NACE Rev. 2. Structura CAEN Rev. 2 este urmãtoarea: Secþiuni - codificate printr-o literã; Diviziuni - codificate prin douã cifre; Grupe - codificare prin trei cifre; Clase - codificate prin patru cifre. Pentru interpretarea corectã a structurii datelor potrivit CAEN Rev. 2, în “Anexa nr. 1” a Notei metodologice generale se prezintã clasificarea la nivelul secþiunilor ºi diviziunilor. De asemenea, în Anuar este utilizatã ºi versiunea CAEN Rev. 1, implementatã prin Ordinul nr. 601/2002 al Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã, în conformitate cu Hotãrârea Guvernului României nr. 656/1997. CAEN Rev. 1 este total armonizatã cu Nomenclatorul Activitãþilor din Comunitatea Europeanã NACE Rev. 1.1. Structura CAEN Rev. 1 este urmãtoarea: Secþiuni - codificate printr-o literã; Subsecþiuni - codificate prin douã litere; Diviziuni - codificate prin douã cifre; Grupe - codificare prin trei cifre; Clase - codificate prin patru cifre.

9. Ownership types: state majority ownership - comprises integral state, public, national and local interest and mixed capital, where the states own 50% or more of the social capital; private majority ownership - comprises integral private or mixed capital, where over 50% of the social capital is private, integral foreign or co-operative and community capital. The activities carried out by natural persons and/or population households are also included here. 10. Classifications and nomenclatures. These are the main tools allowing for the structuring of observed processes and phenomena according to objective and accurate criteria related to statistical units. The classifications used within the Yearbook, according to various purposes or fields of activity are: The Classification of Activities of National Economy (CANE) is a coordinated and coherent system for grouping, according to scientific criteria related to homogeneity, the data referring to statistical units. The updated version of CANE is used in the Yearbook, respectively CANE Rev. 2, implemented through the Order no. 337/2007 of the National Institute of Statistics’ President, published in the Official Journal no. 293/2007 and revised in the Official Journal no. 403/2008. CANE Rev. 2 observes the European standards, being fully compliant with the Nomenclature of Activities from the European Community NACE Rev. 2. The CANE Rev. 2 structure is the following: Sections - coded at one letter level; Divisions - coded at two digits level; Groups - coded at three digits level; Classes - coded at four digits level. In view to reach an accurate interpretation of data structure according to CANE Rev. 2, the ”Annex no. 1” to the General methodological note includes the classification at section and division level. At the same time, the updated version is used within the Yearbook CANE Rev. 1, implemented based on Order no. 601/2002 of the President of the National Institute of Statistics, in accordance with Romania’s Government Decision no. 656/1997. CANE Rev. 1 fully complies with the Nomenclature of Activities of the European Community NACE Rev. 1.1. The CANE Rev. 1 structure is the following: Sections - coded at one letter level; Sub-sections - coded at two letters level; Divisions - coded at two digits level; Groups - coded at three digits level; Classes - coded at four digits level.

X

În cuprinsul Anuarului, datele sunt prezentate, de regulã, pe secþiuni sau pe diviziuni CAEN. Pentru interpretarea corectã a structurii datelor potrivit CAEN Rev. 1, în “Anexa nr. 2” a Notei metodologice generale se prezintã clasificarea la nivelul secþiunilor ºi diviziunilor. Gruparea dupã mãrime a întreprinderilor; Clasificarea produselor asociate activitãþilor utilizatã de Uniunea Europeanã - CPA; Clasificarea produselor ºi serviciilor asociate activitãþilor - CPSA 2002; Clasificarea produselor ºi serviciilor asociate activitãþilor - CPSA 2008, aprobatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 53/1999 ºi revizuitã prin Ordinul Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã nr. 605 / 15.X.2008. CPSA 2008 reprezintã o detaliere a CAEN Rev. 2, prin ordonarea dupã principiul omogenitãþii a tuturor familiilor de produse ºi servicii pe niveluri ierarhice succesive. CPSA 2008 asigurã informaþii pentru: – satisfacerea cerinþelor de agregare ºi detaliere a datelor referitoare la producþia de bunuri ºi servicii; – identificarea sistematizatã a produselor ºi serviciilor din economia naþionalã; – compararea ºi interpretarea unitarã a datelor statistice. CPSA 2008 este total armonizatã cu Clasificarea Produselor Asociate Activitãþilor (CPA 2008) utilizatã în cadrul UE. Clasificarea conþine explicaþii la nivelul diverselor entitãþi de clasificare în funcþie de necesitãþi. PRODROM - Nomenclatorul de produse ºi servicii industriale elaborat de Institutul Naþional de Statisticã (INS) ºi utilizat pentru cercetãri statistice privind producþia industrialã. Nomenclatorul PRODROM este armonizat cu lista PRODCOM utilizatã în cadrul Uniunii Europene. Legãtura CAEN Rev. 1 cu PRODROM este asiguratã la nivel de patru cifre (clasã), întrucât poziþiile PRODROM au fost realizate prin detalierea subclaselor elementare CPSA 2002, iar legãtura CAEN Rev. 2 cu PRODROM este asiguratã la nivel de patru cifre (clasã), întrucât poziþiile PRODROM au fost realizate prin detalierea subclaselor elementare CPSA 2008. 11. Definirea activitãþilor. În practicã, majoritatea unitãþilor de producþie efectueazã activitãþi cu caracter mixt, respectiv activitate principalã, activitãþi secundare ºi activitãþi auxiliare. Identificarea activitãþii secundare este necesarã pentru a încadra o unitate într-o anumitã poziþie din CAEN Rev. 1, respectiv CAEN Rev. 2.

Within the Yearbook, as a rule, data are presented by CANE section or division. In view to reach an accurate interpretation of data structure according to CANE Rev. 1, the ”Annex no. 2” to the General methodological note includes the classification at section and division level. Enterprises grouping by size; Classification of products associated to activities used by the European Union - CPA; Classification of products and services associated to activities - CPSA 2002; Classification of products and services associated to activities - CPSA 2008, adopted by the Government Decision no. 53/1999 and revised by the National Institute of Statistics President Order no. 605 / 15.10.2008) CPSA 2008 represents a detailed version of CANE Rev. 2, whose organisation relies on the principle of homogeneity of all families of products and services by successive hierarchical levels. CPSA 2008 classification provides information in order to: – respond to the requirements of aggregation and detailed data regarding the production of goods and services; – identify the products and services from our national economy; – ensure the comparability of statistical data. CSPA 2008 classification is fully harmonised with Classification of Products Associated to Activities (CPA 2008) used in EU. The classification contains explanatory notes for various classification entities according to the necessities. PRODROM - the Nomenclature of industrial products and services drawn up by the National Institute of Statistics and used for statistical surveys on industrial production. The PRODROM nomenclature complies with the PRODCOM list used within the European Union. CANE Rev. 1 link with PRODROM is ensured at four digits level (class), since PRODROM headings were established by detailing elementary sub-classes of CPSA 2002, and the link of CANE Rev. 2 with PRODROM is ensured at four digits level (class), since PRODROM headings were established by detailing elementary sub-classes of CPSA 2008. 11. Activities definition. In practice, most of the production units carry out activities of mixed nature, namely main activity, secondary and ancillary activities. The identification of secondary activity is needed in view to frame a unit under a certain heading of CANE Rev. 1, respectively CANE Rev. 2.

XI

Activitatea principalã, în sensul clasificãrii, este identificatã prin metoda ordinii descrescãtoare (de sus în jos). Ea reprezintã acea activitate care contribuie în cea mai mare mãsurã la valoarea adãugatã totalã a unitãþii luate în considerare. Activitatea secundarã este orice altã activitate din cadrul unitãþii producãtoare de bunuri sau servicii. Activitatea auxiliarã este o activitate conexã, indispensabilã funcþionãrii unei entitãþi, precum: contabilitate, transport, depozitare, achiziþionare promovare, întreþinere ºi reparaþie etc. 12. Împãrþirea teritorialã. Din punct de vedere al structurii teritoriale, datele din Anuar sunt prezentate la nivel naþional (pe întreaga þarã), precum ºi pe diferite unitãþi teritoriale, în funcþie de specificul indicatorilor. Unitãþile teritoriale, dupã statutul lor, sunt administrative (comunã, oraº, oraº-municipiu, judeþ) ºi non-administrative (macroregiune ºi regiune de dezvoltare). Pânã în anul 1998, prin lucrãrile ºi publicaþiile statistice, s-au prelucrat ºi diseminat, de regulã, doar date la nivel de judeþ, municipii, oraºe ºi comune. Începând din anul 1998, în structura teritorialã ºi, ca urmare, în publicaþiile statistice, au fost prezentate date ºi la nivelul regiunilor de dezvoltare. Începând cu ediþia 2008, potrivit Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionalã în România, în structura teritorialã sunt prezentate date ºi la nivelul macroregiunilor, constituite conform Legii privind stabilirea nomenclatorului unitãþilor teritoriale statistice din România ºi cerinþelor Regulamentului CE nr. 1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului European privind stabilirea unui nomenclator comun al unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 154/2003. 13. Conform Legii nr. 348/14 iulie 2004 privind denominarea monedei naþionale a României (începând cu data de 1 iulie 2005), seriile de date exprimate în valori absolute au fost recalculate în lei (RON). Un leu nou (RON) este egal cu 10000 lei vechi (ROL). Seriile de indici nu sunt afectate de denominare.

The main activity, in the sense of classification, is identified by top-down method. This is the activity contributing to the largest extent to the total value added of the concerned unit. The secondary activity is any other kind of activity carried out within the unit producing goods or services. The ancillary activity is an auxiliary activity, indispensable for the functioning of an entity, such as: bookkeeping, transport, storage, purchase, promotion, maintenance and repair a.s.o. 12.Territorial breakdown. From territorial structure standpoint, the data included in the Yearbook are presented at national level (for the whole country), as well as by various territorial unit, depending on indicators specific. According to their status, territorial units are either administrative (commune, town, townmunicipality, county) or non-administrative (macroregion and development region). Till 1998, within the statistical works and publications, only data at county, municipality, town and commune level were, as a rule, processed and disseminated. Beginning with 1998, according to the territorial structure, the statistical publications also included data at development regions level. Starting with 2008 edition, according to the Law no. 315/2004 on regional development in Romania, territorial structure also presents data at macroregional level, constituted according to the Law on setting up the nomenclature of statistical territorial units in Romania and to requirements of the EC Regulation no. 1059/2003 of the European Parliament and of the Council regarding the setting up of a common nomenclature of statistical territorial units – NUTS, published in Official Journal of European Union no. L 154/2003. 13. According to the Law no. 348/ July 14, 2004 on the process of national currency of Romania denomination (beginning with July 1, 2005), data series expressed in absolute values were recalculated in lei (RON). One leu (RON) is equivalent with 10000 former lei (ROL). Statistical indices series are not affected by denomination.

XII

GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE COUNTIES GROUPING, BY MACROREGION AND DEVELOPMENT REGION

MACROREGIUNEA 1 / MACROREGION 1 MACROREGIUNEA 2 / MACROREGION 2
Satu Mare MARAMUREª BOTOªANI SUCEAVA Botoºani Suceava IAªI Iaºi

MACROREGIUNEA 3 / MACROREGION 3 MACROREGIUNEA 4 / MACROREGION 4

Nord - Vest North - West

SATU MARE

Baia Mare BISTRIÞA-NÃSÃUD

Zalãu Oradea BIHOR Cluj-Napoca Cluj-Napoca Târgu Mureº HARGHITA Miercurea Ciuc Arad ARAD ALBA Alba Iulia Timiºoara Deva Sibiu TIMIª HUNEDOARA Braºov Focºani Galaþi PRAHOVA Reºiþa Târgu Jiu Râmnicu Vâlcea SIBIU BRAªOV COVASNA Sfântu Gheorghe BACÃU VASLUI SÃLAJ CLUJ MUREª Bacãu Bistriþa NEAMÞ Piatra-Neamþ Vaslui

Nord - Est North - East

Centru Center

VRANCEA

GALAÞI

Vest West

ARGEª
Târgoviºte Ploieºti

BUZÃU
Buzãu

Brãila BRÃILA

Tulcea TULCEA

CARAª-SEVERIN

Legendã / Legend: Oraºe / Towns Municipii / Municipalities Reºedinþe de judeþ / County residence Judeþe / Counties Regiuni de dezvoltare / Development regions

Drobeta Turnu Severin

GORJ

VÂLCEA

Piteºti

DÂMBOVIÞA IALOMIÞA ILFOV Slobozia CÃLÃRAªI CONSTANÞA

MEHEDINÞI
Slatina Craiova DOLJ Alexandria GIURGIU Giurgiu BUCUREªTI

Cãlãraºi Constanþa

Sud - Est South - East

OLT

TELEORMAN

Sud - Vest Oltenia South - West Oltenia

Sud - Muntenia South - Muntenia

Bucureºti - Ilfov Bucharest - Ilfov

GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE COUNTIES GROUPING, BY MACROREGION AND DEVELOPMENT REGION
Macroregiunea Macroregion MACROREGIUNEA UNU MACROREGION ONE Regiunea de dezvoltare Development region Nord - Vest North - West Judeþul County Bihor Bistriþa-Nãsãud Cluj Maramureº Satu Mare Sãlaj Alba Braºov Covasna Harghita Mureº Sibiu Bacãu Botoºani Iaºi Neamþ Suceava Vaslui Brãila Buzãu Constanþa Galaþi Tulcea Vrancea Argeº Cãlãraºi Dâmboviþa Giurgiu Ialomiþa Prahova Teleorman Ilfov Municipiul Bucureºti Bucharest Municipality Dolj Gorj Mehedinþi Olt Vâlcea Arad Caraº-Severin Hunedoara Timiº

Centru Center

MACROREGIUNEA DOI MACROREGION TWO

Nord - Est North - East

Sud - Est South - East

MACROREGIUNEA TREI MACROREGION THREE

Sud - Muntenia South - Muntenia

Bucureºti - Ilfov Bucharest - Ilfov MACROREGIUNEA PATRU MACROREGION FOUR Sud - Vest Oltenia South - West Oltenia

Vest West

Notã: Datele statistice în profil teritorial sunt prezentate pe judeþe, conform Decretului - Lege nr. 2/1968 cu modificãrile ulterioare, iar judeþele au fost grupate pe regiuni de dezvoltare. Prin rectificarea apãrutã în Legea nr. 315/28.06.2004 privind dezvoltarea regionalã în România, au fost redenumite trei regiuni, dupã cum urmeazã: - Regiunea de dezvoltare Sud este redenumitã Sud - Muntenia, - Regiunea de dezvoltare Sud - Vest este redenumitã Sud - Vest Oltenia, - Regiunea de dezvoltare Bucureºti este redenumitã Bucureºti - Ilfov. S-au constituit patru macroregiuni, conform Legii privind stabilirea nomenclatorului unitãþilor teritoriale statistice din România ºi cerinþelor Regulamentului CE nr. 1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului European privind stabilirea unui nomenclator comun al unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 154/2003.

Denumirile oficiale ale macroregiunilor sunt prezentate în tabele, în mod convenþional, în expresie numericã.
Note: Statistical data at territorial level are presented by county, according to the Decree - Law no. 2/1968 further amended, while the counties were grouped by development region. Through the rectification introduced in Law no. 315/28.06.2004 on regional development in Romania, three regions were renamed, as follows: - The development region South is renamed South - Muntenia, - The development region South - West is renamed South - West Oltenia, - The development region Bucharest is renamed Bucharest - Ilfov. Four macroregions were constituted, according to the Law on setting up the nomenclature of statistical territorial units in Romania and to the requirements of the EC Regulation no. 1059/2003 of the European Parliament and of the Council regarding the setting up of a common nomenclature of statistical territorial units – NUTS, published in Official Journal of European Union no. L 154/2003.

The official names of the macroregions are presented in the tables, conventionaly, by numerical expression.

XIV

Anexa nr. 1 Annex no. 1 CLASIFICAREA ACTIVITÃÞILOR DIN ECONOMIA NAÞIONALÃ CAEN Rev. 2 (aprobat prin Ordinul nr. 337/20. IV. 2007 privind actualizarea Clasificãrii activitãþilor din economia naþionalã - CAEN, publicat în M.O. nr. 293/03. V.2007 ºi revizuit în M.O. nr. 403/29. V.2008) THE CLASSIFICATION OF ACTIVITIES IN THE NATIONAL ECONOMY CANE Rev. 2 (approved through Order no. 337/20. IV. 2007 on the classification of activities in the national economy - CANE updating, published in the Official Journal no. 293/03. V. 2007 and revised in the Official Journal no. 403/29. V. 2008)
Secþiune Diviziune Denumire Section Division A 01 02 03 B 05 06 07 08 09 C 10 11 12 13 14 15 AGRICULTURÃ, SILVICULTURÃ ªI PESCUIT Agriculturã, vânãtoare ºi servicii anexe Silviculturã ºi exploatare forestierã Pescuitul ºi acvacultura INDUSTRIA EXTRACTIVÃ Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale Extracþia minereurilor metalifere Alte activitãþi extractive Activitãþi de servicii anexe extracþiei INDUSTRIA PRELUCRÃTOARE Industria alimentarã Fabricarea bãuturilor Fabricarea produselor din tutun Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria metalurgicã Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice Fabricarea echipamentelor electrice Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor Fabricarea altor mijloace de transport Fabricarea de mobilã Alte activitãþi industriale n.c.a. Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor Description

AGRICULTURE, FORESTRY AND FISHING Crop and animal production, hunting and related service activities Forestry and logging Fishing and aquaculture MINING AND QUARRYING Mining of coal and lignite Extraction of crude petroleum and natural gas Mining of metal ores Other mining and quarrying Mining support service activities MANUFACTURING Manufacture of food products Manufacture of beverages Manufacture of tobacco products Manufacture of textiles Manufacture of wearing apparel Tanning and dressing of leather; manufacture of travel and leather goods, harness and footwear; preparation and dyeing of furs Manufacture of wood and of products of wood and cork, except furniture; manufacture of articles of straw and plaiting materials Manufacture of paper and paper products Printing and reproduction of recorded media Manufacture of coke and refined petroleum products Manufacture of chemicals and chemical products Manufacture of basic pharmaceutical products and pharmaceutical preparations Manufacture of rubber and plastic products Manufacture of other non-metallic mineral products Manufacture of basic metals Manufacture of fabricated metal products, except machinery and equipment Manufacture of computer, electronic and optical products Manufacture of electrical equipment Manufacture of machinery and equipment n.e.c. Manufacture of motor vehicles, trailers and semi-trailers Manufacture of other transport equipment Manufacture of furniture Other manufacturing activities n.e.c. Repair, maintenance and installation of machinery and equipment

16

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

XV

Secþiune Diviziune Denumire Section Division D PRODUCÞIA ªI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICÃ ªI TERMICÃ, GAZE, APÃ CALDÃ ªI AER CONDIÞIONAT Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat DISTRIBUÞIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DEªEURILOR, ACTIVITÃÞI DE DECONTAMINARE Captarea, tratarea ºi distribuþia apei Colectarea ºi epurarea apelor uzate Colectarea, tratarea ºi eliminarea deºeurilor; activitãþi de recuperare a materialelor reciclabile Activitãþi ºi servicii de decontaminare CONSTRUCÞII Construcþii de clãdiri Lucrãri de geniu civil Lucrãri speciale de construcþii COMERÞ CU RIDICATA ªI CU AMÃNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ªI MOTOCICLETELOR Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor Comerþ cu ridicata cu excepþia comerþului cu autovehicule ºi motociclete Comerþ cu amãnuntul, cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor TRANSPORT ªI DEPOZITARE Transporturi terestre ºi transporturi prin conducte Transporturi pe apã Transporturi aeriene Depozitare ºi activitãþi auxiliare pentru transporturi Activitãþi de poºtã ºi de curier HOTELURI ªI RESTAURANTE Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare Restaurante ºi alte activitãþi de servicii de alimentaþie INFORMAÞII ªI COMUNICAÞII Activitãþi de editare Activitãþi de producþie cinematograficã, video ºi de programe de televiziune; înregistrãri audio ºi activitãþi de editare muzicalã Activitãþi de difuzare ºi transmitere de programe Telecomunicaþii Activitãþi de servicii în tehnologia informaþiei Activitãþi de servicii informatice INTERMEDIERI FINANCIARE ªI ASIGURÃRI Intermedieri financiare, cu excepþia activitãþilor de asigurãri ºi ale fondurilor de pensii Activitãþi de asigurãri, reasigurãri ºi ale fondurilor de pensii (cu excepþia celor din sistemul public de asigurãri sociale) Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare, activitãþi de asigurare ºi fonduri de pensii

Description

ELECTRICITY, GAS, STEAM AND AIR CONDITIONING PRODUCTION AND SUPPLY Electricity, gas, steam and air conditioning production and supply WATER SUPPLY; SEWERAGE, WASTE MANAGEMENT AND DECONTAMINATION ACTIVITIES Water catchment, treatment and distribution Used water collection and purification Waste collection, purification and disposal; activities of recycling materials recovery Activities and services of decontamination CONSTRUCTION Construction of buildings Civil engineering Specialised construction activities WHOLESALE AND RETAIL TRADE; REPAIR OF MOTOR VEHICLES AND MOTORCYCLES Wholesale and retail trade and repair of motor vehicles and motorcycles Wholesale trade, except of motor vehicles and motorcycles Retail trade, except of motor vehicles and motorcycles TRANSPORTATION AND STORAGE Land transport and transport via pipelines Water transport Air transport Warehousing and support activities for transportation Postal and courier activities HOTELS AND RESTAURANTS Hotels and other accommodation facilities Restaurants and other catering services INFORMATION AND COMMUNICATION Publishing activities Motion picture, video and television programme production, sound recording and music publishing activities Programming and broadcasting activities Telecommunications Computer programming, consultancy and related activities Information service activities FINANCIAL AND INSURANCE INTERMEDIATION Financial intermediation, except insurance and pension funding Insurance, reinsurance and pension funding (except compulsory social security) Activities auxiliary to financial intermediation, insurance activities and pension funds

35

E

36 37 38 39 F 41 42 43 G

45 46 47

H 49 50 51 52 53 I 55 56 J 58 59

60 61 62 63 K 64 65

66

XVI

Secþiune Diviziune Denumire Section Division L 68 M 69 70 TRANZACÞII IMOBILIARE Tranzacþii imobiliare ACTIVITÃÞI PROFESIONALE, ªTIINÞIFICE ªI TEHNICE Activitãþi juridice ºi de contabilitate Activitãþi ale direcþiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activitãþi de management ºi de consultanþã în management Activitãþi de arhitecturã ºi inginerie; activitãþi de testãri ºi analizã tehnicã Cercetare-dezvoltare Publicitate ºi activitãþi de studiere a pieþei Alte activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi veterinare ACTIVITÃÞI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ªI ACTIVITÃÞI DE SERVICII SUPORT Activitãþi de închiriere ºi leasing Activitãþi de servicii privind forþa de muncã Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare ºi asistenþã turisticã Activitãþi de investigaþii ºi protecþie Activitãþi de peisagisticã ºi servicii pentru clãdiri Activitãþi de secretariat, servicii suport ºi alte activitãþi de servicii prestate în principal întreprinderilor ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ ªI APÃRARE; ASIGURÃRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public ÎNVÃÞÃMÂNT Învãþãmânt SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ Activitãþi referitoare la sãnãtatea umanã Servicii combinate de îngrijire medicalã ºi asistenþã socialã, cu cazare Activitãþi de asistenþã socialã, fãrã cazare ACTIVITÃÞI DE SPECTACOLE, CULTURALE ªI RECREATIVE Activitãþi de creaþie ºi interpretare artisticã Activitãþi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor ºi alte activitãþi culturale Activitãþi de jocuri de noroc ºi pariuri Activitãþi sportive, recreative ºi distractive

Description

REAL ESTATE ACTIVITIES Real estate activities PROFESSIONAL, SCIENTIFIC AND TECHNICAL ACTIVITIES Legal and accounting activities Activities of head offices; management consultancy activities Architectural and engineering activities; technical testing and analysis Scientific research and development Advertising and market research Other professional, scientific and technical activities Veterinary activities ADMINISTRATIVE AND SUPPORT SERVICE ACTIVITIES Rental and leasing activities Employment activities Travel agency, tour operator reservation service and related activities Security and investigation activities Services to buildings and landscape activities Office administrative, office support and other business support activities PUBLIC ADMINISTRATION AND DEFENCE; COMPULSORY SOCIAL SECURITY Public administration and defence; compulsory social security EDUCATION Education HUMAN HEALTH AND SOCIAL WORK ACTIVITIES Human health activities Residential care activities Social work activities without accommodation ARTS, ENTERTAINMENT AND RECREATION Creative, arts and entertainment activities Libraries, archives, museums and other cultural activities Gambling and betting activities Sports activities and amusement and recreation activities OTHER SERVICE ACTIVITIES Activities of membership organisations Repair of computers and personal and household goods Other personal service activities

71 72 73 74 75 N 77 78 79 80 81 82

O 84

P 85 Q 86 87 88 R 90 91 92 93

S 94 95 96

ALTE ACTIVITÃÞI DE SERVICII Activitãþi asociative diverse Reparaþii de calculatoare, de articole personale ºi de uz gospodãresc Alte activitãþi de servicii

XVII

Secþiune Diviziune Denumire Section Division T ACTIVITÃÞI ALE GOSPODÃRIILOR PRIVATE ÎN CALITATE DE ANGAJATOR DE PERSONAL CASNIC; ACTIVITÃÞI ALE GOSPODÃRIILOR PRIVATE DE PRODUCERE DE BUNURI ªI SERVICII DESTINATE CONSUMULUI PROPRIU Activitãþi ale gospodãriilor private în calitate de angajator de personal casnic Activitãþi ale gospodãriilor private de producere de bunuri ºi servicii destinate consumului propriu ACTIVITÃÞI ALE ORGANIZAÞIILOR ªI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale

Description

ACTIVITIES OF HOUSEHOLDS AS EMPLOYERS; UNDIFFERENTIATED GOODS AND SERVICESPRODUCING ACTIVITIES OF HOUSEHOLDS FOR OWN USE Activities of households as employers of domestic personnel Undifferentiated goods and services producing activities of private households for own use ACTIVITIES OF EXTRATERRITORIAL ORGANISATIONS AND BODIES Activities of extraterritorial organisations and bodies

97 98

U 99

XVIII

Anexa nr. 2 Annex no. 2 CLASIFICAREA ACTIVITÃÞILOR DIN ECONOMIA NAÞIONALÃ CAEN Rev. 1 (aprobat prin Ordinul nr. 601/26.XI.2002 apãrut în M.O. nr. 908/13.XII.2002 privind actualizarea CAEN, aprobat prin H.G. nr.656/1997) THE CLASSIFICATION OF ACTIVITIES IN THE NATIONAL ECONOMY CANE Rev. 1 (approved through Order no. 601/26.XI.2002 published in the Official Journal no. 908/13.XII.2002 on CANE updating, approved by Government Decision no.656/1997)
Secþiune Diviziune Denumire Section Division A 01 02 B 05 AGRICULTURÃ, VÂNÃTOARE, SILVICULTURÃ Agriculturã, vânãtoare ºi servicii anexe Silviculturã, exploatare forestierã ºi servicii anexe PESCUITUL ªI PISCICULTURA Pescuitul, piscicultura ºi serviciile anexe Description

AGRICULTURE, HUNTING AND FORESTRY Agriculture, hunting and related service activities Forestry, logging and related service activities FISHERY AND PISCICULTURE Fishing, operation of fish hatcheries and fish farms; service activities incidental to fishing MINING AND QUARRYING Mining of coal and lignite; extraction of peat Extraction of crude petroleum and natural gas; service activities incidental to oil and gas extraction excluding surveying Mining of uranium and thorium ores Mining of metal ores Other mining and quarrying MANUFACTURING Manufacture of food products and beverages Manufacture of tobacco products Manufacture of textiles Manufacture of wearing apparel; dressing and dyeing of fur Tanning and dressing of leather; manufacture of luggage, handbags, saddlery, harness and footwear Manufacture of wood and of products of wood and cork, except furniture; manufacture of articles of straw and plaiting materials Manufacture of pulp, paper and paper products Publishing, printing and reproduction of recorded media Manufacture of coke, refined petroleum products and nuclear fuel Manufacture of chemicals and chemical products Manufacture of rubber and plastic products Manufacture of other non-metallic mineral products Manufacture of basic metals Manufacture of fabricated metal products, except machinery and equipment Manufacture of machinery and equipment n.e.c. Manufacture of office machinery and computers Manufacture of electrical machinery and apparatus

C 10 11

INDUSTRIA EXTRACTIVÃ Extracþia ºi prepararea cãrbunelui Extracþia hidrocarburilor ºi servicii anexe

12 13 14 D 15 16 17 18 19

Extracþia ºi prepararea minereurilor radioactive Extracþia ºi prepararea minereurilor metalifere Alte activitãþi extractive INDUSTRIA PRELUCRÃTOARE Industria alimentarã ºi a bãuturilor Fabricarea produselor din tutun Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte; aranjarea ºi vopsirea blãnurilor Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, a harnaºamentelor ºi încãlþãmintei Fabricarea lemnului ºi a produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din împletiturã de pai ºi alte materiale vegetale Fabricarea celulozei, hârtiei ºi a produselor din hârtie Edituri, poligrafie ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor Industria de prelucrare a þiþeiului, cocsificarea cãrbunelui ºi tratarea combustibililor nucleari Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria metalurgicã Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii Industria de maºini ºi echipamente Industria de mijloace ale tehnicii de calcul ºi de birou Industria de maºini ºi aparate electrice

20

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

XIX

Secþiune Diviziune Denumire Section Division

Description

32 33 34 35 36 37

Industria de echipamente pentru radio, televiziune ºi comunicaþii Industria de aparaturã ºi instrumente medicale, de precizie, optice ºi fotografice, ceasornicãrie Industria mijloacelor de transport rutier Industria altor mijloace de transport n.c.a. Producþia de mobilier ºi alte activitãþi industriale n.c.a. Recuperarea deºeurilor ºi resturilor de materiale reciclabile

Manufacture of radio, television and communication equipment Manufacture of medical, precision and optical instruments, watches and clocks Manufacture of motor vehicles, trailers and semi-trailers Manufacture of other transport equipment n.e.c. Manufacture of furniture; manufacturing n.e.c. Recycling

E 40 41 F 45 G

ENERGIE ELECTRICÃ ªI TERMICÃ, GAZE ªI APÃ Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã caldã Captarea, tratarea ºi distribuþia apei CONSTRUCÞII Construcþii COMERÞUL CU RIDICATA ªI CU AMÃNUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELOR, MOTOCICLETELOR ªI A BUNURILOR PERSONALE ªI DE UZ GOSPODÃRESC Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþ cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule Comerþ cu ridicata ºi servicii de intermediere în comerþul cu ridicata (cu excepþia comerþului cu autovehicule ºi motociclete) Comerþ cu amãnuntul (cu excepþia comerþului cu autovehicule ºi motociclete); repararea bunurilor personale ºi gospodãreºti HOTELURI ªI RESTAURANTE Hoteluri ºi restaurante TRANSPORT, DEPOZITARE ªI COMUNICAÞII Transporturi terestre; transporturi prin conducte Transporturi pe apã Transporturi aeriene Activitãþi anexe ºi auxiliare de transport, activitãþi ale agenþiilor de turism Poºtã ºi telecomunicaþii INTERMEDIERI FINANCIARE Intermedieri financiare (cu excepþia activitãþilor de asigurãri ºi ale caselor de pensii) Activitãþi de asigurãri ºi ale caselor de pensii (cu excepþia celor din sistemul public de asigurãri sociale) Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare

ELECTRICITY, GAS AND WATER SUPPLY Electricity, gas, steam and hot water supply Collection, purification and distribution of water CONSTRUCTION Construction WHOLESALE AND RETAIL TRADE; REPAIR OF MOTOR VEHICLES, MOTORCYCLES AND PERSONAL AND HOUSEHOLD GOODS Sale, maintenance and repair of motor vehicles and motorcycles; retail sale of automotive fuel Wholesale trade and commission trade (except of motor vehicles and motorcycles) Retail trade (except of motor vehicles and motorcycles); repair of personal and household goods HOTELS AND RESTAURANTS Hotels and restaurants TRANSPORT, STORAGE AND COMMUNICATION Land transport; transport via pipelines Water transport Air transport Supporting and auxiliary transport activities; activities of travel agencies Post and telecommunications FINANCIAL INTERMEDIATION Financial intermediation (except insurance and pension funding) Insurance and pension funding (except compulsory social security) Activities auxiliary to financial intermediation

50

51

52

H 55 I 60 61 62 63 64 J 65 66 67

XX

Secþiune Diviziune Denumire Section Division K TRANZACÞII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ªI ACTIVITÃÞI DE SERVICII PRESTATE ÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR Tranzacþii imobiliare Închirierea maºinilor ºi echipamentelor, fãrã operator ºi a bunurilor personale ºi gospodãreºti Informaticã ºi activitãþi conexe Cercetare-dezvoltare Alte activitãþi de servicii prestate în principal întreprinderilor ADMINISTRAÞIE PUBLICà ªI APÃRARE; ASIGURÃRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public ÎNVÃÞÃMÂNT Învãþãmânt SÃNÃTATE ªI ASISTENÞà SOCIALà Sãnãtate ºi asistenþã socialã ALTE ACTIVITÃÞI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE ªI PERSONALE Eliminarea deºeurilor ºi a apelor uzate; asanare, salubritate ºi activitãþi similare Activitãþi asociative diverse Activitãþi recreative, culturale ºi sportive Alte activitãþi de servicii personale ACTIVITÃÞI ALE PERSONALULUI ANGAJAT ÎN GOSPODÃRII PARTICULARE Activitãþi ale personalului angajat în gospodãrii personale Activitãþi desfãºurate în gospodãrii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu Activitãþi ale gospodãriilor private, de servicii pentru scopuri proprii ACTIVITÃÞI ALE ORGANIZAÞIILOR ªI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale

Description

REAL ESTATE, RENTING AND BUSINESS ACTIVITIES Real estate activities Renting of machinery and equipment without operator and of personal and household goods Computer and related activities Research and development Other business activities

70 71 72 73 74

L 75

PUBLIC ADMINISTRATION AND DEFENCE; COMPULSORY SOCIAL SECURITY Public administration and defence; compulsory social security EDUCATION Education HEALTH AND SOCIAL WORK Health and social work OTHER COMMUNITY, SOCIAL AND PERSONAL SERVICE ACTIVITIES Sewage and refuse disposal, sanitation and similar activities Activities of membership organization n.e.c. Recreational, cultural and sporting activities Other service activities PRIVATE HOUSEHOLDS WITH EMPLOYED PERSONS Private households with employed persons Private households activities producing self-consumption goods Private households services for own purposes EXTRA-TERRITORIAL ORGANIZATIONS AND BODIES Extra-territorial organizations and bodies

M 80 N 85 O 90 91 92 93 P 95 96 97

Q 99

XXI

PRESCURTÃRI FOLOSITE PENTRU UNITÃÞILE DE MÃSURÃ ABBREVIATIONS USED FOR UNITS OF MEASUREMENT
U.M. M.U. mm m m2 m3 ha (10000 m2) km km2 microgr. mg g kg t tdw l dal hl W kW kWh = unitate de mãsurã = measurement unit = milimetru = millimetre = metru = metre = metru pãtrat = square metre = metru cub = cubic metre = hectar = hectare = kilometru = kilometre = kilometru pãtrat = square kilometre = microgram = microgram = miligram = miligram = gram = gram = kilogram = kilogram = tonã = tonne = tonã deadweight = tonne deadweight = litru = litre = decalitru = decalitre = hectolitru = hectolitre = watt = watt = kilowatt = kilowatt = kilowatt - orã = kilowatt - hour kVA MVA CP HP kcal Gcal kO '' ' h 0 nr. no. % mii thou mil. mill. mild. bn echiv. equiv. S.A. A.S. buc. pcs. per. garnit. = kilovoltamper = kilovoltamper = megavoltamper = megavoltamper = cal putere = horse power = kilocalorie = kilocalorie = gigacalorie = gigacalorie = kilooctet = kilooctet = secundã = second = minut = minute = orã = hour = grad = degree = numãr = number = procent = percentage = mii = thousands (thou) = milion = million = miliard = billion = echivalent = equivalent = substanþã activã = active substance = bucatã = pieces = pereche = pair = garniturã = set

SIMBOLURI FOLOSITE SYMBOLS USED - = nu este cazul
= data not applicable G = grafic = graph *) = date mai mici decât 0,5 = magnitude less than 0.5 **) = date mai mici decât 0,05 = magnitude less than 0.05 ***) = date mai mici decât 0,005 = magnitude less than 0.005

... = lipsã date
= data not available

~ = date neînsumabile
= nontotalized data c = date confidenþiale = confidential data

XXII

GEOGRAFIE, METEOROLOGIE ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR

GEOGRAPHY, METEOROLOGY AND ENVIRONMENT

1

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetarea statisticã privind cheltuielile pentru protecþia mediului, completatã de operatori economici ºi unitãþile administraþiei publice. Surse administrative: Institutul de Geografie Bucureºti; Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor; Administraþia Naþionalã de Meteorologie; Ministerul Mediului ºi Pãdurilor; Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului; Regia Naþionalã a Pãdurilor; Administraþia Naþionalã „Apele Române”.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Statistical survey on environment protection expenditure, filled in by economic operators and public administration units. Administrative sources: Institute of Geography Bucharest; General Inspectorate of Border Police within the Ministry of Administration and Interior; National Administration of Meteorology; Ministry of Environment and Forests; National Agency for Environment Protection; National Company of Forests; National Administration ”Romanian Waters”.

GEOGRAFIE ªI ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALÃ
Prezentare România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Ural, în interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã. De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se intersecteazã în apropiere de centrul geometric al þãrii, la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti. Cu o suprafaþã de 238391 km2, România este a 12-a þarã ca mãrime a Europei. Ieºirea la mare înlesneºte legãturile cu þãrile din bazinul Mãrii Negre, bazinul Mãrii Mediterane ºi, prin intermediul acesteia, cu restul lumii. Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria). Relieful României se compune din trei trepte majore: cea înaltã a Munþilor Carpaþi (cel mai înalt vârf Moldoveanu 2544 m), cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Delta Dunãrii, cea mai tânãrã unitate de relief, în continuã formare, are altitudinea medie de 0,52 m. Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului. Clima României este temperat-continentalã de tranziþie, cu influenþe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest ºi continental-excesive din est. Temperatura medie multianualã este diferenþiatã latitudinal, respectiv 8°C în nord ºi peste 11°C în sud, ºi altitudinal, cu valori de -2,5°C în etajul montan (Vârfu Omu - masivul Bucegi) ºi 11,6°C în câmpie (oraºul Zimnicea - judeþul Teleorman).

GEOGRAPHY AND ADMINISTRATIVETERRITORIAL ORGANISATION
Description Romania is situated in the geographical centre of Europe (south-east of Central Europe) at the north of the Balkan Peninsula, at half the distance between Atlantic Coast and The Urals, inside and outside the Carpathians Arch, on the Danube lower course (1075 km) and has exit to the Black Sea. Otherwise, the 45°N parallel with the 25°E meridian intersects near the geometrical centre of the country, 100 km N-V of the country capital, Bucharest. Romania is the twelfth country of Europe, having an area of 238391 km2. The exit to the sea enables the connections with the countries in the Black Sea basin, in the Mediterranean Sea basin and, by means of this, rest of the world. Romanian seaside of the Black Sea is lying on 245 km, between Musura stream (at the border with Ukraine) and Vama Veche locality (at the border with Bulgaria). Romania's relief consists of three major levels: the highest one in the Carpathians (the highest peak Moldoveanu 2544 m), the middle one which corresponds to the Sub-Carpathians, to the hills and to the plateaus and the lowest one in plains, meadows and Danube Delta. The Danube Delta, the youngest relief unit under permanent formation, has the average height of 0.52 m. Main features of relief units are proportionality (31% mountains, 36% hills and plateaus, 33% plains and meadows) and concentric display of the relief major levels. Romania’s climate is temperate-continental of transition, with oceanic influences from the West, Mediterranean ones from South-West and continentalexcessive ones from the East. Multiannual average temperature is latitudinally different, 8°C in the North and over 11°C in the South, and altitudinally, with values of -2.5°C in the mountain floor (Omu peak - Bucegi massif) and 11.6°C in the plain (Zimnicea town - Teleorman county).

3

Precipitaþiile anuale scad în intensitate de la vest la est, respectiv de la peste 600 mm la mai puþin de 500 mm în Câmpia Românã de Est, sub 450 mm în Dobrogea ºi circa 350 mm pe litoral, pentru ca în regiunile muntoase sã ajungã la 1000-1500 mm. Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaþi. Principalul colector al acestora este fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã. Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (numeroase tipuri genetice) rãspândite în toate unitãþile majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m) la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi prin lacuri antropice, de asemenea în toate unitãþile de relief. Vegetaþia este condiþionatã de relief ºi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajatã a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de pãduri de conifere (îndeosebi molid), pãduri de amestec (fag, brad ºi molid) ºi pãduri de fag. Pe culmile mai înalte se aflã pajiºti alpine ºi tufãriºuri de jneapãn, ienupãr, afin, meriºor ºi altele. În regiunile de deal ºi de podiº se întâlnesc pãduri de foioase în care predominã fagul, gorunul sau stejarul; pe dealurile joase ºi câmpiile înalte, adesea, principalele specii care alcãtuiesc pãdurile sunt cerul ºi gârniþa. Vegetaþia de stepã ºi de silvostepã, care ocupa ariile cu deficit de umiditate din Podiºul Dobrogei, Câmpia Românã, Podiºul Moldovei, Câmpia Banatului ºi Criºanei, a fost, în cea mai mare parte, înlocuitã prin culturi agricole. Fauna României este grupatã pe areale diferenþiate în funcþie de biotopul fiecãrei specii. În etajul alpin apar elemente relicte precum capra neagrã ºi vulturul de munte. În pãdurile carpatine trãiesc diferite mamifere: urs, cerb, râs, lup, mistreþ, cãprior, veveriþã ºi un numãr mare de specii de pãsãri. În câteva regiuni muntoase se mai pãstreazã cocoºul de munte ºi cocoºul de mesteacãn; în regiunile de deal ºi câmpie sunt rãspândite: iepurele, cârtiþa, ariciul, diferite pãsãri, ºopârle, batracieni º.a.; pentru zonele de stepã sunt caracteristice rozãtoarele (popândãul ºi hârciogul). Fauna acvaticã este reprezentatã îndeosebi prin pãstrãv în apele de munte (lostriþa, mai rãspânditã în trecut, a devenit destul de rarã); clean ºi mreanã în regiunile de deal; crap, biban, ºtiucã, somn, caras în cele de câmpie ºi Delta Dunãrii; în apele marine teritoriale ºi pe Dunãrea inferioarã se întâlnesc ºi specii de sturioni. Resursele minerale utile ale României sunt variate. Printre principalele resurse minerale utile pot fi menþionate: petrolul, cu vechi tradiþii de exploatare; gazele naturale; cãrbunii, în special huila cocsificabilã,

Yearly precipitations decrease in intensity from west to east, from over 600 mm to less 500 mm in the East Romanian Plain, under 450 mm in Dobrogea and about 350 mm by seaside, in the mountainous areas they reach 1000-1500 mm. Romanian running waters are radially displayed, most of them having the springs in the Carpathians. Their main collector is the Danube river, which crosses the country in the south on 1075 km length and flows into the Black Sea. The lakes are represented by natural lakes (numerous genetic types) spread in all major units of relief, from glacial ones in the alpine floor (Mioarelor Lake - Fãgãraº 2282 m) to river-maritime banks (Techirghiol Lake at 1.5 m) and anthropic lakes, as well in all relief units. The vegetation is determined by the relief and by pedo-climatic elements, being displayed in floors. Mountainous regions are covered by coniferous forests (especially spruce fir), mixture forests (beech, fir-tree, spruce fir) and beech forests. Higher peaks are covered by alpine lawns and bushes of dwarf pine, juniper, bilberry, red bilberry a.s.o. In the hills and plateaus regions there are broadleaved forests, prevailing beech, common oak or durmast oak; the main forest species often met on low hills and high plains are Quercus cerris and Quercus frainetto. The steppe and silvosteppe vegetation, which covered the areas of low humidity in Dobrogea Plateau, Romanian Plain, Moldova Plateau, Banat and Criºana Plain has been mostly replaced by agricultural crops. Romania's fauna is grouped by different areals according to each species biotype. Relict elements as black goat (chamois) and mountain vulture live in the alpine area. In the Carpathian forests live various animals: bear, buck, lynx, wolf, wild boar, roebuck, squirrel and several species of birds. In a few mountainous areas both mountain cock and birch cock are still met. In the hill and field areas there are hares, moles, hedgehogs, various birds, lizards, batrachia a.s.o.; rodent animals as gopher and hamster are characteristic for the steppe areas. Water fauna is represented especially by trout in the mountainous waters (huck which was mostly spread in the past has become quite rare); dace and barbel in the hill region; carp, perch, pike, sheat fish, crucian in the field region and Danube Delta; sturgeon species are also met in the marine territorial waters and on the downstream Danube. Romania's useful minerals resources are various. Among the main useful minerals resources we can mention: crude oil, with old exploitation traditions; natural gas; coal, especially coking pitcoal, brown coal and

4

cãrbunele brun ºi lignitul; minereuri feroase ºi neferoase, zãcãminte de aur, argint ºi de bauxitã; rezerve mari de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere. O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale. Teritoriul României este împãrþit din punct de vedere administrativ în: sate, comune, oraºe, municipii ºi judeþe. Conform Legii privind stabilirea nomenclatorului unitãþilor teritoriale statistice din România s-au constituit patru macroregiuni (în concordanþã cu prevederile Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regionalã în România ºi armonizarea cu cerinþele Regulamentului CE nr.1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului European privind stabilirea unui nomenclator comun al unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 154/2003. Macroregiunile nu sunt unitãþi administrativ-teritoriale ºi nu au personalitate juridicã; sunt constituite pentru a asigura colectarea, elaborarea ºi difuzarea statisticilor regionale amortizate la nivelul Uniunii Europene. Ca unitãþi teritoriale (non-administrative) au fost create 8 regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea mai multor judeþe. Judeþul reprezintã unitatea administrativ-teritorialã tradiþionalã în România, alcãtuitã din oraºe ºi comune, în funcþie de condiþiile geografice, economice, socialpolitice ºi de legãturile culturale ºi tradiþionale ale populaþiei. Teritoriul României este organizat în 42 de judeþe (inclusiv Municipiul Bucureºti). Municipiul este un oraº cu un rol economic, social, politic ºi cultural însemnat având, de regulã, funcþie administrativã. Oraºul reprezintã o concentrare umanã cu o funcþie administrativã ºi un mod de viaþã specific ariilor urbane ºi o structurã profesionalã a populaþiei în care predominã cea ocupatã în ramurile neagricole. Comuna este unitatea administrativ-teritorialã care cuprinde populaþia ruralã unitã prin comunitate de interese ºi tradiþii, fiind alcãtuitã din unul sau mai multe sate (din care unul este reºedinþã de comunã). Satul este cea mai micã unitate teritorialã, având caracteristicile aºezãrilor de tip rural. Oraºele principale: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu. Porturile principale: – la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia; – la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.

lignite; ferrous and non-ferrous ores, gold, silver and bauxite ore deposits; vast reserves of salt as well as numerous non-metalliferrous resources. A special category of subsoil riches is constituted by over 2000 mineral water springs, with consumption and medical treatments valences. Romanian territory is divided from administrative viewpoint into: villages, communes, towns, municipalities and counties. According to the Law on setting up the nomenclature of statistical territorial units in Romania, four macroregions were constituted (according to the Law no. 315/2004 on regional development in Romania and harmonisation to the requirements of the EC Regulation no. 1059/2003 of the European Parliament and of the Council regarding the setting up of a common nomenclature of statistical territorial units – NUTS, published in Official Journal of European Union no.L 154/2003. Macroregions are not administrative territorial units and have no legal entity, they are constituted to assure the collection, compilation and transmission of harmonised regional statistics at European Union level. As territorial (non-administrative) units, 8 regions of development were created, gathering several counties. County represents traditional administrativeterritorial unit in Romania, including towns and communes, depending on geographical, economical and social-political conditions and population cultural and traditional relations. Romanian territory is organized into 42 counties (including Bucharest Municipality). Municipality is a town, with an important economic, social, political and cultural role, usually having administrative function. Town represents a human concentration with administrative function and a life specific to urban areas and with a population professional structure where the population employed in non-agricultural branches prevails. Commune is a territorial-administrative unit which comprises rural population united by interest and traditional community, including one or several villages (from which one is commune residence). Village is the smallest territorial unit, having characteristics of rural settlements. Main cities: Bucharest, Iaºi, Timiºoara, ClujNapoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu. Main harbours: – at the Black Sea: Constanþa, Mangalia; – at the Danube: Moldova Nouã, Orºova, DrobetaTurnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.

5

Aeroporturile principale: Bucureºti („Henri Coandã” Otopeni ºi „Aurel Vlaicu” - Bãneasa), Constanþa („Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea. Capitala: Municipiul Bucureºti (1944226 locuitori, la 1 iulie 2009), împãrþit în ºase sectoare administrative. Prima menþionare documentarã dateazã din 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº. Capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi Capitala României, din anul 1862, municipiul Bucureºti este cel mai important centru politic, economic ºi cultural-ºtiinþific al þãrii. Limba oficialã: limba românã. Drapelul României este tricolor; culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începând de la lance: albastru, galben, roºu. Ziua naþionalã a României: 1 Decembrie. Imnul naþional al României este „Deºteaptã-te române”. Forma de guvernãmânt a României este republica: – Republicã, conform Constituþiei adoptate în 1991 ºi modificatã în 2003; – Puterea legislativã este reprezentatã de un parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul), iar puterea executivã este exercitatã de guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii; – Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru un mandat de 5 ani. Moneda naþionalã: Leu, cu subdiviziunea „ban”. Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind euro.

Main airports: Bucharest (”Henri Coandã” Otopeni and ”Aurel Vlaicu” - Bãneasa), Constanþa (”Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara (”Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea. The capital: Bucharest Municipality (1944226 inhabitants on July 1, 2009), organised into six administrative sectors. The first documentary mention was on 20.IX.1459, as residence of Vlad Þepeº. Capital of Þara Româneascã since the second half of the XVIIth century and Capital of Romania since 1862, Bucharest Municipality is the most important political, economic and cultural-scientific center of the country. Official language: Romanian. Flag of Romania: is three - coloured; the colours are placed vertically in the following order from the lance: blue, yellow, red. National day of Romania: December, 1. National anthem of Romania is ”Wake up, Romanian”. Government form in Romania is the republic: – Republic, according to the Constitution adopted in 1991 and modified in 2003; – Legislative power is represented by two chamber Parliament (Chamber of Deputies and Senate), and executive power is carried out by Government led by Prime Minister appointed by the country’s President; – President of the country is elected based on general elections results by universal vote for a 5 years mandate. National currency: Leu, with ”ban” as subdivision. The exchange rate is set on the interbank currency market on a daily basis, reference currency being euro.

PRECIZÃRI METODOLOGICE METEOROLOGIE
Cercetarea proceselor ºi fenomenelor fizice din atmosfera terestrã, care determinã starea timpului ºi clima, are la bazã mãsurãtorile ºi observaþiile meteorologice ce se efectueazã permanent sau periodic în diferite puncte de pe suprafaþa globului terestru ºi la diferite înãlþimi în atmosfera liberã. Programul unitar al mãsurãtorilor ºi observaþiilor, precum ºi alte activitãþi meteorologice se asigurã prin colaborare internaþionalã, în cadrul Administraþiei Naþionale de Meteorologie, cu Organizaþia Meteorologicã Mondialã.

METHODOLOGICAL NOTES METEOROLOGY
The research on physical processes and phenomena in the terrestrial atmosphere, which determine the weather and the climate, relies on the meteorological measurements and observations, permanently or periodically carried out in different points on the terrestrial globe surface and at various altitudes in the free atmosphere. The unitary programme of measurements and observations, as well as other meteorological activities are assured by international co-operation within National Administration of Meteorology, with the World Meteorology Organisation.

6

Staþia meteorologicã reprezintã punctul de pe suprafaþa terestrã unde se efectueazã observaþii ºi mãsurãtori asupra tuturor elementelor ºi fenomenelor meteorologice, conform programului stabilit. Majoritatea observaþiilor, mãsurãtorilor ºi determinãrilor meteorologice de la staþii se efectueazã pe platforma meteorologicã situatã pe un teren deschis, tipic pentru regiunea respectivã, cu dimensionarea standard de 26 m x 26 m. Pentru cercetarea proceselor ºi fenomenelor atmosferice ºi pentru calculul diferiþilor parametri meteorologici ºi climatici, este necesarã raportarea observaþiilor ºi mãsurãtorilor, care se realizeazã atât în spaþiu, cât ºi în timp. Programul climatologic reprezintã complexul observaþiilor ºi mãsurãtorilor meteorologice ce se executã la staþii, dupã timpul solar mediu local, atât la termenele fixe, cât ºi continuu în 24 de ore. Permanent, la termenele climatologice (1, 7, 13, 19 timp solar mediu local) se efectueazã observaþii ºi mãsurãtori asupra: presiunii atmosferice, vântului, temperaturii ºi umezelii aerului, temperaturii suprafeþei solului, nebulozitãþii, precipitaþiilor, vizibilitãþii orizontale. Continuu, în tot cursul zilei ºi nopþii se determinã caracteristicile tuturor fenomenelor meteorologice (hidrometeori, litometeori, electrometeori etc.). Observaþiile asupra temperaturii aerului constau în mãsurarea temperaturii aerului la termenele stabilite ºi în determinarea valorilor maxime ºi minime ale acesteia în intervalele de timp dintre aceste termene. Temperatura aerului se mãsoarã cu instrumente cu citire directã, psihrometrul cu ventilaþie artificialã, termometrul de maximã cu mercur ºi termometrul de minimã cu alcool ºi cu aparate înregistratoare (termografe). Pentru ca instrumentele cu care se mãsoarã temperatura ºi umezeala aerului sã nu fie influenþate direct de radiaþia solarã, de radiaþia terestrã, de precipitaþii ºi de rafalele vântului, ele se instaleazã în adãpostul meteorologic situat la 2 m înãlþime deasupra solului. Mãsurarea cantitãþilor de apã ce provin din precipitaþii atmosferice sau care se depun din alþi hidrometeori se efectueazã cu ajutorul pluviometrului, iar înregistrarea continuã a precipitaþiilor (lichide) se face cu pluviograful. Cantitãþile de apã se mãsoarã zilnic la termenele climatologice (1, 7, 13, 19) ºi se exprimã prin grosimea stratului de apã cãzutã, în mm (1mm=1l / m2).

The meteorological station represents the point from the terrestrial surface, where measurements and observations on all meteorological elements and phenomena are carried out in keeping with the programme. Most of meteorological observations, measurements and determinations from the stations are performed on the meteorological area situated on an open land, typical for the respective region, with the standard dimension of 26 m x 26 m. In order to observe the atmospheric processes and phenomena and to compute various meteorological and climatic parameters, it is necessary to report observations and measurements, carried out both in space and over time. The climatic programme represents the complex of meteorological observations and measurements performed at stations, according to the local average solar time, both at fixed deadlines and continuously during 24 hours. Permanently, at the climatic deadlines (1, 7, 13, 19 local average solar time), the observations and measurements are done for: atmospheric pressure, wind, air temperature and humidity, ground surface temperature, cloudiness, precipitations, horizontal visibility. Continuously, during all day and night, the characteristics of all meteorological phenomena (hydrometeors, litometeors, electrometeors a.s.o.) are determined. Air temperature observations consist of air temperature measurement at the observation deadlines and of determining its maximum and minimum values, during the intervals between the climatic observation deadlines. Air temperature is measured with direct reading instruments, the psychrometer with artificial ventilation, the thermometer of maximum with mercury and the thermometer of minimum with alcohol and with recording apparatus (thermographs). In view to ensure that the instruments for measuring air temperature and humidity are not directly influenced by the solar, terrestrial radiation, by precipitations and by wind gusts, they should be placed in the meteorological shelter situated at 2 meters high above the ground. The measurement of water quantities coming from atmospheric precipitations or deposited by other hydrometeors is carried out by means of pluviometer and the continuous recording of precipitations (liquids) is performed with the pluviograph. Water quantities are daily measured at climatic deadlines (1, 7, 13, 19) and they are expressed by the thickness of the fallen water layer, in mm (1mm=1l / m 2).

7

MEDIU ÎNCONJURÃTOR
Resursele de apã reprezintã potenþialul hidrologic format din apele de suprafaþã ºi subterane în regim natural ºi amenajat, inventariate la începutul anului, din care se asigurã alimentarea diverselor folosinþe. Ariile naturale protejate, conform O.U.G. nr. 57/2007, reprezintã zone terestre, acvatice ºi/sau subterane, cu perimetrul legal stabilit ºi având un regim special de ocrotire ºi conservare, în care existã specii de plante ºi animale sãlbatice, elemente ºi formaþiuni biogeografice sau de altã naturã, cu valoare ecologicã, ºtiinþificã sau culturalã deosebitã ºi cuprind: – rezervaþii ale biosferei - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor zone de habitat natural ºi a diversitãþii biologice specifice; – parcuri naþionale - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional; – parcuri naturale - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacþiunea activitãþilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonã distinctã, cu valoare semnificativã peisagisticã ºi/sau culturalã, deseori cu o mare diversitate biologicã; – rezervaþii ºtiinþifice - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor habitate naturale terestre ºi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ºtiinþific; – rezervaþii naturale - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor habitate ºi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic; – monumente ale naturii - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor elemente naturale cu valoare ºi semnificaþie ecologicã, ºtiinþificã, peisagisticã deosebite ; – zone umede de importanþã internaþionalã sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este asigurarea protecþiei ºi conservãrii siturilor naturale cu diversitate biologicã specificã zonelor umede; – arii de protecþie specialã avifaunisticã sunt acele arii naturale protejate ale cãror scopuri sunt conservarea, menþinerea, ºi acolo unde este cazul, readucerea întro stare de conservare favorabilã a speciilor de pãsãri ºi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecþia speciilor de pãsãri migratoare sãlbatice; – situri de importanþã comunitarã reprezintã acele arii care, în regiunile biogeografice în care existã, contribuie semnificativ la menþinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale.

ENVIRONMENT
Water resources represent the hydrological potential consisting of the superficial and underground waters, under natural and arranged conditions, registered at the beginning of the year, of which the utilities are fed. Natural protected areas, according to G.P.O. no. 57/2007, represents terrestrial, aquatic and/or underground areas, with legally settled perimeter and with a special protection and preservation regime, where wild plants and animal species, bio - geographic elements and formations or of other nature, with special ecological, scientific or cultural value exist and include: – reservations of biosphere - protected natural areas whose purpose is the protection and preservation of a natural habitat areas and of specific biologic diversity; – national parks - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of representative samples for the national bio geographic space; – natural parks - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of landscape piles in which human activities interactions in time created a distinct area, with landscape and/or cultural significant value, often with a great biological diversity; – scientific reservations - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of terrestrial and/or aquatic natural habitats, including representative elements of scientific interest; – natural reservations - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of important natural habitats and species from flora, fauna, forestry, hydrological, geological, speological, paleontological, pedological point of view; – natural monuments - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of natural elements and of ecological, scientific, landscape special significance ; – wetlands of international importance are those protected natural areas whose purpose is to ensure the protection and preservation of the natural sites with a wetland-specific biological diversity; – special avifaunistic protection areas are those protected natural areas whose purpose is the preservation, maintenance and where necessary the conservative rehabilitation of the bird species and specific habitats designated for wild migratory bird species protection; – sites of community interest reprezent areas located in biogeographical regions, contributing significantly to the maintenance or restoration to a favourable preservation state of the natural habitats.

8

Evaluarea calitãþii apelor de suprafaþã constã în monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizico-chimici, a poluanþilor prioritari sau a altor poluanþi evacuaþi în cantitãþi importante. Potrivit Legii nr. 310/2004, anexa 11, se disting 5 clase de calitate, definite astfel: – clasa de calitate I - stare foarte bunã - nu existã alterãri (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice ºi hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de apã de suprafaþã faþã de cele asociate în mod normal cu acel tip în condiþii nemodificate; – clasa de calitate II - stare bunã - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apã de suprafaþã prezintã nivele scãzute de schimbare datoritã activitãþilor umane, dar deviazã uºor faþã de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apã de suprafaþã în condiþii nemodificate; – clasa de calitate III - stare moderatã - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apã de suprafaþã deviazã moderat faþã de acelea care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apã de suprafaþã în condiþii nemodificate. Valorile prezintã semne moderate de perturbare ca urmare a activitãþilor umane ºi sunt esenþial perturbate faþã de valorile din condiþiile de stare bunã; – clasa de calitate IV - slabã - prezintã dovezi de alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi în care comunitãþile biologice importante deviazã semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul de corpuri de apã de suprafaþã în condiþii nemodificate; – clasa de calitate V - proastã - prezintã dovezi de alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi în care pãrþi mari din comunitãþile biologice importante care sunt în mod normal asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafaþã în condiþii nemodificate, sunt absente. Cheltuielile pentru protecþia mediului includ investiþiile ºi cheltuielile curente interne pentru desfãºurarea activitãþilor de supraveghere ºi protecþie a mediului, ºi care se referã la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia. Investiþiile pentru protecþia mediului includ cheltuielile efectuate pentru lucrãri de construcþii, de instalaþii ºi de montaj, pentru achiziþionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creãrii de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucþia celor existente, cu scopul de protecþie a mediului. Ele includ, de asemenea, valoarea serviciilor legate de transferul de proprietãþi al mijloacelor fixe existente ºi al terenurilor (taxe, materiale, comisioane, cheltuieli de transport de încãrcare - descãrcare).

The evaluation of the superficial waters quality is carried out by monitoring the biological hidro - morfological parameters, physico - chemical, the prioritary pollution agents or other pollution agents evacuated in important quantities. According to Law no.310/2004, annex 11, 5 quality classes are distinguished, defined as follows: – the first quality class - very good state - no alterations (or very few) of physico-chemical and hydro-morfological quality elements value exist for the type of superficial waters bodies as against those normally associated with specific type in unchanged conditions; – the second quality class - good state - biological quality elements values for superficial water body type presents low levels of change because of human activity, but it slightly deviate as against those normal values associated with superficial water bodies type in unchanged conditions; – the third quality class - moderate state - biological quality elements values for superficial water body type moderately deviates as against those which are normally associated with superficial water body type in unchanged conditions. These values presents moderate perturbation signs because of human activities and are essentially perturbated as against the good state conditions values; – the fourth quality class - poor - presents major alteration proofs of the biological quality elements values for superficial water bodies type in which important biological communities significantly deviates from the normal values associated with superficial water bodies type in unchanged conditions; – the fifth quality class - bad - presents major alteration proofs of the biological quality elements values for superficials water bodies type and in which big parts from important biological communities which are normally associated with superficial water bodies type in unchanged conditions are absent. Environment protection expenditure include investment and internal current expenditure for carrying out the activities of environment observation and protection and refer to environment damages prevention or repair. Investments for environment protection include the expenditure made for construction, installations and building works, for equipment, transport means purchasing, other expenditure meant to create new fixed assets for the development, modernization, reconstruction of the already existent ones, having the purpose of environment protection. They also include the value of services related to existent fixed assets and land ownership transfer (taxes, materials, commissions, loading-unloading transport expenditure).

9

Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului însumeazã cheltuielile efectuate pentru operarea, repararea ºi întreþinerea instalaþiilor ºi utilajelor pentru protecþia mediului de cãtre personalul întreprinderii. Ele includ salariile ºi impozitele aferente ºi cheltuielile materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, apã etc.). Cheltuielile curente interne nu includ cheltuielile pentru achiziþionarea de servicii de mediu de la terþi. Categoriile de producãtori de servicii pentru protecþia mediului sunt: – producãtorii nespecializaþi - unitãþi care executã o activitate de protecþia mediului ca activitate secundarã sau auxiliarã la o activitate principalã. Activitatea principalã nu este una de protecþia mediului. Aceste unitãþi se regãsesc în sectorul producþie (CAEN Rev.2, diviziunile: 02; 05-35; 41; 42; 43; 49; 50; 51); – producãtorii specializaþi - unitãþi care executã activitãþi de protecþia mediului ca activitate principalã, conform CAEN Rev.2, diviziunile: 36; 37; 38; 39 ºi clasa 4677; – administraþia publicã - toate unitãþile administraþiei publice locale ºi centrale a cãror producþie de servicii de protecþia mediului „non-piaþã” este destinatã consumului individual ºi colectiv (CAEN Rev.2, clasa 8411). Activitãþile specifice de protecþia mediului sunt grupate dupã domeniile de mediu, astfel: – prevenirea ºi combaterea poluãrii (protecþia aerului, protecþia apei, managementul deºeurilor, protecþia solului ºi a apelor subterane); – protecþia resurselor naturale ºi conservarea biodiversitãþii (protecþia speciilor, arii protejate, remediere ºi reconstrucþie ecologicã, refacerea mediului acvatic, prevenirea fenomenelor naturale periculoase); – alte domenii (cercetare-dezvoltare, administrare generalã a mediului, reducerea zgomotului ºi a vibraþiilor, protecþia împotriva radiaþiilor, educaþie, instruire, informare).

Current internal expenditure for environment protection are made of the expenditure for operating, repairs and maintenance of installations and equipment for environment protection by enterprise staff. They include salaries and taxes and material expenditure (raw materials, materials, fuels, energy, water a.s.o.). The current internal expenditure do not include environmental services purchased from thirds. Categories of service producers for environment protection are: – non-specialised producers - units carrying out an activity of environment protection as their secondary or auxiliary activity. Their main activity is not the environment protection. These units are found in the sector of production (CANE Rev. 2, divisions: 02; 05-35; 41; 42; 43; 49; 50; 51); – specialised producers - units carrying out an activity of environment protection as their main activity, according to CANE Rev.2, divisions: 36; 37; 38 ; 39 and 4677 class; – public administration - local and central units of public administration whose ”non-market” production of environment protection services is meant for individual and collective consumption (CANE Rev.2, 8411 class). Specific activities of environment protection are grouped by environmental domains, as follows: – pollution prevention and reduction (air protection, water protection, wastes management, soil and underground waters protection); – natural resources protection and biodiversity preservation (species protection, protected areas, ecological remedy and reconstruction, aquatic environment restoration, prevention of dangerous natural phenomena); – other domains (research-development, environment general administration, noise and vibrations reduction, protection against radiation, education, training, looking for information).

10

1
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8

GEOGRAFIE, METEOROLOGIE ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR

GEOGRAFIE ªI ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALÃ Poziþia geograficã a României Lungimea frontierelor României Principalele altitudini muntoase Lungimea principalelor cursuri de apã de pe teritoriul României Principalele lacuri naturale Principalele lacuri antropice Altitudinea medie a principalelor oraºe din România Organizarea administrativã a teritoriului României, la 31 decembrie 2009 METEOROLOGIE 1.9 Temperatura aerului (media lunarã ºi anualã) 1.10 Temperatura aerului (maxima absolutã ºi minima absolutã lunarã ºi anualã) 1.11 Precipitaþii atmosferice (cantitatea lunarã ºi anualã) MEDIU ÎNCONJURÃTOR 1.12 1.13 1.14 1.15 Ariile protejate, în anul 2009 Rezervaþii ale biosferei, în anul 2009 Parcurile naþionale ºi parcurile naturale, în anul 2009 Resursele de apã asigurate, potrivit gradului de amenajare, în anul 2009 1.16 Calitatea apelor de suprafaþã, în anul 2009 1.17 Investiþii pentru protecþia mediului, în anul 2009 1.18 Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului, în anul 2009

POPULAÞIE

POPULATION

2

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Recensãmintele populaþiei; Statistici din evidenþa curentã a populaþiei, pentru datele referitoare la numãrul ºi structura demograficã a populaþiei; Înregistrãri din evidenþa stãrii civile: Buletine statistice demografice completate de oficiile de stare civilã cu date referitoare la naºteri, decese, cãsãtorii ºi de judecãtorii pentru divorþuri. Surse administrative: Baza de date a Ministerului Administraþiei ºi Internelor, privind evidenþa persoanelor, pentru migraþia internã ºi internaþionalã, determinatã de schimbarea domiciliului.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Population censuses; Statistics from current evidence of population, for data referring to population number and demographic structure; Registrations from civil register evidence: Statistical demographic reports filled in by civil register offices with data on births, deaths, marriages and respectively by the law courts for divorces. Administrative sources: Database of Ministry of Administration and Interior, for persons’ evidence, for internal and international migration, determined by domicile change.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
Numãrul populaþiei în perioada intercensitarã s-a determinat pe baza datelor de la recensãminte ºi a celor din evidenþa curentã referitoare la miºcarea naturalã ºi migratorie. Numãrul populaþiei s-a calculat pornind de la datele Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor, 18 martie 2002, cu privire la populaþia cu domiciliul în România, la care s-a adãugat sporul natural al populaþiei ºi soldul migraþiei internaþionale determinat de schimbãrile de domiciliu, pentru populaþia la nivel naþional; pentru populaþia la nivel de localitate s-a adãugat soldul migraþiei interne determinat de schimbãrile de domiciliu ºi numãrul persoanelor cu reºedinþa în localitate. Repartizarea populaþiei pe medii s-a realizat astfel: – pentru anul 1960, pânã în anul 1966, în mediul urban sunt cuprinse municipiile, oraºele ºi cele 183 localitãþi asimilate mediului urban; – pentru anii 1966 ºi 1967, în mediul urban sunt incluse datele referitoare la municipii, oraºe ºi 238 comune asimilate urbanului; – începând cu anul 1968, în mediul urban sunt cuprinse numai municipiile ºi oraºele. Vârsta este exprimatã în ani împliniþi (de exemplu, o persoanã care are vârsta de 24 ani ºi 11 luni la 1 iulie, este cuprinsã la vârsta de 24 ani). Definiþiile evenimentelor demografice sunt în concordanþã cu principiile ºi recomandãrile Comisiei de Statisticã a Organizaþiei Naþiunilor Unite: – nãscut-viu este produsul concepþiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii ºi care, dupã aceastã separare, prezintã un semn de viaþã (respiraþie, activitate cardiacã, pulsaþii ale cordonului ombilical sau contracþii musculare dependente de voinþã);

METHODOLOGICAL NOTES
For intercensus years, the inhabitants number has been determined based on data from censuses and those from current evidence referring on vital and migration statistics. The inhabitants number was calculated from data of the Population and Housing Census, March 18, 2002, regarding the population with permanent residence in Romania, plus natural increase and balance of internal and international migration determined by permanent residence changes for population at national level; for population at locality level the balance of internal migration determined by permanent residence changes and number of persons with temporary residence in locality was added. Population breakdown by area was as follows: – for 1960, until 1966, urban area included municipalities, towns and the 183 localities assimilated to the urban area; – for 1966 and 1967, urban area included municipalities, towns and 238 communes assimilated to the urban area; – starting with 1968, urban area includes only municipalities and towns. Age is expressed in the years reached during the year (for instance, a person of 24 years old and 11 months at July 1, is considered to be of 24 years old). The definitions of vital events are in compliance with the principles and recommendations of the United Nations Statistical Commission: – live-birth is a product of conception completely ejected or extracted from the mother's body, regardless of the pregnancy duration, who after this separation gives a sign of life (respiration, heart activity, beats of umbilical cord or muscular contractions dependent of will);

– nãscut-mort este produsul concepþiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei dupã o duratã a sarcinii de cel puþin 28 sãptãmâni ºi care, dupã aceastã separare, nu prezintã nici un semn de viaþã; – decedatã este persoana cãreia i-au încetat definitiv funcþiile vitale dupã trecerea unui timp oarecare de la naºtere; – cãsãtoria reprezintã uniunea dintre un bãrbat ºi o femeie, încheiatã în concordanþã cu legislaþia þãrii, în scopul întemeierii unei familii ºi din care rezultã drepturi ºi obligaþii între cei doi soþi, precum ºi ale acestora faþã de copii; – divorþul reprezintã desfacerea unei cãsãtorii încheiate legal, printr-o hotãrâre definitivã a organelor judecãtoreºti. Sporul natural reprezintã diferenþa dintre numãrul nãscuþilor-vii ºi numãrul persoanelor decedate, în anul de referinþã. Durata medie a vieþii reprezintã numãrul mediu de ani pe care îi are de trãit un nou-nãscut, dacã ar trãi tot restul vieþii în condiþiile mortalitãþii pe vârste din perioada de referinþã. Rata de natalitate reprezintã numãrul de nãscuþi-vii dintr-un an raportat la populaþia medie din anul respectiv ºi se exprimã în numãr de nãscuþi-vii la 1000 locuitori. Rata de mortalitate reprezintã numãrul persoanelor decedate dintr-un an raportat la populaþia medie din anul respectiv ºi se exprimã în numãr de decese la 1000 locuitori. Rata mortalitãþii infantile reprezintã numãrul de decedaþi în vârstã de sub 1 an la 1000 nãscuþi-vii din anul respectiv. Rata de mortinatalitate reprezintã numãrul anual de nãscuþi-morþi dintr-un an, raportat la numãrul de nãscuþi-vii ºi morþi din acelaºi an ºi se exprimã în numãrul de nãscuþi-morþi la 1000 nãscuþi-vii ºi morþi din anul respectiv. Rata de nupþialitate reprezintã numãrul cãsãtoriilor dintr-un an raportat la populaþia medie din anul respectiv ºi se exprimã în numãr de cãsãtorii la 1000 locuitori. Rata de divorþialitate reprezintã numãrul divorþurilor dintr-un an raportat la populaþia medie din anul respectiv ºi se exprimã în numãr de divorþuri la 1000 locuitori. Repartizarea evenimentelor demografice în profil teritorial (pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare ºi judeþe) s-a fãcut dupã urmãtoarele criterii: – pentru nãscuþi-vii ºi nãscuþi-morþi, dupã domiciliul mamei; – pentru decese, dupã domiciliul persoanei decedate; – pentru cãsãtorii, dupã locul înregistrãrii cãsãtoriei; – pentru divorþuri, dupã ultimul domiciliu comun al soþilor.

– dead-born child is a product of conception completely ejected or extracted from the mother's body after a pregnancy duration of at least 28 weeks who, after this separation, gives no sign of life; – deceased is the person whose vital functions definitively ceased after a certain time passed from his birth; – marriage represents an union between a man and a woman concluded according to the country’s legislation, in order to set up a family, where husband and wife have rights and obligations against one another as well as against their children; – divorce represents the dissolution of a legally concluded marriage, according to a final decision of judicial bodies. Natural increase represents the balance between the number of live-births and the number of deceased persons during the reference year. Life expectancy represents the average number of years an infant would live, if he / she lived all his / her life, under the conditions of mortality by age corresponding to the reference period. Birth rate represents the ratio between the number of live-births in a year and the average population of the respective year and is expressed by the number of livebirths per 1000 inhabitants. Mortality rate represents the ratio between the number of deceased persons in a year and the average population of the respective year and is expressed by the number of deaths per 1000 inhabitants. Infant mortality rate represents the number of deaths for infants under one year of age per 1000 live births in a given year. Late foetal-deaths rate is the ratio between the number of late foetal-deaths in a year and the total number of live births and late foetal deaths in the same year, and is expressed by the number of deaths per 1000 live births and late foetal deaths. Marriages rate represents the ratio between the number of marriages in a year and the average population of the respective year and is expressed by the number of marriages per 1000 inhabitants. Divortiality rate represents the ratio between the number of divorces in a year and the average population of the respective year and is expressed by the number of divorces per 1000 inhabitants. Demographic events breakdown at territorial level (by macroregion, development region and county) was done according to the following criteria: – for live-births and dead-born children, by mother's residence; – for deaths, by residence of the deceased person; – for marriage, by place of marriage registration ; – for divorces, by last common residence of the spouses.

Migraþia internã reprezintã schimbãrile de domiciliu ºi stabilirile temporare de reºedinþã în altã localitate decât cea de domiciliu în interiorul graniþelor þãrii. Schimbarea domiciliului s-a înregistrat în cazul persoanelor pentru care organele de poliþie au înscris noul domiciliu în cartea de identitate ºi în fiºa de evidenþã a persoanei. Începând cu anul 1992, sunt cuprinse ºi schimbãrile de domiciliu dintr-un sector în altul al Municipiului Bucureºti. Nu sunt incluse schimbãrile de domiciliu în interiorul aceleiaºi localitãþi sau în acelaºi sector, ºi nici dintr-un sat în altul, în cadrul aceleiaºi comune. Migraþia internaþionalã reprezintã schimbarea domiciliului în altã þarã sau, din altã þarã în România. Datele cu privire la emigranþi se referã la cetãþenii români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate. Datele cu privire la imigranþi se referã la cetãþenii din altã þarã care ºi-au stabilit domiciliul în România. Soldul migraþiei internaþionale reprezintã diferenþa dintre numãrul imigranþilor ºi cel al emigranþilor, în anul de referinþã.

Internal migration represents changes of permanent residence and temporary settling of residence in another locality, different from that of permanent residence inside the borders of the country. Change of permanent residence was registered in case of persons for whom police wrote down the new permanent residence in the identity card and in persons’ evidence file. Starting with 1992, data also include changes of permanent residence from one sector to another within Bucharest Municipality. There are not included permanent residence changes inside the same locality or sector, or from one village to another, in the same commune. International migration represents the change of permanent residence to another country or, from another country to Romania. Data on emigrants refer to Romanian citizens who settled their permanent residence abroad. Data on immigrants refer to citizens from another country who settled their permanent residence in Romania. Net international migration represents the difference between the number of immigrants and the number of emigrants during the reference year.

2.G1

Populaþia pe sexe ºi medii, la 1 iulie 2009 Population by sex and area, on July 1, 2009

51,3%

52,2%

50,2%

48,7%

47,8%

49,8%

Total Masculin / Male

Urban Feminin / Female

Rural

44,9%

46,0%

43,9%

55,1%

54,0%

56,1%

Total Urban

Masculin / Male Rural

Feminin / Female

2.G2
100 80 60 40 20 0

Populaþia pe medii, la 1 iulie Population by area, on July 1
%

67,9

63,1

54,2

45,7

45,4

45,4

46,7

46,6

45,1

45,1

44,8

44,9

45,0

44,9

32,1

36,9

45,8

54,3

54,6

54,6

53,3

53,4

54,9

54,9

55,2

55,1

55,0

55,1

1960 1970 1980 1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Urban Rural

2.G3

Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2009 Population by age and sex, on July 1, 2009
Vârsta Age
100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

Masculin Male

Feminin Female

250

200

150

100

50

0

0

50

100

150

200

250 Mii persoane Thou persons

Mii persoane Thou persons

2.G4
30 25 20 15 10 5 0

Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei Birth rate, mortality and natural increase
Rate (la 1000 locuitori) / Rates (per 1000 inhabitants)

1960

1965

1970

1975

1980

1985

1990

1995

2000

2005

2009

Natalitate / Birth rate Sporul natural pozitiv Positive natural increase

Mortalitate / Mortality rate Sporul natural negativ Negative natural increase

2.G5
100 80 60

Rate de fertilitate, pe grupe de vârstã Fertility rates, by age group
Nãscuþi-vii la 1000 femei / Live-births per 1000 women

77,2

80,7 67,5 46,2

82,7 59,4

40 20 0

33,8 17,6 3,4 2004 15 – 19 ani / years 20 – 24 ani / years 25 – 29 ani / years 30 – 34 ani / years 0,2

39,3 22,1 4,7 2009 35 – 39 ani / years 40 – 44 ani / years 45 – 49 ani / years 0,2

2.G6
2004 2005 2006 2007 2008 2009

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani) Life expectancy, by sex (years)

67,7 68,2 68,7 69,2 69,5 69,7 0 10 20 Masculin Male 30 40 50 60 Feminin Female 70

75,1 75,5 75,8 76,1 76,7 77,1 80

2.G7
200 150

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor Evolution of marriages and divorces
mii / thou

189,2 143,3 141,8 146,6 149,4

134,3

100

50

35,2

33,2

32,7

36,3

35,7

32,3

0 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cãsãtorii Marriages

Divorþuri Divorces

2
2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 2.10 2.11 2.12 2.13 2.14 2.15 2.16 2.17 2.18 2.19 2.20 2.21 2.22 2.23 2.24 2.25 2.26 2.27 2.28 2.29 2.30 2.31 2.32

POPULAÞIE

Populaþia pe sexe ºi medii Populaþia pe grupe de vârstã ºi sexe, la 1 iulie Populaþia pe vârste, sexe ºi medii, la 1 iulie 2009 Populaþia judeþelor, municipiilor ºi oraºelor, la 1 iulie 2009 Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie 2009 Miºcarea naturalã a populaþiei Miºcarea naturalã a populaþiei, pe medii Nãscuþii - vii dupã grupa de vârstã a pãrinþilor Nãscuþii-vii dupã rangul nãscutului-viu ºi grupa de vârstã a mamei Vârsta medie a mamei la naºtere, pe medii Întreruperi de sarcinã, pe grupe de vârstã Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstã ºi indicele conjunctural al fertilitãþii Decesele, pe grupe de vârstã ºi sexe Decesele sub 1 an dupã grupa de vârstã Decese, pe cauze de deces Ratele de mortalitate, pe grupe de vârstã ºi sexe Decese sub 1 an, pe cauze de deces Rate specifice de mortalitate, pe cauze de deces Durata medie a vieþii, pe sexe ºi medii Cãsãtoriile dupã grupa de vârstã a soþilor Cãsãtoriile dupã starea civilã a soþilor înainte de cãsãtorie Vârsta medie la cãsãtorie ºi vârsta medie la prima cãsãtorie, pe medii Divorþurile dupã grupa de vârstã a soþilor Divorþurile dupã numãrul copiilor minori rãmaºi prin desfacerea cãsãtoriei Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului, pe medii ºi sexe Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului, pe grupe de vârstã ºi medii Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale, determinate de schimbarea domiciliului Emigranþii, pe sexe ºi grupe de vârstã (cetãþenii români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate) Emigranþii, dupã naþionalitate ºi þara de destinaþie (cetãþenii români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate) Imigranþii, pe sexe ºi grupe de vârstã (cetãþeni strãini care ºi-au stabilit domiciliul în România) Imigranþii, dupã þara de provenienþã (cetãþeni strãini care ºi-au stabilit domiciliul în România) Migraþia internaþionalã determinatã de schimbarea domiciliului, pe sexe Teritorial

2.33 2.34 2.35 2.36 2.37 2.38 2.39 2.40 2.41 2.42 2.43 2.44 2.45

Populaþia ºi densitatea populaþiei, în profil teritorial, la recensãminte Populaþia, în profil teritorial, pe sexe ºi medii, la 1 iulie 2009 Populaþia, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, la 1 iulie 2009 Miºcarea naturalã a populaþiei, în profil teritorial ºi pe medii, în anul 2009 Ratele de fertilitate, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009 Durata medie a vieþii, în profil teritorial, pe sexe ºi medii, în anul 2009 Decesele, pe cauze de deces, în profil teritorial, în anul 2009 Vârsta medie a soþilor la data încheierii cãsãtoriei, în profil teritorial ºi pe medii, în anul 2009 Divorþurile, dupã numãrul copiilor minori rãmaºi prin desfacerea cãsãtoriei, în profil teritorial, în anul 2009 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului, în profil teritorial ºi pe medii, în anul 2009 Emigranþii, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009 Imigranþii, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009 Migraþia internaþionalã, în profil teritorial ºi pe sexe, în anul 2009

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

LABOUR MARKET

3

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii, pentru datele privind populaþia ocupatã ºi ºomajul BIM (definit conform criteriilor Biroului Internaþional al Muncii); Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã în unitãþile economico-sociale, pentru datele referitoare la numãrul salariaþilor (conform Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European nr. 530/1999 privind statisticile structurii câºtigurilor salariale ºi costului forþei de muncã); Cercetarea statisticã trimestrialã asupra locurilor de muncã vacante, pentru datele referitoare la rata locurilor de muncã vacante (conform Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European nr. 453/2008 privind statisticile referitoare la locurile de muncã vacante); Balanþa forþei de muncã, pentru datele privind populaþia ocupatã civilã pe activitãþi ale economiei naþionale, pe forme de proprietate ºi pe judeþe. Surse administrative: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, pentru datele privind ºomajul înregistrat ºi numãrul persoanelor cuprinse în cursuri de calificare ºi recalificare; Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, pentru datele privind condiþiile de muncã.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Household labour force statistical survey, for data on employment and ILO unemployment (defined according to the International Labour Office criteria); Labour cost survey carried out in economic and social units, for data regarding the number of employees (according to the Regulation of the European Parliament and of the Council no.530/1999 regarding statistics of earnings and labour cost structures); Quarterly job vacancy survey, for data related to rate of vacancies (according to the Regulation of the European Parliament and of the Council no.453/2008 regarding statistics of vacancies); Labour force balance, for data on civil employment by activity of national economy, by type of ownership and by county. Administrative sources: National Agency for Employment, for data on the number of registered unemployment and the number of persons who attend qualification and requalification courses; Ministry of Labour, Family and Social Protection, for data on working conditions.

PRECIZÃRI METODOLOGICE FORÞA DE MUNCÃ
Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO) este conceputã ca o sursã importantã de informaþii intercenzitare asupra forþei de muncã; ancheta furnizeazã, într-o manierã coerentã, date esenþiale asupra principalelor segmente de populaþie (activã - ocupatã ºi în ºomaj - inactivã), cu numeroase posibilitãþi de corelare ºi structurare dupã caracteristici demo - socio economice diverse, în condiþii de comparabilitate internaþionalã. Începând cu anul 1996, ancheta forþei de muncã în gospodãrii se realizeazã trimestrial, ca o cercetare continuã, permiþând astfel obþinerea de date conjuncturale asupra mãrimii ºi structurii ofertei de forþã de muncã ºi evidenþierea fenomenelor cu caracter sezonier care se manifestã pe piaþa forþei de muncã. Din anul 2004, volumul eºantionului pe care se realizeazã ancheta este de 28080 locuinþe/trimestru. Datele anuale se calculeazã ca medii aritmetice ale datelor trimestriale.

METHODOLOGICAL NOTES LABOUR FORCE
Household Labour Force Survey (HLFS) is conceived as an important source of inter-census information about labour force; the survey provides, in a coherent way, essential data about main population segments (economically active - employed and unemployed - non-economically active), with numerous possibilities of correlation and structuring by demo-socioeconomical features, under international comparability conditions. Beginning with 1996, household labour force survey is quarterly carried out, as a continuous survey, resulting in short-term data on the labour force size and structure and pointing out seasonal phenomena taking place on the labour market. Since 2004, the sample volume is of 28080 dwellings/quarter. The yearly data are calculated as quartely data arithmetic means.

Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã este o cercetare statisticã anualã complexã care furnizeazã elementele necesare efectuãrii unor analize privind evoluþia diferitelor componente ale costului forþei de muncã ºi corelaþiile dintre ele, oferind, totodatã, elementele necesare calculului mãrimii brute ºi nete, lunare ºi orare, a câºtigului salarial structurat pe activitãþi ale economiei naþionale, forme de proprietate, forme juridice, categorii de salariaþi, sexe, regiuni de dezvoltare ºi judeþe. Se realizeazã pe un eºantion de circa 29500 de operatori economici ºi sociali, aparþinând tuturor claselor de mãrime a întreprinderii, indiferent de numãrul de salariaþi. Sunt excluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.). Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante este o cercetare statisticã selectivã trimestrialã, având ca perioadã de referinþã luna de mijloc a trimestrului, furnizeazã elementele necesare calculãrii ratei trimestriale a locurilor de muncã vacante. Cercetarea statisticã se realizeazã pe un eºantion de circa 24000 de întreprinderi/unitãþi locale. Sunt excluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.). Balanþa forþei de muncã este o lucrare care se realizeazã pe baza informaþiilor din mai multe surse de date: statistica demograficã; cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã; cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO); surse administrative. Populaþia ocupatã civilã cuprinde, potrivit metodologiei balanþei forþei de muncã, toate persoanele care, în anul de referinþã, au desfãºurat o activitate economico-socialã aducãtoare de venit, cu excepþia cadrelor militare ºi a persoanelor asimilate acestora (personalul din Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii), a salariaþilor organizaþiilor politice, obºteºti ºi a deþinuþilor. Populaþia activã (persoanele active) - din punct de vedere economic - cuprinde toate persoanele de 15 ani ºi peste, care furnizeazã forþa de muncã disponibilã pentru producþia de bunuri ºi servicii; include populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM. Populaþia ocupatã cuprinde, conform metodologiei „Cercetãrii statistice asupra forþei de muncã în gospodãrii”, toate persoanele de 15 ani ºi peste, care au desfãºurat o activitate economicã producãtoare de 1) bunuri sau servicii de cel puþin o orã în perioada de referinþã (o sãptãmânã), în scopul obþinerii unor venituri sub formã de salarii, platã în naturã sau alte beneficii. ªomerii BIM, conform criteriilor Biroului Internaþional al Muncii (BIM), sunt persoanele de 15-74 ani, care în perioada de referinþã îndeplinesc simultan urmãtoarele condiþii: – nu au loc de muncã ºi nu desfãºoarã o activitate în scopul obþinerii unor venituri;
1)

Labour cost survey is a complex yearly statistical survey which provides the necessary elements for the analysis on the evolution of various components of labour cost and correlations among them, offering, as well, the necessary elements for the calculation of net and gross size, monthly and hourly, of the earnings structured by national economy activity, ownership type, legal form, employees category, sex, development region and county. It is achieved on a sample of about 29500 economic and social operators, from all enterprise size classes, irrespective of employees number. There are excluded armed forces and similar staff (Ministry of National Defence, Ministry of Administration and Interior, Romanian Intelligence Service etc.). Job vacancy survey is a quarterly statistical sample survey, having as reference period the quarter middle month; it provides the necessary elements for the calculation of vacancies quarterly rate. It is carried out on a sample of about 24000 enterprises / local units. There are excluded armed forces and similar staff (Ministry of National Defence, Ministry of Administration and Interior, Romanian Intelligence Service etc.) Labour force balance is a paper drawn up based on the information from several data sources: demographic statistics, labour cost survey; household labour force survey (HLFS); administrative sources. Civil employment includes, according to the methodology used for the labour force balance, all persons who, during the reference year, carried out a socio-economic lucrative activity, excepting military staff and similar (Ministry of National Defence, Ministry of Administration and Interior, Romanian Intelligence Service staff), political and community organisations employees and the convicts. Economically active population (active persons) comprises all persons aged 15 years and over, providing available labour force for the production of goods and services; it includes employed population and ILO unemployed. Employment includes, according to the methodology of ”Household labour force survey” all persons aged 15 years and over, who carried out an economic activity producing goods or services of at least 1) one hour during the reference period (one week) in order to get income as salaries, payment in kind or other benefits. ILO unemployed, according to International Labour Office (ILO) criteria, are persons aged 15-74 years who, during the reference period, simultaneously meet the following conditions: – have no job and are not carrying out any activity in order to get income;

Pentru lucrãtorii pe cont propriu ºi lucrãtorii familiali neremuneraþi care lucreazã în agriculturã, durata minimã este de 15 ore. For self-employed and contributing family workers who work in agriculture, minimum duration is 15 hours.

– sunt în cãutarea unui loc de muncã, utilizând în ultimele patru sãptãmâni diferite metode active pentru a-l gãsi (înscrierea la agenþii de ocupare a forþei de muncã sau la agenþii particulare de plasare, acþiuni pentru începerea unei activitãþi pe cont propriu, publicarea de anunþuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.); – sunt disponibile sã înceapã lucrul în urmãtoarele douã sãptãmâni, dacã s-ar gãsi imediat un loc de muncã. Rata de activitate reprezintã raportul dintre populaþia activã ºi populaþia totalã în vârstã de 15-64 ani, exprimat procentual. Rata de ocupare reprezintã raportul dintre populaþia ocupatã ºi populaþia totalã în vârstã de 15-64 ani, exprimat procentual. Rata ºomajului BIM reprezintã raportul dintre numãrul ºomerilor BIM ºi populaþia activã, exprimat procentual. Rata ºomajului BIM de lungã duratã reprezintã ponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în populaþia activã. Rata ºomajului BIM de lungã duratã pentru tineri (15-24 ani) reprezintã ponderea ºomerilor tineri aflaþi în ºomaj de 6 luni ºi peste în populaþia activã tânãrã. Incidenþa ºomajului BIM de lungã duratã reprezintã ponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în total ºomeri. Incidenþa ºomajului BIM de lungã duratã pentru tineri (15-24 ani) reprezintã ponderea ºomerilor tineri aflaþi în ºomaj de 6 luni ºi peste în total ºomeri tineri. Statutul profesional reprezintã situaþia unei persoane ocupate, în funcþie de modul de obþinere a veniturilor prin exercitarea unei activitãþi ºi anume: – salariat, persoana care-ºi exercitã activitatea pe baza unui contract de muncã într-o unitate economicã sau socialã - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraþii sub formã de salariu, plãtit în bani sau naturã, sub formã de comision etc.; – patron, persoana care-ºi exercitã ocupaþia (meseria) în propria sa unitate (întreprindere, agenþie, atelier, magazin, birou, fermã etc.), pentru a cãrei activitate are angajaþi unul sau mai mulþi salariaþi; – lucrãtor pe cont propriu, persoana care-ºi exercitã activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individualã, fãrã a angaja nici un salariat, fiind ajutat, sau nu, de membrii familiei, neremuneraþi; – lucrãtor familial neremunerat, persoana care-ºi exercitã activitatea într-o unitate economicã familialã condusã de un membru al familiei sau o rudã, pentru care nu primeºte remuneraþie sub formã de salariu sau platã în naturã; gospodãria þãrãneascã (agricolã) este consideratã o astfel de unitate;

– are looking for a job, undertaking certain actions during the last four weeks (registering at employment agencies, or private agencies for placement, attempts for starting an activity on own account, publishing notices, asking for a job among friends, relatives, mates, trade unions a.s.o.); – are available to start work within the next two weeks, if they immediately find a job. Activity rate represents the ratio between active population and total population aged 15-64 years expressed as percentage. Employment rate represents the ratio between employed population and total population aged 15-64 years expressed as percentage. ILO unemployment rate represents the ratio between the number of ILO unemployed and active population expressed as percentage. Long term ILO unemployment rate represents the weight of unemployed for 12 months and over in active population. Long term ILO unemployment rate for young people (aged 15-24 years) represents the weight of young unemployed for 6 months and over in young active population. Incidence of long term ILO unemployment represents the weight of unemployed for 12 months and over in total unemployed. Incidence of long term ILO unemployment for young people (aged 15-24 years) represents the weight of young unemployed for six months and over in total young unemployed. Status in employment represents the situation of an employed person, depending on the way of achieving income from his activity, namely: – employee, a person who carries out his activity based on an employment contract into an economic or social unit - no matter of its ownership type - or for private persons, for a remuneration as salary, in cash or in kind, as commission a.s.o.; – employer, a person who carries out his occupation (trade) in his own unit (enterprise, agency, workshop, shop, office, farm a.s.o.) for whose activity he has one or several employees; – self-employed, a person who carries out his activity in his own unit or in an individual business, without hiring any employee, being helped, or not, by contributing family workers; – contributing family worker, a person who carries out his activity into a family economic unit, run by a member of the family or a relative, for which he gets no remuneration as salary or payment in kind; peasant (agricultural) household is considered such a unit;

– membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole, persoana care a lucrat fie ca proprietar de teren agricol într-o societate agricolã constituitã conform legii, fie ca membru al unei cooperative meºteºugãreºti, de consum sau de credit. Numãrul mediu al salariaþilor reprezintã o medie aritmeticã simplã rezultatã din suma efectivelor zilnice ale salariaþilor, inclusiv din zilele de repaus sãptãmânal, sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare împãrþitã la numãrul total al zilelor calendaristice (365 zile). În efectivul zilnic al salariaþilor luat în calculul numãrului mediu, nu se cuprind: salariaþii aflaþi în concedii fãrã platã, în grevã, detaºaþi la lucru în strãinãtate. În zilele de repaus sãptãmânal, sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare se ia în calcul ca efectiv zilnic numãrul salariaþilor din ziua precedentã, mai puþin cei al cãror contract/raport a încetat în aceastã zi. Salariaþii care nu au fost angajaþi cu normã întreagã s-au inclus în numãrul mediu proporþional cu timpul de lucru prevãzut în contractul de muncã. Începând cu anul 2003 din efectivele zilnice luate în calculul numãrului mediu au fost excluºi salariaþii al cãror contract de muncã/raport de serviciu a fost suspendat, conform Legii nr.53/2003 Codul muncii, art. 49-54, privind „Suspendarea contractului individual de muncã” ºi Legii nr.161/2003 referitor la suspendarea raportului de serviciu (exemple: concediu de maternitate, concediu pentru incapacitate temporarã de muncã, exercitarea unei funcþii în cadrul unei autoritãþi executive, legislative ori judecãtoreºti pe toatã durata mandatului º.a.). Numãrul salariaþilor la 31 decembrie (efectivul salariaþilor) reprezintã numãrul de salariaþi angajaþi cu contract individual de muncã pe duratã determinatã sau nedeterminatã, în program complet sau parþial (inclusiv cei cu contract de muncã/raport de serviciu suspendat) existenþi în evidenþele întreprinderii la sfârºitul anului. Nu sunt cuprinºi salariaþii detaºaþi la lucru în strãinãtate ºi cei care cumuleazã mai multe funcþii ºi nu au funcþia de bazã la unitatea raportoare. Repartizarea salariaþilor pe activitãþi ale economiei naþionale s-a realizat dupã activitatea omogenã a întreprinderii, iar pe judeþe în funcþie de localitatea în care aceºtia îºi desfãºoarã activitatea. ªomerii înregistraþi reprezintã persoanele care îndeplinesc cumulativ condiþiile prevãzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi care se înregistreazã la agenþia pentru ocuparea forþei de muncã în a cãrei razã teritorialã îºi au domiciliul sau, dupã caz, reºedinþa, ori alt furnizor de servicii de ocupare, care funcþioneazã în condiþiile prevãzute de lege, în vederea obþinerii unui loc de muncã.

– member of an agricultural holding or of a non-agricultural co-operative, a person who worked either as owner of agricultural land into an agricultural holding set up according to legal provisions, or as a member of a craftsmen, consumption or credit co-operative. Average number of employees represents a simple arithmetic mean resulted from the sum of daily employees number, including from the weekly rest days, legal holidays and other non-working days divided to the total calendar days of the year (365 days). In daily number of employees taken into calculation for average number, there are not included: employees under unpaid leave, on strike, detached to work abroad. In weekends, legal holidays, other days off it is taken into calculation as daily number the number of employees from previous day, less that of those whose labour contract ceased the same day. Employees who were not employed in full time are included in average number of employees, proportionally with the working time from the labour contract. Beginning with 2003 out of the daily total number taken into account when computing the average number excluded the employees whose labour contract/agreement was suspended according to the Law no. 53/2003 - Labour Code, art. 49-54, regarding the ”Suspension of the individual labour contract” and the Law no. 161/2003 regarding suspension of the work agreement (examples: maternity leave, temporarily labour disability leave, exercising a function within an executive, legislative or judiciary authority during duration of the mandate a.s.o.). Number of employees on December 31 (number of employees) represents the number of employees employed with individual labour contract with definite or non-definite duration, with full or part-time (including those with suspended labour contract/agreement) existent in the enterprise records at the end of the year. The employees detached abroad and those who hold more than one position and are not having the main position at the reporting unit are not included. The breakdown of employees by activity of the national economy was carried out according to homogeneous activity of the enterprise and by county according to the locality where they work. Registered unemployed represent persons who fulfill the cumulative conditions stipulated by the Law no.76/2002 regarding the system of unemployment insurance and employment incentives and who register to the employment agency in the territorial zone they have domicile or, by case, residence, or to another provider of employment services, functioning according to the law, in order to get a job.

Conform legislaþiei în vigoare, calitatea de ºomer o are persoana care îndeplineºte cumulativ urmãtoarele condiþii: a) este în cãutarea unui loc de muncã de la vârsta de minimum 16 ani ºi pânã la îndeplinirea condiþiilor de pensionare; b) starea de sãnãtate ºi capacitãþile fizice ºi psihice o fac aptã pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri sau realizeazã din activitãþi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinþã definit în textul Legii nr.76/2002; d) este disponibilã sã înceapã lucrul în perioada imediat urmãtoare dacã s-ar gãsi un loc de muncã; Asimilaþi ºomerilor sunt: – absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt ºi absolvenþii ºcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstã de minim 16 ani, care, într-o perioadã de 60 de zile de la absolvire, nu au reuºit sã se încadreze în muncã potrivit pregãtirii profesionale; – persoanele care înainte de efectuarea stagiului militar nu au fost încadrate în muncã ºi care într-o perioadã de 30 de zile de la data lãsãrii lor la vatrã nu s-au putut încadra în muncã; Rata ºomajului înregistrat reprezintã raportul dintre numãrul ºomerilor (înregistraþi la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã) ºi populaþia activã civilã (ºomeri + populaþie ocupatã civilã, definitã conform metodologiei balanþei forþei de muncã). Locuri de muncã vacante Rata locurilor de muncã vacante reprezintã raportul dintre numãrul locurilor de muncã vacante ºi numãrul total al locurilor de muncã (ocupate ºi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovãrii în interiorul întreprinderii sau instituþiei), exprimat procentual. Datele medii anuale privind numãrul locurilor de muncã vacante ºi numãrul total de locuri de muncã se calculeazã ca medii aritmetice simple ale datelor trimestriale corespunzãtoare fiecãruia dintre cei doi indicatori. Numãrul locurilor de muncã vacante include numãrul posturilor plãtite, nou create, neocupate, sau care vor deveni vacante, pentru care: – angajatorul întreprinde acþiuni concrete spre a gãsi un candidat potrivit pentru ocuparea postului respectiv (exemple de acþiuni concrete întreprise de angajator: anunþarea existenþei locului vacant prin serviciile de ocupare a forþei de muncã, publicitate prin ziare, media, Internet, contactare directã a posibililor candidaþi etc.); – angajatorul doreºte ocuparea imediatã sau într-o perioadã specificã de timp. Perioada maximã necesarã ocupãrii locului de muncã vacant poate fi nelimitatã.

According to the legislation in force, unemployed position is held by person who fulfills the following cumulative conditions: a) he is looking for a job from 16 years old at least to pension age; b) his health, his physical and psychical capacities make him able to work; c) he has no job, he gets no income or, from legal activities, he gets an income lower than the value of reference social indicator according to the Law no.76/2002; d) he is available to start work in the next period if he finds a job; Assimilated unemployed are: – graduates of educational institutions and graduates of special schools for disabled persons aged 16 years at least, who, during a 60 days period since graduation, did not succeed in being employed according to their vocational training; – persons who, before carrying out their military service, were not employed and who, during a 30 days period since the end of military service, could not be employed; Registered unemployment rate represents the ratio between the number of unemployed (registered at the agencies for employment) and civil economically active population (unemployed + civil employment, defined according to the methodology of labour force balance). Job vacancies Vacancies rate represents the ratio between the numbers of vacancies and total number of jobs (occupied and vacant, excluding the blocked ones or meant for promotion inside the enterprise or institution), expressed as percentage. Yearly average data on the number of vacancies and total number of jobs are calculated as simple arithmetic means of quarterly data corresponding to each of the two indicators. Number of vacancies includes the number of paid, newly created jobs, unoccupied or becoming vacancies, for which: – employer takes concrete actions to find an adequate candidate for that job (examples of concrete actions taken by employer: announce of vacancy existence through employment services, advertising in the newspapers, mass media, internet, direct contact with possible candidates; – employer whishes to occupy at once or in specific period of time. Maximum period needed to occupy the vacancy can be unlimited.

Sunt considerate locuri de muncã vacante posturile destinate persoanelor din afara întreprinderii (dar pe care pot concura ºi persoane din interiorul întreprinderii), indiferent dacã sunt posturi pe duratã determinatã sau nedeterminatã, în program de lucru normal sau parþial. Nu se considerã vacante, posturile neocupate: – destinate exclusiv promovãrii persoanelor din interiorul întreprinderii sau instituþiei; – din unitãþile administraþiei publice, blocate printr-un act normativ. Posturile ocupate de persoanele care absenteazã o anumitã perioadã de timp (concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului, concedii medicale, concedii fãrã platã, alte absenþe), se considerã vacante, dacã angajatorul doreºte substituirea pe perioadã determinatã (temporarã) ºi dacã întreprinde acþiuni de gãsire a candidaþilor. Numãrul total al locurilor de muncã (ocupate ºi vacante) include efectivul salariaþilor la sfârºitul lunii (exclusiv cei cu contract de muncã/raport de serviciu suspendat) ºi numãrul locurilor de muncã vacante.

There are considered vacancies those jobs for persons outside the enterprise (for which can also compete those from inside the enterprise) no matter if they are jobs for definite or indefinite period, full time or part time. There are not considered vacancies the unoccupied jobs: – exclusively meant to promote persons from inside the enterprise; – from units of public, local administration blocked by normative documents. Jobs occupied by persons who are absent a certain period of time (maternity leaves, child care, sick leaves, unpaid ones, others) are considered vacancies if the employer wishes substitution during definite or temporary period and if he looks for candidates. Total number of jobs (occupied and vacant) includes the number of employees at the end of the month (except those with suspended labour contract / agreement) and number of vacant jobs.

CONDIÞII DE MUNCÃ
Accident de muncã reprezintã vãtãmarea violentã a organismului, precum ºi intoxicaþia acutã profesionalã, care s-au produs în timpul procesului de muncã, în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridicã a contractului în baza cãruia se desfãºoarã activitatea ºi care provoacã incapacitatea temporarã de muncã de cel puþin trei zile, invaliditate sau deces. În raport cu urmãrile produse ºi cu numãrul persoanelor accidentate, accidentul de muncã se clasificã în: – accident care produce incapacitate temporarã de muncã de cel puþin 3 zile; – accident care produce invaliditate; – accident mortal; – accident colectiv, respectiv cel în care sunt accidentate în acelaºi timp ºi din aceeaºi cauzã cel puþin trei persoane. Rata accidentelor de muncã reprezintã frecvenþa de accidentare sau numãrul accidentaþilor ce revin la 1000 salariaþi. Conflictele de interese se referã la întreruperile temporare ale lucrului declanºate, în general, în scopuri revendicative sau pentru normalizarea raporturilor de muncã dintre unitate, pe de o parte, ºi salariaþii acesteia, pe de altã parte conform Legii nr.168/1999 privind soluþionarea conflictelor de muncã. Greva constituie o încetare colectivã ºi voluntarã a lucrului într-o unitate, conform Legii nr. 168/1999.

WORKING CONDITIONS
Accident at work represents the violent body injury as well as the acute professional intoxication, taking place during labour process or when accomplishing duties at work, irrespective of the legal nature of contract on which the activity is based and which causes the temporary incapacity of work for at least three days, invalidity or death. According to consequences and to the number of persons injured, accidents at work are classified as follows: – accident causing temporary incapacity of work for at least 3 days; – accident causing invalidity; – fatal accident at work; – collective accident, when at least 3 persons are injured at the same time and due to the same cause. Rate of accidents at work represents accidents frequency or number of injured persons per 1000 employees. Conflicts of interest refer to work temporary interruptions, generally for claiming purposes or in view to normalize the labour relationships between the unit, on the one side, and its employees, on the other side according to the Law no.168/1999. Strike represents a collective and voluntary ceasing of work within a unit, according to the Law no. 168/1999.

Conform CAEN Rev.2 Industria include activitãþile de: industrie extractivã, industrie prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat, distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. Serviciile comerciale includ activitãþile de: comerþ, transport ºi depozitare, hoteluri ºi restaurante, informaþii ºi comunicaþii, intermedieri financiare ºi asigurãri, tranzacþii imobiliare, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice, activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport. Serviciile sociale includ activitãþile de: administraþie publicã ºi apãrare, asigurãri sociale din sistemul public, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþã socialã, activitãþi de spectacole culturale ºi recreeative ºi celelalte activitãþi ale economiei naþionale.

According to CANE Rev.2 Industry includes: mining and quarrying, manufacturing, electricity, gas, steam and air conditioning production and supply, water supply, sewerage, waste management and decontamination activities. Trade services include: trade, transport and storage, hotels and restaurants, information and communication, financial intermediation and insurance, real estate activities, professional, scientific and technical activities, activities of administrative services and of support services. Social services include: public administration and defence, social insurance of public sector, education, health and social assistance, shows, culture and recreation activities, other activities of national economy.

3.G1
42,0%

Populaþia ocupatã civilã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale Civil employment, by main activities of national economy
2008 CAEN Rev. 2 / CANE Rev. 2 2009
28,7% 42,8%

27,5%

7,9%

22,6%

7,4%

21,1%

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã Agriculture, hunting and forestry Industrie1) Industry1)

Construcþii Construction Servicii Services

1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei; salubritate, gestionarea

deºeurilor, activitãþi de decontaminare. / Including electricity, gas, steam and air conditioning production and supply and water supply; sewerage, waste management and decontamination activities.

3.G2
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, pe sexe ºi medii, în anul 2009 Employment structure, by status in employment, by sex and area, in 2009
%

12,0 19,4 1,4

6,1 24,9 2,0

19,2 12,5 0,8

1,0 5,4 2,0

25,1

36,1 67,2 67,0 67,5 91,6 0,7 38,1

Total
Salariat Employee Patron Employer

Masculin Male

Feminin Female

Urban

Rural

Lucrãtor pe cont propriu ºi membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative Self employed and member of an agricultural holding or of a co-operative Lucrãtor familial neremunerat Contributing family worker

3.G3

Structura populaþiei ocupate în activitãþi neagricole, pe sexe, în anul 2009 Employment structure in non-agricultural activities, by sex, in 2009
CAEN Rev.2 / CANE Rev.2 Total

22,0%

31,3%

Masculin / Male

Feminin / Female

15,3%

32,8%

35,6%

11,1%

30,6%

29,3%

34,0%

17,9%
Industrie Industry Construcþii Construction

37,7%
Servicii comerciale Trade services Servicii sociale Social services

2,4%

Notã: Industria include activitãþile de: industrie extractivã, industrie prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat, distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. Serviciile comerciale includ activitãþile de: comerþ, transport ºi depozitare, hoteluri ºi restaurante, informaþii ºi comunicaþii, intermedieri financiare ºi asigurãri, tranzacþii imobiliare, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice, activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport. Serviciile sociale includ activitãþile de: administraþie publicã ºi apãrare, asigurãri sociale din sistemul public, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþã socialã, activitãþi de spectacole culturale ºi recreeative ºi celelalte activitãþi ale economiei naþionale. Note: Industry includes: mining and quarrying, manufacturing, electricity, gas, steam and air conditioning production and supply, water supply, sewerage, waste management and decontamination activities. Trade services include: trade, transport and storage, hotels and restaurants, information and communication, financial intermediation and insurance, real estate activities, professional, scientific and technical activities, activities of administrative services and of support services. Social services include: public administration and defence, social insurance of public sector, education, health and social assistance, shows, culture and recreation activities, other activities of national economy.

3.G4
5500 5000 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0

Evoluþia numãrului mediu al salariaþilor Evolution of average number of employees

mii persoane / thou persons

4469

4559

4667

4885

5046

4774

2554

2765

2948

3148

3339

3085

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Numãrul mediu al salariaþilor - total Average number of employees - total Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat1) Average number of employees from integral private sector1)
1) Include: proprietate integral privatã, proprietate integral strãinã. / Including: private integral ownership, foreign integral ownership.

3.G5
800

Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului înregistrat Number of registered unemployed and unemployment rate
%

mii persoane / thou persons

7,8 6,3 5,6 5,9 5,2 5,2 4,0 3,9 368 191 2006 167 2007 4,4 4,4 403 187 2008 709 302 7,1

8

600

6

400

4,6 460 219 2005

4

200

558 235

523

2

0 2004 2009

0

Numãrul ºomerilor înregistraþi - total Number of registered unemployed - total Numãrul ºomerilor înregistraþi - femei Number of registered unemployed - women

Rata ºomajului - total Unemployment rate - total Rata ºomajului - femei Unemployment rate - women

3.G6
25 20 15 10 5 0

Rata ºomajului BIM, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009 ILO unemployment rate, by age group, sex and area, in 2009
%

21,2 20,1

8,0 5,6 15-24 25-34

6,0 4,8 35-44

6,1 5,0 45-54 3,0 1,1 55 ºi peste and over
ani / years

Masculin Male

Feminin Female

% 30 25 20 15 10 5 0 15-24 25-34 15,5 7,4 6,2 27,1

6,0 4,7 35-44

6,7 4,1 3,9 45-54 1,2 55 ºi peste and over
ani / years

Urban

Rural

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO) - 2009. Source: Household Labour Force Survey (HLFS) - 2009.

3

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

FORÞA DE MUNCÃ 3.1 Populaþia dupã participarea la activitatea economicã, pe sexe ºi medii 3.2 Ratele de activitate, ocupare ºi ºomaj BIM, dupã nivelul de educaþie, pe sexe ºi medii 3.3 Structura populaþiei ocupate, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009 3.4 Structura populaþiei ocupate, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi dupã statutul profesional, în anul 2009 3.5 Structura populaþiei, dupã participarea la activitatea economicã, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009 3.6 Structura populaþiei ocupate, dupã nivelul de educaþie, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009 3.7 Structura populaþiei ocupate, pe grupe de ocupaþii, grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009 3.8 Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009 3.9 Populaþia ocupatã civilã, pe activitãþi ale economiei naþionale (la sfârºitul anului) 3.10 Populaþia ocupatã civilã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate, în anul 2009 (la sfârºitul anului) 3.11 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale economiei naþionale 3.12 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe 3.13 Numãrul mediu al salariaþilor, pe forme de proprietate, clase de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe 3.14 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale industriei 3.15 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe 3.16 Salariaþii, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe, la 31 decembrie 2009 3.17 Salariaþii, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe, la 31 decembrie 2009 3.18 ªomerii înregistraþi ºi rata ºomajului (la sfârºitul anului) 3.19 Persoanele cuprinse în cursuri de formare profesionalã 3.20 ªomerii înregistraþi, dupã nivelul de educaþie ºi pe grupe de vârstã, la 31 decembrie 2009 3.21 ªomerii înregistraþi, beneficiari de indemnizaþii de ºomaj, pe grupe de vârstã ºi dupã durata ºomajului, la 31 decembrie 2009 3.22 ªomajul BIM de lungã duratã, pe sexe ºi medii CONDIÞII DE MUNCÃ 3.23 Numãrul accidentaþilor în muncã, pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009 3.24 Revendicãrile care au declanºat conflicte de interese 3.25 Conflictele de interese ºi frecvenþa lor lunarã 3.26 Greve declanºate, cu respectarea procedurii prevãzute în Legea nr. 168 / 1999 3.27 Conflictele de interese, pe activitãþi ale economiei naþionale 3.28 Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale 3.29 Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii Teritorial 3.30 Populaþia dupã participarea la activitatea economicã, în profil teritorial, pe sexe ºi medii 3.31 Ratele de activitate, ocupare ºi ºomaj BIM, în profil teritorial, dupã nivelul de educaþie, pe sexe ºi medii, în anul 2009 3.32 Structura populaþiei, dupã participarea la activitatea economicã, în profil teritorial, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009 3.33 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, dupã nivelul de educaþie, pe grupe de vârstã,sexe ºi medii, în anul 2009 3.34 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, dupã statutul profesional, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009 3.35 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009 3.36 Populaþia ocupatã civilã, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009 (la sfârºitul anului) 3.37 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial 3.38 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial ºi pe sexe 3.39 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009 3.40 ªomerii înregistraþi ºi rata ºomajului, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009 3.41 ªomerii înregistraþi, în profil teritorial, pe categorii de personal ºi nivel de educaþie, la 31 decembrie 2009 3.42 ªomajul BIM de lungã duratã, în profil teritorial, pe sexe ºi medii 3.43 Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale, în profil teritorial, în anul 2009 3.44 Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii, în profil teritorial, în anul 2009 3.45 Numãrul accidentaþilor în muncã, în profil teritorial, în anul 2009 3.46 Conflictele de interese, în profil teritorial, în anul 2009

VENITURILE, CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI POPULATION INCOME, EXPENDITURE AND CONSUMPTION

4

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetarea statisticã a bugetelor de familie; Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã, în unitãþile economico-sociale (conform Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European nr. 530/1999 privind statisticile structurii câºtigurilor salariale ºi costului forþei de muncã); Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale, în unitãþile economico-sociale (conform Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European nr. 1165/1998 ºi nr. 1158/2005 privind statisticile pe termen scurt); Cercetarea statisticã a salariilor, în luna octombrie, în unitãþile economico-sociale; Alte cercetãri statistice asupra producþiei industriale ºi agricole; Legislaþia în vigoare la 1 iulie a anului pentru care se calculeazã indicatorul. Surse administrative: Direcþia Poliþiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române, pentru datele privind autovehiculele înscrise în circulaþie; Statistica vamalã; Evidenþele societãþilor de telefonie; Compania Naþionalã „Poºta Românã”.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Family budgets survey; Labour cost survey, in socio- economic units (according to Regulation (EC) no. 530/1999 of the European Parliament and of the Council concerning structural statistics on earnings and on labour costs); Monthly survey on earnings, in socio-economic units (according to Regulation (EC) no.1165/1998 and no. 1158/2005 of the European Parliament and of the Council concerning short-term statistics); Survey on salaries, in October, in socio-economic units; Other surveys on industrial and agriculture production; The national legislation in force on July 1st of the year for which the structural indicator is computed. Administrative sources: Road Police Directorate within General Inspectorate of Romanian Police, for data regarding registered motor vehicles; Customs statistics; Phone companies records; National Company ”Romanian Post”.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
VENITURILE POPULAÞIEI Cercetarea statisticã a bugetelor de familie permite colectarea informaþiilor privind componenþa gospodãriilor, veniturile, cheltuielile ºi consumul acestora ºi alte aspecte ale nivelului de trai al populaþiei. Ancheta este organizatã ca o cercetare trimestrialã continuã pe o perioadã de 3 luni consecutive, pe un eºantion de 9360 locuinþe permanente, repartizate în subeºantioane lunare independente de câte 3120 locuinþe permanente. Cercetarea s-a desfãºurat în 780 centre de cercetare repartizate în toate judeþele þãrii ºi în sectoarele municipiului Bucureºti (427 în mediul urban ºi 353 în mediul rural). Includerea unei gospodãrii într-o anumitã categorie socio-economicã s-a realizat pe baza statutului ocupaþional principal al capului gospodãriei. În categoria „Agricultori” s-au inclus gospodãriile de lucrãtori pe cont propriu în agriculturã ºi membrii asociaþiilor agricole. În cadrul gospodãriilor de „Pensionari” s-au inclus ºi pensionarii agricoli. Gruparea gospodãriilor pe decile de venit s-a efectuat pe baza venitului total pe o persoanã, deflatat cu indicele preþurilor de consum al populaþiei cu bazã ianuarie 2009. Decilele împart seria gospodãriilor ordonate crescãtor dupã nivelul venitului mediu lunar pe o persoanã în 10 pãrþi egale (grupe decilice).

METHODOLOGICAL NOTES
POPULATION INCOME Family budgets survey allows to collect information on households composition, income, expenditure and consumption and other aspects of population living standard. The survey is organized as a quarterly continuous survey for a period of 3 successive months, on a sample of 9360 permanent dwellings, distributed in monthly independent sub-samples of 3120 permanent dwellings. The survey has been carried out in 780 survey centers distributed in all counties of the country and in Bucharest Municipality sectors (427 in urban area and 353 in rural area). A household was included in a certain socioeconomic category based on the main occupational status of the household reference person. The category ”Farmers” includes households of self-employed in agriculture and members of agricultural associations. The households of ”Pensioners” also include agricultural pensioners. Households were grouped by income deciles based on total income per person, deflated by population consumer price index with January 2009 as base. The deciles divide the household series structured ascending according to the level of monthly average income per person into 10 equal parts (decile groups).

Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã: caracteristicile cercetãrii sunt prezentate în capitolul nr. 3 - Piaþa forþei de muncã (pagina 85). Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale asigurã producerea informaþiilor necesare pentru evaluarea tendinþelor pe termen scurt ale câºtigurilor salariale medii ºi ale numãrului de salariaþi la nivel de activitãþi ale economiei naþionale. Cercetarea se realizeazã cu periodicitate lunarã, fiind cercetate circa 24000 întreprinderi ºi unitãþi locale. Unitãþile din sectorul bugetar sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepþie fãcând unitãþile administraþiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bazã de eºantion reprezentativ la nivel de judeþ (cca. 770 de unitãþi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unitãþile cu 4 salariaþi ºi peste, care reprezintã 92,73% din numãrul total al salariaþilor din acest sector. Sunt excluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.). Rezultatele acestei cercetãri sunt utilizate pentru calculul indicilor trimestriali ai costului orar al forþei de muncã. Cercetarea statisticã asupra salariilor în luna octombrie este o cercetare statisticã anualã care are ca obiectiv asigurarea informaþiilor privind numãrul de salariaþi pe grupe de salarii de bazã ºi realizate, pe grupe majore de ocupaþii, salariul mediu brut de bazã ºi realizat, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe, în luna octombrie. Se realizeazã pe un eºantion de circa 23600 de operatori economici ºi sociali. Sunt excluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.). Structura veniturilor pe surse de provenienþã este determinatã de caracterul eterogen al gospodãriilor, în funcþie de statutul ocupaþional al membrilor acestora. În anul 2009, componenþa gospodãriilor pe categorii de gospodãrii, dupã statutul ocupaþional al membrilor gospodãriei se prezintã astfel:

Labour cost survey: the characteristics of the survey are presented in chapter no. 3 - Labour market (page 85). Monthly survey on earnings ensures the necessary information for evaluating the average earnings short-term trends and number of employees at level of activities of the national economy. The survey is monthly carried out by observing approximately 24000 enterprises and local units. The units of the budgetary sector are exhaustively surveyed, excepting the local public administration units for which the data at communal local councils level are collected based on a sample, representative at county level (about 770 units). As for the economic sector, the units with 4 employees and over have been included in the survey, these accounting for 92,73% of total number of employees in this sector. The military staff, as well as the assimilated staff (Ministry of National Defence, Ministry of Administration and Interior, Romanian Intelligence Service etc.) is excluded. The results of this survey are used when computing the quarterly indices of hourly labour cost. The survey on salaries in October is a yearly statistical survey having as objective to ensure the information about the number of employees by basic and obtained salary group, by major occupation group, basic and obtained average gross salary, by activity of national economy and by sex, in October. It is carried out on a sample of approximately 23600 economic and social operators.The military staff, as well as the assimilated staff (Ministry of National Defence, Ministry of Administration and Interior, Romanian Intelligence Service etc.) is excluded. Income structure by origin source is determined by the heterogeneous character of households, depending on the occupational status of their members. In 2009, the composition of households by household category, by occupational status of household members is presented as follows:

numãr mediu de persoane / gospodãrie / average number of persons / husehold

Statutul ocupaþional al membrilor gospodãriei Total persoane Persoane active Salariaþi Patroni ºi lucrãtori pe cont propriu în activitãþi neagricole1) Agricultori ªomeri Persoane inactive Pensionari Elevi ºi studenþi Casnice Alte persoane
1)

Total gospodãrii din care, gospodãrii de: / of which, households of: Total Salariaþi Agricultori ªomeri Pensionari households Employees Farmers Unemployed Pensioners 2,905 1,282 0,847 0,114 0,189 0,132 1,623 0,688 0,479 0,156 0,300 3,161 1,917 1,738 0,031 0,050 0,098 1,244 0,120 0,661 0,161 0,302 3,482 1,729 0,210 0,102 1,382 0,035 1,753 0,095 0,718 0,176 0,764 3,368 1,992 0,590 0,112 0,048 1,242 1,376 0,144 0,644 0,221 0,367 2,463 0,564 0,326 0,055 0,103 0,080 1,899 1,405 0,215 0,107 0,172

Occupational status of household members Total persons Economically active persons Employees Employers and self-employed in non-agricultural activities1) Farmers Unemployed Non-economically active persons Pensioners Pupils and students Housewives Other persons

Inclusiv membrii cooperativelor neagricole. / Including members of non-agricultural holdings.

Veniturile totale cuprind: – veniturile bãneºti pe surse de provenienþã (salarii, venituri din activitãþi pe cont propriu, vânzãri, ajutoare de ºomaj, pensii, alocaþii pentru copii, burse ºi alte prestaþii de protecþie socialã, venituri din proprietãþi etc.); – contravaloarea prestaþiilor (mãrfuri ºi servicii) gratuite sau cu reducere de preþ, evaluatã la preþul de vânzare al unitãþii ofertante; – contravaloarea consumului de produse alimentare ºi nealimentare din resurse proprii (producþie, stoc etc.), determinatã pe baza preþurilor medii lunare ale produselor respective. Câºtigul salarial nominal brut cuprinde: – salariile, respectiv drepturile în bani ºi în naturã cuvenite salariaþilor pentru munca efectiv prestatã (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar), potrivit formei de salarizare aplicatã, sporurile ºi indemnizaþiile acordate ca procentaj din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plãtite pentru timpul nelucrat (indemnizaþiile pentru concediile de odihnã ºi de studii, zile de sãrbãtoare ºi alte zile libere, sumele plãtite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanþã ºi alte sume plãtite din fondul de salarii potrivit prevederilor legislaþiei în vigoare sau contractelor colective de muncã; – sumele plãtite din profitul net ºi din alte fonduri (inclusiv contravaloarea tichetelor de masã). Câºtigul salarial nominal net se calculeazã scãzând din sumele brute aferente câºtigului salarial nominal brut urmãtoarele elemente: – impozitul aferent; – contribuþia salariaþilor la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj; – contribuþia individualã de asigurãri sociale de stat; – contribuþia salariaþilor pentru asigurãrile sociale de sãnãtate. Indicele câºtigului salarial real se calculeazã ca raport între indicele câºtigului salarial nominal mediu net ºi indicele general al preþurilor de consum al populaþiei, exprimat procentual. Costul forþei de muncã reprezintã totalitatea cheltuielilor suportate de angajator pentru forþa de muncã ºi anume: – sume brute plãtite direct salariaþilor (cheltuieli directe): salarii, sume plãtite pentru timpul nelucrat, premii ºi alte stimulente, drepturi în naturã plãtite din fondul de salarii sau din alte fonduri, sume pentru protecþia socialã din fondul de salarii ºi din contribuþia de asigurãri sociale; – alte cheltuieli ale unitãþii cu forþa de muncã (cheltuieli indirecte) pentru formarea profesionalã,

Total income include: – money income by origin sources (salaries, income from own account activities, sales, unemployment benefits, pensions, children allowances, scholarships and other allowances of social protection, income from properties a.s.o.); – equivalent value of free or lower cost provisions (sales and services), estimated at selling price of offerer; – equivalent value of consumption of food and non-food products from own resources (production, stock a.s.o.), determined based on monthly average prices of respective products. The gross nominal earnings includes: – salaries, in cash and in kind for employees actually done work (including for supplementary worked time), according to the salary type applied, bonuses and indemnities granted as salary percentage or as fixed amounts, other bonuses according to the law, amounts paid for unworked time (indemnities for holiday and study leaves, holidays and other free days, amounts paid from salary funds for medical leaves), premiums, holiday bonuses and other amounts paid from salary funds according to the legislation provisions in force or to employment collective contracts; – amounts paid from net profit and other funds (including equivalent value of lunch tickets). The net nominal earnings is calculated by subtracting from gross sums related to gross nominal earning the following elements: – afferent tax; – employees contribution to unemployment insurance budget; – individual contribution to state social insurance; – employees contribution to health insurance. The real earnings index is calculated as a ratio between the average net nominal earnings index and the population general consumer price index, expressed as percentage. The labour cost represents all the expenditure supported by the employer for the labour force, namely: – gross amounts directly paid to employees (direct expenditure): salaries, amounts paid for unworked time, premiums and other incentives, rights in kind paid from salary funds or from other funds, amounts for social protection from salary funds and from social insurance contribution; – other expenditure of the unit with labour force (indirect expenditure) for vocational training,

contribuþii pentru ajutorul de ºomaj ºi asigurãri sociale, servicii pentru protecþie socialã, alte cheltuieli. Costul mediu lunar al forþei de muncã pe un salariat s-a calculat prin raportarea cheltuielilor unitãþii pentru forþa de muncã la numãrul mediu al salariaþilor ºi numãrul de luni ale anului. Costul mediu orar al forþei de muncã s-a calculat prin raportarea cheltuielilor unitãþii pentru forþa de muncã la numãrul de ore-om plãtite. Indicele trimestrial al costului forþei de muncã este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinþelor costurilor orare suportate de angajator cu forþa de muncã salariatã. Metodologia utilizatã ºi seriile de date sunt construite în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European nr. 450/2003 privind indicii costului forþei de muncã. Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã se calculeazã ca indici de tip Laspeyres, pentru costul total cu forþa de muncã ºi cele douã componente ale acestuia: cheltuieli directe (salariale) ºi cheltuieli indirecte (non-salariale), cu anul de referinþã 2008 pentru activitãþile economice definite conform CAEN Rev.2. Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã sunt calculaþi ca indici provizorii pentru anul (N), urmând a fi recalculaþi ca definitivi în anul (N+1), când devin disponibile datele (date definitive) din ancheta anualã asupra costului forþei de muncã. Sursa datelor: Calculul indicilor trimestriali ai costului orar al forþei de muncã se realizeazã pe baza informaþiilor obþinute din douã surse de date statistice: – Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale (conform Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European nr. 1165/1998 ºi nr.1158/2005 privind statisticile pe termen scurt); – Cercetarea statisticã anualã asupra costului forþei de muncã (conform Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European nr.530/1999 privind statisticile structurii câºtigurilor salariale ºi costului forþei de muncã). Datele pentru perioada 2000-2008 au fost estimate conform noii Clasificãri a Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN Rev.2), armonizatã cu clasificarea europeanã în domeniu (NACE Rev.2). Metoda de estimare aplicatã se bazeazã pe matricea de conversie a activitãþilor economice definite conform CAEN Rev.1, în activitãþile economice definite conform CAEN Rev.2. La baza construirii matricei de conversie au stat datele colectate conform ambelor versiuni de CAEN, prin cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale, în cursul anului 2008, respectiv prin cercetarea statisticã anualã asupra costului forþei de muncã, pentru anul 2007.

contributions to unemployment benefit and social insurance, social protection services, other expenditure. Monthly average labour cost per employee is calculated as the ratio between the unit’s expenditure for labour force and the average number of employees and the number of months during one year. Average hourly labour cost is calculated as the ratio between the unit’s expenditure for labour force and the number of hours - man paid. The quarterly labour cost index is a short-term indicator showing the assessment of hourly labour costs trends incurred by the employers as result of engaging the labour work force. The methodology used and data series built up are in accordance with the Regulation (EC) no. 450/2003 of the European Parliament and of the Council concerning the labour cost index. The quarterly labour cost indices are calculated as Laspeyres type indices for total labour cost and its main components: wages and salaries and other labour costs (non-wage costs), with reference year 2008 for economic activities according to CANE Rev.2. The quarterly labour cost indices are calculated as provisional indices for year (N) and recalculated as final during year (N+1), when the data (final data) from the annual survey on labour costs become available. Data source: Quarterly labour cost indices are calculated based on the information obtained from two statistical data sources: – Monthly statistical survey on earnings (according to the Regulation of European Council and Parliament no. 1165/1998 and no. 1158/2005 regarding statistics of earnings and labour cost structure); – Yearly statistical survey on labour cost (according to the Regulation of European Council and Parliament no. 530/1999 regarding statistics of earnings and labour cost structure). Data for 2000-2008 period were estimated according to the new Classification of Activities in the National Economy (CANE Rev.2), compliant with the European classification in this field (NACE Rev.2). The estimation method applied relies on the conversion matrix of economic activities defined according to CANE Rev. 1 in economic activities defined according to CANE Rev.2. Conversion matrix was built based on data collected according to both CANE versions, by means of monthly statistical survey on earnings, during 2008, respectively by means of yearly statistical survey on labour cost for 2007.

Costul total cu forþa de muncã - reprezintã totalitatea cheltuielilor – directe ºi indirecte – suportate de angajator cu forþa de muncã salariatã. Conform metodologiei europene, se exclud cheltuielile suportate de angajator cu formarea profesionalã a angajaþilor, recrutarea personalului ºi echipamentul de protecþie. Cheltuielile directe cu forþa de muncã - includ sumele brute plãtite din fondul de salarii pentru timpul lucrat (inclusiv premii), pentru timpul nelucrat, drepturile în naturã ca remunerare a muncii (potrivit prevederilor din contractele colective de muncã), sumele brute plãtite salariaþilor (ca stimulente) din profitul net realizat de unitate, sumele brute plãtite din alte fonduri (inclusiv drepturi în naturã) acordate conform legislaþiei în vigoare. Cheltuielile indirecte cu forþa de muncã - includ contribuþiile angajatorului la fondurile de asigurãri ºi protecþie socialã (ºomaj, sãnãtate etc.), sumele brute plãtite salariaþilor care pãrãsesc unitatea (ieºire la pensie, transfer, detaºare etc.), sumele brute plãtite pentru întreruperi ale lucrului neimputabile salariaþilor, alte cheltuieli cu forþa de muncã. Costul mediu orar al fortei de muncã reprezintã raportul dintre cheltuielile angajatorului cu forþa de muncã ºi timpul efectiv lucrat. Timpul efectiv lucrat cuprinde numãrul total de ore lucrate în program normal de lucru ºi numãrul de ore lucrate suplimentar (în zilele lucrãtoare, peste programul normal de lucru ºi în zilele de repaus sãptãmânal, sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare). Sfera de acoperire: Începând cu anul 2008, indicii trimestriali ai costului forþei de muncã se calculeazã pentru activitãþile economice definite, conform Clasificãrii Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN Rev.2), armonizatã cu clasificarea europeanã în domeniu (NACE Rev.2). Pe lângã seria indicilor trimestriali ai costului forþei de muncã în formã brutã (neajustatã) se calculeazã ºi seriile în formã: a) ajustatã dupã efectul zilelor lucrãtoare; b) ajustatã dupã efectul zilelor lucrãtoare ºi sezonier, eliminându-se efectul variaþiei numãrului de zile lucrãtoare de la un trimestru la altul, precum ºi efectul variaþiei sezoniere. Ajustarea s-a realizat prin metoda regresivã, în conformitate cu recomandãrile Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European nr. 450/2003 privind indicii trimestriali ai costului forþei de muncã. Pentru ajustare s-a folosit pachetul de programe DEMETRA (metoda TRAMO/SEATS), care realizeazã estimarea efectului numãrului de zile lucrãtoare diferit de la un trimestru la altul ºi efectul calendarului (Paºtele ortodox, an bisect ºi alte sãrbãtori naþionale) precum ºi identificarea ºi corectarea valorilor extreme (schimbãri ocazionale de nivel, tranzitorii sau permanente).

Total labour cost - represent the total expenditure – direct remuneration and other expenditure – incurred by the employer as result of engaging the labour work force. According to European methodology, vocational training costs, recruitment costs and expenditure on working clothes are excluded. Wage and salary costs - include gross payments as direct remuneration for hours worked (including bonuses), payment for days not worked, payments in kind (according to collective agreements), gross payment from net profit of the unit, gross payments from other funds (including in kind) according to national legislation in force. Other labour costs (non-wage costs) - include the employers’ social contributions (for unemployment, health etc.), gross payment for employees leaving the unit (retirement, transfer, detachment etc.), gross payments for work breaks not-imputed to the employees, other labour costs. Average hourly labour cost represents the ratio between the employers’ costs as result of employing the labour work force and the number of hours actually worked. Number of hours actually worked includes the total number of hours worked during the usual working time and the over time (additional to the normal working hours, during the weekends, holidays etc.). Coverage: Starting with 2008, quarterly labour cost indices are calculated for economic activities defined, according to the Classification of Activities in the National Economy (CANE Rev. 2), harmonized with European classification in the field NACE (Rev.2). Besides quarterly indices series of unadjusted labour cost, the following series are calculated: adjusted by working days effect; adjusted by working days and seasonal effect, being eliminated the effect of working days variation from one quarter to another, as well as effect of seasonal variation. Adjustment was done by regressive method, according to the recommendations of European Parliament and Council Regulation no. 450/2003 regarding quarterly indices of labour cost. For adjustment, the DEMETRA software package was used (TRAMO/SEATS method) estimating the effect of working days number different from one quarter to another and calendar effect (orthodox Easter, leap year and other national holidays) as well as identification and correction of extreme values (level occasional changes, transitory or permanent). a) b)

Seria ajustatã dupã numãrul de zile lucrãtoare s-a obþinut prin eliminarea acestor efecte din seria brutã, cu ajutorul unor coeficienþi de corecþie, stabiliþi în funcþie de modelul de regresie utilizat (aditiv sau multiplicativ). Ajustarea s-a realizat prin metoda indirectã, respectiv prin aplicarea metodei de ajustare la nivelurile inferioare (asupra componentelor indicilor), indicii ajustaþi calculându-se din componentele ajustate. Estimarea componentelor neobservate: trend-ciclu, sezonalitate ºi componenta neregulatã se realizeazã de cãtre programul SEATS pe baza modelelor ARIMA. Seriile ajustate sezonier s-au obþinut prin eliminarea componentei sezoniere din seria ajustatã dupã efectul zilelor lucrãtoare. Stabilirea modelelor de regresie folosite pentru fiecare serie se face anual ºi implicã recalcularea seriilor ajustate calculate în anul precedent (recalculare datoratã modificãrii modelelor adoptate, numãrului de regresori folosit ºi numãrului de observaþii disponibile). Disparitatea salarialã de gen - în formã neajustatã, reprezintã ponderea diferenþei dintre câºtigul salarial mediu brut realizat de bãrbaþi ºi cel realizat de femei în câºtigul salarial brut realizat de bãrbaþi. Sfera de acoperire: Cercetarea statisticã asupra salariilor în luna octombrie. Urmãtorii indicatori structurali (sarcina fiscalã asupra costului forþei de muncã, capcana ºomajului, capcana salariului mic, sarcina fiscalã asupra câºtigului disponibil) se calculeazã - conform metodologiei Eurostat ºi OECD pentru o unitate etalon (notatã în continuare cu AW) reprezentatã de salariatul cu program complet de lucru din activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii comerciale (secþiunile C - K, conform CAEN Rev.1, respectiv secþiunile B - N, conform CAEN Rev.2 începând cu anul de referinþã 2008). Sarcina fiscalã asupra costului forþei de muncã reprezintã proporþia tuturor reþinerilor (contribuþii sociale ºi impozit) suportate de angajat ºi de angajator în totalul costului forþei de muncã pentru un AW care realizeazã 67% din câºtigul mediu brut al activitãþilor de industrie, construcþii ºi servicii comerciale. Capcana ºomajului - permite evaluarea consecinþelor financiare în cazul transferului din ºomaj în câmpul muncii ca AW care realizeazã 67% din câºtigul mediu brut al activitãþilor de industrie, construcþii ºi servicii comerciale. Indicatorul mãsoarã proporþia sumelor reþinute din câºtigul brut ca efect al impozitãrii ºi plãþii contribuþiilor de asigurãri ºi protecþie socialã ºi sistarea indemnizaþiei de ºomaj ºi a altor beneficii sociale, în condiþiile în care o persoanã iese din ºomaj ºi intrã în câmpul muncii.

Adjusted series by working days number was obtained by eliminating these effects from the adjusted series, by means of some correction coefficients, set up according to the regression model used (additive or multiplicative). Adjustment was done by indirect method, respectively applying the adjustment method at lower levels (over indices components), adjusted indices being calculated from adjusted components. Estimation of unobserved components trend-cycle, seasonality and irregular component is carried out by SEATS software based on ARIMA models. Seasonal adjusted series were obtained by eliminating seasonal components from adjusted series by working days effect. Regression models used for each series are yearly set up and involve recalculation of adjusted series calculated in the previous year (recalculation due to the change of adopted models, number of regression used and number of available observations). Gender pay gap - in unadjusted form, express the difference between men’s and women’s average gross earnings as a percentage of men’s average gross earnings. Coverage: The statistical survey on salaries in October. The following structural indicators (tax wedge on labour cost, unemployment trap, low wage trap, tax rate on disposable earnings) are calculated - according to the Eurostat and OECD methodology - for an average worker (noted further on as AW) who is a full-time employee working in activities of industry, construction and commercial services (sections C - K of CANE Rev.1, respectively sections B - N according to CANE Rev.2 since reference year 2008). Tax wedge on labour cost - is defined as share of total tax rates and social security contributions payable by the employee and employer in the gross labour costs for an AW who earns 67% of the average gross earnings of the activities on industry, construction and commercial services. Unemployment trap - measures the financial consequences of an AW, earning 67% of the average gross earnings of the activities on industry, construction and commercial services, who moves from unemployment to employment. Unemployment trap measures what percentage of gross earnings is ”taxed away” by higher tax and social security contributions, and also the withdrawal of unemployment and other social benefits, under the conditions where a person is no longer unemployed and become employed person.

Indicatorul reprezintã ponderea diferenþei dintre câºtigul brut ºi creºterea venitului net (când iese din ºomaj ºi intrã în câmpul muncii) în câºtigul brut. Indicatorul se calculeazã pentru douã cazuri particulare: – fãrã reîncadrare în muncã pe durata perioadei de ºomaj - caz în care se evalueazã consecinþele financiare în cazul transferului din ºomaj în câmpul muncii, dar nu în timpul perioadei de ºomaj, ci la un moment de timp ulterior, nespecificat; – cu reîncadrare în muncã dupã 2 luni de ºomaj - caz în care se evalueazã consecinþele financiare în cazul transferului din ºomaj în câmpul muncii, dupã 2 luni de ºomaj. În acest caz, conform prevederilor legale, persoana beneficiazã din momentul angajãrii pânã la sfârºitul perioadei pentru care era îndreptãþitã sã primeascã indemnizaþia de ºomaj, de o sumã lunarã suplimentarã. Acest caz este introdus conform metodologiei revizuite a OECD ºi este relevant pentru politicile de încurajare a reîncadrãrii în muncã a ºomerilor. Capcana salariului mic - permite evaluarea consecinþelor financiare în cazul în care o persoanã salariatã îºi mãreºte efortul de muncã depus ºi implicit, nivelul salariului câºtigat, adicã, mãsoarã proporþia sumelor reþinute din câºtigul brut ca efect al impozitãrii, plãþii contribuþiilor de asigurãri, protecþie socialã ºi orice alte reduceri sau sistãri ale beneficiilor sociale, în condiþiile în care are loc o creºtere a câºtigului brut. Indicatorul reprezintã ponderea diferenþei dintre creºterea câºtigului brut ºi cea a venitului net (creºteri determinate de mãrirea efortului de muncã) în creºterea câºtigului brut. Indicatorul se calculeazã pentru douã cazuri particulare: – persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, în ipoteza în care, de la un nivel al câºtigului de 33% din câºtigul salarial mediu brut al unui AW ar atinge un nivel al câºtigului de 67% din câºtigul salarial mediu brut al unui AW; – cuplu cãsãtorit, cu doi copii, din care un singur pãrinte lucreazã, în ipoteza în care, de la un nivel al câºtigului de 33% din câºtigul salarial mediu brut al unui AW ar atinge un nivel al câºtigului de 67% din câºtigul salarial mediu brut al unui AW. Sarcina fiscalã asupra câºtigului disponibil exprimã cota corespunzãtoare tuturor reþinerilor (contribuþii sociale individuale ºi impozit) aplicate câºtigurilor brute formate din câºtiguri salariale ºi sume transferate de stat sub formã de alocaþii acordate familiei. În determinarea indicatorului se iau în calcul câºtigurile brute ºi nete pentru 13 cazuri particulare care þin cont de starea civilã, numãrul câºtigãtorilor de salarii (din familie) ºi numãrul de copii în întreþinere:

Unemployment trap express a report between the gross earnings and the growing of net incomes (when the employee moves from unemployment to employment). The indicator is calculated for two particular cases: – without rehiring during unemployment period - when there are evaluated financial consequences in case of unemployment transfer in labour field, but not during unemployment period, at a subsequent time moment not specified. – with rehiring after two unemployment months -when there are evaluated financial consequences in case of unemployment transfer in labour field, after two unemployment months. In this case, according to legal stipulations, person benefits from hiring moment till the end of period due to receive unemployment indemnity, of an additional monthly amount. This case is introduced according to OECD revised methodology and it is relevant for policies encouraging the unemployed rehiring. Low wage trap - measures the financial consequences for a person or a family when the employed person increases his/her work effort and implicitly the achieved earnings, i.e. it measures the share of amounts taken over from the gross earnings for the payment of taxes, insurance contributions, social protection and any other deductions or ceased social allowances, under the conditions of increased gross earnings. The indicator represents the weight of the difference between gross earnings increase and net income increase (entailed by the increased labour effort) in the gross earnings increase. Low wage trap is computed for two particular cases: – single person without children moving from 33% to 67% of the average earnings of an AW;

– one-earner couple with two children moving from 33% to 67% of the average earnings of an AW.

Tax wedge on disposable earnings - is defined as share of total retentions (tax rates and individual social security contributions) applied to gross earnings that contains the gross earnings and cash transfers from the government as family allowances. For determining the indicator the gross and net earnings are taken into account for 13 different family situations. Differences exist with respect to marital status, number of workers (in the family) and number of dependent children:

– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã 67% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã 167% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã 50% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã 80% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã 125% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – persoanã necãsãtoritã, cu 2 copii, care realizeazã 67% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, un singur pãrinte lucreazã ºi realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã, unul realizeazã 100%, iar celãlalt 33% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã, fiecare realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã, unul realizeazã 100%, iar celãlalt 67% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – cuplu cãsãtorit, fãrã copii, ambii soþi lucreazã, unul realizeazã 100%, iar celãlalt 33% din câºtigul salarial mediu brut al AW; – cuplu cãsãtorit, fãrã copii, ambii soþi lucreazã, fiecare realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu brut al AW. Indicatorul se calculeazã ca diferenþã între 100% ºi raportul dintre câºtigul disponibil ºi câºtigul salarial mediu brut pentru fiecare din cele 13 cazuri particulare. Câºtigul disponibil se calculeazã ca sumã a câºtigului salarial mediu net ºi sumelor transferate de stat sub formã de alocaþii acordate familiei (conform legislaþiei naþionale: alocaþia de stat pentru copii, alocaþia familialã complementarã, alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã). Sfera de acoperire: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã. Pentru calcularea reþinerilor se utilizeazã legislaþia în vigoare la 1 iulie - începând cu anul de referinþã 2008, conform metodologiei OECD. CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI Cheltuielile totale cuprind: – cheltuielile bãneºti, indiferent de destinaþie (consum, impozite ºi plãþi obligatorii, cumpãrãri de animale ºi pãsãri, imobile ºi terenuri, alte cheltuieli

– single person without children, earning 67% of the average gross earnings of AW; – single person without children, earning 100% of the average gross earnings of AW; – single person without children, earning 167% of the average gross earnings of AW; – single person without children, earning 50% of the average gross earnings of AW; – single person without children, earning 80% of the average gross earnings of AW; – single person without children, earning 125% of the average gross earnings of AW; – single person with 2 children, earning 67% of the average gross earnings of AW; – married couple with 2 children, only one parent is working and earns 100% of the average gross earnings of AW; – married couple with 2 children, both parents are working, one earns 100% and the other earns 33% of the average gross earnings of AW; – married couple with 2 children, both parents are working and earn100% of the average gross earnings of AW; – married couple with 2 children, both parents are working, one earns 100% and the other earns 67% of the average gross earnings of AW; – married couple with no children, both persons are working, one earns 100% and the other earns 33% of the average gross earnings of AW; – married couple with no children, both persons are working and earn 100% of the average gross earnings of AW. The indicator is calculated as a difference from 100% and the report between the disposable earnings (take-home pay) and gross earnings for each of the 13 family situations. The disposable earnings (take-home pay) is calculated as a sum of the net earnings and cash transfers from the government as family allowances (according to national legislation: state allowance for children, supplementary family allowance, sustaining allowance for single parent family). Coverage: The statistical labour cost survey. In view to calculate the retentions, the legislation in force on July 1st is used - starting with the reference year 2008, according to OECD methodology. POPULATION EXPENDITURE AND CONSUMPTION Total expenditure include: – money expenditure, irrespective of their destination (consumption, taxes and compulsory payments, purchases of animals and poultry, real estate and

de investiþii etc.), inclusiv contravaloarea prestaþiilor (mãrfuri ºi servicii) gratuite sau cu reducere de preþ, evaluatã la preþul de vânzare al unitãþii ofertante; – contravaloarea consumului de produse alimentare ºi nealimentare din resurse proprii (producþie, stoc etc.) determinatã pe baza preþurilor medii lunare ale produselor respective. Cheltuielile totale de consum cuprind: – cheltuielile bãneºti pentru cumpãrarea produselor alimentare consumate, a mãrfurilor nealimentare ºi pentru plata serviciilor, inclusiv contravaloarea prestaþiilor (mãrfuri ºi servicii) gratuite sau cu reducere de preþ; – contravaloarea consumului de produse alimentare ºi nealimentare din resurse proprii. Consumul mediu anual de produse alimentare pe locuitor, exprimat în unitãþi fizice, reprezintã cantitãþile de produse alimentare consumate în medie pe locuitor, în anul de referinþã, indiferent de forma sub care se consumã (naturalã sau prelucratã), de sursa de aprovizionare (magazine alimentare, piaþa liberã, consumul din resurse proprii etc.), sau de locul unde se consumã (gospodãrii individuale, restaurante, cantine, gospodãrii instituþionale etc.). Consumul mediu anual de bãuturi, pe locuitor reprezintã cantitãþile de bãuturi alcoolice ºi bãuturi nealcoolice, consumate în medie, pe locuitor, în anul de referinþã, indiferent de sursa de aprovizionare (magazine alimentare, piaþa liberã ºi producþia proprie a producãtorilor agricoli numai pentru consumul de vin) ºi de locul unde se consumã (gospodãriile individuale ale populaþiei, restaurante, cantine etc.). Atât consumul de produse alimentare cât ºi consumul de bãuturi se calculeazã ca disponibil de consum (producþie + import - export - prelucrare industrialã - pierderi - variaþie de stocuri) raportat la populaþia totalã de la 1 iulie, anul de referinþã. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii ºi factori nutritivi, pe locuitor reprezintã conþinutul în calorii ºi factori nutritivi al consumului alimentar mediu zilnic ºi se determinã pe baza datelor privind consumul mediu net zilnic (exclusiv partea necomestibilã a unui produs alimentar care se îndepãrteazã atât în timpul prelucrãrii industriale sau culinare cât ºi în momentul consumului efectiv) ºi a compoziþiei alimentelor, exprimatã în calorii ºi factori nutritivi (proteine, lipide ºi glucide). Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã, se exprimã prin numãrul de bunuri de folosinþã îndelungatã în stare de funcþionare care revin în medie la 100 de gospodãrii (exclusiv bunurile închiriate sau împrumutate de la alte persoane sau instituþii).

lands, other investment expenditure a.s.o.), including equivalent value of free or at lower prices provisions (goods and services), evaluated at selling price of offering unit; – equivalent value of consumption of food and non-food products from own resources (production, stock a.s.o.), determined based on monthly average prices of respective products. Total consumption expenditure include: – money expenditure for buying consumed food products, non-food goods and for payment of services, including equivalent value of free or at lower prices provisions (goods and services); – equivalent value of food and non-food products consumption from own resources. Yearly average consumption of food products per inhabitant expressed in physical units, represents the quantities of food products consumed in average per capita in the reference year regardless the consumption type (natural or processed), the supply source (food stores, free market, consumption from own resources a.s.o.) or the consumption place (individual households, restaurants, canteens, institutionalised households a.s.o.). Yearly average consumption of beverages, per inhabitant represents quantities alcoholic beverages, nonalcoholic beverages, consumed as average, per inhabitant in the reference year no matter of supply source (food stores, free market and own production of agricultural producers only for wine consumption) and of consumption place (population individual households, restaurants, conteens a.s.o.). Both food products consumption and beverages consumption are calculated as available for consumption (production + import - export - industrial processing - losses - change in stocks) related to total population on July 1st, reference year. Daily average food consumption expressed in calories and nutrients, per inhabitant represents the content in calories and nutrients of daily average food consumption and is determined based on data regarding daily net average consumption (excluding non-edible part of a food product being removed both-during industrial processing or cooking as well as in the moment of effective consumption) and food composition expressed in calories and nutrients (proteins, fats and carbohydrates). Households endowment with durable goods, is expressed by the number of durable goods in function, as average per 100 households (excluding goods rented or borrowed from other persons or institutions).

4.G1
25,4%

Structura veniturilor bãneºti Structure of money income
2004

6,2% 28,9%

3,9%

2009

4,2% 5,4% 58,8%

3,3% 3,0% 60,9%

Salarii brute ºi alte drepturi salariale Gross salaries and other salary rights Venituri din agriculturã Income from agriculture

Venituri din activitãþi neagricole independente Income from non-agricultural independent activities Venituri din prestaþii sociale Income from social provisions Alte venituri Other income

4.G2
4500 4000 3500 3000 2500

Câºtigul salarial mediu brut, pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009 Average gross earnings, by activity of national economy, in 2009
lei/salariat / lei/employee

CAEN Rev.2 (secþiuni) CANE Rev.2 (sections) 4304 3360 2947 2569 2068 2206 1810 1701 1166 1104

2000 1845 1500 1000 500 0 Total 1 1350

1745

1441 1418

1623 1066

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

7 - Informaþii ºi comunicaþii 1 - Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Agriculture, forestry and fishing Information and communication 2 - Industrie1) 8 - Intermedieri financiare ºi asigurãri Industry 1) Financial intermediations and 3 - Construcþii insurance Construction 9 - Tranzacþii imobiliare 4 - Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; Real estate activities repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 10 - Activitãþi profesionale, ºtiinþifice Wholesale and retail; repair of motor ºi tehnice vehicles and motorcycles Professional, scientific and 5 - Transport ºi depozitare technical activities Transport and storage 11 - Activitãþi de servicii administrative 6 - Hoteluri ºi restaurante ºi activitãþi de servicii suport Hotels and restaurants Activities of administrative services and of support services
1)

12 - Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public Public administration and defence; social insurance of public sector 13 - Învãþãmânt Education 14 - Sãnãtate ºi asistenþã socialã Health and social assistance 15 - Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative Shows, culture and recreation activities 16 - Alte activitãþi de servicii Other service activities

Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. / Including electricity, gas, steam and air conditioning production and supply and water supply; sewerage, waste management and decontamination activities.

4.G3
2000 1600

Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe sexe Average gross and net nominal monthly earnings, by sex

lei/salariat / lei/employee

1814 1700 1468 1312 1095 981

1906 1775 1405 1310

1222 1200 1062 1037 922 886 891 803 796 743 800 689 643 549 400 0

1348 1264

BRUT NET GROSS 2004

BRUT NET GROSS 2005 Bãrbaþi Men

BRUT NET GROSS 2006

BRUT NET GROSS 2007 Femei Women

BRUT NET GROSS 2008

BRUT NET GROSS 2009

4.G4

Structura cheltuielilor totale de consum, în anul 2009 Structure of total consumption expenditure, in 2009
Total gospodãrii / Total households

Salariaþi / Employees

24,8%
31,0%

44,2%

Agricultori / Farmers

27,8%

13,7% 27,4% 58,9%

40,4%

31,8%

ªomeri / Unemployed

Pensionari / Pensioners

24,8%

23,3%

48,4%

45,8%

26,8%
Cheltuieli pentru produse alimentare Expenditure for food products Cheltuieli pentru mãrfuri nealimentare Expenditure for non-food goods Cheltuieli pentru plata serviciilor Expenditure for payment of services

30,9%

4.G5

Structura cheltuielilor totale ale gospodãriilor Structure of total households expenditure
2004 2009

3,5% 12,5% 71,6% 16,2%

3,5% 71,7%

11,3%

7,3%

1,1%

1,3%

Cheltuieli de consum Consumption expenditure Cheltuieli pentru investiþii Expenditure for investment

Cheltuieli de producþie Production expenditure Impozite, contribuþii, cotizaþii, taxe Taxes, contributions, dues, fees Alte cheltuieli Other expenditure

4.G6
4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0

Evoluþia consumului alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii, pe locuitor Evolution of daily average food consumption, expressed in calories, per inhabitant
calorii / calories

3350

3385

3455

3290

3300

3273

2007

1992

1999

1905

1874

1854

880

928

985

927

969

978

463 2004

465 2005
Calorii - total Calories - total

471 2006

458 2007

457 2008

441 2009

Lipide (în echiv. calorii) Fats (in equiv. calories) Proteine (în echiv. calorii) Proteins (in equiv. calories)

Glucide (în echiv. calorii) Carbohydrates (in equiv. calories)

Notã: Conform nomenclatorului Eurostat ºi FAO. / Note: According to the Eurostat and FAO nomenclature.

4

VENITURILE, CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI

VENITURILE POPULAÞIEI 4.1 Veniturile totale ale gospodãriilor 4.2 Veniturile totale ale gospodãriilor, grupate dupã numãrul persoanelor din componenþã 4.3 Veniturile totale ale gospodãriilor, pe decile, în anul 2009 (total gospodãrii) 4.4 Distribuþia gospodãriilor ºi persoanelor din gospodãrii, pe decile, în anul 2009 4.5 Salariile medii brute, realizate pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, în luna octombrie 2009 4.6 Structura salariaþilor, pe grupe de salarii brute, realizate în luna octombrie 4.7 Indicii câºtigului salarial real 4.8 Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe 4.9 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe forme de proprietate, clase de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe 4.10 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi ale economiei naþionale - total salariaþi 4.11 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale economiei naþionale 4.12 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe 4.13 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe forme de proprietate, clase de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe 4.14 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi ale industriei 4.15 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe 4.16 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale industriei 4.17 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe 4.18 Indicii trimestriali ai costului orar al forþei de muncã 4.19 Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã, pe activitãþi economice 4.20 Indicatori structurali din statisticile câºtigurilor salariale ºi costului forþei de muncã 4.21 Costul mediu lunar ºi costul mediu orar al forþei de muncã, pe activitãþi ale economiei naþionale 4.22 Costul mediu lunar ºi costul mediu orar al forþei de muncã, pe activitãþi ale industriei CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI 4.23 Cheltuielile totale ale gospodãriilor 4.24 Cheltuielile totale ale gospodãriilor, grupate dupã numãrul persoanelor din componenþã 4.25 Cheltuielile totale ale gospodãriilor, pe decile, în anul 2009 (total gospodãrii) 4.26 Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodãriilor 4.27 Structura cheltuielilor bãneºti de consum ale gospodãriilor 4.28 Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare ºi bãuturi, pe locuitor 4.29 Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii ºi factori nutritivi, pe locuitor 4.30 Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã îndelungatã (la sfârºitul anului) 4.31 Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã Teritorial 4.32 Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, în profil teritorial ºi pe sexe, în anul 2009 4.33 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009 4.34 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009 4.35 Veniturile totale ale principalelor categorii de gospodãrii, în profil teritorial, în anul 2009 4.36 Cheltuielile totale ale principalelor categorii de gospodãrii, în profil teritorial, în anul 2009

LOCUINÞE ªI UTILITÃÞI PUBLICE

DWELINGS AND PUBLIC UTILITIES

5

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetarea statisticã privind modificãrile fondului de locuinþe; Cercetarea statisticã privind locuinþele terminate; Cercetãri statistice privind alimentarea cu apã, canalizare publicã ºi spaþii verzi, salubritatea ºi distribuþia energiei termice, a gazelor naturale ºi alte cercetãri statistice pentru domeniul edilitar.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Statistical survey on the changes in dwellings stock; Statistical survey on finished dwellings; Statistical surveys on water supply, public sewerage and green spaces, sanitation and distribution of electric energy, natural gas and other statistical surveys in urbanistic field.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
Fondul de locuinþe se determinã pe baza datelor obþinute la recensãmintele populaþiei ºi locuinþelor ºi a modificãrilor intervenite în cursul fiecãrui an, respectiv: – intrãrile, reprezentând locuinþele date în folosinþã (locuinþe noi ºi spaþii cu altã destinaþie transformate în locuinþe); – ieºirile, reprezentând demolãrile ºi schimbarea locuinþelor în spaþii cu altã destinaþie. Locuinþa este construcþia, formatã din una sau mai multe camere de locuit situate la acelaºi nivel al clãdirii sau la niveluri diferite, prevãzutã, în general, cu dependinþe (bucãtãrie, baie etc.) sau cu alte spaþii de deservire, independentã din punct de vedere funcþional, având intrarea separatã din casa scãrii, curte sau stradã ºi care a fost construitã, transformatã sau amenajatã în scopul de a fi folositã, în principiu, de o singurã gospodãrie. Locuinþa terminatã în cursul unui an este acea construcþie care nu a existat anterior ºi ale cãrei elemente, inclusiv fundaþia, s-au construit pentru prima datã, la care s-au realizat toate categoriile de lucrãri prevãzute în documentaþia de execuþie ºi care au fost recepþionate de beneficiar. Camera de locuit reprezintã o încãpere dintr-o locuinþã care serveºte pentru locuit, având suprafaþa de cel puþin 4 m2, înãlþimea de cel puþin 2 m pe cea mai mare parte a suprafeþei sale ºi care primeºte luminã naturalã fie direct prin ferestre ºi / sau uºi exterioare, fie indirect, prin verande cu ajutorul ferestrelor ºi / sau uºilor, sau prin alte camere de locuit cu ajutorul glasvandurilor. Astfel, sunt considerate camere de locuit: dormitoarele, camerele de zi, holurile locuibile, încãperile cu dublã utilizare (din a cãror suprafaþã, o parte este folositã pentru locuit) ºi de asemenea, alte încãperi destinate pentru locuit. Suprafaþa (aria) construitã desfãºuratã (totalã) reprezintã suma suprafeþelor secþiunilor orizontale ale tuturor nivelurilor clãdirii (subsol, parter, etaje ºi mansardã, exclusiv podurile circulabile sau necirculabile), delimitate de conturul exterior al pereþilor exteriori. Nu se cuprind suprafeþele aferente treptelor exterioare, teraselor neacoperite, ariile curþilor interioare ºi exterioare de luminã sau de acces, mai mari de 4 m2, subsolurile tehnice.

METHODOLOGICAL NOTES
Dwellings stock is determined based on data obtained from Population and Housing Censuses and on changes occurred each year, namely: – inputs, representing dwellings in use (new dwellings and spaces with another destination changed into dwellings); – outputs, representing demolitions and change of dwellings into spaces with another destination. A dwelling is the construction, made up by one or more habitation rooms situated at the same floor of the building or at different floors, generally endowed with outhouses (kitchen, bathroom a.s.o.) or with other service spaces, functionally independent, with separated entrance from the staircase hall, yard or street and which has been built, transformed or arranged with a view to be used, in principle, by a single household. A finished dwelling built during one year, is that building which did not exist before and whose elements, including the foundation, were built for the first time, for which all categories of work foreseen into the execution documentation were performed and which were received by beneficiary. Habitation room represents a room from a dwelling used for habitation, having an area of at least 4 sq.m, a height of at least 2 m on largest part of its area, which gets natural light either directly through windows and / or exterior doors, or indirectly through veranda by means of windows and / or doors, or by other habitation rooms by means of French windows. Thus, the following are considered habitation rooms: bedrooms, dining rooms, habitation halls, rooms with double use (of whose area, one part is used for habitation) and also, other rooms for habitation purpose. The total built up area represents the sum of horizontal section areas of all the building floors (basement, land-floor, floors and attic, excluding passing or non-passing garrets) limited by the outside contour of the external walls. The areas afferent to outside steps, uncovered terraces, inside yards and outside yards for lighting or access purposes exceeding 4 sq.m and technical basements are not included.

Suprafaþa (aria) utilã desfãºuratã (totalã) rezultã din suprafaþa construitã desfãºuratã, din care se scade suprafaþa ocupatã de pereþi (exclusiv pereþii amovibili). Suprafaþa (aria) locuibilã desfãºuratã (totalã) reprezintã suma suprafeþelor destinate pentru locuit a tuturor locuinþelor sau spaþiilor de locuit din clãdire. Transportul public local de pasageri reprezintã operaþiunea de transport de pasageri care se efectueazã cu un vehicul rutier de transport, precum ºi cu metroul, în interiorul zonei administrativ-teritoriale a unei localitãþi, fãrã a depãºi limitele acesteia. Lungimea totalã simplã a reþelei de distribuþie a apei potabile reprezintã lungimea tuburilor ºi conductelor instalate pe teritoriul localitãþii respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducþiune sau de la staþiile de pompare pânã la punctele de branºare a consumatorilor. Apa potabilã distribuitã consumatorilor este cantitatea totalã de apã potabilã livratã efectiv tuturor consumatorilor, populaþiei ºi operatorilor economici, pentru nevoi productive ºi neproductive (casnice, bãi publice, clãdiri social-culturale ºi administrative, hoteluri, stropitul strãzilor, spaþii verzi etc.) prin reþele de distribuþie sau direct prin conducte de aducþiune; se determinã cu ajutorul apometrelor instalate la consumatori, iar în lipsa acestora pe baza normelor de consum pauºal. Lungimea totalã a conductelor de distribuþie a gazelor naturale se referã la totalitatea conductelor (din reþea ºi direct din conductele magistrale de transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii dintr-o localitate, începând de la staþiile de reglare a presiunii ºi predare a gazelor de cãtre furnizori pânã la punctele de branºare a consumatorilor. Gazele naturale distribuite efectiv reprezintã volumul total de gaze naturale livrate consumatorilor prin reþele de distribuþie (inclusiv gazele naturale consumate de unitatea distribuitoare).

Useful area (total area) results from unfolded built surface, of which the surface occupied by the walls is subtracted (excluding removable walls). Total unfolded living floor represents the sum of the areas meant for habitation of all dwellings or living spaces in the building. Local public passengers transport includes passengers transport operations carried out using a road transport vehicle as well as the subway, within the administrative-territorial area of a locality, without exceeding its boundaries. Simple total length of supply network drinking water represents the length of tubes and pipes placed in the respective locality, for drinking water transport from feed pipes or from pumping pipes up to the consumers connection points. Drinking water supplied to the users is the total quantity of drinking water actually delivered to all consumers, to the population and to economic operators, for productive and non-productive needs (domestic, public baths, social-cultural and administrative buildings, hotels, street wash, green spaces a.s.o.) through distribution networks or directly aduction by pipes; it is determined by means of water gauges installed at the consumers and if they are not present by means of common consumption norms. Total length of distribution pipes of natural gas refers to all pipes (from network and directly from main transport pipes) distributing gas to the consumers in one locality, starting from pressure adjustment and gas delivery stations of suppliers up to the consumers connection points. Actually distributed natural gas represents the total volume of natural gas delivered to the consumers by means of distribution networks (including natural gas consumed by distribution unit).

5.G1
47,3%

Locuinþe terminate, pe medii Finished dwellings, by area
2004 52,7% 49,7% 2009 50,3%

Urban

Rural

5.G2
70 60 50 40 30 20 10 0

Locuinþe terminate, pe surse de finanþare Finished dwellings, by financing sources
Numãr locuinþe (mii) Number of dwellings (thou)

67,3

62,5

47,3 39,6 30,1 25,2 32,9 27,7 34,8 43,0 61,2 56,8

4,9 2004

5,1 2005 Fonduri private Private funds

4,8 2006

4,3 2007 Fonduri publice Public funds

6,1 2008

5,7 2009

Total locuinþe terminate Total of finished dwellings

5.G3

Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit Finished dwellings, by number of habitation rooms
2004 10,7% 2009 8,5%

40,1% 24,2%

42,4%

23,6%

25,0% cu o camerã with one room cu douã camere with two rooms

25,5% cu trei camere with three rooms cu patru camere ºi peste with four rooms and over

5
5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 5.9 5.10 5.11

LOCUINÞE ªI UTILITÃÞI PUBLICE

Fondul de locuinþe Balanþa fondului de locuinþe Locuinþe terminate Locuinþe terminate, dupã tipurile de instalaþii cu care sunt dotate ºi fondurile de finanþare Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit ºi sursele de finanþare Strãzile orãºeneºti (la sfârºitul anului) Transportul public local de pasageri Transportul public local de pasageri, pe tipuri de vehicule de transport Canalizare publicã ºi spaþii verzi (la sfârºitul anului) Reþeaua ºi volumul gazelor naturale distribuite Reþeaua ºi volumul apei potabile distribuite Teritorial

5.12 Fondul de locuinþe, în profil teritorial ºi pe forme de proprietate, la 31 decembrie 2009 5.13 Locuinþe terminate, în profil teritorial, în anul 2009 5.14 Transportul public local de pasageri, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009 5.15 Strãzile orãºeneºti, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009 5.16 Canalizare publicã ºi spaþii verzi, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009 5.17 Volumul de apã potabilã distribuitã consumatorilor, în profil teritorial, în anul 2009 5.18 Reþeaua ºi volumul gazelor naturale distribuite, în profil teritorial, în anul 2009 5.19 Localitãþi în care se distribuie energie termicã, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009 5.20 Reþeaua de distribuþie a apei potabile, în profil teritorial, în anul 2009

SECURITATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ

SOCIAL PROTECTION AND ASSISTANCE

6

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetarea statisticã asupra unitãþilor ºcolare de învãþãmânt preuniversitar special. Cercetarea statisticã asupra numãrului de pensionari ºi pensiei medii lunare; Colectarea naþionalã de date asupra statisticii protecþiei sociale, conform metodologiei europene ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics) pentru statisticile privind protecþia socialã; Colectarea naþionalã de date asupra politicilor privind piaþa muncii, conform metodologiei europene LMP (Labour Market Policies) pentru statisticile privind politicile care acþioneazã pe piaþa muncii. Surse administrative: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, pentru datele privind protecþia socialã a ºomerilor înregistraþi; Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, pentru datele privind protecþia socialã a pensionarilor de asigurãri sociale, precum ºi datele pentru biletele de tratament ºi odihnã; Ministerul Culturii, Cultelor ºi Patrimoniului Naþional Secretariatul de Stat pentru Culte; Casa de Asigurãri a Avocaþilor; Ministerul Apãrãrii Naþionale; Ministerul Administraþiei ºi Internelor; Serviciul Român de Informaþii; Autoritatea Naþionalã pentru Persoanele cu Handicap, pentru datele privind: cheltuielile pentru protecþia specialã a persoanelor cu handicap neinstituþionalizate, numãrul minorilor cu deficienþe din unitãþile proprii specializate, centrele pentru asistarea adulþilor, numãrul persoanelor asistate în centre, pe tipuri de deficienþe; Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Familiei ºi a Drepturilor Copilului ºi Oficiul Român pentru Adopþii, pentru indicatorii din sistemul de protecþie a copilului aflat în dificultate (preîntâmpinarea situaþiilor ce pun în pericol securitatea ºi dezvoltarea copiilor cuprinde prevenirea prenatalã a abandonului copilului sau menþinerea copilului în familia naturalã); Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, pentru datele privind cãminele pentru persoane vârstnice ºi pentru datele privind alocaþiile de stat ºi suplimentare, alocaþia familialã complementarã ºi alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã ºi alte ajutoare acordate de la bugetul statului ºi bugetele locale.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Statistical survey on special preuniversity education units. Statistical survey on number of pensioners and monthly average pension; National data collection on social protection statistics, according to ESSPROS European methodology for social protection statistics;

National data collection on labour market policies, according to LMP European methodology for labour market statistics

Administrative sources: National Agency for Employment, for data on registered unemployed social protection; National Pension and Other Social Insurance Rights Office, for data on social protection of social insurance pensioners, as well as the data for balneary treatment and rest tickets; Ministry of Culture, Religions Affairs and National Heritage - State Secretariate for Cults; Lawyers Insurance Office; Ministry of National Defence; Ministry of Administration and Interior; Romanian Intelligence Office; National Authority for Disabled People, for data on expenditure for special protection of noninstitutionalised disabled persons, number of under age persons with deficiencies from own specialized units, centers for assisting adults, number of persons assisted in centers, by type of deficiency; National Authority for Family and Child Rights Protection and Romanian Office for Adoptions, for indicators from the protection system of child under difficulty (preventing the situations jeopardizing the children security and growth, refers to the prenatal prevention of child abandonment or maintaing the child within his natural family); Ministry of Labour, Family and Social Protection, for data on elderly persons hostels and for data on state and additional allowances, complementary family allowance and support allowance for mono-parental family and other benefits granted from state budget and local budgets.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
PROTECÞIA SOCIALà A ªOMERILOR Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor : Ajutorul de ºomaj ºi ajutorul de integrare profesionalã reprezintã sumele acordate, la cererea persoanelor îndreptãþite, potrivit Legii nr. 1/1991, republicatã în anul 1994 ºi completatã prin Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 47/1997, pe o perioadã de cel mult 270 de zile calendaristice. Indemnizaþia de ºomaj (conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã intratã în vigoare la data de 1 martie 2002) reprezintã o compensaþie parþialã a veniturilor care se acordã persoanelor aflate în ºomaj, ca urmare a pierderii locului de muncã sau absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt ºi militarilor care au efectuat stagiul militar ºi care nu s-au putut încadra în muncã ºi venituri de completare, conform legislaþiei în vigoare. Alocaþia de sprijin reprezintã suma ce s-a acordat persoanelor care au beneficiat de ajutorul de ºomaj, sau ajutorul de integrare profesionalã ºi care nu au putut sã se încadreze în muncã. Alocaþia de sprijin se acordã pe o perioadã de cel mult 18 luni (conform Legii nr.1/1991, republicatã în anul 1994 ºi completatã prin O.U.G. nr. 47/1997). Cheltuieli pentru formarea profesionalã reprezintã cheltuielile efectuate pentru calificarea, recalificarea, perfecþionarea ºi specializarea persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã; formarea profesionalã se realizeazã prin cursuri, stagii de practicã ºi specializare, organizate pe niveluri de pregãtire, pe baza planului naþional de formare profesionalã. Plata absolvenþilor reprezintã suma acordatã angajatorilor care au încadrat în muncã, pe duratã nedeterminatã, absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt. Suma lunarã se stabileºte conform Legii nr. 76/2002 - art. 80, alin. 1 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Plãþile pentru stimularea ºomerilor care se angajeazã înainte de expirarea perioadei de ºomaj reprezintã sumele plãtite în completarea veniturilor salariale ºomerilor (cu experienþã în muncã ºi absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt) conform Legii nr. 76/2002 - art. 72 ºi art. 73 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Plãþile pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã reprezintã sumele acordate ca prime de încadrare persoanelor (ºomere) care se încadreazã în muncã înainte de expirarea perioadei în care beneficiazã de indemnizaþie de ºomaj, într-o localitate situatã la o distanþã mai mare de 50 km de localitatea în care îºi au

METHODOLOGICAL NOTES
UNEMPLOYED SOCIAL PROTECTION Expenditure for unemployed social protection: Unemployment benefit and vocational integration allowance represent the amounts granted at the request of eligible persons, according to Law no. 1/1991, republished in 1994 and amended by the Government Priority Ordinance no. 47/1997, for 270 calendar days at most. Unemployment indemnity (according to the Law no. 76/2002 on unemployment insurance system and employment stimulation coming into force since March 1, 2002) represents a partial compensation of income granted to the unemployed after losing their jobs or to the graduates of educational institutions and to the military staff who ended their military service and who could not get employed, as well as income in completion, according to the legislation in force. Support allowance represents the amount granted to persons who got unemployment benefit, or vocational integration allowance and who could not find a job. Support allowance is granted for 18 months at most (according to the Law no. 1/1991, republished in 1994 and amended by the G.P.O. no. 47/1997). Expenditure for vocational training represent expenditure for the qualification, re-qualification, training and specialization of persons looking for a job; vocational training is done by means of courses, practice and specialization stages, organized by training levels, based on the national plan of vocational training. Graduates remuneration represents the amounts granted to the employers who employed graduates of educational institutions, for indefinite duration. Monthly amount granted is established based on Law no. 76/2002 - art. 80, alin. 1, with subsequent amendments. Incentives for unemployed getting employed before expiring their unemployment period represent the amounts paid to complete salary income for unemployed (with work experience and to graduates of educational units) according to the Law no. 76/2002 art. 72 and art. 73, with subsequent amendments. Incentives for labour force mobility represents the amounts granted as tax free employment bonuses for persons (unemployed) who get employed before expiring their period of receiving unemployment benefit in one locality situated at over 50 km far from their stable domicile locality and as installation bonuses for the

domiciliul stabil ºi ca prime de instalare persoanelor (ºomere) care se încadreazã în muncã înainte de expirarea perioadei în care beneficiazã de indemnizaþie de ºomaj, într-o altã localitate ºi, ca urmare a acestui fapt, îºi schimbã domiciliul. Primele de încadrare ºi de instalare se stabilesc conform Legii nr. 76/2002 - art. 74, 75, 76 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Plãþile pentru stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri din categoria defavorizaþi reprezintã sumele acordate angajatorilor care au încadrat în muncã, pe duratã nederminatã, absolvenþi din rândul persoanelor cu handicap. Suma lunarã se stabileºte conform Legii nr. 76/2002 - art. 80, alin. 2, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Plãþile compensatorii efectuate în cadrul programelor de restructurare, privatizare ºi lichidare reprezintã sumele acordate persoanelor cãrora li s-au desfãcut contractele individuale de muncã ca urmare a concedierilor colective (O.G. nr. 7/1998 ºi O.U.G. nr. 98/1999 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare). Alte cheltuieli cuprind sumele acordate sub formã de credite întreprinderilor mici ºi mijlocii pentru înfiinþarea de noi locuri de muncã, precum ºi cele necesare administrãrii fondului pentru plata ajutorului de ºomaj. Conform metodologiei LMP, intervenþia publicã pe piaþa muncii reprezintã intervenþia publicã ce are ca scop atingerea unei funcþionãri eficiente ºi corectarea dezechilibrelor apãrute pe piaþa muncii. Intervenþiile publice se disting de celelalte intervenþii ale administraþiei publice prin faptul cã sunt destinate unor grupuri particulare de persoane considerate ca de interes pentru buna funcþionare a pieþei muncii. Intervenþiile publice sunt de urmãtoarele tipuri: – Servicii privind piaþa muncii - se referã la intervenþiile pe piaþa muncii adresate persoanelor (participanþilor) aflate în cãutarea unui loc de muncã, fãrã modificarea statutului lor pe piaþa muncii, ci doar în scopul mijlocirii gãsirii unui loc de muncã. – Mãsuri privind piaþa muncii (mãsuri active) - se referã la intervenþiile pe piaþa muncii privind participanþii a cãror principalã activitate este cãutarea activã a unui loc de muncã ºi care se finalizeazã prin modificarea statutului lor pe piaþa muncii. – Suporturi financiare privind piaþa muncii (mãsuri pasive) - se referã la intervenþiile care furnizeazã indivizilor asistenþã financiarã, direct sau indirect, pentru persoanele dezavantajate pe piaþa muncii. Transferurile cãtre indivizi - reprezintã cheltuielile publice transferate direct cãtre indivizi ºi care sunt plãtite în bani sau sub forma unei reduceri a impozitelor obligatorii.

persons (unemployed) who get employed before expiring their period of receiving unemployment benefit, into another locality and therefore change their domicile. The employment and installation bonuses are established according to Law no. 76/2002 - art. 74, 75, 76, with subsequent amendments. Incentives for employers who hire unfavoured unemployed represent the amounts granted to employers who employed, for indefinite duration, graduates among disabled persons. The monthly amount is established according to the Law no. 76/2002 - art. 80, alin. 2, with subsequent amendments. The compensations granted within the programmes of restructuring, privatization and liquidation are the amounts granted to those persons for whom individual employment contracts ceased as consequence of collective lay off (G.O. no. 7/1998 and G.P.O. no. 98/1999 with subsequent amendments and completions) Other expenditure include the amounts granted as credits to the small and medium enterprises to create new jobs, as well as those needed for the management of unemployment benefit funds. According to LMP methodology, public intervention on the labour market represents public intervention aiming at efficient functioning and disequilibria correction on the labour market. Public interventions are different from other interventions of general government because they are meant for special groups of persons of interest for the good functioning of labour market. Public interventions are of various types: – Labour market services - refer to interventions on the labour market for persons (participants) seeking for a job, without changing their status on the labour market, only in order to find a job. – Labour market measures (active measures) refer to interventions on the labour market regarding participants whose main activity is to seek for a job actively, and ends by changing their status on the labour market. – Labour market financial supports (passive measures) - refer to interventions providing financial assistance, directly or indirectly, for disadvantaged persons on the labour market. Transfer to persons - represent public expenditure directly transferred to persons paid in cash or as discounts of compulsory taxes.

Transferuri cãtre angajatori - se referã la cheltuielile publice transferate direct angajatorilor ºi care sunt plãtite în bani sau sub forma unei reduceri ale impozitelor obligatorii. Transferurile cãtre furnizorii de servicii - sunt cheltuielile publice transferate direct producãtorilor de bunuri ºi/sau servicii care sunt oferite indivizilor sau angajatorilor ca servicii directe (de exemplu formare profesionalã sau consiliere) în beneficiul participanþilor. Alte cheltuieli - sunt acele cheltuieli care nu pot fi detaliate dupã tipul beneficiarului direct.

Transfer to employers – refer to public expenditure directly transferred to employers paid in cash or as discounts of compulsory taxes. Transfer to providers of services – are public expenditure directly transferred to providers of goods and /or services for persons or employers as direct services (for instance, vocational training or consulting) for the benefit of participants. Other expenditure – are those expenditure which cannot be detailed by type of direct beneficiary.

ASIGURÃRI SOCIALE Pensia medie lunarã s-a calculat prin raportarea sumelor cuvenite (conform deciziilor) pensionarilor existenþi în platã în anul de referinþã, la numãrul mediu lunar al acestora înmulþit cu 12. De la 1 iulie 2000, sumele cuvenite pentru calculul pensiei medii lunare cuprind ºi valoarea impozitului aferent sumelor ce depãºesc plafonul stabilit prin lege (O.U.G. nr. 87/2000). Începând cu 1 ianuarie 2003, sumele cuvenite drept pensii nu mai includ contribuþia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate (O.U.G. nr. 147/2002). Indicele pensiei reale s-a calculat, numai pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat, ca raport procentual între indicele pensiei medii nominale ºi indicele general al preþurilor de consum. Pensia medie nominalã utilizatã în calculul pensiei reale a pensionarilor de asigurãri sociale de stat cuprinde ºi pensia suplimentarã. Pentru comparabilitatea seriei de date, începând cu 1 iulie 2000, s-a dedus ºi valoarea impozitului. Conform metodologiei ESSPROS, protecþia socialã reprezintã expresia tuturor intervenþiilor întreprinse de organismele publice sau private în scopul protejãrii gospodãriilor ºi indivizilor de consecinþele unui set definit de riscuri sociale sau nevoi, în condiþiile în care nu este implicat niciun aranjament simultan de reciprocitate sau unul individual. Funcþia de protecþie socialã se defineºte în termenii scopului final pe care trebuie sã îl atingã protecþia socialã, adicã de protejare a indivizilor ºi familiilor/gospodãriilor împotriva riscului social major identificat. Prestaþiile de protecþie socialã se clasificã pe opt funcþii de protecþie socialã, corespunzãtoare celor opt riscuri sociale majore identificate de ESSPROS.

SOCIAL INSURANCE Monthly average pension has been computed as a ratio between the amounts granted (in accordance with the pension decision) to the pensioners on payment during the reference year, and their monthly average number multiplied by 12. Since July 1, 2000, the amounts for the calculation of monthly average pension also comprise the value of tax for the amounts exceeding the threshold set up by the Law (G.P.O. no. 87/2000). Starting with January 1, 2003, amounts representing pensions do not include anymore health social insurance contribution (G.P.O. no. 147/2002). Real pension index has been calculated, only for state social insurance pensioners, as a percentage ratio between nominal average pension index and general consumer price index. Nominal average pension used for the calculation of real pension of state social insurance pensioners contains supplementary pension as well. For the data series comparability, beginning with July 1, 2000, the value of tax is also deducted. According to ESSPROS methodology, social protection represents the expression of all interventions of public or private bodies in order to protect the households and persons against the consequences of a set of social risks or needs, if no simultaneous mutual or individual arrangement is involved. Social protection function is defined in terms of final purpose for social protection, namely to protect persons and families/ households against major social risk identified. Provisions of social protection are divided into eight functions of social protection, according to those eight major social risks identified by ESSPROS.

Funcþiile de protecþie socialã sunt: boalã/îngrijirea sãnãtãþii; invaliditate; limitã de vârstã; urmaº; familie/copii; ºomaj; locuinþã; excluziune socialã (neclasificatã în altã parte). Cheltuielile de protecþie socialã cuprind: – cheltuieli cu prestaþiile sociale; – costuri administrative; – alte tipuri de cheltuieli (de exemplu: dobânzi bancare în conexiune cu fondurile sociale). Cheltuieli cu prestaþiile sociale reprezintã valoarea resurselor de protecþie socialã alocate beneficiatilor în numerar sau în naturã (bunuri ºi/sau servicii). Costuri administrative reprezintã cheltuielile pe care le implicã organizarea ºi administrarea schemelor de protecþie socialã. Prestaþiile dependente de un prag al venitului sunt cele care se acordã condiþionat, respectiv dacã nivelul venitului beneficiarului se situeazã sub un prag prestabilit. Prestaþiile independente de un prag al venitului sunt cele care se acordã necondiþionat de nivelul veniturilor beneficiarului. – – – – – – – –

– – – – – – – –

Social protection functions are: sickness/health care; disability; old age; survivor; family/children; unemployment; housing; social exclusion / non-classified elsewhere). Expenditure of social protection include: – expenditure for social protection benefits; – administrative costs; – other types of expenditure (for instance, bank interests related to social funds); Expenditure for social protection benefits represent the value of social protection resources allocated to the beneficiaries in cash or in kind (goods and/or services). Administrative costs represent the expenditure for the organization and administration of social protection schemes. Means - tested benefits are conditioned provisions, respectively if the level of the beneficiary income is under a preset threshold. Non-means tested benefits are unconditioned provisions by the level of the beneficiary income.

6.G1
7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0

Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor Evolution of average number of pensioners
mii persoane / thou persons

6233

6205

6067 6042

5806

5785

5745

5726

5701 5685

5689 5676

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Pensionari - total Pensioners - total

Pensionari de asigurãri sociale Social insurance pensioners

6.G2
5000 4000 3000 2000 1000 0

Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor de asigurãri sociale Evolution of average number of social insurance pensioners
mii persoane / thou persons

4731

4597

4750

4611

4780

4633

4794

4643

4819

4664

4877

4718

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori) Social insurance pensioners (excluding farmers) Pensionari de asigurãri sociale de stat State social insurance pensioners

6.G3
800 700 600 500 400 300 200 100 0

Evoluþia pensiei medii lunare Evolution of monthly average pension
lei / persoanã / lei person

711 593 573 399 232 204 74 2004 267 246 88 311 298 117 389 159 253 300 686

2005

2006

2007

2008

2009

Pensionari de asigurãri sociale Social insurance pensioners

Pensionari de asigurãri sociale de stat State social insurance pensioners

Pensionari de asigurãri sociale - agricultori Social insurance pensioners - farmers

6.G4
150 140 130 120 110 100 0

Evoluþia pensiei medii nominale ºi reale Evolution of nominal and real average pension
% anul precedent = 100 / previous year = 100

144,7

128,7 125,0 117,8 116,4 122,8 134,1 118,3 112,0

111,7

108,1

109,2

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Indicele pensiei nominale Nominal pension index Indicele pensiei reale Real pension index

6

SECURITATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR 6.1 Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor 6.2 Indemnizaþii de ºomaj 6.3 Cheltuielile publice pe piaþa muncii, pe categorii de cheltuieli ºi tipuri de intervenþii publice ASIGURÃRI SOCIALE 6.4 Numãrul mediu al pensionarilor 6.5 Pensia medie lunarã 6.6 Pensionarii de asigurãri sociale de stat, dupã nivelul pensiei, la 31 decembrie 2009 6.7 Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurãri sociale de stat 6.8 Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã acordate prin asigurãrile sociale 6.9 Biletele pentru tratament balnear acordate prin asigurãrile sociale de stat, pe staþiuni balneoclimaterice ASISTENÞÃ SOCIALÃ 6.10 Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei (sume plãtite) 6.11 Numãrul centrelor de plasament funcþionale ºi al serviciilor alternative (la sfârºitul anului) 6.12 Numãrul copiilor din centrele de plasament, pe grupe de vârstã (la sfârºitul anului) 6.13 Unitãþile din învãþãmântul special (la începutul anului ºcolar) 6.14 Copiii ºi elevii din învãþãmântul special, dupã nivelul de educaþie ºi pe vârste (la începutul anului ºcolar) 6.15 Minorii cu deficienþe din unitãþi de asistenþã socialã (la sfârºitul anului) 6.16 Copiii ºi elevii din învãþãmântul special, primar ºi gimnazial, pe tipuri de unitãþi (la începutul anului ºcolar) 6.17 Centre pentru asistarea adulþilor, la 31 decembrie 6.18 Numãrul beneficiarilor din sistemul de protecþie a copilului aflat în dificultate 6.19 Persoane adulte îngrijite în centre de asistenþã socialã ale autoritãþii naþionale pentru persoanele cu handicap, pe tipuri de deficienþe, la 31 decembrie 2009 6.20 Cheltuielile pentru protecþia socialã a persoanelor cu handicap, neinstituþionalizate 6.21 Veniturile ºi cheltuielile de protecþie socialã 6.22 Cheltuielile de protecþie socialã, pe funcþii de protecþie socialã ºi categorii de cheltuieli 6.23 Ponderea cheltuielilor din cadrul fiecãrei funcþii de protecþie socialã, în totalul cheltuielilor de protecþie socialã ºi în produsul intern brut Teritorial 6.24 Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor, în profil teritorial, în anul 2009 6.25 Numãrul mediu al pensionarilor ºi pensia medie lunarã de asigurãri sociale de stat, în profil teritorial, în anul 2009 6.26 Cantine de ajutor social, în profil teritorial, în anul 2009

SÃNÃTATE

HEALTH

7

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetãri statistice realizate în unitãþile sanitare. Surse administrative: Ministerul Sãnãtãþii, pentru datele privind: numãrul cazurilor noi de îmbolnãvire ºi al pacienþilor ieºiþi din spital; asistenþa medicalã de urgenþã; activitatea de recoltare ºi conservare a sângelui; numãrul cazurilor de SIDA înregistrate.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Statistical surveys carried out in sanitary units. Administrative sources: Ministry of Health, for data on: the number of new cases of diseases and out of hospital patients, emergency medical assistance; blood collecting and preserving; AIDS number of registered cases.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
Reþeaua unitãþilor sanitare este urmãritã atât pentru sectorul majoritar de stat, cât ºi pentru cel privat, datele reflectând situaþia înregistratã la sfârºitul anului. Tabelul privind ,,cazurile noi de îmbolnãvire pe clase de boli” se referã numai la datele raportate de medicii de familie care au contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Datele din tabelul privind ,,pacienþii ieºiþi din spital” se referã numai la unitãþile din sectorul majoritar de stat (numai reþeaua Ministerului Sãnãtãþii). Numãrul laboratoarelor medicale din sectorul majoritar de stat nu s-a urmãrit separat pânã în anul 2006, acestea fiind integrate în numãrul spitalelor, policlinicilor, dispensarelor ºi altor tipuri de unitãþi medicale. În numãrul medicilor, stomatologilor ºi personalului sanitar mediu este inclus ºi personalul corespunzãtor din alte ministere ºi instituþii cu reþea proprie. În numãrul personalului sanitar mediu sunt incluºi: asistenþi medicali; surori medicale; tehnicieni sanitari; oficianþi medicali; moaºe; laboranþi ºi alte categorii de personal sanitar cu studii medii asimilate. În numãrul personalului sanitar auxiliar sunt incluºi: infirmiere, agenþi DDD (dezinsecþie, dezinfecþie, deratizare), brancardieri, bãieºi, gipsari, nãmolari, ambulanþieri ºi alte categorii de personal asimilat. În numãrul paturilor de spital sunt incluse ºi cele pentru nou nãscuþi din spitalele sau secþiile de obstetricãginecologie; nu sunt incluse paturile pentru însoþitori. În numãrul paturilor de spital: – la specialitatea interne sunt incluse paturile pentru: interne, endocrinologie, boli profesionale, cardiologie, reumatologie, nutriþie ºi diabet, gastroenterologie ºi hematologie; – la specialitatea chirurgie sunt incluse paturile pentru: chirurgie generalã; chirurgie maxilofacialã; chirurgie infantilã; chirurgie plasticã ºi reparatorie; chirurgie cardiovascularã; neurochirurgie; chirurgie toraco-pulmonarã; ortopedie ºi urologie; _ la specialitatea psihiatrie sunt incluse paturile pentru psihiatrie ºi paturile pentru recuperare neuro - psiho - motorie; – la specialitatea pediatrie sunt incluse paturile pentru pediatrie ºi distrofici. În numãrul paturilor de spital pentru copii sunt cuprinse atât paturile din spitalele ºi secþiile de pediatrie, cât ºi cele pentru copiii din alte spitale.

METHODOLOGICAL NOTES
The network of sanitary units is observed both for the state majority sector and for the private one, the data reflecting the situation registered at the end of the year. The table concerning ”new cases of illness, by disease classes”, refer only to the data raported by family doctors that have contracts with National House of Health Insurance. Data in the table concerning ”out of hospital patients” refer only to the state majority sector’s units (only Ministry of Health network). The number of medical labs of state majority sector was not separately observed until 2006, being included in the number of hospitals, polyclinics, dispensaries and other types of medical units. The number of physicians, dentists and ancillary medical staff also includes the corresponding staff from other ministries and institutions with own network. The number of ancillary medical staff includes: medical assistants; medical nurses; sanitary technicians; medical officiants; midwives; laboratory assistants and other categories of medical staff with equivalent secondary school degrees. The number of auxiliary medical staff includes: sick nurses, DDR staff (disinsection, disinfection, raticide), stretcher bearers, washers, gypsum, mud, ambulance staff and other categories of ancillary staff. The number of hospital beds also includes the beds for newborn children in hospitals or obstetrics-gynaecology section; beds for accompanying persons are not included. The number of hospital beds for: – internal medicine includes beds for: internal medicine, endocrinology, professional diseases, cardiology, rheumatology, nutrition and diabetes, gastro-enterology and haematology; – surgery includes beds for: general surgery; jaw face surgery; infant surgery; plastic surgery; cardiovascular surgery; neurosurgery; thorax - lung surgery; orthopaedics and urology; _ psychiatry includes beds for psychiatry and neuro psycho - motor recovery;

– pediatrics includes beds for pediatrics and distrophics. The number of hospital beds for children covers the beds from pediatrics hospitals and departments, as well as those for children from other hospitals.

7.G1
12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

Evoluþia principalelor unitãþi sanitare Evolution of main sanitary units
numãr unitãþi / number of units

10924 8544

11390 9998

11683

7586 5389

5490

425 236 2004
Spitale Hospitals Policlinici Polyclinics Cabinete medicale de familie Family doctors offices

289

474 268 2009
Cabinete stomatologice Dentist offices

287

Farmacii ºi puncte farmaceutice Pharmacies and pharmaceutical points Creºe Crèches

Cabinete medicale de specialitate Health specialized offices

7.G2
150 120 90 60 30

Evoluþia principalelor categorii de personal medico-sanitar Evolution of main categories of medical-sanitary staff
mii persoane / thou persons

122

123

127

136

132

130

48

47

47

48

50

50

10 9 0 2004

10 9 2005

11 10 2006

12 11 2007

12 12 2008
Farmaciºti Pharmaceutical chemists Personal sanitar mediu Ancillary medical staff

12 12 2009

Medici (exclusiv stomatologi) Physicians (excluding dentists) Stomatologi Dentists

7.G3
160 140 120 100 80 60 40 20 0

Paturile din unitãþile sanitare Beds from sanitary units
mii paturi / thou beds paturi la 1000 locuitori beds per 1000 inhabitants

6,6

6,6

6,6

6,4

6,4

6,5

7 6 5 4

142,6

143,0

142,0

138,0

138,2

138,9

3 2 1 0

2004

2005
Paturi Beds

2006

2007

2008

2009

Paturi la 1000 locuitori Beds for 1000 inhabitants

7.G4
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Cazuri noi de îmbolnãvire prin boli infecþioase New cases of infectious diseases
mii / thou

83 72 71 69 74 68

25 14 11 2005

22 8 2006

20 7 2007

19 5 2008

19 5 2009

18

2004

Boli diareice acute Acute diarrhoea diseases

Hepatitã viralã Viral hepatits

Tuberculozã Tuberculosis

7
7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7 7.8

SÃNÃTATE

7.9 7.10 7.11

Unitãþile sanitare, pe forme de proprietate Personalul medico-sanitar Paturile din unitãþile sanitare Paturile de spital aferente anumitor specialitãþi medicale Cazuri noi de îmbolnãvire prin unele boli infecþioase ºi parazitare Cazuri noi de îmbolnãvire, pe clase de boli, declarate de medicii de familie Repartizarea cazurilor de SIDA, dupã anul înregistrãrii, pe grupe de vârstã, sexe ºi cale de transmitere (la sfârºitul anului) Repartizarea persoanelor admise la tratament, ca urmare a consumului de droguri, pe sexe, grupe de vârstã ºi tipuri de droguri Numãrul pacienþilor ieºiþi din spital, pe clase de boli Asistenþa medicalã de urgenþã, în unitãþi cu proprietate majoritar de stat Activitatea de recoltare ºi conservare a sângelui, în unitãþi cu proprietate majoritar de stat Teritorial

7.12 Unitãþile sanitare, în profil teritorial, în anul 2009 7.13 Paturile din spitale ºi personalul medico-sanitar, în profil teritorial, în anul 2009

EDUCAÞIE

EDUCATION

8

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetãri statistice realizate la începutul ºi sfârºitul anului ºcolar (universitar) în unitãþile de învãþãmânt de toate tipurile, pe forme de proprietate ºi niveluri de educaþie.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Statistical surveys carried out at the beginning and at the end of school year (academic year) in educational units of all types, by type of ownership and level of education.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
Datele statistice privind numãrul copiilor ºi elevilor înscriºi, absolvenþilor ºi personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar (preºcolar, primar ºi gimnazial, liceal, profesional, postliceal) cuprind ºi pe cele din învãþãmântul special. Profilurile, calificãrile profesionale ºi specializãrile în care se pregãtesc elevii ºi studenþii sunt stabilite conform prevederilor legislaþiei în vigoare, referitoare la organizarea ºi funcþionarea învãþãmântului în România ºi pe baza „Nomenclatorului profilurilor, calificãrilor profesionale ºi specializãrilor”, întocmit de Institutul Naþional de Statisticã împreunã cu Ministerul Educaþiei,

METHODOLOGICAL NOTES
Data on the number of enrolled children and pupils, graduates and teaching staff of preuniversity education (pre-school, primary and secondary, high school, post high school) also refer to special education. Profiles, vocational qualifications and specializations for pupils and students are set up according to the stipulations of the in force legislation, referring to education organisation and functioning in Romania and based on ”Nomenclature of profiles, vocational qualifications and specialisations”, drawn up by the National Institute of Statistics together with the Ministry of Education, Research, Youth and Sport. Statistical data on tertiary education (number of faculties, enrolled students, graduates and teaching staff) also include short term higher education (colleges), as well as foreign students who study in Romania; Romanian students who study in other countries are not included. Teaching staff is registered only once at the unit where there is the work record. Foremen trainers who carry out training-educational activity within the educational system are also included in the same category. Enrollment rate for school aged population represents the ratio between number of pupils from a certain age group, no matter of education level and total population of the same age group.

Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.
Datele statistice privind învãþãmântul universitar (numãrul facultãþilor, studenþii înscriºi, absolvenþii ºi personalul didactic) includ ºi învãþãmântul superior de scurtã duratã (colegii), precum ºi studenþii strãini care studiazã în România; nu sunt incluºi studenþii români care studiazã în alte þãri. Cadrele didactice sunt înregistrate o singurã datã la unitatea unde au cartea de muncã. În aceeaºi categorie sunt incluºi ºi maiºtrii instructori, care desfãºoarã activitate instructiv-educativã în sistemul de învãþãmânt. Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã reprezintã raportul dintre numãrul elevilor dintr-o anumitã grupã de vârstã, indiferent de nivelul de educaþie ºi totalul populaþiei de aceeaºi grupã de vârstã.

8.G1
0,4% 2,2%

Personalul didactic, pe niveluri de educaþie Teaching staff, by level of education
2004 / 2005 10,8% 2009 / 2010 12,3% 0,4% 1,0% 22,4% 11,6% 14,3%

21,8%

52,5%
Învãþãmânt preºcolar Pre-school education Învãþãmânt primar ºi gimnazial Primary and secondary education Învãþãmânt liceal High school education

50,3%
Învãþãmânt profesional ºi de ucenici Vocational and apprenticeship education Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtri Post high school and foremen education Învãþãmânt superior Tertiary education

8.G2
100 80 60 40 20 0

Populaþia ºcolarã, pe niveluri de educaþie (exclusiv postuniversitare) School aged population, by level of education (excluding post-university education)
%

14,8 1,1

16,4 1,0 46,2

18,1 0,8 45,0

20,6 1,0 44,0

20,6 1,2 43,2

18,6 1,5 43,7

47,5

22,0 14,6 2004/2005

21,5 14,9 2005/2006

21,2 14,9 2006/2007

19,6 14,8 2007/2008

19,9 15,1 2008/2009
Secundar Secondary

20,2 16,0 2009/2010

Preprimar (preºcolar) Pre-primary (pre-school) Primar (clasele I-IV) Primary (forms I-IV) Terþiar (superior) Tertiary (higher)

Post secundar Post secondary

8.G3

Ponderea elevilor care studiazã o limbã strãinã (prima limbã modernã), în total elevi din învãþãmântul preuniversitar Weight of pupils learning a foreign language (first foreign language), in total number of pupils from pre-university education
2004 / 2005 1,7% 9,0% 21,5% 4,7% 2009 / 2010 2,1% 21,5%

29,4%

35,3%

38,4%
Învãþãmânt primar Primary education Învãþãmânt gimnazial Secondary education

36,4%
Învãþãmânt liceal High school education Învãþãmânt profesional ºi de ucenici Vocational and apprenticeship education

Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtri Post high school and foremen education

8.G4

Absolvenþii, pe niveluri de educaþie Graduates, by level of education
2004 / 2005 15,0% 36,7% 29,1% 2008 / 2009 27,6%

2,6%

21,1%

2,4%

13,6% 24,6%
Învãþãmânt gimnazial Secondary education Învãþãmânt liceal High school education Învãþãmânt superior Tertiary education

27,3%
Învãþãmânt profesional ºi de ucenici Vocational and apprenticeship education Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtri Post high school and foremen education

8.G5

Ponderea absolvenþilor din învãþãmântul liceal, pe profiluri Weight of high-school graduates, by profile
2004 / 2005 11,5% 14,1% 8,0% 2008 / 2009

11,6%

49,3%

44,1%

27,6%

33,8%

Licee ºi colegii teoretice (inclusiv liceele de informaticã) Theorethical high schools and colleges (including the informatics high schools) Licee industriale (inclusiv liceele de metrologie) Industrial high schools (including the metrology high schools) Licee economice ºi administrative Economic and administrative high schools Alte licee Other high schools

8.G6

Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior Students in higher education institutes, by specialization groups
Anul universitar / Academic year 2004 / 2005 1,5% 24,9% 1,2% 21,8% 27,1% 2009 / 2010

30,0%

5,4%

6,5%

9,2% 29,0%
Tehnice Technical Medico-farmaceutice Medicine and pharmacy ªtiinþe economice Economics

14,5% 28,9%
ªtiinþe juridice Law science Universitar-pedagogice University-pedagogy Artistice Artistic

8

EDUCAÞIE

8.1 Învãþãmântul pe niveluri de educaþie (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã) 8.2 Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie ºi sexe (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã) 8.3 Personalul didactic pe niveluri de educaþie ºi sexe 8.4 Absolvenþii pe niveluri de educaþie (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã) 8.5 Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie ºi tipuri de ºcoli 8.6 Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã 8.7 Elevii înscriºi în învãþãmântul preuniversitar, dupã studiul limbilor moderne 8.8 Învãþãmântul preuniversitar, dupã limba de predare (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã) 8.9 Învãþãmântul liceal, pe profiluri (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã) 8.10 Învãþãmântul profesional, de ucenici, postliceal ºi de maiºtri, pe tipuri de ºcoli ºi profiluri de pregãtire 8.11 Învãþãmântul special 8.12 Învãþãmântul superior, pe localitãþi (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã) 8.13 Învãþãmântul superior, pe grupe de specializãri (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã) 8.14 Învãþãmântul superior din instituþii private, pe localitãþi, în anul universitar 2009/2010 8.15 Învãþãmântul superior din instituþii private, pe grupe de specializãri 8.16 Învãþãmântul pe niveluri de educaþie din instituþiile private 8.17 Numãrul elevilor care au promovat clasa a VIII-a ºi examenul de bacalaureat (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã) 8.18 Rata abandonului în învãþãmântul preuniversitar Teritorial 8.19 Populaþia ºcolarã, în profil teritorial ºi niveluri de educaþie, în anul ºcolar 2009/2010 8.20 Învãþãmântul preºcolar, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 8.21 Învãþãmântul primar ºi gimnazial, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã) 8.22 Învãþãmântul liceal, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã) 8.23 Învãþãmântul profesional, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã) 8.24 Învãþãmântul postliceal, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi ºi seral) 8.25 Învãþãmântul de maiºtri, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi ºi seral) 8.26 Învãþãmântul superior, în profil teritorial, în anul universitar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã) 8.27 Numãrul elevilor care au promovat examenul de bacalaureat, în profil teritorial, în anul ºcolar 2008/2009 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã) 8.28 Absolvenþii în profil teritorial ºi niveluri de educaþie, în anul ºcolar / universitar 2008/2009 (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã) 8.29 Rata abandonului în învãþãmântul preuniversitar, în profil teritorial, în anul ºcolar 2008/2009

CULTURÃ ªI SPORT

CULTURE AND SPORT

9

SURSA DATELOR

DATA SOURCE

Cercetãri statistice: Cercetãri statistice privind activitatea bibliotecilor, muzeelor ºi instituþiilor de spectacol. Surse administrative: Biblioteca Naþionalã a României, pentru datele privind intrãrile în Depozitul Legal al cãrþilor ºi broºurilor, ziarelor ºi revistelor, manualelor ºi cursurilor universitare tipãrite în anul de referinþã; Societatea Românã de Televiziune, Centrul Naþional al Cinematografiei (R.A.D.E.F. „ROMÂNIAFILM“, Sahiafilm, Castelfilm, Animafilm, Atlantisfilm etc.), pentru numãrul ºi activitatea cinematografelor, producþia, distribuþia ºi proiecþia filmelor; Consiliul Naþional al Audiovizualului, Societatea Românã de Televiziune, Societatea Românã de Radiodifuziune, pentru emisiunile de radio ºi televiziune; Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional, pentru activitatea instituþiilor publice de culturã ºi culte. Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret.

Statistical surveys: Statistical surveys on libraries, museums and entertainment institutions activity. Administrative sources: The National Library of Romania, for data on inputs in Legal Stock of books and booklets, newspapers and magazines, school books and university courses printed in the reference year; Romanian Television Company, Cinema National Center (R.A.D.E.F. „ROMÂNIAFILM“, Sahiafilm, Castelfilm, Animafilm, Atlantisfilm a.s.o.), for cinemas number and activity, film output, distribution and projection; Audio-visual National Council, Romanian Television Company, Romanian Broadcasting Company, for radio and television broadcasts; Ministry of Culture and National Heritage, for public institutions of culture and cults activity. National Authority of Sports and Youth.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
CULTURÃ
Producþia de cãrþi ºi broºuri cuprinde toate publicaþiile neperiodice imprimate ºi editate în þarã, oferite publicului, ºi care ar trebui sã figureze în bibliografia naþionalã a þãrii, cu excepþia publicaþiilor editate în scopuri publicitare, cataloage, prospecte de reclamã comercialã, industrialã ºi turisticã, publicaþii care atrag atenþia asupra unor produse ºi servicii furnizate de editor, publicaþii cu caracter efemer: orare, tarife, anuare telefonice, programe de spectacole, expoziþii, târguri, statute ºi bilanþuri, calendare, opere muzicale, producþie cartograficã (cu excepþia atlasurilor ºi hãrþilor). În producþia de cãrþi se mai cuprind: publicaþiile oficiale ale administraþiei publice (cu excepþia celor confidenþiale), manualele ºcolare, cursurile ºi tezele universitare, cãrþi ºi broºuri reeditate, lucrãri ilustrate, culegeri de gravuri ºi reproduceri de artã, desene, albume de cãrþi ºi broºuri ilustrate, albume de benzi desenate. O publicaþie este consideratã cã a fost oferitã publicului atunci când s-a putut cumpãra din comerþ, contra cost sau a fost oferitã gratuit. În „Numãrul cãrþilor ºi broºurilor tipãrite, intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Naþionale“ s-au cuprins lucrãrile apãrute pe întreg teritoriul þãrii realizate de editurile publice ºi particulare, atelierele instituþiilor de învãþãmânt superior, oficiile de informare ºi documentare cu activitate editorialã.

METHODOLOGICAL NOTES
CULTURE
Output of books and booklets comprises all occasional publications printed and issued in the country for the public and which should be included in the national bibliography, excepting publications issued for advertising purposes, catalogues, prospects of commercial, industrial and tourism advertisment, those which draw attention over some products and services supplied by the publisher, transient publications: time-tables, tariffs, telephone yearbooks, shows, exhibitions and fairs programs, statutes and balance-sheets, calendars, musical operas, cartography output (excepting atlases and maps). Books output also includes: official publications of public administration (excepting confidential ones), school books, university courses and theses, republished books and booklets, illustrated papers, collections of engravings and art reproductions, designs, albums of illustrated books and booklets, albums of cartoons. A publication is considered as released when it could be bought on the market or when is offered free of charge. "Number of printed books and booklets which entered the Legal Book Stock of the National Library" comprises papers issued on the whole country territory printed by public and private publishing-houses, workshops of tertiary education institutions, information and documentation offices.

Titlul publicaþiei este utilizat ca unitate de mãsurã a numãrului de lucrãri ce se editeazã sau se publicã prezentat sub forma unui volum de sine stãtãtor din punct de vedere tipografic. În cazul ziarelor ºi revistelor se considerã ca „titlu“ denumirea separatã a fiecãrui ziar sau revistã. Tirajul este numãrul exemplarelor în care s-a tipãrit o carte, o broºurã, un ziar sau revistã, sau orice altã tipãriturã. Noþiunile utilizate au urmãtoarele semnificaþii: Cartea reprezintã publicaþia neperiodicã având cel puþin 49 pagini; Broºura reprezintã publicaþia neperiodicã care conþine între 5 ºi 48 pagini. Biblioteca este instituþia, compartimentul sau structura specializatã al cãrei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta ºi a conserva colecþii de cãrþi, publicaþii, alte documente specifice ºi baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaþie sau recreere. Biblioteca Naþionalã a României este instituþia autorizatã prin lege sã exercite funcþia de agenþie naþionalã, de depozit legal ºi este responsabilã de culegerea ºi conservarea tuturor publicaþiilor editate în þarã (indiferent dacã sunt destinate difuzãrii comerciale sau gratuite) de cãtre persoane fizice sau juridice române, ori executate de acestea peste hotare, întocmeºte statistica oficialã a ediþiilor naþionale, are rolul de centru naþional de informare bibliograficã, stabileºte cataloagele colective etc. Noþiunile utilizate pentru caracterizarea activitãþii bibliotecilor au urmãtoarele semnificaþii: Volume de bibliotecã sunt considerate cãrþile, broºurile, colecþiile de ziare ºi reviste cu minimum 5 pagini, precum ºi materialele audiovizuale (casete cu benzi magnetice, diafilme, CD-uri, DVD-uri etc.) pentru toate tipurile de biblioteci: naþionale, judeþene, municipale, orãºeneºti ºi comunale, ale instituþiilor de învãþãmânt superior, ale operatorilor economici ºi ale unitãþilor ºcolare; Utilizator, persoanã care consultã în sediul bibliotecii sau împrumutã pentru acasã cel puþin o datã într-un an calendaristic o carte, broºurã sau o altã publicaþie aparþinând bibliotecii respective. Producþia ziarelor ºi revistelor cuprinde toate publicaþiile periodice editate ºi imprimate în þarã, oferite publicului ºi care, în general, ar trebui sã figureze în bibliografia naþionalã a þãrii; sunt exceptate publicaþiile editate în scopuri publicitare: reclamã comercialã, industrialã ºi turisticã, publicaþiile produselor ºi serviciilor furnizate de editori, publicaþiile cu caracter ocazional: orare, tarife, anuare telefonice, programe de spectacole, expoziþii, târguri, statute ºi bilanþuri ale societãþilor, directive ºi circulare, calendare ºi opere muzicale, producþia cartograficã (cu excepþia atlasurilor ºi hãrþilor). Mai sunt cuprinse în producþia de ziare ºi reviste: colecþiile

Title of the publication is used as measurement unit of papers number, printed or issued as independent volume from printing viewpoint. In case of newspapers and magazines, "title" is considered every separate name of newspaper or magazine. Number of printed copies represents the number of copies printed for a book, a booklet, a newspaper or magazine or any other publication. The terms used have the following meaning: Book represents an occasional publication of at least 49 pages; Booklet represents an occasional publication of 5 - 48 pages. Library is the institution, compartment or specialized structure whose main purpose is to constitute, organize, process, develop and preserve collections of books, publications, other specific documents and databases in order to facilitate their use for information, research, education or recreation. The National Library of Romania is the institution authorized by law to exercise the position of a national agency, of legal deposit and it is responsible to deal with the collection and preservation of all publications issued in the country (irrespective of being meant to commercial or free of charge dissemination) by Romanian natural or legal persons or issued abroad; it builds up the official statistics of national publications; it plays the role of a national center of bibliographical information; it sets up collective catalogues a.s.o. The terms used for characterizing the libraries activity have the following meaning: Volumes of library comprise books, booklets, collections of newspapers and magazines of minimum 5 pages, as well as audio-visual materials (magnetic tape cassettes, film-strips, CD, DVD, a.s.o.) for all types of libraries: national, county, municipality, town and communal, higher education institutions, economic and school operators; User, natural person who lends for home (or consults inside the library) at least once a year a book, a booklet or another publication belonging to a library. Output of newspapers and magazines includes all periodicals printed and issued in the country for the public and which, generally, should be comprised in the national bibliography, excepting publications printed for advertising purposes: commercial, industrial and tourism advertisment, publications on products and services supplied by publishers, occasional publications: timetables, tariffs, telephone yearbooks, shows, exhibitions and fairs programs, statutes and balance sheets of companies, directives and circulars, calendars and musical operas, cartography output (excepting atlases and maps). Output of newspapers and magazines also

de legi ºi regulamente ale administraþiei publice (cu excepþia celor confidenþiale sau rezervate unor distribuþii interne), periodicele academice ºi ºtiinþifice, universitare ºi ale instituþiilor de cercetãri sau culturale, periodice ale organizaþiilor profesionale, sindicale, politice, sportive, buletine parohiale ºi ºcolare, programele de radio ºi televiziune dacã sunt publicate sub formã de reviste. Noþiunile utilizate au urmãtoarele semnificaþii: Ziarul reprezintã publicaþia cotidianã sau cu o periodicitate mai mare în care se publicã ºtiri, informaþii, comentarii asupra celor mai recente evenimente interne ºi internaþionale: politice, sociale, culturale, profesionale, sportive etc.; Revista reprezintã publicaþia periodicã prin care se trateazã fie subiecte de interes general fie unele de specialitate (studii ºi informaþii documentare referitoare la unele probleme din diverse domenii: legislaþie, politicã, economie, culturã, filozofie, tehnicã, medicinã, modã, sport etc.). Producþia naþionalã de filme este formatã din totalitatea filmelor cu bandã normalã ºi îngustã destinate proiecþiei cinematografice comerciale (nu sunt cuprinse filmele realizate pentru televiziune); un film este considerat produs în cursul unui an de referinþã dacã, în anul respectiv a fost încheiatã producþia ºi a fost proiectat în public pentru prima oarã. Distribuþia filmelor reprezintã activitatea întreprinderilor specializate care au distribuit reþelei cinematografice naþionale filme integral naþionale, filme în coproducþii ºi filme strãine. Exploatarea filmelor este activitatea de difuzare cãtre public a totalitãþii filmelor (integral naþionale, în coproducþie ºi strãine) prin reþeaua comercialã fixã (sãli) sau în aer liber ºi prin grupurile mobile de proiecþie dotate cu echipamente tehnice de specialitate. Emisiunile la radio ºi televiziune reprezintã programele staþiilor de radioemisiune ºi de televiziune transmise, având ca tematicã activitãþile sociale, economice, politice, artistice etc. Unitatea de mãsurã a emisiunilor este „ora-program“.

includes: collections of laws and regulations of public administration (excepting confidential ones or those for internal use), academic and scientific, university periodicals of research or cultural institutions, periodicals of vocational, trade-union, political, sport organizations, parish and school bulletins, radio and TV programs if are issued as magazines. The terms used have the following meaning: Newspaper represents a daily publication or with higher periodicity, issuing news, information, comments on the most recent internal and international events of political, social, cultural, vocational, sport a.s.o.; Magazine represents a periodical on a subject of general interest or specialised (documentary studies and information referring to topics from various fields: legislation, policy, economy, culture, philosophy, technique, medicine, fashion, sport a.s.o.). National output of films represents all films of normal and narrow strip for commercial cinema projection (TV films are not included); a film is considered as released during the reference year, when the production was finished and it was projected in public for the first time. Distribution of films represents the activity of specialized enterprises which distributed to the national cinemas network entirely national films, coproduction and foreign films. Exploitation of films represents all films (national, in coproduction and foreign) broadcasted for the public by fixed commercial network (own halls) or in the open air and by mobile groups of projection endowed with specialized technical equipment. Radio and TV broadcasts represent programs broadcasted by radio and TV stations having as topics social, economic, political, artistic a.s.o. activities. The measurement unit of broadcasts is "hour-program".

SPORT
În numãrul secþiilor sportive afiliate pe ramuri de sport aparþinând cluburilor publice ºi private, precum ºi asociaþiilor sportive sunt cuprinse cele care s-au afiliat la federaþiile naþionale sportive. Sportivii legitimaþi sunt acei sportivi aflaþi în evidenþa federaþiilor naþionale ºi care participã la sistemul competiþional organizat de cãtre acestea. În rândul acestora nu sunt cuprinºi sportivii aflaþi în evidenþa comisiilor judeþene constituite pe ramuri de sport sau cei care practicã activitãþi sportive necompetiþionale. În numãrul antrenorilor cu normã întreagã sau arbitrilor sunt cuprinse persoanele care au o calificare recunoscutã de federaþiile naþionale ºi au desfãºurat activitate în anul 2009.

SPORT
The number of affiliated sport sections by sport branches, belonging to the public and private clubs and associations, includes those affiliated to national sport federations. The legitimated sportsmen are those sportsmen in the evidence of national federations and taking part in the competitions system organized by them. Sportsmen in the evidence of the county commissions by sport branches or practising non-competitivity sport activities are not included among them. The number of full time coaches or referees includes those having a qualification recognized by the national federations and who carried out an activity in 2009.

9.G1
18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

Numãrul ºi tirajul cãrþilor ºi broºurilor tipãrite, intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Naþionale Number and copies of printed books and booklets, which entered the Legal Book Stock of the National Library

13288 9288

14115 11746

14373

15566 13700 9720 11028 10210 8548 6132

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Titluri / Titles

Tiraj - mii / Copies - thou

9.G2
200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0

Volume existente ºi eliberate din biblioteci Existing and lent volumes of libraries
milioane volume / million volumes

173,4

174,4

171,2

172,0

175,2

176,9

72,7

70,7

69,6

65,8

65,6

62,5

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Volume existente Existing volumes

Volume eliberate Lent volumes

9.G3
3000 2500 2000 1500 1000 500

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice Newspapers, magazines and other periodicals
numãr / number

2690 2120 2036 2124 2044 2261 2180 2400 2615 2320

2708 2657

84 0 2004

80 2005

81 2006

80 2007

75 2008

51 2009

Titluri - total / Titles- total Cotidiene / Daily newspapers Alte periodicitãþi / Other periodicities

9.G4

Structura emisiunilor la radio în limbile minoritãþilor naþionale Structure of radio broadcasts in national minorities languages
2004 2009

6,5% 6,1% 12,1% 16,4% 10,2%

5,7%

75,3%

67,7%

Maghiarã / Hungarian Germanã / German

Sârbã / Serbian Alte limbi / Other languages

9

CULTURÃ ªI SPORT

CULTURÃ 9.1 Cãrþile ºi broºurile tipãrite, intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Naþionale 9.2 Manuale ºcolare ºi cursuri universitare tipãrite, dupã limba de predare 9.3 Biblioteci 9.4 Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice 9.5 Muzee 9.6 Cinematografe 9.7 Producþia de filme 9.8 Instituþii de spectacol 9.9 Emisiuni la radio ºi televiziune (proprietate majoritar de stat) 9.10 Structura programelor difuzate la posturile de radio ºi televiziune (proprietate majoritar privatã) SPORT 9.11 Federaþiile sportive 9.12 Clasamentul general la competiþiile internaþionale oficiale pe federaþii, în anul 2009 9.13 Medaliile obþinute de sportivii români la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale ºi Europene 9.14 Medaliile obþinute de sportivii români, pe ramuri de sport, la Jocurile Olimpice, în perioada 1896-2008 9.15 Participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice Teritorial 9.16 Biblioteci, în profil teritorial, în anul 2009 9.17 Cinematografe, în profil teritorial, în anul 2009 9.18 Activitatea sportivã, în profil teritorial, în anul 2009

PREÞURI

PRICES

10

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetarea statisticã a bugetelor de familie ºi cercetarea statisticã structuralã în întreprinderi, pentru elaborarea sistemelor de ponderare folosite la calculul indicelui de preþuri; Cercetarea statisticã privind preþurile ºi tarifele mãrfurilor ºi serviciilor care intrã în consumul populaþiei, realizatã pe eºantioane reprezentative de sortimente, precum ºi unitãþi de observare (magazine, pieþe ºi unitãþi prestatoare de servicii), pentru calculul indicilor preþurilor de consum; Cercetarea statisticã privind preþurile de producþie ale produselor ºi serviciilor industriale, realizatã pe eºantioane reprezentative de produse, sortimente, precum ºi unitãþi de observare (operatori economici), pentru calculul indicilor preþurilor producþiei industriale; Cercetarea statisticã privind preþurile de achiziþie/vânzare ale produselor agricole, realizatã la circa 200 operatori economici (procesatori, comercianþi, societãþi comerciale agricole) ºi în 50 oboare, pe un nomenclator de 180 produse/varietãþi; Cercetarea statisticã asupra preþurilor principalelor produse vândute de cãtre producãtorii particulari în pieþele agroalimentare, pe un eºantion de 138 produse/varietãþi, în 100 de pieþe din 95 localitãþi urbane; Cercetarea statisticã privind preþurile principalelor produse care reprezintã consum intermediar în agriculturã, realizatã la circa 120 operatori economici (procesatori, comercianþi, societãþi comerciale agricole), pe un eºantion de 1260 produse/sortimente.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Family budgets statistical survey and structural business statistical survey, to carry out the weighting systems used in the calculation of the price index; Statistical survey on prices and tariffs of goods and services included in population consumption, carried out based on representative samples of assortments, as well as observation units (shops, markets and units rendering services), for the calculation of consumer price indices; Statistical survey on production prices of industrial products and services, carried out on representative samples of products, assortments, as well as observation units (economic operators), for the calculation of industrial production price indices; Statistical survey on purchase/ selling prices of agricultural products, carried out for about 200 economic units (processers, tradesmen, trade agricultural companies) and 50 markets, on a nomenclature of 180 products/items; Statistical survey on prices for main agricultural products, sold by private producers in agro-food markets on a sample of 138 products (varieties) in 100 markets and 95 urban localities; Statistical survey on prices of main products which represent intermediate consumption in agriculture, carried out for about 120 economic units (processers, tradesmen, trade agricultural companies), on a sample of 1260 products/items.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
INDICELE PREÞURILOR DE CONSUM (IPC) mãsoarã evoluþia de ansamblu a preþurilor mãrfurilor cumpãrate ºi a tarifelor serviciilor utilizate de cãtre populaþie într-o anumitã perioadã (denumitã perioadã curentã), faþã de o perioadã anterioarã (denumitã perioadã de bazã sau de referinþã). Indicele preþurilor de consum se calculeazã numai pentru elementele care intrã în consumul direct al populaþiei, fiind excluse: consumul din resurse proprii, cheltuielile cu caracter de investiþii ºi acumulare, dobânzile plãtite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele etc., precum ºi cheltuielile aferente plãþii muncii pentru producþia agricolã a gospodãriilor individuale. Preþurile sunt colectate din circa 7000 de unitãþi aflate în 68 de centre de colectare selectate din 42 localitãþi urbane, în funcþie de volumul vânzãrilor ºi de numãrul populaþiei.

METHODOLOGICAL NOTES
CONSUMER PRICE INDEX (CPI) measures the overall evolution of prices for purchased goods and tariffs of services used by the population during a certain period (called current period), as against a previous period (called base or reference period). The Consumer Price Index is calculated only for the elements that form part of the population's direct consumption, excluding the following: consumption from one's own resources, investment and accumulation expenses, interest paid on credits, insurance rates, fines, taxes, etc., as well as expenses for the payment of the work done for the agricultural production of individual households. Prices are collected from circa 7000 units located in 68 collection centres selected from 42 urban localities, depending on the volume of sales and the population number.

Perioadele de referinþã pentru colectarea preþurilor sunt 1-7, 10-17, 21-27 ale fiecãrei luni, astfel ca pentru cele aproximativ 1700 de sortimente selectate în eºantionul de bunuri ºi servicii se înregistreazã periodic circa 94000 de preþuri. Indicele se calculeazã prin agregarea indicilor individuali la nivel de post de cheltuieli, grupã (alimentarã, nealimentarã ºi servicii) ºi total. Ponderile utilizate pentru agregarea indicilor de preþ de consum sunt obþinute din cercetarea statisticã a bugetelor de familie ºi rezultã din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodãrie pentru cumpãrarea bunurilor ºi plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. Ponderile se actualizeazã anual, luându-se în considerare cea mai recentã estimare a cheltuielilor populaþiei. Indicii armonizaþi ai preþurilor de consum (IAPC) au luat fiinþã în Uniunea Europeanã ca rãspuns la necesitatea de a stabili indici comparabili ai preþurilor de consum la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, care sã permitã mãsurarea stabilitãþii preþurilor la nivelul zonei euro dar ºi mãsurarea gradului de convergenþã a preþurilor, criteriu de aderare la Uniunea Monetarã Europeanã. Diferenþele dintre cei doi indici de preþ de consum sunt nesemnificative în cazul României ºi constau în: – clasificarea utilizatã pentru agregarea ºi prezentarea indicilor armonizaþi este cea convenitã de CEE/Eurostat/OECD; – IAPC reflectã evoluþia preþurilor ºi tarifelor achiziþionate ºi consumate pe teritoriul României atât de persoanele fizice rezidente cât ºi de cele nerezidente (acestea din urmã nu sunt incluse în IPC naþional); – ponderile aferente anului de bazã stabilit în calcul IPC sunt rescalate la luna decembrie a anului precendent în cazul IAPC; – perioada de referinþã utilizatã pentru prezentarea IAPC este anul 2005. INDICELE PREÞURILOR PRODUCÞIEI INDUSTRIALE (IPPI) mãsoarã evoluþia în timp a preþurilor produselor industriale fabricate de producãtori interni, livrate atât pe piaþa internã cât ºi pe piaþa externã. Indicele preþurilor producþiei industriale este calculat conform cerinþelor ºi standardelor Regulamentului Consiliului CE nr.1165/1998, amendat prin Regulamentul CE nr.1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt ºi acoperã aproape în totalitate sectoarele industriilor extractivã ºi prelucrãtoare, precum ºi sectorul energetic. Preþurile colectate sunt preþuri de producãtor, adicã includ accizele ºi alte impozite pe produs, dar nu includ TVA. Preþurile sunt colectate de la aproximativ 2000 de operatori economici, selectaþi în funcþie de cifra de afaceri raportatã în cadrul cercetãrii statistice Ancheta Statisticã Anualã (structuralã) în întreprinderi (ASA) realizatã în perioada aferentã anului de bazã (2005). Gradul de acoperire obþinut este cuprins între 60% ºi 100% din cifra de afaceri aferentã fiecãrei clase CAEN Rev. 2.

The reference periods for price collection are 1-7, 10-17, 21-27 each month; thus, for the approximately 1700 assortments selected in the sample of goods and services, circa 94000 prices are recorded periodically. The index is calculated by aggregating the individual indices at the level of expenditure items, groups (food, non-food and services) and overall. The weights used to aggregate the Consumer Price Indices are obtained from the Family Budget Survey and result from the structure of the monthly average expenditure incurred by a household for the purchase of goods and the payment of services necessary for meeting living needs. The weights are updated annually, taking into account the most recent estimation of the population's expenditure. The Harmonised Indices of Consumer Prices (HICP) were created within the European Union in response to the need to establish comparable Consumer Price Indices at the level of EU Member States, in order to allow the measurement of price stability in the euro area as well as the measurement of price convergence, a criterion for joining the European Monetary Union. The differences between the two Consumer Price Indices are insignificant in the case of Romania and consist in the following: – the classification used to aggregate and present harmonised indices is the one agreed upon by EEC/Eurostat/OECD; – the HICP reflects the evolution of the prices of goods and the tariffs of services purchased and consumed on Romanian territory both by resident and non-resident physical persons (the latter are not included in the national CPI); – the weights of the base year set in the calculation of the CPI are rescaled to the previous year's December in the case of the HICP; – the reference period used for the presentation of the HICP is the year 2005. THE INDUSTRIAL PRODUCTION PRICE INDEX (IPPI) measures the evolution over time of the prices of industrial products manufactured by domestic producers, delivered on the domestic and non-domestic markets. The Industrial Production Price Index is calculated in accordance with the requirements and standards of Council Regulation (EC) No. 1165/98 concerning short-term statistics, amended by Regulation (EC) No. 1158/2005 of the European Parliament and of the Council, and covers almost fully the mining and quarrying sector, the manufacturing sector and the energy sector. The prices collected are producer prices, meaning they include duties and other taxes on products, but do not include the VAT. Prices are collected from approximately 2000 economic operators, selected depending on the turnover reported in the annual Structural Business Survey conducted during the period corresponding to the base year (2005). The coverage obtained ranges between 60% and 100% of the turnover corresponding to each CANE Rev. 2 class.

Colectarea se realizeazã o datã pe lunã ºi constã în înregistrarea preþurilor la nivel de sortiment, considerat reprezentativ de cãtre fiecare operator economic inclus în eºantion. Indicele se calculeazã prin agregarea indicilor individuali la nivel de produs/operator economic, produs PRODROM, clasã CAEN Rev. 2, diviziune CAEN Rev. 2, secþiuni CAEN Rev. 2 ºi total industrie. Ponderile utilizate pentru calculul indicilor preþurilor producþiei industriale sunt stabilite separat pe destinaþii (piaþa internã sau piaþa externã). Valorile de ponderare pentru toate nivelurile de agregare s-au determinat din Ancheta Statisticã Anualã (structuralã) în întreprinderi (ASA) realizatã în perioada aferentã anului de bazã (2005). PREÞURILE MEDII ªI INDICII PREÞURILOR PRINCIPALELOR PRODUSE AGRICOLE Observarea ºi culegerea preþurilor care intrã în calcularea preþurilor medii se realizeazã pe canale de vânzare reprezentative, în funcþie de natura produsului, utilizând un eºantion de 100 de pieþe agroalimentare, 50 oboare, circa 100 procesatori, circa 60 angrosiºti ºi 50 societãþi comerciale agricole ºi unitãþi de cercetare ºi producþie agricolã. Preþurile nu includ costuri de transport, stocare etc., subvenþiile pe produs ºi TVA. Colectarea preþurilor se realizeazã cu frecvenþã sãptãmânalã în pieþele agroalimentare ºi lunarã în oboare, la procesatori, angrosiºti ºi la societãþile comerciale agricole. Preþurile medii anuale ale produselor vândute în pieþele agroalimentare sunt obþinute ca medie aritmeticã simplã a preþurilor sãptãmânale. Preþurile medii anuale ale produselor agricole achiziþionate de operatorii economici sunt obþinute ca medie aritmeticã simplã a preþurilor medii lunare, la nivel de produs/þarã. Indicii preþurilor produselor agricole mãsoarã variaþia în timp a preþurilor de vânzare a acestor produse de cãtre producãtorii agricoli interni. Indicii individuali sunt agregaþi la diferite nivele de clasificare ale produselor de origine vegetalã sau animalã, pânã la obþinerea indicelui pentru total produse agricole. Sistemul de ponderi utilizat în calculul preþurilor medii ºi al indicilor lunari ai preþurilor la nivel de produs se bazeazã pe datele (cantitãþi) care provin din cercetãrile statistice „Producþia vegetalã la principalele culturi” ºi „Efectivele de animale la 1 decembrie ºi producþia animalã”, din anul 2005. Sistemul de ponderi folosit în calculul indicilor agregaþi este obþinut pe baza datelor din Conturile Economice în Agriculturã - 2005. Indicii preþurilor principalelor produse care reprezintã consum intermediar în agriculturã (input-uri) mãsoarã variaþia în timp a preþurilor de vânzare a acestor produse cãtre producãtorii agricoli interni.

Prices are collected once a month. They are recorded at the level of assortments considered representative by each economic operator included in the sample. The index is calculated by aggregating individual indices at the level of products/economic operators, PRODROM products, CANE Rev. 2 classes, CANE Rev. 2 divisions, CANE Rev. 2 sections and for industry overall. The weights used to calculate Industrial Production Price Indices are established separately according to the destination (the domestic market or the non-domestic market). The weighting values for all aggregation levels were determined from the annual Structural Business Survey conducted during the period corresponding to the base year (2005). AVERAGE PRICES AND PRICE INDICES FOR THE MAIN AGRICULTURAL PRODUCTS The observation and collection of the prices that are taken into account for the calculation of average prices are performed based on representative sales channels, depending on the nature of the product, using a sample of 100 agro-food markets, 50 fairs, circa 100 processors, about 60 wholesalers and 50 agricultural trading companies and agricultural research and production units. Prices do not include the costs for transport, storage etc., the subsidies on products and the VAT. Prices are collected weekly in the agro-food markets and monthly as regards the fairs, processors, wholesalers and agricultural trading companies. The annual average prices of the products sold in agro-food markets are obtained as a simple arithmetic mean of weekly prices. The annual average prices of the agricultural products purchased by economic operators are obtained as a simple arithmetic mean of monthly average prices, at product/country level. The price indices for agricultural products measure the change over time in the prices at which these products are sold to domestic agricultural producers. Individual indices are aggregated at various crop or animal product classification levels, until obtaining the index for agricultural products overall. The system of weights used in the calculation of average prices and monthly price indices at product level is based on data (quantities) resulting from the statistical surveys ”Crop production for main crops” and ”Livestock on December 1 and livestock production” of 2005. The system of weights used to calculate aggregate indices is obtained based on the data from the Economic Accounts for Agriculture - 2005. The price indices for the main products that represent intermediate consumption in agriculture (inputs) measure the change over time in the prices at which these products are sold to domestic agricultural producers.

Preþurile sunt colectate trimestrial de la aproximativ 120 de operatori economici care desfãºoarã activitate de producþie ºi/sau de comercializare de input-uri agricole (din producþia internã sau din import) ºi vând direct cãtre producãtorii agricoli. Preþurile includ costurile de transport, stocare etc, dar nu cuprind TVA ºi subvenþiile pe produs. Înregistrarea preþurilor se realizeazã la nivel de sortimente reprezentative pentru fiecare produs, selectate pe baza caracteristicilor specifice ºi a celor mai comune condiþii de comercializare. Indicii sunt agregaþi la diferite nivele de clasificare a produselor utilizând un sistem de ponderi. În structura indicelui global sunt cuprinse ºi produse/grupe de produse pentru care nu se culeg date (ex: Energie ºi lubrifianþi), acestea provenind de la alte cercetãri statistice din cadrul INS ºi reprezintã fie indici agregaþi, fie indici la nivel de produse care se agregã pânã la nivelul impus de structura indicelui global. Ponderile utilizate pentru agregarea indicilor de preþ de input în agriculturã rezultã din structura valorilor anuale a produselor care reprezintã consum intermediar, înregistratã în conturile economice din agriculturã în anul 2005.

Prices are collected on a quarterly basis from approximately 120 economic operators who produce and/or market agricultural inputs (from the domestic production or from imports) and sell the products directly to agricultural producers. Prices include the costs for transport, storage etc., but do not include the VAT and the subsidies on products. Prices are recorded at the level of assortments that are representative for each product, selected on the basis of specific characteristics and of the most common marketing conditions. Indices are aggregated at various product classification levels using a system of weights. The structure of the overall index also includes products/groups of products for which data are not collected (e.g.: Energy and lubricants), as they come from other statistical surveys conducted by the NIS and represent either aggregate indices or indices at product level which are aggregated up to the level imposed by the structure of the overall index. The weights used for the aggregation of the input price indices in agriculture result from the structure of the annual values of the products that represent intermediate consumption, recorded in the Economic Accounts for Agriculture in 2005.

10.G1
125 115 105 95 85 75

Evoluþia indicilor preþurilor de consum ºi ai cursului de schimb mediu anual Evolution of consumer price and yearly average exchange rate indices
an curent / an precedent current year / previous year

%

111,9

109,0 106,7

106,56 97,3 96,4

110,3 104,84 94,7 107,85 103,3

107,9 105,59 99,7

95,6 87,6

94,4

86,8

0 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Indicii preþurilor de consum - total / Consumer price indices - total Indicii cursului de schimb mediu anual (lei/euro) Yearly average exchange rate indices (lei/euro) Indicii cursului de schimb mediu anual (lei/dolar SUA) Yearly average exchange rate indices (lei/USD)

Notã: Toþi indicii de preþ prezentaþi mai sus sunt de tip Laspeyres. Note: All price indices presented above are Laspeyres-type indices.

10

PREÞURI

10.1 Indicii preþurilor de consum 10.2 Indicii preþurilor de consum, pentru principalele grupe de mãrfuri ºi servicii 10.3 Indicii armonizaþi ai preþurilor de consum, pentru grupele de mãrfuri ºi servicii constituite conform clasificãrii COICOP 10.4 Indicii preþurilor producþiei industriale 10.5 Preþurile medii de achiziþie la principalele produse agricole 10.6 Indicii preþurilor principalelor produse agricole 10.7 Indicii preþurilor principalelor produse care reprezintã consum intermediar în agriculturã 10.8 Preþurile medii ale principalelor produse vândute în pieþele agroalimentare, în anul 2009

CONTURI NAÞIONALE

NATIONAL ACCOUNTS

11

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Valorificarea rezultatelor cercetãrilor statistice elaborate în cadrul sistemului statisticii oficiale.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Turning into account the results of statistical surveys carried out within the system of official statistics.

Surse administrative: Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele din execuþia bugetului public naþional, bilanþurile contabile, precum ºi pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice independente ºi asociaþiilor familiale; Banca Naþionalã a României, pentru datele din balanþa de plãþi.

Administrative sources: Ministry of Public Finances, for data provided on the execution of the state budget, the balance sheets, as well as for data concerning the tax on the income of family associations and individual natural persons; National Bank of Romania, for data from the balance of payments.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
Conturile naþionale au fost elaborate pe baza principiilor metodologice ale Sistemului European de Conturi 1995 (SEC 1995). Contabilitatea naþionalã reprezintã un ansamblu coerent ºi detaliat de conturi ºi tabele ce oferã o imagine comparabilã ºi completã a activitãþii economice a unei þãri. Aceasta clasificã marea varietate de fluxuri economice într-un numãr restrâns de categorii fundamentale ºi le înscrie într-un cadru de ansamblu ce permite obþinerea unei reprezentãri a circuitului economic adaptatã nevoilor de analizã, previziune ºi politicã economicã. Principalele conturi ce se elaboreazã în cadrul contabilitãþii naþionale sunt: – contul de producþie; – contul de distribuire primarã a venitului; – contul de exploatare; – contul de alocare a veniturilor primare; – contul de venit al întreprinderii; – contul de alocare a altor venituri primare; – contul de distribuire secundarã a venitului; – contul de redistribuire a venitului în naturã; – contul de utilizare a venitului; – contul de utilizare a venitului disponibil; – contul de utilizare a venitului disponibil ajustat; – contul de capital; – contul variaþiilor nete datorate economiei ºi transferurilor de capital; – contul achiziþiilor de active nefinanciare; – contul financiar; – contul altor modificãri de active; – conturile de patrimoniu; – contul restului lumii. Tranzacþiile din conturile naþionale sunt clasate pe sectoare instituþionale.

METHODOLOGICAL NOTES
The national accounts have been drawn up according to the methodological principles of European System of Accounts 1995 (ESA 1995). National accounting represents a coherent and detailed whole of accounts and tables, which give a comparable and complete picture of the economic activity of a country. It classifies the wide variety of economic flows into a low number of basic categories inscribing them in a frame allowing for obtaining a representation of the economic circuit adapted to the analyses, forecasts and economic policies requirements. The main accounts compiled within national accounting are: – production account; – primary distribution of income account; – generation of income account; – allocation of primary income account; – entrepreneurial income account; – allocation of other primary income account; – secondary distribution of income account; – redistribution of income in kind account; – use of income account; – use of disposable income account; – use of adjusted disposable income account; – capital account; – change in net worth due to saving and capital transfers account; – acquisition of non-financial assets account; – changes in assets; – other changes in volume of assets account; – balance sheets; – rest of the world account. Transactions of national accounts are classified by institutional sector.

Sectorul instituþional reprezintã ansamblul unitãþilor instituþionale ce au un comportament economic asemãnãtor. Unitãþile instituþionale sunt clasate în sectoare, în funcþie de douã caracteristici reprezentative pentru comportamentul lor economic: – categoria de producãtori; – natura activitãþilor ºi a funcþiilor lor principale. Ansamblul de unitãþi instituþionale rezidente (unitãþi ce au centrul de interes pe teritoriul economic al unei þãri) se grupeazã în cinci sectoare instituþionale: societãþi nefinanciare; societãþi financiare; administraþii publice; gospodãriile populaþiei; instituþii fãrã scop lucrativ în serviciul gospodãriilor populaþiei. Sectorul societãþi nefinanciare cuprinde unitãþile instituþionale dotate cu personalitate juridicã care sunt producãtori de piaþã ºi a cãror activitate principalã constã în producerea de bunuri ºi servicii nefinanciare. În acest sector se include activitatea regiilor autonome ºi a societãþilor comerciale nefinanciare, precum ºi a cvasisocietãþilor nefinanciare. Sectorul societãþi financiare cuprinde ansamblul de societãþi ºi cvasi-societãþi a cãror funcþie principalã constã în furnizarea de servicii de intermediere financiarã ºi/sau în exercitarea de activitãþi financiare auxiliare. În acest sector au fost incluse urmãtoarele tipuri de unitãþi: Banca Naþionalã a României, Bãncile comerciale româneºti ºi strãine, Casa de Economii ºi Consemnaþiuni (CEC Bank), Case de Ajutor Reciproc (CAR), Companiile/societãþile de brokeraj, Societãþi de investiþii financiare, Bursa de valori, Case de schimb valutar, RASDAQ, Cooperative de credit, Societãþi de Asigurare, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Fondul Privat de Pensii. Sectorul administraþii publice cuprinde toate unitãþile instituþionale a cãror producþie non-piaþã este destinatã consumului individual ºi colectiv; resursele lor provin, în cea mai mare parte, din contribuþiile obligatorii vãrsate de unitãþile aparþinând altor sectoare ºi/sau toate unitãþile instituþionale a cãror activitate principalã o constituie efectuarea de operaþii de redistribuire a veniturilor ºi a patrimoniului naþional. Sectorul administraþii publice se compune din urmãtoarele subsectoare: – Administraþia centralã; – Administraþiile locale; – Administraþiile de securitate socialã. publice” includ: organismele „Administraþiile administrative publice care conduc ºi finanþeazã un ansamblu de activitãþi ce constau, în principal, în furnizarea de bunuri ºi servicii non-piaþã pentru colectivitate; instituþiile fãrã scop lucrativ ce produc servicii nedestinate pieþei controlate ºi majoritar finanþate de cãtre administraþiile publice; fondurile de pensii autonome. Sectorul gospodãriile populaþiei cuprinde indivizi sau grupuri de indivizi, atât în calitatea lor de consumatori cât ºi, eventual, de întreprinzãtori, ce produc bunuri sau servicii financiare ºi nefinanciare de piaþã.

Institutional sector groups together all the institutional units, which have a similar type of economic behaviour. Institutional units are grouped into sectors, according to the two following criteria, characteristic for their economic behaviour: – producers class; – the nature of activities and of their main economic function. The resident institutional units (units whose center of interest is placed on the economic territory of a certain country) are grouped in five institutional sectors: nonfinancial corporations; financial corporations; general government; households; non-profit institution serving households. Non-financial corporations sector comprises the non-financial institutional units with legal status, that are market producers and whose function consists of producing non-financial market goods and services. This sector includes the activity of autonomous, non-financial corporations and non-financial quasi-corporations. Financial corporations sector includes all corporations and quasi-corporations, which are mainly involved in financial intermediation and/or auxiliary financial activities. This sector includes the following categories of units: National Bank of Romania, Romanian and foreign Commercial Banks, Savings Bank, Mutual insurance fund, Brokerage companies, Financial investment companies, Stock Exchange, Exchange offices, R.A.S.D.A.Q, Credit co-operatives, Insurance companies, Guarantee Fund of the Banking Deposits, Private Pension Fund. General government sector comprises all institutional units, that are other non-market producers whose output is intended for individual and collective consumption and mainly financed by compulsory payments made by units belonging to other sectors, and/or all institutional units principally engaged in the redistribution of national income and wealth. The general government sector is divided into the following sub-sectors: – Central government; – Local government; – Social security funds. “General government” includes: general government entities which manage and finance a group of activities, mainly providing non-market goods and services, intended for the benefit of the community; non-profit institutions recognized as independent legal entities which are other non-market producers and which are controlled and mainly financed by general government; autonomous pension funds. Households sector covers individuals or groups of individuals as consumers and possibly also as entrepreneurs producing market goods and non-financial and financial services.

Sectorul instituþii fãrã scop lucrativ în serviciul gospodãriilor populaþiei grupeazã unitãþile instituþionale rezidente care produc, în principal, servicii de non-piaþã pentru gospodãrii ºi ale cãror resurse, în cea mai mare parte, provin din vânzãri ocazionale, contribuþii voluntare efectuate de gospodãrii, vãrsãminte provenite de la administraþiile publice ºi din venituri din proprietate. De asemenea se includ: organizaþii religioase (de cult), sindicate, partide politice, uniuni, fundaþii, asociaþii culturale ºi sportive. Sectorul restul lumii este caracterizat printr-un set de conturi care reflectã tranzacþiile ce au loc între unitãþile rezidente ºi cele nerezidente. Conturile specifice acestui sector furnizeazã o vedere de ansamblu asupra relaþiilor economice care leagã o þarã cu restul lumii. Produsul intern brut (PIB), principalul agregat macroeconomic al contabilitãþii naþionale, reprezintã rezultatul final al activitãþii de producþie a unitãþilor producãtoare rezidente. Acesta se poate calcula prin urmãtoarele metode: a) Metoda de producþie: PIB = VAB + IP + TV - SP, unde: PIB = Produsul intern brut (preþuri de piaþã) VAB = Valoarea adãugatã brutã (preþuri de bazã) IP = Impozitele pe produse TV = Taxele vamale (drepturi asupra importurilor) SP = Subvenþiile pe produse b) Metoda cheltuielilor: PIB = CF + FBCF + VS + (E - I), unde: CF = Consumul final efectiv FBCF= Formarea brutã de capital fix VS = Variaþia de stoc E = Exporturile de bunuri ºi servicii I = Importurile de bunuri ºi servicii c) Metoda veniturilor: PIB = R + EBE + AIP –ASP + IP+TV –SP, unde: R = Remunerarea salariaþilor EBE = Excedentul brut de exploatare AIP = Alte impozite pe producþie ASP = Alte subvenþii pe producþie IP = Impozite pe produse TV = Taxe vamale SP = Subvenþii pe produse Venitul naþional brut (VNB) reprezintã ansamblul veniturilor primare primite de cãtre unitãþile instituþionale rezidente: remunerarea salariaþilor, impozitele pe producþie ºi importuri minus subvenþiile, veniturile din proprietate (cele de primit minus cele de plãtit), excedentul de exploatare (brut) ºi venitul mixt (brut). VNB (la preþuri de piaþã) este egal cu PIB diminuat cu veniturile primare vãrsate de unitãþile nerezidente ºi mãrit cu veniturile primare primite de la restul lumii de cãtre unitãþile rezidente.

Non-profit institutions serving households (NPISHs) sector consists of resident institutional units, which serve households and which are mainly non-market producers; their principal resources, apart from those derived from occasional sales, are derived from voluntary contributions in cash or in kind from households in their capacity of consumer, from payments made by general government and from property income. Also includes: religious organizations (of cults), trade unions, political parties, unions, foundations, cultural and sports associations. Rest of the world sector is represented by a group of accounts that reflects transactions that occur between the resident units and the non-resident ones. Rest of the world accounts reflect the operations carried out between resident units and non-resident units. Gross domestic product (GDP), the main macroeconomic aggregate of national accounting, represents the final result of the production activity of resident producer units. This aggregate could be calculated according to the following approaches: a) Production approach: GDP = GVA + TP + D – SP, where : GDP = Gross domestic product (market prices) GVA = Gross value added (basic prices) TP = Taxes on products D = Import duties SP = Subsidies on products b) Expenditure approach: GDP = FC + GFCF + CS + (E–I), where: FC = Final consumption GFCF= Gross fixed capital formation CS = Change in inventories E = Exports of goods and services I = Imports of goods and services c) Income approach: GDP = C+ GOS + OTP – OSP+TP + D – SP, where: C = Compensation of employees GOS = Gross operating surplus OTP = Other taxes on production OSP = Other subsidies on production TP = Taxes on products D = Import duties SP = Subsidies on products Gross national income (GNI) represents total primary income receivable by resident institutional units: compensation of employees, taxes on production and imports less subsidies, property income (receivable less payable), (gross) operating surplus and (gross) mixed income. GNI (at market prices) equals GDP minus primary income paid by resident units to non-residents plus primary income received by resident units from the rest of the world.

Estimãrile privind economia neobservatã încorporate în conturile naþionale se realizeazã pentru: – sectorul formal, prin estimarea muncii la negru ºi a fraudei la declararea taxei pe valoarea adãugatã; – sectorul informal, prin estimarea valorii producþiei nedeclarate obþinute de cãtre asociaþiile familiale ºi întreprinzãtorii individuali. Serviciile de intermediere financiarã indirect mãsurate (SIFIM) se mãsoarã convenþional prin soldul dintre dobânzile încasate ºi cele plãtite de instituþiile financiare, fiind rezultatul activitãþii de intermediere financiarã a acestora. Producþia ºi valoarea adãugatã brutã au fost calculate în preþuri de bazã (inclusiv subvenþiile pe produse ºi exclusiv impozitele pe produs ºi taxa pe valoarea adaugatã). Indicii produsului intern brut au fost calculaþi pe baza datelor în preþuri comparabile, fiind utilizate preþurile anului anterior celui de calcul. Legãtura între datele calculate pentru diferite perioade s-a fãcut pe baza înlãnþuirii indicilor. Datele pentru anul 2008 sunt definitive, iar cele pentru anul 2009 sunt semidefinitive. Datele sunt prezentate în capitol, conform CAEN Rev.1. Estimarea ocupãrii forþei de muncã se realizeazã în cadrul contabilitãþii naþionale, conform cerinþelor metodologice ºi a conceptelor ºi clasificãrilor prevãzute de SEC 1995. Unitãþile de mãsurã utilizate sunt: „mii persoane” ºi „mii ore lucrate”. Populaþia ocupatã cuprinde persoanele (salariate ºi independente) angajate într-o activitate productivã conform SEC 1995. Salariaþii reprezintã toate persoanele care lucreazã, pe baza unui contract formal sau informal, pentru o altã unitate instituþionalã rezidentã în schimbul unei remuneraþii în bani sau în naturã. Lucrãtorii independenþi (pe cont propriu) reprezintã persoane care sunt unici proprietari sau coproprietari ai unei întreprinderi fãrã personalitate juridicã, în care muncesc. Din aceastã categorie mai fac parte: lucrãtorii familiali neremuneraþi ºi lucrãtorii la domiciliu care produc pentru piaþã, lucrãtorii care exercitã, individual sau colectiv, activitãþi de producþie destinate în întregime consumului final propriu sau formãrii proprii de capital. Productivitatea muncii pe o persoanã ocupatã a fost calculatã ca raport între valoarea adãugatã brutã ºi numãrul de persoane ocupate. Productivitatea orarã a muncii a fost calculatã ca raport între valoarea adãugatã brutã ºi numãrul de ore lucrate. Conturile regionale reprezintã versiunea la nivel regional a conturilor naþionale ºi respectã principiile metodologice ale SEC 1995. Conform nomenclatorului unitãþilor statistice teritoriale a UE (NUTS), regiunea corespunde nivelului 2. În România, produsul intern brut regional (PIBR) se calculeazã pentru cele patru macroregiuni,

The non-observed economy estimates included in national accounts are calculated for: – formal sector, by estimating underground labour and the tax evasion on value added tax; – informal sector, by estimating the undeclared output of family associations and self-employed persons. Financial intermediation services indirectly measured (FISIM) are, by convention, measured by the balance between the interests received and those paid by credit institutions as result of their financial intermediation activity. The output and gross value added were calculated in basic prices (including the subsidies on products and excluding the taxes on product and value added tax). The indices of gross domestic product were calculated on the basis of data expressed in comparable prices making use of the prices recorded in the previous year. The relation between data for different periods was based on chaining indices. The data for 2008 are final and those for 2009 are semi-final. The data are presented in chapter according to CANE Rev.1. Employment estimation is performed in the framework of national accounting, according to the methodological requirements, concepts and classifications of ESA 1995. The measure units used are: “thousands persons” and “thousands hours-worked”. Employment covers all persons (employees and selfemployed) engaged in a productive activity as defined by ESA 1995. Employees are defined as all persons who principally work, based on a formal or informal agreement, for another resident institutional unit in return for remuneration in cash or in kind. Self-employed persons are defined as persons who are the sole owners, or joint owners, of the unincorporated enterprises without legal personality, in which they work. In this category are also included: contributing family workers and home workers who produce for market, workers engaged in production undertaken entirely for their own final consumption or own capital formation, either individually or collectively. Labour productivity per employed person was calculated as a ratio between gross value added and employment. Labour productivity per hour worked was calculated as a ratio between gross value added and the number of hours worked. Regional accounts represent the version of national accounts at regional level and they are in accordance with the methodological rules of the ESA 1995. According to the EU nomenclature of territorial units for statistics (NUTS), the region corresponds to the level 2. In Romania the compilations of regional gross domestic product (RGDP) are made for the four

cele opt regiuni de dezvoltare ºi pentru extra-regiuni. Pentru România, extra-regiunile se referã la platforma continentalã aflatã în Marea Neagrã ºi enclavele teritoriale (ambasadele ºi consulatele române din strãinãtate). Regionalizarea indicatorilor se poate realiza dupã metodele ascendente, descendente sau mixte, în conturile regionale româneºti fiind utilizate, în principal, metoda descendentã ºi, în funcþie de datele disponibile, metoda mixtã. Metodele sunt descrise mai jos: Metoda ascendentã („de jos în sus”) presupune a pleca de la informaþiile relative ale unitãþilor rezidente dintr-o regiune ºi apoi a le însuma, pânã la obþinerea totalului regional al agregatului respectiv. Suma valorilor regionale trebuie sã fie egalã cu valorile naþionale. Metoda descendentã („de sus în jos”) presupune repartizarea cifrei naþionale a valorii adãugate brute pe regiuni, folosind diverse chei de distribuþie, reflectând pe cât posibil caracteristicile estimate. Metoda mixtã presupune combinarea celor douã metode mai sus prezentate în funcþie de datele disponibile ºi fiabile la nivel regional.

macroregion, for the eight development regions and for extraregions. In Romania case, extra-regions refer to the continental platform from the Black Sea and territorial enclaves (Romanian embassies and consulates from abroad). The regionalisation of indicators could be made using the bottom-up, top-down or mixed methods, the Romanian regional accounts compilation being based mainly on the top-down method and, depending on the available data, on the mixed one. The methods are described below: Bottom-up method considers as starting point the information related to units located in a certain region and their summing-up, thus obtaining the regional total of the respective aggregate. The sum of regional values is to be equal to national values. Top-down method means a breakdown of national gross value added figure by regions, using various conversion keys, reflecting as far as possible the estimated characteristics. Mixed method means a combination of the above two methods, depending on the available data, reliable at regional level.

DEFINIÞII
Capacitatea (+) sau necesarul (-) de finanþare reprezintã soldul contului de capital ºi aratã suma netã a resurselor pe care economia totalã le pune la dispoziþia restului lumii (dacã este pozitivã) sau pe care le primeºte de la restul lumii (dacã este negativã). Cheltuiala pentru consum final acoperã cheltuielile efectuate de cãtre un sector pentru achiziþionarea de bunuri ºi servicii care sunt utilizate pentru a satisface direct nevoile individuale sau colective ale membrilor colectivitãþii. Cheltuiala pentru consumul final poate fi efectuatã pe teritoriul economic sau în restul lumii. Cheltuiala pentru consum final al administraþiilor publice cuprinde douã categorii de cheltuieli: – valoarea bunurilor ºi serviciilor produse de administraþiile publice în alte scopuri decât formarea de capital pentru sine sau vânzare; – cheltuielile pe care administraþiile publice le consacrã cumpãrãrii de bunuri ºi servicii produse de cãtre producãtorii de bunuri ºi servicii destinate pieþei în vederea furnizãrii lor, fãrã prelucrare, gospodãriilor populaþiei cu titlu de transferuri sociale în naturã. Cheltuiala pentru consum final al gospodãriilor populaþiei acoperã cheltuielile pentru achiziþionarea de bunuri ºi servicii care sunt utilizate pentru a satisface direct nevoile individuale ale membrilor acestora. Cheltuiala pentru consum final al instituþiilor fãrã scop lucrativ în serviciul gospodãriilor populaþiei cuprinde cheltuielile pe care aceste instituþii le consacrã achiziþionãrii de bunuri ºi servicii produse de cãtre producãtorii de bunuri ºi servicii destinate pieþei în vederea furnizãrii lor, fãrã prelucrãri, gospodãriilor populaþiei cu titlu de transferuri sociale în naturã.

DEFINITIONS
Net lending (+) or net borrowing (-) is the balancing item of the capital account and shows the resources that the nation puts at the disposal of the rest of world or that it receives from the rest of the world (in case a borrowing occurs). Final consumption expenditure consists of expenditure incurred by resident institutional units for the purchase of goods and services that are used for directly meeting of individual needs or the collective needs of the community members. Final consumption expenditure may take place on the domestic economic territory or abroad. Final consumption expenditure of government includes two categories of expenditure: – the value of the goods and services produced by general government itself for other purpose than own-account capital formation or sale; – purchases by general government of goods and services produced by market producers that are supplied to households without any transformation as social transfers in kind. Household final consumption expenditure covers the expenditure for purchasing goods and services to directly meet the individual needs of resident household members. Final consumption expenditure of non-profit institutions serving households (NPISHs) includes expenditure by NPISHs on goods or services produced by market producers that are supplied - without any transformation - to households for their consumption as social transfers in kind.

Consumul final colectiv efectiv al administraþiilor publice cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administraþiilor publice (servicii publice generale, apãrare naþionalã ºi securitatea teritoriului, menþinerea ordinii ºi securitãþii publice, activitãþi legislative ºi de reglementare, cercetare ºi dezvoltare etc.) Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei cuprinde: cheltuielile gospodãriilor populaþiei pentru cumpãrarea de bunuri ºi servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administraþiilor publice (învãþãmânt, sãnãtate, securitate socialã ºi acþiuni sociale, culturã, sport, activitãþi recreative, colectarea de deºeuri menajere) ºi cheltuiala pentru consum individual al instituþiilor fãrã scop lucrativ în serviciul gospodãriilor. Consumul final efectiv cuprinde bunurile ºi serviciile achiziþionate de cãtre unitãþile instituþionale rezidente pentru satisfacerea directã a nevoilor umane, atât individuale cât ºi colective. Consumul intermediar reprezintã valoarea bunurilor ºi serviciilor, excluzând activele fixe, utilizate ca intrãri în cursul producþiei ºi care sunt fie transformate, fie consumate în totalitate în timpul procesului de producþie. Cotizaþiile sociale în sarcina patronilor pot fi efective sau imputate. Cotizaþiile sociale efective în sarcina patronilor cuprind vãrsãmintele pe care aceºtia le efectueazã, în beneficiul salariaþilor lor, cãtre organismele de asigurare. Cotizaþiile sociale imputate în sarcina patronilor reprezintã contravaloarea prestaþiilor sociale furnizate direct de patroni salariaþilor lor, foºtilor salariaþi ºi altora care au acest drept, fãrã sã fi recurs în acest scop la o societate de asigurãri sau la un fond de pensii autonom sau la constituirea unui fond specific sau unei rezerve distincte. Economia brutã reprezintã soldul contului de utilizare a venitului disponibil ºi mãsoarã partea de venit disponibil brut care nu este destinatã cheltuielii pentru consum final. Economia neobservatã reprezintã totalul activitãþilor economice care sunt ascunse observaþiilor statistice. Excedentul brut de exploatare este soldul contului de exploatare ºi reprezintã ceea ce rãmâne din valoarea adãugatã creatã în procesul de producþie dupã remunerarea salariaþilor ºi plata impozitelor pe producþie. Exporturile de bunuri ºi servicii reprezintã ansamblul de bunuri ºi servicii furnizate de rezidenþii României cãtre nerezidenþi prin intermediul vânzãrilor, trocului, donaþiilor sau transferurilor. Formarea brutã de capital fix reprezintã valoarea bunurilor durabile (active corporale ºi necorporale), destinate altor scopuri decât cele militare, achiziþionate de unitãþile producãtoare rezidente cu scopul de a fi utilizate

Government’s actual collective final consumption comprises government expenditure for collective consumption (management and regulation of society, security and defence, the maintenance of law and order, legislation and regulation, research and development a.s.o. ). Households actual individual final consumption consists of households expenditure on purchasing goods and services in order to directly meet the individual needs of resident households members, government expenditure for individual consumption (education, health, social security, and welfare, culture, sport, recreation, collection of households refuse) and NPISH expenditure for individual consumption. Actual final consumption consists of the goods or services that are purchased by resident institutional units for directly meeting of human needs, whether individual or collective. Intermediate consumption consists of the value of the goods and services, excluding fixed assets, consumed as inputs in a process of production that are either transformed or entirely consumed within the production process. Employer’s social contributions may be actual and imputed. Employer’s actual social contributions consist of the payments made by employers for the benefit of their employees, to insurance bodies. Employer’s imputed social contributions represent the counterpart to social benefits paid directly by employers to their employees or former employees and other eligible persons without involving an insurance enterprise or autonomous pension fund and without creating special fund or segregated reserve for the purpose. Gross savings represent the balancing item of the use of disposable income account and it measures the part of gross disposable income that is not intended to final consumption expenditure. Non-observed economy represents the total of economic activities hidden to statistical observations. Gross operating surplus is the balancing item of operating surplus account and it corresponds to the value added after deducting compensation of employees and the taxes on production. Exports of goods and services consist of transactions in goods and services (sales, barter, gifts or grants) from residents to non-residents of Romania. Gross fixed capital formation represents the value of the durable goods (tangible and intangible assets) for non-military purposes, purchased by the resident producing units to be used at least one year in the

timp de cel puþin un an în procesul de producþie, precum ºi valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix. Importurile de bunuri ºi servicii reprezintã ansamblul bunurilor ºi serviciilor furnizate de nerezidenþi cãtre rezidenþii României prin intermediul vânzãrilor, trocului, donaþiilor sau transferurilor. Impozitele curente pe venit, patrimoniu etc. cuprind toate vãrsãmintele obligatorii, fãrã contrapartidã, în bani sau în naturã, prelevate în mod periodic de administraþiile publice ºi de restul lumii asupra venitului ºi patrimoniului unitãþilor instituþionale, cât ºi anumite impozite periodice, care nu sunt percepute nici asupra venitului, nici a patrimoniului. Impozitele pe producþie ºi importuri sunt vãrsãminte obligatorii fãrã contrapartidã, în bani sau în naturã, prelevate de administraþiile publice sau de instituþiile Uniunii Europene. Ele se descompun în: – impozite pe produse (impozite datorate pe unitatea de bun sau de serviciu produs sau schimbat); – alte impozite pe producþie (impozite pe care întreprinderile le suportã ca urmare a activitãþii lor de producþie, independent de cantitatea sau valoarea bunurilor ºi serviciilor vândute sau schimbate). Prestaþiile sociale cuprind transferurile în naturã sau numerar atribuite persoanelor pentru acoperirea unor riscuri sau nevoi ca: boalã, bãtrâneþe, deces, invaliditate, ºomaj, accidente de muncã, boli profesionale. Ele cuprind de asemenea alocaþiile pentru copii ºi ajutoare pentru unele categorii de familii. Producþia este o activitate socialmente organizatã pentru a realiza bunuri ºi servicii în cursul unei perioade date. Producþia de bunuri ºi servicii destinate pieþei reprezintã producþia vândutã sau destinatã vânzãrii pe piaþã la un preþ semnificativ din punct de vedere economic. Prin convenþie, conform conturilor naþionale toate bunurile sunt considerate destinate pieþei. Serviciile destinate pieþei reprezintã acele servicii care pot face obiectul cumpãrãrii pe piaþã ºi care sunt realizate de o unitate economicã ale cãrei resurse provin, în cea mai mare parte, din vânzarea producþiei realizate. Producþia pentru consumul final propriu cuprinde bunurile sau serviciile pe care o unitate instituþionalã le produce ºi le pãstreazã, fie în scopul consumului final, fie în scopul formãrii brute de capital fix (numai gospodãriile populaþiei pot pãstra produse în scopul consumului final propriu, ca de exemplu produsele agricole conservate de agricultori; în schimb toate sectoarele pot pãstra produsele în scopul formãrii brute de capital fix pentru sine, cum ar fi: maºini, unelte fabricate de cãtre întreprinderi, locuinþe construite de cãtre populaþie, construcþiile pentru sine efectuate de întreprinderi).

production process, as well as the value of services incorporated in fixed capital goods. Imports of goods and services consist of transactions in goods and services (purchases, barter, gifts or grants) from non-residents to residents of Romania. Current taxes on income, wealth a.s.o. cover all compulsory, unrequited payments, in cash or in kind, levied periodically by general government and by the rest of the world on the income and wealth of institutional units, and some periodic taxes which are assessed neither on the income, nor the wealth. Taxes on production and imports cover all compulsory, unrequited payments, in cash or in kind, levied periodically by general government and by the European Union units. Taxes on production and imports are divided into: – taxes on products (due taxes on goods or services unit produced or transformed); – other taxes on production (taxes paid by enterprises as a result of production activity independent of the amount or value of goods and services sold or transformed). Social benefits comprise all current transfers in kind or in cash, provided to individuals in order to cover certain risks or needs such as: sickness, old age, death, disability, unemployment, work injury, occupational disease. They comprise also allowances for children and for certain family categories assistance. Production is an activity organized within the society in order to produce goods and services during a given period. Market production of goods and services is the output sold at prices that are economically significant or intended to be sold on the market. By convention and according to national accounts rules, all the goods are considered to be sold on the market. The output of market services covers all services which could be purchased on the market and are produced by an economic unit whose resources are mainly covered by revenue from sales of their own output. Output for own final use covers goods or services that are retained either for final consumption by the institutional unit or for gross fixed capital formation. Only households can produce and retain output for own final consumption, for example, agricultural goods produced and consumed by members of the same household. Goods or services used for own gross fixed capital formation can be produced by any kind of enterprise. They include, for example, machine tools produced for their own use by enterprises, dwellings or extensions to dwellings produced by households.

Producþia non-piaþã constã în producþia administraþiilor publice ºi instituþiilor fãrã scop lucrativ în serviciul gospodãriilor populaþiei furnizatã altor unitãþi instituþionale, fie cu titlu gratuit, fie la un preþ nesemnificativ din punct de vedere economic. Ramura de activitate reprezintã o grupare de unitãþi cu producþie omogenã (ce grupeazã unitãþile cu activitate economicã localã). Aceste unitãþi se caracterizeazã printr-o activitate unicã ºi anume prin intrãri de produse ºi servicii, prin procese de producþie ºi ieºiri cu produse omogene. Remunerarea salariaþilor este definitã, în contabilitatea naþionalã, din punct de vedere al angajatorului ºi reprezintã costul forþei de muncã cuprinzând nu numai salariile declarate, precum ºi toate formele de remunerare directã ºi indirectã. Salariile nete primite reprezintã sumele primite de angajaþi în contrapartida muncii depuse (inclusiv prime, sporuri, avantaje în naturã), din care se scad cotizaþiile sociale în sarcina salariaþilor, precum ºi impozitul pe venit. Subvenþiile sunt transferuri curente fãrã contrapartidã pe care administraþiile publice sau instituþiile Uniunii Europene le varsã producãtorilor rezidenþi în scopul influenþãrii nivelurilor lor de producþie, preþurilor lor sau remunerãrii factorilor de producþie. Existã douã categorii de subvenþii: – subvenþii pe produse (sumele vãrsate pe unitatea de bun sau serviciu produsã sau importatã); – alte subvenþii pe producþie (sumele de care pot beneficia unitãþile producãtoare rezidente, în funcþie de activitãþile lor de producþie). Unitatea instituþionalã reprezintã centrul elementar de decizie economicã caracterizat prin unicitate de comportament, cu autonomie de decizie în exercitarea funcþiei sale principale ºi care dispune de o contabilitate completã. Valoarea adãugatã brutã este soldul contului de producþie reprezentând valoarea nou creatã în procesul de producþie. Variaþia stocurilor este mãsuratã prin valoarea intrãrilor în stoc, diminuatã cu valoarea ieºirilor din stoc ºi cu eventualele pierderi curente ale stocurilor datorate deteriorãrilor fizice, pagubelor accidentale sau furturilor. Stocurile reprezintã bunurile, altele decât cele de capital fix, deþinute la un moment dat de unitãþile de producþie. Venitul disponibil brut este soldul contului de venit ºi mãsoarã partea din valoarea creatã de care dispune naþiunea, pentru consum final ºi economie brutã. Veniturile fiscale sunt vãrsãminte obligatorii cãtre administraþiile publice sub forma impozitelor pe producþie ºi importuri, a impozitelor pe venit ºi patrimoniu ºi a impozitului pe capital.

Other non-market output consists of goods and individual or collective services produced by general government and NPISHs that are supplied free, or at prices that are not economically significant, to other units. The industry represents a grouping of units with homogeneous production (formed by local kind of activity units). These units are characterised by unique activity i.e inputs of products and services, by production processes and outputs of homogeneous products. Compensation of employees is defined in national accountancy, from the employer standpoint and represents the labour force cost, comprising not only stated salaries, but all forms of direct and indirect compensation. Net salaries received include the amounts received directly by the employees in return for their work (including bonuses, enhanced rates of pay, payments in kind) after deducting the social compulsory contributions of employees and tax on income. Subsidies are current unrequited payments which general government or the institutions of the European Union make to resident producers, with the objective of influencing their levels of production, their prices or the remuneration of the production factors. Subsidies are classified into: – subsidies on products (subsidies payable per unit of goods or services produced or imported); – other subsidies on production (amounts which resident producer units may receive depending on their producing activities). Institutional unit is an elementary economic decision-making center characterized by uniqueness of behavior, decision-making autonomy in the exercise of its principal function and which keeps (or can compile at request) a complete set of accounts. Gross value added is the balancing item of the production account and measures the value newly created within the production process. Change in inventories is measured by the value of the inventories less the value of withdrawals and the value of any recurrent losses of goods held in inventories due to physical deterioration, or accidental damage or pilfering. Inventories include all goods, other than fixed capital goods, held at a given moment in time by producer units. Gross disposable income is the balancing item of the income account and measures the part of the created value at the nation’s disposal intended for final consumption and gross saving. Fiscal revenues represent compulsory payments to general government taking the form of taxes on production and import, taxes on income and wealth and the taxes on capital.

Veniturile nete din proprietate ale întreprinderii reprezintã veniturile încasate de întreprinderi sub forma dobânzilor, a rentelor asupra terenurilor ºi activelor nemateriale închiriate pentru exploatare, a dividendelor ºi a altor venituri încasate, din care se scad veniturile de aceeaºi naturã plãtite de întreprindere altor unitãþi (sectoare, societãþi etc.).

Net property and entrepreneurial income covers the income of an enterprise which takes the form of interests, rents on land and intangible assets, rented for production purposes, dividends and other income, after deducting the income of the same nature paid by the enterprise to other units (sectors, companies a.s.o.).

11.G1
%

Variaþia creºterii produsului intern brut Gross domestic product growth variation
anul precedent = 100 / previous year = 100

110 105 100 95 90 85 80 0
1990

107,1 103,9 101,5 94,4 91,2 87,1 95,1 103,2 97,9 99,6 102,4

105,7

105,2 105,1

108,5

107,9 106,3

107,3

104,2

92,9

1995

2000

2005

2009

Notã: Datele pentru perioada 1995 - 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive. Note: The data for 1995 - 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.

11.G2
%

Evoluþia productivitãþii muncii Evolution of labour productivity
INDICI VALORICI VALUE INDICES
anul precedent = 100 / previous year = 100

130 125 120 115 110 105 100 0

127,9 127,3 125,8

117,3 116,9 115,5

119,2 118,4 117,4

121,1 120,6 120,1 107,5 107,5 107,5

2004

2005

2006

2007

2008

Valoarea adãugatã brutã Gross value added Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã Labour productivity by employed person

Productivitatea orarã a muncii Labour productivity per hour worked

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, iar pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive. Note: The data for 2004 and 2005 are revised and for 2006 - 2008 are final.

11.G3
% 10 8 6 4 2 0 -2 -4 -6 -8 -10 8,5

Contribuþii la creºterea produsului intern brut, pe categorii de resurse Contributions to gross domestic product growth, by category of resources

7,9 6,3 4,2

7,3 3,4 0,3

3,0 2,2 1,9 0,5 0,9

4,0 0,7 0,7 1,0 0,3

3,3 1,81,5 1,0

2,5 1,3

2,6 2,4 1,2 0,7 0,4 -0,3 -1,0 -1,4 -1,4

-2,2

-1,2

-3,0

-7,1 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Produsul Intern Brut Gross Domestic Product Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã Agriculture, hunting and forestry Industrie Industry

Construcþii Constructions Servicii Services Impozite nete Net taxes

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive. Note: The data for 2004 and 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.

11.G4
% 10 8 6 4 2 0 -2 -4 -6 -8 -10 8,5 9,8

Contribuþii la creºterea produsului intern brut, pe categorii de utilizãri Contributions to gross domestic product growth, by category of uses

7,4 4,2 2,4 1,7 0,2 -1,0 -4,4

9,1 7,9 4,7 1,4

8,0 6,3

7,8

7,3

6,7 4,7

7,5

3,4

0,2 -0,1

0,5 -1,0 -3,6

0,1 -0,1

-2,3 -4,5

-1,0

-6,3 2004 2005 2006 2007 -9,6 2008

-6,5 -7,1

-8,1

2009

Produsul Intern Brut Gross Domestic Product Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei Households actual individual final consumption Consumul final colectiv efectiv al administraþiilor publice Government’s actual collective final consumption

Formarea brutã de capital fix Gross fixed capital formation Export net (export-import) Net export (export-import) Variaþia stocurilor Change in inventories

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive. Note: The data for 2004 and 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.

11
11.1 11.2 11.3 11.4 11.5 11.6 11.7 11.8 11.9 11.10 11.11 11.12 11.13 11.14 11.15

CONTURI NAÞIONALE

Produsul intern brut, pe categorii de resurse Indicii produsului intern brut, pe categorii de resurse Produsul intern brut, pe categorii de utilizãri Indicii produsului intern brut, pe categorii de utilizãri Indicii produsului intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri Agregatele macroeconomice ale sectoarelor instituþionale Indicatori specifici ai sectoarelor instituþionale Principalele agregate, pe locuitor Rate specifice conturilor naþionale Populaþia ocupatã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi dupã statutul profesional Ore lucrate de populaþia ocupatã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi dupã statutul profesional Productivitatea muncii, pe persoanã ocupatã Productivitatea orarã a muncii Producþia, consumul intermediar ºi valoarea adãugatã brutã, pe activitãþi Indicii producþiei, consumului intermediar ºi valorii adãugate brute, pe activitãþi Teritorial

11.16 11.17 11.18 11.19 11.20 11.21 11.22 11.23 11.24 11.25 11.26 11.27 11.28 11.29 11.30

Produsul intern brut regional, în anul 1995 Produsul intern brut regional, în anul 1996 Produsul intern brut regional, în anul 1997 Produsul intern brut regional, în anul 1998 Produsul intern brut regional, în anul 1999 Produsul intern brut regional, în anul 2000 Produsul intern brut regional, în anul 2001 Produsul intern brut regional, în anul 2002 Produsul intern brut regional, în anul 2003 Produsul intern brut regional, în anul 2004 Produsul intern brut regional, în anul 2005 Produsul intern brut regional, în anul 2006 Produsul intern brut regional, în anul 2007 Produsul intern brut regional, în anul 2008 Produsul intern brut regional

INVESTIÞII ªI IMOBILIZÃRI CORPORALE

INVESTMENTS AND TANGIBLE FIXED ASSETS

12

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Ancheta structuralã în întreprinderi; Cercetãri statistice ºi bilanþuri contabile completate de: operatorii economici, unitãþile social-culturale, unitãþile administraþiei publice ºi organizaþiile neguvernamentale, pentru datele privind investiþiile; Cercetãri statistice privind investiþiile în instituþiile administraþiei publice; Cercetãri statistice ºi bilanþuri contabile completate de operatorii economici (aparþinând proprietãþii publice, mixte, private ºi cooperatiste) ºi unitãþile social-culturale, unitãþile administraþiei publice, organizaþiile politice ºi obºteºti, pentru datele privind imobilizãrile corporale.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Structural business survey; Statistical surveys and accounting balance sheets filled in by: economic operators, socio-cultural units, public administration units and non-governmental organizations, for data on investments; Statistical surveys on public administration institutions investments; Statistical surveys and accounting balance sheets filled in by economic operators (under to public, mixed, private and co-operative ownership), by socio-cultural units, public administration units, political and community organizations, for data on tangible fixed assets.

PRECIZÃRI METODOLOGICE INVESTIÞII NETE
Investiþiile nete (noi) reprezintã cheltuielile efectuate pentru lucrãri de construcþii, de instalaþii ºi de montaj, pentru achiziþionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creãrii de noi mijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucþia celor existente, precum ºi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente ºi al terenurilor preluate cu platã de la alte unitãþi (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încãrcare-descãrcare) etc. Nu se cuprinde în volumul investiþiilor nete (noi) valoarea terenurilor ºi a mijloacelor fixe din þarã care au mai fost folosite (cumpãrate de la alte unitãþi). Investiþiile nete sunt prezentate pe activitãþi omogene ale economiei naþionale, forme de proprietate, surse de finanþare ºi elemente de structurã. Investiþiile nete cuprind urmãtoarele elemente de structurã: – construcþii - reprezintã ansamblul lucrãrilor prin care se realizeazã construcþiile noi, reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea clãdirilor cu destinaþie industrialã, agricolã etc. De asemenea, în construcþii se mai cuprind ºi lucrãrile de montaj ale utilajelor tehnologice ºi funcþionale cu întregul complex de operaþii prin care se realizeazã asamblarea pe ºantier a componentelor lor, precum ºi fixarea pe fundaþii a acestora (inclusiv valoarea probelor ºi rodajelor mecanice la utilaje ºi linii tehnologice); – utilaje (cu ºi fãrã montaj) - reprezintã maºinile, echipamentele, liniile ºi instalaþiile tehnologice care pot funcþiona numai dupã asigurarea lucrãrilor de montaj, respectiv cele care pot funcþiona independent.

METHODOLOGICAL NOTES NET INVESTMENTS
Net (new) investments represent expenditure for construction, installations and assembly works, for equipment and transport means purchasing, other expenditure for creating new fixed assets, for developing, modernizing, rebuilding the existing ones, as well as the value of services related to ownership transfer of existing fixed assets and lands paid from other units (notary duties, commissions, transport, loading - unloading expenditure) a.s.o. Volume of net (new) investments does not include value of lands and fixed assets from the country which were used before (bought from other units). Net investments are presented by homogeneous activity of national economy, type of ownership, financing source and structural elements. Net investments comprise the following structural elements: – construction - represent all works carried out in order to create new buildings, rebuilding, developing, modernizing the buildings with industrial, agricultural destination a.s.o. At the same time, construction also comprise the assembly works for technological and functioning equipment with all operations needed for assembling their components on the building site, as well as for their fixation on foundations (including the value of mechanical tests and running in the technological equipment); – outfits (with and without assembly) - represent technological machinery, installations, equipment and lines which can function only after ensuring assembly works, respectively those that can function

De asemenea, în aceastã grupã sunt cuprinse ºi mijloacele de transport. Acestea reprezintã acele mijloace folosite pentru deplasarea în exteriorul ºi în interiorul unitãþii, cum ar fi: mijloacele de transport rutier, naval (inclusiv platforme de foraj ºi de exploatare), feroviar, aerian, biciclete, motociclete, vehicule pentru invalizi, vehicule cu tracþiune manualã ºi animalã. – lucrãri geologice ºi de foraj - reprezintã ansamblul lucrãrilor pentru: identificarea de noi rezerve de substanþe minerale utile, în stare solidã ºi fluidã, în cadrul perimetrelor aflate în exploatare, în structuri noi ºi în curs de cercetare; promovarea rezervelor de substanþe minerale utile în categorii superioare; precizarea unor caracteristici ale rezervelor de substanþe minerale utile în vederea încadrãrii lor în grupa rezervelor de bilanþ; obþinerea datelor de proiectare a construcþiilor energetice, hidrotehnice, industriale etc., pentru determinarea structurii ºi compoziþiei solului, a regimului de ape freatice, pentru terenurile unde urmeazã sã fie amplasate obiective de investiþii; extragerea substanþelor minerale utile în stare fluidã (foraj de exploatare); creºterea factorului de recuperare ºi a ritmului de exploatare a þiþeiului, prin injectarea de fluide în zãcãmânt; – alte investiþii nete - reprezintã cheltuielile efectuate pentru cumpãrarea animalelor de muncã, de producþie ºi reproducþie, plantaþii de vii, pomi, împãduriri, achiziþionarea obiectelor de inventar gospodãresc de natura mijloacelor fixe, plata studiilor de cercetare ºi proiectare pentru obiective de investiþii, comisionul bãncilor pentru operaþiuni efectuate în legãturã cu investiþiile. Indicii privind evoluþia investiþiilor nete au fost calculaþi pe baza datelor în preþuri comparabile.

independently. This group also comprises means of transport. They represent means used for movement inside and outside unit, such as: means of road, sea (including dwilling and exploitation platforms), rail and air transport, bycicles, motorcycles, vehicles for disabled persons, manual and animal hand vehicles.

– geological and drilling works - represent all works carried out: to identify the new reserves of useful mineral substances in solid or liquid state, within the areas under exploitation, in new structures and those areas under research; to promote useful mineral substances reserves in superior categories; to specify some characteristics of useful mineral substances reserves in order to classify them within balance reserves group; to obtain designing data for energy, hydrotechnical, industrial construction a.s.o., in order to determine the soil structure and composition, the surface water regime, for the lands of investment objectives; to dig out liquid useful mineral substances (exploitation drilling), as well as works performed in order to increase the retrieving factor and the pace of crude petroleum extraction, by injecting fluids in the oil deposits; – other net investments - represent the expenditure made for purchasing animals for work, production and breeding, vineyards, orchards, afforestations, purchasing of household inventory objects, as fixed assets, payments of research and design studies for investment objectives, bank commissions for operations made in correlation with investments. Indices regarding net investments evolution were computed on the basis of data expressed in comparable prices.

IMOBILIZÃRI CORPORALE
Imobilizãrile corporale sunt active nefinanciare produse care constau în: locuinþe, alte clãdiri (clãdiri industriale, clãdiri comerciale, hoteluri ºi restaurante, clãdiri destinate educaþiei, spitale etc.); structuri (autostrãzi, strãzi, cãi ferate, aerodromuri etc.); maºini ºi echipamente (echipamente pentru transport, echipamente radio-TV ºi comunicaþii, instrumente medicale, mobilã, instrumente muzicale etc.); plantaþii ºi animale. Începând cu anul 1992, imobilizãrile corporale au fost reevaluate conform legislaþiei specifice. Din anul 1994, în valoarea imobilizãrilor corporale s-a inclus ºi valoarea terenurilor deþinute de operatorii economico-sociali. Indicii privind evoluþia imobilizãrilor corporale au fost calculaþi pe baza datelor în preþuri comparabile.

TANGIBLE FIXED ASSETS
Tangible fixed assets are non-financial produced assets that consist of: dwellings, other buildings (industrial buildings, commercial buildings, hotels and restaurants, educational buildings, hospitals a.s.o.); structures (highways, streets, railways, airfields a.s.o.); machinery and equipment (transport equipment, radio, television and communication equipment, medical instruments, furniture, musical instruments a.s.o.); plantations and livestock. Beginning with 1992, data on tangible fixed assets were reevaluated according to the specific legislation. Starting with 1994, the value of land under economic and social operators ownership was also included in the value of tangible fixed assets. Indices on the evolution of tangible fixed assets were calculated based on the data in comparable prices.

12.G1

Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale Net investments, by main activities of national economy
CAEN Rev.2 / CANE Rev.2 2008 2009

3,4%

3,9%

50,8%

32,2%

34,3% 49,6%

13,6%
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Agriculture, forestry and fishing Industrie Industry

12,2%
Construcþii Construction Servicii Services

12.G2

Investiþii nete realizate, pe surse de finanþare Net investments, by financing source
2008 2009

0,6% 8,2% 3,6% 9,7%

4,9% 1,8% 8,8% 5,3%

8,6%

7,4% 73,0% 68,1%

Surse proprii Own sources Credite interne Internal credits Credite externe External credits

Buget de stat ºi bugete locale State budget and local budgets Capital strãin Foreign capital Alte surse Other sources

12.G3

Investiþii nete, pe elemente de structurã Net investments, by structural elements
2008 2009

1,5%

3,8%

0,4%

4,4%

40,3%

46,5%

54,4%

48,7%

Construcþii Construction Utilaje Outfits

Lucrãri geologice Geological works Alte cheltuieli de investiþii Other investments expediture

12.G4

Imobilizãri corporale, pe forme de proprietate Tangible fixed assets, by type of ownership
2004 33,0% 35,1% 2009

67,0%
Proprietate majoritar de stat State majority ownership

64,9%
Proprietate majoritar privatã Private majority ownership

12
12.1 12.2 12.3 12.4 12.5 12.6 12.7 12.8

INVESTIÞII ªI IMOBILIZÃRI CORPORALE

INVESTIÞII NETE Investiþii nete, pe activitãþi ale economiei naþionale Investiþii nete realizate, pe surse de finanþare Investiþii nete, pe forme de proprietate Investiþii nete, pe elemente de structurã Indicii investiþiilor nete, pe activitãþi ale economiei naþionale Indicii investiþiilor nete, conform CAEN Rev.1 Investiþii nete, pe activitãþi ale industriei Indicii investiþiilor nete, pe activitãþi ale industriei IMOBILIZÃRI CORPORALE 12.9 12.10 12.11 12.12 Balanþa imobilizãrilor corporale Imobilizãri corporale, pe activitãþi ale economiei naþionale Imobilizãri corporale, pe forme de proprietate Indicii imobilizãrilor corporale, pe activitãþi ale economiei naþionale 12.13 Imobilizãri corporale, pe activitãþi ale industriei 12.14 Indicii imobilizãrilor corporale, pe activitãþi ale industriei

ªTIINÞÃ, TEHNOLOGIE ªI INOVARE

SCIENCE, TECHNOLOGY AND INNOVATION

13

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetãri statistice privind activitatea de cercetaredezvoltare; Cercetãri statistice privind inovarea în industrie ºi servicii, având la bazã Ancheta Comunitarã de Inovare (CIS) a Uniunii Europene. Surse administrative: Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci (OSIM), pentru datele referitoare la brevete de invenþie ºi alte obiecte ale proprietãþii industriale.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Statistical surveys on research-development activity; Statistical surveys on innovation in industry and services, based on the Community Innovation Survey (CIS) of the European Union. Administrative sources: State Office for Inventions and Trademarks (SOIT), for the data on patents and other objects of industrial properties.

PRECIZÃRI METODOLOGICE

METHODOLOGICAL NOTES

Domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii prezentat în acest capitol cuprinde statistici referitoare la: cercetaredezvoltare, brevete de invenþie ºi alte obiecte ale proprietãþii industriale, inovare. CERCETARE - DEZVOLTARE Sfera de cuprindere: unitãþile specializate (cu activitate principalã) în cercetare-dezvoltare, unitãþile economice ºi sociale care au colective de cercetaredezvoltare, staþiuni ºi institute de cercetare ºi producþie agricolã, unitãþile de învãþãmânt superior ºi clinicile universitare care au structuri de cercetare-dezvoltare, organizaþii non-profit care au desfãºurat activitate de cercetare-dezvoltare. Cercetarea-dezvoltarea - activitatea sistematicã ºi creatoare iniþiatã pentru a spori volumul de cunoºtinþe, inclusiv cunoºtinþele despre om, culturã ºi utilizarea acestor cunoºtinþe pentru noi aplicaþii. Tipuri de cercetare-dezvoltare: – cercetarea fundamentalã, activitate experimentalã sau teoreticã iniþiatã în primul rând, pentru acumularea de noi cunoºtinþe privind aspectele fundamentale ale fenomenelor ºi faptelor observabile fãrã sã aibã în vedere o aplicaþie deosebitã sau specificã; – cercetarea aplicativã, activitate de investigare originalã în scopul acumulãrii de noi cunoºtinþe, fiind însã orientatã, în principal, spre un scop sau un obiectiv practic, specific; – dezvoltarea experimentalã, activitate sistematicã, ce se foloseºte de cunoºtinþele existente acumulate de pe urma cercetãrii ºi/sau a experienþei practice în vederea lansãrii în fabricaþie de noi materiale, produse ºi dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme ºi servicii sau îmbunãtãþirea substanþialã a celor deja existente.

Science, technology and innovation field presented in this chapter comprises statistics regarding researchdevelopment and other objects of industrial property, innovation. RESEARCH - DEVELOPMENT Coverage: specialised units (with main activity) in research-development, economic and social units having research-development staff, agricultural production and research institutes and stations, higher-education units and university clinics which have research-development structures, non-profit organisations which carried out research-development activity. Research-development - the systematic and creative activity initiated to enhance the volume of knowledge, including those on human being, culture and using them for new applications. Types of research-development: – fundamental research, experimental or theoretical activity primarily initiated to accumulate new knowledge on the fundamental aspects of phenomena and facts that could be examined, without having in view a special or specific application; – applicative research, activity of original investigation in order to accumulate new knowledge, being mainly oriented towards a specific practical purpose or objective; – experimental development, systematic activity which uses the knowledge accumulated as a result of research and/or practical experience in order to launch in fabrication new materials, products and devices, to introduce new procedures, systems and services or to significantly improve those already existing.

Datele statistice aferente activitãþii de cercetaredezvoltare includ ºi proiectarea tehnologicã. Resursele umane ºi financiare din cercetaredezvoltare sunt prezentate pe sectoare de performanþã, conform metodologiei prevãzutã în Manualul Frascati al OECD, ediþia 2002, dupã modelul celor din Sistemul Conturilor Naþionale, astfel: – sectorul de performanþã întreprinderi cuprinde unitãþile din mediul de afaceri al economiei naþionale care au activitate principalã sau secundarã de cercetare-dezvoltare ºi de obicei îºi desfãºoarã activitatea pe bazã de contracte cu beneficiarii. Acest sector include: toate firmele, organizaþiile ºi instituþiile care au ca activitate principalã producerea de bunuri ºi servicii (altele decât învãþãmântul superior) în scopul vânzãrii cãtre publicul larg, la un preþ economic semnificativ, precum ºi toate instituþiile private non-profit care le desevesc pe acestea. Nucleul de bazã al sectorului de performanþã BES este format din întreprinderi private (corporaþii sau cvasi-corporaþii), chiar dacã obþin sau nu profit. Printre aceste întreprinderi pot fi gãsite unele firme, pentru care activitatea de cercetare-dezvoltare este principala activitate (ca de exemplu: instituþii comerciale de cercetare-dezvoltare ºi laboratoare). Adiþional, acest sector poate sã includã întreprinderi publice (corporaþii publice sau cvasicorporaþii guvernamentale) angajate în producþia ºi vânzarea unui anumit tip de bunuri ºi servicii care sunt de obicei furnizate de cãtre întreprinderi pivate. Acest sector include de asemenea ºi instituþiile non-profit care sunt direct producãtoare de bunuri ºi servicii, altele decât serviciile de învãþãmânt superior cum ar fi: – instituþiile non-profit angajate în producþia de piaþã care au ca activitate principalã producerea de bunuri ºi servicii în scopul vânzãrii la un preþ care acoperã principalele costuri de producþie. În acest sector se pot include institute de cercetare, anumite clinici ºi spitale private, firme cu diverse practici medicale contra unei taxe, care sunt în mãsurã sã atragã fonduri suplimentare sub formã de donaþii sau din active proprii. – instituþiile non-profit care deservesc sectorul mediului de afaceri. Acestea sunt create ºi îndrumate de asociaþii din mediul de afaceri care au ca scop promovarea propriei activitãþi, cum ar fi asociaþiile comerciale sau agricole. – sectorul de performanþã guvernamental cuprinde unitãþile care furnizeazã servicii publice, cele cu activitãþi de cercetare-dezvoltare ale administraþiei centrale, locale sau guvernamentale, precum ºi institutele naþionale de cercetare dezvoltare. Tot aici se includ ºi instituþiile non-profit care sunt finanþate direct de la guvern, altele decât cele din învãþamântul superior.

Statistical data related to research-development activity also include technological design. Human and financial resources from researchdevelopment are presented by sectors of performance, according to the methodology stipulated in the Frascati Manual of OECD, 2002 edition, observing the model of those used in the National Accounts System, as follows: – Sector of enterprises performance includes units from the business environment of national economy, whose main or secondary activity is R&D and usually carry out their activity based on contracts with users. This sector includes: all the firms, organisations and institutions having as main activity production of goods and services (others than higher education) in order to sell to the public at large, at a significant economic price, as well as all non profit private institutions they serve. Basic nucleus of performance sector BES consists in private enterprises (corporations or quasi-corporations), irrespective if they get profit or not. Among those enterprises there can be found some firms for which R&D activity is the main activity (for instance: R&D commercial institutions and labs). Additionally, this sector can include public enterprises (public corporations or governmental quasi-corporations) involved in the production and sale of a certain type of goods and services which are usually supplied by private enterprises. This sector also includes non profit institutions which directly produce goods and services other than higher education services such as: non profit institutions involved in the market production having as main activity production of goods and services in order to sell for a price covering the main production costs. This sector can include research institutes, certain private clinics and hospitals, firms with various medical practices for a fee which can draw over additional funds as donations or from own assets. – non profit institutions serving business sector. They are created and guided by business associations having as purpose to promote their own activity, such as commercial or agricultural associations. – governmental performance sector includes units rendering public services those with R&D activities of governmental, central or local administration, as well as research development national institutes. Here are also included non profit institutions financed directly by the government, others than those from higher education.

– sectorul de performanþã învãþãmânt superior cuprinde unitãþile de profil care desfãºoarã în mod organizat activitãþi de cercetare-dezvoltare. Acest sector de performanþã include: toate universitãþile, colegiile sau alte institute de învãþãmânt cu educaþie superioarã, indiferent de sursele de finanþare, cu statut legal. De asemenea, acest sector de performanþã include toate instituþiile de cercetare, staþiile experimentale ºi clinicile medicale care se aflã sub îndrumarea directã sau administrate în asociaþie cu instituþii din sectorul învãþãmânt superior. – sectorul de performanþã privat non-profit cuprinde uniuni, fundaþii, centre, asociaþii, organizaþii, sindicate, partide ºi formaþiuni politice care desfãºoarã activitãþi de cercetare-dezvoltare. Aici se includ ºi asociaþiile familiale. Aceste unitãþi furnizeazã de regulã servicii colective sau individuale fãrã platã sau cu un preþ total nesemnificativ. Personalul din activitatea de cercetaredezvoltare este constituit din persoanele care participã la realizarea temelor de cercetare sau furnizeazã servicii directe legate de aceastã activitate. Personalul de cercetare-dezvoltare a fost grupat dupã mai multe criterii (unele se referã la personalul cu calificare superioarã), astfel: a) dupã ocupaþie: – cercetãtori - specialiºti care lucreazã la conceperea sau crearea de cunoºtinþe, noi produse ºi procedee, metode ºi sisteme noi. În aceastã categorie sunt incluºi cercetãtorii ºtiinþifici atestaþi ºi alte categorii de personal cu studii superioare care desfãºoarã nemijlocit activitate de cercetare-dezvoltare; – tehnicieni ºi asimilaþi - personalul cu un nivel mediu de pregãtire sau completat cu o pregãtire postlicealã de specialitate într-un domeniu tehnic sau de altã naturã, ºi care participã la activitatea de cercetare-dezvoltare sub controlul direct al cercetãtorilor; – alte categorii - muncitorii ºi personalul de secretariat ºi de birou care participã la execuþia proiectelor de cercetare-dezvoltare sau care sunt direct implicaþi în executarea unor astfel de proiecte. b) dupã nivelul de pregãtire: – personal cu studii superioare; – personal cu studii postliceale; – personal cu studii liceale; – alte situaþii. Conform Clasificãrii Internaþionale Standard a Educaþiei (CISE) dupã nivelul de pregãtire, datele pentru anii 2008 ºi 2009, sunt prezentate astfel: – deþinãtori ai titlului de doctor; – studii postuniversitare (exclusiv deþinãtori ai titlului de doctor);

– sector of higher education performance includes profile units which carry out R&D organized activitites. This sector of performance includes all the universitites, colleges or other higher education institutes, no matter of financing sources with legal status. This sector of performance also includes all the research institutions, experimental stations and medical clinics under direct guidance or administered in association with institutions from higher education sector. – non profit private performance sector includes unions, foundations, centres, associations, organizations, trade unions, political parties and formations which carry out R&D activities. Family associations are also included here. These units usually provide collective or individual services free of charge or at an insignificant price. Staff from research-development activity is constituted of persons who participate in carrying out research themes or who provide services directly related to this research-development activity. Research-development staff was broken-down by several criteria (some refer only to the staff with higher qualification), as follows: a) by occupation: – researchers - experts working for accumulating knowledge, concepts, creating new products and procedures, methods and systems. This category includes certified scientific researchers and other categories of higher education staff, directly carrying out research-development activity; – technicians and assimilated - persons with highschool education or completed by post high-school specialised training for a technical field or another, and who take part in research-development activity, under direct control of researchers; – other categories - workers and secretariate and office staff who take part in research-development projects or are directly involved in such projects. b) by level of training: tertiary education staff; post high-school education staff; high-school education staff; other situations. According to the International Standard Classification of Education (ISCED), by training level, the data for the years 2008 and 2009, are the following: – doctorate holders; – post-university education (excluding doctorate holders); – – – –

– studii superioare de lungã duratã; – studii superioare de scurtã duratã; – altã pregãtire (studii postliceale ºi de maiºtri, studii liceale, profesionale ºi de ucenici, alte situaþii). Începând cu anul 1993, personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare s-a calculat ºi în „echivalent normã întreagã” prin transformarea numãrului de lucrãtori cu normã parþialã în echivalent de lucrãtori cu normã întreagã, corespunzãtor timpului de lucru destinat acestei activitãþi. Evaluarea resurselor umane s-a fãcut astfel: – normã întreagã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii (90% din timp sau peste); – lucreazã, în principal, în domeniul cercetãriidezvoltãrii (50% - 90% din timp); – normã parþialã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii (mai puþin de 50% din timp). Cheltuielile curente cuprind toate plãþile, reprezentând costul forþei de muncã ºi al materialelor. Cheltuielile de capital (investiþii) cuprind plãþile efectuate în cursul unei perioade pentru realizarea de lucrãri de construcþii, achiziþionarea de aparate, instrumente, maºini ºi echipamente sau alte cheltuieli de aceastã naturã, menite sã contribuie la creºterea volumului de mijloace fixe ale unitãþii. Cheltuielile totale (curente ºi de capital) aferente activitãþii de cercetare-dezvoltare s-au grupat dupã o serie de caracteristici, astfel: a) dupã sursa de finanþare: – de la întreprinderi, destinate realizãrii lucrãrilor de cercetare-dezvoltare contractate de acestea, precum ºi din resursele provenite din activitãþile de producþie, microproducþie, economii la cheltuielile generale ale unitãþii ºi alte surse de care dispune unitatea; – din fondurile publice, administrate în principal de coordonatorii de fonduri ºi utilizate pentru finanþarea lucrãrilor de cercetare-dezvoltare realizate pe bazã de contracte ºi programe generale finanþate de la buget; – din fondurile publice generale universitare, care cuprind sumele acordate prin granturi de ministerul coordonator ºi creditele de la diferite organisme internaþionale; – de la unitãþile din învãþãmântul superior, pentru realizarea lucrãrilor de cercetare-dezvoltare contractate de acestea precum ºi încasãrile din microproducþie, vânzãri de reviste, jurnale, taxe de la studenþi, închirieri de spaþii etc.; – de la instituþii fãrã scop lucrativ, pentru realizarea lucrãrilor de cercetare-dezvoltare contractate de organizaþii profesionale, asociaþii sindicale, culturale, organizaþii de caritate sau întrajutorare etc.;

– long-term tertiary education; – short-term tertiary education; – other training (post high-school and foremen education, high-school, vocational and aprenticeship, other situations). Starting with 1993, the staff from researchdevelopment activity has been also calculated in ”fulltime equivalent“ converting the number of part time workers in equivalent of full-time workers, corresponding to the working time devoted to this activity. The evaluation of human resources was performed as follows: – full-time in the field of research-development (90% of time or over); – mainly working in the field of research-development (50-90% of time); – part-time in the field of research-development (less than 50% of time). Current expenditure include all payments, representing the labour cost and cost of materials. Capital expenditure (investments) include payments made during a period for construction works, purchase of apparatus, instruments, machinery and equipment or other similar expenditure, meant to contribute to the increase in the unit’s fixed assets volume. Total expenditure (capital and current ones) for research-development activity were structured by several features, as follows: a) by financing source: – from enterprises, to achieve research-development works contracted by them, as well as from resources coming from production activities, microproduction, savings of unit general expenses and any other available sources of the unit; – from public funds, mainly managed by funds coordinators and used to finance researchdevelopment works based on contracts and general programs financed from the budget; – from university public general funds, which comprise grants from coordinator ministry and credits from various international bodies; – from tertiary education units, to achieve researchdevelopment works contracted by them as well as receipts from microproduction, sales of magazines, newspapers, student taxes, space rents a.s.o.; – from non-lucrative institutions, to achieve research-development works contracted by professional organisations, trade unions, cultural associations, charity or mutual assistance organisations a.s.o.;

– din fondurile din strãinãtate, pentru activitãþi de cercetare-dezvoltare, inclusiv sursele primite de la organizaþii internaþionale, guverne sau instituþii strãine. b) dupã obiective socio-economice, cheltuielile aferente activitãþii de cercetare-dezvoltare sunt structurate pe tipuri de programe ºtiinþifice utilizate pe plan internaþional (conform „Nomenclatorului pentru analiza ºi comparaþia bugetelor ºi programelor ºtiinþifice” - NABS). INOVAREA ÎN INDUSTRIE ªI SERVICII Sfera de cuprindere: Întreprinderile active cu peste 9 salariaþi, care desfãºoarã activitãþi comerciale ºi care au activitatea economicã principalã în urmãtoarele domenii: – industrie (CAEN Rev.2, diviziunile: 05-09, 10-33, 35, 36-39); – servicii (CAEN Rev.2, diviziunile: 46, 49-53, 58, 61, 62, 63, 64-66, 71). Inovarea este o activitate din care rezultã un produs (bun sau serviciu) nou sau semnificativ îmbunãtãþit sau un proces nou sau semnificativ îmbunãtãþit, o metodã nouã de marketing sau o metodã nouã organizaþionalã. Inovarea este bazatã pe rezultatele unor tehnologii noi, a unor dezvoltãri tehnologice, a noi combinaþii ale tehnologiei existente sau utilizarea altor cunoºtinþe obþinute de întreprindere. Inovarea trebuie sã fie nouã pentru întreprindere, dar nu este necesar sã fie nouã pentru sectorul de activitate sau pentru piaþã. Nu are importanþã dacã inovarea a apãrut iniþial în întreprinderea repondentã sau în alte întreprinderi. Inovarea de produs înseamnã introducerea pe piaþã a unui bun sau serviciu nou sau semnificativ îmbunãtãþit cu respectarea însuºirilor sale, de exemplu un software îmbunãtãþit, introducerea de elemente de utilizare prietenoase, componente sau subsisteme. Inovarea de proces corespunde implementãrii unui proces productiv, unei metode de distribuþie sau unei activitãþi auxiliare noi sau semnificativ îmbunãtãþite. Inovarea organizaþionalã reprezintã implementarea unei metode noi în practicile de afaceri ale întreprinderii, în organizarea locului de muncã sau în relaþiile externe. Inovarea de marketing se referã la implementarea unei metode noi de marketing ce implicã schimbãri semnificative în design-ul sau în ambalarea produsului, în plasarea produsului, promovarea acestuia sau în stabilirea preþului. Întreprinderi inovative sunt întreprinderile care au lansat produse (bunuri sau servicii) noi sau semnificativ îmbunãtãþite pe piaþã sau au introdus procese noi sau semnificativ îmbunãtãþite sau noi metode de organizare sau de marketing. Termenul acoperã toate tipurile de inovatori, inovatorii de produs, de proces, de metode de organizare sau de metode de marketing, precum ºi întreprinderile cu inovãri nefinalizate sau abandonate ºi se referã la întreprinderile active.

– external funds, for research-development activities, including sources from international bodies, governments or foreign institutions. b) by socio-economic objectives, the expenditure for research-development activity are structured by types of scientific programmes used at international level (according to the ”Nomenclature for analysis and comparison of budgets and scientific programmes” - NABS). INNOVATION IN INDUSTRY AND SERVICES Coverage: active enterprises with over 9 employees, which develop commercial activities and which have their main economic activity in the following fields: – industry (CANE Rev.2, divisions: 05-09, 10-33, 35, 36-39); – services (CANE Rev.2, divisions: 46, 49-53, 58, 61, 62, 63, 64-66, 71). Innovation is an activity resulting in a new or significantly improved product (good or service) or a new or significantly improved process, a new marketing method or a new organizational method. Innovation is based on results of new technologies, technological development, new combinations of existent technologies or using other knowledge obtained by the enterprise. Innovation should be new for the enterprise, but it is not necessary to be new for activity sector or for the market. It is not important if innovation initially appeared in respondent enterprise or in other enterprises. Product innovation means introduction on the market of a new or significantly improved good or service respecting its features, for instance an improved software, introduction of elements of friendly use, components or subsystems. Process innovation corresponds to the implementation of a new or significantly improved productive process, distribution method or auxiliary activity. Organisational innovation represents the implementation of a new method in enteprise business practices, in the work place organization or in external relations. Marketing innocation refers to implementation of a new marketing method involving significant changes in the product design or its package, in product placement its promotion or price set up. Innovating enterprises are enterprises which launced new or significantly imrpoved products(goods or services) on the market or introduced new or significantly improved processes or new organization or marketing methods This term covers all the types of innovators, product, process, organization method or marketing methods, as well as enterprises with unfinalized or abandoned innovations and refer to active enterprises.

Întreprinderile cu inovare tehnologicã sunt acele întreprinderi care au produse sau procese noi sau semnificativ îmbunãtãþite. Întreprinderile cu inovare non-tehnologicã sunt acele întreprinderi care au introdus metode de organizare sau de marketing noi sau semnificativ îmbunãtãþite. Întreprinderile cu inovãri nefinalizate sau abandonate sunt întreprinderile care au avut inovare nefinalizatã sau abandonatã pentru dezvoltarea sau introducerea produselor noi sau semnificativ îmbunãtãþite (bunuri sau servicii) sau implementarea noilor procese, inclusiv activitatea de cercetare-dezvoltare. Întreprinderile non-inovative sunt întreprinderile care nu au avut activitate inovativã în perioada analizatã. Aceste întreprinderi au rãspuns la un set limitat de întrebãri din ancheta statisticã, cu privire la absenþa activitãþii inovative. Cheltuielile pentru inovare cuprind atât cheltuielile pentru inovarea finalizatã, cât ºi cele pentru inovarea nefinalizatã sau abandonatã. Principalele componente ale cheltuielilor sunt: – Cheltuielile pentru activitatea de cercetaredezvoltare internã - cheltuieli pentru activitãþile creatoare întreprinse sistematic în cadrul întreprinderii, în vederea creºterii volumului de cunoºtinþe ºi a utilizãrii lor în scopul realizãrii de produse (bunuri sau servicii) ºi procese noi ºi îmbunãtãþite (inclusiv dezvoltare de software). – Cheltuielile pentru activitatea de cercetaredezvoltare externã - cheltuieli pentru activitãþile de cercetare-dezvoltare realizate de cãtre alte întreprinderi sau institute de cercetare. – Cheltuieli pentru achiziþia de maºini, echipamente ºi software - cheltuieli pentru achiziþionarea de maºini performante, echipamente, hardware sau software pentru obþinerea produselor ºi/sau proceselor noi sau cu îmbunãtãþiri semnificative. – Cheltuieli pentru achiziþii de alte cunoºtinþe externe care includ achiziþia de licenþe de brevete ºi invenþii nebrevetate, know-how ºi alte tipuri de cunoºtinþe de la alte întreprinderi sau organizaþii. Finanþarea publicã a inovãrii include sprijin financiar sub formã de granturi (împrumuturi nerambursabile), credite, subvenþii ºi garanþii pentru credite, primite de întreprinderi din partea diferitelor organisme: autoritãþi locale sau regionale, guvern (inclusiv instituþii ce lucreazã în numele guvernului) ºi Uniunea Europeanã. Cooperarea în domeniul inovãrii înseamnã participare activã la proiecte comune de cercetaredezvoltare ºi la alte proiecte de inovare cu alte întreprinderi sau instituþii. Din aceastã cooperare nu este neapãrat necesar ca ambii parteneri sã aibã beneficii comerciale imediate comune. Contractarea de lucrãri, fãrã o colaborare activã, nu înseamnã cooperare.

Enterprises with technological innovation are those enterprises which have new or significantly improved products or processes. Enterprises with non technological innovation are those enterprises which introduced new or significantly improved organization or marketing methods. Enterprises with unfinalized or abandoned innovations are enterprises which had unfinalized or abandoned innovation to develop or introduce new or significantly improved products (goods or services) or implement new processes, including R&D activity. Non-innovative enterprises are enterprises which have no innovative activity in the analyzed period. These enterprises responded to a limited set of questions from statistical survey regarding absence of innovative activity. Expenditure for innovation include both expenditure for finalized innovation and those fro refinalized or abandoned innovation. Main components of expenditure are – Expenditure for internal R&D activity expenditure for creative activities systematically developed within the enterprises in order to increase volume of knowledge and their use to achieve new and improved products (goods and services) and processes (including software development). – Expenditure for external R&D activity expenditure for R&D activities achieved by other enterprises or research institutes. – Expenditure for purchasing machinery, equipment and software - expenditure for purchasing performing machinery, equipment, hardware or software to obtain new or significantly improved products and/or processes. – Expenditure for purchasing other external knowledge which include purchasing patent licences and not patented inventions, know-how and other types of knowledge from other enterprises or organisations. Public financing of innovation includes financial support as grants (non reimbursable loans), credits, subsidies and guarantees for credits, received by enterprises from various bodies: local or regional authorities, government (including institutions working on government behalf) and European Union. Cooperation in the field of innovation means active participation in common R&D projects and other innovation projects with other enterprises or institutions. Out of this cooperation, it is not absolutely necessary that both partners should have common immediate commercial benefits. Contracting works, without active collaboration, does not mean cooperation.

Sursele de informare pentru inovare se referã la principalele surse cu grad ridicat de importanþã, necesare pentru iniþierea de noi proiecte de inovare, pentru contribuþia la completarea proiectelor de inovare existente sau pentru utilizarea drepturilor de proprietate intelectualã. Ele se clasificã în surse interne, surse de piaþã, surse instituþionale ºi alte surse. Obiectivele inovãrilor se referã la intenþia întreprinderii privind activitãþile inovative. Sunt selectate obiective cu grad ridicat de importanþã, respectiv: extinderea gamei de bunuri ºi servicii, înlocuirea produselor sau proceselor vechi, intrarea pe noi pieþe, creºterea ponderii pieþei, îmbunãtãþirea calitãþii bunurilor ºi serviciilor, îmbunãtãþirea flexibilitãþii pentru producerea de bunuri ºi servicii, creºterea capacitãþii de producere de bunuri ºi servicii, îmbunãtãþirea sãnãtãþii ºi gradului de securitate a muncii, reducerea costurilor cu forþa de muncã pe unitatea de produs rezultat. BREVETE DE INVENÞIE ªI ALTE OBIECTE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE Datele au la bazã reglementãrile din legile speciale de proprietate industrialã ºi Hotãrârea Guvernului nr. 573/1998 în care sunt prevãzute sarcinile ºi competenþele Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci (OSIM), organ de specialitate al administraþiei publice centrale, cu autoritate unicã pe teritoriul României în domeniul protecþiei proprietãþii industriale, în conformitate cu legea ºi cu prevederile convenþiilor internaþionale la care statul român este parte. Proprietatea industrialã cuprinde: invenþii, modele de utilitate, soiuri de plante, mãrci ºi indicaþii geografice, desene ºi modele, respectiv topografiile produselor semiconductoare. Solicitant - persoana fizicã sau juridicã care cere în scris la OSIM, acordarea unui titlu de protecþie pentru un obiect de proprietate industrialã (brevet sau certificat de înregistrare). Titular - persoana fizicã sau juridicã cãreia îi aparþine dreptul conferit prin titlul de protecþie acordat (brevet sau certificat de înregistrare). Brevet de invenþie - titlul de protecþie care se acordã de cãtre OSIM pentru orice invenþie având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiþia ca aceasta sã fie nouã, sã implice o activitate inventivã ºi sã fie susceptibilã de aplicare industrialã. Cerere de brevet de invenþie, redactatã în limba românã, cuprinde: – solicitarea acordãrii unui brevet ºi datele de identificare ale solicitantului; – o descriere a invenþiei (prezentarea în scris a invenþiei); – una sau mai multe revendicãri (partea de brevet care cuprinde obiectul protecþiei solicitate ºi al cãrui conþinut determinã întinderea protecþiei); – desenele la care se face referire în descriere sau revendicãri.

Information sources for innovation refer to main very important sources, necessary to initiate new innovation projects, for contribution to complete innovation projects existent or for use of intellectual proerty rights. They are classified in internal sources, market sources, institutional sources and other sources. Objectives of innovations refer to enterprise intention regarding innovative activities. There are selected very important objectives, namely: extension of goods and services range, replace of obsolete products or processes, enter new markets, growth of market weight, improve the quality of goods and services, improve the flexibility of goods and services production, increase of capacity for goods and services production, improve health and work security , reduce labour costs per unit of product.

PATENTS AND OTHER OBJECTS OF INDUSTRIAL PROPERTY Data rely on the regulations from industrial property special laws and Government Decision no.573/1998 stipulating tasks and competences of State Office for Inventions and Trademarks (SOIT), specialized body of public central government, with unique authority on the territory of Romania in the field of industrial property protection, in accordance with the law and stipulations of international conventions where the Romanian state is party. Industrial property includes inventions, utility models, types of plants, marks and geographical indications, drawings and models, respectively topographies of semi-conductor products. Applicant - natural or legal person who asks SOIT in writing, for granting a protection title for an object of industrial property (patent or registration certificate). Titular - natural or legal person who holds the right granted by protection tile (license or registration certificate). Patent - protection title granted by SOIT for any invention having as object a product or procedure, in all technological fields, provided that it should be new, involve an inventive activity and susceptible of industrial application. Patent application elaborated into Romanian comprises: – request for a patent and identification data of applicant; – invention description (written presentation); – one or several claims (patent part presenting object of requested protection and whose content determines protection extent); – drawings referred to in the description and claims.

Publicarea brevetului reprezintã difuzarea informaþiei într-un mod accesibil publicului. Brevet european - brevetul de invenþie eliberat de Oficiul European de Brevete, în conformitate cu Convenþia privind brevetul european, adoptatã la München la 5 octombrie 1973. Brevet european validat în România - este un brevet european care are efecte în România. Clasificarea Internaþionalã a Brevetelor (CIB), instituitã în baza Aranjamentului de la Strasbourg în anul 1971, împarte domeniul tehnic în opt secþiuni cu aproximativ 70000 de subdiviziuni. Simbolurile CIB, formate din cifre arabe ºi litere ale alfabetului latin, se aplicã pe documentele de brevet (cereri de brevet publicate ºi brevete acordate) de cãtre oficiile de proprietate industrialã, naþionale sau regionale, care publicã aceste documente. CIB se utilizeazã în mai mult de 100 de þãri, care publicã anual peste un milion de documente de brevet. Modelul de utilitate protejeazã orice invenþie tehnicã, cu condiþia sã fie nouã, sã depãºeascã nivelul simplei îndemânãri profesionale ºi sã fie susceptibilã de aplicare industrialã. Cererea de model de utilitate conþine: – datele de identificare ale solicitantului; – solicitarea protecþiei prin model de utilitate, însoþitã de titlul invenþiei; – o descriere a invenþiei; – una sau mai multe revendicãri; – desenele la care se face referire în descriere sau în revendicãri. Certificatul de model de utilitate este un titlu de protecþie acordat de OSIM în condiþiile prevãzute de lege. Brevet pentru soi de plantã - se acordã de OSIM dacã acesta este nou, distinct, uniform ºi stabil. Soi - grupul de plante aparþinând unui taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi: – definit prin expresia caracterelor rezultând dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumitã combinaþie de genotipuri; – distinct faþã de orice alt grup de plante, prin expresia a cel puþin unuia dintre caracterele prevãzute mai sus; – considerat ca o entitate cu privire la capacitatea sa de a fi reprodus ca atare. Desen sau model - aspectul exterior al unui produs sau al unei pãrþi a acestuia, redat în douã sau trei dimensiuni, rezultat din combinaþia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formã, texturã ºi/sau materiale ºi/sau ornamentaþia produsului în sine. Cererea de înregistrare a desenului sau modelului cuprinde: – solicitarea de înregistrare a desenului sau modelului ºi datele de identificare ale solicitantului; – numãrul de desene sau modele pentru care se cere

Patent publication represents information dissemination to be accessible for the public. European patent - patent released by European Patent Office, in accordance with the Convention on European patent, adopted in Munich on October 5, 1973. European patent validated in Romania - is an European patent which has effects in Romania. International Patent Classification (IPC), based on Strasbourg Agreement in 1971, divides technical field into eight sections with about 70000 subdivisions, IPC symbols, comprising Arabian digits and Latin letters, being applied on patent documents (issued patent application and patents granted) by national or regional industrial property offices, issuing these documents. IPC are used in over 100 countries, issuing yearly over one million patent documents.

Utility model protects any technical invention if it is new, exceeds the level of simple professional skill and is susceptible of industrial application. Demand of utility model contains: – Identification data of petitioner – Protection request by utility model, accompanied by invention title; – Invention description; – One or more claims; – Designs referred to in the description or claims. Certificate of utility model is a protection title granted by SOIT according to legal stipulations. Patent for plant type - is granted by SOIT if it is new, distinct, unform and stable. Type - group of plants belonging to a botanic taxon of the lowest known range, which can be: – defined by expression of characters resulted from a certain genotype or a certain combination of genotypes; – distinct as against any other group of plants, by expression of at least one of characters stipulated above; – considered as an entity regarding its capacity to be reproduced as such; Drawing or model - outer aspect of a product or of its part, given in two or three dimensions, resulted from the combination between main characteristics, especially lines, outlines, colors, forms, texture and /or ornamentation of the product itself. Registration application of drawing or model contains: – application to register the drawing or model and identification data of applicant; – number of drawings or models for which the

protecþia; – descrierea elementelor noi, caracteristice desenului sau modelului; – reprezentãrile grafice ale desenului sau modelului; – indicarea produselor în care este încorporat desenul sau modelul, când este cazul. Certificat de înregistrare a desenelor / modelelor publicate - titlul de protecþie acordat de OSIM pentru desenele / modelele înregistrate ºi publicate. Marcã - semnul susceptibil de reprezentare graficã servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparþinând altor persoane. Pot constitui mãrci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale ºi în special forma produsului sau ambalajului sãu, combinaþii de culori, precum ºi orice combinaþie a acestor semne. Cerere de înregistrare a unei mãrci - conþine datele de identificare ale solicitantului, reproducerea mãrcii precum ºi indicarea produselor sau serviciilor pentru care înregistrarea este cerutã, redactatã în limba românã. Indicaþie geograficã - denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o þarã, regiune sau localitate a unui stat în cazurile în care o calitate, o reputaþie sau alte caracteristici determinate pot fi în mod esenþial atribuite acestei origini geografice.

protection is asked; – description of new elements, characteristic for the drawing or model; – graphs of drawing or model; – indication of product in which drawing or model is incorporated, if case. Registration certificate of drawing or model published - protection title granted by SOIT for drawings or models registered and published. Trademark - sign susceptible of graphic presentation used to distinguish products or services of natural or legal persons from those belonging to other persons. Trademarks can be also distinct signs, such as: words, including personal names, drawings, letters, digits, figurative elements, three dimensional forms, especially product form or its package, color combinations, as well as any combination of these signs. Registration application of trademark - comprises identification data of the applicant, trademark reproduction as well as products or services indication for which the application is done into Romanian. Geographical indication - name identifying a product from one country, region or locality of a state if one quality, reputation or other characteristics can be essentially granted to this geographical origin.

13.G1
100 80 60 40 20 0
%

Structura salariaþilor1) din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare de performanþã Structure of employees1) from research - development activity, by sectors of performance
0,7 20,7 0,6 20,5 0,3 27,8 0,6 23,9 0,4 27,8 0,4 31,1

29,5

30,3

27,2

30,3

33,9

30,6

49,1

48,6

44,7

45,2

37,9

37,9

2004

2005
Sectorul întreprinderi Enterprises sector Sectorul guvernamental Government sector

2006

2007

2008

2009

Sectorul învãþãmânt superior Tertiary education sector Sectorul privat non-profit Private non-profit sector

1) Numãr persoane în echivalent normã întreagã. / Number of persons in full-time equivalent.

13.G2

Structura salariaþilor din activitatea de cercetare - dezvoltare, dupã nivelul de pregãtire, în anul 2009 Structure of employees from research - development activity, by training level, in 2009
1,9% 13,5%

5,5%

283981)

79,1%
Studii superioare Tertiary education Studii postliceale Post high school Studii liceale High school Alte situaþii Others

1) Numãr persoane în echivalent normã întreagã. / Number of persons in full-time equivalent.

13.G3

Structura cercetãtorilor din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe domenii ºtiinþifice Structure of researches from research-development activity, by scientific field
2004 5,7% 6,7% 50,5% 14,0% 37,7% 2009

11,9% 5,9%

10,1% 9,0%

14,0% 17,0%
ªtiinþe inginereºti ºi tehnologice Engineering and technological sciences ªtiinþe naturale ºi exacte Natural and exact sciences ªtiinþe sociale Social sciences

17,5%
ªtiinþe umaniste Humanities ªtiinþe medicale Medical sciences ªtiinþe agricole Agricultural sciences

13.G4
% 100 80

Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare de performanþã Structure of total expenditure from research - development activity, by sectors of performance
0,5 10,1 2,4 13,7 1,5 17,7 0,4 24,1 0,2 28,8 0,2 24,7

34,1 60 40 20 0 55,3

34,2

32,3 33,9 41,0 34,9

49,7

48,5

41,6

30,0

40,2

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Sectorul întreprinderi Enterprises sector Sectorul guvernamental Government sector

Sectorul învãþãmânt superior Tertiary education sector Sectorul privat non-profit Private non-profit sector

13.G5

Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe surse de finanþare Structure of total expenditure from research - development activity, by financing source
2004 5,5% 1,5% 8,3% 45,7% 15,9% 2009 1,9% 39,1%

3,3%

44,0%

34,8%

Fonduri publice Public funds Întreprinderi Enterprises Fonduri publice generale universitare University general public funds

Fonduri din strãinãtate Humanities Unitãþi din învãþãmântul superior Tertiary education units

13

ªTIINÞÃ, TEHNOLOGIE ªI INOVARE

CERCETARE - DEZVOLTARE 13.1 Principalii indicatori din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi forme de proprietate 13.2 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, dupã ocupaþie ºi nivel de pregãtire 13.3 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi ocupaþii 13.4 Cercetãtorii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe domenii ºtiinþifice 13.5 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi nivel de pregãtire 13.6 Salariaþii din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi nivel de pregãtire, conform clasificãrii internaþionale standard a educaþiei (CISE) 13.7 Cercetãtorii din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi grupe de vârstã 13.8 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi dupã ocupaþie 13.9 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi dupã nivelul de pregãtire 13.10 Cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi tipuri de cercetare 13.11 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi categorii de cheltuieli 13.12 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi surse de finanþare 13.13 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi categorii de cheltuieli 13.14 Cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi elemente componente 13.15 Cheltuielile de capital din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi elemente componente 13.16 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe tipuri de programe de cercetare-dezvoltare conform nabs ºi surse de finanþare INOVAREA ÎN INDUSTRIE ªI SERVICII 13.17 13.18 13.19 13.20 13.21 13.22 13.23 Întreprinderi cu inovare tehnologicã, dupã tipul inovãrii Întreprinderile inovative, pe activitãþi economice ºi clase de mãrime Tipologia inovatorilor Întreprinderi cu inovare tehnologicã care au indicat cea mai importantã sursã de informare pentru inovare, în total întreprinderi inovative Întreprinderi cu inovare non-tehnologicã, dupã tipul inovãrii Ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu inovare de produse, în cifra de afaceri totalã a întreprinderilor inovative Ponderea întreprinderilor cu produse ºi/sau procese inovative care au indicat obiective cu grad ridicat de importanþã, în total întreprinderi inovative 2006 - 2008 Ponderea întreprinderilor care au indicat un impact ridicat al efectelor inovãrii asupra produselor ºi alte efecte ale inovãrii, în total întreprinderii inovative, pe clase de mãrime ºi activitãþi economice Ponderea întreprinderilor care au indicat un impact ridicat al efectelor inovãrii asupra proceselor inovãrii, în total întreprinderi inovative, pe clase de mãrime ºi activitãþi economice Cheltuielile pentru inovare tehnologicã Întreprinderile cu inovare tehnologicã care au primit fonduri publice în total întreprinderi inovative, pe tipuri de fonduri publice Întreprinderile cu inovare tehnologicã care coopereazã, în total întreprinderi inovative, dupã locaþia geograficã a partenerului BREVETE DE INVENÞIE ªI ALTE OBIECTE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE 13.29 Cererile de brevet de invenþie depuse 13.30 Brevete de invenþie acordate ºi publicate 13.31 Alte obiecte de proprietate industrialã Teritorial 13.32 Activitatea de cercetare-dezvoltare, în profil teritorial 13.33 Salariaþii din activitatea de cercetare - dezvoltare, în profil teritorial ºi pe ocupaþii 13.34 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare - dezvoltare, în profil teritorial ºi pe categorii de cheltuieli 13.35 Întreprinderi cu inovare tehnologicã, dupã tipul inovãrii, în profil teritorial 13.36 Tipologia inovatorilor, pe clase de mãrime, activitãþi economice, în profil teritorial 13.37 Tipologia inovatorilor, în profil teritorial 13.38 Întreprinderi inovative ºi non-inovative, pe clase de mãrime, activitãþi economice, în profil teritorial 13.39 Cheltuielile de inovare, pe clase de mãrime, activitãþi economice, în profil teritorial ºi elemente componente 13.40 Cererile de brevet de invenþie depuse de solicitanþi români, în profil teritorial 13.41 Cererile de înregistrare a desenelor / modelelor, ale solicitanþilor români, în profil teritorial 13.42 Cererile de înregistrare a mãrcilor, ale solicitanþilor români, în profil teritorial

13.24

13.25

13.26 13.27 13.28

AGRICULTURÃ ªI SILVICULTURÃ

AGRICULTURE AND FORESTRY

14

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Anchetele Structurale în Agriculturã 2005 ºi 2007; Cercetãri statistice realizate prin sondaj aliniate la acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole privind suprafeþele ºi producþia vegetalã, efectivele de animale ºi producþia animalã; Pentru anii anteriori, cercetãri statistice bazate pe surse administrative; Cercetãri statistice curente privind fondul forestier, masa lemnoasã recoltatã, suprafaþa parcursã cu tãieri, împãduriri ºi volumul de lemn exploatat. Surse administrative: Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, pentru fondul funciar dupã modul de folosinþã pentru perioada 2004 - 2006 ºi Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale pentru perioada 2007 - 2009. Administraþia Naþionalã a Îmbunãtãþirilor Funciare, pentru suprafaþa agricolã irigatã; Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, pentru îngrãºãmintele chimice ºi naturale folosite în agriculturã ºi pentru parcul de tractoare ºi maºini agricole principale din agriculturã aferent sfârºitului de an al perioadei 2005 - 2009.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Farm Structure Surveys 2005 and 2007; Statistical sample surveys aligned to community acquis in the field of agriculture statistics on crop area and production, livestock and animal production; For previous years, statistical surveys based on administrative sources; Statistical current surveys regarding forest land, harvested timber, cutting wood area, afforestations and volume of wood exploited. Administrative sources: National Agency of Cadastre and Real Estate Advertising, for land fund by use for the interval 2004-2006 and Ministry of Agriculture and Rural Development for the internal 2007 - 2009; National Administration for Land Arrangements, for irrigated agricultural area; Ministry of Agriculture and Rural Development, for chemical and natural fertilizers used in agriculture and for park of tractors and of main agricultural machinery related to the end of year, of 2005 - 2009 period.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
AGRICULTURà Fondul funciar reprezintã totalitatea terenurilor, indiferent de destinaþie, de titlul pe baza cãruia sunt deþinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã, include terenurile cu destinaþie agricolã, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice ºi care se clasificã astfel: teren arabil, pãºuni ºi fâneþe naturale, vii ºi pepiniere viticole, livezi ºi pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintã suprafaþa care se arã în fiecare an sau la mai mulþi ani ºi se cultivã cu plante anuale sau perene. Pãºunile reprezintã terenurile acoperite cu vegetaþie ierboasã, instalatã pe cale naturalã sau regeneratã prin însãmânþare, destinate pãºunatului animalelor. Fâneþele reprezintã terenurile acoperite cu vegetaþie ierboasã, instalatã pe cale naturalã sau regeneratã prin însãmânþare ºi destinate recoltãrii pentru obþinerea de fân. Viile ºi pepinierele viticole reprezintã suprafeþele cu plantaþii viticole, pepiniere viticole ºi terenul în pregãtire pentru vii. Livezile ºi pepinierele pomicole reprezintã suprafeþele cu plantaþii pomicole, arbuºti fructiferi, pepiniere pomicole ºi terenul în pregãtire pentru livezi.

METHODOLOGICAL NOTES
AGRICULTURE Land fund represents all lands no matter of destination, of the title based on which they are owned or of public or private sector to which they belong. Agricultural area includes, by use, the lands with agricultural destination, owned by natural or legal persons, classified as follows: arable land, natural pastures and hayfields, vineyards and vine nurseries, orchards and tree nurseries. Arable land represents the area which is ploughed each year or at several years, cultivated with annual or perennial plants. Pastures represent lands covered with herbal vegetation, grown in natural way, or regenerated by sowing, for animal pasturing. Hayfields represent the lands covered with herbal vegetation, grown in natural way, or regenerated by sowing, for hay harvesting. Vineyards and nurseries represent the areas covered with vineyards, vine nurseries and land prepared for vineyards. Orchards and tree nurseries represent the areas covered with tree plantations, fruit younglings, tree nurseries and land prepared for orchards.

Suprafaþa cultivatã reprezintã suprafaþa însãmânþatã/ plantatã în ogor propriu, în anul agricol de referinþã (1 octombrie - 30 septembrie) cu o culturã principalã (care ocupã terenul cea mai mare perioadã de timp) sau în anii agricoli precedenþi pentru culturile bienale, trienale sau perene. Suprafaþa agricolã irigatã reprezintã suprafaþa pe care s-a aplicat cel puþin o udare în anul agricol de referinþã. Producþia ramurii agricole se determinã conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã” ºi cuprinde: valoarea tuturor producþiilor de produse agricole (inclusiv valoarea producþiei de vin obþinutã în unitãþile agricole care nu dispun de instalaþii industriale de vinificaþie) ºi valoarea serviciilor agricole efectuate de unitãþile specializate. Aceastã producþie nu cuprinde: valoarea consumului de sãmânþã din producþie proprie pentru culturile la care însãmânþãrile se fac toamna, valoarea strugurilor utilizaþi în producþia de vin a unitãþilor agricole care nu dispun de instalaþii industriale de vinificaþie, valoarea laptelui consumat de animale, valoarea ouãlor puse la incubat ºi pierderile la producãtori dupã recoltare. Producþia ramurii agricole cuprinde ºi valoarea activitãþilor secundare neagricole neseparabile ºi este diminuatã cu valoarea laptelui transformat în derivate în aceeaºi fermã. Activitãþile secundare neagricole neseparabile sunt activitãþi legate direct de producþia agricolã ºi nu pot fi separate de activitatea agricolã principalã din punct de vedere al costurilor (ex.: producerea brânzeturilor în ferma zootehnicã). Producþia ramurii agricole este exprimatã în preþuri curente de bazã (preþurile la producãtor la care se adaugã subvenþiile pe produs ºi se scad impozitele pe produs) ale fiecãrui an. Indicii producþiei ramurii agricole se calculeazã ca raport între valoarea producþiei din anul curent exprimatã în preþurile anului anterior ºi valoarea producþiei din anul anterior. Producþia agricolã vegetalã reprezintã producþia fizicã obþinutã în perioada de referinþã (anul în care se face recoltarea), mai puþin pierderile la recoltare, exprimatã în unitãþi fizice în funcþie de natura produselor ºi a grupelor de produse ºi cuprinde: – producþia culturilor în ogor propriu; – producþia culturilor intercalate; – producþia culturilor succesive; – producþia obþinutã în grãdinile familiale (pentru legume, cartofi, fructe ºi struguri). Producþia medie reprezintã cantitatea de produse (pe fiecare culturã) obþinutã pe unitatea de suprafaþã cultivatã.

Cultivated area represents the area sown/planted in own field, in the agricultural reference year (October, 1 - September, 30) with a main crop (covering the land for the majority of time period) or in previous agricultural years for biennial, triennial or perennial crops. Irrigated agricultural area represents the area on which at least one irrigation was done during in agricultural reference year. Agricultural branch production is determined according to the Eurostat methodology on ”Economic Accounts for Agriculture” and comprises: the value of all agricultural products (including the value of wine production obtained in agricultural units having no wine industrial installations) and the value of agricultural services carried out by specialised units. This production does not comprise: the value of the seed consumption from own production for the crops where sowings are done in autumn, the value of grapes used for wine production of agricultural units having no wine industrial installations, the value of milk consumed by animals, the value of eggs in incubator and producers losses after harvesting. The agricultural branch production includes the value of non-agricultural inseparable secondary activities and it is diminished with the value of milk changed into derivates in the same farm. Non-agricultural inseparable secondary activities are directly related to agricultural production and cannot be separated by main agricultural production from the viewpoint of costs (ex.: production of cheese products in livestock farms). Agricultural branch production is expressed in current, basic prices (producer prices plus subsidies on product, minus taxes on product) of each year. Agricultural branch production indices are calculated as the ratio between production value in current year expressed in the prices of the previous year and production value in the previous year. Crop agricultural production represents the physical production obtained in the reference period (year when harvesting is done) except harvesting losses, expressed in physical units by nature of products and groups of products and includes: – production in own field; – production in combined crops; – production in successive crops; – production obtained in kitchen gardens (for vegetables, potatoes, fruit and grapes). Average yield represents the quantity of products (for each crop) obtained on the unit of cultivated area.

Producþia de fructe reprezintã cantitatea de fructe pe specii, obþinutã de la pomii din livezi ºi rãzleþi, arbuºtii fructiferi ºi cãpºuni. Greutatea în viu a animalelor destinate sacrificãrii pentru consum cuprinde greutatea în viu a animalelor sacrificate în exploataþiile agricole, a celor vândute pentru sacrificare la abatoare, direct pe piaþã, export direct ºi a celor sacrificate în abatoare, dar restituite exploataþiilor agricole. Efectivele de bovine cuprind totalitatea taurinelor ºi bubalinelor masculi ºi femele, pe diferite grupe de vârstã ºi destinaþie economicã. Efectivele de porcine cuprind totalitatea porcinelor din exploataþia agricolã (inclusiv porcinele aflate în maternitãþi, crescãtorii ºi îngrãºãtorii), indiferent de sex, categorii de greutate ºi destinaþie economicã. Efectivele de ovine cuprind toate animalele din specia ovine, indiferent de sex, vârstã, destinaþie economicã ºi locul unde se aflã. Efectivele de caprine cuprind toate caprinele indiferent de sex, vârstã, destinaþie economicã ºi locul unde se aflã. Efectivele de cabaline cuprind cabalinele de muncã, armãsarii reproducãtori, tineret pânã la 3 ani, alte cabaline. Nu sunt incluºi caii de curse ºi caii de cãlãrie, folosiþi pentru divertisment. Efectivele de pãsãri cuprind toate categoriile de pãsãri existente în exploataþia agricolã (gãini, curci, raþe, gâºte, alte pãsãri: struþi, prepeliþe, bibilici etc.). Familii de albine reprezintã numãrul de familii de albine, destinate producþiei de miere. Producþia de lapte reprezintã cantitatea de lapte de vacã, bivoliþã (inclusiv consumul viþeilor), oaie ºi caprã. Parcul de tractoare ºi maºini agricole (fizice) principale din agriculturã (la sfârºitul anului) este aferent unitãþilor care au agricultura ca activitate principalã (inclusiv exploataþiile agricole individuale). Îngrãºãmintele chimice sunt produse industriale care dupã conþinutul lor pot fi: azotoase, fosfatice, potasice, sau în amestec ca îngrãºãminte complexe; ele se exprimã în substanþã activã. Îngrãºãmintele naturale cuprind gunoiul de grajd de la toate speciile de animale ºi de la pãsãri (în stare prospãtã sau fermentatã) precum ºi dejecþiile în stare lichidã; acestea se exprimã în greutate brutã.

Fruit production represents the quantity of fruit, by species, obtained from orchard trees and isolated trees, fruit and berry species and strawberries. Live weight of animals intended to be slaughtered for consumption includes live weight of animals slaughtered in agricultural holdings, of those sold to be slaughtered within slaughtering houses, directly on the market, direct export and of those slaughtered within slaughtering houses, but given back to agricultural holdings. Cattle population comprises all male and female bulls and buffalos by various age group and economic destination. Pigs population comprises all pigs in agricultural holding (including pigs in maternity, breeding and fattening farms) not matter of sex, weight category and economic destination. Sheep population comprises all animals of sheep species, no matter of sex, age, economic destination and place. Goats population comprises all goats no matter of sex, age, economic destination and place. Horses population comprises labour horses, stud horses, young horses until 3 years old, other horses. Race horses and saddle horses used for amusement are not included. Poultry population comprises all categories of poultry existent in agricultural holding (hens, turkey hens, ducks, geese, other poultry: ostrich, quails, guinea fowl etc). Bee families represent number of bee families for honey production. Milk production represents the quantity of cow, buffalo cow (including the calves consumption), sheep and goat milk. Park of tractors and of main (physical) agricultural machinery in agriculture (end of year) is related to the units having agriculture as their main activity (including individual agricultural holdings). Chemical fertilizers are industrial products which by content can be nitrous, phosphatic, potassic or combined, as complex fertilizers; they are expressed in active substance. Natural fertilizers include muck from all species of animals and poultry (fresh or fermented) as well as liquid dejections; they are expressed in gross weight.

SILVICULTURà Fondul forestier reprezintã suprafaþa totalã a pãdurilor, a terenurilor destinate împãduririi, a celor care servesc nevoilor de culturã, producþie ºi administrare silvicã, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum ºi alte terenuri cu destinaþie forestierã ºi neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Suprafaþa pãdurilor reprezintã totalitatea suprafeþelor de teren acoperite cu vegetaþie forestierã, constând din arbori ºi arbuºti, reproduºi natural sau artificial, care îºi creeazã un mediu specific de dezvoltare biologicã ºi care constituie componenta direct productivã a fondului forestier, având o suprafaþã individualã de cel puþin 0,25 hectare. Pãdurile sunt clasificate dupã marile grupe de specii, în pãduri de rãºinoase, fag, stejar ºi diverse specii. Împãduririle reprezintã ansamblul de lucrãri prin care se planteazã sau se însãmânþeazã o suprafaþã de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere exploatate, cât ºi pe terenuri lipsite de vegetaþie forestierã. Suprafaþa parcursã cu tãieri reprezintã suprafaþa pãdurilor pe care s-au desfãºurat acþiuni de recoltare a arborilor în vederea valorificãrii lor ºi pentru asigurarea condiþiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor. Tãieri succesive - tãierile de regenerare prin care pãdurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori relativ uniform repartizate spaþial, eºalonate în timp corespunzãtor instalãrii ºi dezvoltãrii regenerãrii naturale, pânã la recoltarea integralã a arboretului bãtrân ºi trecerea la o nouã generaþie a pãdurii. Tãieri progresive - tãierile de regenerare prin care pãdurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori amplasate în anumite porþiuni (ochiuri), care se lãrgesc treptat pe mãsura instalãrii ºi dezvoltãrii regenerãrii naturale, pânã la recoltarea integralã a arboretului bãtrân ºi trecerea la o nouã generaþie a pãdurii. Tãieri grãdinãrite - tãierile cu caracter continuu, prin care se urmãreºte recoltarea selectivã a unor arbori sau grupe mici de arbori, în vederea realizãrii ºi menþinerii unei structuri diversificate a pãdurii. Tãieri rase - extragerea integralã a arboretului bãtrân printr-o singurã tãiere, regenerarea pãdurii realizându-se prin împãduriri. Operaþiunile de igienã ºi curãþire a pãdurilor cuprind lucrãrile ce se aplicã periodic arboretului din momentul constituirii stãrii de masiv prin extragerea produselor de igienã care rezultã din procesul normal de eliminare naturalã (arbori doborâþi, rupþi, uscaþi, atacaþi de insecte). Tãierile de îngrijire în pãdurile tinere cuprind operaþiile executate în culturile rezultate din împãduriri pânã la realizarea stãrii de masiv, ce au drept scop asigurarea reuºitei culturilor ºi dezvoltarea puieþilor în bune condiþii.

FORESTRY Forest fund represents the total area of forests, lands meant for afforestration, those serving the needs of crops, production and forest administration of ponds, brooks (others than those from water cadastre) as well as other areas intended for forestry and non-productive lands included in forest arrangements, no matter of ownership right. Forest area represents all land areas covered with forest vegetation, namely trees and shrubs, naturally or artificially reproduced, which create a specific environment of biological development and which constitute direct productive component of forest fund, having an individual area over 0.25 hectares. Forests are classified by broad species groups in forests of resinous, beech, oak and various species. Afforestations represent all works by which an area is planted or sown in order to create new trees, both on exploited forest lands and on lands without forest vegetation. Cutting area represents forest area on which tree harvesting actions were developed for their turning into account and in view to ensure favourable conditions for young tree development. Successive cuttings – regeneration cuttings by which forest is crossed by repeated extractions of trees relatively uniformly distributed in space, staggered according to natural regeneration installation and development, until integral harvesting of old tree and passing to a new generation of forest. Progressive cuttings – regeneration cuttings by which forest is crossed by repeated extractions of trees placed in certain portions (eyes) which get larger step by step at the same time with natural regeneration installation and development until integral harvesting of old tree and passing to a new generation of forest. Garden cuttings – continuous cuttings which pursue the selective harvesting of trees or small groups of trees in order to achieve and keep a diversified structure of forest. Flat cuttings - integral extraction of old tree by a single cutting, forest regeneration being done by afforestration. Forest hygienic and cleaning operations include works periodically applied to the stand since reaching the massive status, taking out hygienic products resulted from normal process of natural elimination (cut down, split, punk, attacked by insects trees). Fostering cuttings in young forests include operations in the crops resulted from afforestations up to the bulk situation in order to assure the crop success and the development of seedlings in good conditions.

Tãierile de produse accidentale reprezintã recoltarea produselor brute lemnoase, rezultate întâmplãtor datoritã calamitãþilor naturale sau a unor defriºãri. Volumul de lemn recoltat reprezintã volumul de lemn (volum brut) recoltat pânã la sfârºitul anului, destinat agenþilor economici ºi pentru aprovizionarea populaþiei. Volumul de lemn exploatat de cãtre operatorii economici cu activitate de exploatare forestierã reprezintã volumul rezultat în procesul de exploatare a lemnului ºi evidenþiat în documentele primare ale operatorului economic, inclusiv volumul cojii ºi al altor sortimente secundare. Volumul de lemn rotund reprezintã volumul de lemn de lucru ºi lemn pentru foc. Buºteni pentru prelucrare în cherestea reprezintã volumul de buºteni destinaþi prelucrãrii în cherestea ºi în alte sortimente obþinute prin debitare. Buºteni pentru furnire reprezintã volumul de buºteni destinaþi prelucrãrii în furnire estetice sau furnire tehnice prin tãiere planã sau prin derulare. Buºteni pentru rezonanþã reprezintã volumul de buºteni destinaþi prelucrãrii în cherestea în vederea producerii de instrumente muzicale; lemnul se caracterizeazã printr-o structurã finã care-i conferã calitatea de rezonator. Lemn pentru celulozã reprezintã volumul de lemn destinat prelucrãrii în celulozã. Lemn pentru plãci reprezintã volumul de lemn destinat prelucrãrii în plãci din aºchii de lemn (PAL) ºi plãci din fibre de lemn (PFL). Lemn pentru minã reprezintã volumul de lemn utilizat pentru susþinerea lucrãrilor miniere în subteran. Lemn pentru construcþii rurale reprezintã volumul de lemn utilizat pentru construcþii în special în zonele rurale. Lemn pentru distilare reprezintã volumul de lemn destinat prelucrãrii prin distilare uscatã în retorte. Lemn pentru tananþi reprezintã volumul de lemn destinat prelucrãrii de extracte tanante vegetale. Lemn pentru mangalizare reprezintã volumul de lemn destinat pentru producerea cãrbunelui de lemn, prin carbonizare în bocºe. Lemn pentru alte utilizãri reprezintã volumul de lemn utilizat pentru araci, spalieri etc. Lemn pentru foc reprezintã volumul de lemn destinat arderii pentru încãlzire, pregãtirea hranei, uscarea sau deshidratarea unor produse etc. Volumul cojii reprezintã volumul stabilit prin aplicarea procentului cojii la volumul de lemn exploatat. Alte sortimente secundare reprezintã volumul de crãci, resturi de exploatare ºi consumuri tehnologice.

Accidental cuttings represent the harvest of raw wooden products, resulted accidentally because of natural calamities or of clearings. Harvested wood volume represents wood volume (gross volume) harvested until the end of the year, meant for economic units and population supply. Volume of wood exploited by economic operators having forestry activity represents the volume resulted in the process of wood exploitation and recorded in primary accounting of economic operator, including bark volume and other secondary assortments. Volume of round timber represents the volume of industrial round wood and fuel wood. Logs for sawn timber represents the volume of logs to be processed, in sawn timber and other items obtained by cutting. Logs for veneer represents the volume of logs to be processed in decorative or technical veneers obtained by plane cutting or winding off. Logs for resonance represents the volume of logs to be processed in view to produce musical instruments; the wood is characterised by a specific fine structure for resonance purpose. Pulpwood represents the volume of wood to be processed in pulp. Wood for boards represents the volume of wood to be processed in particleboards and fibreboards. Fender represents the volume of wood used for the reinforcement of underground mining works. Wood for rural buildings represents the volume of wood used for buildings, especially in rural areas. Wood for distillation represents the volume of wood to be processed by dry distillation in distilling vessel. Tanning wood represents the volume of wood to be processed for the extraction of vegetable tannings. Charcoal wood represents the volume of wood intended for charcoal production by pit carbonization in kilns. Wood for other uses represents the volume of wood used for stakes, espaliers a.s.o. Fuel wood represents the volume of wood to be burnt for heating, food preparation, drying or dehydration of various products a.s.o. Volume of bark represents the volume of bark obtained by the bark coefficient applied to the volume of wood exploited. Other secondary assortments represents the volume of branches, wood residues and tehnological consumption.

14.G1

Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã, în anul 2009 (la sfârºitul anului) Agricultural area, by use, in 2009 (end of year)

2,9% 10,4% Arabil Arable land Pãºuni Pastures Fâneþe Hayfields Vii ºi livezi Vineyards and orchards 64,1%

22,6%

14.G2
150 120

Indicii producþiei ramurii agricole Agricultural branch production indices
%

2005=100

141,8 128,9 107,0 102,4 102,2 101,8 84,3 102,7 102,1 93,0 72,9

135,6

102,4

90

99,9 99,8 91,9

60

0

2006 Total

2007

2008

2009

Producþia animalã / Animal production Servicii agricole / Agricultural services

Producþia vegetalã / Crop production

14.G3

Structura volumului de lemn recoltat, în anul 2009 Structure of harvested wood volume, in 2009
6,9% 11,2% 8,5% 40,2% Rãºinoase Coniferous Fag Beech Stejar Oak Diverse specii tari Various strong species 33,2% Diverse specii moi Various soft species

14.G4
25000 20000

Evoluþia producþiei principalelor cereale Evolution of main cereals production
mii tone / thou tonnes

24403,0 19345,5 15759,3 16826,4 14873,0

15000

14541,6 10388,5

10000

7867,4

7389,7

8984,7 5561,9

7814,8

7849,1 7212,4 1209,4 2008

7973,3 5235,5 1182,1 2009

5000 1406,0 0 2004 1079,1 2005

3853,9 3065,1 531,4 2007

772,9 2006

Cereale pentru boabe - total Cereals for grains - total Grâu ºi secarã Wheat and rye

Orz ºi orzoaicã Barley and two-row barley Porumb boabe Maize grains

14.G5
10000 8000 6000

Efectivele de animale1) Livestock1)
mii capete / thou heads

6495 7425

6622 7611

6815 7678

6565

8469

6174

8882

2862

2934

2808

2819

661 840

687 834

0

2004

2005

2006

727 805

2007 Ovine / Sheep Caprine / Goats

2008

2009 Cabaline / Horses

Bovine / Cattle Porcine / Pigs

1)

La 1 decembrie. / On December, 1.

917 764

865 862

898 820

2000

2512

4000

2684

5793

9141

14

AGRICULTURÃ ªI SILVICULTURÃ

AGRICULTURà 14.1 Fondul funciar, dupã modul de folosinþã (la sfârºitul anului) 14.2 Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã (la sfârºitul anului) 14.3 Exploataþiile agricole care au utilizat suprafeþe agricole ºi / sau au deþinut efective de animale, dupã statutul juridic al exploataþiilor agricole 14.4 Exploataþiile agricole, suprafaþa agricolã utilizatã ºi suprafaþa agricolã utilizatã ce a revenit în medie pe o exploataþie agricolã, dupã statutul juridic al exploataþiilor agricole 14.5 Exploataþiile agricole, pe categorii de folosinþã ºi pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate 14.6 Exploataþiile agricole cu principalele culturi în teren arabil, pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate 14.7 Exploataþiile agricole cu efective de animale ºi efectivele de animale pe specii, pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate 14.8 Producþia ramurii agricole 14.9 Producþia principalelor produse agricole, pe locuitor 14.10 Suprafaþa cultivatã, cu principalele culturi 14.11 Producþia agricolã vegetalã, la principalele culturi 14.12 Producþia medie la hectar, la principalele culturi 14.13 Suprafaþa viilor pe rod ºi producþia de struguri 14.14 Producþia de fructe 14.15 Efectivele de animale (la sfârºitul anului) 14.16 Animale ce revin la 100 hectare teren (la sfârºitul anului) 14.17 Producþia agricolã animalã 14.18 Parcul de tractoare ºi maºini agricole principale din agriculturã (la sfârºitul anului) 14.19 Îngrãºãminte chimice ºi naturale folosite în agriculturã SILVICULTURà 14.20 14.21 14.22 14.23 14.24 Fondul forestier (la sfârºitul anului) Împãduriri Suprafaþa parcursã cu tãieri Volumul de lemn recoltat Volumul de lemn exploatat de cãtre operatorii economici cu activitate de exploatare forestierã Teritorial 14.25 Fondul funciar, dupã modul de folosinþã, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009 14.26 Suprafaþa cultivatã, cu principalele culturi, în profil teritorial, în anul 2009 14.27 Producþia ramurii agricole, în profil teritorial, în anul 2009 14.28 Producþia agricolã vegetalã, la principalele culturi, în profil teritorial, în anul 2009 14.29 Producþia medie la hectar, la principalele culturi, în profil teritorial, în anul 2009 14.30 Suprafaþa viilor pe rod, în profil teritorial, în anul 2009 14.31 Producþia de struguri, în profil teritorial, în anul 2009 14.32 Producþia medie de struguri la hectar, în profil teritorial, în anul 2009 14.33 Producþia de fructe, în profil teritorial, în anul 2009 14.34 Efectivele de animale, în profil teritorial, la 1 decembrie 2009 14.35 Producþia agricolã animalã, în profil teritorial, în anul 2009 14.36 Parcul de tractoare ºi maºini agricole principale din agriculturã, în profil teritorial, în anul 2009 (la sfârºitul anului) 14.37 Volumul de lemn recoltat, în profil teritorial, în anul 2009

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII

ENTERPRISE ACTIVITY

15

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Ancheta structuralã în întreprinderi ºi alte cercetãri realizate de Institutul Naþional de Statisticã privind activitatea întreprinderilor din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii; Registrul statistic al întreprinderilor, gestionat de Institutul Naþional de Statisticã. Surse administrative: Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele din Registrul Fiscal, pentru datele din bilanþurile contabile ale firmelor, pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice ºi asociaþiilor familiale, precum ºi pentru datele privind statele de funcþiuni ale unitãþilor bugetare; Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, pentru datele privind structura capitalului social; Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, pentru datele privind întreprinderile privatizate; Banca Naþionalã a României, pentru datele privind situaþia societãþilor cu activitate bancarã; Alte ministere ºi organizaþii neguvernamentale, pentru structura privind mãrimea ºi activitãþile întreprinderilor din subordine.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Structural business survey and other surveys carried out by the National Institute of Statistics on the activity of industry, construction, trade and other services enterprises; Statistical business register managed by the National Institute of Statistics. Administrative sources: Ministry of Public Finances, for data from Fiscal Register, for data on firms balance sheets, data on income taxation for natural persons and family associations, as well as for data on the functions roll of budgetary units; National Office of Trade Register, for data on social capital structure; Authority for State Assets Privatisation and Management, for the data on privatised enterprises; National Bank of Romania, for the data situation of banking companies; Other ministries and NGOs, for the structure data on size and activity of subordinated enterprises.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
Operator economic reprezintã organizaþia (pluridisciplinarã sau unipersonalã) ce poate fi o persoanã fizicã/juridicã creatã pentru a desfãºura activitãþi definite în baza Legii nr. 15 / 1990, a Legii nr. 31 / 1990 cu modificãrile ulterioare ºi a Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 44 / 2008. Operator social reprezintã organizaþia (pluripersonalã sau unipersonalã) cu personalitate juridicã, creatã pentru a desfãºura o activitate dedicatã interesului social. Unitate legalã reprezintã orice operator economic sau social care dispune de un patrimoniu propriu, poate sã încheie în nume propriu contracte cu terþi ºi sã-ºi apere interesele în justiþie - are personalitate juridicã. Unitãþile legale sunt fie persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale (în calitatea lor de întreprinzãtori), fie persoane juridice. Registrul Statistic (REGIS) reprezintã un instrument statistic de evidenþã a datelor de identificare ºi a unor indicatori economici principali pentru toate unitãþile legale, care desfãºoarã o activitate economicã sau socialã. Registrul este actualizat pe baza urmãtoarelor surse: – Registrul Fiscal; – Registrul Comerþului; – Bilanþul contabil al operatorilor economici; – Bilanþul contabil al organizaþiilor neguvernamentale; – Date ºi informaþii furnizate de Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºi de Banca Naþionalã a României; – Cercetãri statistice organizate de Institutul Naþional de Statisticã.

METHODOLOGICAL NOTES
Economic operator represents the (pluridisciplinary or unipersonal) organisation which can be a legal / natural person created to develop activities defined according to the Law no. 15 / 1990, Law no. 31 / 1990, with subsequent amendments and Government Priority Ordinance no. 44 / 2008. Social operator represents an organisation (consisting of one or several persons) with legal personality, created in order to carry out an activity devoted to social interest. Legal unit represents any economic or social operator having own patrimony; it can conclude contracts with third parties in own name and defend his interests in justice - it has legal status. Legal units are either authorized natural persons, individual enterprises, family enterprises (quality of entrepreneurs), or legal persons. Statistical register (REGIS) represents a statistical instrument for records of identification data and for some main economic indicators for all legal units carrying out an economic or social activity. The register is updated based on the following sources: – Fiscal Register; – Trade Register; – Balance sheets of economic operators; – Balance sheets of non-governmental organisations; – Information supplied by Authority for State Assets Privatisation and Management and by the National Bank of Romania; – Statistical surveys organised by the National Institute of Statistics.

Întreprinderea este o grupare de unitãþi legale care se constituie ca o entitate organizaþionalã de producþie de bunuri, servicii comerciale, sau servicii de interes social, ce beneficiazã de o autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea resurselor sale curente. O întreprindere exercitã una sau mai multe activitãþi, în unul sau mai multe locuri (sedii - unitãþi locale ale întreprinderii). În mod convenþional sunt asimilate întreprinderilor, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale ºi întreprinderile familiale care desfãºoarã activitãþi economice pe bazã de liberã iniþiativã potrivit legii, instituþiile publice ºi organizaþiile neguvernamentale. 1) Unitatea localã este o întreprindere sau o parte a acesteia (atelier, fabricã, depozit, birou, minã sau staþie etc.) situatã la o adresã identificabilã. În acest loc se desfãºoarã o activitate economicã, pentru care - în afara unor cazuri excepþionale - lucreazã una sau mai multe persoane (cu normã întreagã sau parþialã) pentru aceeaºi întreprindere. Întreprinderea activã este entitatea care, din punct de vedere economic, este activã în perioada de observare, respectiv realizeazã bunuri sau servicii, înregistreazã cheltuieli ºi întocmeºte bilanþ contabil. Întreprinderea dormantã este entitatea care existã juridic, dar este inactivã, din punct de vedere economic, în perioada de observare. În funcþie de principalele caracteristici ale comportamentului lor economic, întreprinderile - în sensul larg al cuvântului - se clasificã în urmãtoarele categorii: – Întreprinderi cu activitate economicã nefinanciarã: întreprinderi agricole; întreprinderi din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii; – Întreprinderi financiare, bancare ºi de asigurãri; – Instituþii din administraþia publicã centralã ºi localã ºi instituþii din sfera securitãþii sociale; – Organizaþii neguvernamentale - fãrã scop patrimonial; – Întreprinzãtori privaþi - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane ce desfãºoarã activitãþi liberale. Întreprinderile - în sensul larg al cuvântului - dupã formele juridice de organizare, sunt urmãtoarele: – Regii autonome ºi institute naþionale înfiinþate prin Hotãrâri guvernamentale sau ale administraþiei locale; – Societãþi comerciale înfiinþate în baza Legii nr. 31 / 1990, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, de tipul: - societãþi în nume colectiv; - societãþi în comanditã simplã; - societãþi în comanditã pe acþiuni; - societãþi pe acþiuni, inclusiv societãþi ºi companii naþionale; - societãþi cu rãspundere limitatã.
1)

1)

Enterprise is a group of legal units constituted as an organizational entity of goods production, trade services or social interest services, which benefits of a decisional autonomy, especially in view to ensure its current resources. An enterprise is carrying out one or several activities, on one or several places (headquarters - local units of enterprises). The natural persons and the family associations carrying out economic activities based on free initiative according to the law, the public institutions and the NGOs are conventionally assimilated to enterprises. 1) The local unit is an enterprise or part thereof (workshop, factory, warehouse, office, mine or station a.s.o.) situated in a geographically identifiable place. At this place an economic activity is carried out for which - save for certain exceptions - one or more persons work (even if only part - time) for one and the same enterprise. Active enterprise is the entity which, from economic standpoint, is active during the survey period, that is, it produces goods or services, records expenditure and draws up balance sheets. Dormant enterprise is the entity existing from juridical standpoint, but inactive, from the economic standpoint, during the survey period. According to the main characteristics of their economic behaviour, enterprises - in the broad meaning of the word - are classified in the following categories: – Enterprises with non-financial economic activity: agricultural holdings; enterprises from industry, construction, trade and other services; – Financial, banking and insurance companies; – Institutions of central and local government and institutions from social security field; – Non-governmental organisations - non-patrimony purpose; – Private entrepreneurs - authorized natural persons, individual enterprises, family enterprises, persons developing liberal activities. Enterprises - in the broad meaning of the word according to juridical organisational types are the following: – Autonomous companies and national institutes, created on the basis of central or local government decisions; – Commercial companies created on the basis of Law no. 31/ 1990, with subsequent amendments, such as: - partnerships; - simple limited partnerships; - joint-stock partnerships; - joint-stock companies, including national societies and companies; - limited liability companies.

1)

Definiþie în conformitate cu „Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 696 / 1993”, privind unitãþile de observare statisticã. / Definition in compliance with ”The Council Regulation (EEC) no. 696 / 1993”, on the statistical observation units.

– Societãþi agricole înfiinþate sau reorganizate în baza Legii nr. 36 / 1991; – Societãþi cooperatiste reprezintã societãþile cu capital de tip cooperatist înfiinþate sau reorganizate în baza Decretului - Lege nr. 66 / 1990, a Legilor nr. 109 / 1996 ºi 1 / 2005; – Alte instituþii ale administraþiei publice centrale ºi locale înfiinþate prin decrete, legi; – Instituþii bugetare înfiinþate prin hotãrâri de guvern sau decizii ale organelor administraþiei locale; – Întreprinzãtori privaþi - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, înfiinþate în baza Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 44 / 2008, profesiile liberale aºa cum sunt definite de legile speciale. – Organizaþii neguvernamentale - asociaþii ºi fundaþii, sindicate, partide politice, organizaþii ale cultelor religioase înfiinþate în baza Ordonanþei Guvernului nr. 26 / 2000 ºi Legii nr. 54 / 2003, Legii nr.14 / 2003, Legii nr. 489 / 2006. Dupã forma juridicã de organizare, întreprinderile au caracter comercial sau necomercial. În categoria formelor juridice necomerciale sunt incluse instituþiile bugetare, administraþia publicã centralã ºi localã, precum ºi organizaþiile neguvernamentale. În sfera economicã se includ formele juridice cu caracter comercial: regii autonome ºi institute naþionale, societãþi comerciale, societãþi cooperatiste, societãþi agricole. În aceastã categorie nu se includ societãþile care desfãºoarã activitãþi cu caracter social, respectiv activitãþile didactic-educative ºi de asistenþã sanitarã. Aceste activitãþi nu sunt asimilate cu un act de comerþ ºi nu pot conferi comercialitate societãþii care o desfãºoarã. Mãrimea întreprinderii este evaluatã dupã criteriul numãrului mediu de salariaþi, în perioada de referinþã, în concordanþã cu criteriile emise de Eurostat. Se utilizeazã urmãtoarele intervale: – întreprinderi micro: 0 - 9 salariaþi; – întreprinderi mici: 10 - 49 salariaþi; – întreprinderi mijlocii: 50 - 249 salariaþi; – întreprinderi mari: 250 salariaþi ºi peste. Activitatea principalã a întreprinderii este stabilitã în funcþie de produsele sau serviciile a cãror realizare implicã cele mai mari pãrþi ale resurselor umane sau care aduc cele mai mari venituri întreprinderii ºi se determinã utilizând Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN Rev.2). Cifra de afaceri - suma veniturilor rezultate din vânzãri de bunuri, vânzãri de mãrfuri, executarea de lucrãri ºi prestãri de servicii, mai puþin rabaturile, remizele ºi alte reduceri acordate clienþilor. Datele privind cifra de afaceri nu includ TVA.

– Agricultural holdings created or restructured on the basis of Law no. 36 / 1991; – Cooperative companies - represent cooperative type capital companies created or reorganized based on the Decree - Law no. 66 / 1990, Law no. 109 / 1996 and Law no. 1 / 2005. – Other institutions of government central and local administration created on the basis of Decree, Laws; – Budgetary institutions created on the basis of central or local government decisions; – Private entrepreneurs - authorized natural persons, individual enterprises or family enterprises, created according to the Government Ordinance no. 44 / 2008, liberal professions as they are defined by social laws. – Non-governmental organisations - associations and foundations, unions, political parties, religious associations created according to the Government Ordinance no.26 / 2000, Law no. 54 / 2003, Law no. 14 / 2003, Law no. 489 / 2006. By legal organisation type, there are commercial or non-commercial enterprises. The category of noncommercial types includes budgetary institutions, central and local government, as well as non-governmental organisations. The economic field includes commercial legal types: autonomous bodies and national institutes, commercial companies, cooperative and agricultural holdings. This category does not include companies developing social activities, respectively teaching educational activities and sanitary assistance. These activities are not assimilated with the trade activity and can not provide commercial nature to the respective company. The size of an enterprise is assessed according to the average number of employees, during the reference period. In accordance with Eurostat criteria the following intervals are used: – micro-enterprises: 0 - 9 employees; – small enterprises: 10 - 49 employees; – medium enterprises: 50 - 249 employees; – large enterprises: 250 employees and over. The main activity of an enterprise is established depending on the goods or services whose production involves the largest share of human resources or which entails the highest revenues of the enterprise and is determined based on the Classification of Activities of National Economy (CANE Rev. 2). Turnover - the amount of income resulted from sales of goods and commodities, execution of works and rendering services, excluding rebate, commissions and other discounts for the customers. Data on turnover do not include VAT.

Investiþii brute în bunuri corporale - valoarea investiþiilor efectuate în cursul perioadei de referinþã în toate bunurile corporale, incluzând pe lângã mijloacele fixe puse în funcþiune ºi valoarea cumpãrãrilor de terenuri ºi mijloace fixe (la mâna a doua sau cumpãrate de la alte unitãþi) corectatã cu diferenþa (±) soldurilor de imobilizãri corporale în curs (investiþii neterminate), cu diminuãrile prin: investiþii care nu creeazã mijloace fixe, investiþii definitiv sistate, investiþii în curs vândute ºi investiþii în curs de execuþie cedate la terþi. Investiþii nete: caracteristicile investiþiilor nete sunt prezentate în capitolul nr. 12 - Investiþii ºi imobilizãri corporale (pag. 354). Exporturi directe reprezintã cifra de afaceri obþinutã de întreprindere în urma vânzãrii la export a produselor ºi/sau serviciilor proprii, fãrã intermedierea unei întreprinderi de comerþ exterior. Valoarea adãugatã brutã la costul factorilor - suma salariilor ºi altor elemente legate de costul factorilor de muncã, a profitului, a subvenþiilor de exploatare, a amortizãrii capitalului fix, din care se scad impozitele legate de producþie. Rezultatul brut al exerciþiului - diferenþa dintre suma veniturilor din exploatare, a celor financiare ºi celor extraordinare ºi suma cheltuielilor de exploatare, financiare ºi a cheltuielilor extraordinare. Diferenþa pozitivã reprezintã profitul, iar cea negativã, pierderile. Repartizarea principalilor indicatori economici ºi financiari pe clase de mãrime s-a realizat în funcþie de numãrul mediu de persoane ocupate. Repartiþia macroregionalã ºi pe regiuni de dezvoltare a rezultatelor întreprinderilor s-a determinat în funcþie de structura unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii.

Gross investments in tangible goods - the value of investments carried out during the reference period for all tangible goods also including, besides the fixed assets put in function, the value of lands and fixed assets purchases (second-hand or purchased from other units), adjusted with the difference (±) between the balancing items of ongoing tangible assets (unfinished investments) and subtracting the investments which do not lead to fixed assets creation, the investment definitively ceased, sold ongoing investments and ongoing investments yielded to third parties. Net investmentes: the characteristics of net investments are presented in chapter no. 12 - Investments and tangible fixed assets (page 354). Direct exports represent turnover obtained by the enterprise following export sales of own products and/or services, without brokerage of a foreign trade enterprise. Gross value added at factors cost - the amount of salaries and other elements related to labour factors cost, profit, exploitation subsidies, fixed capital amortisation, after subtracting production taxes. Gross result of exercise - the difference between the revenues from exploitation, financial and extraordinary income and the amount of exploitation, financial and extraordinary expenditure. Positive difference represents profit, and negative ones, losses. The breakdown of main economic and financial indicators by size class was done depending on the average number of employed persons. The breakdown of enterprises by macroregion and by development region is determined depending on the structure of local units belonging to industry, construction, trade and other services.

15.G1
45,6%

Structura operatorilor economico-sociali activi din economia naþionalã Structure of active economic and social operators of national economy
2004 2009

57,5% 45,5% 32,6%

8,4% 6,4% 2,5% 1,5%

Întreprinderi Enterprises Administraþie publicã Public administration

Administraþie privatã Private administration Întreprinzãtori privaþi Private enterpreneurs

15

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII

15.1 Operatorii economico-sociali activi din economia naþionalã, pe clase de mãrime 15.2 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale 15.3 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime 15.4 Operatorii economici noi ºi activi din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe forme juridice 15.5 Concentrarea întreprinderilor, pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009 15.6 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme juridice 15.7 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi forme de proprietate, dupã natura capitalului social 15.8 Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale 15.9 Ponderea personalului din întreprinderile active mici ºi mijlocii în personalul total al întreprinderilor din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale 15.10 Ponderea cifrei de afaceri realizatã de întreprinderile active mici ºi mijlocii în cifra de afaceri a întreprinderilor din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale 15.11 Principalii indicatori economici ºi financiari ai întreprinderilor, pe clase de mãrime ºi forme de proprietate 15.12 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de industrie ºi construcþii, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate 15.13 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de comerþ, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate 15.14 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate 15.15 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate 15.16 Întreprinzãtorii privaþi, pe activitãþi 15.17 Întreprinderile cu activitate financiarã, bancarã ºi de asigurãri 15.18 Instituþiile administraþiei publice, pe tipuri 15.19 Organizaþiile administraþiei private, pe tipuri Teritorial 15.20 Unitãþile locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009 15.21 Cifra de afaceri a unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009 15.22 Investiþiile brute ºi nete ale unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009 15.23 Personalul unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009

INDUSTRIE ªI CONSTRUCÞII

INDUSTRY AND CONSTRUCTION

16

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Ancheta structuralã în întreprinderi; Cercetãri statistice privind produsele ºi serviciile cu caracter industrial; Cercetãri statistice privind producerea ºi utilizarea energiei electrice, termice, a combustibililor ºi structura utilajului energetic; Cercetãrile statistice privind producþia de energie primarã ºi transformatã. Surse administrative: Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), pentru datele privind importul / exportul de energie primarã ºi transformatã.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Structural business survey; Statistical surveys on products and services of industrial nature; Statistical surveys on producing and using electric, thermal energy, fuels and on the structure of energy equipment; Statistical surveys on primary and transformed energy production. Administrative sources: The National Customs Authority (NCA), for the data for import / export of primary and transformed energy.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
INDUSTRIE Industria cuprinde: industria extractivã, industria prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat (secþiunile: B, C, D ºi E, conform CAEN Rev.2). Producþia industrialã reprezintã valoarea produselor finite fabricate, livrate sau destinate livrãrii, a semifabricatelor livrate din producþie proprie, a prelucrãrii materiilor prime ºi a materialelor clienþilor, a lucrãrilor (serviciilor) cu caracter industrial prestate terþilor, producþiei imobilizate, precum ºi a diferenþei de stoc de produse finite, semifabricate ºi producþie neterminatã. Gruparea s-a realizat dupã activitatea omogenã, indiferent de activitatea principalã a întreprinderii. Începând cu anul 2001, cercetarea statisticã privind produsele ºi serviciile cu caracter industrial se adreseazã operatorilor economici cu activitate principalã ºi / sau secundarã de industrie. Întreprinderile cercetate acoperã 90% din cifra de afaceri totalã în cadrul fiecãrei activitãþi industriale (nivel diviziune CAEN Rev.2). În funcþie de concentrarea întreprinderilor, în cadrul fiecãrei activitãþi industriale, au fost incluse în cercetare întreprinderile cu: a) sub 20 salariaþi (diviziunile CAEN Rev.2: 8, 10, 13, 14, 16-20, 22-28, 30-33, 35); b) 20 salariaþi ºi peste (diviziunile CAEN Rev.2 : 5-7, 9, 11, 12, 15, 21, 29). Nomenclatorul de produse ºi servicii cu caracter industrial PRODROM, utilizat la culegerea primarã a datelor, reprezintã versiunea naþionalã a “Listei de produse ºi servicii cu caracter industrial - PRODCOM” utilizatã la colectarea datelor privind producþia industrialã de cãtre þãrile membre ale Uniunii Europene. Indicele producþiei industriale este un indice de tip Laspeyres, având ca an de referinþã anul 2005.

METHODOLOGICAL NOTES
INDUSTRY Industry includes: mining and quarrying, manufacturing, electricity, gas, steam and air conditioning supply (sections: B, C, D and E, according to CANE Rev.2). Industrial production represents the value of manufactured finished products, delivered or which are to be delivered, semifabs delivered from own production, the value of processing of the customers raw materials and materials, works (services) of industrial nature rendered to third parties, immobilized production, as well as the stock balance of finite products, semifabs and unfinished production. Grouping was carried out by homogeneous activity, no matter of main activity of enterprise. Beginning whith 2001, the statistical survey on products and services of industrial nature addreses economic operators having industry as their main and/ or secondary activity. The surveyed enterprises cover 90% of total turnover within each industrial activity (CANE Rev.2 division level). According to enterprises concentration, within each industrial activity, the following enterprises were included in the survey: a) below 20 employees (CANE Rev.2, divisions: 8, 10, 13, 14, 16-20, 22-28, 30-33, 35); b) 20 employees and over (CANE Rev.2, divisions: 5-7, 9, 11, 12, 15, 21, 29). Nomenclature of industrial products and services PRODROM used for primary data collection, represents the national version of “List of industrial products and services PRODCOM” used for data collection on industrial production by European Union member states. Industrial production index is an index of Laspeyres type, with 2005 as reference year.

Indicii productivitãþii muncii pe activitãþi s-au calculat prin raportarea indicilor producþiei industriale la indicii numãrului mediu de salariaþi pentru operatorii economici cu activitate industrialã. RESURSELE ªI CONSUMURILE ENERGETICE Indicatorii balanþelor energetice sunt elaboraþi ºi prezentaþi în sistemul energiei finale, sistem utilizat de þãrile Uniunii Europene ºi de majoritatea þãrilor lumii. În aceste condiþii, datele conþinute în aceastã secþiune permit comparaþia directã, fãrã calcule de echivalenþã, cu datele privind energia din statistica internaþionalã. Sistemul energiei finale exprimã toate fluxurile pe baza potenþialului energetic al fiecãrei resurse, fiind prezentate cantitãþile de energie puse efectiv la dispoziþia utilizatorilor. Unitatea de mãsurã utilizatã este tona echivalent petrol. Aceasta reprezintã un combustibil convenþional cu puterea calorificã de 41868 kJ / kg (10000 kcal / kg). Resursele de energie primarã cuprind: – producþia purtãtorilor de energie primarã (cãrbune net, þiþei, gaze naturale utilizabile, lemne de foc, energie hidroelectricã, nuclearo-electricã ºi energie din surse neconvenþionale); – importul de energie primarã ºi transformatã; – stocurile la 1 ianuarie ale purtãtorilor de energie primarã la unitãþile producãtoare, consumatoare, cât ºi la cele de distribuire. Consumul intern brut de energie reprezintã cantitatea de energie rezultatã prin însumarea la producþia de energie primarã, a produselor recuperate, a importului ºi a stocului la începutul perioadei de referinþã din care se scad exportul, buncãrajul ºi stocul la sfârºitul perioadei de referinþã. Energia electricã primarã - suma producþiilor de energie hidroelectricã, nuclearo-electricã ºi eolianã, precum ºi a importului de energie electricã. Pentru energia hidroelectricã ºi energia electricã din import, transformarea în combustibil convenþional s-a efectuat pe baza potenþialului energetic real al energiei electrice (0,086 kg echivalent petrol / kWh sau 3600 kJ / kWh). Pentru energia nuclearo-electricã, energia primarã este energia materialului fisionabil corespunzãtoare producþiei realizate (considerându-se un randament al centralei de 33%, în conformitate cu recomandarea Agenþiei Internaþionale pentru Energie). Din anul 1999, randamentul luat în calcul este 35,11%. Stocurile cuprind cantitãþile de purtãtori de energie primarã ºi transformatã existente la unitãþile producãtoare, consumatoare ºi la cele de distribuire. Importul reprezintã cantitãþile de energie intrate pe teritoriul naþional, indiferent dacã au fost sau nu vãmuite.

Labour productivity indices by activity have been calculated as the ratio between industrial production indices and the employees average number indices for the economic operators with industrial activity. ENERGY RESOURCES AND CONSUMPTION Energy balance indicators are compiled and presented in the final energy system, this system being used by European Union countries and most of countries in the world. Under these circumstances, data from this section allow for direct comparison, without equivalence calculations, with data on energy from international statistics. Final energy system expresses all the flows based on energy potential of each resource, being presented the energy quantities effectively put at the users disposal. Measurement unit used is tonne of oil equivalent. It represents a conventional fuel with the calorific power of 41868 kJ / kg (10000 kcal / kg). Primary energy resources include: – production of primary energy bearers (net coal, crude oil, usable natural gas, fire wood, hydroelectric, nuclear-electric energy and energy from nonconventional sources); – imports of primary and transformed energy; – the stocks of primary energy bearers at producer, consumer and distributor units on January,1. Gross domestic consumption of energy represents the energy quantity resulted by adding to primary energy production the recovered products, imports and stock at the beginning of reference period, of which exports, bunkers and stock at the end of reference period are subtracted. Primary electric energy - the sum of hydroelectric, nuclear-electric and wind energy production, as well as imports of electric energy. For hydroelectric energy and imported electric energy, the transformation into conventional fuel was carried out based on real energy potential of electric energy (0.086 kg oil equivalent / kWh or 3600 kJ / kWh). For nuclear-electric energy, primary energy is the energy of fission material corresponding to achieved production (considering a power station efficiency of 33%, according to the recommendation of International Energy Agency). Since 1999, the considered efficiency is 35.11%. Stocks include quantities of primary and transformed energy bearers existing at producer, consumer and distributor units. Imports represent the quantities of energy entering the national territory, irrespective of being or not being duty-paid.

Exportul reprezintã cantitãþile de energie ieºite în afara teritoriului naþional, indiferent dacã au fost sau nu vãmuite. Consumul final energetic reprezintã suma cantitãþilor de energie utilizate în diferite sectoare de activitate în scopul realizãrii de bunuri materiale ºi servicii. Nu sunt cuprinse cantitãþile utilizate în scop neenergetic ºi cantitãþile utilizate pentru producerea altor combustibili. De asemenea, nu se cuprind consumurile în sectorul energetic ºi pierderile în transport ºi distribuþie. Sectorul energetic cuprinde urmãtoarele activitãþi: extracþia cãrbunelui superior ºi inferior; extracþia petrolului brut ºi gazelor naturale (exclusiv prospecþiunile); extracþia ºi prepararea minereurilor radioactive; fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului; producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat. În industrie (inclusiv construcþii) sunt cuprinse activitãþile: extractivã, exclusiv extracþia produselor energetice; prelucrãtoare, exclusiv fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului; gospodãrirea resurselor de apã, captarea, tratarea ºi distribuþia apei; activitatea de construcþii. Consumul populaþiei reprezintã cantitãþile de energie primarã ºi transformatã, livrate efectiv populaþiei ºi utilizate exclusiv pentru consumul menajer. Pierderile în transport ºi distribuþie reprezintã cantitãþile de energie electricã, energie termicã, combustibili ºi carburanþi, pierdute în activitatea de transport ºi distribuþia cãtre consumatori. Gradul de independenþã energeticã se exprimã în procente ºi reprezintã raportul dintre producþia de energie primarã ºi cantitatea de energie primarã disponibilã în perioada de referinþã. Aceastã cantitate se calculeazã prin scãderea din resursele de energie a exportului ºi a stocurilor la sfârºitul perioadei de referinþã. Puterea instalatã a unui grup electrogen reprezintã puterea nominalã la arborele motorului primar (turbinã hidraulicã, motor eolian etc.) multiplicatã cu randamentul generatorului ºi al transmisiei mecanice, dacã acestea existã. Puterea instalatã a unei centrale electrice este suma puterilor instalate ale grupurilor electrogene ale centralei. Consumul specific de combustibil pentru producerea energiei electrice reprezintã cantitatea de combustibil consumatã pentru producerea unei unitãþi de energie termoelectricã (1000 kWh).

Exports represent the quantities of energy leaving the national territory, irrespective of being or not being duty-paid. Final energy consumption represents all energy quantities used in various sectors of activity in order to produce material goods and services. There are excluded quantities used for non-energy purpose and quantities used to produce other fuels. There are also excluded the consumption in energy sector and losses in transport and distribution.

Energy sector includes the following activities: mining of coal and lignite; crude petroleum and natural gas extraction (excluding prospections); radioactive ores extraction and preparation; manufacture of coke and rafined petroleum products; electricity, gas, steam and air conditioning production and supply.

Industry (including construction) includes the following activities: mining and quarrying, excluding energetic products extraction; manufacturing, excluding manufacture of coke and rafined petroleum products; water resources administration, water collection, treatment and distribution; construction. Population consumption represents the quantities of primary and transformed energy, actually delivered to the population and exclusively used for household consumption. Losses in transport and distribution represent the quantities of electric, thermal energy, fuels and carburants, lost during transport and distribution to consumers. Energy independence degree is expressed as percentage and represents the ratio between the production of primary energy and the quantity of primary energy available during the reference period. This quantity is calculated by subtracting from energy resources, the exports and stocks at end of reference period. Installed power of a power unit represents the nominal power of primary mover shaft (hydraulic turbine, aeolian engine a.s.o.) multiplied with the generator yield and yield of mechanical transmission, if existing. Installed power of an electric station is the sum of installed powers of power station generating sets. Fuel specific consumption used to produce electric energy represents the quantity of fuel consumed to produce a thermoelectric energy unit (1000 kWh).

CONSTRUCÞII Lucrãrile de construcþii reprezintã ansamblul de activitãþi desfãºurate în scopul producerii de bunuri imobiliare concretizate în clãdiri ºi construcþii civile noi, precum ºi restaurarea, repararea ºi întreþinerea celor existente, de cãtre toate întreprinderile, indiferent de activitatea principalã. Construcþii în antreprizã - lucrãri executate de cãtre operatori economici cu activitate principalã de construcþii. Dacã operatorii economici au altã activitate principalã decât cea de construcþii, dar au în subordine unitãþi specializate în construcþii, întreaga valoare a lucrãrilor de construcþii se considerã executatã în antreprizã. Construcþii în regie - lucrãri executate prin forþele proprii ale operatorilor economici ºi sociali care au altã activitate principalã decât construcþiile. – Lucrãrile de construcþii noi - activitãþiile de construcþii ce determinã direct crearea de noi spaþii de locuit sau alte spaþii utilizabile precum ºi crearea de noi structuri la construcþiile civile existente; – Lucrãrile de reparaþii capitale - complexul de lucrãri care se executã dupã expirarea fiecãrui ciclu de funcþionare prevãzut în normativele tehnice ºi care au ca scop asigurarea menþinerii caracteristicilor tehnico-economice ale construcþiilor pe întreaga duratã de serviciu normatã; – Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente ansamblul de operaþii care se realizeazã la o construcþie existentã pentru a se asigura continuitatea folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide ºi prelungirea duratei de funcþionare (lucrãri curente de zidãrie, lucrãri de vopsitorie, lucrãride încãlzire ºi climatizare, lucrãri de instalaþii de distribuþie a gazului etc.). Clãdirea rezidenþialã reprezintã clãdirea folositã integral sau în cea mai mare parte (peste 50% din spaþiul locuibil sau din volumul construit) pentru locuit. Clãdirile nerezidenþiale sunt destinate în exclusivitate sau în principal altor scopuri decât cele rezindenþiale, din aceastã categorie fãcând parte clãdirile administrative ºi alte clãdiri. Valoarea lucrãrilor de construcþii este exprimatã în preþuri de deviz curente. Se referã la ansamblul de lucrãri cuprinse în proiectele de execuþie realizate integral sau parþial, acceptate la platã de beneficiar. Indicii lucrãrilor de construcþii au fost calculaþi în preþuri comparabile. Pentru deflatarea valorilor curente s-au utilizat indicii de cost în construcþii. Indicii productivitãþii muncii s-au calculat prin raportarea indicilor lucrãrilor de construcþii la indicii numãrului mediu de salariaþi.

CONSTRUCTION Construction works account for all the activities carried out in view to produce real estate assets, materialised in new buildings and civil engineering, as well as those meant to restoration, repair and maintenance of the existing ones, by all the enterprises, no matter of main activity. Construction under contract - execution works carried out by economic operators having construction as main activity. If the economic operators have another main activity than construction, but have subordinated units specialised in construction, the whole value of construction works should be considered as being carried out under contract. Construction under own management - execution works performed by economic and social operators having another main activity than construction. – New construction works - construction works which directly determine the creation of new housing spaces or other useful spaces, as well as the creation of new structures for the existing civil engineering; – Capital repair works - all works performed after the end of each functioning cycle provided for in the technical normative and which are aiming at ensuring the maintenance of technical and economic features of buildings during the whole normed service life; – Current maintenance and repair works - the whole operations performed on an existing building in view to ensure the continuity in using it, to prevent its quick wear and tear and to the prolongation of its functioning duration (current works of masonry, painting, heating and air conditioning, plumbing for gas distribution a.s.o.). Residential building represents the building entirely or mostly (over 50% of habitation area or of the built up volume) used for habitation purpose. Non-residential buildings are exclusively or mainty intended for other purposes than the resindential one, this category including administrative buildings and other buildings. The value of construction works are expressed into current estimated prices. It refers to the whole works included in the execution projects, entirely or partly performed, accepted for payment by the beneficiary. The indices of construction works were calculated in comparable prices. In order to deflate current values, the indices of construction costs were used. The indices of labour productivity were compiled as ratio between the indices of construction works and the indices of average number of employees.

16.G1

Structura valorii producþiei industriale Structure of industrial production value
CAEN Rev.2 (secþiuni) CANE Rev.2 (sections) 2008 2,7% 4,2% 17,3% 3,0% 2009 2,8%

14,5%

78,6% Industrie extractivã Mining and quarrying

76,9% Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Electricity, gas, steam and air conditioning production and supply Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare Water supply; severage, wast management and decontamination activities

Industrie prelucrãtoare Manufacturing

16.G2
140

Indicii producþiei industriale Industrial production indices
CAEN Rev.2 (secþiuni) CANE Rev.2 (sections) 2005 = 100 130,1 121,6 123,8 100,7 96,6 116,9 103,4 88,7

126,1 120 112,5 109,3 102,4 92,3 80 120,6 100,8 96,3

100

0

~
2006 Total Industrie extractivã Mining and quarrying 2007 2008 Industrie prelucrãtoare Manufacturing Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Electricity, gas, steam and air conditioning production and supply 2009

16.G3

Resursele de energie primarã, în anul 2009 Primary energy resources, in 2009

42729 mii tone echivalent petrol thou tonnes of oil equivalent Cãrbune + cocs Coal + coke

Þiþei Crude oil 16,1%

17,4%

2,4% Alte resurse Other resources

11,4%

9,9%

3,7% 3,8% 9,9% 25,3% Gaze naturale Natural gas 0,1%

Produse petroliere Petroleum products

Energie hidroelectricã, eolianã ºi nuclearo-electricã Hydroelectric, aeolian and nuclear-electric energy

Energie electricã din import Imported electric energy Producþie + stoc la 1 ianuarie Production + stock on January 1 Import Imports

16.G4
1,1%

Energia electricã, în anul 2009 Electric energy, in 2009
TOTAL DESTINAÞII / TOTAL DESTINATIONS = 58667 mil. kWh

TOTAL RESURSE / TOTAL RESOURCES = 58667 mil. kWh

12,0% 5,0% 72,7 98,9% 27,3 18,8% 62,9%

1,3% Consumul în economie Consumption in economy Producþie Production Termocentrale ºi centrale nuclearo-electrice Thermal power stations and nuclear-electric power stations Hidrocentrale ºi centrale eoliene Hydro-power stations and aeolian power stations Iluminatul public Public lighting Consumul populaþiei Population consumption Export Export Consumul propriu tehnologic în reþele ºi staþii Tehnological own consumption in networks and power stations

Import Import

16.G5
18,0%

Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie Construction works, by manner of performing
2008 2009

19,7%

82,0%

80,3%

Construcþii noi ºi reparaþii capitale New construction and capital repairs

Întreþinere ºi reparaþii curente Maintenance and current repairs

16.G6

Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte Structure of construction works on contract, by category of objects
2008 2009 38,1% 14,9% 34,3%

13,4%

23,2%

25,7%

25,3% Clãdiri rezidenþiale Residential buildings Clãdiri nerezidenþiale Non residential buildings Infrastructuri de transport Transport infrastructures

25,1%

Alte construcþii ºi lucrãri inginereºti Other construction and works engineering

16
16.1 16.2 16.3 16.4

INDUSTRIE ªI CONSTRUCÞII

INDUSTRIE Producþia industrialã, pe activitãþi ale industriei Structura producþiei industriale, pe activitãþi ale industriei Indicii producþiei industriale, pe activitãþi ale industriei Indicii productivitãþii muncii, pe un salariat ºi pe activitãþi ale industriei RESURSELE ªI CONSUMURILE ENERGETICE 16.5 16.6 16.7 16.8 16.9 16.10 Resursele de energie primarã Producþia de energie primarã Gradul de independenþã energeticã Consumul de energie Puterea instalatã ºi producþia de energie electricã Structura producþiei de energie termoelectricã, dupã felul combustibilului consumat 16.11 Consumul specific de combustibil pentru producerea energiei termoelectrice CONSTRUCÞII 16.12 Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie ºi pe forme de proprietate 16.13 Indicii lucrãrilor ºi productivitãþii muncii în construcþii 16.14 Lucrãrile de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte

TRANSPORTURI, POªTÃ ªI TELECOMUNICAÞII TRANSPORT, POST AND TELECOMMUNICATIONS

17

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetãri statistice privind transportul de mãrfuri ºi pasageri pe diverse moduri de transport privind infrastructura ºi mijloacele de transport ºi activitãþile de poºtã ºi telecomunicaþii. Surse administrative: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru datele privind autovehiculele înscrise în circulaþie ºi accidentele de circulaþie rutierã; Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã, pentru aeronavele civile cu certificat de navigabilitate, înmatriculate în Registrul de Înmatriculare al Aeronavelor; Autoritatea Navalã Românã, pentru navele maritime ºi fluviale înmatriculate. Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii, prin Autoritatea Rutierã Românã, pentru datele conþinute în Registrul operatorilor de transport rutier, respectiv Registrul întreprinderilor.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Statistical surveys on goods and passengers transport by various modes of transport, related to the infrastructure and to the transport means and on post and telecommunications activities. Administrative sources: Ministry of Administration and Interior, for data regarding registered motor vehicles and road traffic accidents; Romanian Civil Aeronautic Authority, for civil aircrafts registered in the Aircrafts Register, which have navigability certificate; Romanian Naval Authority, for registered sea and river ships. Ministry of Transport and Infrastructure, through the Romanian Roads Authority, for the data recorded in the Register of road transport operators, respectively in Business Register.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
TRANSPORTURI Datele statistice din cadrul acestui capitol reflectã activitatea de transport feroviar, rutier, maritim, pe cãi navigabile interioare, aerian ºi prin conducte. Sunt prezentaþi indicatori privind transportul de pasageri ºi mãrfuri, infrastructurã ºi mijloace de transport. Mãrfurile transportate în perioada de referinþã se exprimã prin greutatea lor, în tone. În statistica modurilor de transport rutier, aerian ºi maritim, greutatea înregistratã este greutatea brutã a mãrfurilor. Datele privind transportul feroviar ºi cel pe cãi navigabile interioare considerã greutatea brutã - brutã a mãrfurilor, care include atât greutatea proprie a mãrfurilor ºi ambalajelor, cât ºi greutatea (tara) echipamentului de transport, respectiv paleþi ºi containere. Statistica transportului feroviar, rutier ºi pe cãi navigabile interioare includ date privind transportul de tranzit. Transportul pe calea feratã cuprinde mãrfurile încãrcate în vagoane ºi expediate pe reþeaua de cale feratã, indiferent de destinaþie ºi mãrfurile din vagoanele intrate prin staþii de frontierã, având ca destinaþii staþii de pe reþeaua naþionalã de cale feratã sau aflate în tranzit spre staþii din strãinãtate. În statistica transportului rutier, sunt incluse mãrfurile transportate cu mijloace de transport rutier înmatriculate în þarã.

METHODOLOGICAL NOTES
TRANSPORT The statistical data included in this chapter reflect the rail, road, sea, inland waterways, air and oil pipelines transport activity. Indicators on the transport of passengers and goods, infrastructure and means of transport are presented. The goods transported in the reference period are expressed through their weight, in tonnes. In the statistics on road, air and maritime transport modes, the weight recorded is the gross weight of goods. For rail and inland waterways transport, the gross weight of goods includes both the own weight of goods and packaging, and the weight (tare) of transport equipment, namely pallets and containers. The rail, road and inland waterways transport statistics includes data on the transit transport. Railway transport includes goods loaded in wagons and sent by railway network, irrespective of their destination, and goods loaded in wagons entered through border stations, having as destination a station of the national railway network or in transit to a station abroad. In road transport statistics, the goods transported with transport means registered in the country are recorded.

Transportul rutier public este transportul rutier efectuat pe bazã de contract, contra platã, prin încasarea unui tarif sau a echivalentului în naturã ori în servicii, cu vehicule deþinute ºi utilizate în condiþiile legii, de cãtre operatorii de transport rutier înregistraþi în Registrul operatorilor de transport rutier. Transportul rutier în cont propriu se efectueazã fãrã încasarea unui tarif sau a echivalentului în naturã ori în servicii al acestuia, pe baza certificatului de transport în cont propriu. Datele statistice privind transportul maritim, pe cãi navigabile interioare ºi aerian se referã la mãrfurile transportate, indiferent de naþionalitatea de înregistrare a mijloacelor de transport. Transportul prin conducte petroliere magistrale cuprinde volumul produselor petroliere pompate prin conducte ºi ajunse la destinaþie. Parcursul mãrfurilor, exprimat în „tone-km” se determinã funcþie de greutatea mãrfurilor transportate ºi de distanþele parcurse de mijloacele de transport utilizate pentru efectuarea transportului, între locul de încãrcare ºi locul de descãrcare. Indicatorul este calculat pentru modurile de transport feroviar, rutier, pe cãi navigabile interioare ºi prin conducte. Transportul portuar prezintã date care reflectã operaþiunile din porturile maritime privind mãrfurile ºi pasagerii, respectiv transportul de mãrfuri pe cãi navigabile interioare. Transportul aeroportuar prezintã operaþiunile privind pasagerii, mãrfurile ºi poºta înregistrate în aeroporturi. Pasagerii transportaþi sunt pasagerii care efectueazã o cãlãtorie, utilizând mijloace de transport caracteristice modului de transport considerat. Transportul naþional reprezintã transportul efectuat între douã localitãþi situate pe teritoriul naþional. Transportul internaþional reprezintã transportul între teritorii naþionale diferite, o localitate fiind situatã pe teritoriul naþional. Transportul public local de pasageri reprezintã operaþiunea de transport de pasageri care se efectueazã cu un vehicul rutier de transport, precum ºi cu metroul, în interiorul zonei administrativ-teritoriale a unei localitãþi, fãrã a depãºi limitele acesteia. Parcursul pasagerilor, indicator exprimat în „pasageri-km”, se determinã în funcþie de numãrul pasagerilor transportaþi ºi de distanþa efectiv parcursã de fiecare pasager. Datele privind infrastructura de transport feroviar prezintã lungimea liniilor de cale feratã în exploatare, definite ca linii deschise transportului feroviar de mãrfuri ºi pasageri, iar cele privind infrastructura de transport rutier se referã la drumuri.

Public road transport means the road transport carried out on contractual basis, under payment, by cashing a tariff or its counterpart in kind or in services, with vehicles owned and used under legal conditions, by the road transport operators recorded in the Register of road transport operators. Road transport on own account is carried out without cashing a tariff or its counterpart in kind or in services, based on the licence for carrying out transport on own account. The statistical data on maritime, inland waterways and air transport comprise transported goods, irrespective of the nationality where the means of transport are registered. Oil pipelines transport includes the volume of oil products pumped through pipes and which reached the destination. The transport performance, expressed in ”tonnes-km”, is determined by the weight of transported goods and by the distances covered by the means that carry out the transport from the loading place to the unloading place. The indicator is calculated for rail, road, inland waterways and oil pipelines transport modes. Transport at ports reflects the operations involving goods and passengers, which are carried out in sea harbours, respectively the transport of goods on inland waterways. Airport transport presents the operations involving passengers, goods and mail which are registered at airports. Transported passengers are passengers who make a trip using means of transport characteristic of each transport mode. National transport is transport carried out between two localities belonging to the national territory. International transport is transport between countries different, one locality belonging to the national territory. Local public passengers transport includes passengers transport operations carried out using a road transport vehicle as well as the subway, within the administrative-territorial area of a locality, without exceeding its boundaries. Passengers transport performance, indicator expressed in ”passengers-km”, is determined by the number of transported passengers and by the distance actually covered by each passenger. The data on railway transport infrastructure reflect the length of railways in operation, which includes the lines open to the transport of goods and passengers, while those related to road transport infrastructure comprises roads.

510

Drumurile publice sunt cãile de comunicaþie terestrã, cu excepþia cãilor ferate, special amenajate pentru traficul pietonal ºi rutier, deschise circulaþiei publice. Drumurile naþionale asigurã legãtura capitalei þãrii cu municipiile-reºedinþe de judeþ, legãturile între acestea, precum ºi cu þãrile vecine. Drumurile judeþene ºi comunale asigurã legãturile între municipiile-reºedinþã de judeþ ºi reºedinþele de comune, municipii, oraºe ºi alte obiective importante, între comune ºi satele din judeþ, precum ºi legãtura între municipii, oraºe, comune ºi sate între ele. Datele privind echipamentele de transport se referã la mijloacele de transport înmatriculate, caracteristice fiecãrui mod de transport. În capitol sunt prezentate date privind accidentele de circulaþie rutierã. POªTÃ ªI TELECOMUNICAÞII

Public roads represent the terrestrial communication ways, excepting railways, specially built up for walkers and vehicles traffic, open to public circulation. National roads ensure the connection between the country’s capital and county seat municipalities, the connections among the latter, as well as with neighbouring countries. County and communal roads ensure the connections between county seat municipalities and commune seats, municipalities, towns and other important objectives, between communes and the villages within a county, as well as the connection between municipalities, towns, communes and villages. Data on transport equipment refer to registered transport means, characteristic to each transport mode. Data on road traffic accidents are also presented in this chapter. POST AND TELECOMMUNICATIONS

Trimiterea poºtalã se referã la expedierea ºi livrarea unui bun, prin mijloace diferite de cele electronice, la adresa indicatã de expeditor, utilizând serviciile de poºtã. Sunt incluse trimiterile de corespondenþã, imprimatele ºi coletele poºtale. Trimiterea de corespondenþã este comunicarea scrisã, tipãritã, imprimatã sau înregistratã pe orice suport material care urmeazã sã fie transportatã ºi livratã la adresa indicatã de expeditor (altfel decât electronic) pe suport sau pe ambalajul acesteia. Imprimatele (cãrþi, cataloage, ziare ºi periodice) sunt trimiteri poºtale care nu sunt incluse în categoria trimiterilor de corespondenþã. Trimiterile poºtale recomandate sunt acele trimiteri pentru care se oferã o garanþie forfetarã împotriva riscurilor de pierdere, furt, distrugere totalã sau parþialã, deteriorare ºi pentru care se elibereazã la cerere o dovadã privind depunerea la punctul de acces sau la destinatar. Trimiterile poºtale cu valoare declaratã sunt acele trimiteri care sunt asigurate împotriva pierderii, furtului, distrugerii totale sau parþiale, deteriorãrii, pentru o sumã egalã cu valoarea declaratã de expeditor. Coletul poºtal este o trimitere poºtalã conþinând bunuri cu sau fãrã valoare comercialã; coletele poºtale nu trebuie sã conþinã alte trimiteri poºtale. În numãrul de conexiuni la serviciile de telefonie sunt cuprinse conexiunile persoanelor fizice ºi juridice la serviciile de telefonie fixã ºi mobilã. Numãrul de conexiuni la serviciul de telefonie fixã este reprezentat de numãrul de linii telefonice fixe conectate pentru care se plãtesc abonamente. Numãrul de conexiuni la serviciul de telefonie mobilã este reprezentat de numãrul de cartele SIM pe bazã de abonament ºi cartele SIM preplãtite active.

A postal item is an item sent and delivered, through other means than the electronic ones, at the address indicated by the sender, using postal services. Items of correspondence, printed matter and postal packages are included. An item of correspondence is a communication in written form, printed or on any kind of physical medium to be conveyed and delivered at the address indicated by the sender (otherwise than electronically) on the medium support or package. Printed matters (books, catalogues, newspapers and periodicals) means postal items that are not included under items of correspondence. Registered items are items for which a flat-rate guarantee against risks of loss, theft, full or partial destruction, deterioration is provided and, upon request, proof of the handing in at the access point or to the recipient is supplied. Postal items with a declared value are items insured against loss, theft, full or partial destruction or deterioration, for an amount equal to the value declared by the sender. A postal package is a postal item containing goods with or without commercial value and does not include other postal items. The number of connections to telephone services comprises the connections of natural and legal persons to fixed and mobile telephone services. The number of connections to the fixed telephone service is represented by the number of connected fixed telephone lines for which subscriptions are paid. The number of connections to the mobile telephone service is represented by the number of subscription-based SIM cards and active prepaid SIM cards.

17.G1

Principalele tipuri de mãrfuri transportate pe cãile ferate, în anul 2009 Main types of goods subject to railways transport, in 2009

Structurã calculatã din date în “mii tone” Structure calculated from data in “thou tonnes” 11,0% 4,8% 6,5% 45,0% Cãrbune ºi lignit; þiþei ºi gaze naturale Coal and lignite; crude petroleum and natural gas Minereuri metalifere ºi alte produse de minerit ºi exploatare de carierã; turbã; uraniu ºi thoriu Metal ores and other mining and quarrying products; peat; uranium and thorium Cocs, produse rafinate din petrol Coke and refined petroleum products Chimicale, produse chimice ºi fibre manufacturate; produse din cauciuc ºi din mase plastice; combustibil nuclear Chemicals, chemical products and man-made fibres; rubber and plastic products; nuclear fuel Metale de bazã; produse fabricate din metal, cu excepþia maºinilor ºi a echipamentelor Basic metals; fabricated metal products, except machinery and equipment Alte tipuri de mãrfuri Other types of goods 37,7%

27,1% 5,6%

Structurã calculatã din date în “mii tone - km” Structure calculated from data in “thou tonnes - km” 18,9% 22,8%

5,4%

4,2%

11,0%

17.G2
45,5%

Transportul portuar maritim, în anul 2009 Maritime transport at ports, in 2009

54,5% Mãrfuri încãrcate Loaded goods Mãrfuri descãrcate Unloaded goods

17.G3

Transportul portuar pe cãi navigabile interioare, în anul 2009 Inland waterways transport at ports, in 2009

34,4%

39,8% Transport naþional National transport Transport internaþional International transport Tranzit Transit

25,8%

17.G4
30 25 20 15 10 5 0

Numãrul de conexiuni (la sfârºitul anului) Number of conections (end of year)
milioane / million

22,9 17,4 13,4 10,2 4,4 4,4 4,2 4,3 5,0

24,5

25,4

5,3

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Serviciul de telefonie fixã Fixed telephony service

Serviciul de telefonie mobilã Mobile telephony service

Sursa : Autoritatea Naþionalã pentru Administrare în Comunicaþii. Source: National Authority for Management and Regulation in Communication.

17

TRANSPORTURI, POªTÃ ªI TELECOMUNICAÞII

17.1 Transportul de mãrfuri, pe moduri de transport 17.2 Mijloacele de transport feroviar, pe cãi navigabile interioare ºi maritim 17.3 Liniile de cale feratã în exploatare (la sfârºitul anului) 17.4 Principalele grupe de mãrfuri transportate pe cãile ferate 17.5 Transportul feroviar, pe tipuri de mãrfuri 17.6 Transportul portuar, pe grupe de mãrfuri, în anul 2007 17.7 Transportul portuar, pe tipuri de mãrfuri 17.8 Transportul rutier de mãrfuri, pe destinaþii ºi tipuri de transport 17.9 Transportul rutier de mãrfuri, pe tipuri de autovehicule, capacitãþi de transport ºi tipuri de transport 17.10 Transportul rutier, pe grupe de mãrfuri ºi tipuri de transport, în anul 2007 17.11 Transportul rutier, pe tipuri de mãrfuri ºi categorii de transport 17.12 Transportul rutier de mãrfuri, pe categorii de mãrfuri periculoase ºi tipuri de transport 17.13 Transportul de pasageri, pe moduri de transport 17.14 Autovehicule înmatriculate în circulaþie ºi accidentele de circulaþie rutierã (la sfârºitul anului) 17.15 Drumurile publice (la sfârºitul anului) 17.16 Aeronavele civile înmatriculate (la sfârºitul anului) 17.17 Transportul aeroportuar 17.18 Unitãþile de poºtã ºi telefonie (la sfârºitul anului) 17.19 Activitãþile de poºtã ºi telefonie 17.20 Mijloacele de radiocomunicaþii (la sfârºitul anului) Teritorial 17.21 Drumurile publice, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009 17.22 Liniile de cale feratã în exploatare, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009 17.23 Activitãþile de poºtã, în profil teritorial, în anul 2009 17.24 Activitãþile de telefonie, în profil teritorial, în anul 2009

COMERÞ INTERNAÞIONAL

INTERNATIONAL TRADE

18

SURSA DATELOR
Pentru perioada 2004 - 2006: Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), care colecteazã ºi prelucreazã declaraþiile vamale de export ºi import. – Institutul Naþional de Statisticã, care colecteazã pe formulare statistice ºi prelucreazã datele de import ºi export de energie electricã ºi gaze naturale de la societãþile importatoare/exportatoare. Aceste date sunt transmise la ANV pentru prelucrare ºi întregirea datelor obþinute din declaraþiile vamale.

DATA SOURCE
For 2004 - 2006: – The National Customs Authority (NCA) which collects and processes export and import customs declarations. – National Institute of Statistics, which collects and processes data for imports and exports of electricity and natural gas from importing/exporting companies based on statistical forms. These data are subsequently submitted to NCA in order to be processed and to complete the data obtained from customs declarations. Starting with 2007: For EXTRA-EU trade: – The National Customs Authority (NCA) which collects and processes export and import customs declarations. – National Institute of Statistics which collects and processes data for imports and exports of electricity and natural gas from importing/exporting companies based on statistical forms. These data are subsequently submitted to NCA in order to be processed and to complete the data obtained from customs declarations. For INTRA-EU trade: – INTRASTAT statistical declarations collected by NIS directly from the trade operators which achieved a value volume of intra-community dispatches of goods higher than lei 900000 or a volume of intra-community arrivals of goods higher than lei 300000. – customs declarations collected and processed by National Customs Autority (NCA) for intra community trade regarding goods for internal processing or processing under customs control, goods from/to the parts of EU statistical territory which do not belong to EU fiscal territory. The percentage of collected data was over 95.0% of total volume of trade, both for intra-community arrivals and dispatches of goods. Data estimations were performed for the rest of 5.0 % representing the trade value below the INTRASTAT thresholds and nonresponses.

Începând cu anul 2007: Pentru comerþul EXTRA-UE: – Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), care colecteazã ºi prelucreazã declaraþiile vamale de export ºi import. – Institutul Naþional de Statisticã, care colecteazã pe formulare statistice ºi prelucreazã datele de import ºi export de energie electricã ºi gaze naturale de la societãþile importatoare/ exportatoare. Aceste date sunt transmise la ANV pentru prelucrare ºi întregirea datelor obþinute din declaraþiile vamale. Pentru comerþul INTRA-UE: – declaraþiile statistice INTRASTAT colectate de cãtre INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri mai mare de 900000 lei sau un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri mai mare de 300000 lei. – declaraþiile vamale colectate ºi prelucrate de cãtre ANV, pentru comerþul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internã sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se miºcã din/cãtre pãrþi ale teritoriului statistic al UE dar, care nu aparþin teritoriului fiscal al UE. Gradul de colectare a datelor INTRASTAT a fost de peste 95,0% atât pentru introduceri cât ºi pentru expedieri intracomunitare de bunuri, din volumul total al introducerilor ºi respectiv expedierilor intracomunitare de bunuri. Pentru restul de cca 5,0% reprezentând valoarea comerþului sub pragurile INTRASTAT ºi non-rãspunsuri au fost realizate estimãri de date.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
Bunurile ce fac obiectul schimburilor internaþionale sunt clasificate potrivit Nomenclatorului Combinat (NC), care stã la baza tarifului vamal comunitar. Datele statistice sunt prezentate ºi pe grupe de bunuri din Clasificarea Standard de Comerþ Internaþional (CSCI, Rev.4), Marile Categorii Economice (MCE) ºi conform Clasificãrii Produselor pe Activitãþi (CPA), care se stabilesc pe baza unor chei de conversie între NC ºi aceste clasificãri. Sfera de cuprindere: Pentru comerþul INTRA-UE: se cuprind expedierile de bunuri din România cu destinaþia alt stat membru UE ºi introducerile (intrãrile) de bunuri în România având ca þarã de expediþie un alt stat membru UE. Expedierile din România includ: – bunuri în liberã circulaþie care pãrãsesc teritoriul statistic al României cu destinaþia alt stat membru UE; bunuri care au fost plasate sub procedura vamalã de prelucrare activã (în interiorul þãrii) sau prelucrare sub control vamal în România ºi care sunt destinate altor state membre. Introducerile în România includ: – bunuri în liberã circulaþie într-un stat membru UE care intrã pe teritoriul statistic al României; – bunuri care au fost plasate sub procedura vamalã de prelucrare activã sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE ºi care intrã pe teritoriul statistic al României. Pentru comerþul EXTRA-UE: se cuprind schimburile de bunuri între România ºi statele nemembre UE, având ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naþionalã, precum ºi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern. Se cuprind, de asemenea: – importurile temporare de bunuri strãine pentru prelucrare activã (în interiorul þãrii); – exporturile de produse compensatoare rezultate dupã prelucrare activã; – exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivã (prelucrare în alte þãri); – importurile de produse compensatoare rezultate dupã prelucrarea în afara þãrii ºi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integralã a bunurilor). În comerþul internaþional nu sunt cuprinse: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din þarã (cu excepþia celor pentru prelucrare), bunurile achiziþionate de organizaþii internaþionale pentru utilizãri proprii în România, bunurile pentru ºi dupã reparaþii ºi piesele de schimb aferente.

METHODOLOGICAL NOTES
Goods which are subject to international exchanges are classified according to the Combined Nomenclature (CN), on which the community customs tariff is also based. Statistical data are also presented by commodity groups of Standard International Trade Classification (SITC, Rev. 4), Broad Economic Categories (BEC) and according to Classification of Products by Activities (CPA), which were set up based on conversion tables between these nomenclatures and the Combined Nomenclature. The scope: For INTRA-EU trade: are included dispatches of goods from Romania to another EU Member State and arrivals in Romania having as country of dispatch another EU Member State. Dispatches from Romania include: – goods released for free circulation which leave the statistical territory of Romania with another EU Member State as destination; – goods which were placed under customs procedure of inward processing (inside the country’s territory) or processing under customs control procedure in Romania with other Member States as destination. Arrivals in Romania include: – goods released for free circulation in a member state of EU which enter the statistical territory of Romania; – goods which were placed under customs procedure of outward processing or processing under customs control procedure in another EU Member State which enter the statistical territory of Romania. For EXTRA-EU trade: are included exchange of goods between Romania and non-EU Member States, having as object: direct import of goods for consumption, imported goods released from customs warehouses or free zones for consumption, export of national goods and export of goods imported declared for internal consumption. There are also included: – temporary imports of foreign goods for inward processing (inside the country’s territory); – exports of compensatory products which result following the inward processing; – temporary exports of goods for outward processing (processing outside the country’s territory); – imports of compensatory products which result following processing outside the country’s territory and imported or exported goods for financial leasing (at total value of goods). The international trade does not include: goods in transit, goods temporarily admitted/released in/from the country (except those subject to processing), goods purchased by international organizations for own use in Romania, goods for and after repairs and afferent spare parts.

533

Valoarea bunurilor exportate ºi importate s-a stabilit pe baza preþurilor efective FOB la exporturi ºi a preþurilor efective CIF la importuri. Preþul FOB (în limba englezã Free on Board - Liber la bord) reprezintã preþul la frontiera þãrii exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport pânã la punctul de îmbarcare, precum ºi toate taxele suportate pentru ca bunul sã fie încãrcat la bord. Preþul CIF (în limba englezã Cost, Insurance, Freight-Cost, Asigurare, Navlu) reprezintã preþul la frontiera þãrii importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preþului FOB, cât ºi costurile asigurãrii ºi transportului internaþional. Datele valorice sunt exprimate în lei, euro ºi dolari SUA. Conversia în euro, respectiv în dolari, a datelor valorice exprimate în lei (colectate prin declaraþiile statistice INTRASTAT ºi declaraþiile vamale), se face utilizând: – cursul de schimb mediu lunar lei/euro, respectiv lei/dolar, comunicat de Banca Naþionalã a României, pentru sistemul INTRASTAT; – cursul de schimb lei/euro, respectiv lei/dolar, comunicat de Banca Naþionalã a României pentru penultima zi de miercuri a lunii, pentru sistemul EXTRASTAT. Indicii valorii unitare pentru export ºi import se calculeazã având la bazã valorile unitare (medii) exprimate în euro, pentru un nomenclator de bunuri reprezentative din Nomenclatorul Combinat (NC), la nivel de 8 cifre, conform formulei Paasche. Pentru agregarea indicilor de valori unitare calculaþi la nivel de 8 cifre pe diverse nivele din NC ºi total exporturi, respectiv total importuri, se utilizeazã ca element de ponderare valoarea bunurilor din perioada curentã. Baza de calcul utilizatã pentru calculul indicilor de valori unitare este anul precedent, iar indicii de valori unitare cu alte baze se calculeazã prin înlãnþuire. Datele cantitative sunt exprimate în general în “tone”, iar pentru unele bunuri în unitãþi de mãsurã specifice (bucãþi, m3, kwh etc.). Gruparea exporturilor/importurilor pe moduri de transport se realizeazã pe baza identitãþii ºi naþionalitãþii mijlocului de transport care trece frontiera de stat cu mãrfurile exportate/importate. Repartizarea pe þãri a schimburilor internaþionale se realizeazã astfel: – pentru comerþul INTRA-UE pe baza principiului „þara de destinaþie” (la expedieri) ºi „þara de expediþie” (la introduceri); – pentru comerþul EXTRA-UE pe baza principiului „þara de destinaþie” (la export) ºi „þara de origine” (la import, cu excepþia cazului în care þara de origine este un stat membru UE-caz în care se ia în considerare þara de expediþie).

The value of exported and imported goods was set up based on actual FOB prices for exports and on actual CIF prices for imports. FOB price (Free on Board) represents the price at exporter country border, including the value of goods, all transport expenditure until the embarking point, as well as all the taxes paid for the goods to be loaded on board. CIF price (Cost, Insurance, Freight) represents the price at importer country border, including both the components of FOB price, as well as the insurance and international transport costs. Value data are expressed in Lei, Euro and USD. The conversion for the data in Lei (collected through Intrastat statistical declarations and customs declarations) in Euro, respectively USD, is made using: – average monthly exchange rate Lei/Euro, respectively Lei/USD, published by National Bank of Romania, for INTRASTAT system; – exchange rate Lei/Euro, respectively Lei/USD published by National Bank of Romania for the penultimate Wednesday of the month, for EXTRASTAT system. Unit value indices for international trade on data expressed in euro are calculated based on the average unit values, for a representative goods nomenclature from the Combined Nomenclature (CN), at 8 digits level, according to Paasche formula. For the agregation of unit value indices, calculated at 8 digits level, on different levels, from CN and total exports, respectively total imports, it is used as weighting element the goods value from the current period. The used calculation base for the calculation of unit value indices is the previous year, and unit value indices with other bases are calculated by chaining. Quantitative data are generally in “tonnes” and for some goods in specific measurement units (pieces, m3, kwh a.s.o.). The grouping of exports/imports by modes of transport is made on the basis of both identity and nationality of the means of transport which pass the state frontier with the exported/imported goods. Foreign exchanges of goods are distributed by countries as follows: – for INTRA-EU trade, based on the principle “country of destination” (for dispatches) and “country of dispatch” (for arrivals); – for EXTRA-EU trade, based on the principle “country of destination” (for export) and “country of origin” (for import, except the situation when the country of origin is a EU Member State – when the country of dispatch is taken into account).

Se considerã „þara de destinaþie” þara în care bunurile vor fi consumate, „þara de expediþie” þara din care bunurile au fost expediate ºi „þara de origine” þara în care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima transformare substanþialã. Gruparea þãrilor pe continente ºi pe zone economice se face conform recomandãrilor Oficiului de Statisticã al Uniunii Europene (EUROSTAT). Grupãrile pe þãri au urmãtoarea componenþã:

“Country of destination” is considered the country where goods will be consumed, “country of dispatch” the country from where the goods were dispatched and “country of origin” is the country where the commodity was produced or last substantial transformation was performed. The groups of countries by continents and economic zones are made according to the recommendations of European Union Statistical Office (EUROSTAT). The economic groups by countries have the following components: European Union (EU): Austria, Belgium, Bulgaria, Czech Republic, Cyprus, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Greece, Ireland, Italy, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland, Netherlands, Poland, Portugal, Romania, Slovakia, Slovenia, Spain, Sweden, Hungary. – European Free Trade Association (EFTA): Iceland, Norway, Switzerland, Liechtenstein. – The Organization of Petroleum Exporter Countries (OPEC): Algeria, Saudi Arabia, United Arabian Emirates, Iraq, Iran, Kuwait, Libya, Nigeria, Qatar, Venezuela, Angola. – OECD-EU: USA, Canada, Japan, Australia, New Zeeland, Turkey, Mexico, Iceland, Norway, Switzerland, Republic of Korea, Virgin Islands (United States).

Uniunea Europeanã (UE): Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehã, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franþa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Asociaþia Europeanã a Liberului Schimb (AELS): Islanda, Norvegia, Elveþia, Liechtenstein. – Organizaþia þãrilor Exportatoare de Petrol (OPEC): Algeria, Arabia Sauditã, Emiratele Arabe Unite, Irak, Iran, Kuweit, Libia, Nigeria, Qatar, Venezuela, Angola. – OECD-UE: SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelandã, Turcia, Mexic, Islanda, Norvegia, Elveþia, Republica Coreea, Insulele Virgine Americane.

Comunitatea Statelor Independente (CSI): Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia (Gruzia), Kazahstan, Kirghizstan, Republica Moldova, Federaþia Rusã, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan. – Þãri din bazinul mediteranean-UE: Albania, Bosnia-Herþegovina, Algeria, Egipt, Gibraltar, Croaþia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Macedonia, Teritoriile Palestiniene Ocupate, Siria, Tunisia, Turcia, Ceuta, Kosovo, Melilla, Muntenegru, Serbia.

Commonwealth of Independent States (CIS): Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia (Gruzia), Kazakhstan, Kyrgyzstan, Republic of Moldova, Russian Federation, Tajikistan, Turkmenistan, Ukraine, Uzbekistan. – Countries from Mediterranean Area-UE: Albania, Bosnia-Herzegovina, Alger, Egypt, Gibraltar, Croatia, Israel, Jordan, Libya, Lebanon, Morocco, Macedonia, Occupied Palestinian Territories, Syria, Tunisia, Turkey, Ceuta, Kosovo, Melilla, Montenegro, Serbia.

Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.

The differences between total data and data obtained by cumulating the different structures used are due to rounding up.

18.G1

Exporturile ºi importurile în comerþul internaþional al României Exports and imports in international trade of Romania

Comerþul internaþional / International trade milioane dolari S.U.A. / USD million

56149

68193

83442

110885

133960

94923
42,7%

41,8% 58,2%

40,7% 59,3%

38,8% 61,2%

36,5%

37,1%

63,5%

62,9%

57,3%

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Comerþul internaþional / International trade milioane euro / euro million

45216

54823

66596

80871

90965

68037

41,9% 58,1%

40,6% 59,4%

38,8% 61,2%

36,5%

37,1%

42,7%

63,5%

62,9%

57,3%

2004

2005

2006 Exporturi FOB FOB Exports

2007

2008 Importuri CIF CIF Imports

2009

18.G2
60000 50000 40000

Exporturile (FOB), importurile (CIF) ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional (FOB/CIF) Exports (FOB), imports (CIF) and balance of international trade operations (FOB/CIF)

milioane euro / euro million

57240 51322 40746 32568 29549 33725 38953 29084

30000 20000 10000 0 -10000 -20000 -30000

26281 18935

22255

25850

-7346

-10313

-9869 -14896 -21773 -23515 2008 2009

2004

2005

2006 Import CIF

2007

Export FOB

Sold FOB / CIF FOB / CIF Balance

18.G3
40000 30000 20000 10000 0 -10000 -20000

Exporturile (FOB), importurile (CIF) ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional (FOB/CIF) cu Uniunea Europeanã (UE) Exports (FOB), imports (CIF) and trade balance (FOB/CIF) with European Union (EU)

milioane euro / euro million

39838 28472 23765 21600

-6872 -16073

2008 Export FOB

2009 Import CIF Sold FOB / CIF FOB / CIF Balance

18.G4
2,3%

Partenerii comerciali ai României, pe principalele grupe de þãri, în anul 2009 Romania’s trade partners, by main groups of countries, in 2009
TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953 TOTAL CIF IMPORTS (euro million) 16,3% 1,2%

TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084 TOTAL FOB EXPORTS (euro million) 11,5%

11,9%

9,4%

74,3% Uniunea Europeanã (UE-27) European Union (EU-27) Alte þãri din Europa Other European countries A.E.L.S. E.F.T.A. Alte þãri Other countries

73,1%

18.G5
5,1% 6,0%

Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF) pe principalele secþiuni conform CSCI, Rev. 4, în anul 2009 Exports (FOB) and imports (CIF), by main sections according to SITC, Rev. 4, in 2009
TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953 TOTAL CIF IMPORTS (euro million) 11,4% 42,9% 34,0%

TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084 TOTAL FOB EXPORTS (euro million) 12,0%

9,4%

9,8%

15,7% 14,0% 18,3% Maºini ºi echipamente pentru transport Machinery and transport equipment Articole manufacturate diverse Miscellaneous manufactured articles Mãrfuri manufacturate clasificate mai ales dupã materia primã Manufactured goods classified mainly by the raw material 21,4% Combustibili minerali, lubrifianþi ºi materiale derivate Mineral fuels, lubricants and related materials Produse chimice ºi produse derivate, nespecificate în altã secþiune Chemicals and related products, n.e.s. Alte bunuri Other goods

18.G6

Principalele þãri partenere, în anul 2009 The main partner countries, in 2009
TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953 TOTAL CIF IMPORTS (euro million)
Germania Germany

TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084 TOTAL FOB EXPORTS (euro million)
Germania Germany Alte þãri Other countries

18,7%

Alte þãri Other countries

17,3%

48,4%
Italia Italy

51,6%
Italia Italy

15,3%

11,7%

Franþa France

Ungaria Hungary

8,3%

8,2%
Ungaria Hungary

6,2% 4,9%
China China, People’s Rep. of

4,4%

Turcia Turkey

5,0%

Franþa France

18.G7

Orientarea geograficã a exporturilor ºi importurilor României, în anul 2009 Geographical distribution of Romanian exports and imports, in 2009
EXPORTURI EXPORTS IMPORTURI IMPORTS

2,1% 2,4% 7,0% 0,1% 12,8% 0,7%

2,7%

0,1%

14,1%

10,6%

74,3% Uniunea Europeanã European Union Alte þãri din Europa Other European countries Asia Africa America Oceania

73,1%

18

COMERÞ INTERNAÞIONAL

18.1 Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional 18.2 Indicii valorii unitare în comerþul internaþional 18.3 Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe secþiuni conform CSCI, Rev.3 Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe secþiuni conform CSCI, Rev. 4 18.4 Comerþul internaþional, pe marile categorii economice (MCE) 18.5 Comerþul internaþional, conform clasificãrii produselor pe activitãþi (CPA 2002), comerþul internaþional, conform clasificãrii produselor pe activitãþi (CPA 2008) 18.6 Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe moduri de transport 18.7 Comerþul internaþional, cu principalele þãri partenere (1999 - 2006) Comerþul internaþional, cu principalele þãri partenere (2006 - 2009) 18.8 Comerþul internaþional, pe secþiuni ºi principalele capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) (lei) Comerþul internaþional, pe secþiuni ºi principalele capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) (euro) 18.9 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene (UE-15), pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anii 1998-2003 18.10 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene (UE-25), pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anii 2004, 2005 ºi 2006 18.11 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene, pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anul 2007 18.12 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene, pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anul 2008 18.13 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene, pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anul 2009

COMERÞ INTERIOR ªI SERVICII DE PIAÞÃ

DOMESTIC TRADE AND MARKET SERVICES

19

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Ancheta structuralã în întreprinderi.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Structural business survey.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
COMERÞ INTERIOR Comerþul cu amãnuntul - activitatea de vânzare a mãrfurilor cãtre consumatorii finali, în general în cantitãþi mici ºi în starea în care ele au fost cumpãrate, precum ºi vânzãrile cu amãnuntul prin magazine proprii ale întreprinderilor producãtoare de bunuri. Comerþul cu amãnuntul se desfãºoarã prin magazine specializate, magazine nespecializate, prin corespondenþã, standuri în pieþe, chioºcuri ºi alte forme de comerþ. În valoarea comerþului cu amãnuntul nu se includ: – vânzãrile directe cãtre populaþie de produse agricole de cãtre producãtorii agricoli (vânzãrile pe piaþa þãrãneascã); – vânzãrile de produse care nu sunt utilizate ca bunuri de consum (cereale, seminþe, petrol brut etc.); – vânzãrile de alimente ºi bãuturi pentru consumul pe loc; – valoarea materialelor ºi pieselor de schimb aduse de populaþie sau operatori economici unitãþilor pentru reparaþii ºi transformãri de îmbrãcãminte, încãlþãminte, produse electronice ºi electrice, de mijloace de transport etc.; – valoarea obiectelor supuse reparaþiilor sau transformãrilor. Comerþul cu ridicata - activitãþile de vânzare a mãrfurilor (fãrã ca acestea sã sufere transformãri esenþiale faþã de starea în care ele au fost cumpãrate) în cantitãþi mari, cãtre comercianþi cu amãnuntul, utilizatori industriali ºi comerciali, colectivitãþi ºi utilizatori profesionali, alþi comercianþi cu ridicata sau intermediari de comerþ cu ridicata ºi nu cãtre consumatori finali. În comerþul cu ridicata se includ ºi activitãþile de comerþ prestate de intermediari de comerþ cu ridicata (activitãþile comisionarilor, intermediarilor de mãrfuri, precum ºi toate intermedierile care se realizeazã în numele sau în contul terþilor) indiferent dacã vânzarea se face pe piaþa internã sau pentru export. Valoarea vânzãrilor cu ridicata reprezintã volumul veniturilor rezultate din vânzarea mãrfurilor cu ridicata ºi/sau comisionul încasat de comisionari din activitatea de intermediere a comerþului cu ridicata. În valoarea comerþului cu ridicata nu se includ: – vânzãrile de produse proprii efectuate de unitãþile producãtoare direct cãtre unitãþile comerciale sau alþi producãtori; – activitatea de bursã a mãrfurilor; – exporturile de produse proprii realizate direct de cãtre unitãþile producãtoare.

METHODOLOGICAL NOTES
DOMESTIC TRADE Retail - the activity of selling the goods to the final consumers, generally in small quantities and as they were bought, as well as retail through own shops of the enterprises producing the goods. Retail is developed through specialised shops, nonspecialised shops, by mail, market outlets, kiosks and other types of trade. The value of retail does not include: – direct sales of agricultural products made by agricultural producers to the population (sales on the peasant market); – sales of products not used as consumption goods (cereals, seeds, crude oil a.s.o.); – sales of food and beverages for immediate consumption; – value of materials and spare parts brought by the population or by economic operators for repairs and transformations of clothing, footwear, electronic and electric products, transport means a.s.o.; – value of objects to be repaired or transformed. Wholesale - the activities of selling the goods (without suffering essential changes as compared to the situation as they were bought) in great quantities, to retail sellers, industrial and commercial users, collectivities and professional users, other wholesale or intermediate sellers and not to final users. Wholesale also includes trade activities provided by intermediaries of wholesale (activities of commissioners, intermediaries of goods, as well as all intermediate activities on own account or on behalf of thirds) no matter if the sale is on domestic market or for exports. The value of wholesale represents the amount of income resulted from goods wholesale and/or the commission cashed by the commissioners from the activity of intermediate wholesale. The value of wholesale does not include: – sales of own products carried out by producing units directly to commercial units or other producers; – the activity of stock market; – exports of own products directly performed by producing units.

Comerþul cu amãnuntul ºi comerþul cu ridicata cuprind veniturile realizate, atât în întreprinderile care au ca activitate principalã comerþul, cât ºi în întreprinderile cu alte activitãþi, care obþin venituri din activitatea de comerþ. Datele valorice privind veniturile realizate sunt prezentate în preþurile curente ale fiecãrui an, inclusiv TVA la comerþul cu amãnuntul ºi exclusiv TVA la comerþul cu ridicata. Reþeaua comercialã a întreprinderilor cu activitate de comerþ cu amãnuntul reprezintã numãrul total de magazine existent la sfârºitul anului. Indicii de volum ai comerþului cu amãnuntul au fost calculaþi în preþuri comparabile. SERVICII DE PIAÞÃ Serviciile de piaþã - activitãþi care fac obiectul vânzãrii ºi cumpãrãrii pe piaþã, indiferent de momentul plãþii, tipul de preþ practicat (preþ de vânzare, tarif etc.) ºi modalitãþile de încasare. Activitãþile de servicii de piaþã: – servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie; – servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi. Serviciile de piaþã prestate în principal pentru populaþie ºi pentru întreprinderi cuprind veniturile realizate, atât de întreprinderile care au activitate principalã de servicii, cât ºi de întreprinderile cu alte activitãþi principale, care obþin venituri din activitãþi de servicii. Serviciile de piaþã prestate în principal pentru populaþie cuprind urmãtoarele activitãþi, conform CAEN Rev.2: hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare (diviziunea 55), restaurante ºi alte activitãþi de servicii de alimentaþie (diviziunea 56), activitãþi ale agenþiilor turistice ºi ale tur - operatorilor, alte servicii de rezervare ºi asistenþã turisticã (diviziunea 79). Serviciile de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi cuprind urmãtoarele activitãþi, conform CAEN Rev.2: transporturi ºi depozitare (diviziunile: 49 52), poºtã ºi curier (diviziunea 53), informaþii ºi comunicaþii (diviziunile: 58 - 63), tranzacþii imobiliare (diviziunea 68), activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice (diviziunile: 69 - 75), activitãþi de servicii administrative ºi de servicii suport (diviziunile: 77, 78, 80 - 82), activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative (diviziunile: 90 - 93), alte activitãþi de servicii (diviziunile: 95 - 96). Datele valorice privind veniturile realizate sunt prezentate în preþurile curente ale fiecãrui an, inclusiv TVA. Indicii de volum ai serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie au fost calculaþi în preþuri comparabile.

Retail and wholesale comprise the income achieved both by the enterprises having trade as main activity and by the enterprises having other activities, getting income from trade activity. Value data on achieved income are presented in current prices of each year, including VAT for retail and excluding VAT for wholesale. Commercial network of retail enterprises represents total number of shops existing at the end of the year. Volume indices of retail were calculated under comparable prices conditions. MARKET SERVICES Market services - activities which are subject to sale and purchase on the market, no matter of payment moment, type of practised price (sale price, tariff a.s.o.) and ways of cashing. Activities of market services: – market services mainly rendered to the population; – market services mainly rendered to enterprises. Market services mainly rendered to the population and to enterprises include income achieved both by enterprises having services as their main activity and by enterprises having other main activities, which obtain income from service activities. Market services mainly rendered to the population include the following activities, according to CANE Rev.2: hotels and other accomodation units (division 55), restaurants and other catering services (division 56), tourism agencies activities and tour operators, other accomodation services and tourist assistance (division 79). Market services mainly rendered to enterprises comprise the following activities, according to CANE Rev.2: transport and storage (divisions: 49 - 52), mail and courier (division 53), information and communications (divisions: 58 - 63), real estate transaction (division 68), professional, scientific and technical activities (divisions: 69 - 75), activities of administrative services and support services (divisions: 77, 78, 80 - 82), showbiz, cultural and recreation activities (divisions: 90 - 93), other activities of services (divisions: 95 - 96). Value data on income are presented in current prices of each year, including VAT. Volume indices of market services mainly rendered to the population were calculated under comparable prices.

19.G1
25,2%

Structura serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi Structure of market services mainly rendered to the population, by activity
2008 2009

32,3%

24,6%

36,4%

21,3% 21,2%
Restaurante Restaurants Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare similare Hotels and other similar accommodation facilities

18,6% 20,4%
Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi ale tur - operatorilor Travel and tour operator agencies activities Alte servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie Other market services mainly rendered to the population

19
19.1 19.2 19.3 19.4 19.5 19.6 19.7

COMERÞ INTERIOR ªI SERVICII DE PIAÞÃ

COMERÞ INTERIOR Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri Comerþul cu amãnuntul, pe forme de proprietate Indicii comerþului cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri Reþeaua comercialã a întreprinderilor cu activitate de comerþ cu amãnuntul Indicii privind comerþul cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor, în anul 2009 Vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþul cu amãnuntul al carburanþilor Indicii privind vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþul cu amãnuntul al carburanþilor Comerþul cu ridicata, pe forme de proprietate SERVICII DE PIAÞÃ 19.9 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe forme de proprietate 19.10 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi 19.11 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi ºi forme de proprietate 19.12 Indicii serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi 19.13 Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatori economici, pe forme de proprietate 19.14 Servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi, pe forme de proprietate 19.15 Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatori economici, pe activitãþi ºi forme de proprietate 19.16 Servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi, pe activitãþi 19.17 Servicii de transporturi, depozitare ºi comunicaþii, pe forme de proprietate 19.18 Servicii de transporturi, depozitare ºi comunicaþii, pe activitãþi ºi forme de proprietate

19.8

TURISM

TOURISM

20

SURSA DATELOR
Cercetãri statistice: Cercetãri statistice exhaustive privind activitatea de turism a persoanelor juridice ºi fizice (activitatea de cazare turisticã ºi activitatea agenþiilor de turism). Cercetare statisticã selectivã, referitoare la cererea turisticã a rezidenþilor în România, cu vârsta de cel puþin 15 ani împliniþi, dintr-un eºantion reprezentativ de locuinþe. Surse administrative: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru datele privind cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României.

DATA SOURCE
Statistical surveys: Exhaustive statistical surveys on tourist activity of natural and legal persons (touristic accommodation activity and travel agencies activity). Sample statistical surveys on tourist demand of residents in Romania aged 15 years at least, based on a representative sample of dwellings. Administrative sources: Ministry of Administration and Interior, for data on international trips registered at Romania’s borders.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICÃ Structurã de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã - orice construcþie sau amenajare, care furnizeazã în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare ºi alte servicii specifice pentru turiºti. Vilele turistice, bungalourile ºi pensiunile turistice - structuri de primire turisticã cu funcþiuni de cazare distincte pentru fiecare clãdire în parte, chiar dacã au o recepþie comunã pentru mai multe vile, bungalouri sau pensiuni. Bungalourile - structuri de cazare turisticã de capacitate redusã, realizate, de regulã, din lemn sau materiale similare. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanþã, ca unitãþi independente în cadrul unor staþiuni sau zone turistice sau ca spaþii complementare pe lângã alte structuri de cazare turisticã. Unitatea de tip cãsuþã - grup independent de cãsuþe turistice care are recepþie ºi conducere administrativã comunã. Pensiunile turistice - structuri de primire turisticã, având o capacitate de cazare de pânã la 20 de camere în mediul rural, totalizând maxim 60 de locuri, funcþionând în locuinþele cetãþenilor sau în clãdiri independente, care asigurã în spaþii special amenajate cazarea turiºtilor ºi condiþiile de pregãtire ºi servire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turisticã, având o capacitate de cazare de pânã la 8 camere, funcþionând în locuinþele cetãþenilor sau în clãdiri independente, care asigurã în spaþii special amenajate cazarea turiºtilor ºi condiþiile de pregãtire ºi servire a mesei, precum ºi posibilitatea participãrii la activitãþi gospodãreºti sau meºteºugãreºti.

METHODOLOGICAL NOTES
TOURISTIC ACCOMMODATION ACTIVITY Establishment of touristic reception with functions of touristic accommodation - any building or settlement which permanently or seasonally provides the tourists with accommodation and other specific services. Touristic villas, bungalows and boarding houses - establishments of touristic reception with functions of accommodation, distinct for each building, even if they have the same reception desk for several villas, bungalows or touristic boarding houses. Bungalows - low capacity establishments of touristic accommodation, usually made of wood or similar materials. They are placed inside campings, holiday villages, as independent units inside spas or touristic areas, or as complementary spaces besides other structures of touristic accommodation. Houselet - type unit - independent group of touristic houselets which has the same reception desk and administrative management. Touristic boarding houses - establishments of touristic reception with an accommodation capacity of up to 20 rooms in rural area, with maximum of 60 accommodation places, operating in the houses of citizens or in independent establishments that provide accommodation and conditions to prepare and serve meals for tourists in spaces properly designed. Agro-touristic boarding houses are tourist reception establishments having an accommodation capacity of up to 8 rooms, functioning in citizens’ dwellings or independent buildings providing tourist accommodation in special spaces as well as lunch preparation conditions and possibility to take part in household and handicraft activities.

Nu se cuprind în cercetarea statisticã, structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã cu o capacitate de cazare instalatã de mai puþin de 5 locuri. Nu se cuprind în structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã: structurile de cazare folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaºi, pe o duratã mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora; locuinþele secundare ale populaþiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; cãminele, internatele ºcolare pe perioada anului ºcolar; unitãþile spitaliceºti (cu excepþia sanatoriilor ºi altor spaþii similare ce practicã în mod exclusiv activitãþi turistice); vagoanele dormitor; adãposturile ºi refugiile montane ºi similare; barãcile ºi dormitoarele pentru muncitori; cãminele de bãtrâni ºi casele de copii. În numãrul structurilor de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã au fost cuprinse structurile existente la 31 iulie, din anul respectiv. Se exclud structurile a cãror activitate a fost întreruptã în vederea realizãrii unor reparaþii capitale sau pentru modificãri importante ale capacitãþii de cazare sau / ºi a categoriei de încadrare. Locurile aferente structurilor de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã complementare (cãsuþe, terenuri de campare etc.) la o structurã de cazare turisticã de bazã (hotel, motel, camping etc.) ºi utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de bazã. Capacitatea de cazare turisticã existentã (instalatã) reprezintã numãrul de locuri de cazare de folosinþã turisticã înscrise în ultimul act de recepþie, omologare sau clasificare al structurii de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Sunt luate în calcul numãrul de locuri din structurile existente la 31 iulie, din anul respectiv. Capacitatea de cazare turisticã în funcþiune (exprimatã în locuri-zile) reprezintã numãrul de locuri de cazare puse la dispoziþia turiºtilor de cãtre structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã, înmulþit cu numãrul de zile cât sunt deschise structurile în perioada consideratã. Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsã de turiºti, pentru reparaþii sau pentru alte motive. Indicii de utilizare netã a capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune se calculeazã prin raportarea numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea de cazare turisticã în funcþiune, din perioada respectivã.

The establishments of touristic reception having functions of touristic accommodation with accommodation capacity of less than 5 places are not included in the statistical survey. Establishments of touristic reception with functions of touristic accommodation do not include: establishments of accommodation used exclusively by owners or tenants, during more than one year, no matter their classification; secondary dwellings of population used for touristic purposes exclusively by their owners; hostels, boarding - schools during school year; hospital units (except for sanatoria and other similar units exclusively practising touristic activities); sleeping cars; mountain shelters and refuges and similar; huts and bedrooms for workers; elderly people hostels and orphanages. Establishments of touristic reception with functions of touristic accommodation were included the establishments existing on July 31, of the respective year. The establishments whose activity was interrupted for capital repairs or for changing the accommodation capacity and / or category were excluded. Basic unit also includes places afferent to the establishments of touristic reception with functions of touristic accommodation (houselets, camping grounds a.s.o.) complementary to a basic establishment of touristic accommodation (hotel, motel, camping a.s.o.) and their use. Existing (installed) touristic accommodation capacity represents the number of touristic accommodation places recorded in the last reception, homologation or classification document of the establishment of touristic reception with functions of touristic accommodation, the additional beds that can be fixed if necessary, excluded. The number of places in the establishments existing on July 31, of the respective year are taken into calculation. Touristic accommodation capacity in operation (by places-days) represents the number of available accommodation places for tourists in establishments of touristic reception with functions of touristic accommodation, multiplied with the number of days when the establishments are opened during the respective period. The places in rooms or establishments temporarily closed because of lack of tourists, for repairs or other reasons, are excluded. Indices of net using the touristic accommodation capacity in operation are calculated by dividing the total number of overnight stays with the touristic accommodation capacity in operation, in the respective period.

ACTIVITATEA AGENÞIILOR DE TURISM Agenþiile de turism tour operatoare sunt acele agenþii de turism specializate în organizarea de programe ºi acþiuni turistice, pe care le comercializeazã direct sau prin intermediul altor agenþii de turism, pe bazã de contracte ºi convenþii. Agenþiile de turism cu activitate de vânzare sunt acele agenþii de turism care vând programele ºi acþiunile turistice ale tour operatorilor. Acþiunea turisticã reprezintã modalitatea specificã de desfãºurare ºi condiþiile asigurate de operatorul economic organizator pe parcursul cãlãtoriei turistului. Turiºtii participanþi la o acþiune turisticã sunt persoanele care beneficiazã de serviciile oferite ºi vândute de operatorul economic care organizeazã activitatea turisticã respectivã. Numãrul turiºtilor - zile pentru o acþiune turisticã se determinã prin înmulþirea numãrului persoanelor participante, cu durata efectivã în zile a acþiunii respective. Durata medie a sejurului s-a calculat din împãrþirea numãrului de turiºti-zile la numãrul de turiºti.

TRAVEL AGENCIES ACTIVITY Tour operator travel agencies are those travel agencies specialized in the organisation of tourism actions and programs, traded directly or by means of other travel agencies based on contracts and conventions. Travel agencies with sale activity are those travel agencies selling tourism actions and programs of tour operators. Touristic action represents the specific way and conditions ensured by the organising economic operator along the tourist’s travel. Tourists participating to a touristic action are the persons who benefit of the services provided and sold by the economic operator organizing the respective touristic activity. Number of tourists - days for a touristic action is determined by multiplying the number of the participating persons with the effective duration, in days, of the respective action. The average duration of the travel was calculated by dividing the number of tourists - days to the number of tourists. INTERNATIONAL TRIPS REGISTERED AT ROMANIA’S BORDERS International visitor is, from the statistical point of view any person who travels to a country, other than the one of residence, for a period not exceeding 12 months; the main purpose of his visit being other than carrying out remunerated activity in the visited country. Arrivals include the number of foreign visitors registered at the borders. Departures include the number of Romanian visitors who travel abroad, registered at the borders. The same foreign person can make several trips to the country in the respective period, every new arrival being registered. The same applies for the departures of the Romanian visitors abroad, too. The following categories of travellers are excluded from arrivals and departures of the international visitors: persons who enter or leave the country as migrants; diplomats, consular representatives and members of the armed forces when travelling from their country of origin towards their mission place in another country; refugees or nomads.

CÃLÃTORIILE INTERNAÞIONALE ÎNREGISTRATE LA FRONTIERELE ROMÂNIEI Vizitator internaþional este, din punct de vedere statistic, orice persoanã care cãlãtoreºte cãtre o þarã, alta decât aceea în care îºi are reºedinþa, pentru o perioadã care sã nu depãºeascã 12 luni, scopul principal al vizitei fiind altul decât exercitarea unei activitãþi remunerate în þara vizitatã. Sosirile cuprind numãrul vizitatorilor strãini înregistraþi la intrarea în þarã. Plecãrile cuprind numãrul vizitatorilor români care cãlãtoresc în strãinãtate ºi sunt înregistraþi la ieºirea din þarã. Aceeaºi persoanã din strãinãtate poate realiza, în perioada respectivã, mai multe cãlãtorii în þarã, fiind înregistratã de fiecare datã ca o nouã sosire. În acelaºi mod se procedeazã la plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate. Urmãtoarele categorii de cãlãtori sunt excluse din sosirile ºi plecãrile vizitatorilor internaþionali: persoanele care intrã sau ies din þarã ca migranþi; diplomaþii, reprezentanþii consulari ºi membrii forþelor armate când se deplaseazã spre/dinspre locul unde trebuie sã-ºi exercite misiunea într-o altã þarã; refugiaþii sau nomazii.

CEREREA TURISTICÃ A REZIDENÞILOR ÎN ROMÂNIA Sfera de cuprindere a anchetei o constituie persoanele rezidente în România, cu vârsta de cel puþin 15 ani împliniþi, din cadrul unui eºantion reprezentativ de gospodãrii. Înregistrarea datelor se face prin metoda interviului faþã în faþã, rolul principal revenind anchetatorilor, care se deplaseazã la locuinþele cuprinse în eºantionul anchetei. Se obþin informaþii referitoare la numãrul de turiºti, cãlãtorii ºi înnoptãri efectuate de rezidenþii din România pentru plecãrile în vacanþe (odihnã, recreere, vizite la prieteni ºi rude) ºi pentru afaceri ºi motive profesionale. Eºantionul anchetei cuprinde 8728 locuinþe/ trimestru, volumul lui fiind calculat pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95% ºi o eroare de reprezentativitate de ±5%, asigurând reprezentativitatea la nivel naþional pentru variabilele esenþiale ale anchetei (persoanele de 15 ani ºi peste, pe sexe ºi medii de rezidenþã - urban, rural). Se exclud cãlãtoriile având ca scop exercitarea unei activitãþi remunerate în locul vizitat, precum ºi cãlãtoriile fãrã înnoptare în locul vizitat.

TOURISM ROMANIA

DEMAND

OF THE

RESIDENTS

IN

The coverage of the survey consists of the Romanian residents aged at least 15 years, within in a representative sample of households. The data are registered by face to face interviews, the main role being played by surveyors who visit the dwellings included in the survey sample. There, they obtain information on the number of tourists, trips and overnight stays of the residents in Romania as to the holidays (rest, recreation, visits to friends and relatives) as well as to business and professional reasons. The survey sample includes 8728 dwellings/ quarter, its volume being calculated for 95% probability of results guarantee and ±5% representativity error, providing the representativeness at national level for key variables of the survey (persons aged 15 years and over, by gender and residence area - urban, rural). The trips having as purpose a remunerated activity as well as the trips without overnight stay in the visited place are excluded.

20.G1

Structura capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune, în anul 2009 Structure of touristic accommodation capacity in operation, in 2009
9,7% 5,2% 7,7% 8,0%

69,4%

Hoteluri ºi moteluri Hotels and motels Pensiuni turistice Touristic boarding houses

Pensiuni agroturistice Agro-touristic boarding houses Vile turistice ºi bungalouri Touristic villas and bungalows

Alte structuri de primire turisticã Other establishments of touristic reception

20.G2
8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0

Înnoptãrile în structurile de primire turisticã, pe categorii de confort, în anul 2009 Overnight stays in the establishments of touristic reception, by category of comfort, in 2009
mii înnoptãri / thou overnight stays

7674

3373

1394 182 389 5 stele 5 stars

794

950

1451 460 2 stele 2 stars 67 1 stea 1 star 583 8

4 stele 4 stars

3 stele 3 stars

Neclasificat Not classified

Turiºti români / Romanians

Turiºti strãini / Foreigners

20.G3

Înnoptãrile pe categorii de confort, în anul 2009 Overnight stays, by category of comfort, in 2009

3,4% 8,8%

3,3% 12,6%

5 stele / 5 stars 4 stele / 4 stars 3 stele / 3 stars

46,9%

25,0%

2 stele / 2 stars 1 stea / 1 star Neclasificate / Not classified

20.G4

Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã ºi capacitatea de cazare turisticã, pe destinaþii turistice, în anul 2009 Establishments of touristic reception with functions of touristic accommodation and touristic accommodation capacity, by touristic destinations, in 2009

Structuri de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã (numãr) Establishments of touristic reception with functions of touristic accommodation (number)

946 1599 377

980 141

1052

Capacitatea de cazare existentã (locuri) Existing accommodation capacity (places)

Capacitatea de cazare în funcþiune (mii locuri - zile) Accommodation capacity in operation (thou places - days)

42250 118835

10155

9114

64599

9371

4988 35395 37419

22015 543

9906

Litoral 1) Seaside 1) Staþiuni balneare Spas

Staþiuni montane Mountain resorts
Delta Dunãrii 2) Danube Delta 2)

Oraºe reºedinþã de judeþ 3) County residence towns 3) Alte localitãþi Other localities

1) Exclusiv oraºul Constanþa. / Excluding Constanþa town. 2) Inclusiv municipiul Tulcea. / Including Tulcea Municipality. 3) Inclusiv municipiul Bucureºti ºi exclusiv municipiul Tulcea. / Including Bucharest Municipality and excluding Tulcea Municipality.

20

TURISM

20.1 Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã 20.2 Capacitatea de cazare turisticã 20.3 Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã ºi capacitatea de cazare turisticã, pe categorii de confort 20.4 Sosiri ale turiºtilor în structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã 20.5 Înnoptãri în structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã 20.6 Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã, pe destinaþii turistice 20.7 Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã, pe forme de proprietate 20.8 Indicii de utilizare netã a capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune 20.9 Turismul organizat de agenþiile de turism, pe acþiuni turistice ºi zone turistice 20.10 Numãrul de turiºti, cãlãtorii ºi înnoptãri, dupã motivul principal al cãlãtoriei 20.11 Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României 20.12 Cãlãtorii în strãinãtate pentru vacanþe ºi afaceri, pe þãri de destinaþie 20.13 Sosirile vizitatorilor strãini în România, pe principalele þãri de origine ºi plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate 20.14 Cãlãtorii interne ale rezidenþilor pentru vacanþe ºi afaceri, pe zone turistice, dupã durata ºi organizatorul cãlãtoriei Teritorial 20.15 Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã, în profil teritorial, la 31 iulie 2009 20.16 Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã, în profil teritorial, în anul 2009

FINANÞE

FINANCES

21

SURSA DATELOR
Surse administrative:. Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele privind execuþia bugetului de stat; execuþia bugetelor locale ºi execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat; Banca Naþionalã a României, pentru datele privind balanþa de plãþi; cursul de schimb mediu anual de referinþã al monedei naþionale, faþã de principalele valute; masa monetarã ºi contrapartida acesteia; creditul intern; bilanþul monetar al Bãncii Naþionale a României; bilanþul monetar agregat al instituþiilor de credit ºi fonduri de piaþã monetarã. Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, pentru datele privind societãþile de asigurãri, pe forme de proprietate; investiþiile societãþilor de asigurãri ºi asigurãrile, pe domenii de activitate.

DATA SOURCE
Administrative sources: Ministry of Public Finances, for data concerning execution of the state budget; execution of the local budgets and execution of the state social insurance budget; National Bank of Romania, for data concerning balance of payments; annual average reference exchange rate of national currency, as against main currencies; broad money and its counterpart; domestic credit; monetary balance sheet of the National Bank of Romania; aggregate monetary balance sheet of monetary financial institutions and monetary market funds. Insurance Supervisory Commission, for data concerning insurance companies, by type of ownership; investments of insurance companies and insurance, by activity fields.

21.G1
23,9%

Structura veniturilor bugetului public naþional Structure of national public budget revenues
2008 44,4% 28,9% 2009 40,1%

31,7% Bugetul de stat State budget Bugetele locale Local budget

31,0% Bugetul asigurãrilor sociale de stat State social insurance budget

21.G2
21,5%

Structura cheltuielilor bugetului public naþional Structure of national public budget expenditure
2008 51,6% 23,4% 2009 52,2%

26,9% Bugetul de stat State budget Bugetele locale Local budget

24,4% Bugetul asigurãrilor sociale de stat State social insurance budget

21.G3
38,3%

Structura capitalului social subscris al societãþilor de asigurãri Structure of subscribed share capital of insurance companies
2009 3,2%

2004

Proprietate privat mixtã Private joint venture ownership Proprietate privat autohtonã Private domestic ownership 61,7% 96,8%

21.G4
38,3%

Structura capitalului social vãrsat al societãþilor de asigurãri Structure of paid up share capital of insurance companies
2004 3,1% 2009

Proprietate privat mixtã Private joint venture ownership Proprietate privat autohtonã Private domestic ownership

61,7%

96,9%

21.G5
% 100 80 60 40

Investiþiile societãþilor de asigurãri Investments of insurance companies

39,7

38,1 4,3

41,2

41,1

43,9

41,6

5,6

5,2

6,3

2,9

2,4

54,7 20 0

57,6

53,6

52,6

53,2

56,0

2004

2005 Plasamente Investments

2006

2007 Active circulante Current assets

2008

2009 Alte active Other assets

21

FINANÞE

21.1 Execuþia bugetului de stat (1991 - 2005) Execuþia bugetului de stat (2006 - 2009) 21.2 Execuþia bugetelor locale (1991 - 2005) Execuþia bugetelor locale (2006 - 2009) 21.3 Execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat (1991 - 2005) Execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat (2006 - 2009) 21.4 Balanþa de plãþi (dolari) Balanþa de plãþi (euro) 21.5 Cursul de schimb mediu anual de referinþã al monedei naþionale, faþã de principalele valute 21.6 Masa monetarã ºi contrapartida acesteia (la sfârºitul perioadei) 21.7 Creditul intern (la sfârºitul perioadei) 21.8 Bilanþul monetar al Bãncii Naþionale a României (la sfârºitul perioadei) 21.9 Bilanþul monetar agregat al instituþiilor de credit ºi fonduri de piaþã monetarã (la sfârºitul perioadei) 21.10 Societãþile de asigurãri, pe forme de proprietate (la sfârºitul perioadei) 21.11 Investiþiile societãþilor de asigurãri 21.12 Asigurãrile, pe domenii de activitate, în anul 2009 Teritorial 21.13 Execuþia bugetelor locale, in profil teritorial, în anul 2009

JUSTIÞIE

JUSTICE

22

SURSA DATELOR
Surse administrative: Ministerul Justiþiei, privind datele stabilite pe baza acþiunilor penale sau civile înregistrate la instanþele judecãtoreºti (judecãtorii, tribunale ºi curþi de apel) ºi a hotãrârilor judecãtoreºti penale ºi civile, pentru anul 2004; Consiliul Superior al Magistraturii, privind datele stabilite pe baza acþiunilor penale sau civile înregistrate la instanþele judecãtoreºti (judecãtorii, tribunale ºi curþi de apel) ºi a hotãrârilor judecãtoreºti penale ºi civile, pentru perioada 2005 - 2009; Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor, pentru datele privind infracþiunile cercetate de poliþie.

DATA SOURCE
Administrative sources: Ministry of Justice, for data obtained based on penal or civil actions which are registered by the Courts of Justice (the courts, the courts of law and the courts of appeal) and on penal and civil sentences, for 2004; Superior Council of Magistracy, for data obtained based on penal or civil actions which are registered by the Courts of Justice (the courts, the courts of law and the courts of appeal) and on penal and civil sentences, for the interval 2005 - 2009; General Inspectorate of Romanian Police within he Ministry of Administration and Interior, for data on offences investigated by the Police.

PRECIZÃRI METODOLOGICE
Infracþiunea este consideratã fapta care prezintã pericol social, sãvârºitã cu vinovãþie ºi prevãzutã de legea penalã. Condamnarea reprezintã aplicarea printr-o hotãrâre judecãtoreascã a unor pedepse prevãzute de legea penalã, în cazul în care instanþa constatã cã fapta existã, constituie infracþiune ºi a fost sãvârºitã de inculpat. Condamnarea este definitivã dacã hotãrârea judecãtoreascã prin care a fost pronunþatã nu mai este susceptibilã de a fi atacatã cu recurs. În materie penalã, datele se referã la numãrul de persoane în vârstã de 14 ani ºi peste, condamnate definitiv pentru infracþiunile sãvârºite. Recidiviºtii sunt persoanele condamnate care au sãvârºit din nou, cu intenþie, o infracþiune pentru care legea penalã prevede, în anumite condiþii, pedeapsa privãrii de libertate (închisoare) mai mare de un an. În categoria minorilor condamnaþi definitiv sunt cuprinse persoanele din grupa de vârstã 14-17 ani. În cazul persoanelor condamnate pentru mai multe infracþiuni, în statistica judiciarã s-a înregistrat infracþiunea cea mai gravã. În materie civilã s-au luat în considerare cauzele de fond fãrã alte cereri ulterioare judecãrii cauzelor de fond. Pentru volumul de activitate în penal ºi civil s-au inclus ºi cererile ulterioare, precum ºi plângerile împotriva proceselor verbale de constatare a contravenþiilor. În numãrul de judecãtori au fost incluºi ºi judecãtorii stagiari.

METHODOLOGICAL NOTES
Offence is the deed presenting social danger, committed by guilt and provided by penal law. Conviction represents enforcing, by a court order, the punishments comprised in the penal law, in case the court finds that the deed exists, is an offence and has been committed by the defendant. Conviction is declared final if the court order by which it has been pronounced is no longer susceptible to be attacked by appeal. In penal matter, data refer to the number of persons aged 14 years and over, definitively convicted for the committed offences. Recidivists are the persons convicted which committed again, intentionally, an offence for which the penal law provides, under certain circumstances, the punishment of liberty privation (prison) longer than a year. In the category of under aged definitively convicted the persons aged 14-17 years are included. In case of persons convicted for several offences, the most serious offence was registered in judicial statistics. In civil matter, the cases at the first court have been taken into account, without any other further requests to the judgement of the case. For the volume of activity, penal and civil matters include also further requests, as well as complaints against the reports of finding the offences. Probation judges are also included in the number of judges.

22.G1

Persoanele condamnate definitiv de instanþele judecãtoreºti Persons definitively convicted by the Courts of Justice
2004 2009

9,6%
Bãrbaþi Male

5,3%

Femei Female

90,4%

94,7%

2004

2009

9,1%
Minori (cu vârstã de 14-17 ani) Under age persons (of 14-17 years old) Majori Adults

8,9%

90,9%

91,1%

22.G2
18,3%

Persoanele condamnate definitiv, pe categorii de infracþiuni Persons definitively convicted, by category of offences

2004

2009

26,0%

14,8%

18,9%

Infracþiuni contra persoanei Offences againts person

10,8%

Infracþiuni contra patrimoniului Offences againts patrimony Infracþiuni la regimul circulaþiei pe drumurile publice - total Offences to traffic system on public roads - total Alte categorii de infracþiuni Other category of offences

29,3%

44,9%

37,0%

22.G3
35,5%

Infracþiuni cercetate de poliþie Offences investigated by the Police

2004

2009

32,1%

18,6%
Economico - financiare Economic - financial Judiciare Judiciary

36,5%

De altã naturã Others

32,4%

44,9%

2004

2009

0,7%

0,1%

40,1%

39,6%

Infracþiuni sãvârºite în mediul urban Offences in urban area Infracþiuni sãvârºite în mediul rural Offences in rural area Infracþiuni sãvârºite în strãinãtate Offences abroad

59,2%

60,3%

22

JUSTIÞIE

22.1 Numãrul de judecãtori ºi cel de cauze penale ºi civile intrate la instanþele judecãtoreºti 22.2 Persoane condamnate definitiv de instanþele judecãtoreºti 22.3 Persoane condamnate definitiv, pe tipuri de pedepse 22.4 Persoane condamnate definitiv, pe categorii de infracþiuni 22.5 Persoane condamnate definitiv, pe principalele infracþiuni ºi mediile în care acestea s-au comis 22.6 Persoane condamnate definitiv, aflate în penitenciare ºi centre de reeducare (la sfârºitul anului) 22.7 Persoane condamnate definitiv, aflate în penitenciare, dupã durata pedepselor (la sfârºitul anului) 22.8 Fenomenul judiciar în materie civilã 22.9 Infracþiuni cercetate de poliþie Teritorial 22.10 Persoane condamnate definitiv de instanþele judecãtoreºti, în profil teritorial 22.11 Rata criminalitãþii, în profil teritorial 22.12 Infracþiuni cercetate de poliþie ºi rata infracþionalitãþii, în profil teritorial

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

INTERNATIONAL STATISTICS

23

SURSA DATELOR / DATA SOURCE
2007 Energy Statistics Yearbook, UN, New York, 2010; 2010 World Development Indicators, World Bank, USA; 2008 World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, USA; 2009 World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, USA; 2010 World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, USA; UNSD Demographic Yearbook online – 2007 edition; World Population Prospects – The 2008 Revision; Balance of Payments Statistics Yearbook, IMF, Washington, 2009; Eurostat’s New Cronos Database, Internet - http://epp.eurostat.ec.europa.eu; Electricity Information, International Energy Agency, 2009; Final Sulphur and Sulphuric Acid Statistics 2007 – 2008, International Fertilizers Industry Association, Paris, 2010; FAO Statistical Database, Internet –http://faostat.fao.org/; ILO website, http://laborsta.ilo.org; International Financial Statistics, August 2010, Washington; International Rubber Study Group, Internet – http://www.rubberstudy.com Monthly Bulletin of Statistics, U.N., New York – April 2010; Monthly Bulletin of Statistics, U.N., New York: Internet – http://unstats.un.org/unsd/mbs The Free Encyclopedia WIKIPEDIA, Internet – http://www.wikipedia.org; UNECE Countries in Figures 2009, UNECE, New York and Geneva, 2009; UNECE online database, Internet - http://www.unece.org/ UNESCO online database, Internet - http://www.uis.unesco.org; World Mineral Production 2004 - 2008, British Geological Survey, 2010; Mineral Commodity Summaries 2004 - 2008, US Geological Survey, 2010.

Sursele de date reprezintã cele mai recent disponible ediþii ale publicaþiilor organismelor internaþionale sau ultima actualizare a bazelor de date ale acestora disponibilã pe internet. Datele aferente þãrilor au fost preluate ca atare din aceste surse.

The data sources represent the latest available editions of international bodies’ publications or the latest update of their database, accessible via Internet. Statistical data related to countries were taken over as such from these sources.

Notã: În tabelul 23.2 (pag. 637) este prezentatã denumirea oficialã a þãrilor. În celelalte tabele este înscrisã denumirea uzitatã (tehnicã) folositã ºi de þara noastrã, în conformitate cu denumirile þãrilor din anuarele ºi buletinele organizaþiilor internaþionale.

Note: Table 23.2 (pag. 637) presents the official name of the countries. The other tables enlist the name usually used by our country as well, according to the name of the countries from yearbooks and bulletins of international organisations.

23.G1

Structura populaþiei pe continente Population structure by continent
2000 2050 (estimãri / estimates)

0,5% 11,9%

13,4%

0,6% 7,5% 5,2% 8,5% 4,9% 21,8%

8,0% 60,5% 57,2%

Africa Africa America de Nord North America America de Sud ºi America Centralã (inclusiv zona Caraibe) South America and Central America (including the Caribbean)

Asia Asia Europa Europe Oceania Oceania

23
23.1 23.2 23.3 23.4 23.5 23.6 23.7 23.8 23.9 23.10 23.11 23.12

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

Populaþia pe continente Suprafaþa, populaþia la 1 iulie ºi capitalele þãrilor ºi teritoriilor România în lume, în anul 2008 România ºi Uniunea Europeanã, în anul 2009 Populaþia pe þãri, la 1 iulie Miºcarea naturalã a populaþiei, în anul 2009 Durata medie a vieþii, în anul 2009 Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2008 (conform clasificãrii ISIC Rev. 3) ªomerii ºi rata ºomajului Indicii produsului intern brut Contribuþia principalelor activitãþi la realizarea produsului intern brut, în anul 2008 Structura produsului intern brut, pe elemente componente, dupã metoda cheltuielilor, în anul 2008 Rezultatele Programului European de Comparare a produsului intern brut (PIB)

23.13 Produsul intern brut, pe locuitor 23.14 Indicii nivelului preþurilor ºi indicii de volum la puterea de cumpãrare standard (PCS), pe locuitor (UE-27=100) 23.15 Indicii producþiei industriale 23.16 Indicii producþiei industriale, pe tipuri de activitãþi 23.17 Producþia mondialã a unor produse industriale principale 23.18 Producþia ºi consumul de energie primarã, pe locuitor, în anul 2007 23.19 Producþia principalelor produse industriale 23.20 Structura suprafeþei totale, dupã modul de folosinþã, în anul 2007 23.21 Producþia principalelor produse agricole 23.22 Numãrul animalelor (la începutul anului) 23.23 Biodiversitatea 23.24 Lungimea ºi densitatea liniilor de cale feratã în exploatare, în anul 2008 23.25 Transportul maritim internaþional 23.26 Accidente de circulaþie 23.27 Balanþa de plãþi, în anul 2008 (sold) 23.28 Indicele preþurilor de consum 23.29 Utilizatorii de internet ºi numãrul de calculatoare 23.30 Accesul la telecomunicaþii, în anul 2008 23.31 Populaþia ºcolarã ºi cheltuielile publice pentru educaþie, în 2008/2009 23.32 Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare ºi cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, în anul 2007 23.33 Rezervele internaþionale, exclusiv aurul 23.34 Rezervele de aur (la sfârºitul perioadei)