j I

IE/nVt de exectilic

/2. 'Efedilarea' I

Tinipi de ezecuiie

I tehnieii.

I

I

3. IngriFrea bn]ntlYll lui dUll5. tch-' nidi, .

~:~: Bolnu,:ul este ajutat ~a coboare din pat .. $5 se imbraee. 3'J ~?l~Q\.:~I este cOI~dus lJl salo nsl asezat in pozitic comcda, ,J, ~C " U pI "vcgheaza starea generala a bolua vului,

FJ~A 13.~. ADlVDNISTR4REAMEDICAlVIENTELOR

PE SUPRAFATA'TEGUMENTELOR .

"::_

ApJicarea 'medicamenteiol' 'pe supraIat .t . . -; .. , ,'.. .

.lo cal, se fac'e sub forma de: rud ,a , eguln,yntelor, urrnallllrlH-S(; un elect

ents, paste,' linimente,sa llnJri tr~" c~n~p,re5e ':'B(ht;ame:"toase, nadijonarI, ungubai medieinale, . - P ei dp~UtJ(;C, IDutUrJ, stIlete' canstice, emplastre,

1. Pudrajul eonsta in presarar . . j" , .

Sllpra!at~· 'pielii. Fudm este I) ;ulhe:: d~nUl. nH;~( lC~me:t _ sub fO~'Ina d::.: pudra pe

oxid ce zinc cao lin f'~' ~ d". 1, . e onglne murei "ja sau 'Vcgeta1a ca: talc

• •... J' ,~ma e gnu In c'are o-au'1!n"J b' t dif ., , .. , .,

c.'h'nmoterapice antibiotic' e' .", S' '_ " , '0,0 a ill. eIl.,.e :;.'ubstanj;e active:

f .' Lct:. e executa ell tampo"ne nudri

.Ql'at, pUiYeTizato~re uv ind . I 1 '. .... . l c, ., ,HI rrere ell capac p"r-

r t ,·Scopu ue a alisorhi exccsu: '1 T'" • d

a pa tegumentelbr de " USC"l Sl' 1""\ ' ."J ., .. ~ . ue !;,ra~mnl re pc $U1)I'''-

. 't.I. ['). ~ corl ple .elL ..

2.CD1TJ.presele medicamell.toa~e sirltb ~t' d .

cnz. lIUpiI!ilte in so Iut iil .;. 'd'" . ucari re m:(t.cr:al textH, Jrnpat.ul·ite dilpii

· , .. e m e Jcamentoase prC"Cfl'''e d j····1

ceai o e inu~etel, Rivnnor scu att c bst ' ... ",:", e m".tlC (5(),tl!·.i~: Burow,

· . aa U a e su st mte de"'lr[(' ·t· I l) El

recr sau calde si trehuie : .. +. t 1 " .1, ••. ,I. a r e .' (~. Jl(.,t fi 'll)lie·~te

. . mell~lJlU e a temperatnrfl ., l' .. , .. ". . . '

" B d" . , ll..Clk,l,1 ~I pc du[';:d.;·, upliJ3lrii

" .u. a 1Jonarea Se efectueaza eu tampoan d', p,., ..• : ' ..... ,.. .. . ' nnblhate en 0 solutie m d'" t _ . ,~e C .• ,ta,. mo~,.L!.e pI! pW·1.1.nmpon,

. ,e lC,IlJi.\ell oasa lichIda 5'1 tl t· ill . . •..

penseior. THmpoancle se J b"b~ ,. ,'.'j poaHe mmmte 'oU HjutoruJ

At.r. III i e ! .. In 1 a prm turnarea so "rll.iei diu h(ir'.~au (t!. Pit .. 89).

'" $ l~:';Ul.1n9JlUl nu S~':l. [d-' .

• v seu un a mcwdatl1 in borcallul' I ',. .

iI,; TainpOll.U1 Ill! Sf: u·t'l· .~ d 811 so nf.le medic;,m!~;)ltoas(l,

. 'llzeaza e rnai mUl.tc ori, d d'

.'Je 8J' e o·llpalnr·(:builllnrc.

4 • .[!ng£wllt1e slnt preparat e Iarmnceutice sem iso lir.e care, aviud ·SUb~tanI''i.i'li activ5. illCOrpOl'a~a In \,~1seJin8~ gn\Sirni, animals sau veg~t~Ll.e" se . .inmnaie la te.m.- .. perature cnrpului , 5e pastre:ua la re ce. Ele se aplica prin intlnderea cu [t]lltOlT~: spatulei, priu Irictionare san d irect dill tub pe m uct.ase. "II

a:. Pas/de" s!nt preparale. din g~':s.sil1li '5i P~ldl'~, .. ' mui CC"l1Sistente decit ungl;'k&""IJ entele: ~e, apiIc.a pe tegument en ajutorul unei spatule.

G. Linimetiteie sint preparnte farmaceutice lichide sau semisolide, en :)spe!"~ Iimp ede sa u lsptos. Sepot aplica : en rn ina liherii, ell m ina prctejata de 0 mi '.; l1U1;ia de cauciuc, cn tsmpoane. -. _i

7. Muaun!« sint Iorrnate idlntr-un amestcc de suhstante Iichide ~i soIiclej (pudre) nemiscihile : inaiute de utilizare 'I'DI' fi hine agitate. Se Int.iud pe SUpl'il-

. rata pieli~ intr-un strat subtire, ell tampoane, Iiiud apoi liisate sa se usuce. '1

. U. S([pllnu!,ile medicill0le contin suhstan re medtcam ento ase ca : sulf', gudl'oJ=~' ihf.inl etc. 1.1l.gIOhate lot. r-un siipun neutru, Slnt Ul:i.lizate pentru : spaiarea regiUlliil de tratat sau Qh~jnerea unui erect medlcam entcs mal put.ernie, e ind sapunul est.E;, irrtins pe. supraiata pielii, Hisat sa se usucc ·5i· Indepii:rtHt de la c lteva ore : . 1-2 z ile. A cEnigttte la clisrne, au acj iuue purgativa.,:

V ... Creionnele cu stilete cuusiice (din sulfat de cupru, nitrat de argint) au fornra"j unor hastcnnse ', ,51 s int introduse III tuburi protcctoane. Servesc In. cautcrizarea unor formatiuni papilomatoase, a excrescentelor ce apal' in ulcera Pi sau ca hem, < statice. ' j

'. ! o. E.':,I.::Pla,~!nrl .. I.n:dicCUll cndos. es~e f.Ol'l11.a~ _ dintr-o sub~taDla "vI:co,USQ, &(1,,"."".'," renta, nemtanta, care III uncle cazuri, este ltplta pe a hucata de p mza, 1I1 cornpo-

zi~ia ei intrtnd .difarite suhstante ruedicameuto ase. Pentru ca em plastrul sa a de ":

mai ?in,e'dl~ pi~lte~ [lEceastla ttreblUli~ hJ.:ld·egat!tat. PII'ind~piHtare eu: lapa ca1d.a t~i Slap\!' ; ., eventuai egresa .a, mp as ru Ie. 1 se irr me e rreci pe. pre e,en aju o rurun.s;

pensule ; d.u.paeVUPOl'area SOlventU.lui se prez intii sub forma unui strat sUhtire'.1 adereut ... Emplastrul .de consistenja v isccasa, lnainte de utillsare, va fl. indUzH·,

pe b aic de apa, . .. .,.!

11. Baile medicinole au efect dezinfectant, calmant, decongestiv, antiprm.,J ginos asupra ttgumentelor. Baile medicinale. pot fi: partiale san complete.· Tem-, peratura lor va Ii apropiata de temperatura corpului. In funclie (~e BC0,l?u1. urmarit, se pot prepara soluti! foarte slabe de perlllangll11at de potasiu.Jnfuaii elm plan I rnu §cje1) etc.' . ""'-""'

i

)

;-------~~~---~ ;1

FI$A 13.6.~MINISTRAREA MEDIC_:\MENTELOR' . :

' '_-'---\1-r~ PPEE_C_A.:._L_E_P;._A_R_E_N_T_ER_A_L_A __ ~_. ~,'( I

Call!n pal'ent!~raHi (in afara tubului digestrv) = administrnrea medicament.CIO)

prin injet] .. ii, .' I 1

Injectia := int"roducerea substanteJor. rnedicamentoase sub forma lichidii ':]I

'organism' cu' ajutoruI unei sel'ingi -5i prin intermediul ullui ac adaptat 1a sering .!

Seopr~ explarator sau lerapel.llic. __ . "",,,

Ad:ministrarea medicamenteJor pe aceastaeale are llrmatoarele avantaJe ~ll _. e\iit\i~'ea tractului djge5t~v (inedicamc,:te ~ritante. S~ll taxice). uncle fiiI'!.

sensibfle 'la actIunea :ucUriJO~ dlge~tive (vacClll'~l'l. hormO~I);.~ " .. ,J

- dozarea exacta a unUl medICament ce aJunge in SJDgc, fala de cOJldltmc

de absorb tie din tubul digestiv j .11

27E l

Eiup« de c;cccu!ie

Timp de rxccu!ie

a

c

~~~

\.~- d· ~

l'lg. 177. lilcuraai'Ul serinpii :

c;z - deschl deres Ilolet ; b ~i "c - aspifal'ea solu~lei do injecta t ;

d __; prctectta acutut.

3.11.~prjj inin~ ce.le dOlla m iini pe virfurile degetelo r mid ~n e~t:lls~~'~l a~bductie, acul se introduce cu at entie III fJol~: .fa!·a. sa se atinga de marginile' deschide~ii.

3.12. Se Spn]IlHI. seringa la niv elul armat.utii lle ltnga ambon", en degetul rn ic al miinii stingi ~i se exereiUi o t.~actlU~e asupra pistonulu i, iudexul rezem indu-I pe mchlZatot'ul'seringiL

3.13. S~e u~pira solut'ia din fialll, av iud grijii ca v irful acului

sa. Iie mereu acoperit cu Iichidul de asp irat, fadi a

~ ,a~m.ge cu~cul virful fiolei (v. fig. 177, b, c).

.;.14 .. T'in in d sermga v ert.ical ill m lila stlnuli., eu acul indl:~pt~t i~1 sus, se ~limiJla hu lele de ~er din seringa Pl~!l lIul?J~ger~u ]l_lstollulni in sus pina la ap aritia p:1nlel ptcatun de Iichid prin virful acului ~i se nxe;za

FlU. rza, E/{minar~a bulei plst.onnl In aceastti pc ziti« cu deget.ul (fig. 178).

de aer din se;'inya. 3.15. ~e. 1O~,~oduee acul, in fiola golit.a pina la efeetuarea

1l1jecflel pentru a nu se desteriliza (v, fig. 177, d).

1

{

4.1. Inj ect ia se dectueazs. pc c a l e a indicata de medic "(s.c., i.rn., i.v., i.d.), (Y. fisele . 13.7; 13.8 j 13.9 §l 13.10).

4. Efectuarea inje<,;pei.

278

,.

,

l~{

j ,

.~ .. !

~i

i

\ I ~'

I_~ ~_______________________________________________ A

5. Heorgallizatel\ :").1. Se spala 5eringa s i accle, so dczinfectenza ~i se pre-

locului de gfltesc pentm 5terilizafe.ol"~\·'

munca. 5.2. Se string toate mut.eriulele folosite s i se aruuca de- ,

seurile In CO$.

Euu»: de e."(;ccu/ie

Atcllpe:

~ Iniectiile se .' administreaza, asigur inu asepsia m Iin ilo r, materialeIor, a

pilo r de pregJi. tire ~i de efectl.lare.

,0 Pe ntru fiecare injectie se Val' intrebuinta 0 seringa ~i un ElC individual.

• Ftnlele neetichet.ate san de. pe care s-a sters inscript iu VOl U al'uneate.

• Fiolele de sticla desehise nu pot fi pastl'ate.

• Sol1r~iile uleioase, care se incarca greu in seringa, pot IiIncalz ite putin in apli

'(:alda, pentl'll a Ie Huidifica. ,_ ·i

•. Substantcle precipitate nu trehuie confnudate eli emulsiile san suspeusute in-""""

[ectabile. care' Val' fi biue agitate lna iut e de utrlizare, pina dud dispare oriel! \

uepozit de pe f\lndlll fiolelor.. .

• Unele ·medic'lineute fioculeazli In fiole, fad sa sc alt.ereze, Acestea trebuie :: usor Incalzite ·In ap1i calda; ele Val" Ii utilizate num ai daca floculatia este--j

n~enponata pc cut.ie sau In'prospeeLu! Ilolelor. ' ' . .

.. Daca, la deschidere, in fiola cad cio burl de st iela, contiuntul ci uu rn ai po at e i

Ii utilizat.

_ _l::)~:::I=~A==1=3=. 7=. =E.=FE=C=T:::U=A=R:::E=A==lN=J=E=C~I=IE:::I:=:S=U=B:::C=UT::::A=N=A=T::::~:::' ::__J'l-;\

Priu injectii suhcutanate 5e pot introduce in organism sub stante medicamentoase izotouice lichide, uedureroase. prin i nt-crmediul unui ac, care patnll1de in lcsutul ccllliar subcutanat.

Scop s ierapelllic - injectarea de so lutji cristaline sau, pej'fllzie, subcutanaHi . ill scopul hidraLal:ii, organism ulni.

Lueu] de n]cctie pentru a se avit.a trunchiurile m.ari vasculare sau nervo ase (fig. 179) slut: :fata externa a brat1l1ui;

rata superoextel'ua a coapsei; l'cgillllca supra- ?i sllbspill?aSa a omoplatlllui; re.giuneadeltoicliallll; regiunea subduvicularu; Ilancurile peretelni abdomillal; l'egfnniIe centrale Iesiere. I:

Alatedale neeesare : vez i Iisa 13.6; 2-3 ace ell dlarnetru 6/10, 7/10, 8flD. lungi de 52-30 mm ell bizoul lung; substants de iujectat.

1'.1 fl' 179. Zolle d. declie peJl.il"U 'l!b<ularw!lt.

iJ1jec/ia : l 1

279-·""

L~

~~

-~.~,

f :__),G~t

. \ j \. l:

~~/ \

) r ..

c.;:_)

i .""""j

v

\,

:1 ". ~ t

:~;

I
r
J
J c
C~'1
-I
j .,... .. ~
J
J ,j['~
~~
.j 1;"';''''''
.j "f'"~"'~
!
I
k
~I !,"!:}--{.
!
b
J
i Q

FJg. lWl. Instilarea ocular if a urunientalor.

. .

b

_ 3. PnJberiJe se introduc in sacul conjunctival ell ajutorul nnor tampoane de vata montate pe baghetele de stiela. .

Eieetnarea tehnieii

1. Spii.larea pe m lini ell apa curenta ~i sapun 1

2. Se a$aza bolnavul In pdzitie ~ezinda, ell capul aplecat spre spa"! e. 3.· Se incardi fin tamponul eu pudra,

4. Se trage In jns pleoapa inferioara eu pnliccle m1inii sttngi,

5. Se presara pudra, prin usoare lovituri exercitate asupra baghetei, pe suprafa]a

. .. sacului conjunctival inferior. '

. 6. Se solicitii bolnavul sa iricItida ochii, antrenind astfel s i pudra pe toata supraIata sacilor conjunetivali.

Q

b

(

Flg. 202. lnstilarea na~alii.

296

B.~ APLICAREA MEDICAMENTELOR {FE MUCOASArNAZALA

1. Instilalia nazalli ~ picurarea unor soluttl medieamentoase pc mueoasa nazala.

, Matcriale neeesare s pipeta, medicamentuI prescrts,

Efectuarea tehnicH

1. Se iuvita bolnavulsa-jli sufle nasuI.

2. Se a9az;a bolnavul in decubit dorsal, fi:lra p ernii san In pozitie ~ezindii ell capul apleeat spre spate .~i putin lateral de partea opusa narii in care se face lnstiIaj ia (fig. 202, a). '

3. Se introduce virtul pipetei In veatihulul fasei nazale Hira a Htinge peretii ei.

4. Se lasa sa cadii nnmarul de piciituri

prescris« _(fig. 202, bv. .

5. Se repeta operatic ~i in narina opusii, apleclndcnpul de partea cealaltii.

6. Se anunta bolnavul sa ram ina in aceasta pczlj.ie 30-40 secunde pentru ca solutia sa ajunga in Iaringe,

Atent iel .

• lVIedicamentul lichid .sa nu Iie aspirat, deoarece poate. patrunde in lariuge, -.

provocind accese de tuse ~i spasme laringienc.

2. Ilnquentele se apllca ell ajutorul unor tam pcane roontate pe porttampoanc.

EIectuarea tehnicfl

1. Se Invita bolnavul sa-~i sufle nasul.

2. Se 'a~aza bolnavul tn d ecuhit dorsal.

3. -8elncarcli tamponul eu 0. eanhta"te de unguent de rnjir-imun unui bob de gdu.

4. Se ridica usor v irful nasului eli po licile m iinii stingi, pentru a eviderrtia tn ai

bine oriflclul extern al Iosei nazale (narina). . .

5. Se depune unguentnl pc suprafata interna a vestibulului nazal.

·6. Se sco ate tampo nul, se inchic!e narina, se apleaoii.uapul bolnavului user lnairrte .~i se solicitii sa aspire 'medicamentul, in moc! treptat, pentru a mi-l. tnghiti.

7. Se repeta proeedeul ~j de partea opusa.

C. APLICAREA MEDICAi'riENTELOR IN CONDUCTUL AUDITIV EXTERN

~i [

:i

,j

:1

1. Insta lat ia anr ien laril = picurarea unor solutii medicamentcuse In co uductul auditiv extern.

Matcriale neeesure e baghets : pipeUi ; tampo ane ele ;,rata; solutle medica m entoasa l vas eu apii ealda 37"C.

Efcetuarea tehnleii

1. Spiilarea pe m iini cu apa eurentii ~i sapunI

2. Se a~aza bolnavul in deeubit lateral san in pozitie $ezinda cu capul §i trunchiul

aplecate lateral de partea opusa ureehii in care se face insbilaj la.

3. Se curaHi conduetul auditiv eu un tampon de vaUi pc a bagheta,

4. Se ineilz~te so lutia medicam entoasa, In baie de apn, p inii la 37"C_

5. Se trage usor pavillonul In

sus ~i ina poi, ell mina stinga. (fig. 203).

6. Se Iasa sa cadji din pipetii nu-

marul de picaturi preserise,

7. Se mentine bolnavul in a.,._ eeeasl pozttie citeva minute.

8. Se introduce tn ureche un tampon de vatu, in rood lejer.

9. Se proced aazji la fel ~i la urechea o pusa.

2. Ilnqnentele se aplica ell ajutorul tampo anelcr de vata

infa:;mrate pe porttam pan. Fig. :!O3. 1 nstilnrea mrricu[ard."

.i

297

Electmll'ca tehniel]

1. Se a~aza boluavul In decubit lateral sau in pozitie ~ezinda, en capul ~i truuchiul

aplecate 'lateral, de partea opusii.' ,

2. Se incarca tamponul ell 0 cantitata de unguent, de marirnea unui bob de grlu.

3. Se introduce tamponul cu. foarte mare precautie in co nductul auditiv extern. 4, Se depune unguentul pe porpunea, holnava a ccnductului sau se tnttude pc

to ata suprafu]a lui.

5, Se introduce un mic tampon st eril in pavilion. dupii terminurea tehnicii.

Atentiel

III A nu SIl piitruude In ureche peste lim ita vizfbtlitatii, -pentru a nu Ieza membrana timpanului.

·It Se utillzeaza tampo ans separate. pentru Iiecare urech e, Io loslndu-se numai a singurii datil.

D. APLICAREA MEDICAMENTELOR PE MUCOASA BUCALA $1 FARINGIANA

1. Iladljonarea mnenasci bucale se etectueaza total sau partial,

Materiale neeesare t spatula Iinguu!5 stei'i1ii, tampoane sterile, montate pe porttampoane sau . priIlse en pense, solutia .medlcamentonsa.

meetn:nca. tehutnii

1. Spalare pe m1ini ell apji cureuta Iii sa pun f

2. Se a~aza boluavul in pozit.ia sez lnda, cu caput aplecat spre spate. 3, Se solicita bolnavul sa-~~ deschida Iarg gura.

4. Se inspecteaza aistematic fa~a dorsals a Iimbil, palatul dur, valul pulattn, pilierii anteriori.

5, en ajutorul unei spatule se departeaza obra] ii de arcadele denture ~d se inspecteaza suprafatu lor interna ~i mucoasa gingivaliL

6. Se ridica huzele pentru a vedea suprafata lor iuterna.

7. Se solicita bolnavul sa-s] ridice limba (sau va fi ridicata en ·ajutorul spatulei)· ?i se examiueaz si Ia]:a sa vsntrala *i planseul hueal.

8. Se apusa asupra felei do rsale a Iirnb ii ell spatula :;;i se inspecteaza Iojile amigduliene, pilierii posteriori, atnigdalele, precum ~i p eretele posterlor al Iaringelul.

g, Se Imbib.i taponul steril cl1substanta raedlcamentoasa pcin .turriare, se des-

copera pqrf-iunea de m uco asa afectatii, eu ajutorul spatule! tinute tn m lna

st.inga, .

10. Se attng e SlU p ensule azti regiunea iriteresatji, cu tamponul tinut in m ina dreapts ..

11. Se respects ordrnea descriss Ia inspect.ia cavitatli, in caz ul in care badij o narea trebuie efectuata p e t6atii 'suprafata mncoasei bucale.

i2. Sp alare p e m iin i eu apft ~i slipuul

, ..l til n till !

iiJ Tam po nut de vata Iolosit se 'aru uca ~i se 1111ocllie~te eu· un tampon no ll, N u se rein'[roduce niciod9tU til solu~ia medicamentoasa J

298

.1

2. Badtjonurua muconsct farillfjieUIl

'\

EFLO(,tll area tllllnicii

L Se a~aza boluavul in pnzltle ~edn~a: ell cap ll~ ~plecat spr~ spate. w 2. Se apasa limba ell ajutorul p ensei !Jnguale,~illlnd-o in m ma stinga.

3, (;u mtua dreapta se pe~suleaza pilierfi, peretele pos~eriorl al faringelui~i amigdalele se rasucejte cu delieate]e tampo nul ,Ia nivelu aeestora, pentru ca

sclutla medicamentoasli sa patrunda in eripteleamigdaliene, .

3. Gargara. se , face eu solujii medicamentoase la ~empe:atUl'a corpului, Sa executa in do ua faze: spalarea gurii ;;i spalarea orofarmgelut (v. f4la 10.4).

E. APLICAREA MEDICA.MENTELOR LA NIYEUJ'L MUCOA.SEI VAGINALE

1. 'I'ampoauelc vllginllle sint confeetionate di~tr~o b~cata de ,:_ata presatii, de forma alungtta, imbriica~a intr-o fa~a (san infli~urata.~u ~ncot de at~), ~are se pre~ luugeste de la tampon iuca 20-25 em, Capetele fe;m, fama.se partial m af~ra vaginul~i" permit ex:tragerea tamponului. Prill tam.poane se intrnduc in vagm me-

dicarn ente sub forma de: so£uPi sau unguen.te. '

Materialc nece~llre : valve vaginate sau valva rotunda M.eye~;~ pensii gineco.~ Ingica sterilizata . solutie medicamentoasa; tavitii reuala ; ghcermu pentru lubrifiere; tampoane 'stb'iliza te : manusi de cauciuc sterillzate.

Eleetlllll'ea tehnleit

,\

1

L Spalare pe miin,i cu apn. c.ure~ta ~i s~p.?n I

2. Se a~azii. bolnava ill pozitie giuecologica.

3. Se lmbraca m anustle de cauciuc.

4. Se Itlbrifiaza valvele vag irrale.

5. Se departeaza, peretii vugin.uiui cu valvele vaginale.

dl t I is si a~aza pe 0 peusa gineco-

6. Se till bibli t.arn pu nul ell me warnen u prescris I se

Iogicu. ." ., ' _

7. 5e introduce tarupouul prin lnmenul creat ~dev v~l,,::e, pi:,a "in ~undul de sac .".1 posterior al vaglnului, !n a~a felincit ata sa ram rua, fara sa attrne, In aiara I

v8ginuitLi., . ;.. ;

8. Se iudep1irt.eazatamponul la ora sau ziua indicata d e medH':,_ ." .

2. Glrllmlele Vllllillllic siut preparate Iarm aceutice de forma ovo ida .sau sfe- ~ rioii, au .medicamentul activ inglobat in substaate care Be to pesc sub influenta I

teinperaturli ,vaginale.' .', • ,. ,: w _ , '.. I

Materia.le necesare r materialele uecesare efectuarn U,net spalatu~l vaginale ,~

(v.fi~a 10.7); lnanu~i de cauciuc sterilizate; globulele v ag ina le pl'escrLse. .,','

,;I

EiectuUl'ca tcbnicii

1. Spalare p e m Ii n i ell !lPa. CU1:(mta ~i slipun J

2. Se imbraca man u,~iIe de cauciuo.

3. Se a~aza tolna v~ in po ziPe gineco!ogica.

299

, ~
~I . ,1t.,:~
i
L
··r
,
·i
~ ,"', .... '"
·1
·1
·1
[
-I ,,~~~
..•• I
L.
1
r
··l
·1 4. Se efectueazii intii bolnavei 0 spaHitudi vaginaJa (v. fi~·a 10.7).

5. Se dep~lrteadi Iahiile, ell degetele m linii stingi, pentru It puue ln evidellti.i

vaglnul, . . .

6. Se introduce cu rn iua dreapta globulul §i se impinge spre coluluterin cu ind exul.

FI~A 13.14. ADMIN1S'l'RAREA Al'ITIBIO'rrCELOH

Antibio"ticelc = substant a organice provcnite din metabolisrnul celulelor vii (mucegainri, hacterli) sau ohtiuute prin sirrtezti, av lnd proprletatl bactericsto Ute .. bactericide sau antim icotlce.

Chlmlctemp ieele = substante care aunctiune bacteriostatica sau hneter lcldti asupra germenilor patogeni dintr-un organism infectat, nidi.· a Ii toxice pcnl.rll organismul gazd5. (de exemplu, P.A.S. san acidul paraarrrinosalicllic, sulfarn ldele ete.),

Seopul admfnistrarii este oat de actiunea lor: distrug microbli sau IInpledid\ dezvoltarea lor, fadi sa exercite vreun elect ncciv asupra teslIturilor organismului. Avindactiune seleciioii, administrnrea atitibioticelor trebuie sa fie precedalil. de idenii[icarea qermenulni palo gen cauzoior cl boW ~i deierminarea sensibiliti'iiiillli la (lllli-

Malice (anti bio qrama). .. .

. In cazuri de urgenta, cind nu es·te timp pentru asteptarea rezultatelor de Iaborator, se poate Incepe imediat trataroentul cu nntibiotice ell spectru larg, far a a se astepta identificarea germenului ~i testarea seusihilitatii sale Iara de rnedfcam ent.e. Tratamentul ulterior se va stab ili numai dupa identifkarea agentului cauzal :}i a sensibilitatl! lui fata de antibiotice j dupa ce se cbtin e rezultatul de laborator, tratamentul se va contlnu a conform antihiogramei,

Avind in vedere ca elim inarea antiblotieelor ~i ehimio teraplcelor din organism este destnl de rapida, ritmul de administrate va urmiiri tneniinerea unci concert/ra/li e{iciente de s [nge, care sa acpioneze in mod conlituni asupra agentilor patogeni.

Ritmul de administrare indicat de medic (Ill. 3-4 are penicilina cristalina, la 4-6 ore tetrnciclina, cloramfeilicolul,la 12-24 ore strepto miclna) va Ii resp ectat ell strictetc, in coz conirar, microorganisn:iele patogene Illi creeaza 0 t~zistenta rap de antibiotice san chimioterapice,

. Cind se urmaresta a ahsorhtie Ierrta a antihio tlcelor, acestea slut luglob-ate In anumit.e substants, De exemplu, moldaminul, printr-o absorbtle lentil de la Io cul inj ectarii, are 0 actiune care dureaz a 4~5 zile.

Antiliioticele ~i chlmioterapicele se prezinti1 sub forma de: drajeuri, capsule p perculate, pulberi:, sirnpuri, soluti! injectablle, unguentc.

Ele pot.fi administrate pe direrrte ciii :

- calea 01'ai8, parenterala (in tram nsculara, Intravenoasa), Intrarahidiaua, precutand, In fune'pe de scopul urmarit, rapiditatea ell care ttebuie sa actio.n8ze §i compatihilitatea dintre medicament ~i calea de adroinistrare (de exemplu, penrciJina este distrusa de sneul gastric, cn e:xceptia Penieilinei V; streptomiciua llll se absoarbe la nivelul intestinul lIi) j calea intraIllUBculara este prefcrattl pent~u penicilinil. ~d streptQrnicina.;

- calea snbcu"tanaUi. nu se lItilizeazli pentl"u administrarea antibioticelor, din cat!za· resorbtiei neregulate din acest ~esut;

l

300

_ calea intravcnoasa se utilizeaza p~ntru tetracicline ini.ectabile (solvo~iliua,

IJl.:rfuzE ell PAS}; , . . ~, . d' • Ct1'1' meningiene 1a iutraTahidiaua se utilizeaza III cazun grave e lllLe , •

- ~a e ·locala a antibioticelol' tr.ebuie .eYitata, deoarece au un efect foa~te

AJ;hcare~b·lll·zant iar daca totusi este necesara, se vor utiliza acelea care s irrt plllermc senSl ." ... . ... . ." limi tc.)

. . .,' ensibilizante (lleoIlllcrna, gent.allllCUlR, po UIUXHla e c ..

!Ua! PllcIn 5 . . t tate .

Dozele de anlibioilce trebUle strtc T.espec '. _. . 1 I

[n cazul adminlstrarii per oral.~, ,.S"~f.~.p~rte numarul talJ.letel~r sal! GapS~l e or " I· '. lor In cazul adm.mlSEl'~m mtramusculare este bme sa se d:zol.ve . la nu~arutPtrtJze . se i~J' ecteaza imed iat, deo arece solutiile ae degrad eaza, Jar

numar can 1 a ea ce _

Imi ristrarea lor devine rnai dureroasa. . . .

ac m~ _ i-un <ln t la dlspoz itic flacoane de mo no do ze de medicament, 58 va

. . acdu ]]dsat~ llutat~a necesa~a p srrtru 24 ore, Doza va fiimpu.f!ita conform

du:t}]'ra eo a a ca. ' < f' d .. trate la 4 6

.. . .. 1 druini t··rre In doze un ice, egale care, vor . 1 a mlUlllcra. . , ,

~ ;a~~!u~t:. 'b: :~:;l:lL, pantru a administra 1 600 000 u. i. la B 11, se va vcalcula:

24 h : 6 h= 4 prize. . ~ ."

1 BOO 000 : 4 prize = 400000 u.I./doza u~lIca. ,.~, . ~.. .

Ct't1itile de Rutibiotice si chirriioteraplCe seexpflwa in :rJl.lta~l ~I grame. 'r·,an I .' tii de antibiotice Iiecare substan~a este bine sa ae administrez e .separat.

n asocraj ' . .' [ .' t bile S8 va face res-

Administrar.ea antibioticelor ~i chimlOter::l];)loe or. mjec a" ' i ._

ctlndu-se cele mai riguroase conditii de .asepsle peutru a nu [rrtro duce, . ~D;n~~

. ~~s~ul partial steriliz~{t, germeni patogcni care ar putea produce 0 suprai eerie

''.\1 urmiiri fatale. . ". • b' do n I" de

, substanta din Ila eo ane me ise en opur .'

Pentru tncarcacea senngn cu ., .

iuc se procedeaz3 astlel : ~ T t~ i

cauc 1. Se dezinfectenza dapnl de cauciuc eu lin tampon de vata steruza a . m-

biba~. i~ea\:oc~;r:;'s!~~~~O!~l a2' cantitat~ de ae: egaHicu cea a Iichidului pe care vrern sa-l scoatem din flacon, prin aeplrare (f~g. 20~, ~ b{, , 1 rl dopului ~i·· se

3. Se introduce [lculprin dopul de ca~cIUc, pmu a ?we 1 astfel sub

introduce aerul sub presinne in flacon, contmutul flaconului ajunglnd

presiune (fig. 205, a).

Cl

Q

FIn. 204. AdmiIlislrareu· an11biollcdor .-

a _ dczi!lfecl'lrea C(,paculni naconulni ; b - introuucerca. lIcrulu\ in f1acIJn.

Fill' 211:;. !ncurcarea serirlIJ.1i din (lacotr cu capac de .caw::tur::

a _ str5.pungercu eu.pac\llui; ~. - asplrarea sduii oi.

301

. 'I S ~

Jun.':'! e, ~:stoarnii Ilacouu! eu sering!l, virfulacului ajllugl!Hl sub nivclut so-

...' cr { e mJ~ctat, continutut Ilacunului va piitnlll([p' 'v

dnplugere asuprD. pjstolllllui (Iig, 205, b).. " m senngu dutoritii ror~ei de

Extragerea continutului Jlacoan I ' • h i

po a t.s face si en aj'u·;,orul a do uf .' ed~l me lise cu dup uri de ca'1ciuc se rum

.' ·1 ' .' .. "ace intr e care urml s vest t

lie Udulm, jar celtilaJt pentru patru uderea aerulij], er '<::~ e pen TU extrllgcrea

Pulberile injeetabile se dizolva in 1 hil ,. I· .

se lncarcii lntli ell solvent dupa t I ,pr~a da, 1 :n . Icl~JduJ de dizolvare. Seringa bere:;;j se i.njecteazil. in .' <, .• el~!Ca l!l I~ata, C1]HH se deschidu nola GU Jlul-

j.' t I· A • . . ea solventul ; dupa dJZolvarea V[)llljJ]et·u- "".. ,

,,1llU u In sennaa ...."" eXcfage con-

AntihioticeJ: 'admin' tr t .

iaurt pentru . I ilib IS. ra e _per os trehUlc ascciats ell v itamina B cown!"x_

, a ec II I 1'2 flora mtenSlirrula. '" .

, 1:1 afara ·actiunii toxice pe c .'.

rtlllcluuluietc ac.tualm t ' arc e, [) au asnp: a o!.ganelol". hcma topoieLief' a

. . en e se cn.ea: a • d h' "

. biotice ~i mai ales fata d ' T ~,z cazurr . e IperSl,IlsibiliLaLc f8ta de anti-

Iilactie, deces, . . e pernci run, care poate prodnee rf;,H:tii alct'gice, soc a na-

Pentru personalul zare, recomandindU-'se

c:re ndminbtrc~lzii antibiotic" exista pcricoln! de sensib il lsa se lucrezo en manu§i de caueiuc, ma~dietc

FI$A 13.15. ADMINISTRAREA CORTIZONULUI

$1 ACTH-ului V::

A. 0orti:l:olllll = horrno n : secretat ,Ie

I ~ 1 e, " u stratul cortical al gJ d I -

na e, avrnr actitwe comprexa: . an e or ~upfarl'-

Mod de prezentar[!: cortlznn 'tot. .

.Wl'tizon; hidrocortizon" "d::tc~ ~ '. sll~ercortJsoj; hern.tsuccmat de h idm-

S ,,·t"' , s:lperple no , prednlson , acat.at de dezQXicorticDsteron·

e pI eZITI a sub forma de tablete s b f . - . . .

flacoane Inchise cu dopuri d ., ,~u su onna.lllJcctabilii, In fiole sau in

injel:tabile sint solut.l·!· . . e Cal1.~luc, hxate cu D anniihlra metalled. Forrnell' b . .. san suspensH' ucestea din Il I' - ". d .

uie bin e agitate, deou·rece uncle ,: ;nl~ ct'.: .; rna, marnte e utilizare tre-

nului. .,. crtstn c.lspersate. se dcpun pe fundul Ila 1;0-

Jlrfod de admiuistral'e ; cortizonul ,. t I.· . ~

. pe calc arabi' so]nJcji prill . . t ,sc poa e ac nUDIst . .)"a sub forma d'e; tabJete

'. t j."" r lU1ec are mtrarnnSCUlara intr' -, ,

lD. raTa lIdlana,. clisrne r-erapeu·['J·c' I' t·· I ' > avenoas3, mtrnartlCuiarii,

1 ' . . , e, np Ica.H oeale .

. 11 adn,lnlstrarea cortizonllilii . t· ...

coneentratia lui In singe 1 .s>elv~ .,lile seama de 11ecesitatr.a de amcnl:ine

. D. "". ' a, u,n mve CJt se poa te de cnnsbnt. '

. ozu .zllmc,Q. se va adrnmlstra 3n 3-4 ,., J .

Corti] d' > ". •• pllze, a mtervale egale dc G-S ore.

. zonu se II mlllistreaza 1"' tAd .. .

tHa~ile pina In doza min' - 1, .a Inc~cpu lU Gze mal man, sdizind apoi canmedicul. IIt,W ce mtre~lnen~, doze }JC c·are le stabil~te. totdeulloa

Tratamentnl eu eo rtizon: trehuie termin~t r)t'l'I'. d '

h ] . A J> a ll:l.mistnu·ea de ACTrr.

om~[~n . llpofizar care activeazii futlctiu glalldelor suprarcna]e.

. . r,li3.rueutlll se efectueaza nUnlai 1n ~Plral, b I ..

ct t >. }' "<' a l1a VII llecesitInd un reglm

Ie ellc upo$Qdat ~i ingdjiri sjieciale.

302

Pentru actmiuistrarea prin lnjecpii se va asiguru 0 sterilizare perrecta a instr umentarnlui, Iutruc it tratamentul hormonal scu de rez is l.eu l.a organismulni fata: ·de infecj ii. Adrn in istra rea hormo uului se face asocial eu antibio tice, felul si dnza

Iiind stahilite de medic. . '

B. ACTH·uI sau hormunn l eortlcotrup sau adrenecorricotrop hipoflzar = hermon seeretat de hipofiza care stimuleaza secretla cnrtfzormlul !;li a alter hormoni ai glaudelor suprarenale, Se preainta ea 0 pulhere alha, arnbalat in flaco ane lnchise.

Mod de adminfstrare r inainte de admlnlstrare Be va testa, prin . metoda reactiei intraderrnice, toleranta organismului fata de substanta,

1. ACTH se dizolva In ser fiziologic sau apa distilata inaintc de utillzar e. 2, ·Dlzolv:uea continutulul unni flacon se va face intr-o 'cantitate de ser fiziologic sau apa distilata, egaHi cu numliml dozelor ce VOl' trebui sa se adm inistreze; calculul dllutiilor se face en §i Ia antihiotice.

3. in stare dizolvats, pjistrat pe gheata. isi ponte m enj.iue eficacitateatfmp de citeva saptlimlnL

. '4. Se administl'eazii pe cale iutramusculara, intravenoasa sau eventual pe cale

subcutanat1L· . '

. ACTH.ul se a drniuistreaza ~i in perfuzii intravencase lente in 'solu}ie glucozata f % ; viteza de a dm inistrare va fi de 6-8 piciituri/rnin.

Forma cea mal buns de admiuistrare este perfuzia co ntinua, permanenta san, daca n u este posibil, doza z ilnica va fi !rnp1irtitii Indouii pertuzil, ell 0 dnrata .de 5-6 are (v. fisa 15.1).

Dozele. de A CTE administrate sub forma de perfuzii pot fi mult mal mici dec it cele inj ectate intram uscular,

Administrarea de ACTH picatura ell pieaturii poate fi fiicutii ~i pe cale subcutanar.a sau lntramuscularji : in aceste cazurf absorbtia va fi Inlesnita de hiaIuronidaza,

Exista preparate de ACTHcare asigura resorhtia sa lentil; aceste preparate depnztt pot Ji administrate pr intr-o singura injectie.

ACTH-ul se administreasa In prlmele sile in doze progrusive, pentru ca stim ularea secretiei suprarenale sa. nu se fadi, brusc,

Adm inistrarea 'hormo nului se face numai asociat eu arrtihio tice.

tngdjirea boln~vulni in tlmpuljratamenmla! ell eortizon ~i ACTH. Lenjeria de pat ~j corp va fi schimbatii ziluic, De asemenea, oriee infectie a tegumentelor sau mucoaselor va en ·.tratata si ingrijitii. ln mod corespunzator.

Regimld alimentar : va Ii same in dormil de sodin; se va administra zilnic 1-3 g darura de potasiu, pentru reeuperarea potasinlui pierdut, ACTH-ul.marind eliminarea acestu.ia '; alimentatia va fi saraea in glncide 'Ii bogata in substante proteice.

Zilllic se Dor masHra ~i nota in [aaia de oDserua/ie a bolnaUlllul: cantitatea de lichidc ingerate; greutatea corporal5.; tensiunea al'terialii j .cnntitatea de udnii elimillata .

Se Va raport&. zilnic medicului orlcemoaificarc survenitli in starea bolnavului; de aceea tratament~tI se efedueaza numai ill spital, sub 0 atenta 5upraveghere

medicala.·' .

"_Uili!

'il

I

,:1 .,_

."""~,;l

11

I - ,

1c,~ .. ~1

"I

,

j

,I,

Atenfic!

• Antlbioticele $i bormonii nu .se vor asp ira in aceeuiii seringa, ci vor ff administrate separat,

I
(
-I
-i
I
l
<,
-I
i
I
-I
I
1 I
i
1
--I
~l
-( ,,-, 14

I

APLICAREA AGEN'flLOR'FIZICI

,_ Fl'iO~1 §i c.aldll1'a = a¥enti Iizic! care pot actlo na at.it local, Cit 9i asupra intr egului orgamsm ; au 0 Irnportanta iufluenta terapeutica.

. " _~ctioilind. asup:a intregulul organ ism, Irignl produce vasooonstrictle perifenc~ ~1 .o.vas?dIlatatle compe~satorie in profunzime; scade exeitahHitatea nervllor p.enferlci av=n~ e~ect. anesteztant, deterrniuii brndicardie ~i bradlpnee, creste tensl.un.ea art~na[a ~n. dlUrez~ ~ local," are acth:ne hemcstatica prin vascconstrlotte : diminueaza secretia gastnca (daca este aplicat pe regiunea epigastrica) etc.

Act.io n iud asupra Intregultri organism, caldura poate avea un erect calmant h~potens.iv, alltispa~tic, creste secretin gastrica, ~i excrepar~nal5_; local produc~ hiperemie (cnngestie), scade excitabilitatea museulaturil avlnd UD erect antispastic; scade excitabilitatea nervilo r periferici aenzitivi av lnd actiun e calmanta.

FI~A 14.1. UTILIZAREAFRIGULUI SUB FORMA USCATA

Utilizarea Irigului sub forma uscatil se realizeaza prin prmga cu gheata Iji aparaie riicitoare.

-1 ,.~

... - :

r

11,_

I l

304

A. APLICAREA PUNGII cu GHEATA

Pungii ell gJleatu = punga dc cauciuc de forma variabilli, in care se a:;;azii bucatiIe de gheat-a (fig. 206) ...

_ Seop : lerapeuiic, hipotermizant, antiinflamator, hemostatic, toniEiant, efect anesteziant, diminueaza secretia gastricii.

l\Iateriaie necesarc e punga de zheaVi; husa de Ilanela ; baiIdaj de corp ~i ace de sigurantd ; pudriera ell pudra de talc; amestec l'acitof: gheaJa + sare ; suport pentru susperidareu 'pungii en gheuj;iL

" - I

""'I·····

,I

j

Elope de exe~atiel

Ttmpi de erecujie-

1. Prcgatirea 1.1. Se pregatesc materialele necesare : punga cu gheata .d ln

materiale- call due sau plnza impermeabila lndividuala (Y. plansa

lor necesare. ~I_I_I_)_~_i_p~an_g_l_ic_a __ c_.a_u_c_iu_c_a_t_a_' - __ ~ __

II. Pe regiu~ nea p.re~ cordiuli1.

2. Verificare,a

. functio nalitapi'mater ialelo r.

3. Pregatlrea psihidi 'Ii

. fizici'i a bolnavului.

4. Efectuarea tehnicii.

J. Pe cap.

2.1. Se verifidi orificiul de umplere : sa fie inchis errnetic cu un capac prev3.zut en surub.

4.1. 4.2.

4.3,

3.1. _ Sf! anunta holnavul 9i i se explica necesitatea t.ehnicii, sim plitat ea ci.

3.2. Se asazli bolnavul in deeubit dorsal salt semiseztnd .

4.4· 4.5. 4.6.

Se sfarima gheata in budi1:i cit 0 nuca sau alund,

Se presarfi gheata cu sare pentru a forma un amestec

racitor.

Se va umple punga cu gheaVi pe j umitate sau doua

treimi din ea (fig. 206, b).

Se elimina aerul din pungi1;agezlnd~o pe 0 supralata plana.

cUl'ata.

Se [nchide errnetic orificiul deumplere eu ca pacul prin

in$urubare '(fig. 20G, c). .

Se verifid, etan~eitatea ~i se nsnca supralata exterioara

a PQngU._

Se a~teapta citeva minute pina ce marglnlle conuroase

alebuea~ilor de .ghea\:a se rntunjesc prin topire(altfel

ar putea strica punga sau dsranja bolnavul). . :

Se introduce punga cu gheata lntr-un manso n de Ilanela

(fig. 20B,a).

Se pudreazs ell talc.

Se aplica punga ell gheata pe regiuneaindicatli de medic.

4.7.

4.8. 4.9. 4.10.

4.11. 4.12.

Se a~azli bolnavul in pozi~ie scmisez inda.

Se a~aza 0 Ilanela pe caput bolnavului (daca are prea

putin par). . w • • w Se aplica pe capul bolnavulUl pung~ en g~eata obL:1nu~t.~ san de forma unei bonete, care se Ilxeaza ell [l panglica sau se suspenda de un suport deasupra capnlui holna-

vu~L . .

Se aplie~ punga cu gheata dupa o.rarul stabilit de medi:_ Se indepal'teaza pentru citeva minute punga cu gheata, la interval de 0 ora pelltru a preveni lnghetarea lesu-

turilor.

Se schimba eon~inutul pungii din 3' in 3 ore.

4.13.

4.14. 4.15.

4.16.

4.11. Se apUca 0 punga eu gheata u::ai mic~ ~~u 0 p~nga ?bi~~ nuita repliatii ca un corn. la Ulve~ul liniei medt=:ne, ~~ sub - s lnul sting (pentru a riu trece ~ndreptul p\am inilor). 4.12. Se fixeaza Cl1 0 cingatoare .bine $trlnsii la baza ~i mentinuta cu hretele.

305

20 _ Tehnid generate de tngrtjlre " bolnavllor - cd. l32

i.E/ape de execU/ie/

1 II. Pe a bdo- -tll~;;~~;;~~~T~iJ~n~D~i~~~le=e~x~ec::u:!t~ie~ _

'men, ,1,11. Se ~$a.za _una sau do ua puugi cuh" ...

4.12. Se flxeaza ell 0 centllri:i un eea.r::>'11g, eara pe abdo:uen. .

arc. . s= sao se suspenda eu un

4.13 .. Se regleaza hine suspsn . t . ,~ .' .

ret~le abdomenului pu~~~'t p:~ ~~l~.a punga sa atinga pe-

4.14. SelllterpuDe - daea abdom I .

gament en sau fiirii d enu este acopent cu un perpansam'ent .; reu - 0 panglica cauciucata intre

1 5 ' .. ~ ~I P unga cu gheata.

<.1 . Se v,:nflca aspectu] tegumentelor dupa •

puuga eu gheala. '. mdepattarea

4. I B. Se pudreaza pielea cu talc.

4.17. Se verifica datil. . ..

r;; 1 S··..· . pansamentlll un a fast udat sal; deplasat n.. . e gole$te punga. .

5.2. Se spala cu -."-

5 3 S I ' " apa $1 sapun ~i se limpezeste bine

... e asa sa se sctJrcra. .'

5.4. Se !ll~hidep !"

Iipi p~Tetii unga In stare semiumflata pentru a 1111 i se

Se verifidi etan.;;eitatea ei, .

Sedez!nfec~eaz;lL en trioximetiJen. Se pudreaza ell talc 91 se asaza "In

v cutia de pungi.

Reorganizureu 10- cului de nlundL

I 5.

5.5. .5.6. 5.7.

OhS,Cl'valii :

%II Dad. punga est I' ~

'.. epma,llusepoateadapt'l fl'"

91 In plus prin greutatea ei apa - '. a a 0:m~ e regrunu pe care se aplidi

,'j Contactul direct;;i relua it sa as~pra re~lUmlor bolnave.

leziuni de congelare. p g al pung!! cu piele» bolnavului poate produce

oil Punga se transporta r' d d

'Ii In _ cazul hOlnavilor jn~:~st~~ntt de?eSl~ht l,ii nn de bu.,;;0r:. (dop).

'fa;:;a san ace de siguranta . d .' a~~t~tl. punga cu gheata se fixeaza cu I) peste 1mbriidlmintea de n e l~ear~a u .~au camasa holnavului (acul Be treca

• Cind nu 'dispunem d gh at~e a a pungh).

, e eat a, punga se po ate um I -

."'pa se va schirnba din ora. in ora. P e eu apa rece sau zapada.

B. APARATELE RACrTOARE

_ A~al'atele rlicitoare (hidl"ofoarele) sint alcaturta din tevj (tuhuri) prin care circula a~a rece ; ele stnt astfsl asezate incit sa aSIgure. aciaptarea, pe anUniite regiuni ale corpulut, Un capat al tubului aferent . se

.adapteaz~ Is. rohinetul de apa, iar celala.lt, eferent, mtr-un recipient p t

. , en TU scurgerea

apei dill tub. Viteza de circulatie a apei est e reglata astfel ell. apa incalzitii' de temperatura eorpului sa fie inlocuitii mereu de alta recs (fig. 207).

:F'!I' 2G1. Hidra{or pentru cap.

306

-I

I

,

~_--,-_F_< I_~A_l_4_.2_. _D_T_IL_I_Z_A_R_E_A_C_A_- L_D_U_R_~I_I_U_S_C_A_T_E_' ~-----,Il

:I~·'··

~

t

I

I

~

1

I

1

I

,} Utillzarea caldurfi sub fo'nna uscata se face Ill. 0 temperatura eonditionata ".,j de to leranta bolnavilor, care variazii dupa felul caldurii utilizate, Organismul tolereazii. apa calda pina la 40-50·C, vaporii de apa pina Ia 50-60"C, iar aerul uscat pina la 85-90"C. .

Metoda ferap~utiei'i ce uiilizeazil cdldura se realizeaza ell: terrnofoare, pernell slectrice, dulapurisi cutii cu aer cald, cataplasms uscate, lmpachetari, hili calde """.···1'.

cu nisip, Iampl radiatoare. ,

Seop = caldura 'are 0 actiun e stimulenta, resorhanta, anttspasttca, calmanta, fupotsnstva, influenteaza 111 mod direct metaholismul celular, stimultnd Vitali';', ".,,: .. , tatea celulelor.

,I

Timpi de exeCll!ie

A. APLICAREA TERMOFORULUI SAU BUIOTA

J!Udr

Matet'iale neeesare : vas cu apa oalda : husa de fianelii; pudriera em pudrii

de talc; termcrnetru pentru verificarea temperaturii apei; suport pentru sus':' pendnrea termofcrulu i. termofor de cauciuc, metal sau sticHi (v .. plansa III).:

i
I. Faze de execuiie 1
I
I 1- Pregat.irea
instrumen-
telor 9i ma-
terialelor
necesare,
2 . Verificarea
Iunctiouali-
tiitii mate-
rlalelor,
3. Pregatirea
psihica a
bo lnavului,
4. Efectuarea
tehnicii.
,. 1.1. Se pTegutesc instrumentele if materialele necesare,

2.1. Se verifica dad. termoforul este iutegru, impermeahil .. 2.2. Se verifiea daca orificiul de umplere este lnchis annette en un capac prevszut ell un suruh,

2.3. Se verifieil. dadi Imbracamintea de flanelii corespunde en termoforul ~i daca este curatii,

3.1. Se anunta bnlnavul ~i i se explicfi necesitatea tehnicii.

4.1. Se !nciilze~te upn Ill. 70- 80°C. pentru adultisi 50aC pentru

sugari.

Se veriiica temperatura apei cu termometrul.

Se umple termaforul 1/3 pentru torace ~i abdomen, jumat.ate pentru alte regiuni ale corpului ~;i. 3/4 pentru

Inciilzirea patului (fig. 208, a). .

Se elimina aerul din tennofor, asez indu-I pe 0 suprafata plana, neteda ~i se cemprina aparatul en mtna, pina ce apare apa in orificiu (fig. 208, b).

Se iuehide ermeticorificiul de umplere ell capacul pre~ vihut en s urub,

Se vermeil etanseitatea, J:inindu-I rasturnat clteva minute (fig. 208, c).

4.2. 4'.3.

4.4.

4.5. 4.6.

307

L'

l

( _. __ ... --- -_.

w

i

i,.

L

1 l

I

!

.~

i

l

1

I i

I

Ohservatii : .

• D;cfr tcnno[of\ll es\e prea pliu, nu se poate adapts la forrnele regilluii pe care

se aplica s i opasa asnpru l:egillllilor holnave. .

.• Contaetul direct !ji prelungrt al termoforulul CUi pieleabolnavului poate pro-

duce arsuri- escare.

.. Pe,ntrll a nuapii:sa cu. greutatea lor regiunile durero ase pe care slut apiicate.,

tennofoarele se pet suspenda pc un aupo rt- .

• N u se utili:z;eaza aceea~ii!llbdicaminte de flallela In m ai multi bolnnvi-

• Termoforul va Ii individual, In specialcind este. de.stinat unui ho}miv iufect:rt

sau contagios.

• VOl' Ii ~tlpravegheap Ioarte atent bolnuvji ell tulburar! de seusibilitate, in

anestezie loeaU!, rahidiana sa u generaUl, prectlm si boinaviiineon$tieD~i care

uu pot sesiza temperatura termoforului.

..I ¥t,.~ I Faze de
J' I
, ......... I
i
I
I
_(
I
t'" ......
i
i,
.~ r."!' e-,
;
I
~ f:r~"~
II !"r-_·." e:reCll!ie!

Timpi de execujic

4.7. Se ;lsuca' s_uprafa·~a ~xterioadi a termofo rului

. 4.8. Se Imbraca_ termo lo rul in husa de Ilauelii (fig. 208. d).

4.\). Se pudreaza eu talc si s r ~ :. . . .

judicata de medic. ~ e up ica termoforul pc reginnea

'!o1O. Se intr eaba bolnavul daca nu s imte arsuri sau dur "

4 11 S e f _ t ~ t err.

. . d' IIxeal za I'ermororu] pc loc, peutru a "prevent deplusaren

e a OCll apll 't I • I • .. " 'J' ""

f .• d I ' cat, egrnc u-l l!l 'Jurul hol navului 5

lXln u- eu ace de s'g t- . . ' au nela.: ,l, urnn; a pnn imhriicjirn.intea de Ila-

4.12. Se schimba apa din terrnofor eli '2' 2

mentine temperatura cit ·mai co~'stan~~. .ore pentru a

B. PERNELE ELEGl'RICE

Sint intrelmint·at:e ell multa precauti.e pentnt a preveni rtrsnrile. electroeutarea. Sint prcv;i;:ute cu un dispozitiv cu care se poute re.gla temperatura lntr e 40-70"C.

I

f

C. BAILE DE AER CALD SAl] BAILE DE LUMIN A (bscurile constituind surse de

ciildurii).

Acestea se Iac in dulapuri speciale din: care capul bol1l2vului dimlne la exterior (Iig. 20g). Baia de lumina dureaza 5-20 minut.e, atingindu-se u temperatura de 30- 90°C .. FIg. 209 • .Baia rie Imn!Ilii «ilWuru U5cairlJ.

r
!
·1. F- I
\,~
-t ~'\f,;;'
.. _11
"
I, I
'\ fr......" ,
i
"
f 5. Renrgnnl-
:1 rIf~ zarea Iccu-
~; lui de
... -1 m unoil.
·L
r) r-tiPl'l
•... 1 .. FI~A- 14.3. APLIC}\REA COlVIPRESELOR UMEDE

d

b : c

PrelliIlirea tc:·mofo':[I1IIl.

l'Ig. 203.

COIDl'Teselc = materialetextiIe umede. aplicate pe supralatu corpului. Dupa temperatura lor eomprcseie pot fi: reci, clHdute, cald c si fierbinti.

Scop: eomprcsele reci au .actitme hipoterinizantii., antHlogisti<:;1i., al1ulgeziea, hemostatica I?i revulsiva, acceutneaza procesul de resorbPc. Comprese!e ealoe

au acpuJ1e decollgestionunt5, sedativa.

Tcmperatma compreselor calde este irrtre 38 - 4SoC, put ind cre:,;tc pina la

45-550C dud se unnare~te ohtinerea compreselor fierbinV·

l\IIatcJ'iale neeesarc: un paravall format de obieei din do ua stative ''ii do lli

eear~aIuri; 3 m pinza lata de 40 em; 3,5 m flaneHi taUi de 45- 50 em (la unul din eapete va . uvea ~ircturi cu care trebuie fixat5. cornpresa), apa la temperatura. de IO-15QC sau 33-43°C; musama pentruprotejilI:ca patului : op[rturfl; un cearsa] cnrat 'li uscat ; inveli!} usc.at pentru a nu permi te evaporarea apei ; vasetina pentru protejarea tegumentelor ; rnasuta-earucior pentru instrumentar ; P iDZU lat.a de 6:- 8 em impaturitii in 3- 4 straturi, pentru aplicarea compresei pe git ; ~ervetele mici de dimensiuni de apro::drnativ 20/20 em pe.ntru aplicarea cOlIlpreselor pc cap; 0 bucat[l de gheatii. ell suprafala neted5. ; solutii lzotonice, acid boric 3 %,'.

]Sne'vr eriIlic.a a·spectul teg nmentclor dupa Iudepiirtarea tel-

o ont lll. c .-

So sterg prin tamponare t f1 t ele si

cu talc. egumen e e ~l se pudteaza p ielea

4.13. ,1.14.

5.1. Se gole.~te termoforul,

5.2. Se spala 'terrnoforul ~. ~ .

5.3. Se suspeuds eu g eu a_pu 71 sapun ~l se Iimpezeste bine.

'. '" ura III JOS p entru

ca n ti tal.ea de apii dill el. a se scurge toatll

5A. Se Include termoio rul, Insulllnd '

a . 1 putin aer In el, pentru

c prevent ipirea perettlor.

5.5. Se verifica etanseitatea. .

I 5.6. '5e dezinfecteaza eu trieximetilen.

! r,'O~ 5 7 S d

.. e pu reaza eu talc, se a;;aza ln cutia· de termofo are.

l, ~3~O~3-- _ ____JL .:__-~~==-~=~~::~=~_I

309

ceai de mu"tel. Petmang,u" d, PO'"'''' "'"nol; "'it' ,',n,,,; 3-4 ""; 2-3 pm,,,p,; rrn" ''',t' ,r in,p"''''U In f",,,,; d, P""tel. rnj" de 5/5 em saLlti/6 em pentru aplic~ll'ea Mmpreselor pe oehi ;'uce de siguran(:a, pentru fixarea cOlnpl'csei; Yata.

I Efape de eXeCU!ie!

I 11,'Pregatirea ' instruInen_

I te/or ~i

I materia'lelor necesare.

Timpi de execu,lie

I ,3. I T.

I I

I· I

/.

I

I

I

I'

I

!

FirJ. ' 210. P regiltirea une! cOmp"c,.. "'ci. '

1. L 5e pregiitesc materialele §i 'i!lstrutnelltele llccesare.

1.2. Se tmnsportii ell miisllta carllciol"u! _ linga patut bol-

navului.

/ 2, Pregiitirea psihica §i

I' ,l"izica a

hOlnavului.

2.1. Se anulIj:a bolnavul 9i i se expJica l1cesitatea tehnicii. 2.2. Se ofera bolnavului urinarul.

2.3 . .Dupa ce a urinat se Indeparl:eazu urinamL

Efectuarea tehnicii. ALJUcarea compresei' pe, torace (inCl"lIci911 t).

3,1. Se a,5azii paravanul In jUrul patuiui. 3.2. Se Inchid Ierestl'eie.

3,3. Se protejenzii j)atul cu m<lterialuI irnperrneahil (mu~<l-

maun),

3,4. Se a~azi1 peste mUliaIDa 0 piilura. 3,5. Se a duce bolnavul in pozitie ~ezil1d5.

3.5. Se dezbradi bolnllvul pina In hrlu. ,

3,7. Se inmoaie banda de pinza In upi':! de 10 ~ 15"C. Se mentillc materialul de comprcsa cfteva minute sub niYclul apei din recipient.

d

310

3.8, Se stoarce surpluslll de apa (fig. 210).

3.9, Sc tiue compresa in mlna drenptil ;;i se lucere aplicarea benzii in ,axila dreaptii unde se fixeaza ell m Ina st!nga, 3.10, Sc conduce compresa din axila dreapta ohUc, peste faj,a ~ni:erioata a torace1ui spre lImarul sting,

3,11. Sc condu'ce mai depai'te banda comp.reOi,ei peste .~jJHtc!e boln,t\'ului, oblic la axil!!. dreapta; iar de aiei tranSVersa I peste tiJrace, 111 axiJa stfnga ~j apo i ulilic peste spate $1

peste UlUaJ'ul ,drept. , , '

:. . . .. ~ .

1

- , acelasi pro-

Se aplicii peste compress Ilauela ~:-::lnn ' ,

3.12. cedeu, a:Dperil~d COi~:::t:r~~~~ Iegtndu-Is in jurul tora-

3.13. Se' f'ixeaza ell ajutcru , '

' celui.

" ;' si mai repede -

Ate II t i eI ' . ib - din 10 in 10 minute, sau I~ nevore

'. Compresa::;;,"._llUd:p, "CO se va fa" 0 panza'dUr' lud.p"",i". ,"ID-

' total de 3:14. Se sp ala suprafel~le cut~:~tfa temperatura eamerei,

' :' preselor _ - eu apa rece urat 9i se imbraca bo lnavul,

' 3~15. Se usuc~ ell un p~o~~p p~zitie como da.

3.16. Se asaza boluavu ,

Timpi de ezecutie

) \

=,J 'I

':1 .~

'~I,·'

"

"

:I

II. Aplrcarea cornpreseJar pc trunchi.

, 'Deasupra ceaqaful~i ,se a~aza 0, patura e " _

3, L a-I Ieri de um ezeala. at uscat lmpaturit III doua,

Se apl,iea peste acesta un cears , , 'I

3'.2. d' 80 em. f med astfe

luhg .e _CIrca ., .oaful uscatun cearsa u 'itiva

3 3 Se aplica peste c:ary . _ ' ascii pe eel umed cu c

.. tnctt eel uscat 5a-~ de~a~e. d Ia axile pina Ia arcadele

centimetr i tn, sus ~l in JOs, e ,

crurale _(fig. 211)'1 dezhracat peste cearsaful ~~~~~chi.

304. Se a~aza, bo Ina~~uI la stlnga .';ii la dreapta, pes e 3:.5. 5e Indo aIde ce~r;;la fel cu cearsaful uscat, t-

o Se pro ce eaza a . 11 ace de sigllra~. a ",

~.~. s, fixeaza ell _ ;mllr~rI ~~ resa nu derall}ea~a miscar-ile 3':8: Se contro,l:az1ab doa~:a~uIUr. Hind prea str insa, respiratcrii a e

- - d llna pentru

;1 .l

==l ...

~ I

, , ' e trunchi (Impa-

A Iicarea eompi esez, p

Flu· 211. P diet ~rea), .

, picioarele bolnavulm .cu

la nevoie - ,

3 9 Se lucalaesc - aseza

.. . f ',. t h el se va '"t

t.ermo oare, I poate fi mobiliza ,SU < tfnde numai

" D' - bolnavu nil presa se ,11 1 ,

3.10. aca . aful uscat, iar com '1 i ai abduin euului,

nnmal cear;;, , ' laterale ale torace u ,

f ~ Ie auterioar e;;1 8 .

ll.e eye cearsatul uscat, d 15 minute de 4-1 orr,

Iix ind-o c~ rresa Ia interval e •

3.12. Se schimba COin]

311

'r-' ...... ."J

I

.[ .. '_,.,_._----


i:
,
F-·'
"
,
I ,. ..
w
r;'-·' r s, IV. Aplicarea compreselor pe cap.

(

II I. Apllcarea 3.1. cornpresei 3.2. ,pe git.

r. ..

Tlmpi de executie

3.3.

Se asaza bolnavul in pozitie sez ind a.

Se inmoaie banda de ptnza pentru cornpresa en apii la temperatura carnerei. Materialnl de Ia com presa se mentine clteva minute sub nivelul apei din recipient si se stoarce surpl usul de apa,

Se aplica compresa in forma de cravats in i urul gttului, complet circularii ~i aderenta la forma gltului (sa ajunga in sus pinii Ia nnghiu! mandibulei).

Se veriflca dadi nu Impledlca circuiatla sangvins.

Se conduce compresa pe Ia]a uutericara a gitului pe sub harbia bolnavului, treclud-o in fata sau deasupra urechilor, ~i se .Iixeazji pe crest.ctul cap ului,

Se aplica compress cit 'mai posterior, pentru a acoperi regiun ea amlgdallana .';ii a permite m iscareu mandibulei. Se sp~la tegumentele eu apil rece dnpq indep artnrea compresei.

Se usuca cu Ull pro sop em-at.

3.6.

3.7.

3.8.

3.1.

Se inmoaie eompresele de dimensiunl 20/20 em in apa de 10-15°C.

Se asaza compresa pe 0 hucata de ghenl,a curatii eu supralata neteda.

Se stoarce compresa dupa ri:lcire ~i se aplicfi pc fruntea bolnavului sau In jurul capulu].

Se Iixeazii cu 0 fa~a, un prosap legat pe Irun te san ac de siguro.nta.

Se riiceste intre 'timp 0 a doua cornpresa. Se acopera cornpresa umeda en una uacatd.

Se schimha compresa din 3 in 3 minute pc toat5 peri-

oada prescrisa pentru aplicare, ' .

3.2.

3.3.

S.4.

3.5. 3.0. 3.7.

V. Aplicarea eompreselor pe ochi,

3. L Se protejeaza tegumentele din jurul pleoapelor cu un strat de vaselina,

3.2. Se inmoaie .materialul de cornpresii 5/5 em sau 6/6 em in solutie medicamentoasa (acid boric 3,%, ceai de mu§etel) ~i se stoarce partial.

3.3. Se invita holnavul sii-~i In(;hida oehii ?i se aplicd compresa.

A:tentiel

• La bolnavii ag ltati compresa se fixe~di en 0 Iasa. lit Nu se aplica eompresa de la un ochl 10. celalalt,

,. Se arunca eornpresa. 0 data sco asa de pe oehi §i. se arde dacii o chiul prezinta secretie patologica.

VI. Aplicarea 3.1. Se apliea com presa formata din vata h~brlieat1i. in tifon

com prese- astfel lnclt sa depiiseasca pavilionul urechii In toate di-

lor pe rectiile, ajung ind pinii la unghiul mandibulei.

ureche. 3.2. Se acopera .compresa unieda cu un strut de vata uscata

sau flaneld.

3.3. Se fixeaza ell 0 fU9U sau un prosop, iudo it in forma de

f~,-- __!_ __ b~an~d_:a.:__ -:- _:. __ -:- _

~ 312

Eiape de execatie

T'tmp! de exec.ujil?'

4. Reorganizarea 10- cului de muuca.

3.1. Se fixeaza 0 banda de pima u5eata. lungii de 120 ern, ·lata de 20 em imprejurul so idului, deasupra cresteJor iliace III I sens orizontal ~i se prinde capatul user eu un ac de sigurauta.

3.2. Se Inmo ale cea de a doua compresa de aceleasi dimen-

siuni, In apa rece, '..

3.3. Se stoarce surplusul de apa ~i se 1ndoaie banda in dona, 3.4. Se Iixeazji, at it anterior c it s i posterior, de banda Ori7.011- tala cu cite un ac de siguranta, asHel in~it compresa sa tread de-a lungul santului .int erfeaier, aeoperind orlfi-

ciul anal iii organele genitale. .

3.5, Se aco pera eomprcsa urnedii cu 0 banda de Ilanela care

va fi en c!tiva eID mai lata. '

3.6. Se spnla eu apa rece dupii indepartarea eompresei s i se usuca cornplet.

3.7. Spalare pe m lini eli apa curents si sap un I

VII. Aplicarea compreselor pe organele geuitale.

4.1. Se imhr aca bolnavul en lenj erie curata ~i uscata,

4.2~ Se a~aza patul bolnavului 9i se Indeparteaza paravanul. 4.3. Se -ard com presele ce p rszintii vreo secretie patolcgica. 4.4. Se asaza substantele medlcamento ase utilizate (acid bo-

rio 3%, rivanol, permanganat de potasiu etc.), ln idulapul de medicamente,

Ol>servatii:

• Compresele trebu ie schimbate dup a 5-10 minute, altfel se Incalzssc, producind UIl efect contra!' celui urrnjirit.

• In oongestii :;;i inllamatii, durata de aplicare a ccrnpreselor este mai lung a 1/2-2 ore.

e Co mpresele mai grease ~i sto arse mai putin au, un ef'ect de racire mai In-

delungat. ,

• Eiectul com preselor reel ponte fi muit prelungit, dad. pesteacestea se ap licii un aparat racitor.

'" Aplicarea timp mai In delungat a compreselor reci provcaca macerapia tegumentelor.. favorizind lusam lntarea sau exaeerbarea flo rei microbiene locale

sxistcnte. '

• in hiperpirexie, schimharea compreselor t'rebnie faeuta dill' minut in minut

p ina la obt.iuerea efectului darit.' ,

• Compt eseie calde se aplica dupa tehnica celo r reci, dar' aeoperite cu. material irnpermeabil :;;i un strat de .vatii .protector, pentru a se impicdica evaporar ea 9i usearea. Durata de aplicare variaza de Ia 1{)-20 minute pina la 6-10 ore'.

h

c

(~

FlU. 212. Pregatirea [me; comWEse calde.

313

Fi!l' 213. Aplicareu compresei· la mind.

F iU. 214. Fixarea cl)mpre.~ci la minil ..

FI~A 14.4. APLICAREA REVULSIV"ELOR

Revu lsiv~Ie == mijloace terapeutice mecanice, Iiztce ~i chimice, care printr-o iritat ie superficiala suprimii o vstar e co ngesciva ~i inflamatorie a tesuturilor protunrle. La Iocul de aplicare ele an 0 actiune ruhetiantji (depasesc stadiul de hip er-

ern.ie). .

Re:vulsia se poate realiza prin Iricj iuni, ventuze, aplicatii calde, impachetari, cataplasme, sinap isme,

Frlcthmlle pot Ii uscate, umcde sau medicamentoase ..

Ftictiuuile uscate se executa en m ina goala sau imbrtlcata ell 0 manu9a de "humbac sau clnepa ~i dureaza e iteva minute piua cind bolhavul are 0 senzatie de cald ura !?1 tegumentul se inrcseste. Cele umede se Iac prin nccperirea ell un prnso p lnmuiat in apa rece sau calduta. c

Slnapjsmele s irrt praparate de faina de rnustar sub forma de cataplasrne,

av ind uu prineipiu activ iritant. ,

Vcntnzcle slut recipient!') micide sticla, cu aspect de pahare sau clopot, ell capacitate de 80 -1 00 ml, ell Iundul rotund .~i mal larg, eli marginile gurii grease si ro tunjite care se aplica pe pielea bclnavului, dupa ce s-a realizat in interiornl

lor v id, pliu flamhare. . . . .

.' Seep : crearea unui allux de singe, catre supratata pielU si a tesuturilor ~in reginnca de suhventuza, care; influerrteaz a favorabil inflarnat.iile localizate: mtensifidi. circulatia sangvina ;li limfati~a a tcsuturilol' din profunzime; asigura reso rht.ia exsu dutelo r si inf'iltrat iilor ; micsoreaza durerile.

V~ntuzele se apli~a pc regiulliJe bogatc 1n tesut celulo-adipcs subcutanat; llllse ap lica pc suprafete uiide pielea vine in contact direct ell o sul,

Matednle neeesare r 8-12 sa u 20 ventuzecnrate, sterilizate : 2-3 tampoane de va ta fixate pe v irful 1111Ol' be~i)oare ; ap ara t de ras ; chihrit , alcool medicinal; sapun ; Iarupa de spirt; t5.vip. reual a ,

Eiap e de execu_(ie1

Timpi de execuiie

1.1. Sep·regatesc materialele ~i instrum entele necesare si se tr-ausportu lingii. bolnav.

1. Pregfltirea m aterialeID L' !iii iL1-

s L rum ente- 10 l' neees,ue.

314

m :~

~I'·.·

1

~

\

i

·1'

,

, Eiape de execu tie-I

Timpi deexeeufie

I I

,I

I I

I I

I

I

I f

I f'

2. Pregatirea psihica ~i fiz icfi a

ho III avul ui.

;). Efectuarea tehnicii.

2.1.

Se anunt.s bolnavul ; i se exp licfiurnpn rtantn tehnicii $1 inoIensivitatea ei,

Se ajuta holnavul sa se dezbrace p inii la hr!u,

Se· a~aza holnavul in decuhit ventral (ell regiunea dorsald IJe care se vor aplica venzutele, rndreptata in sus). Se spalii cu apa §i sap un supraretele tegumentelar pe care se VOl' aplica ventuzele (daca slut piiroase se rad).

2.2. 2.S.

2.4.

3 -, 1. Se 1mbiba tampa nul Iu alcool 1}i se uprjnd«.

3 .. 2. Se t.ine cu m ina stinga ventuza, in pozrtie chlica, cu gura inf dreptata in jus, cit m ai aproape de locul unde va fl aplicata,

3:3. Se introduce tamponul aprlns, ell m ina dreapta, In cavitatea veirtuzei : se plirnba printr-o m iscare de rot<).tie rapida Im prejurul peretilor irrterni, astfe! Incit; numai Ilacara sa atinga suprafatu sticlei, timp de 2-3 secunde,

3.4. Se indeparteuza Ilacara din ventuza !ji, printr-o miscare " brusca, se ap licii pe supratata dorita, apaslnd-o hin e. 3.5. Se apl icii 8-12 maximum 20 de ventuze, intr-o slngnra ~edinta.

3.0. Se lasa pe lac 15 -20 minute, ins a timpul util de actiune trebuie apreciat dupii gradul de colcratie 0.1 tegumeutelor (tumefactia em isfericii la inceput este rosie, hiperernica ~i devine apo i din ee in ce mai tnchisa, modificadle de culo are datorindu-se vaso dilatutiei excesive determinata de staza din tesuturile aspirate, peste care apoise suprapune slngole, care extravazeaza in tesuturi).

3.7. Se supraveghcaza atent bolnavul in tot timpul clt are -ventuzcle aplicate; se urmsrese prin peretii trausparenti ai v errtuz elo r, gradul de asp iratie ~i .coloralia tegumentelor,

3~8. Se scot ventuzcle, dod coloratla tegumentelor devine vio lacee inchis, prlntr-o miscare usoara de l'astnrnare a ventuzei ~i se apasa, cu ind exul celei!alte m Hili, pielca din irnediata vecinatatc

a gllrii ventuzei (fig. 215). FlO. 215. Dcsp"indcrca. veniu-

3.9. Se usuca pielea holnavului eu . zetor,

, un prcso p i;li se ef'ectueazil 0 fric~lune uso ara cu alcool diluat. 3.10., Se ajuta bolnavul sa se tmbrace, sa se instaleze como d ill pat, se inveleste holnavul.

J

~j

:i 1

d

I '

A.t.cntlC!

o Repetarea aplic1\rii ventuzelor se va face numai In un interval de 2.-3 zile, pe a .alta supratata vecina,

• lnclHzirea excesiva a vantuzei po atc produce arsuri la nivelul tegumcll\eIor.

• Prelungireu t.irn p u lu.I de aqtune s i apllc.uretl repctuta a v errtucet pc

acelasi loc pot prud u ce leziuni p lna la nscroza pielii.

• Apllcareaventuzelor cere mulHi i(1deminare dcoatecet duca se lucreaza incet saU gre)it, ele nu se priud ~i vor exerc·ita un erect in5uEicient de aspiratie.

I ,"""'

I "j

315

15

HIDRATAREA ORGANISMULUI ~I TRANSFUZIA 'DE SINGE

Apa este Iichidul 'solvent al tuturor substantclo r chirnice o rg anice !;>i a norganice necesare functlonari! organisrnului. In, organism apa se gase:;;te in doua

stiirl : Iiberji ~i fixu. .

Apa {ixi1 sau siructuralii intra ln co nstitu tia 'lJ1oleeulelor.

Apa lib,era sau circulaniii din organism reprez intii 70% din greutatea Jui ~i se repartlzeaza :50% in interiorul celulelor (Iichid lntraeclula r), 15% in spatiile lacunare (lichid interstitial) lli 5 % cireula ill vase (lichid plasmatic). Prin eo rnpozit.ia ~i functia aprop iatii, Iichidul inturstitial 9,i plasma s irrt numite ilcbule exlracelulare. Circulattc liclridelor lntre diferitele cornpartimco.te se face priu

schirnburiIe mijlocite de peretele capilar. ,

Apa circulanta din organism prov in e din iugestie (apa exogena) sau dill renctii chimice (apa andogana). Lichidele ~i electrolitii din org au ism se eiim i 113 prin urinii, sudoare san diferite secretii organice,

In mod normal exlstil. un eehilihru rntre lichid ele irrtro duse in organisill ~i pierderile Iiziolog ice. In sltuatii pato logice se produce un dezechjlib ru in compozipa hidrnelectrnlltica, duclnd la deshidratare (pierdere pato lcgica) sau rct.en~ie de apa (hiperhidratare).

, Mentin eren eehilihrului hidrornineral ~i a schimburilor dirrtre dileritcle compartimentc se realizeazh prrntr- uu mecanism complex de coordonare.

Deshidratarea extracelulara este eel inai des InUlnih1. s i necesitil. 0 reee h ilibrare urgentil. Hidratarea corectii trehuie sii. tiua seamu de rnodrlicarile osmo t.ice ale plasmal, de scaderea vo hnnului de Iichide, de mo dificarrle pH-ului 9i de cornpozitia io nicii a plnstnei.

[ I f"'"

. l

~16

Hidrutarea organismulu i se face pe cale nuturala, o rulii (per os] sau rectalii. sa u puretileral : intravenos, subcu Lalla t, intransos (in exceptii).

Calea orala decla nseazfi 0 serie de r eIlexc vasomotorii si secretorii necesarc uuui . bun echillbru Iunctio nal, Prin' hidratarea oraHi slnt a.duse ;;i silrudle necesare dad uu lipsesc coriditjil~ osmo tice de retinerc a upei, Stenoza p ilorului, varsaturue, inllarnatiile intraperitnneale (stu rile de so c) etc. contraindica aceasta cale.

Calea rectala p errn ite adrn inistrarea lichidelor fie sub forma de clorurji de sodiu 8%0' Lie sub fo rma 'de solutle glucozata 47%0' Hidratarea pe, cale' redala se Lace suJ) forma de clls01a picatud eu pic1iLuri'l (v. fig. 2]6) .

Dintre numeroasele soluti! ulilizQle pentru hidratarsa organismului Iae parte

urmatoarele : '

1. soItitia izo to nicsl de clorura de so diu numitii set' fiziologic (7,50-90/00), san cea hipertonil. 10-20%;

2. hlcarbo natul de so diu, solupe izotouicli de 1.4% rnser,' fiziologic sau

Hinger; ,

3. lactat.ul de sodiu - solujie Izoto nicd 1, 9 % ;

4. glucoza - solutie lzoto nica de 47%0 sau lactoza 900/00. Glucoza se mai utilizeazfi 9i in concentraj.ie de 20-30%;

5. solutia de clorura de potasiu 2% in am estao ell solutie r:1]ucozaUi izotonica. Restabilirea ,~chilibrului .. hidroelectrol_it.ic yi ~ci[~o~bazic :r s'pa~iului in tracelular Be efectueazti ell solutil de electrolipl multipli sau amesb::curi de so lutli

simple. ' •

Hidratarea cea mat fiziologica Be executa eu solutie Hinger. ,

Perfuzarea de singe,piasma sau globule rosii in sist ernul circulator constituie trnnr[uzia. Ea Be face in seep terapeutic, pentru : restabilirea masei sang vins §i asigurarea num arului de hematii In caz de hemoragii, anemii etc., stirnularea hematopulezei ; eresterea capacitiitH de ccagulabilitats a singelui. in vederea hemostazei (stnge proaspat, plasma trombocitara, fibrinogen etc.); aportul de sub. stante nutritive: proteice, vitam ine, saruri mineraie, Iier j stimularea reactfilo r

antituxice 9i untliufectioase, .

FI~A 15.1, HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE

I)

,

"

,

,

,

" .\

_ .t:.erfuzie=:.introdu~erea pe cale parenterala. ~intravenoas5.), pic1itur5. cn pil:utura, a soiutiilor medicamcutnasa pentru reechll1brarea hidroionica ~i volemica a org anismulni.

Introducerea Iichidelor se poate Iace prin ace rnetalice fixate direct in vena prin canula de material plastic ce se introduc transcutanat prin Ium enul acelo r (acestea apoi se retrag) sau chirurgical, prin evidentieraa venel ln care se Iixeaza o canula de plastic ce se meutine chiar clteva saptamlni (denudars veno.asa).' ,

Scop: hidratarea ~i minei'alizarea organismului; admiuistrarea medicamen, Lelor Ia care se urmareste un erect prelungit; d epuratlv - diluind ~i Iavcriz iud cxcretia din organism a pro dusilor toxici ; eompletarea proteinelor sau alter compo nente. sangvine; alim entaj.ie pe calc parenterala.

Materi:tlc .?-!lcesare : ~a vii ~edicalii .~eop~rit5. ell ur: ctmp steril ; trusa peutru perIuzut solujii, ambalata steril : solutlils hidratante In sticle R.C.T. lnchise cu <loop de cau?i.uc ~i ~r:n1i~ur~ metalica sauin pungi o~iginale de material plastic, nguros sterilizate ~l lncalzite la temperatura corpului : garou de cauciue . .tiivit.§. ,r~na.Hi; stativ previi.zut cu bratari eli clem e pentru fixarea f1acoanelor; 1'-'2 s~nngr L.uer de 5 -1 0 em eli ace pentru injecti! intraveno ase 1i intramuscula-s sterilizat« (seringile ~i acele Record nu se mal utilizeazii); 0 perniitare, musama ; 1-2 pense sterile; 0 pensa hemostatica : casofet5. cu clmpuri sterile; 'casoleta eu compl'cse sterile; substante dezinfectante; alcoo], tincturil. de iod, benzina iodata; rompiast, foarfece, vata.

31'7

j.E.'tape de ~xeC1ltie!

I '

I--------------~------------~------------------------------

11.

I"

Pregatirea materialelor, instrum eutelo r i;ii aparatului de perruzle,

1.5.

Timpi de execuJie

'1'1(1, 2111. Jndepariarea. [ceil proieeioore II awfui.

1.1. 1.2.

1.3.

I

I

I

I

Fi~. 217. Dcztnieetarea cap'" cului [laconului.

II

FTU .. !!f!O. .

a -' Susp en dar ea flacouulul pe srntl v : b - descnltlerea prestubulul pcntruumplerea tulmlui,

1"i,Y' 21~. Ptitrurulerea acului fn flacon.

318

Elape de eXeClI!ie!

Timpi de e.?;cwfie

I

I

f

I

Atell!ie!

2. Pregatirea psihicli ~i fizidi a bolnavului.

3. Efectuarea perfuziei.

1. 7. Se Ilxeaza tubul de aer Ia baza f1aconului cu 0 banda de romplast, avind grija sa depaseasca nivelul sclutie! sau al 5\1 bstautei 'm edic am en to ase.

1:8. Se lt.departeaza pensa h emo stut icji, dcschiz ind drumul aerului in flacon.

1.9. Se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portae al tuhului, se rid'ieli deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon o\\i se deschide U90r prestubul, Hisind sa curgs lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ell picuriitcrul sa se umple eu Iichid,

1.10. Se co ho arii prcgresiv port.acul, pina cind tubul se umple ell lichid, fiind 'eliminate coruplet hulele de aer (fig.

220, b). "

1.11. Se l'idicii plcuratorul in poz itie verticala ~j se Iuehidepres. tubul, aparatul ramiutnd atlrnat pc stativ,

• Ambonl nu trebuie sa se atinga de nlmic din fur pentru a n u se des teriliza,

,

2.1. Se anul1ta bolnavul convillgindu-l 'de impcrtunta tehnicii. 2.2. Se a~aza bolnavul in pat, in decubit dorsal, cit mai comod, cu autebratul ln extcnsie :;d pronatie,

2.3. Sub bratutales se il9az5 0 perna tare, acoperita cu musamas] un clmp stcril,

2.4. Seucopera bolnavul eu 0 lnvelitoare.

Se pregatesc instrumcntele l}i materialele Decesare.

Se scoate tifonul San celo ianul steril de pe flacon, se desprinde sau se topests la Ilacara parafina de. pc suprutata dopului.. care se dezhifecteaza. ell alconl (fig. 217).·

Se desfaee aparatul de perfuzie i'i se inchide prestubul

(fig. 221).

Se lndep5·rteazll t eaea protectoare de pe trocar !,it se P;j· trunde en el prin dop 'in flacon (fig. 218 ~i .21 H).

Se inchlde ell pensa hemostatica, imediat sub ac, tuhul ck aer, so Jndeparteaza tcaca pro tecto are de pe ac ~i ~l'

, patrunde cu 'acesta in flacon, prlu dopul de cauciuc, I'flri\ 1' ..

sa sa utingii trocarul, Ui. Se suspendli Iiaconul pc SUpOTt (fig. 220,(1).'

I

I

3.1. Spalare pe m iini ell apa curenta ~i sapun r Se exarnineaza calitatea ~i starea venelor.

3.2. Se aplica garcul de cauciuc Ia uivelul bratului.

3. J, Se dez.iufecteazji plica cotului cu aicool, se badijoneaza eli tinctura de io d.

Se cere hnlnavului sa Illchida pumnul ~i se efeetueaza . punctia venei alese (v, fi:)a 12.1); de pl'eferinta se incepe

ctt mai periferie., .

3.4: Se veriflca pozitia acului in Vena, se Indepart~azi garonl ~e cauciuc .'ji se adapteazii amboul aparatnlui de perfuzie Ia ac.

3.5. Se deschide im ediat prestnbul (fig. 221), pentru a permite scurgerea lichidului in vena 91 se regleazb viteza de scurgere a Iichidului de perfuzat, cu ajutorul prest.u~~~ lui, la ao picatllri!lninut sau ill Iunctte de ne.ee~ltatl.

-3.6. Se fixeaza cu henzile de leucoplast amboul acnlui \>1 por~ ttunca tubului invecinata acestuia, de pielea boluavului

(fig. 222). ' .' . .'

3.7. Se supravegheaza permanent starea bolnavului 91 mo dul

. de functinnare a aparatullli. .

3.3. Se preg1ite~te (dadi est.e necc::n) c~l ?c al doilea flacon cu suhstanta medicamentoasa, incalzmdu-I .Ia tempera-

tura corpului.

: I

~,

d'

i

.".;r.v

~ I

.1 ' ...d

319

_J.

I

J ~, '--_' __ '_--'_--'--'''-'-_'-'-'~_-----,--'''~--'-'

P'"
~
.~.
r" )
, f
~-
~ I
" '-~ I

, I

,,~ ,

,L

Timpi de execulie

3.9.

Inalnte en Ilaconul sa se goleasca cornplet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului ill perfuzor ;;i se racord eaz a aparatul de .perfuzie la noui flacon

(fig. 223). '

Se deschide irnediat prestubul, p ehtru a permite Iichidului sa cuf,!~ll. ; o peratra de schirnhare trebuie sa,.se petreaca cit mai repede, pentru ca singele relulat prin ac sa nu se coaguleze .;;i se regleaza din nou viteza de scurgere a lichidului de perfuzat (Ia 00 pic.jrnln, :de exemplu). Inainte ca Ilaco nul sii se go leasca, seTnchide prestubul, se exercita 0 presiune asupra venei 'punoj.io nate ell un tampon lm bibat in solujic dezinfectanta s i, printr-o rniscara brusca, in direcj ia axului vasului, Se extrage acul

din vena (fig. 224). :

Se . dezinfecteaza locul punctlel ell tinctur5 de iod, se aplIdi un pansament steril ~i se fixeaza cu romplast.

3.10.

3.11.

3.12.

I

h

a

Jo'lg. 2~1.' Presiuburi :

a ~ tlp Mohr; IJ - tip Holfmfl!l,

Fig. 222.

171fl· 223. A1alar.a [lnccnului al doilea,

Fig. 224.

::\2.0

Eiupe de execU!ie!' Timpi de execllJie
4. [ngrij irea 4.1. Se asazabo lnavul confnrtabil in patul sau,
InJlnuvului 4 ? Se a dmlnistreaza bolnavulni lichide ciildut e ( daca este
.~.
dllpa teh- permis). ' '
nidi. 4.3. Sc supravegheaza bolnavul.
5. Heorgani.;::a- 5.1. Se sp?-lft Im ediat In [et de upii rece seringa, acele (apa-
rea locului ratul de perfuzie de material plastic se arunca), se dezin-
de munca. fecteazi ~i se pregatesc pentru stertlizure.
- .. Se noteaza In Ioaia de t em p era turii data, de
::J.«. cantitatea
Iichid pcrfuzat, cine a ef'ectuat p erfuzia.
Ace i II en t e .
• Hiperhidralarea prin perluzie in exces, la cardiuci, poate determina ed ern '
pulmonar acut : tuse, expectoratre, polipnee, crest eren T.A. Se reduce rtt-
mul perfuziei sau chiar se intrerupe ccmplet, se inj ecteaza cardiotonice.
• E~lboli~ qaz?a~i1 prin patru~d~rea ae~tlh~i in cu~entul circulator. Se pre-
vme.prrn elirn inarea aerului din tub iuainte de instalarea perluziei, in-
treruperea ei inainte de golirea completii a Ilaco nulut si prin neutilizarea
perfuziiLor cu presiune (prrn pere de cauciuc),
Re~inep !
o Nerespectarea requlilor de osepsie poate determlna illfectarea ~i aparitia
de frisoane (fig. 225).
Instalarea perfuziel se face in co ndltii de asepsie perfectji, I:r.llocuirea re-
z.ervorului sau intreruperea perfuziei se va face indi 'inainte en acesta
sa se goleasca cornplet, pentru a lmp ied ica piitrunderea aerului In per-
fuzor si pentru a se retlne 2-3 erne de'solutie pentru control, in cazul
in care s-ar produce un accident (Intcleranta). " FI~A, 15,2. DETERMINAREA GRUPELOR DE SINGE )(

, , Prezcn]a san absenta antigenelor nuruite aqluiino qene A iii B, pe suprafat a hematiilor, a detenninat impartirea populatiei in patru grupe sangvine, in sistemul 0, A, B. Grup ele saugvine de hazji poarta numirea aglntinogenului fixat pe hern atii, in plasma exist ind suu nu . aglutininele (7.. si f3 (anticorpi) care, Iixindu-se pe aglutinogenele ccreepunzatoare, pot provoca aglu tinarea (alipirea) 9i apoi distrugeraa hem at iilor. Grupele sangvine ;;i caracter ist.icile lor antigenice slut eviderrtiatc in tabelul de mai [os 9f hi figura 22G,:

" Seop: pentru electu area unei transfuzii de singe este necesara cuno aaterea identitatii arrtigeuic« dintre singele donatorului si primitornlui, pentru a stabili compatihilitatea de grup sangvin (fig. 227).

Determinarea grupelor sangvine se eXe~ cuta prin doua metode:

L metoda direclii (Beth-Vincent) co usta III am estccurea eritrocitelor primitorului eli serurile standard 0, A ~i B.

Grupa I Aglu£inoffen I Aglu!i/lin~
,
-
o I - C/_ ~i ~
All A ~
B III B a
AB IV AB - 21 - 'I'etmicl generate de jng~iii're a bolrravklor- - en. l32

321

9

r:

k---' 1'----

\ A

~___...

PRINe/FAULt SURSt DE CDNTAMI,t!ARE ALE PERFUZiEI INTfTAVE,vDASE

A rrsnr .I

I;ilAINTC ~fi'rtjZ!E

(-Preg_dl:irea inater/a/clop;

, - Instalal'C!a ) ,

.

ltV CI.I/fSUL

f'EfiFUZIE/

.Flaconu/ I'isuro!

Slltl.sfaf7i:t' ad//iDfla/8

Lil.'I7io'u/ Je;J8rru,zle .sau !lobsl ao'it/cma/e

Schimoarea f/aconUlui

Sisie.l77u/ de a!:a.sare 'Gl'E'rf'uz/2,/

Aer po/ual:

la/ee//i'

CO m'plii7h~/l(O/'£' , '

Ifljec,f/a ., (llar;/f-lu/ar~ r:lJtel.':'~f'

Fl[l. 225, Prindpalel~ surse de contaminare ale perfuriet ..

, '

cnii-A si

Clriti·8

..-'-~-- ..

fj

Fin· £26. Camcteris/icile antioel1ice ale gwp,~lor - scmiJDlne l'n sis/ernul' ABO,

Fi!j~ 227. Schemn

cotnpai; biWa!ii gmpelor sangvirw.

H. metoda indirecUi (Simonin) corista in, am estccarca ,serului sau a plasm ci ~"" f

primitorului ell. eritrocrtcle cuno scute (till gtupele A (II) ~i B (III). I

Eriirocitele bo luavului s e cbtin prin tn~eparea pulpci degetului, iar plasma.

se ahpne dupa centtifugarea siugelul, recottat pr in punctie venoasa fara citrat

de sodiu (plasma ram ine deasupra).

Serurile standard se prepara Iii institutele speciale de hematologie care le Iivreaza in fiole.

1. DETERMINAREA GRUPELOR SANGVINE PRIN METODA DIRECTA (BETH- VINCEWI')

Singele se recolteaza prin lntepare'apulpei. degetului.

i\iat(~riale necesare : lame de sticUi curate si uscat e : .ti:lvita renala ; serur i standard 0 (1), A (II) ~i BeIII) ;. materiale uecesare perrtru recolt.area singelui;

prin lntepare (Iisa 12.2); pipete pcntru fiecare ser, .

Eiape de exeC!1!iel Ttmpi de execujie

L Pregtitirea 1. L Se pregatesc rnatcrialele ~i instrumentele necesare,

materialelor 1.2. Se transpcrta I1nga bolnsv materialele pregiitite I 9i instru-

mentelor

Decesare.

3. Efectuarea 3.1'; Spalare p e m iin] cu ap-a curent.a ~i sapun r

tehnicli, 3.2. Se verifies temperatu-ra camerei, 16-1BoC,

3.3. Se verifica serurile standard (transparenta, culoareu ~i termenul de expirare).

3.4, Pelama de sticla se pune in crdiue, en pipete separate, 'c1te 0 picaLllra din fiecare fiola de ser test, eu diametrul de 5 - tl mm (fig. 228 ~i 229).

3.5. ,Se efect.ueaza inteparea pulpei degetului (v, fi.;;a 12.2). 3.6: Cu cite u.n colt al unei lame slefuite se ia pe rind cite 0 picatura de stnge (a 10-a parte fata de picatura deser} care se amesteca prin rntscilri circulare, ell fiecare pica-

tura de ser-test, p ina la omogenizare (fig. 230). ,

3.7. Se im prim a lamei de sticla m.iscari de halansare (fig. 231

~j 232). '

3.8, Se citeste rezultatul, dupa 5 minute (fig. 233, 234). 3.9:1 Spalare p1': rnfiui cu apii curenta 9) sapun I

2. Pregatirea psihica 91 fjzidi a holuavnlui.

2.1, Se anunta bolnavul .~i i se explica necesitatea tellllicii. 2.2. Se a~uz5. ho inavul pe u n sea u n, in pozitte seztnda.

·1

, ..

~ l

;

,

i j

FIn.' 228. A$.:area p;c!i{uFilar de se r.lest.1

1-1_0_--,1 / ®

11

I

I -,.,

) .~

rF!"

I,

,,~

Fi!f. 2211: Pipetarea sotutie: de ser lesl.,

FlO' 2:12. Balansarea pl<lcii penlru. omnumizarea piciunrilnr,

Fifi. 2.'10. Ouuutenizarea preparalului w, ba.gllota.

FI!J. 231. Cilirea reacile: de aqlutinare prin inclinarea pldcii.

FilJ· 233. Cilirea remllaialui . + = QII/uiillrlfO.

Elape de exeCU!iel

Timpi de 'e,recujie

. 4. Interpretare:

(fig. 23,1).

Eiape de eXeCU!ie! Titnpi de e:.recHjie·

Crzele
sorrqvm» undomt:flfale
Ser test ser /fjl' ser lesf Gloede Globule GloJj!!/~
0 A 8 Grupa. cesr lesl rt:S/' .
Agl'13'illflii Ag/ufinlf/li. ' A 8 0
;(.
, 0 Ok "'0 [ DeI.;3 @~ :~® CD
I, I
, ,
® 0 ® II All ® 0 ()
'..:....;...
---
@ ® 0 .. @ ® '3
1lI Be<. , ,I t;:>:
---
@ © ® JJl AB 0 CD CD
Metoda Be!h-V;;'cer7f Metoda Simonin
Fin. 234. Inter preiarea remlla1e/or. muncli.

5.1. Se curapi. riguros ~i se spala cu apa curenta inst.rum antal« Iolosfte.

5.2. Se ill)aza ill solutie dezfufectanta p lna In ster iliz are,

4.4. Dac\i aglutinarea s-n pro dus in toate serrr r ila, s lng ele face parte din grupa hE . (IV).

4.5. Se nuteazii in Io aia de obscrvutta grupa sa ng v iuji a bolnavului.

6. Reorganizazarea Iocului de

A t e n t Le t

e Serurile-test trebuie sa fie transparente, galbui. G Nu se folosesc serurile-l.est expirate.

'. Picaturile de serurj-test se a~aia hrtotdeauna 111 aceeasi 0 tdine.

r Singe de ceredo!

Singe de cercefaf

!

I

H. DETERMINAREA GRUPELOR SA..NGVI'NE PRIN METODA INDIRECTA (SIMONIN)

l'iIateriale neeesare : lame de sticla foarte bine degresate :;;i uscnt.e : eritrocite standard din grupurlle 0 (I), A (II)J.~i B (III) ; m aterialele necesare pentru puncjio

venoasa (v. Iisa 12.1); pipete pentru fiecare. '

Etap« de eXeCU!ie!

1.1. Se pregatese materialele necesare 9i se transporta llnga bolnav. '

4.1. J:?acanu se yroduce aglutinare In nici unul dintre. soru",l'lle-~est, sl~gele face parte din grupa 0 (I).

4.2. Daca agl~ltlOarea s-a pro dus in serurile grupelor 0 (I) si . B (I_II) ~lngele face parte din grupa A (II).

4.3. Dacaagl~tinarea s-a produs in serurile grupelor 0 (I) ~i A (II), smgele face parte din grupa B (III). ,/.-~----~~--~~~.~~~~----I

324

1. Pr egatirea materialelor :,;i in-

str umeutelor necesare.

l

325

IE/ape de exeCU!iel Timpi de execuiie

I ", Efectuarea 2.1. Se asig ura III camera. 0 temperatura de 16""": I SoC.

tehnicii 2.2. .Se veritica aspectul (modul de cunservara) errtro citelor-

Jest, 'termenul de valabilitats.

2.3. Se recolteaza singe prin punctie venoasa (v, fisa Hl.1).

2.4. Se pune singele recoltat intr-o eprubata, .

2.5. 'Cu -ajutorul unei p ipete se separa serul sau plasma singcluj de. cercetat,

2.6. Se pune pe 0 lama de sticla cite 0 picatura din er itrecitele : standard 0 (1), A (II) Eli B (III), folosiud pipeta ned.rei

~k. .

2.7. Peste erltrocitale-tsst se pune cite 0 picll.tura din eeru] sau plasma de cercetat, uv ind grija ca piciitura de eritrocite-test sa fie de 10 ad mat mica declt picatuea Be-

rului sau plasmei de cercetat, .

2.8. Se am esteca fiecare pidltura cu cite un colt diferit al unel '

lame de st icla.. '

2. 9. S~ citeste rezultatul dupa 5 minute. Heactia de aglutfaare are aspect de cl'iriimidii pisatii sau de mici grilunti de cuIoare rosia tica,

3. Iriterpretare s.i. (v. fig. 234).

3.2.

Daca aHlutinarea se produce in picatura a dona ~i a treia, singele face parte diu grupa ('J (I). .

Daea aglutinarea se produce' numai eu eritrocitele dill grupa B (III), singele face parte din grupa A (II).

Daca .aglutinarea se produce nurn ai cu eritrocitele din grupa A (II), singele face parte din grupa B (III}. . . 3.4; Daea aglutinarea nu s-a produs deloc, slngele face parte

din grupa AB (IV).

3.3.

Atentie!

• 0' cantitate mai mare' deerihocite inhina reactia de aglutinare; e cantitate prea mica face ca reactia sa nu fie viz ihilii ell ochiul Iiher,

• N u se VOl' schimha pipetele intre ele, deoarece amestecarea serurilsr sau eritrccitelor-test cHi rezultate false.

~ Pentru determinare se va asigura temperarura de 18-18°C.

iIilI Cauzele ernrilor in determiuarea grupelor sangvtne pot fi urmatoarele :

1' raport incorect intre .hernat.ii 9i test; sch imharea pipetelor j seruri-test

sau hematii-test conservat.e necorespunzator : valabilitate depii1}iUi; temperatura mediului sub woe san peste temperatura norrnal aa ullei lncap eri.

I

FI~A 15.3. DETERMINAREA FACTORULDI Rh

Factorul'Rh = aglutinogen care se poate gasi in eritrocite, independent de

aglutinogenele din sistemuI OAB, persoanele care-t au hind Rh-pozitive.

. Aglutinogenul Rli nu are ant ico rp i natura li, anticorpii anti-Rh form indu-se. pr in tcansfuzie xa u sarcina, la p erso a nele care n n au acest agtutinogen (stnt Rhnegative).

326

I,

Se op : determinarea compatibiIitli:Pi fani de tacto rul Rh este impo:rtantii in

trnustuzii, sarcina, intrucit incorn pa tibilitatea produce accidents. . •

Determinarea factorului Rli se poate efectuu pe lama sau in eprubeta.

L DETERMINAREA FACTORULUI Rh FE '.LAMA

Materinle neeesare :·tava medicala : 1-2 ace deseringa sterilizate l}i uscate ; lama de sticla curata ~i uscata ; ser test anti7Rh],li 0 pipeta ; eritrocite Rh-pozitive j erttrocite Rh-negative; 0 lama ~Iefuita; cascleta mica cu tampoane de vat~ nesterile j sticla cueter, f:lticJii Cll alcool medicinal; tiivitil renala ; camera umsda ~,J

(curie Petri eli 0 b~gheta de stielii lu potcoava si 0 hlrtie de filtru umczita). "'! \

; Elape de eXeW!ie!

Timpi de execufie

1.1. Se pregatesc mutetialele ~i instrumentele. necesare. _ . 1.2. Se transporta 11uga bolnav toate matertalele pregatrte.

, 1. Pl'egatirea instrumentelor ~i materiale-

101" necesare.I ;._ --'-~ _ __'_

, 2. Pregatil'ea
l psihica ~i
fi.zica a
holnavului.
3. Efectuarea
tehnicli 2.1. Se anuntii holnavul l}i i se explica necesitatea telmicii. 2.2. Se a~azao bolnavul pe un scaun, in pozitie sez lnd a.

. • ...d

'; I

I ...

\

~ •. 1: Spalare pe m iiui cu apa cur~nta \Ii sapun J ,

3;2. Se verified daca serul. test antl-Rh nu este alterat (aspect,

culoare) '~i termenul de expirare, . .,

3~3. Se pun pe .lama de sticl~, \~ ordine, cu plp~ta, din flOla de set' anti-Rh trei plcaturi de servtest, fiecare ell u n diametru de 5 - 6 mrn,

3.4. Se dezreseaza cu eter pulpa degetului mijlociu sau. in elar de la "'IDina stingii 9i se efectueaza inteparea pulpeideg e-

tulul. '

3:5. Se ia eu un colt al lamei, 0 picatura de singe care se pune peste a do'ua picatura de ser test anti-Rho .' 3.0. Picatura din stillga se amestecji en eritrocite Rh-pozlhve, iar cea din dreapta eu eritrocite Rh-negative .:

3.7. Se omogenizeazacele trei picatur i, prin miscari circulare, in Iiecare grup.

3;8. Se apl iea Ull tampon de vata imhihatii in alcool, pe regiu-

Dea in~epatlL ~ y

3.9. Se asaaa lama Intr-o camera umeda, apoi la termcstat, la 0 'temperatura de 37°C (fig. 235).

,i

.....

1

li'h-

,Flilo 235. Deierminarea [actoruliu: r @D 0 0 I Rti pi! lama In camera umedll.

r . . I LC2 = 5?-1

327

3.10~ Sprllare"·pe rn i in i CD {lpa Clrrentft ~i sap un 1 0 .. 11.· Se citeste rez ultatul dupa 30 -60 min.

-------

4·.1. Daea aglutiIllu'ea s-aprod~ls in primele dona picaturi de ser, Rh-ul este pozttiv, Se citeste prin comparat!e cu liematiile-martor (Y. fig. 235).

4.2. Se no te.aza Rh-ul holnavului in Ionia de observatie, /_--~----I-----~-------~-~------~~~~~~--

(Iape de ezecuiie Timpi de ezeculie

I '

j"

4. Interpre. tare,

5. L Se cur1it.a riguros .5i se spala cu ap'a cursnta in strum entell'. Io losite.

5.2. Se a:;;aza in solutie deaintectauta pilla la sterilizare, 5.3. Se a~aza restul materialelor folosite la lo cul lor.

I

I '"

Obsenraf.ie :

$ Rezultatul este fals cind s-au eEectunt gre~eli~de. tehnica :

- raport incorect intre singe ~i ser (picatura de singe trebuie sa fie de 10 -- 20 de cri mai mica declt picatura de set-test; anti- Rh) ;

- orncgcnizarea ef'ectuata cu acelasi col] al lamei. In toate ceil'. trei pidituri de ser test, duce la rezul tate false, putind avea urrnari grave asupra bolnavului;

- atmosfera prea calda usuca marginea picaturtlor ;

- Iolosirea serulnl-test anti-Rlz ell titru slab, prost co nservat sau en vala-

biIitate depa,5itii.

6. Rso rganizarea 10- cului de muncii.

t t,.

II. DETERMINAREA FACTORULUI Rh. IN EPRUBETA

Se ponte fclosi singe cltratat sau necitratat' (de preferat].

1. Hematiille aint spiilate de 2-3 ori ell ser flziologic si se face 0 suspensle 2% (aceeasi operatie 0 sutera ~i hematiile-m artor Rh-pozitive ~i Rh-negative., care se pun lu eprubctele-martor). .

2. In eprubeta dehernoli:di se pune 0 picatma din susp ensia de bernatii 2% peste

dona plcaturi de ser anti RII.

3 .. Se omogenizeaza eprubetele si se asazfi pe st.ativ.

4. Se' intro duc In termbstat, la: 37°C.

5. Se cite~te rezultatul dupa 30 minute. Forma sedimentului (neregulat) ;;i prr.zen[a grunjilo r de aglutinare arata reactie pozitiva (Rlt-pozitiv).

FI:;lA 15.4. EFECTUAREA PROBELOR DE COMPATIBILITATE

I ;;.

Seep : preveniren accirlentelor transfuzionale grave.

in vederca ef'eetujir'ii transfuziei, se VOl' determtna, attt din singele primltorului ~it. si ~in ~iDgele din flacon; (~onatol'), prin metoda dlrecta si indirecta, grupa

sangvina din sisternul 0 A B ~I Iactorul Rh. .

In vederea preveuir ii unor aecidente grave, se VOl' face ,,1 prohele de eornpa. Lihilitate directa Jeanbreau ~i prnha biologicii. Oelecker.

,

, .

..

328

L

Fl~, 23r... Metoda Jwn~ breau.

Fig •. 231. Recolturea piCiitur[[ de singe din flacon.

Fig. 233. Omogeniwrea picilturiior de sin.ge 1(1) CU' se;'!!! prim1iorului.

I PROBA DE COMPATI'8ILITATE DIRECTA - JEANEREA".U ~ iIN VITRO (fig. 236)

Materiale nccesare . lame de sticlti foarte bine de-gresate ~i uscate ; Ilaconul ell stngele de cercetat; centrifugu ; alcoa! sanitar ; v ata ; . cutle ell .scringa si ace' stcrilizate; termostat; pip ete.

Efeetuurea tehnieii

1. Froha de singe de la prim itor se recolteaza prin punct ie veno asa ..

2. Se introduce stngele recoltat la centriluga pentru a separa serul san plasma,

3. Pe 0 lama de stida se pune ell 0 pipeta 0 pielitura din plasma primitorului..

4. Se amesteca ell eritroeite din flacon, respectincl pro port ia de 1/10 1ntre globule si ser (plasma) (fig: 237 si 238). Se citest.e dupa ciuci millut:. (In l'e.c~). .'

5. Se adauga papaina .- 0 picatura si se introduce la termostat tlrup de 3D minute; la 0 temperatura de ::)7°C.

Intcl'pretarea rezultatulut : daca inpid'rtura se .pro duce aglutinarea, slngele primitorului nu este cO.rnpatihiJ en singele donatorului; daca nu se produce aglutiuarea-stngele est!') cornputibil (v. fig. 234).

II. PHOBA DE COMPATIEILITATE BlOLOGICA-OELECKER-, IN VIVO

. .

;';

.~ ,

Materiale neeesare : mstrumentele si materialele necesare efeetuarii un ei transfu~ii intraveuo ase (v. Iisa 15.5); medicamentele neeesare pentru eventualeie accidente post-transfuzionale.

Efcetnarca tehniefi

1. Spalare pe m iini ell apa curenta ~i sapun, dezinfectare cu alcooll

2. Se instaleaza aparatul de transfuzie (Y. fisa 15,5).

3. Se lusasa se scurgii prin p ir.urtito r primii 20 mi singe.

4. Se stringc prestuhul pina ·Ia stabilirea numjirului de 10-15 piditurifminut ..

timp de 5 minute. ... . . "

5, Se supravegheazii Io arte atent starea holnavului, tunp de 5 minute, dacii aparsern nel e incompatihilitiitH de grup : senzat ie de trig, frison, dureri de cap; dureri Iombare, tahicar die, urticarie, congestia fetei etc.

6. Dad TIU apar scmnele Incornpatihilitdpii de grup, se iut.ro duc diu no u 20 m!: de singe' in ritm tn a i rapid. dupa care ritrnul de adrn lnistrare se reduce din.. nou la 10-15 picaturi!rninut.

.r

l

329

I. Se snpravcgheaza ill continllare starea holuavului, limp de 5 minute.

·8. Dad nu apar semneJe incompatiliiiitatii de grup. se continua perfuz ia de s111ge 'in ritmul prescris de medic, In caz contrar se intl'crupe im ediat adlTJinistrarca 5i ng elni \ii se raporteaza rnedicului.

Atnqie!

. \1S In stabiliran incompatihilitatii de gmp se val' chserva simptamele obiectivs ~i sesjzarile spontane ale holuavul'ui. Nu se pun lntrebiiri frecvento bolnavulut ce i-ar put aa sugera arrumite stmptorne, lngreuind astfel 0 rientarea in [a~a caz ului.

"- 'I ~_F_It;;_A_J_.5_. 5 ..: E_F_E_C_T_D_A-,R_E_A_. T_R_"M_'_T_SF_U_, Z_I_E_I _D_E_. _S_IN_'G_'E_' --J

Transfuzfa = introducerea de sInge, plasma sau derivate de singe, In sistern ul. circula tor al unui bolnav. .

Inlocuind rnasa de singe pierd uta prin hemoiagie. transfuzia co nstituie mijJocu! "(101 mai ef'icient, pcntrn reechilibrare, iar calitfitile biologice ale siugelui elimina

:~i alte tulhuri'lri apihute in sccul hernoragic. .

Seop ! terapclItic. ~IJl !I j cal j i :

<-WI i1emoragii, anemH, sHiri de

Fiij, 239. Aparatul de transtuzie .'

.1 _: trocarut de extragee e U singclui.; :J - singe; J - tub do uer; ~ -- pres·tub Hortman ; !j - ]liclll'iltD!' ; 8, ztub . ,. - a c de puncttc cu t"'l",l protectoare,

330

soc, uncle intoxjca'~ii, arsuri etc.

.Tra nsfuzh, de singe se poate ef'ectua direct de la donator In prilUitor (utillzata exceptional) si indirect, cu slnQ'e conservat,

Transtuzia directii se executa eu singe proaspat de la donatoreunoscut, prrn intermed iul flaco nulm ell stabiHzator-anticoagulant '~i perfrtzorujni, Medicui alege donatornl care trebuie sa posede ainge izogrup ~ijzo-Rh ell priinitorul.

. Materilllc fie-cesare: ruasa de. tratamant acoperitii ell un c lm p steril;' trusa pentru perfuzat sInge sterila (fig_ 239); cantitatea de singe izogrllp, izti-Rh ; materialele necesare

'pentrn controlUl grnpci sangvine; < statrv transparent pnwazut. ell brapiri ~i clemc pentr u fixarea flaconului de SInge. si jgheab prevazut crt curek de f.ixare peutru rezerriarea ~i fixarea menibr\]lui superior in care S0 face perf'uzta : 1-2 seringi Luer de 5--10 ml GIL

, ace pcutru injectii intravenoase si intram usculare sterile; 2- 3 pensc anatoruice sterile; un foarfece; 0 pensa hemostatica : un garo u de cauciuc: 0 tavitii 'renala; 0 musam a ; 0 pernii tare; ulcool: tinctura de io d ; vata : romplast; casoleta cu cornptese sterile , . wedicamentele necesare pcntru everitualnh, accidente po,li-transfllzionaJe; 1 "veliLo an, de flaneHi; casol.st a en c im p uri sterile; aparat de oxigen,

~r i

I

Elape de execlltie

1. Pregatirea instrumentelor qi m aterialelor necesa re .

2. Pregatirea paihica '1'j Hzicii a boluavului,

1.1.

. Tiinpi de execulie

Se pregatesc materialele ~i instrurnentele ue-

cesarc_ .

Se verifies integritatea flaeunului, corespondenta datelor de pe eticheta acestuia ~i ,talonul de control fixat In extremitatea supertoara a tuhului, valabilitatea, aspectul macroscopic al slugelui din flacon (v. fig, 240).

1.2.

a

b

d

Fig. lBO. Aspecttli macroscopic al stn-

oelui In (Il1J'G{Z : ,

a - normal' b - hcmohza Iuctpl enta ; c - singe ~ll chea gun : d ' - singo

hernclizat ,

Se incalzeste singele la temperat?ra C?l'pulu_i. la termostat (nu pe radiator) sau m .ap~ calda. Se transporta masuta cu materiale si mstrumente ljuga bolnav.

1.3.

1.4,

Se anunta bolnavul ~i va fi cOY_ins de !m.portanta tehnicii ; va fi avertizat sa nu ma.nlllee:

Se ~9aza ho lnavul In decub it d?rsal (CIt m,al como d). en antebratul in extell:sle ~I prcnatie, Se lmohillzeaza antebratul In ]gheabll! trans-

arent al stativulut, cu ajutorul curelelor: ~e administreaza bolnav;tlui r~u::ergan (da~~ prezintii 0 l'~activitate hip er ergica sau .sufel a de boli alergice),

I 1 Invelito are, . frigul

Se acopera bo navu en 0

putindu-i provoca Irisou.

2,1.

2.2,

2.3,

2.4.

2.D,

3. EJectuarca te11nicii.'

. 1 o rice Iriso n din timpul 'tranfuziei 1.

Ateu!lc a _

, w cu re nr.s ;';1 sapun 9':

3,1. SpaIal'e pc m rin i cu a pn

dezinfectare eli alcool 1

',...J

-I

. ]

... ...J

1

331

Timpi de execuiie

Elape de execulie

Tinlpi de execuiie

Etape de execu!ie

3.2. Se etectueaza 0 proba de compatibilitate de grup intr e singele din flacon si singele prim itcr ului (v." fi~a 15.4). Pro ba "Jeanbreau" este strict obllgato rie pentru Iiecare flacon

transruzat r '

3.3. Se, lndepjirteaza de pe flacon ceJofanul steril si dopul de parafina.

, 3.4. Se dezinfecteaza dopul cu alcool ~i ttnetura

de iod (ng. 241).' ' ,

3.5. Se desface aparatul de transfuzie sl se inchide cornplet prestubul.

S.D. Se lnd epart.enzii teaca prot ectonre de pe trocarul care extrage aingele $i se patrunde cu

el, prin do p, III flacon. '

3.7. Se Inch ide tubul de aer en 0 pensa hernostatica, lmediat sub ac.

3.8. Se indeparteaza teaca . de prctect!e de pc ac $i se patrunde ell acesta in flacon ,prin dopul de cauciuc,' f1ira sa se atinga trocarul,

3.9. Se suspenda Ilaconul' pesnport si se fixeaz5. tub iII de aer astfel inc it sa dep1i~easd\ nivclul

singelui, '

3.10. Se indeparteaza pensa -hemostaticd pentru co. aerul sa p:Hrund1i in Ilaco n.

a. Moritarea flaconului eu singe.

3.18. Se fixeaza acul, amho ul ~i ex~remitatea tubului eu benz! de leuco plast la piele (fig, 212) :;ii se supravegr.eaza ritmul de p erfuzie 10. nivelul picuratcrului.

3.19. Se lasa 20~30 ml de singe sa c.urga prin p icurater 'ii apol Se str lageprestuliul, reducind ritrnul picaturilor . la 10-15 minute.

3.20. Se continua adrn in istrar ea s ing elui in acest ricrn , timp de 5 minute :;ii se supraveghcaza bolnavul (proha b.iolog ica OeLeker) ;daca In acest tirnp nu apar serrmele inoompat.ib ilitatii de grup ~ senzatte de frig, Irisou, tahicard ie, urticarie - se rep eta o peratia introducind din ncu 20 ml singe, dupa care se reduce ritmul In. 10-15 p icaturi per m inut.

.11. Executarea probei ,b iologice Oeleker.

l,

): w'"

) . l'i~,

"

(' ... ,

1-·

,.

I 'i =r

l 'i~.

Fill_ 241. Dezinieciarea dopului flacallului de sin(!e

h. Evncuarea aerului dlnrtubu! aparatulni Cia fel ca la perfuzia de serurl).

3.11. Se Indeparteazi teaca prot ectoare de pecapatul pnrtao al tubului si se ridica deasupra nivelului aing elui din flacon.

3.12. Se deschide prestubulst se .lasa sa se seurga stngele in dispozltivul de pcrtuzle.

3.13. Se coboard prcgreslv por tacul pilla ciud tubul se umple ell singe si hul ele de aer s-au ellnicat

complet. '

3.14. Se ridicii plcuratorul in pozitie verticnla 'ii se inchide prestubul c lnd s-a umplut eu singCf pe jum atate.

I' .,'

l

/r

j_

} ~'-.

I L.

e, Efectuarea punctiei 3.15. Se efectueaza punct ia venoasa (v, fj~a 12.1).

venoase, 3.1H. So iudepar-tea zfi g ircul si se ada pteaza amho ul

dispnzitivului de perfuzie In ac,

3.17., Se lndepiirteaza pellsa ~i se regleazii eu prestubul ritmul de 50/50 pid\turijrninut sau In. Iunctie cre necesitfi tile eli nice (transluz ie in jet).

FIg. 2·12. Efectrlarea tronetnziei : reg/area dou;luiLli de singe.

332

333

Eiape de execu/ie

Timpi de excCLlli e

e. Efectuarea transfuziei.

3.21. Se continua periuzia de singe in. ritrnul prescris de medic daca nu a aparut nici un simpto m de incompatihilitate in primele 5 minut.e. ?acii. apare Ull simptom alarm aut se intrerupe imediat administrarea singelui :;;i se raporteaza medicului

3.22. Se supravegneaza permanent bclnavul s i l'itmul de scurgere al slugelui la nivelul pleuratorului.

3.23. Se pregatest.e (dad este necesar) al dcilea flacon de stnge.vverifictndu-I casi PI' primnl.

3.24. Se suspenda flaco nul in acelasi stativ ;;i 51' monteazii Ia aparat, irrtro duc lnd iutti trocarul trusei care a fast mo ntat la fIacanul CODsumat §,i apo i acul p entru aero Daea se introduce int ii acul pentru aer, slngeIe se poate scurge cu presiune pe acesta (nepensat),

3.25.

Se continua administrarea en acelasi r'itrn , supravegaind bolnavul pina la golirea Ila conuhn de singe.

Se. ret·in diu Iiecare flacon 5-6 ml singe pentru eventuate verilicari ulterioare (dad se :

instaleaza accidente posttransfuzionale tar-

dive).' .

Se Inchide prestubul ~i se aplica pensa he-

· rriostatica. i

3.28. Se senate acul din vena ~i se cornprim a vella i

ell ajutorul .unui tampon steril imbibat in sub-

stanta dezintectanta. . i

Se aplica un pansament steril ~i se fixeaza cu rornplast.

Spalare pem iini eu apa curerrta si

3.2{i

3.27.

3.29.

~ i

i sapun J

f. !ncheierea transIuziei,

Ate n ] i e la eventualele contaminari prop~ii (hepatita, lues etc.) !

·3.30.

4. 1ng'l'iiire~ bolnavulut dup a transfuzie,

. 4.1- 4.2.

· Se ajuta boluavul sa ia 0 pozitie como da .~i se acopera cu invelitoarea.

Se asigura temperatura optima in earn era,

eventual cu 1-2 grade mai ridicata, .

. Se administrsaza bolnavului lichide ealdut.e

(dacii. este permis) 9i se supravegheaza. .

· Se alimenteaza holnavul numai dupa dona are de laterminarea 'tr-ansfuz iai de singe, dadi alimentatia este permisa,

4.3.

4.4.

. c""

334

,
" .
~~
~i
~.
:1-~
n;
~~
Il;
\!.i
:~
\~
.r
'5
t~-
~
,
.. ~
i J ,
i
!
,
I
I , v
'I Timpi de execuiie

Elape de cxenltie

5.1. Se indepllrteaza stativulsl aparatuJ de perfuzie.

5.2. Flaconu! ell stngele .ret;inut este dus la punctul de transfuzii.

5.3. Se arunca aparatul de perfuzie (dad este din material plastic) sau se demo nteaza apara tul $i se cura.t5 m inutios Iiecare parte camponent[\, se spala, se deainfecteaza ~i se pregate~te aparatul pentru st erflizar e. In ultimii ani perfuzoarele nn se mai uttllzeaza.

5.4. Se spala, se dezinfecteaza 9i se pregate!?te pentru stsrilizare restul instrumentelor foloslt~. 5.5. Se noteaza transfuzia in foaia de temperatura, inclusiv numarul flaconului. data reeoltarii etc.

5. Reorganizarea locului de rn u nca.

Incidente:

" Aparatul se poate mf unda (en uncheag sau alt corp strain) ; se va schimha aparatul de pertuzie.

a Filtrul de aer se pcate imbiba cu singe; se va schimba filtrul sau chiar

Intregul dispozitiv pentru aero ..

• Stngele ponte contine cheaguri sau pelicule _ de ffbrina care .se pot depune

pc Iiltru, astupindu-i. orificiile: se schimba Ilaconul de smge.

• Iesirea acului din venll. II Perforarea venei,

.. Coagularea stngelui "enos refulat In ac : se schimha acul,

Fig. 213. Transf!l~ie ell singe incompalibii •.

K

I~--------~~------~--------------

33&

.:1

\

i

J

i

,-

)' ..

I'

) " .• _

i

L

f = __

1

L

{ ~,_

r l

I,----:--~---_;_-----------c---___,

I

Elape de executie

Tirnpi de execuiie

,\.ccIdlJ.llti!!

III Incompatibilltate de gru]J In sisteruul 0 A B, m anifestjndn-ss sub forma soeului herno lit.ic (fig, 2·13). Se Int.rer upe transluzia Ia aparij.ia sernnelo r precoce : lriS~Il, .ta hicardie, dispue e, pnloarc, cianoza, v lj iitnri in urechl, s~arc g~neral~ alterat?, dt!.reri lombare, retrostemale :;;1 SI') incepe terapJU a ntisoc .!iiI prevetnrea rnsnficienIei renale acute,

_, Transfuzia unui aingu-alterat.

a. Singe ~nfectat ell germeni virulent] - care' provoadi frisoane Io arte puter_nIce. de ~par l~ 1- 2 are dupa tranfm:ie, Se incalzl!.lte .bolnavu! eu patuI~l,. hl1lote. ~1 se administreaza bauturi calde (uneori). Se iucepe a~lt!blOterapla masivii, se executa 'antihiogrum a co nt inutului Ilaco nulul mfectat.

b. Singe. infectat ell virusul hepatitei epidem ice, en plasmodiul malarisl, ell splro:-het~ ~au brucele - nu pro vo a ca reactti im ediate ci vor aparea mamfestan tardive dura trecerea perio a dei respective de incubatie.

c. p rez~enta suhstantelnr pirogeue ill singe provo aca : Irison, cefalee,

febra. '

II. E~bolie ~ulmonara ell cheag uri : se m anifestii agitatie, cianozji, duref! tnracice, tuse chinuitoare inso ~itil de heiucptizte si Iebra,

e rntl'odll~e~~a aerului in vasele sangvine : simpto m ele apar b'rusc ell alte-. r<l,rea_ st~~lI'u generale, cianoza, dispnee, T.A. scaz uta, puls slab, filiform, ase:Jlaml tor ~u cele date de embelia cu cheagur L Se iau aceleasi mjisur]

a Utl;;OC de entre merlicnl anestezlst - reanimator. '.

@ Trans~l1~i~ singelui 11~inciHzit, ~a temperatura jo asa, po ate provoca hcm,ohz~ !utravas,eulara ell hio caj renal, so c posttransfu.zional, acidozji m etabolica sa u chiarxtnj, cardiac prin hipotermie (fibrilaJ:ie ventriculara).

,I

,Ucnpcl

~ Op eraj iile de mo ntare a aparatului de transfuzie §i Ilaco nuiui de singe 5C .vor exee~lta in co ndijfi de asepsie (v, fig. 225).

lliI Prin o peratla de evacuare a aerului din aparat nil se va p ierde mal

rnult de c1~ivn ml de singe. ~

oPi('.udltorul s_e .umple pe jnrnatate ell singe p entru a ;e putea ul'ID'ari cit"

mul de administrara a S11Jgelui., .

a In cazul in caresln~ele 'venos refulat In ac a-a coagulat, se va schimba ~C.llL, Nu, ~~ ineearca ~lestuJ?area lui eu un mandrin san prin presiuus. ~:<': lIDF;lTI.s? chea_gul din a c In curentul circulator, dind na~tere la embolii. Sint stnct Interz ise :

., In~alzi['ea stngelui la fIacara, in apa ficrbinte san deasupra calo riferu l u i . '_ agitarea puternica sau scuturarea Ilaconului cu sincre co nservat : '

• cU,riitirea ~ncomp]eta a niaterialului si aparatului de tr=nsfuzare deo~rece ~n~e nrma de substanta strainii in. aparat poate duce Ia comp'lica~ii

Iatale pentru holnav, l'

I

'j

• 336

16

PREGATIREA P.REOPERATOR~ ~I INGIUJillILE POSTOPERATORII '

FI~A 16.i, PREGATIREA PREOPERATORIE A BOLNAVUT"-,UI

Pregatirea preperatorie a bolnavului Se face In Iunctie de:

- feIuI interventiei (procedindu-se in mod diferit 'in futu varietajii de inter:<,'ent,ii chlrurgicale) : interventfi pe dilerite segmente ale tubului digestiV' ~j. glandelo\' anexe; interventii asupra peretelui abdominal; interventii pe aparntul ' renal; Interventii pe u nele glande endocrine; Interventii o.rtopedice, irrtervent ii' ginecoiogice etc. ;

- starea Iisiologica a holnavulul ;

- bolile Insojitoare (anemie, diabet, boli hepatice, boli pulmonare etc.);

- timpul avut la dispozitte : uncle fnterventii Permit 0 pregatire preope-

rato rie de. citeva zile (apeudicita, ulcer gastric, Iitiaza hiliara etc.} sau 0 perio ada mai tndelungata, Iar altele im p un actul chirurgical de urgeI;lpi (apendicita acuta ; hernie strangulatfi, ulcer gastric perforat, sarcina extrauterind rupta etc.),

Seop t pregatirtle preo peraturii se acorda bolnavului pentru asigurarea condltiiior necesare suportarii interventiei chirurgjeale ~i prevenirii accidentelor care pot surveni in cursul acesteia sau III perioada postoperatorle imediatli.' Pregatirea prcoperatorie a bolnavulni consta 'intr-o pregatice geuetaHi yi 0' pregatire locals, bolnavll care prezinta rise operator primind iugrijiri snplimeutare speciale,

1. PREGA1'IREA GENERA. LA PREOPERATORIE

Prcgatirea generala preuperatoric consta in examenul clinic I,d paracliui c , pregatir~.a psihica, lngrij iri igienice, urmarir ea functiilor .vitale ~i vegetative, prccum 91 observarea schimbari1ur in stare a bolnavilor, regimul dietetic preoperator.

Efape de executie!

Timpi de execufie

A. EXAMENUL CLINIC

Acesta este efectuat de catre medical chirnrg, ajutat de sora (v. fi$u 8.1) ; pune in evidenta starea fiziologicii a bolnavului dind toto data posihilitatea depistaril unor deficiente ale org anismului {li a unor boli insotitoare. El . esce ccrrrpletat de exa m iuar il e paracliuiee (v, f~a 8.3) .

3'37

l

Etape de exectI!iel

Timpi de execujie

I B. PHEGAT!REA PSIHICA

formeazli bolnavul privind Interventia chirurgicala.

1. Medicul In- 1.1. Bolnavul este inform at despre n.ecesitatea intarventiei chirurgica le, riscuri, eventuate rnut.ilari (amputari, anus artificial etc.) 9i i Be cere co nsimtamtntul.

1.2. Pentru minori pihinpi dau in scris conahrrtiim intul : la fel rude!e pentru bolnavii inco nsticuti.

1.3. Se fixea aa data aproximativa a iatcrventiei,

2. "Pregatitea psihidi a bolnavului,

2.1. Bolnavul este lnconjurat cu atentie ~i solicitudiue. 2.2. Se suprima tot ceea ce a1' putea sa prcduca bolriavului o stare de iuelinist.e.

2.3. Se va reduce starea de an xietute prin i>ufoTmatii su'mare privind irrterverrtia -chirurgicaia.

2.4. Se asigura bolna vul ~i se Incurajeaza, pumindu-l in' contact ell convalescenti care au 0 evolutie pusto peratorte optima.

2.5. Bolnavului i se creeazii 0 stare de coufoct psilrie, oierindu-i-se un mediu amhiant placut.

2.6. I se asigura legatura cu apartinatorii,

2.7. La Indicatia medicului i sc adrninistreaes calm ante.

C. INGRIJIRILE IGIENICE

/1. Etectuarea haii san

I, dusului,

1.1. Daca starea holnavului a perrnite, zilnic holnavul va fi lndrumat. ajutat, sa Iaca.haie sau dus, urmat de ; igiena cavitatti bueale, ingrij irea piirului,' taierea ungniilor

(atune] dud este cazul) (v. Iisa 3.6). :

2. Asauarea ,2.2.

Iocarelor de infecpe.

Se efectueaza coritrolnl stomatologic (la recornandarea medicului) urm at de t.ratamcnt stomat.ologic (dad. este cazul) .

i "'-- --'- :;

D. URI\Lb"RIREA FUNCTIILOR VITAL~ :;;1 v"EGETATIVE $1 OBSEHVAREA APARITIEI TJNOR SCHJM BARf IN STAHEA BOLNAVL'LOl (CARE POT AMINA INTERVENT Iii. CI-IIRURGICALA)

1. R1asurarea 1.1. Masurarea ~i notarea temperaturii (m afinal 9:i ves-

Iunctiuo r peral) (v. Iisa 7,2).

v italesf ve- 1.2. Masurarea ~i notarea pulsului (v. fi;:a 7.4).

getative,in- 1.3. Observarea ~i notarea resptratiei (Ia indicatia medicului)

! clusiv nota- (v. fi~a 7.3).

I rea lor. 1.4. Masmarea §i not.area T.A. (se repeta la i,ndica'~ia me,-

I . d icuhri) (v, fi.~a 7.5). .

,1..5. Observarea diurezei t»; f isa 7.6). .

______________ ~1_.6_, __ O_b_s_e_r_v_a_r_ea_'_s_c_a,_u_n_u_lu_·l_~_(_V_._t_i~~.a __ 7_,l~1_)_. ~i

338

Etnpc de c:l'eCU!ie\

Tunp: de cxecu!ie

1.\

;\

l',

r

Db '2 I .A..pa,·jtja Ishrei (chiar Io a rt.e redusa). . ' . ,

2. servarea .. , ' )' 1 san

't' , ') 'J A!)31'J't1'a unor iufectii ale pielii, oto-rm,o- arrngiene '

aparJ;ICI ~.~. ~

lmor schirn- plllmonare. , .

bali ill sta- 2.3. Aparitia menstrua~lel la femd,

rea, hnlna-

vului.

Atentie!

,lit Aparitia o ricarei diat n"ledicului.

modHicari in starea bo lnavului trebuie anuDJ;ata. ime-

i

r

'T

di . Iui . d Iici telor bolna-

R . 1 l' letntle prcOI~cl'Mor adecvat lagnostlcu Ul ~l e icren]

eglmn [ , '. l' . -' igure ca-

I. t' e searna de vlrsta ;;i greutatea acestUIa, astfe inctt sa-I aSI

vu Ul va In ,',' '. tn witami

lorii!~ necesare. sa fie' user digerabil ~i bogat in VI amme.

l

I

I \ \,

I

Eiape de execu!ie' \

Timpi de execu/te

2. PREGATJREA. DIN PREZIUA. INTEBVENTJEI CHIRURGICALE

A. PREGATIREA GENERALA

3. Evacnal'ea intestinului

1'- Asigurarea repausului.

1.l. 1.2. . 1.3.

1.'1.

2. AsigllTarea alirnentntiei ue ce-: sare.

,

.::1. :l\'sigurarea igh"~'~ei" Gorporale.

33"9

Repaus Iiz ic (nu este obligat01'ie imobilizarea la pat).

Repaus intelectual. '

Repuus psihic- . _ . T'

Seara'se adnllUIstTeaza un. somnifer (la prescnpl"W,

medicului).

I

1

2.1.

Se nsigura aliment~~ie ~ormaHi daca interventia nn

se face pe tubul dlgestly. . -

" 1 di t' aSlrrtl~a

Pentru intervenj.iile pc. tubu Jges lV se b'

clieta hidriciL b'!

Cina V8. Ii com pusa din alirnente user digera 1 e.

2.2.

2.3.

3.1.

Se v a deetua disl11a scara (dad\. nu sint contraindicapi)._, . 1" . i dlmineata, la indi-

Se repeta efcct,uuI ea c ismei 9 '

ti:l medicului (v. Ii~a HL ~)).

3.2.

S~, 'In e.fectua baie, d us sa u baie pe regiuu'i, l a pat

4.1. , 6

,(v. fi~ele 3.5 $i3. ).

I

1

1

I ,~

J ~'

r

..... __ ' .... __ . __ " .. _._ .. _. . __ I.~ __ .. , .. -.--.-- .. ---_-_._._,_ .... _._ .. _ .... "_. " ... __ ,,.' ..

Elape de eXCCU}ief Titnpi de exec uiie
B. PREGATIREA LOCALA
I 1. Pregiitiren elm- 1.1. Se cur5.tu p ielea, siipuniud regiun ea ;;1 insist.lndu-se
I pu!ui operul.or in pliur i ~i crnhillc.
(v. fjg. 244)_ 1_2. Pielea paroasa se rade en grij1:i, ev it indu-se s1 S~ pro-
I ducii mici ti1ietlll.'i (porj:.i de .intrarc pentru infec.~ii.,
durero ase la efectuurea dezinfecj lci).
j 1.3. Se deg reseazii pielea cu cornprese sterile lmnibate eu
eter (ell grijrl sa nu se scurgaeter pe resiu uea peri-
, -lleaW,). 1:1 •
I
I
I 1.4. S!! deztnfecteaza plelea ell un antiseptic (ex. alcool).
I
I 1.5. Se acopers .cimpul operator la indicapia 'rneci icului.
! Q

c

b

FIg. 244. Frtgi1liroa dmpului operator pentru :

". _ operu.tl l p~ git ')-1 gland;; tiroicia; b - npe,"llii p e t.ora ce ; g ,- o,pel'1l\H pe tnru ce ~i ,;'[11;; d -- opcrnlii pe abdomen; I! - t)pera~llpc rlnichl ; f - oper~ti.i de h~l'111e iogllinnlU.

:140

3_ PREG.fITIRILE DIN Dlfl.HNIJAT.A INTEFlVE.:.VTIEJ

,
Etape de execujic ( 1'impi de cxecutie
-
1. S-e iutrerupe ali- I 1.1. Bolriavul nu maulnca ~el pujin 12 ore inaintea ill-
Jneni:~r~.ia. terventiei chlrurgieale,
20 Imbracorea hol- 2_1- Boluavul va Ii imbracat cu cam asa cl~ no apte (pentru I
navului. fernei) sau pijama (pentru harbati) ~i sosete in pi- I
cioare.
2_2, La femei parul lung va fi prins Irrtr-o hanet$. SUIl
basm a. I
r
., inclepiirtarea 3_L Pro tez ele dentare mobile Val' fi scoase, inve1ite In-
o,
prutezelo r den- tr-o bucata de tifon \Ii Vor n puse !n noptiera bo l-
tnre. navului.
4_ Indr.piirtul'ea 1.1- Bij uteriile vo r fi predate Iamiliei sau adrninistratiel ,
bljuteriilor. spitalului (eu proces-verbnl).
..
5. Incl.ep5.rtarea 5_1- Este necesara Indepartar ea Iacului de pe unglrii ca
laculu i de pc si a fardului de pe huze (prezenta lacului face dificiJ[1 I
. unghii, depistarea semnelor de anoxia rnanitestata p rin eia-
noza la nivelul extremitatilo r). .
6- Guliren vezicii c.i. Bolnavul va fi ateutiormt pentru mictiune volun- r
urina re. tara' sau se va efectua sondaj vez ical (hI indica ti~l I
medicului), r
0.2: Se introduce "son.da a demeure" la femel (in. cazul
interventiilo r pc m icul bazin). I
7. Administrarea 7_1. Se va administra un hipnotic-c piaceu' (morfiua, mial- !
medicat.iei prea- I.
gin) san un harbituric (fenobarbital). I
nestezice indica- n .) Se administreaz.a un vag antic (atropinii) .. Dozele ~i I
t ,«: I
til de medicul om iuj ectarii sint indicate de medicul auestez.ist.
an est.ez ist,
J
) 4. PBEcA1"nu PR.EOPERATORII IN CAZUL INTERVENTIILOR DE URGENTA

\ I

I Elope de execH!ic I Timpitcle ezecuiie

.----------------~--------~----------~-------------------------

1. Tra tam ent.ul

socu lui atunci clnd estc cazul,

1.1. Meclicatia se administr eazfi la indicatia lilecli~llll;j.

2.4. Se dezbraca hainele cu grija pentru a nu traurnatiza bol navulai pentru a nu-l accentua durerile (Iacto r soccgen), eventual se taie hainele,

2_ Dezbracarea ho lnavulu,i.

341

E!ape de cxcClljie

Tiinpi de execu]ie

~l "E\'aeuarea st om a c ul ul, spiilii.( uJ'ii g astrica la inc!k,q:ia merli(_~ LI Ll i.

'1 .. '1. h\s,ijiri i(~iellkp. (in funclic ell'

. ~·I·~vitatea cnzuIII i .') i timpul (:<\1'0 sUi la dis-

·)lozi\H.

1.3. Crm5rirea Iuuc. tiilo r vitale ~i '\-egetative

(Y. cap. 7).

6. Heco Itiiri in verlerea analizelol' de laborator ce se etectueaza

in mod siste-

m at ic.

D. L Se etectueaza determinarca g.nlpei sangviue ~i Iactcrului Rh (v. J'i.5ele 15,2, 15.3).

G,2. Se efectueazji t impu: de slllgertlI:c' '71 timpul de coagnIare.

G.3. Rc:.::ullatele analizelor de b pet. n.1 $i 6.2 pot Ii cnmuuicate ~i dupft ce a inceput intcrvenpa.

. --------~------~-----

Golir(!a ~i SpiiEi.tufQ gdstl'idi. se executa. numui dar i mellicul le indica (v. ri~~, 10.5.1.

'1. I.

s~ '\"1)'1' efedua .b~\'le, dL1~ san ha ia ne rez iuni la pat

(dacli t impul permitc). . '"

S~ l~I'egate~f:e c lm p ul operator priu spalarca p iel ii Cit sapun (prima ctap;l a pregfrti.rij cimpului operator).

,1..2.

;').1. Se. m.ii.snl1rfi ~i se nrrteazti temperatura.

5.2. So ~l1a50arii, din siert, In sfert de om, :;;i so noteaza in Ioaiu de temperatura valorilc puisului, T.A.

5. PREGJf.TIRE,i SPECL1LA .it BOLNAVILOR C. U RISe OPER/iTDII (1'AILJ..TI)

Scop : ingrijil'ile acordate a cestor bolnavi urrniiresc ·sii co recteze deficientole organism ului ~i sa rest.ahileasca ech ilihrui fiziologi6 al bo l navulu i pentru a ·SU~ ?;orm actul. ope~a~or yi p(~ntl'u a, evita eomp.ljcH~iile cc se pot produce at it in timpul mte. ventwl ehir-ucgicale, cd: :;;1 clupii aceasta.

FI~A 16.2.1NGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILOR

. " _!l1g:·ij.il·ilc postopcratorii incap im cdia t dupa interveu].ia chirurgica1fl .:;i duI e"l~ p ina la vindccarca eornpletll H bulnavuini.

. Jngl'ijirile p()5toperal.ol·ii,.§~ acorclii III [une.pC! de fC.IIlI a nestez.iei, de natura lllte.rYenpei, de complicattilc care all surv euit ir truo p src to r, si stares gcncralil a botuavului,

. S~HP:. lngl:ijirik postoperuto rf se accrdd peutru restubilirea functtilor 01'gamsm 11!~L. asignr(u'.ea c ica triz ari! no rm ala a pli\.gii ',;i p'revemrea co mp lieuj i ito r. . Dupa 1~ltctVen~Ja chirnrgicaHi. bulnavul poate fj transferal la : serviciul de temple intensiva (reanimare) : sala de trez irc : p atul sii u,

t , INGRIJIRILE BOLNAVJLOR OPERA']'] CUANESTEZIE GENERAUI

A. INGHI.nn1LE A.COHDATE PIN1\. LA INSTAL AREA BOLNAVULUI LA PAT

E!ape <teO e:.r:ecupe I

Tutipi de execuiie

I I

1. Pregatiren ca-

m erei (se efectueaza in t.impul intcl'venliei) .

2. Preg'atireu rnaterin lelcr lu ve-derea raanimarii postoperatorii

3. Pregatirea materialului pcntru supravegherea holnavului.

1

L 1. Se aeriseste incaperea,

1.2. Se schimhii patul ell lenj erie curata ~i se plaseaza astfel inert operatul sa poata fi Ingrij it din toate par tile,

1.3. Se protejeaza patul cu 0 aleza de cauciuc accpe-

I rita cu 0 alezji de p inza.

1.4. Se incalzeste patul. daca este cazul,

1.5. Se controleaza temperatura camerei ~i se merrtiue la 18-20ac.

1.6. 5e atenueazii lumina .

2.1.

Se pregatesc materialele pentru perfuzii: saringi, ace; garou, solutii de perfuzat,

Se verifid\. sursa de oxigen.

Se pregatesc aspiratorul si sondele.

Se pregfiteste material pentru tratam entul medicam entos : analept.ice cardio-vasculare §oi rasplratorii, aeringi, ace, alcoo l.

Se pregiitesc horcane nccesare, eli suportur], peritru aspiratie, drena] pleural etc .

'I. Trausportul ho lnavului onerat C/. Iisa 3,~11).

6, Iust alarca 'holnnvului o purat la Int .

2.2. 9"

~ . .;).

2A.

3'.1. :Sc pregstesc : termometrn, cro nomet.ru, aparat pentIU T. A., hurca n peutru diureza.

Se pregl'rte~te Io aia de temperatura pentrnterapie intcnsiva.

q.2.

4.1. 4.2.

Caruciorul este pl'cgatit ell paturii, cearsat, aleza. Bolnavul este asezat in pozitie de decubit dorsal cu capul intr-o parte.

Se acopers bolnavul pentru a nu dici.

Transportul se erectueaza silenpas. ell bltndepe, fadi. zdrunctnaturt (care pot dsveni Iactori seccgeni). Se supr avegheaza : pulsul la carotid ii, eventuala varsatura, aparitla cianozei.

Se supravegheaza p.erfuzia (daca se continua in timpul . transportului) §i drenurile.

4.3, 4.4.

-1.5.

4.6 .

5.1.

Piau la trezfre, bolnavul eate asezat in d ecuhit dorsal. cu caput lutr-o parte sau in decubit lateral. Dac1l perfuzia se continua. se plaseaza flaconul pe supo rt, iar membrul bolnavului se a~~z~ IrL igh.ea~~l de Iixare ; se veritica po ziP a acu lu i ~i rrtrrrui pertuz iet. Drenurile stnt racordate la bornane (cind este eazul) .

5,2.

5.3.

343

r

i

r

~ 3_

_" I

I...:J

r
l
i~
1
.. ,
1"
.- ;
j
r..->:H
/1 ,
-. ;
ri~4
:1
w._· \
I
Lrr~1
!~ \
'r~_.1
rl
_'" !
¥,l
~'l \'
\,
- rrJ
Ii}
I I .j

J.

t

)

I ;.

B. SUPRAVEGHEHEA .';)I INGHlJIRILE IMEDIATE

Bf)lnav1J.l operat sub a nest.ez!e ge.tlel'aHi· treb u ie supravcghcat cu toata a tent.in pilla la aparitia ref'lcxelor (de deglu tl'l.ie, de tuse, Iaringian, ]i cornenn), plnii in revenirea eo mpleta a atarii de cuncstinta, cit si In o reie care' urrn eaza. De ::'tItre! transportnl din sa la de operatie se- executa dupa rev e nirea acesto r reflexe.

IE/ape de eXeCU!iej.

Titupi de execuiie

1. Supravegherea faciesului,

1. L La supravegherea Iaciesului, aparitia palorii inso~jta

de transpiratii reel §i riicirea cxtremitatllor iudicii starea de 90c.

1.2. Aparij.ia oia no zei, chiar redusa, illtUerl insuf icieuta resp iratorie sau. cir culator ie ; se ndminiskcaza 1I xigen pe sends, endo nazal (fig. 245).

FiU' 2r;;:;. l ntroducerna SQllrici nazare penirv: cxif}cnoterapie :

a ~ masurarea sondei:

IJ - intrnducerca s untlei,

Q

b

2. Supravegberea cnmportnmentului.

3. Sup ravegherea respii-ntieL

2.1. Se supraveghaaza comportamentul dcoarece operatul ponte sa prez iute la trezire 0 stare de agit::ltie; ateutie ea operatul sa' nu-si Sllllllgll pansamcntul, drenurilc, perIuzia, sii. nu se ridice din pat. Va fi imohilizat daca est e uevo ie.

3. 1. Hespirajta treb~ie' sa fie rilmic'a, dc' amp litud iue norm ala. 3.2 .. Dadl apare jena resplratorie, ea poate trsida : incd rcaren bro ns ica en mucoz itati (Hind necesara 0 asp ira tie Iaringiani'i) j c&derea 1 imhii (est e prevenita prin m-entineren pipei Gueddel piua 1[1 trezu-ea completa a bolnavului) ; Il1~mdare~ d\ilor respiratorii ell vcmisrnente (se previne prin pczijia bo lnavului, aspirat.ie, eventual intubatie traheala),

4. Supravegherea puisulni,

t

f'·.'

..

.,

4.1. P~u~sul trcbuie sa fie bine batut, regulat, putin accelerat,

rar indu-xe in mod progresiv, .

Pulsul filiform este scmn de hemoragie sail de alta stare critica.

1 __ . ---..l.._---- -----;- _l

344

1 . I

Etape r (! e.ucu!w!

--------------- .-------------------

. 5. Supravegherca (eJ1- siunii arteriale.

Timpiilc execuiie

5.1. T.A. va- ri coutrolata in rno d, rirm Ic •

5.2. Prabusirea T.A. coucomitent ell reducerea tensiunii diIerentiale, In"o~ita de accclerarea pulsului, indica st area f' de soc provucatti de hemoragie. Se anuuta de urgenFi. f m edicul s i se va pregiiti pentru reiirtervent.ie, trausfuzie ;;i.oxigcDolerapie.

G.l, Pansamcutul tr ebuie sa ramina meat, sa nu se imbibe (:11 singe roan serozitate (tr ehu ie anurrtat de urgenVi medicul dacii pansamcntul nu est.e uscat).

6. Supravegherea pallsam.entului,

7.1. Dup a trezire se ajazli bolnavul In poz iti e sem'isez indfi (dacii Interventia nu 0 corrtraindica).

7. Schimbarea pozi~i('.i

bol navulni,

I----~---------I---------------------------------~----------------------- I

8. lngrijirctl 8.1. Pentru a umidifica mucoasa hucalii : se sterge m uco asa

muconsei hucala .cu taropoane umezite in so lut.ii diluate 'de hicar-

bucale, bonae de Na, acid boric, permungauat de po tasiu : se curata stratui existent pe limb ii, eu tampoane umezite eli 0 so iutie prepar ata dintr-o lingurii de hicarho nat de sodiu, 0 Unguripl. de glicerinala un pahar de apa. Dacii st.area ho lnavului este buns, i se pennite sa-s! clateascft. g ura.

8:2. Se ung huzele cu vaselilla ..

\). Prevenirca 9. L Se clectuenzii freetii ell alcool In. nivelul regiunii dorsale

escarelo r. ,',11 calc iielor, s~ schirnba des pozitta ~i se eviUi umcz eala lenj eriei,

10. Evacuarea 10.1. Se stlmuleazii rnictiunea : spoutan, prin apllcarea p e re-

vez icii. giunea pubiana a unci buiote (dacrt nu este contraindtcat), li'tsind apa de lu robinetsa curga sau prin ~intr.odueerea hazinetuluiindilzit sub holnav ; se ev acueaza prm so nd aj vez ical.

1 L Asigu rar ea 11.1. Seara se adm inistreaza un hipnotic slab.

SO m nului,

C. SUPHAVEGHEREA $1 INGRI.TIRILE ACORDATE IN PRThIELE DooA ZILE DOPA INTEHVENTIA CI-IIRUi{GICALA

Eun:« de cxeCU/ie/

Timpi de execuiie

1.1. Temperat.ura se mascara dim inea].a ~i seara, In prima

zi se poate produce 0 uso ara hipertermie 37,8-38°.C f:. (Iehra de resorhtie), I 1.2. Pulsul $i T.A. se urmaresc eu atentie, socul ~i hemorag ia I fiind complicatiile care pot surveui in primele dona z ile :

dupa interveutie. I.' .

1. 3. Seurmareste diureza !]t se stahileste bilantul hidric (can-

titatea de'lichide ingerute faFt d~ cea eliminata). t·

1. Supravogherea Iunctiilor vitale ~i vegetative.

345.

--~-

'I ~I

','!:Iupc de cxecutie

l'iJrlpi de exccuiie

:) Ingcijiri igit;:nice ..

2. T.

V,ll . fi ere.ctw!~:ii. tnaleta ho lua vulu i in fiecare zt, acnrdilldu-se lngrlJlrl ale cavitiipi hucale daca bo lnavul nu 0

':'I_~ __ ~~ __ I 2.2. ~~'\:eefafc~ecepSaltnuglul('I'e 111a· \' In' u . . 1

. .. ·de 01'1 p e 1.:1, SC rimlrlud leu-

j eria de cite o ri este nevo io,

i ;'; Prevenirea ~3~1-;S--r;---:-----:-----~--":__-~~--'~-------

'1 .. ' escaralor. ..•. e e~(;tU(~aZ.ii. Irectii, rnasa] 1n rt;gillnile cxpuse, pudraj,

men ~.l ncrca 19lellel tegument(ilor.

.... j 3.2. Scbirnbarea de pozitie (da.di este posibil),

.,1. Exerci~ii ! I S

c .•• ,e electucaxii .. exercitii de girn nastica respiratorie.

rcapiratortl. ., 2 B I . ." ~

I, L~.. () navul va·11 pus sa umfls un halon.

4.3. !3o~a.avul va t\1~i.._ l?i :va. el im iua sputa pentru a evitu ).l~~a[Caren bro nsicii ~ m '~u!lpnl exercitiilor va proteja peretele ahdom inal, prin apasare In nivelul inciziei cu aj utoru! palmelor, pentru a preveni du rerile de lu nivclul' .indziei

(Ill cazul interventitlnr pe abdomen).

5. j.l()hiHza~"ea ])DlnaVlllui (rig. 14l)).

5.1.

Prima mo.bilizal'e din pat va av ea luc in prima zi pcntru a preveni Ilehita.

Dad. holuavu: I1U po ate Ii ridicat va fi efectuata gimnastica In pat.

5.2,

Fl.!!' 21G. M" bilizarcu activu a holnar,ullli operai.

ILL

Pentru a eornbate meteorismul. care se accentueaza in ~o~ptea primui zile de IaJnterventia chirurgicals, va fi ~~:ll~ttS tubul de gaze lub r ifiat, timp de 0 ora (v, fisa

7.1.

Se. eIectue~za dimineata in a do ua zi de la intervantia ehll'Llrglcala pentru a m iiri peristaltismul intestinal' ~i

- ~_.I !:p::.:entJ:U relLwl1ea tranzitu]ui

in prima zi operatul va' ·l.inc 0 dietA hidrica (:11 ceai nein-

dulclt. .

Dupii~ ev.acuarea spontnus a gazelor, sewn de reluare a t'~'H~Zltll!ui inte~tinfl!, holnavul va primi c caiu ri IDclnicitc,

crtronade, sup a de legume strecurata, Iapte,

8.1.

8.2.

\. "

'~l

I 1

!

D, SUPRAVEGHEHEA sr INGRIJIRILE ACOHDATE .DIN jZIUA A THETA

r

j

'1

r

I

'Elllpl! de 1~J::eCllJiel

1. Supra v(!gherea tempera turii,

Timpi de execuiie

L 1. \,I' a fi urmarf ta dlm ineata 'it seara, Hi partermiu este aem nu l unci iufectii : limfangita (sc pune in evidentu iii prin dureri In membru] pertuzat, Inrusirua traiectului vend); iuiectia de la nivelul P Uigii operatorii (este lnsoj ita de durere localii, Inroslrea tegum entelo r), ccmpllcatlile infectiuase p ulmo nare : eo mpticajiile inIec tio ase II rinare,

I

,

2. Supra \iegherea

p ulsulu i,

3. Supra 1'('gherca r05- pira\i!,i.

4. Supra \'l;gherea t ra nzttului illtest irml.

2.1. S,e va -urruari pulsul dimineata .~i seura ifi Be va nota in kwiH de observatie.

:1.2. Cre:;>terea Irecventci pulsului indir.a flebita, careeste insCInta de: uso are dureri In presiunea moletului s i In dcrsof'lexiuni ale piciorului : uso ara crestere a tcmpel'aturii, 2.3. S~ ~Ol' controla t.irnpul de cc agulare ~i timpu! de protrornhlDa.

2.'1, Se va institul un tratament eu anticoagul:otnte'lle care-I stahileste m cdicul.

;'1.1. Se va urrnari respiratia holnavului (aparitia eventnala a dispueei ascciata cu cia noza iud ica 0 co rup licat!e p ul monara infecpoasii sau atelectaz ia dator-itii cbstruarii unei 11'01111ii cu till dop de mucus).

4. L S upraveghsrea apuriliei prnuulu l scau u (aproxirnativ i'i1 ziua a patra).

.1L2. ~!lt1rzierea apa rij iei primului scauu va fi comuuicata medicului,

. !"). Ig ieua holuavului.

il. A llmcnta lia 1)1) I navul ui.

Bulnavul operat l;;i va face tnaleta la lavaboul din salo nul sau, -pe cit este posibil singur.

5.2. Bolnuvul v a cnntinua sa efectueze exercit-iile resp iratorii. 5.3. Se va efect ua mobiliznrca en durata din ce in co m ai

luuga (v. tisa 3.9).

5.1.

5.1. Dupa Teluarea tranzitului intestinal :;ii evacuarea gazdoI',

boluavul ponte Ii alimentat ell piur euri, iaurt, iucep ind din ziua a treia.

Dupa aparitta primului scuuu, In alhn ente tie se pot· introduce cornpoturile, caruea alba.

Inccp tnd din ztua a ~asca sau a sapt.ea poatc fi rclun tji alimentatia norrnala cu carne, legume, p iine.

6.2.

6.3.

347

, "I"'" I'

I

I -

j, '.

"

Timpi de execulie

). I t,

1·,--

r, 1

1,:-

I

~,

2. INGIUJIRJ SPL'CLlLE DUl-'A HAfllA.NESTEZIE

,~~~~~----~.-~----~--~----------~------~----~----.

Ef.(lpe de execu!i_t __ I ----·I-;-ir-n-p-i-(-lC-e_x_CC_U~!_i_e _

1. Transportul.

1.1. Se efec tueazii 1n pozitie cr izcnta lii (v. fl!)ft S.U).

2. Instalarea 0 pera.tului Ia pat.

2.1. Bol navul va Ii instalat l n Pozi1-ie o dz()tltaHi , eel punn 24 de ore fneil perrlft (pi nil hi. restahllirea nivelulu t

L.c..H.). '

3. Supra vegherea Iuncttilo r vitale. ~i vegetative

:J.J. Pulsul ponte Ii ll§or hradicnrdic ..

;3.2. T.A_ ponte fi usor sd'iznta dnturita vasodilatat.iei periferice prinparalizia n ervilor motori.

j; ~: ..

I.

r,

5.1. Sensibilitatea In membrele inf'cr io are rcapruc t r,~ptat de Ia racUidnu sprc extn~r11it[j·p.

5.2. Se no tcaza ora reaparitiel sensibiliLfllii 10 haluce.

It Supravf.gherca m ictiunii,

,tl.· iVIicj:iuJlC<11JOate apiir ea spon tnn stlmulatri ell m ijloaeele descrise In pnnctul B.

5. Hev euirea sensibllita~ii.

I _._-

• - .. 1. .

6. Depistarea incidentelor.

f).1. Dacft apare celaleea, se cornbate prin uplicarea puugii Gll gtJeaVl pc eap sau a cornpreselor reel ~i pr.in a drn in ist.rarea nntiaigicelo 1' •

0.2. A paritia grel:udlur, redorii ceiei.: trehuie anuntate m edicului.

OhscI','ap:

a Medi 1 auestezist va fi iutrebat despre tipul de anest.ezie efedllatii.

o 1u raH[flUestezie ell so.lutii h ip er'tnue, to racele ~j caput VOl' fi sust.iuute pc 0 perua ubisnuitfi.

348

"1 I

i i~

17.

XNGRUffilILE ACORDATE BOLNAVILOR IN URGENl'E

Su(eriIl~a organtsmului provocata pr in agreshmsa unor factori ai msdiului jllc()ujurato\' (scare, apa, for .. cureut electric. o.biccte dure: san Hiioase etc.) COIlstituie If L11'!7eH!i'i care tr ehuie tr at.ata din llrirneJe m inut« de Ia produGcrea ei, deo arece Int.irzierea poate periclita vindecarea bo inavului, p iin apBriFa unor. cflmplkalii care ingreulaza ulterior actu! terapeutic sau p r int.r-n evoluj ie nefa-

YQrahiUl finaliz ata prin infirmitati definitive san deces, .

Teate rnasurile luate pentru salvarea v iej.ii ~i sanatatii bolnavilor, asuprn carora au actionat pe neasteptate factori de mediu, alca tuiesc asistenta.de urgenFi, diu care masurile elementare [nate imediat fo rmeaza pr imu l ajutor, care se aplica

de o rice perso ana instruita la locul accid cutulul. .

Ingrijirile se acorda bo lnavilo r in tuuctie de cauzele care au generat suterinta.

A ceste cauze S8 impart in patru categorii ; rn ecanice, chimice, calorlce .~i elcctdce.

1. Acliunea disl}'[lciiuil a un ui [actor mecanic - agent vulnerant - asupra COfpului oruenesc este nnmita traumatism.· Agentul vulnerant, in functie de masa sa si viteza ell care actioneaza, poate provoca Iracturi, luxatii san entorse, co ntuz.ii (zdrobiri), plagi (dini), Ieziuni viscerale insotite de hemorag ie extarna 5:.111 irrtetna.

Existii ~i efecte grave ale unor cauze mecanice care nu s lrrt trnuma tismc : <lpa care . blocheaza calle respiratorii pro duee inee, corpli straini care astupii g'ura, nasut sau traheea pro vouca as{ixie.

2. Cauzele chimice pot Ii substante acide sau bazice care acj.io n lnd pe piele produc orstiri, iar duel acj ioneaza pc muccasa respiratorie sau digestivii (gaze, vapor! to xici, suhstant« inghij:ile) produc inicxicaiii acute.

3. Cauzele iertnice ale acciderrtelor .surrflncdra, ara, vaporii Iierbinti sau Irigul. CUljsecin~eie acliunii lor strrt arsnri!e, degerdlurilc, insolaiia ;;;i 90CU/ caloric.

4. Curentul eleciric ac~.iollind asupra organlsm.ului po ate provo ca socul. electric (cleclJ'ocutarea) 91 arsura eledrici1.

To a+e aceste cauze davin agresive pentru organism numai In anumite conditli, Impotriva carora se apllca masurile de pro tectia muncii 9i normele de prev enire a acciderrtelor. Gravitatea accidentului depinde de grad ul ill care Slut amentntate fUllctii1e vibale ~i integritatea orgauismului. 0 .gravitate .oxtrama all aceidentele

. care alecteaza respiratia ~i clrculatia stngelui (asfixie, herno ragle mare, zdrobiri sau arsuri InUn.se., plugi, Iracturi multiple eLc.).

Pentru salvarea accidcntatului, iudiferant de caUze 9i gravitate, se va acjio na

en rapiditnts respccttndu-se principWe primului . ojuior ; ,

1. scoaterea victimei de la lo cul accidentului ~i asezarea ei in cond itti Iavorahile acordarii primului a] utor ;

2. ·cxami.oal'e:l rap ida si snm.ata a vlctimel pentru aprecierea gra.vitiitii accidentnlui ;

3, informure scurta asupra cauzelor accidentului ; t, .. iutreruperea cauz ei care a produs accidentul ;

34.9

5. efectuarea la nsvo ie a prlm elor l11gri.jiri (m asuj cardiac extern ~i re5piralie: artiliciala, herncstaza provizorie, tcaleta ;;i pansarea pl[lgilor,. imohilizarea fJfO-· vizor ia a tractunlor) :

G. indep artarca perso.anelo r st.rs in« eurionse Qi crearcu uuui haraj de securit.at.e in jurul accideata tului :

7. efecLuarea miscarilor en hlindete m iscarile intempestiv e pot agrava,

Iez iunile pro duse de accident :

fL anuntarea accidentului ;

!). tran~'portal'ea aecidentatlllui la spital;

10. inso\:irea vict.im ei pina la unitatea ca re-l v a lngriji in co ntiuuare.

FI~A 17.1. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTUL Dr

Pnsihilitat.ile acordarii primului aj utor sint diferite dupli lo cul 'in C8 re oS-a, pro dus acc.identul, daea exista sau nu truse de prim ajutor, ActuI medical jll'OjJriUzis va Ii adaptat loculuf .respcctiv, aco rdarca prim ului ajutor Hind ma i cumplexi'i c iurl vict.ima nu po ate fi transportata rapid la spital.

Elape de execajie

Timpi de execniie ,

1. Asigurarea haraj ului de securitaLe a' victime i

o executa alta persoana care

nu a co r d a pr imill ajutur.

2. Exaruinarea vict.imei la 10cu1 acc iderrtului.

3. EfcctnaTea primelor lngrijiri.

1.1.

Stilt lndepartate persoanele curio ase adunate ill jurul accidentatulu' (elelIDpiedicii aerisirea ivict im ei, Ii creeaza sentimentul de panica ell elect nega t iv aSH-' pro evolut.iei ulterioare a bolii,impiedidl m isciirile celor ce dau . primul ajutor).

2.1. Se efectueaza '0 pruna examinare a bo lnavului pe!1.~ tru a constata daca respira, dadi se simt pulsatll . in artercl e carotida si radiala.

'2.2. In caz de stop car d.iac, se examiueazf pnlsul t?, art.err.le mari, rssp irat ia, pup ilele (ru.idriazii ein d st.opul cardiac este iustalat mai de 111 ult sl pupile j]\eg:de, seinu de traumatism cranian sever).

3.1.

Se efectlleaz1i inauevrele de degaj are a cliilor respiratorii superioare si m anevrele de respira tie "glldi la <lura" (1'. fi~a 17.3) ; Ia uevoie masaj cardiac extern

fntercalat en respiratie artifichd1l., _ '.

Se efectuenzil hsmnstazu proYIZOne, daca accidcu-

tatul are 0 hemoragie abuudeuta (v. Iisa 17.(5).

350

3,2.

Tim pi de exewfie

4. Scoaterea victimei din Io carul d~ agresiuDe.

5. A';It!zarea vict im ei

Ja 50]' !ji pe hrancnrda.

4'.1.

Se scoate victima de in Io eul accidentulul, piistr lndu-ise, p e cit posibii, pczitia III care a fost surprinsii de accidsnt, .

Mobtlizarea uccidentatuhn se executa astfel lne lt s~gm.ent.ul cap-glt-trnnchi-bazin sa formeze un bloc. rigid (nu se Ilecteaza capul pe trunchi ~i trunchiul pe hazin). Din spatii ingust.e, profunde sau de alta forma, salvatorul trebuie sa aplice metode de sco atere care sa asigure securitatea victrm ei in timpul mobilizarii,

4.2.

4.3.

5.1.

Se a~azii victim a la sol, prin gesturi hl lnde, in decuhit dorsal, m ai rar Tateral, cu capul situat maio jos d cc it trunchiul dad. este Inccnstienta (fig. 248, a, b),

Bolnavul traumatizat co nstient va n asezat in' decnhir. dorsal,

Bolnavul en plag i' ahdorn inale v a n a~ezat In dec'uljit d'orsal cu co apsele flectate pe hazin.

Bolnavul cu rracturt ale colo anei vertebrale (rig. 249.>

se asazji !n decubit ventral; pe 0 plan~,"Ui. sau se lndura ell capul intors lateral. In tracturile culo anei cervicale holnavul va fi asexat In decubit dorsal ell eupul imobilizat ' pe pal'tile latera le ~i crestet, eli mriteria le Iiicute rulo u, Iixindu-l de hrancardfi cu 0 coard a ce trece peste Irunte. Bolnavul en traumatism to racic ~i fracturi costate se ~)9aZa in pozitic semi;;ez'lndii dorsal, iar cind preziuta tulburari respiratorii (sulccare, cianoza, agitatie) se a~azfl

lTi pozipie sern isez lndf pc partea holuava (m isca ril e respiratoriise execu cfi In maximurn In hemtto raceie san.ito s).

5,2.

5.3.

5,4,

5,5.

n

Iii!!. (!,W. Poziiiu lIiclillll'i in tlecubil taiera',

l;'i(f, 211). Posi lia »iriimci Cf[ Irauur« de cO/OOIlU !>ertc bralti.

351

.! -~.J

11

·"r..J

: I

, .. j i

'I

,

· ..... d

I

J

, ,

I

I .

I ,,-'

, •• -0;

l, ,,---

l,

1 ,,-

f __

11'1

l::,

11 ",.-

I ~~ ,

: Eiape de e:recujiei Titnp! de executie

C. Examinarea ti.l.
victimei.
6.2.
6 o
.,»,
6.4.
6.5.
(j.6.
7. Efcctuarea '7.1.
p rimclo r In-
g:rij iri, 7.2.
7.3.
7A.
8. Ridicarea 8.1.
victimel de
In sol. 8.2. 5.6. Bol.1111vuJ care prezinta sernnc de liemorag!e abrmdenzti (puls tahieardic, paloare, sete, muccase palide) va Ii a~t In d ecuhit dorsal, en capul tnclinat, mai ins declt "c()rpul (plcioarele se ridid chiar in verkica lii dacii hem oragin este foar+e mare). S-a renuritat, in' geacr.uI, In poxitia Trendelenburg.

Se efcct~teaza a doua exarn inare a t1t.:cideutatutui, ~'.l

'mai multi atentie, pentru 11 desc()peri Ieziuuile cel e rn ai

importante. ,

'Se examineaza tcgumcntele, in special regiuni1e acoperite de irn hr acsim iute. peutru a descoperi hernoraglUe si a realiza hemostaza s i pansam enrele.

Se exarnineaza conturul capului pen tru a observa eventualele deuivelari ale calotei craniene si rani,

Se co ntro.leazil pavilioanele urachilor ~i uariuele pentru a v edea dad. exista urme de. singe sail de serozrtate (prezenta lor = traumatism al bazei cra niulul).

Se exarnineazti Iiecare membra euperio r \li infe.Jor, controlind dacji exista deformari, daca prezitrtii mib ilitate.

Se palpeazii bazinnl §i toracele prin co mpresiune ll~oari1 (in cazul Iracturarii oaselor baz inului manevrele sint durero ase).

Se electueaza . masaj ul cardiac extern ~i r espirutia artifici,tia in stopul cardio-resprrator (v.· fi.~a 17.3).

Se efectueaza heniostaza provizo rie (v. fi~a 17.6).

Se ef'ectueaaa imobiJizarea provizorie a Iracturilor sau a. hrxatiilor. utiliziud mijlo acele sp eciale existente !n trusele de prim aj utor sau Jmprovizatil (Y. Iisa 17A).

Se el'ectueazd to aleta plagiIor -\li pansarea lor (v, fisa 17.7).

Se pregate~te hrancarda acoperind-o eu 0 patura san se improvizeaza 0 brnn cardd (v, fig. 250).

Se rididi. victima (cu ajuteare), av ind grijii. sa nu fie moh ilizat s regiu nile traumattzare ~ se evita agravarea

352

FIIi· :!5fl. PrelliiUrr.a orrmcanlei (a) ,~1 tnoelireu. bo!navu!ai (b).

b

, I i· '\ Tim pi de cxeculie .

: E [{[,pe " e ere" li, lC __ ~~_~_--,--:--=-_~~ :-:-_~' --'--:-;-:-:---:-7--::-:::::-::""i':'~1

lezillnilor :;;i tu1huriil'iIi)l' c x ist.c nt.c ; ri(fic'\,H,a 9i nrn p lasar ca pI; targ<1 a v ictimci sc poat e face prm : , _

:I.. met.orla ,.'cllles" snu "ridicarea din 'latc:ul',r. (fig. ~51)

cste ereGt.uaLt, de p al.ru sa lvat nri : prim.rl cr.printie

l:"i". 2:,i. Bi.ufca1"f.r.r. effrl.

Inieial 'rf uiclirnd.

·l ... ""j:!f. ·2:riL .l'~'i d·lDT]tT~rr. ai rHmci In mdoda ."Plllltco ()r({HdC!l~lt( ...

~""

f \ "1'"l>/

( \r-\~\\

j~~~I~~ ~

~ ,

cupu! ~i u mer ii acc idcntat.ulu i ; al doilc<l eup rind e buz inul ; nl i;reilca, .. 1ltCIf,!)ceI e inlerio.ue, ,La -c nma nda urm,la din salv at Ill'! '::tt.:cI\lenl'ett.ul est e ridiuat pe ge"

nunchiu! liher at ac cst 1)1'0., in' 'I imp cc HI patru loa

salvator impinge tHrg\ sub a cc identut :

IJ. mel.o da p uru.eu ()lan(h~hr\" est e rcati:C;lLa de patru salvatori" (fig. 252) d in care,tl'l~i Il.lGatcc{t viCl:iI~a, Sllstinlnd-o ell i n tncl.otla "CIties" ~I, Ia cornn nda unu ia, acc ide ntatu lcst~ r itl icat., u~(\!1ti[l'r t In p07,itia or i%o)\tal5., In l.iJitV C(~ al p atru lca lmpint((~ targa suh acc idcntat care cst e arnp lass.t : pc ca.

\1.1.

V iet ima so t.ru nsp !)rtrteu tartt" (hruucarda) de c.a tr e cioua, patrol! sau rinci p er soa ne, pilla la aut oso.nitura

(v, fi~,l 17,2), _~ _

! \), 'Irunsp nrtul aGeidc·nta- 1,,111111.

353

F-iu. 253. Transportal iI1careet al un,iI vlclirne_

At~npe!

$ Hidicarea ~i asezarea a id tnt 1 .

jmtine pentru 'a~' 'tCC1 en atu lil se vor efectna ell miseiir! line si "1',t

, se evi a agravarea 1 ' '1' . " rMltc Io anei vertebrate (daca exist5.).' ezrum or osoase ale m embrelor si ale (O-

lio i\J use fl eet a " I

;ur" d Ie Z<\" capui pe torace ~ii toracele pe abdomen deo arece In cazul Irae-

" ~ 11 e, co. oana_ vertebrald, flexiunea ei poate pro du ~~

maduvei ,urmata de pa ralizie' deflnitiva (fig; 253). " eo ntuzia sau sectiunea

Flf?A 17.2~ TRANSPQRTUL ACCrpENTATILOR

, Transportu l ae,;'hitmtatulni = de Ia . ' '

accid entniui la unitatea sanitara carc~l sar~a ,uuu:,. bolnav de" Ia locuJ pro ducerii

. Tr ansport.nl accf derrtatilo r s ,.., I1~_at~ l~¥nJ~ cor,toSpUll~at?r suf'erin telc r lui,

victim el de. la locnl accidentul~i e(,\~cuf·~allll ;l{)e;a ') etapt; dlstlnC,te: 1. sco aterca Iisa 17,1); 3. transportul vi t i '. 4' .' ,,_. ridicarea ei d.e In sol (V_

C' ," ',IC im ei : . asezarea in pat.

, ,01 eotitudinca executarii acestor . T ' • ..

plica leziunile produsc, to a te d e ' n:.ane\,r~, subord?~1ate ideii de a nit Co)\)-

zarea bolnavului va f/ execn,~:~~e sO:fl ~a ~cc:dentatnlU1. Pentru aceasta, mo hili-

t.runchi-bazin sa~ ra"mt"na" .. as e inc it segmentul format din cap-glt-

. nerniscat ca bl . id T ,0

se poate etectua : ell J d'" l:n DC rig). ranspcrtul unui accideutat.

, . Jrancnl' a; sustinut de 1-1J ,., - .

I Transporm l u ' iden ' - p erso ane : cu autosanit.ara.

• ]lUI aocidcnrat 9ra'll in ccuditii t' .

un factor de .agravare 'si chiar ,_' " .' I 11 nepo .rivrte, poate co nstitui

de 1a locul accidentulu'i va ~ s,a :auzezdc moarte~, Executarea eorecta a evacuhrii

1 f a ea 111 ve ere nrmatoarele 0

prov~;o:j:c;~~:~;i:~;~:S~~;:ll~~;gU~,~ta)u;tosanitara (dad't' s-a efect.uat hemo staza

de c~~s~~eZ~!~a aCClddentatului va Ii adaptata naturii, topografiei leziunilo.r. st arii

3' ~ sau .e incon§tienta (v, fj~a 17,1); ,

•• nu se va sclumha pczttia COl '1 ' 1 .

produce m cartea ; 1'u Ul a Ull ~ocat - sclumbarca pozi'pei poate

4. accidentatuI se transport5. in ot't d . .' '

eu masucile necesare l' ... I'· ~ I e un cadru competent, care va interveni

, '" ,1 once sc nmh'rre a sta j". t' (I .

respini.tie etc.) ; , , r 1 aces U1a pn S, teUS-IUl1e arterin]{l,

~54

"

1

\

5. mersul vehiculullli se v a erectll,a cu evitarea vitezei eXGcsivc, a fr1nirilor s i virajelor hruste. CoDrclonan:,a transportulni este fiicuUl de ~n8'oli:torul acciden-

iatlllui ; , ,

6. accilientatnl ,grav 5e, preda medicului de gardii Impreuna en 'pratocolul

evenimentelor petre:tnte de la prociucerea accident\llui ~i plua 10. internarea hol-

navului.

Attlntie!

fi ...... tfn~~ccide~tat grav, in decompensare ci['c111utorie, UU 5C transporta tllaillte de

a fi reechilibraL peIltrn a Vlltea snporta transportnl.

o Transportul poate deveni Iactor de agravare ~i cauza'to r de mo art e.

@ octats. incepute, )'espiraj;ia artificialli ~i m asajul cardiac extern se vor contin.ua

si pe timpul transport.ulni. .

(\) Pozrtia accidentatului ill ti01plll transportului este aceeasi en cea folosita In

asezarea Ia sol (v, ti"a 17.1).

II. Transllo.rtul :cn branearda este de 'preferat orr de ctte ori se poate realiza, chiar daca st.area accidentatuJui nu pare sa He ingrijoratoare. In timpul transportului nude leziuni neobservatc (rupturi de organe interne), durerca, f.igul, frica etc. pot determina alterarea rapida a starii generale, initiul buna, a victim ei. Transportulcn bruncarda se rioatcface /?i de d oufi persoane; pentru u~urarea lui salvatorii tl'ehuie sa lege urancaraa ell cite 0 chingi trec.util. apoi pc dupa gitul 101"

(fig, 254.), . '

'I'ransportul eupatru :;;i eventual cu cinci salvatori este mutt mai comod, dor

salvatori 37ezin.c1u-se In capetele Virgii, iar ceilalp doi pe partile lat.erale, dHre;

m ijlocul ei, '

In timpul'traris\,lOftulni cu brancardu trebuie respectate urmatoarele principii:

_ capul victimei va fj asezat. int.otdeauna catre directia de deplasare, pentru

a putea Ii permanent wpraveglie.at de salvatori; .

_ indiferent de ohstacolele lntilnite In calc, trebuie men[:j.nuU't pozitla ori-

zontala a targii ;

_ rnersul trebuie 's5. fie lin, pentru ca targa sa se balanseze cit mal putin;

salv;ltorii din ~patcl~ HiJ"gii tl'elJ1lie sa faca pasul irrvers fata de snlvatorii din

fa'pi (uuii po rnesc ell stingul, iar ceilal~i cu dreptul).

Daca starea gellerala a haluavului estc buna, Iez.innile fiind numai pe peri-

feria corpnlui, StlU d'adi. victim a trebuie deplasata prin spaPi Io arte luguste, unue brancarda nu po ate piHrunde,bolnavul va fi transportat astfe!':

a. suspllerea de catre 0 persoana a accidentatului (care poate totu~i pa,?i)

san de ca trc dona pel'soane(v. fig, 255);'

b.sustinerea victimei pe uu "scaun" . facut din . jmpreunarea a 3-,1 m ilni (fig. 25(:i);

c. transportarea de ditre 0 Sillgudi persoan.a a victimei purtata in spate ~i sustinuta ell aj utorul unui cordon Hicut dintr-o euverturii;

d. transportul cu u n scaun 511stillUt pe partile laterale;

c. tra1'lsp0l'tu.l cu· ajutoru1· unei

paturi transfonnaH1. in scann, efectUl)t (Ie c1l,tre trei .salvatori,

r

T

" """

1

-'

,

l

1

J

Fino 2M. '1'l(lIlSporiul ell targa e{ecll1al de' clouci

perSOQfl~,

i

I,

i t

I

~

J

f

IlL 'Irunsportn! eel iua! (:orcv.t se cfcctuC:l7.i1. (;11 al1l.\l~aniL<lra S~lI cu llClif.'(fli!.~I'UJ (Ia distnnte marl), Tl':.ll1sportuJ lin este obJigni:ol"iu la :,;ocap, in special la ('.lei c It leziuni cranio-cerehral« ~i cfalllO-YcrLelJni le. III 'Lim pul transpo rtulu l insoj·itf.lt'lt! v a sta l:lnga accidcntat, p ent.ru a-I put.eu su.prave.C(hen ,~i inlerveni Ia Limp,

"1) C<l7, de ncvo is, , . ,

IV, A~cznTlJa hulriuvu lu] 'in pot eo Iac~ astrc! : do i s~d';ah)l'i. ridicii turga pina 1[1 ni ve lu l p atului, iar lll'[i trei VOl' Tidica ncciduntul.nl 1']0 m iiu i p1\sLrindli-i pl]zi~i~L j,erfl'c.i; hrtinsii. Prun ii doi Insfl J:ar~a jus. in r ceilaHi lrd \'0[' uscz a a('.('.iciciltat.u! J'n pat..

I

I

I ,

Jitt·.n~ic!

i?I Pent!'l.l eli HI! se jll)ate ell noa~te de. In Inl'!'IHll ll!npLlitrea lexiuniln r, se va (>vita truIlspo.rtarea. victimel(1l' 1'fl['[l ln'a nr.nrdir.

dlll i"1:illsporLul nidi hrancnrdn cstc . p errn is Jlllll!.lli i.'inj 1.l:':zilll1ile. s iut simple, bo lnavul este (:on~tient ~i III I slut areda'll! orgdllc l"! importanfi'i vihtlfl (cord. jJHimill, f'icat, organs din buz i n).

J

!

J

I.

I

FI~A 17.3, ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN STOPUL CARDIO-RESPIRATOR

I

I'

t

Stopul rCSl}iratol' ,~, oprirea mj,;;di.rilol' respirutorll,

S.tOII eardiae = oprirea b rusca a ac:UvitaJ:ii inim ii, JJlcel:al't~a fllHCnei respi. ni!udi li a ce1cj c~Il'diace duce 'ui sto p u! ca.rriio-l'p.spiru[oJ' care Coprf)spullde ell illO[l)'te.a dinidi.. Clinic stopul cardin-respirator se recuno astj, p rin : picl'det'ca cun()~ti)lt(;';i; uprireu respinrj:iei; incetarea lJiitftilol' inimii : absen'j:a pulsuiu l In arturn (!al'otiriii. ; J.i,tloare extrema (san cia nnzji) it tegumentelor ; relaxaron ('.ompletu. a musculaturii (inclusiv a sfinetereior). ducind la pierderi ueco ntrolute d~ urinii ~i materii Ieca!e.

Intl'cl'upen:a respirotiei ~i .circu!apei suspendii uproY.izionaI'Cil ()llWni0111U~i Gil o,:<ir;en ,5i duce la iIl!oxie tisulara, aceasta atectind In primul r ind sistcmul uervo s u!f1i ral. lntre /llOul'tea clinicii ~i moarlea biologica ::; tesutului UP-I'V()$ (a sislemulll! III~rI()~ ce1Jtral) -- teslltul' eel mai Bensi])il hta de anoxic __: exi~ta T.m int.erval de i imp SClIrt, BO, .. , \)0 de secllnde" in earr:: fn:nqiile vilQle lllal [lot fi IT.stabiliLe.

I "

,-"

I' ,

"

'ii'.r "I

I I

I

I

~ ,. .: rea Iunctiilor vitale ru pid~ si precisa, se Iace prin : stahiliraa existen] ei ,qJl eelt';, . , . ", . . . f" t . r. '1 .

. I ·.1· 'I Ia arterele mari ; culoarea tegllmentelor ;, prezenj.;a ,~l e rcienta rmscar: I..J I

IJtl SU II. 'C " . (di " fl )

.... ato rii : existeuta cianozei : aspectul pup_delor _ :menslUll,l, r~ exe.. . '

rcsPlflc-suscittl.l·c:t cflrdio~n'sl'iraioric = urgen~a vltala, In. c~re, lilt~lv:ntl: C"dll1,h.~~

; tar (sau alt salvator) trebuie sa fie rapida ~i eficieuta, lInedrat~ ~e~anga~ f(ll/.

S?Jl/., ',' 'ontimiiide 1[1 locul accidentului in timpul transportulul ~l In sp I La 1. utc imez ~l C ,. _ ( ti 'I ' ,.'j 1" tc) p rrtru 'I . . • manevrelor trebuie rcsp ectat.a ac, HIll! e muc! e e ImluaLe e .. ,' Succesiuuea ,. .., .. . " 'h'I' t }jiolo'f".u

preVC11i ~ranslo~-n:area mort ii cl.iaice-Ieuornen rever 51 I, In moar e " ..

fenumcn irevcraihil,

I! ten tic ! , . " , .. . [ " .,

. C').': I" p iratiei este urmat a in citeva m inu.t.e de o prrrca munu (Ill u nc lic

II pnrea es • l' '.' . ')

de oo nstitutia §i v irsta accidentatulul). '. ,. ,

O ,'. inil~ii se Inso teste rapid, in gO secuude, de .. o pru-ea respnajiei. Stopld

• pIllea , , ,. , ,.t,· 't"i bliaator!u resuscitrucu

cardiac este tied stop cardio-rcsplra 01 ;>1 necesrt: 0 b

arubcio r Iunctii.

Slnbilirea rIiugnosliClllui

Stare de A lie maJlircsil1ri

ca/l~lili!l(a \

1_~----1--:------+---+! --t--~--:----t

Stop car dio-res- ,~prlt,j oprilu . pler duta p~IQl3re ,(c,janoza) i

"\ rruc ria za l

pira tor _ rei:uarea JT!l[SC1l1aturji~.

i

- (ltl_l·G..'lz:'i citcva sc- J

. cu nde salt mlnute ~

- re venire ,~ponta.ni1

Diaquosiic

RespiJ'Q!ia

Circu{afia

Coma

I nuls ,lab . ;r,A, sC<!Z\,.U\

picrtfutf

Llpotlmtc

\---~--- ------ --- __ - ,

1- \JlII",' '.IITI[lfu., incont"th:.ntu tn fUl1.e~~~: ttl! eauzu co,,·,t:l II

.pr('II1IH~l~ zrf,o- ,-,

t' U· Inc bitl.\lt san prolund'i I

rno .tm~'n xuu

dq)f"irrUllii cnlaps ctrci Into!'

·1'------- ----~- ------1'------1----------1

uur I 1)- . Ll"!t,j !. st. are general"- alLerale, ill!

puls I"Or!!l. _ ,,,,.< Iunctie de cauzclc socuhn I

T.A. prahn~du .... ~, ~

~oc

. Absenta pulsului cnroti dia u (.in ari.Cl,: carol:idfl) \;.sl..c si~npt()rn ,d? (::l'ti~ucli!l~:

t 1 rdiac ]J'lP'"t stab ilirea diarmo st.icului de s. top cardio-respirn tnr ,

pentru S opu eal I" u u c " ,.. 0 . ,. , .. " • . 1,'

. - 'I d" salvare co nstau in instituirea rcsplt'at((;1 nrtrfi.cI<,[c ,'71 amasa] U I., I

m asurt e e c ci r v c ~H • '. • .. '

cardia. c extern = rcsuseitarea C:J.l'll.!o-_re.spJrl\_t.,lI' I~> " " . ' ... , ." .'. "

' . , r" te Ii tratatii IJI'f1l drYlw meto d e : respiratie al tl.flculd

Oprirca respirntrci pOll e <',. ." . J- . d i 'l' (, . " . _, .. '\_

directa (insuflnre ac civii de ace) si respiratie arl:!fIGI!1 a lU tree ,I (compmnare 11.

m idl a toracelui).

Tirnpi de c:w:u/ie

Etape de c:ucu/ie ----~~------~~~~~~~=

Se asazf bolnavul in decub it dorsal ell urn er ii ridica\ i

r to~ind 0 haiua sat! pat.lIra rulata, sup omopla]i. ~(Je a~azii in ge,nunc.hi. In caput vict irnei, 111 par tuu (h(~apt5"

1. Pozitia victim ei . s i salvatorului.

1.1.

1.2.

357

I ['[ape de excC1l!ie 1-2. Dczohs truareu

I ciiilo r aeriene

I . superio arc

. (fig. 25H).

I

I I

.~\

Q

I I ,I

I

,I

I

r

I

I i J

Fen· !!:5~L Caler;;, res uir aiorie ou:;.ln!ahi ari n ctldcrtlc£ li;'bii (n) ?i eliberqlii prin !liperexlenota ~a[llll"i (b)./

Timpi de execuiie

Fig. 2511. Poziiia miinilnr peulru Itrrzraa mallai bulci,

E,!ap~ de execujie ..I

Timpi de e±ec[l[ie

Firf. 2GO. InlrDcluccrea ca-

, nu/e; Guedticl :'

a - n1USU['o:rl!D. Innglmil canulet ; b - lutruducerea et ; e - rasucil'e<l In [os : a - fixate" de buzc.

2.1. . Se cfect ueazii hipcrextensia capnlui.r- eu 0 m ma se apasa pe .erestet, iar ell cealalta sub barhie se rasto arnacapul.pe spate (fig. 257, a). ,

'2.2. 'Se "eli:bereaza cii.iierespiratorii de eventualil corpi straini, co rrtro l in d cavitutea bucala cuiudexul mlinii drepte inf.<i$lIrat in batistii sau tifon.

2.3. Se luxeaza (pro.puIseaza) mandibula: cu vultimela ,1 degete ale m1ini1or aplicata pe unghiul maudibulai :)i po licele pe b arhie se trage lllaiiltc mandibula. Pro-

i pulsia mandihulei elihereaza orificiui glotic (fig. 257,

I b ')')1') D can ' . t " I' 1 '

, , _, 0.. n... u se reu.~e~ e, se ',;r1:\ge WI}a apuclnd-o

I cu (0 cornpresa, hatistii sau pensa de limbi'i. (numul In

I Iipsa pipe! orofaringiene Gueddel),

I 2.4. Se introduce policele ill HnH stlngi In gurii, tndoit in

,. clrl!g 9~ se tractionenza ventral, iar ell m ina dreapta

, s~ nnpmga ma ndibula ln sus fixlnd-o astfnl, gura

I· fimq scmidc5chidl (fig. 257, c).

: Fiff· :2~7 -. Jiipere:;:/ens;a capului (a), lllxarcct I mandibulei (b) ,i [ixurea ci in poziit« de

J 111xalie (c).

I

I

,j

r

3. Efectuarea res- .3.1.

pi ratiei artiti-

ciale directe.: 3.2.

a, metoda in-

tern a (prin 3.3.

insullatie)

"g l1ra 1£1 g ura". 3.4.

Fin. !Jr.!. Respiralia arii{iciaid ,,!I,m> La rJllld". .

2.5.

Se introduce canula ("pipa") Guedtlel spre fuudul cavitii~ii hucale ell v lrful orientat in sus; in contact cu Jiclta palatma pina la peretele posterior al faringelui .

Se Tiisuce~te ln [os Incarc ind baza lhnhii ~j tragind-o lna iute peutru a prevent asiixia (fig. 260). Placa de Ia extremitatea proxirnalaa pipei se aduce in Iata huzelo r, spri] inind-o de ele,

2.13.

b

c

d.

en m ina stlnga eliherata se asterue pe fa~a victimei un material de protactie (batistii, tifori etc.).

ell m inn sUnga se penseaza narile (se previn pierderile de aer in timpul insuflaj iei) (fig. 251).

Se inspira, se expira ~i se ef'ectueazii 0 inspira tie profunda urmata de 0 apuee,

Se deschide larg gura ~i se aplica, repede ~i ferro, conturul buzelor peste conturul buzelor victimei (inclusiv comisurile acoperite) ~i se insnflii. aerul ell oarecare putere in plamlni, in cane respiratorll ale v ict.imei (fig. 261).

r I

~

1

I

I

I

1'1 '

'{

359

~L

J

i

,

.---~--------~----~~--~----------~----~~.----

Eiape de. execuile r. Tunpi de execulie r .

I--------~------~~------------~~~----------~----~~t

!_A_t_e_B_~_l_·._e_la_h---,-iP_e_r~v:-e_!l--,t_iI_a_~_h_l _s_u_l_v_u_tD_' r_u~l_u_i_S_, i_l:.:1_'_) l_'C_s_i u_n_e_a:--(_I_e~i_!l_S_1.l_f_ln_t_il_~ _f . -i

i

I

I

I

I

1

1

,

\

(.._ (;,

J '" ,L

J:hS.

Se retrage ca p ul ln.teral, pt-i v iud spre t.orucele v ict.irn ei (peutru a aprecla ef'icie n];a jllspiraliei d~.Ipa gJ';)dul destindt:.l'ii cutlet toracice}: se u,rteapta ie~i."ea aerului din p lfim inii vietirnel ~i 'se ef ectueaza 0 nc:ai1 inspirat ie relu tiv prort1llda pentru urtnatoarea in suflare,

Se repeL5 succesiunca de mi~dlrl de H-'1{j o ri pe mtnut, capul victim ei fUnd mentinut hi hlp erex tcasic On co p il 2.U insuflar! pe miuut) pilla dud reapar rni~e1iri respirato ri! spu nta ne sau pilla se ajunge en v icl.im a la spitai.:

360

3.0.

h. metoda inter-' nu "guru In

la nas",

Se Iolo seste c lrid m el.o da "gur[lla guru" nu poate n deduaUi: gum victirnci nu poate Ii d~schisa. gurn salvatorului este mai mici'i de it a victirnei sau guru v ictim ci p rezirrUl leziuni grave sa H secrej ii. ell m ina sl:ingu se apusii fruntea v ict.irnei pentru a ef'ectua hiperextcnsia, iar ell m ina dreap La Se Impinge bjirb ia in sus, inchiz indu-l guru (fig. 2(2).

Fig. 262. Rcspiralia arlifieiaU; "g'JI:" la n",," : " - lu perexteuala capulut : Ii - illsuflarc'" . n erulut ; c - i eslr-ea aerulut din phlm,ni

c

3.2. Se inspira 9i se aplica gura pe uusul victirnei, i nsu. fIlndll-i aerul din plarn ini.

3.3, 3.4, 3.5 9i 3.B. Idem cu metoda "gura Ia gurrl".

At~.ntie!

... Hiperventllatia salvatorului _(prin hipocapnie) produce verti] ~i uneori pierderea ccnstientei acestuia.

'iJ'Insuflarea cu presiune gllra la- gura poate rupe pHiminul victirn ei sau mai fracvent, deschide.gura esofagului ~i declanseazii 0 varsatura (IJH.de.una mortaEi) ..

l'f!!. 2G3. Respiroiia irrrifIdalrl CIt dispoiitinu! din lrusa medical" de prim' ajuior :

a ~. aSe7_'lrCa dispoziti vnlui ; b - disPIlt.itl\'"1 de r esptrn he art.ifi cialti ; 1 - piesa de gnra; 2 - hlocul de supape :

J - lubnl golen l.

Elapc d~ excCH!ie 'j

Titnpi de e;t:ccu{i"e

Se fa loseste c ind victima est.e- rnurdarii, d'e singe, are J c!aile respiratortl inundate de. secret]! ~i sue gastric. I "B:J1:ista salvatorului" este d.reptung-l] iular a, din m a- . I terinl plastic, av ind in mijloc un tub a pla l.izat de I 2,5 ern Iung imc, carese introduce Intre arcadele den- '. tare ale v ic t.im ei. Pozit.ia victhn.el si sasvatorulul C8. s i manevrele de respiratie sint aceleasi CI]. cole de lOa celelalte metorle interne.

3.1. Se munt.eazfi dlspozitivul (piesa h.]J:cal,i.!,. hlo cul de supape ;;i tubul gofrat).

3.2.. Se penseaz a nasul vietimei ell pensa diu trusa, se luxeaza mandibula inainte ~i se rnentine in aceasta pozitie en m ina stinga.

3.3, Cu tn ina dreapta se introduce in gu,ra capatul libel' OIl tubulu i gofrat, iar piesa hucaH\, ·m.ontaUi la capiiLid opus al dispoz.itivului, se introduce in gura victime] (fig, 263).

,:). respiratta artHicia15 ell

. "bat.ist.a salvatorului" (Intotdeaunu se aplic1ilJ batistii sal! li. fO!l pe figura vicl.imci),

d. cu aj utor u l

d ispoxitivului de resp ir at i« ar tiliclala din trusa rn edicala de prim ajutor.

c. ell inasca $i burd ulul Ambu s i R uben, rcspiratia artilicia]a este cca mal corecta

91 eHcientii .

63;;;.,..... . ~£i'·2h·'·>:'

~,

.~ ,. 'I

... ,,,~' .. >';;-_'

4. Electuarea rnasnj ului cardiac extern (fara 10- treruperea respiratlei art Hidale).

o

3.4. Cu policele arubelor rn lini se p reseaza aripile lat ern!e ale piesei bucale peste huzcle vict.imei, far cu celelalte degete se exercita co ntrapresiune pc mandibula.

3.5. Seefectueaza Iusuflar i de aer ell 1.11. metoda "gura la gura",

4.1. Se aplica pe rata anterioara a sternului, Tn treimea infarioarji, podnl paimei m iinii stingl, eli degetele rasfirate in sus.·

4.2. Se a~aza podul m.iinii drepte peste cea stlnga in acelasi mod (fig. 264. a, b).

I

.1

3G:.b

q I

. E'iapc de exeCltile ".

·1 .

I ~~------~--------

Tim[Ji de execuiie

,1. 3 Se ex 't"· .. . . l'

. - " eeu a scurt, energlc ~l. ritrmc on cnrnpresluni

pe minut, apaslad sternul CUhl'aj;ele Int.insc (cu toul:il greu tatea corpului), astfel ·lnt:i t $5. sc dcprune ell . 6...:... 8 em Ia adult .spre ccloana vertebrata (v. fig. 265) ..

,1.4.. Se las a apoi sa revina tOJ'uce!e suo ntan Ia morrn al fadi 11 ridicn m iinile de pe sttlrll~l· bolnavului,

I ,I

Fi!l' 265. MaBajui cardiac ex/ern: pozitia saivaiorui[li.

,OhS!)l'V3tii' :

.<!J; Un slflaur salvaror x ' t~ d ~. ufl ..

.. "'. e: cell a o ua Ins atii succesiva (Jura la "'llla" d 10 com-

pi esnnn presterilqle· (fig. 266). ' "0",

co~ Doi salvatcrt ~fectuea ,,' It· t' , ' . " ,

.. '1" I' .. ZU, a. er'n.a IV, crncr CODlpreSllln.l presternale de masa] cal c rae a fie care. Ul5Uf] t' 'of d·-· I ,...... ~ lIT' r" "' . ,.,,,'. . a~,l~ pro ~n a prm meter a reSp!ra~1C1 artJflcluie "gura a "' ura sa u alta meto da l-uterna (fig., 257).

f I

t

I

!

!

1

I

i

I

T·'iU~ 2Git Resusdfa.r,ea aardia--respirt.clorie (!ri!c~tlirLd .ti: iI{l singuT sainaiot:

Flg. 267. Rcsuscilnrea card[Q-respiraiorie e{eciualii de dQi $~lua(n"C

Pentru eficienp.i. mi;toc\a de resuscitate cardio-respiratorie trebuie lnsusftfi cnl'~ct, Hespectarea t imriilcr poate fi l'etinuta cu formula "HELP-ME" ceea ce III limha engtcziil11seamnil'"aj uta-mil". Fiecare litera semnifica gesturile ~i succcaiunell. tim pilor care preced iusullarea aerului: H = hiperextensia eapulu i : E = elihernrea c ailo r respirntorii ; L= luxarca (proiectarea mandihulei Inainte) ; P = pensarea nasului ; 111 = masnj (cardiac); E = extern,

E.fide;li1:u resuscitiirii depinde,in prtrnui dud, de permeabllltatea cailo r respirato rii superionre. Sernuele de ameliorure aint : reeo lorarea tp.gillnentelor (spre norm alj : reduccrea midriazei ;a]lari~ia puisulul in arterdemari; reaparitia 1'espiratici spo ntane, sem ne de revenir e a sta.rU de r.ollftielltil.; T.A. u'cca la 60- 70 mill lJg (cea minima, .d iasto licii este dificil de determinat). De obicei, adcidentat ul resuscitat rarnine ill coma posthipuxica. Dupii dona minute de masa] cardiac se po a te observa daca puisul este perceput spo rrtau ~i dad se raent in sem nele dt: ameliorare.' Daea nu. au aparut semnele de vameliorare (nu se a.)teapta rn ai mult de 12 secundc l) se reincep cornpresiun ile sternale si vcntilat!a.: Este gnlv dac11 dupii citevn minute de resuscitate cardio-resplratorie, ill tunpul unci o prir i,

llU se percepe pulsul. '

Po. e r inc li !

(j Estemaiimportanti(prevenil.eastopuluicardiacdedttratamelltul.lui.

a Tulhurdrile resplrnto nit ~i circulatnrii trebuie ,recllnoseute pentru a Ii tratate irucd iat, Inainte de ~ surveni oprirea inimii,Daca pulsul nu este perceput dupil. ctteva inBuflatij_ (p rin rssplratia artificiala directa) in minutul urmator trehuie Incep n t masajul cardiac extern.

o Nicio datji nu trebuie' ahaudouata resp iratia artil'iciaHi directii in favoarea rnusaj ului cardiac extern ; ambele sint la fel de impor-tante,

(jhS(ll'Talii :

o Metodele \nterne de -resp irajie artiiicialli slut m ai eficace dcclt celeexberne pentru urmato arete 11.10 ttve : sint mai .ope,mtive in apl inare ; slilt ma l usor de exeeutat : la fiecare insuflare salvatorul of era victimei un volum de 50D mi aer comparativ cuvolumul maxim de 300 rnlce ponte fi vehlculat pentru Iiecare

363

I

(

'i

r

T

r

'I

J

. .~.

1

"j"J

..

f -

!

r

••

,-,

I .r:

r

-

j ,,~.-

,

i' t,

,L

re.~pirape rcaliznl5 prin metodelc externe : nietndele ititerll~ p~nnit,o ventilat.ic' de 6-10 I· pernillut faj:,fl de 0 .. , .. J ] pc m inut la 0 ventilatie prin mdll'd,de ,de respirape exteri:l5..

... Aceste m etode externe se !"oloses(; rur : ele nu till e{ident:a respiruj.ic! pritt insuflaj:ie; au numai valo arc tst,orit'fi.

111!ldjin~l\ bo lnavu lu i .tulia I't~Mn'hi1irc:\ illnctici cardic-resplrutorll

1. ,Boinavul est.e ment.inul, sub supravegher e, In co ntinuare, peutru a se pieveuj event.uale recfideri,

2. Da ca IHl i-a reveuit CO nsticn ~a, holnavului i· sc ~Hlm'il1istreaz1i j n tra \·eILD~. soluj.ii hipertcnice de glucoza 38%, manitol 20''i~, diuretice s . pcntru reducerea edemului cerebral.

~t Se combate tendinta la acidozii prin s(lIt1~ii de bicnrbo nat si so lutie THAiYe. precum ;;i h ipercoagulahillt atca siogelui en hapar ina.

4. Se reduce sindro mul pcsta noxie prin oxignnoterapie.

iltenfle!

~ Terapia intensiva a starii postrcsuscltative se exec\ita num ai in sect.iile dc' t erapie intensivji ale spitalelor m ari, rlcci transport lmedlat J

Ace 1 if en tel em a sa j u J u i e at d i a Q ext e r It (ciud tchnka est.e ;:;o.rect5 surv in foarte r ar) : fra;tnri co stale (mai ales, la batrini); Iractura sternului : .Iufundiir i toracice; hemotorax; pneumutorax : ruptura ao rtei ascen deute (la b~tl'ini nu se ponte executa mnsajul cardiac deo arece se produce fr,u;i:Ul':':rea ':.!Jcistelor). Se vu co nsemna in scris incielentul f

s ~ m n e s i !I u r e 11 C TIl II a r t e

9 La nivelul inim ii, absenta acti'Vitrl~ii elect.rice pc 0 periuadii de 60 m inu te (traseu plat Ia E.C. G.).

$ 0 dilatare perststenta a pupilclor, f:1J'lt reacj ie la Ium inii (mo artea sist ern ului nervus central).

s Opacitatca cornsai.

. ~ Aparipa cianozei ell lividitiiti.

I

I

FI~A 17.4. ACOnDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN L UXATII ~I ENTORSE

LIUUri,a = rup turn capsnlei articulare, [1 ligumeutelor, en dislocarea o aselo r din art.icu lu].ie, pierz inrl co ntactul (Entre ele, partial sau total.

Entorsa = iutinderca fa rtata a Iigamclltelor si eapsulei artk.ulare, cu mid rupturi ale acestnra,

Seop : reduc erca dun:rii prill imohilizarea corecta a membrului accidentat,~d, prevefl irea instai5rii Gom plica Filor (pel'forarca pielii de cntre os, transforman-:a 1 llX:\t-!ei inchi$5. in deschisa, cornpriruarea ori sfl!)iel'ca tesl1turilor san organdor \'i:cine --, YHse de singe, nervi, lllu~chi - en aparipa hemot'agii1()r grave ~lall parcll.b:iilor).

364

.r\, Semne le Iuxatlei : durere vie; lim itarua mi!]c5i'ildr, impotcnlii IuncjiorrHlHi ell pozitie vicioasa fa'(:li de pozitia nurum la a regiunil ; scurtaren segmentulul ;~j !J~forrnal'ea regiunii; ech imo z e .

In funcpe de 'mo dul in care s-an pro dus cx:ista tlrndiLourele tijHl.rl :luxatii Lncbise r-: fihii plaga ~ eind osul au piil'asr .. ~ t e art icul a t,ia ~i deschise - ell plaga . - eind esul iese din artlculatie ~i produce rupturi de VQ!;c, de singe, nervi ere,

ACllf,ral'ca prirnului njutor 'in Iuxat ie

1. Se administreaza bo.lnavului cnlmu nt c (algoc.almill, an\J.nevralg.k)" p entru

a-i suprima dureren.. '

2. Se aplicii circular la llivelttL' nr ticulutiei ·(d!~exe.rnplll, ~11'1,ieltla\iH Lihiotarsia ua) un "man~on" lmbihat in apil recc l)(~ D po rj.iuue ctt mui Iutiusil din memhru, In pozitia existenta.

3. So Iixeuzji mansoriul ell ajutorul unei fe~i, efect.ui nd u n b e nrlaj (:01l11'I'C5[V.

conductud Iasa in 8, usez ind piciorul 'in ung h i drept en gamba. '

4. Se a¥azi1 accidentatul p e targa ''1i se Lransp o rta direct. la uuitataa suuitarii df)tntii corespunziitor, supraveghindu-I In tot timpul trunspor'tulu i.

B. Semuo!e entorsei : durere (mai putin iutensil cleclt In [ra'oturi san Iu xat ii) ; impni,enp. Iunctio na la relativa ; defnrruarea regiu nii p rin edcm ~i form area de :Jiohill in interio.rul nrficulal.lei {lrid rar troza) (Lig. 2(8).

Euturscle Ir ecvente slut lu articulatla gl.eznci, co tului, uuiiu-ulu], p urn nulu i

_~i degddol' (fig. 26\). .

111 Iunctie (ie gravitatea mod iflcarilor produ.se e.xista, entorse : de ,qradtll 1 - 'simpiii _- e;jl;c II distcnsie a Iigamentelor artlculare ~i se mani[{\st:! ell durere supor-:

Uibi..I:t. edern rcdus ,~i ciildurti locala : de gradnZ:a - mo derata - se III [1 llifest a .

·cu.~jmpt(lme!e entorsei de gradul 1 si echimoz a 9i de qradul ,j - grave....,.. s e '

lllflniIt'st.u prin art iculat ie tum efiata (ca urmure a hemartruzel), echunoz« iu tiu sa

~i Iaxit.ate articulard.

Jieu;l' ilal'~apr.imuJui ujutor 111' euturse

.1.. Se adm iniatreaz a -bo lnavulu i calman te (algo calmin, antiuevralgic) peul.ru a-I suprima durerea .

. :!-. Se aplica c.ornprese reci salt se efectueuzii un pansame nt um ed compresiv, . ~L S.e a~az,a accidentatul pe targ'3_ si se trauspo.rtii direct la unihrtea srttljta[~a ,d!ll:Qta curespu nziito r, supraveghiudu-l ill thnpul transpo rtului.

Tratamentul In unitateu sanitara co nsta in aplicarca unui pansamsnt com-

TlfE.,sJV .snu chiur ~1 unui apa rn t gltipsat care va Ii m entinut iutrc () ,~i 8 z ile,

365

Il c t iu e t l l

lb· Accidentatul TIll. va ut iiiza memhrul Iezat (dadi este 0 j'jsllra oso asa se transforma ill fracture).

il!) In cuzul in care acddcll tatul acuza dureri viclente, primul aj utor se efectueaz.a ca In situatia de Iractura.

Ifl Nu se ince;trca rcd ucereu luxat.iei sau errtorsei.

f;) Nu ·5e apl ica comp resc umede'in luxatiile deschise,

F!$A.. 17.5. ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENrA t

IN FRACTURI I

Fruetnra = lntreruperea cc ntinu itat.ii nnui os asupra caruia a actto nat 0, forra m ecanica ext.erna,

, Scop: corribat.er ea so cului traumatic prin suprimarea durerii, irnnbilizm'ea provizorie a Iocarulu i d~ Iractura ~i prevcnirea compl'ic11f,iil()l' (hemo rag ii, sectiunea nervilor etc.). '

A. Semne de l'eeunoaster(; : ,:I.. Semne de ptabobtlita!e : durerea caracterist.icf Intr-UI1 punct fix uncle atlnge maximum ;~i crest.e la or~ce mi~~a:'e .sau ~11,)ne,vd\ hrutalii fiicut5. in rcg iuuea frncturata : deiormarea regwIlll clatoritii dnplasarii fr~~mcnt.alor osoase sau prin dezvoltarea hematomului i<!cal,; lnipoten/a rlll1cf~onwu,,scurtat eu seqtnenlului ,5i pozi·lie. uiciuasii; suhtziuni sangmne ce apar imediat sau dnpii 2<1-1J8 are. " '.'

h. Semlle de cerliiiuline : mobiiiiaie aiiormali: asegmentultu Iracturat la l11L;,CUn

active S3 u pasiv e (se far; Coli marc prudenta ~i. blfndetepentru a, n~ ~nari~lu~·er;:a. prin lezarea vaselo r, nervilo r, muschilor}: lipsa ,tWllsmltenz Il1I$CaJ'/l; cJePlta(H~ osoasii pro dusa la palparca Iragmentelor oso ase Iracturate : tnireruperea ttaiecluiui: .asn/ui dcpistata palp atoric si vizihila radiologic.

B. Tillnri de il'll.cturi. In funct.ie de agentul cuuzal se d(;o:;ehesc : [raciuri irall~. mai:ice (lovituri, ca deri, smulgeri, striviri etc.) ~i [racluri pa/%gice (r.umon, ho li (tc o ase, holi uervo ase etc.).

Fraciurile traulna/ice pot n; inchise (tegurneatul care ncopm:a 'fr[\~t.nrit e~~.e:' intfl~',t) ; dcschise (Iractura este insotitii de 0 plagacare intercseaza plele~ \,1 mtl!)l'hl~, njuug tnd pilla la os) (fig. 270) ; incomplete sau "In lemri verde" (SOlu'~l.a de cDn:llmutate intereseaza numai 0 parte a osului) ; coniplete (so lutia de co ntinu itat e int eneseaz a In tctalitat e groslmca .osul ui).

l'rineipii de tmubf lizare provizorfe a Iraetur ilor

- Atelele improvizate ~i speciale. 'lor fi captusite en vaUi sauulte matcriale

mot pcntru a nu Ieza pielea sau a. nu rnar] durerea;,

in atele se VOl' fixa ceie duua articulatii veciue regiunii fracturate.: rn anevrele de imboilizare "or fi efectua.te cu nrulta hllndet e :

extrera itatea segmen tului fracturat (degetele de la m lna si de La pick\r}1 va fj lasata descoperitii;,

- atelele se fixeazfi eli [a9a oirculara, sorpuito are, suficient de string, dnr Iaril sa impiedice cir cutat.ia.

366

Ill!). 2711. P'Ulsarca playii ain [tuclura ilesc/ilsc1,

FiU' 211.· Aid, de slrmii nenira imovi1izQJ'ea

prouizorie ':

a - [gh eab pentru cot; b - jgheab simplu ; e - igheQh pcntrn rn ernhru inferior; d - at ele Kramer; , - trtunghlul p eutru rractura . de

humerus.

I. Imouillzureu provtzorie in fractudJe desch ise

lHuteriale necesare : mijloace specializate : atele de s irma, glltie"re, atele pne,u-' niatiee. atcle gipsrite etc, (fig. 271) sau mijloace Improvizate : basto ane, carte n pre~at, jghcaburt de tahla," Iiete pe care se ruleaza paturi etc. (se acopera cu. vatti sau haine, l inii, rule, cearsaf'uri etc.) ; rnateriale uecesare pansamentului (v. Iisa il.L).

Vatii SUu materiale moi p eut.ru captusuea atelelor specializate, fa~a de 10 em"

Hij:ime, '

,

i r.

Elape de execuiie I Timpi de ezectz fie
1. Stahilirea dia- 1.1. Se palpeazii regiunea durercasa, se analizeaz auspec-
gnosticului ... tnt pliigii (dacrl exista), co nt inutul ~i natura irn pu-
ritfitflo I'.
1.2. Se ~xaJllineazii cu hl intlet e cercettnd sem nele de cer-
trcn d iue,
') El'ectuarea he- 2.1.: Seaplicii garnul - In cazul hemcragiilo r mari - astlel
~,
mostazei. .: tuclt sit .cpreasca clrculatia, dar culnarea tegum en-
: telor sa fie pastrata.
2.1. 11'1 entiuerca guro ului nu va depii~i doua. ore (Y.
fisa 7.8). pansamentul plugH ell un bandaj
2.2. Se efectueaza com-
presiv (In hemoragii mici).
~ 'Efccluarea to a- s.i. Se administreaza calmante (algocalmtn, nntinevra 1-
1.1.
Ietci pHigii. ,gic et.c.) peritru cornbaterea durerii '<;1 prevenirea
so cu l u i truumatir:.
3.2. Se sterge pluga ell solutio lie alcool iodat (solll~ii1e
antiseptice apO!lse ill! degreseaza). , 367

,T

1

~\

... : ~

_ i

,

i

I----~ ..... -----~-~-~'--.-.---- .. -~-.- .. - .. - ...

I

I '

f.

l

j

I . I-

t ....

I ~

I

I-

>,

I; '" (.

{ '.

,.

iL

r;"

t (

'[,'.:.1 I l::"lr.rpe -d« ·wucll·fie

;I-----~~~---',--------------------------

4. Efectnarcll .pausa mcntmlui.

Ti/l7/Ji de 1: .. eecutic

4.1. Se ·e.fedue::1i;Q pnnsnm eutul plagii (v. '[L5u D.l).

. ,

l ~~~~~ __ I ~ 1

5. Irnob lliznrea pro vizurie a Iract.nrii.

,J

'G, 'IJ1~ll·jj irea ·hllcl·" navului ·d~p'i\ ~ehn·id'i..

5.1. Sc pregatesc uteiele speciale san improvizute Tse ettptu5esc cu vutii sau alte m ateriale mo i).

5.2. Sc c[cctucazfl reducerea fracturii cu 0 usoura tractiline 111 axul uicmhrulu], ell: multii bllndc.~c, pcutru a-i I'eda Io rmu ttpl'(Jpiata de' ceu no rruulji (p entru a .I1U lltari dururea ,?i a llU dlsio en fragmelitele oso aac).

5.3. Se j rnnhilizeuza, jl rin asaza rea atelelo r dcnslJpra s i ded esulrtul Iruct.u rii, fixiud cele do ua art iculat ii vecinc lo culni Irnr.turii en ajutorul fe,~ii (sa 11.11 st in.i eueasca circulaj.ia, sa TIn apese pc nerv).

G.4. Se. lasil desGope~jta zona punsam eutulu i (111 Iracturile deschise), ~i extremitatea segmeutului Iructurat (dcgetel~ deTa rn ina san de la p icio r) p ent.ru a se j)lli:va o bservu npariPa unor modificari de culoare sau aspect (se pro due prin eomprcsiuuea vase!or)(fig. 272).

. G.1.. Se acop era accidentatul, (~tlp5. ~.rec.tunren imob ilizf\di ~i se adm inistreaza hauturl calrle (iarua - ceajuri indulcit« - 9i vara -;s!1cmi, c itrun ade et c.).

G.2. Se ~1.)azii holnavul pe targil in decubit dorS81, pozicie sellli~ez1.ndil (Iractura de f:@:lstaj sail 'ill pl)zipe sc- 7,inda (Iracturii de m andibula, rnuxilnr, antebrn].), d ecubil. v cntrn l pe uu plan d ur ([raduru de colonna vcrtcb rula).

G.:;' ~:", fiXlOltZU' ncciclentatul de .1' a I'gi'l cu aj u 1.1.1 I'll 1 r\:~il<)I·.

Fill- :21~~ Imobtli:ulrc(! !Jc~111bei.

GA. Se etectueaza transportul accidentatului ell autosnnitara Ia unitatea sanitarii ell profil chirurgica! 'ji seeJill de terapie in l.ens ivfi.

0.5. Se supravegheazri ill tlm pul trunsportu!ui sturea ge~ lleral[t a accident.atului, .p ulsu}, '1'./\., peutru a illI;e!'\'enj la aparipu unor iuanitestari patollJgiGe. in vede rcn prevcnirii scculul.

t

.i

II. Imohil il.area P"II v izurie 'ill Iracturu 'ilteh is:t

Se. dcd.llccIZ·i\ In f!(,(\Ia.?i mod, Lara ctapclc 2, :3 ~i 4.

1)1 sp itn], di:lgnosliclil sigur al fraeturil se elccLueazfl prln CXHllJC!l raliir;logk. 'I'rat am entul cu prinde patru timpi: su p rtrnarua d u rurf i : Tcd!.lccrea rra<:tllrii

(potrivirea capetelor oso asc 1n sens longil.lldiil:tI ;;i !:rans\'crsal); irnuhilizurea lr£glunii Iracturatc , mohilizarea cit m ai pruco cc ~I holn:·I,\'!dui.

Sup ri.nurea d urerii se face prin illfilt:rnl'ii lo calc, rn h iu nestcz ic sal! aucstez ie gencrala (tn Iuuctie de Iccalizarea fracturfi).

Pentru rcducerea Irnctunl se executa 0 1:rD.~.!ill!le p c s~gmcnl.l1l disLf,tf ul m crubl.'ului (extellsie), III limp ce pe segrnentul proximal ~.e executa 0 traqiullcin .sens .invcrs (co ntraextcusic). Hcduccrcn Irn ct uril se roal~ b\'c :;;i priu metoda toxte-llsiei continue.

Imobilizar.c;t d:diniLiva se face In sp ii al ell aj u Io ru] o[Ja]'r!/l.'ifl}' gipsale sau prin me/ride chirur qicale. Apnratele gljlsaLc sc. conl:r.c:l iOl1.l':lZll din gips, rnateriale de supo rt ~i apii. NInteriaftil de suport 11 reprezint a f('~i1e de Lifon Inte de 10 em care se acopel.'f.t cu u n strut LIe gij1S (fig, 27::\, a, b. c). eu p u] in Limp .tlw-jute

I

I

I i

I !

a

, 'I

FiH~ 273. Prc(rt:UirN~ urrri aide d{! (Jip.~.-

a ~ 8.~eJ.:~trea 5traluril(1l' de F~l;,;;·t ~ II _ .. 1.111,·JlUrC!~l .~[lPsului : c -- g~p.'>J.rea re~.:H; d, e - i1LI.J.l~'':~::'t'~~ .re~U~·

"

'.

3G:J

F!fl- 27·{. Aplicurca aparnlufai aipsat (Ia mernbtul inferior se tixen:iI sciil'i/iiJ.

de util izarn Iesele ell gips sc introduc in apii. inc1ilzita la temperatura corpulus ~i, dupn ce se store (.fig. 273, tl, e), se aplica pc reginnca de Imo hilizat, tegum ent.ul Iiirni uns eu 0 substanta grasa (fig. 274). Gipsul se U5Uc:3. co mplet In 24 ore.

Vtndceurea unei Iracturi se o htine prin formarea calusului, proces ce se db-" ili~oara in do ua etape: 10. inceput talus moale,flbros :;;i apoi calusul OSO.5,

In decursul merrtiuerii aparatului g ipsat - 3-4 saptii.mlni - se supravegheaza extremitatea ruernbrului imobilizat : holnavul i~i va mobiliza deget.eie si articulatitle lib ere pentru evitarea anchilczclo r, a pozitiilor vicioase. Aparatul gipsut se scoate prin taien~ eli un cutit special. Despicarea se face in lungul lui, pc fata anterioara (fig. 275).

n e 1.i n qi!

ilj Transportul taccldeututului ell fractura se electueaza in primeIe () ore de Ia accident, deo arece d upa acest' interval' 0 Iractura deschisa se considera infectata.

-Imnhlflzarea ItfOl'i'l.ode II :irMwl'ilol'

OSl!1 [raclural

Semtie part; Giliare

j110d de imobilizure

Gadcrcn umdrnlul Sustlnerea autcbra tului tntr-o e.jal'fii ~i Aplccarca capuli.l spre fjxart\1\ mernhrulul superior rcspecuv pe

partea lrnct.ul'zt~ torace (fig. 276)

I-=-----A-'[-c-"-lii=-(-lc-s.:...ir-n-,ii,--)U-,,-d-el-at-·a-j-n-u-n->{-:-'-hi

'. drcpt, la nivclul cotulut SUllo .

llOlla atcle Impruvizn tc, up.icate pe partes. pr.stCl"imll';l ~~ ·la"LcrnUi. A bralulni, cutul in lInglli dl·e.jl'l (fig. 2;,) I Nn neecstta iUlohilL:tnrc1 se transportu bl' . dccuhlt dnesa.I cu braricai-da

Clavtculn

Vlcttrnu nu "poute stu In pi ctoare

Rupturf ale vtsccrehn din bn,zill .

Hurncr us (lic regnJ!l

in regtunca proxhnald)

notllt-Ie internii sau extcru11 a. membrnlul 10- fe,rior

-, Atela 50 "plioil pilla In radacrna coapsei, Plciorul sc a~:"il. tn uugh! urept en garuba

I TIbia ~i peroneul I . (v. fig. 272)

Hatula

Oasele coxalc (bazm)

A tela ptna Ia riidacina coupsei, "·v- 7.atii PO"tOriOI'

Asezarea vtcurnct in decubit dorsnl ~i iz';obni!WW ell pern e suu patu,i rula te, asezato la teral

1I'bndilmla

Pansamcnt tn •• prastte" §i transport in pozi p c sczfu d a

Ra dju s ~i ulna, onscle "fIlet£) c!ll'rli(:n~!

370

V. fig. 278, 279

i I

flU. Z7t). imor,Wzarea'nniebl'alll/lli.

FISA 17.6. INGRIJIRILE DE URGENTA ACORDATE

, 1:N HEMORAGIILE EXTERNE

Hemoraqia = pierderea de singe in alara sisternulu i vascular,

Cauzele hemoragutcr pot Ii : tl'ullmaUsmele.; intervent.iile ~ ehirmgical~; d iferitele bo li (ulcer. g'astro-duodenul, cancer gastric, tuberculoza pulmo nara etc.), ClasHicul'ca hemorauHlo1': arteriole (singe rosu deschis, oxigella~, ~are ! Is- . nest.e 'filmic db'; plaga); ,venoase (singe rosu in.chis, c~l'e curge in valuri, inund ind

plaga) ; capilar« (singe rO$U, care musteste din pIuga). • .

Heuioragfile se clasifidi dup a Io cul unde se scurg e stngele In: :_xteme (51~g"ele apare la supralata corpului) ; interne (singele se scu~ge jntr-~ eav:rtate indus;l),; exleriariza.ie (tntr-un organ care cornumca cu extenorul: epistaxis = hemoragie

3'11

i \

I -

diu uas : otoragie = hemoragic din urechi : rectoragie:=!; hemoragie dill red, IIl'etroragie = singe din uretra : hemoptizie = singele se scnrge prin gur~, provenind ttin pnini!ni ; hemateruczii = stngeie se seurgeprln gnril, de culo are inci1isa .. l',..),,~uind din stom ac ; melena = siugde este el im iuat CIl mat eriile Iccal e, proveII iud dill esotag, sto m ae, lntestin).

In Iunctie de mnm entul in care se prodnc, h emurng i ile po t n: priuuu:e (se p rorl uc o data en lezaren Va~!l!ui)~i sl'ct11ularc (upur dlJpii uu interval mal hllrg de; Ll·tr~\llroatism prin crodarea peretelui vascular de caire uu tub de drcu, pro ces

~'i1pllr[lliv etc.). . .

Dllpft cantitatea de olhgc pierdut, hemorag ille pot [i :·Ittortale (pierdcrea d,~ !iingc este peste 50% din volumul de singe 111 orgn nismului) : uiari (prerderea de :;inge este de 20 % cli 11 vo tum 1\1 total de singe) ; tnijloci! ;;i tnici (pierderen de singe

C!ite sub 20%). .

'Hcm ostaza =~ oprirea hemo rag iei. Herno st.azn po ate rl: spc ntana, provlzorie .~i d\OfiniUvii,

II cmostuza sponiand se produce prin Ie 110 111 (;[111! de cougulare a singeltli. Hemustnzn provizo rie estaelectuata prin corn presiunea uuo r Yl\SC de singe ~i, mui nles, a art.erelo r, Ea este executata corect atunci ciud Iace sil. disparft pulsu! arterral d e pe artera pe care 0 co Inlwimii.

Hemosiaza prouizorie se po ate -realiza priu pnnsarn eut corupresiv ',;;i priu t.orup rcs iu ne mauuala la distanta a arterei Iezate.

Compresiuuea manuala sau digitaln la dlstanta tse pr:t(~ticii. pe arterele prin(·ipale. muisus qe plaga, aleg iudu-se un puuct in CHIC art era est e superttclala ~i In irucd ia to. veciniitate a HUU! o s, Est e indica La p Ina 10. aplicarea garoului. pentru . " nu !iisa bclnavul sa stngerezc.

'Daca hernoragla este art erialn, co mpresiunea se face deasupra pliigii ur mind Sl\UprCasca clrcutatia slugelui (catc yine de ln in iiud citre plng5.).

DJ.d1. hemoragia est e venonsa, co mpresiunea se [ace ded esub tul p!1lgH, oprind il!'ti'el eirculat la de intoarcere (catre plagii.l.

Couipresiuuea la distnuj.a se po ate executa cu : m ina (fig. 280), uu gartHI de caucluc (tub de cnuciuc care atriuge circular hratul, autehrut ul, gamha, ro apsa), Iesi, esarfe, banda Esm arck care electueazii co mpresiuue uirculara in

fit.:xilwe for~atii. .

in hemoragla ica pilara, hcrnostaz a se efectueazii priu pauaarueut co m presiv cu m aiun ult e corn p rese ~i nil strut gros de vata.

Iiemosfazade(illililli! s e efectu.eazii ill spital, In serviciile de ch irurg ie, p rin urmfltoarele rnetode: cnuterlzarea capetelor vasculnre sectiunate ;: tainpe natul pliigi]o!'; ligatma v aselor : p ensar ea cu pensa heumst.atica p ermaneuta , rasucirea

vasul u i cu uj utorul PCIlSei h emcatabice. .

H emosioxa medicamenloasii se huzeaza pe pro cesul de cnagulare a ~'lllgellli $i a r·j ume : Io losirea de substance chimice ell acjiune lo cala (apil axigenata, aut ip ir ina so I [11:ie 10'%, udrenallna 1%0 et<;).; substante blologice cu nctiune hemostatics loealii - scrurl de om s i a nim a le ; suhstaute cu actinuegenerala (clorura de l'~dciu - intra venus, vitam lnn J(, vitarn inn C).

In hcmoragiile mnri in care aceidenlatul prezinta semne de auemie acuta, dllpi't efectuarea hemostuzei, este necesurti transfuz ia de sio·ge integrul (proaspal: san co nservat) .s8.11 de plasma, Hemo ragille mad se manifestii prin urmiitoarele xiruptume : agitatie. palidi tate, arn eteli, cefnlee, extremitiitt reci, transpirnj il red, tcns iuuo a rteriala pri\bu~itii, puls rapid, respiratle accelerntii, {lilalarea pupilelor, :;liihirea ~,finct.el'dor, co nvulsii, lipotlm ie,

r

,

'rl

.,

I I

I

Fifl' two. Pu~eiele de compresiline petitru l1cmostaza. prooizosi« pe arierele :

g _ faciah'i; 2 - temp<JmliJl; J -.,. c~rQtitlr!j if - hurnera.la ; J - axllarti : (J - aor.ta. a hdcrnfnal:::J ; 7 - icnuuaJ{i: densupra triunghiului lui Scarpa j 8 - fe:nunal[i, in treimea mljlocie a coa psei : 9 - Iemu ralii, la artlcula tin genunchiulul.

ACo.RDAREA lNGR1JlRILOR IN HEMORAGII

1. Se a$a~5. ranitul In. decuhit dorsal, en caput mai jos declt truuchiul 9i extr emitr\~ile (Trendelcnburg), p entru a se produce mai Lt90r circulatia la nivelu l creierului,

2. Se identified tipul de hernoragle (veno asji, arterialii, capilara).

3. Se efectueaz a hemostaza provizorie prin pansament compresiv san ccmpresiuu C ladlstanta, In Iuuctle de marim ea hernorngiei ~i localizarea ei (fjg. 280),

4. In cazul hemoragiilcr arterials marl, se uplica la membre garcul (dsasupra sa 1.\ dedesubtul plagii) sau un tub elastic, Iix lrul tn zo na traiectului art erei prirrcipale un rulou de tifo n sau de material textil, no tind pe uu bilet data s i o r a c in d s-a aplicat (rig. 281, a, b, c 9i 282).

373

a.

b

FIll' 2BI. .v plicarca. qaront»! tmoroouoi :

il, b -, lu rnerubru! superior ; c - la memhrul interior

I'iiJ. 2U~. Aplicarea qaroutui la bru];

Fin· 2113_ Aplicarea qaroului La CDllpsa,

11. Se l'idid\ garcul in mod trept(lt, cu m ulta atentie, dupa' ce s-au Iuat to ate m asurile necesare pentru a intcrveni prompt In primele m an ifest.arl ale ~o-

cului pro dus prin degarotarr., '

Jtqine{i!

II Nu 'se meutine guro ul-mat m ult de dona ore (pericol de gangrcua).

• Nu se :lplicn garo ul f!ira rulo ul de, fa~a asezat pe traiectu! arberei,

• N II se fixeaza garo ul prin nod.

a Numai la hemorsgia llTteriala garoul se aplica plnii la dispal'i~ia pulsului. • Decomprimaren garoulut nu se [ace hrusc.

c

FI~A 17_7. IN,GRIJIRILE DE URGENrA ACORDATE IN RANIRI

Banu - 1I1ag:l = 0' irrtrerupere a co ntinuita Pi pielii en rezultat al unui traumatism, devenind astfel poarta de intrare a microbilor in organism. In primele snse are de In ra:nire, organismul lupta eu succes impotriva microbilor, dar dupa acest interval,' chiar daca aspectul plligii nu arata inieclia, ea este considerata infectatii. Pe cale limfaticd. microbii s iut oprrti In gauglioni (limfadeuita de vecinatate), dar jn~ilele urm ato are invadeaza organismul, pertclitfnd' viata accldentatului.

Spalarea 9i dezinfec~area pielii In primele 6 ore de la accident opreste eveluti: spre intectare a organisnru lui.

Asepsta = meto da care utilizeaxa mijlo ace ,ee Impledica piitruuderea microhilt) r in organism. Aceste m ijlo ace pot fi: sterilizarea instrumentelor si materialelor cu care se panseaza p lagu : spalareu eli ap1l. .5i sapun ; dezinfecpia cu tmctura ,de io d, alcool,

Anttsepsia = metoda de distrugere a m icrob ilo r diu plaga prin mijloaee Ilzfce sau chimice, Ca solt1!ii anlisepiice se folosese: alcool 70% (este blne toler-at, nu est", irltnut) ; t.inctura de iod sau alcoo!ul iodat 2 % (nu se Iolcseste ill plaga); albas tru de meLilen 2%; clo ramina 0,2-2% (Iolosita frecvent); apa oxigenata {are actiuue bactericida,hemostatidi ~j de curatire m ecauica a ,pHigiIor de ch eaguri, resturi de tesuturi : permanganatul de potasiu - solutie de 1/4000 (in dez infectarea muco aselor sl pUlgilor);' nitratul de argfnt-e soluti! 2%-lu/oo sau cristaliznt In creinn ;.acidnl boric - solutie 4'%; io doformul - me~a io doformat.a .sau pornezt : brornocetul (cetaznlinj-c-solut ie 1 %.

a. 'Dupa agentul cauzal pI agile sint produse de: agenti m ecanici (taiate, intepate, pHigi prin arm;e de foe); agentitermici (caldura=-nrsurn ; frigul-degeriitul'ii.); co ntactul: ell uncle suhstante adele 'sau alcaliue.

, J): Dupa r eg iunea unde s-au produs sint plfigi alecapului, toracelui, memlnclor, -ah domen ului etc.

c. D up a adincime, pUigile pot fi su perilcicle (iutereseaza p ielea ~i mucoasele) san pro'[unde (Intereseaza pielea ~i straturile suhiacente), Plagile profunde pot -des c h lde una din cavttat ile naturale ale corpului (entia craniunu, t.o ra cica, abdome-nul) fiind numite plilgl penetmnte, iar daca agentu! vulnerant nlne.~te ~i un ,j)l'gan aflat in aceste cavitatl, ranije se nnm esc plilgi perioranie.

"'-.1

5. Se stringe garoul ast.Iel iuc it sa op reasca circulatia, dar culourea tegum eatelor sa se m cnt inji apro ptat.a de cea nor-mala (ciano za este sem nul uncr leziuui tisuinl'e .a noxice, grave) (flg. 283) ..

6. Garo nf se mcnt ine maxiruum 'douii ore, sliihindu-I 1-2 minute la interval de 15-20 minn t«, perrtru a -p errnite irigarea lesllLurilor_

7_ Se iau m asuri urgent e pentru a transpo rtn ranitul la 0 unitate sanitarfi dotatii curespunaator.

8. Se a~aza bolnavul p e targa In dccuhit dorsal, tal'll p erna ~i se supruvegheaza

in tot t irn p ul transportului. '

\); Se efectueaza inc:llzirea bntnavului, in mod prng resiv, adm i nistr ln d u-I biiuturi calde ~i InciilzinQll-i extrern it at.ile eu sttcle san pungi eli apa calda,

10. Se a dministreaza holnavului oxigen (daeii este posibil).

374

375

" "

T

1

'>

l l

I ..

I ':,

f - ..

~

I . ( ~'~

I '.

L

I ~- ...

,

~.l

ACORDA.REA PRlMELOR lXGFtIJIHI (v, fl5B ::J.l~

1. Sp~lare pL~ rn ij n i ell liP'] .5i ~;ilPLLll, de:dn(ed.are C.LI :11<:001 J

2. Se cui'i'ita si se Jegrt;Seaz{l t.cgum eute!c din j urul plug-ii de ilnpl1rit(Ij.L.

3. Sf! spafii (;, apa $j sapul!, ht;nz[llft, bc.llr;illt[ Iudal.fl =» n!c(~ol:.

4. S~ badijo ueuzu CLL tiuct.u rfi de io d tl~gllHlcntelc dill jurul plagEl, de Ia 'plagi'\ inspre perii'erie.

5, ~;e spaUi plngu ell soluj.ii untiscptice : llp5 o~ig,;l\ati\, rivu nnl ete.

G. Se aplic5 densu pru pliigij c iteva ccrnprcse sterile }i IIIl strat dl~ vaUi,

7. Se f'lxenzfi pu nsn mr nl.u l CI.I hcnz i de Ieucoptast, so lut ie mustisol salt ell tc~i (v. cnp, 9); se efeeLu.ctlzi! puusamcut e()I"llpf(!siY pcut.ru oprirea !JCIl\OI·1Igici.

S. Se a9~lzfi rcgiu nca rfinilfl in pnzq'je de I.'C].HIIlS, pozi!,ie co truhuic jJ[lsLurli1. 1\1 tot timpul t.ru ns pnrl.ulu i (v, Ji~a 17,2), 'l'ranspo rtul est.e imp us de gntvitalef,l rarrii, pro lunzirn ea ci ~j stu rca ge,llt'.rulfl a bo luuvului «(l(;cidentaj:ii .~Ot:l\p, r1i.ni\;i! .CHI nien i, abdo m irwli,to rucicl ~i herno rng ici alcii tuicsc prima tll'gen~a),

Tratam entul de(initiv al pliigilul' se iucc ill spital In serv iciul de Ghirurgie.

R5ni.!e recente, sosite in. priruele (j ore de In accident, fara margini zdrobite 9a [esuturi mortificat e, pol; Ii cusute de la Jnceput (sutura per primam], Ri:1.!!ile co utn z e, neregu la t e, so site mn] t iraiu t rehuie deschise lnrg jar zo nelc mort.ilicate iudepihtute; etc necc:iilii dreuaj Cll tuburi su u m ese. Dupil" ce par icolul il1Jel'}il!!.j esl.e inhH,uraL se recurge la su l.ura plagii (su tura per sfcwuiam).

nc~ineP!

3 Nu se aplil'ii tillt:lurfl de io d In plngii. • Nu se nplica ~\ntbepUeeLn arsuri,

1J Nu -se aplic5. va tii direct in phlgu.

?l.I Nu se to arnii so!uj;ii antisepticc 10 pJ1igil~ penetraute ~i pcrfornnte (se asep-

tizeaza pjelea~i se efectueaza pn.nsarnent steril). ,

• Nu ae executa ma nevre de explorare a ra n ilor, in special a color perfo raute. " Nu VOl' Ii sco ase dinpb.g:I corpurilc slriiiue, fr~grrientele. de cs san chh~x agentul vul n eru n I. ; acest.e uiu nevre pot du ce Ja hem oragil grave, pneumo toTax etc,

• Sc efectueaxi'i" vaccina reu u nl.itctu nicfi.

I FI~A 17.8, ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA

j IN ARSURI

Arsur il~ = Iez iun i pr[J d usc de :ogl'csiunea I::lltlurii (nrlc[il'i, Iluidc tierbln\-i, vapo ri snpra lncaiztti, metal e topit('., ciildunl iralliaUi tie Ia co rpu rl incaudescente), a unor substant.e chirn ice (acizt, huz e, gl17.e dl~ lupL1i; medicameute l, electricitatii (flam a, arc voltaic), rad iaj iilo r (snlarc, ultravic lete, uto mice, ruzclor X).

Simptomc: leziunea i()cuW cuprinde Sllprnr[\~a ursa !7i tonk te:iulurile suhia-. cerrte afectate de caJdl.llfi, in int.eus+ta tc diferitii, sprcp ruluuz im c. Lcz.iu n eu Iiiud tridimensionalil., gmvltatoa ei tIl'pil1tle de Iutind ercu 1i profuuzimca arsurii (fig, 284);

- . tuibuI'£lri genera[c: sd\der.cil dchilului cnrdiac (in prlmele Gore' S<,.(llie pin::;' J.a 70%) prill pierderile de lichitle ,5i substanje ]J'"oleice In f1lvejuJ suprafelei (lfSe; ~lispnee .(Jeziuni ale nUfcoasei ctlilur respiratorii - inhalare de vapori fierhill~i. gaze toxlce); tulbllrari hcpatke (consc(;utiv sdl(lerii circ.ulanei hepatice '5i hipo· ~-;iei); t"Unlrtlri renal"e, hipovolelTlie can~ poal.c ~'volua p.tH!1 la anuri.e ~ tnLhtll'll.rA

376

rn a i Frecveutri, apadnd. s i edulce, varsaLlIri., stare de ran p infi Iu !ipotinhe ~r' colaps (;,insolaJ.re"); .

. -' gradll1 I I pYezintfi fli!.'.lcne ("e?,ieuJe) ell co njiu ut Iimpede, trausparen t,. serur.itriu, erlcm, d.urere (v, fig, :287, /I). Lez iunca este vinc1.ecabiJii fara cicatrice..

putind persista 0 hip.crpigmelll·~r!:ie; \ .. , ....

- qriuiu! 111 prez inta ' II1P(enr, ell co ntiu ut sangvtuolcnt (fig, 28~, 'a)iauZ: esca 1'a inhaderm ie!'l (fig. 288, b J. D nc{\ gr(}Silllr~a strntului necrozat este lilai mica-- :,,," dedt grosirn en' t!ennului vi 11, l');SlIda Llli Cliveaz3 j".esntul ;,mort" de eel ,,,viu", l'ormrmlll-se ilicte)lU; da~a gn.lsfn;e<l e5le rnai: mare de'cit j,esu:ttll Vill 'resta'n:t; l1j):)fe eSC<1fa int.ra·derm.ici'\ alb:, SUll "in 111Ozaie" ,(all".Cl'Ilf.ll'Ca .pe 7.01H~ eu ~i fii.J:a heml)nlgii). Esc:lreJe de. gradul III ~illf: elaslice .;ii llilliatate (l1lC,ilJ~ISt:),h\pul'.~tezi"Ce ..

gaslJ'o-ini"est.inGle (v~rsiitllri ce pol: acccntua pierderca de. lirhide ~j electrot iti).

j'f.'l~J'JIl iuaren Intlmler.ii ~i prulunzhnll :o!'f'sn:rli : in t.i I!d,~rea arsurii se exprirr:5. in unitiq'i procp.nill; ale m rnport cu ~\'pl·~r~lt.n (',ol"plllui (.'onsidCl'3talO[). Uu prncedeu aproxim n liv dar rup irl est e .. rr g n!a lui ~·I" (fig, 2,');")) ; atsuri If,;'-OUi'C sur, 1;;'\, (ne.~.esiU'i spit.alizare ciud s int la copii, biitrlui,

, gravide sau III regillni anaVJIHiee speciale -·enj), git, piciua re, I"rgil!nc:l geni\.alii) .: arsuri illite ].)- 30'>':,. (pot. g€'Jll'!'a ~oe ~i ne,eesil1i int.eruaren l ; arsuri crifi('e inir» 3(} - 40 "/;,; IIl'suri pesle 4U - ;; () ';';" C II rise Ie! (II.

Pruluuz.iruen a r gil ri i

est.e exprirnu I:ii in "gl'ade de a rsu rii" eu u num it« coracteristiel lezio 11;) le ChlpJ profunaimea pinl[ In care s-a prod ns nccrozn, As tfe.t ell! 50 eiasifica in:

- gradul I - cOllgcstie puteruica a picHi lnsot-itfl de ustunmetlureruasa,

hipertermie, urm atii d (; .

eel ern ~j pigrnentare tr.ecatoare, Viudecaraa se fucc ill 2-3 zile, !1l50PUi de descuamara. Expunerca prclunglUt Ia. soa re este cauza cea

~ Z10a,t:~ fJ.l'Slil'O ~

,

: .:

: /: <. ?:;;~;,~;:;;;.,~:;,;

r1· .. · ~ .:.

r-

,.

, ..

I I

l:'jtJ· 2.:t·l. Reprezcntarcrt sclicmalicl.f. a :uf1ei de «(rSllra.

Fi!l' 2n~. RC'fllla. 'ui r,V" pculru» estimnrco supraic:

cici (rrse.

Cradet/

J - - - ---- P:::;~;i9-~~P;~~z:-=:-:=:-:mm

J[ ~----- "

r------

FiH' 2111., Scliellw!/mddor (Ie IJro'flli1~ill!e in orsurii.

"

377

Q

tscara , - Fticcma / Api" de

0- capiJaroo'J!att1tle ''''''''=-""-,,",-,-,,aeCL.~:L...!~;:uc/. .i "dem

a

Toi!t. 2!l1 •.• -trsu"a de gradul 1 (a) ,1 de gratlul 11 (0).

t-,

Fill· 21l1l_ .Al'SUra 'de {fI'aillll III : a :_ fltctcna ; b ~ escara.

SH U an:slezice _ 1~ tact ~i presiuue, Vindecarea sa fa.c.e cu sechele posibile, cicatrt~,:'nle (IG cundrtil de tratament local ~i general cnrespunzator) sau se transtorma

lil escure de gradul IV; , ,

, , - qradu! IV - escara derrn ica to tala, uscata, rigida, retractata, casanta, Epldennul .!;il dermul, dlstruse in totaJitate, anuleaza posihilitatea vindecii rii SPOlltuu e (estenecesara"gl'efarea dupa 'elimtnare chirurgicala). Culoarea escarei variaza de la alb la .ne1ru ill raport cu gradul de temperatura (carnmelizare, earho niznre , caic!l1<lre) (ftg. 289)_

, ,,/l.r ill. lc:dlluala"- seetorul al HI-lea = volumul de tesuturi incluse ohliaai:~)}:1:1 [~e nrsudi, c~.re ~nu s~nt .devita.liz.at~,~ d~ar _care a~.nn po'ten~ial ev?lutiv spec [tc: cu remarnen tisulai e ~I cu cicatrfzar! ~l afectan vasculare, Ia distaut.e va-

Ilab de de 'leztunea vizibila (fig_ ~84)." ,

, Precoeitatea ~ica:litatea:' tratarnentului decid evolutia volumului tesuturilor c,uprin:'ic ill secto rul alnI~lea, cafre amplif'icare .?i penn;ncntizarc sau ~atre .inte-~ rare III eco nom ia gencrula a organismului duclnd la vindecarea pHlgiiarse. '

". .. E'/olu'\:ia uuui b?luav cu arsuri este 'ondulanta, in patru stadii hazu te pc cri.tem practa:e evo lutive ;;1 terapeutice, majore ~i im ediate :

_ slatli ul I (primelo 3zile) - perroa da so cul ui - com plexul dereactil In agre-

c.'ilUne caractenzat prin d isloca r] hidroclectrclit lce (in aria lcz.io nala) cu edern, hipo-

vulem ie gravii, anemic" hipo-

[_DJder:,; xie inte nsa, oligo!anul'ie, catabolism profuud In eoudij:ii de anoxia, Un tratamsnt co reel;

~'o!"li-' reechilibrcaz a bolnavul plnu Ia sflrsitul perioadei (dinreza restahilita, devine coustient, Jinist it, ell co nstantelc circulaterti aproap e. normale) ; ,

stadi ul al Ll-lea (3-21 z ile) -:-- evoiutie diferitU dupii grn-

Fig. 2:111. Arslm'l de gradul VI dul arsurii ;

situliu! al III-lea (2 lu n i) - crescsansele de viudecare ; se pot aplica gre[e; sladiul al nT-lea (sue cro uic pcstcombustio nal) - siudrom clinic ~i biologic -de gravitate excepponullL

INGRIJIRILE ACORDATE IMEDIAT

1. Sescoate victima de -sub actiunea ag entulul vulnerant,

:2_ Se efectueaza stillgerea prin strop ire en apa' a Imbracam intel (arsuri prin nadiri, vapori etc.). Nu se VOl' descoperi de imhracamtnte reglunile arse. 3.· Se aco peri accicientatt./I ell cearsaluri curate sau sterile fadi a lndepfirtn res-

turile de huine de'pc itegumentele arse, ,

4_ Se calnieaza durerea p eutru a preveni socul, admlnist.rlnd intravenos mcrfiuii clo rb.idrica 0,01 g sau-uniaigin (nu se administreaza subcutanat) .

.5. 'n. Se face tratamentulIccal a1 pl1igiior - spalare ell un dezinfectant (rivanol, clo ram inji, so lutie sinha de bromocet). daca transportul va 'dura peste dcua ore.

'h. Se executa 0 spalare Iocala (in arsuri chimice) cu apli. inealziHi la 24---;-28QC (excepj ie in arsu nle-cu oxid de calcln cind, inairrte de spalare, se sterg ou com prese sterile uscate ~i alcool),

.n. Se, iau rn asuri uI'gente -peritru a transporta accidentutul In unit area sanitara dotata. co r esp unz.iitur i '

a, III tot timpul trauspo rtului bo lnavul va fi'supravegheat.

h. Se iust aleazji bo lnavului 0 pcrfuzie cusolutts gtucozata ~i cloruro-sodica

izntouicd. '

1:'. Se .adm iuistr eazfi oxigen (v. Iisa 13.]2).

d. Se SHpt'lwcghcazii toate Iurictiile vitale ale aceidentatului (T.A. sa nu scada sub 80 mm Hg, pulsul bradlcardic impuue asezar ea accidentatului ill po;d~ie Treudelenburg).'

e. Se efectueaza transportul rapid pina. Ia spital.

.R I' ii 11 c t i! , '

.• N II se sparg flictencle.:

• Nu se Io lo sesc antiseptice.

• N II se Iolosesc uuguente.

.. Nu S8 Io lo sesc pulherixle sullamida pe plaga.

., Iust alarea 'perfuziei cu so lupe glucozata este obligatorie d atorit.a dnsh idrat.arii

~ i pierderilo r de eiectrdllti.

i .

. FI$A17.9. ACORDAREA AJUTORULUIDE URGENrA IN DEGERATURI

Degeditura ~i in!Jhctarea generalizatii = tulburari locale :}i ,.ge?e~·al~ ale or,ganismnlui determinate deactiunea frigului asupra unor porttunt limitate sau.

a corpului intreg_;' • . ~". ' • ~ _ "

, Cauzele pot fi [auorizante (umezeala, vmtul, imhraca~lInt.ea sttll1l;ta ;II um~da,

-dehilitatea orga msmului, anemia, tuib urarile de clrculaj ie) 91 delermmantc (ffl?~~ care acj io neazd asup ra orga nismului un a~umit timp)_ . Cele mai exp us e deger~rll slut extremitattle corpulutJptcioare, mtlni, nas, u~reC~l etc.), .". .

Deger£ltura nu este 0 simplii tulburare locala, Cl 0 sufermta a mtregulul <o.rganism. In raport cu gravitatea Ieziunilor. degeraturile sint de patru grade ;

379

i

~,

··1 ~

II

-1

, .....

it

I

t -

(',

I

a. !Jrailul I iueepe cu paliditate s racirea pielii. senzatie dl~ furtliditu.ri .. 7~ d u rerc, snrn no len bii, apu tic sau agit.ajie, delir, durerc (duto rit a Vasocollsll"ldlCr lmnat.5 de vasodilntrrtic) -5i eritcm (rosu ciano tic), edem;. scaderea t.enaiu nii U!·tcriale ~i rjirirea pulsl11ui. Dopa 7 -10 z ile de la ~eg~n\l:e,:;tegl:rne.n~l~l [ncep e ~t1. se descuaruezc. De!{(;'.r:itllra de gradnl I est e lJemgna 0$1 se viudecii spontan,

b. grad III Ii - dupa 24-35 ore apar tllctene, eli; corrtinut dar sau 5l1Hgvmoleut en urruate n st.az.ei saugvine ·5i edern e. Dupii' 10-12 z ile flictcllelc_se ·detaseaza HislHd 0 escarii slLperl"idalli care se vindeca f~rij. scchcle in clteva sapt:.1111 lui;

e. qruilul III - necroza In t.ercscni:i to atfi grosnnca tcgumeutului, cu aspect, negru, uscat .. rare se dei.n!?c[I?-a dupii 2-3 sapUimini, l~sind "in urma 0 ulceratie ce se epltelizeazf in 2-3 lu ni ;

d. qradul IV - gangrcllil useaui la dllerite prohinzimi ale jesuturilor subcutanate, uneori chiar plna In os,

.PRIMUL AJUTOR

1. Bolnavul se adaposteste la un loc Ierit, la ter~pcraturanll prea ridiciaUi (5-10°C). 2: Se Identified gradul degerii:turii (see_xamincaza reg~llnile d egerate).

3. Se iudUze~te imediat regiunen - in clint! de~eri:'it,ut"ii de g~adul ,I _- prin contact cu caldura corpului Sat! m lln ilor proprll, c\lentual axila, pilla ce revine sensib ihtat.ea regiunii degerat.c- ln cazul dege!·~turil()_r de gra(~ul .IL !U .~i JV se inliitura Imbraciunlntea !_>i indtltiiminLca de La nivelul regl\LllIlor _!llghetate (acestea irnpiedica circulatia slngelui).

4_ Se efeetueazii dezghctarea rapid prin euf'u ndaren extremit5~ii degcrat~' In :.t!lr~ In 40-42°C. timp de 15-20 minut.e.

5_ Se efectueaza UIl pansament st errl pc ngiuniJe dezghetat.e.

INGHETAR·EAGENEHALIZATA. Din punct de vedere tcrrn ic organismul se lmparte ln doua cornpartimente: unul central - vj scerel e t.or~co-ahdolJlllla.le -.1- segrnentul cervical lnferior si creierul, care fu nct.io ueazji ca un sistern home()let"ln~c ;>i <11t!-I1 peri[eric -=- tcgl1mentul cn ~1?a5a, musculnra ~io ~as~le - care~r:- !L:_al)~:.e . poichiloterrna. Scaderea temperatum ·centrale spre ?8 C plodl!-ce .mO~I.rlca!l :SJ~tcrnice care evnlueazfi in trei faze succesive : de l'e.uC't:lc ·sau excitatie hipotertuica, de h ipotermie puratitica-si Iaza de coma .hipo termicd cc se termina priu J.no:Jd:c. Motu-tea "alba" se produce prin Iibr llatfe ventrlculara ~i sto P cardiac- F a-:il readivll se caracterizeaz a pr in : trernurjituri, tahicardie, tahipnee, '1'.1\. crescuta. Temperatura (~ollIpartim~ntului extern scarle c~ circa ro-c, rata de cca .: :~" ~i)l(lr~.rtimentului central. Dacil temperatura centrala scade-sub 35 C mo dificiuile e'loIueaz a spre Iaza a I l=a, de hipolennie paraliiicii. caraderizat:5. priu : as_L~njc IlHJ~Ctt~ lara, hiporeactivitate, somIl.olenta, bradicardie ~i b!-adii)J1E'.e. MO~J11Iz~~~·e~J. I.J.IHIl· "inghcrat" poute produce moartea rapicUl pritl mohillzurea s!ng;-IUl pcr~terJc c:,~r~ determill5. sdi.del'en temperaturii in comparUlUell~ul cClltral. Coma /t(pllif.flWt'I! se cnnu::teriz.cazu· prin : sorilnoJentii., apat.ic· san comit. ;TE',mperatura cetll.rat[L cote sc9.zuHi sub 30-28'C.

Acurdnl'cn In' i:uiu lui alu tor unui "lllglletat" este Ci 1l1'gen:j".n itncdiata;

1. Se va opri pierclerea rie ciiid.ura (salvato luI hnbTi\.li~cn;d victima).

2. Sl~ a.drninistreaz5. ceai fierbinte. indulcit, in prjz(~ cit mai tlese.

·3_ Se cIeCtueaza n·.,msdtare·a cardio-respiratorie (ILE_L.P.M.E.), dnc~ bollwvul pl'Hzint.a stop cardio-respirator.

i L

I ..

,

I",

,

~

L

330

·lSc ian m asuri urgente pcntru transportaren victirnei la (J unit.ate sanitara do~ taLil cOl'espunzator ([ara a. Ii rncbilizat activ san pasiv). Tratamentul ill spital

v a urm ar i : corubrrt.eren durer ii: re in c a lz it-e a, tn b5.i de apa la 'JO-4tOC; p re-

veuirea Inf ecttei prin·' adrn i n ist ra rea de antibiotice-; profilaxia antitetn nica (In ccle ell plagi); re,;chilibrarea vo lern ica prin perfuzii cu snl ut ii macro mole. cula ra suu glucllz1i izo to riicd : puusn ren [ll5.gilo[" cu :rnateriale sterile; pn;g5.-

tirea psihica a huluavului p eutru 0 evotut ie llwga a bolii. . .

_il t e ~t i e!

II 10: tim pul transpo rt utul slut iuterztse mohlllzarea ~i rnasnrca (frict.io uaren) segmeutului inghet·at, preCLIHl $i adm inistrar ea de substaate YQsodil3tatoare,

auticougulan te salt alcoo l. .

e Nu se etectneazu fl'icnoniiri lu CfI.Z de Ilicteue salt p[agi. ·a Reincii.lz.irca se efcetueaza progresiv .

. ·e Nu se Icloseso poruez i gens c.

411 Hegillllcn Inglletatil. (degeral:l\) n u se fric~iolleaziicn ziipada., decarcce nu are nici. uu dect ten.tpcntic;

FI~A ·17.10. ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN ELECTROCUTARE

!

F'iiud bun co nducato r de elec tric ita te , in contact en 0 sursa de cureut electril.', orgauiSffil1l este t.raversa t tte acesta pe calea cea mai scurtji ~pre un alt conductor ori spre pam1!!!;; In fuuctle de organele parcnrse, curentul electric poat e produce leziu ui locale - ai'sura eieclrica. - s i tulburari grave ale Iunctiilo r vjtah·~ {respirnt ie .. drcltlnne)· - electrocu{(!7 ca -- unnate d13111tlaTtc rap ida snu chiar Iustantunee, Gravitates leziunilor produse este· oo udit io nata de: natura cure nt.nlui (alternativ d5. leziunl mai grave) ; intensitutea curentului (15---,25 m iliamper i da contractil m usculare fihii cornpltcatit grave; la 70-100 miliam peri se produce mo artea) ; vcitajul ccurentului (eel alternattv este periculos peste 24 V, iar eel co ntinun peste 50 V; dt...pii 15000··V moartea se datoresteardertl: Ia supra-

tata ~i in p rofunz imej : durata co ntactului (gray,itate;'l Ieziunilor creste ipropor-

~.i(lnal ell durata) : traiectul curentului (dud traverseaza inima produce. aritmii, fibriJalie ventrlculnrli mortal5.; ciud trnv erseazii creiernl, produce moartc imediaUi., p ierdcrea cunost intel sau opr irea respiratier dacaeste interesat numai -centml respiratori; stur(:'.l\ accide!ltatu[ui (Ob8Sit, transpirat, lleizolat pe un sol umed, gltet.e ell tinte) ;;pore~te gravitatea agrcsiunii, Cauze agravaute. stIlt alcooHsmul, ltipe·rtiroidi.slllul, a~eroscleroza.,virsta lrw.intata.·

MUllifcstad pr~vi).catc de cunmtlll .electric: 1. stare de moarfe ciin.ieli prin {Jprirca respiratiei (tetanie a mllsclliaturii toracice dnd· curentul e1ectric trece prin encefal), care uu este definitivii d<1ca se i.ncepe reanii:q.arca in timp uti! MlU {Jprirea ini.rnii (poate Ei imedbta prin acpunea directa a curentullli electric -

. fibrilatie ventricular-a - sau secundad't unei opriri respiratorii netrataUl) cure de.vine ireversibiHl dacii inLerveupa Ghi["u[gical~. nu este erectnaUi irnedbt (ro.asaj cardiac d.ireet); 2. pierrIere(! cllno~{inJei i medial s·all mar ilni [! (un bolna'.' care

381

si-a reluat respiraj ia dupa respirajie arti[iciaia poate avca () noua oprirc a H;Sp irati ei) : 3. §oc - stare de sue In p rimcle ·1-5 ore de la ejectrocllt(u'C; ·'i. to'slIn! elecfr(qa; 5. blocaj renal.

Scmnc de rceunoast eru e 0 prirea resp irat.iei ; ciauoz a tegum entelor ~i extremitiitilol' ;convtllsii to nice :_;i contracturi : cprirea inirrrii san tulburari de ntm ; absenta pulsului, prabusirea teusiuuii arteri ale :' pierderea retlexelor puptlare s pier dcrea co nst.ientei: sem.ne de iritatie meuingiana; lricapacitatea vict.imei xl e

. a chern a Tn ajutor.

A.J'sUI'Q eleciticii apare la Io cul de contact, este putin durero asa. Are fllrma rotunda sau ovalara ~i binedelimitata j' lezintiea s!1pe1'(icialt1 este .tnsctita de alterarca tesuturilor din pro tunzlme ; p/aga este ad inc a, atona ~i se clcatrizeaza grell, Hind rareor i insopta de hcmo ragie,

AcJl'darea :primelor in!Jrijid

Etap« de executiel Timpi de Executie
I. Indepartaraa 1.1. Se iutrerupe cnrentul electric de la comutator S,Hl se
accidenta-" rupe conductorul electric C,U un bat, topo r en m iner de
tului. lemn san cleste cu brate izola teo
1.2. Stind pe 0 schidura se actioneaza de la distanFI. elf ()
priijina, eu m lna pl'otejatii de 0 haina geoasa "i uscata
sau de mannsi de cauciuc.
2_ Resuscitarea z i. Se efectueaza resuscitarea card io-respirato rie
ca rdio-res- (l-LE:L.P.:M.E.) - v .. Iisa 17.3 respirat ia arti- J
- san
piratorie, ficiiui prin metoda ."gura la gudi" suu"guri'1. Ia uas" sail
masajul cardiac extern (masnri de extrema nrgenl1i) in
Junette de stare'a accidentatului.
2.2. Dupii revenirea starii de constient a, la nivslul pliigii
... ' electrice - se aplica un pansame nt IH'O tt',C-
- arsurn
tor aseptic pentru prevenirea inf'ectiei.
3,. T ransportul s.r. Accidentutul scLranspo rta en viteza maxima la unitat.ea
accidenta- sanitara cea mai apropiata dotata en serviciu de terapie
tului. intensivii.
3.2. In ttmpul transportului se supravegheazs sta rea de con.-
'~tjenta, PU1Slll; respirat'ia ~i T.A. Ate.Il tie!

8 Primul ajutor trebuie acordat in prim ele 5 minute, ell maximum de rapiditate, deo arcce f u nctfile vitale trehuie restabilitate inainte de instalaren leziuuilor ·i,evcrsibile.

III Pentru lndCj)artarea de sursa de Clil'ent llU se VOl' ati~ge (cn mina neprotejutii) partite descopel'ite llJe corpului victirnei.

@ Nu se .. ,·or utilizn abiede nmede; pun 111 perieo! ~i salvatoI'u].

382

FI$A 17.11. ACORDAREA ATUTORULUI DE URGENTA IN UNELE INTOXICATrr ACUTE

Intoxleatitle acute =urgente medicale determinate de agresiunea uno r substante chim ice cateprovin din m ediul extern accidental. ~i patrund 'in organism pe cale. respiratorle, .digestiva sail cutanata, in mod voluntar sail proresio nnl., Scop: prevenireav- cornp Iicatiilor pmduse asupra Iunctillor organism ului' (erlern pulmnnar, crmvulsii, iusufieient.a hepatica sau renala acuta toxica etc.},

A.curdarea pr imuht] ajutor 1neepe en obtinerea de informai:ii privind -toxicul,. doza $i calea de patrund ere. coa ditf de intoxicare, ef'ectu indu-sc In acelasi tirnp primele obsc_rvatii asuprn tahloului clinic at victim ci. Primul ajutor are ca prim. SCO]) indepartarea. elim ina rea toxicului cit mai rapid. T'ratameniul eputalor se etectueaza prin : spalatvdi gast.rica in prim ele ore (cu except ia eelor in coma sau.. cu ulceratti huco-Iariug iene) ; provocarea vornei prin administrarca de apa caJcl~ sau excitarea luet.ei ; purgativ salin, Traiamcnlul aniuiot co nsta in. nsu tralizarea toxicului care se efectueazji cu substarrte .antidot specifice 17i nesp ecifice. ell antidoturi nespecificc se tclosesc : carhune animal 20-30 g, albus 'de OU, Iapte, ttc - sulfat de sud iu '(biposuJI,it de so diu) Iio le a 10 m! 10%,.20 ml 20%, calciu gluconic 10 mi Iinle, Traiainent at simpiomaiic se adreseazii prj ncipalelor complicatf determinate de intoxica'~ie (tulburari hidro electr ica, resptrutorii, circulato rit, iritatie a sistemului nerves central).

Tuxicul

ilIllsuri .de. prim ajutar

Alcoot etillc

Aleool mctllf c

, . I'

Scmnc cUrice ,i complicalii 'majore

"

Etn u de ex~iiafie "betia alcoolic~" (1- 20, oo alcnolurulej : Iogoree, tendlnta In YJo]elltu, .facies congesttv, dlzartrie (neslguran ta In vcrbtre), holcml

cara cteristld, conru 'ii. .

Fuzu de incoortionure (2 -8°100 alcoolemre) : tnJburiiri do co or-donarc ~j echilibru, sci!dcre~ ,ensibi1la'~ll, tulburilri de ritm cardiac.

FQ~£l de ~omii (3-5%0 alcoolemle) : arerlexre, hipotonte musculsra, midriaza, relaxnrcn sflncternlor, puis tantcardi c,. hiputensiune ar terlalfi.

Tulhurarl digestive (greata, viirsiltul'i, colic! ahdorninale), dlspnce, tahlcardie, T.A. toartc scazuta, clnnozj., mi drillza, convulsll, oligo/nnurle.

Spiililtura gastdcii cu II.pii biclll'b(lnlltMi\. ' 4 - 5 % ~t cdrhune medicinal (In primele faze), ser glucozat 20 -33 %; 100 ml asoctat cu vlt. B, 3 -4 flnle. , a . 250 rng 'it VitaminaB1 3 -:- 4 rio!e '. a 100 mg. tn raza de excnatte = 'hi"droxiztn admtnistrat intruvcnos faarta -, lent.

Spaillturii gastl'icli en apa btcarbonatata 4-5 %, ciirbune animal, 30 g sulfa! ,; de sodlu. Antidoc = alooo] etilic '0- i lupe 5 %. 2-3 I admmrstra't intravenos in perfuzie cu gtuccza ~i vitamlue din grupa B.

Sodil caustlca, var (nestlns .7i suns), nmoniac (lichld sall gozos).

_Acid Cl.nT",t1(~i: <:]orll i uric,

a zotre, sui" furi C, a ceti c

I-------------I-----------~ ------------------------------1

Dlsfa gle, dUl'eh retrosternule ~1 epi gastrice, varsaturi, diaree, Ulcera Iii dlgestlve pin! 10. per [rjl"!l.~!i nsofagtene, chtar iJ1nnmn~1l ale medinstJnulul. Ulc(>ra~ii (pilla la perloratli) g.lstro-llltestlnale. nrmute de pel'iton'lt?t Insll'ficJe.n·~a. -hep3 to-l'cl1alil~ edcm tmlnlrHlt.u" ~cut,.

Splililturil gast!·lcii. (colltr!lindlcatii. In prezenta ulceratnlor) san .prov<lcare de varsiitnrL Antidot : acld acetic snu citric dlluat.· Anubtottcc • - corticoizJ In perfuzl6, Allest~r.lc" ~i' !I nnlg~zl C~.

Spll1atHr1i gols11"lcii snu provocatcil Yi\r-

• uturdlil. Antldut: magac~in ustll,: lapte, apa (fill'a hl(:arbDIlat dcoarecc

111101e ag;UWl p~rf(tratIJle). I

T

i

r

i

1

.... '

I

.' !

_- ~,

..

I

r

I .

r

I .

r

l

f .-

I l~

It.

I

I.

, ~ r..

, J

L

Toxicul

Fornu! acutd! cetalec, rners ebrins , sumnnlentti, coma. Puls tnlucar-dtc, T,};. prubll~itu, cnlorutte roz a tegumellt.dDl', respira pc nercgutatfi ~i· sllporficinlii. (Coyne-Stukes). lllidt'iaz5 snu mioztl ,

Formu ma8iv,,: parallzta mcrnhrelor ,

co nvuls II, R III co pa ~l monr te ra pi dil, J ~:-:--:-_-,--;:--;-_--;--,--;: __ ~~_--,CdaJce., sliiblcitllw nmrr<l[", dispnce, Scoa terea boluuvului dill mcdru , o xt-

lllilit'llfd;o! pnIpjtn~U, vuttij~ sincop;.l, gvnutcraptc.

cDmt\ en Ci~1Hozii foarte ,tntm1.si1.

Bavlritucice :

Iencharbi tal, ciclobnrhital, amttu) sodie

Oxid de curbou

Dioxid rlu "" rbon ]. [lind mat ~rcll Crt uerut, sc

n durui In plvnttc, latri no .. era me (produs din Iermcn!:\tic alcnolLc:l) ..

BolT1(1vuJ este ai!it~t 11 prc1;intf< cefalee, gre~Ul'i.; vdrsiitur), vertt], transpi, tQ~1i profuzc, facies congcstiv, transplrat.lu abundcutjl.

In coma barbltnrtcd apar arellexte. puplle In rni driazfl (In mioz:l = prognostic gnw), insu(ic!el!~ii vontllatorie ~i colnps clrculatur.

Antiget (etl leugHcnl ~I dietllengttcol).

Su bsti\tl(,C orgnnotosrurlcc (parathlou, ekatnx, wol[:,tox, carbeto x etc.).

Giupcrci otruvltonrc (arnautta).

Com,1 cu bradlenrrlte, areflcxle, ulpoterI11lc ';1 convulsii. ]ntoxlcntla eu dielilenylic"l produce 0 Iiepa Lunefrltil " gmn'i_

Este In to xlcn tle free.vent :J,ccidelltnW.

Htporsailvatte, nli~jzii." rinoree, transpirn~Li"vilrsatt1ri. colic; ubdouunale, dlarcc, dtspnce, brndicardle, spnsme hroustce, cortvulsll, colnps, coma,

a pare dupi dcahidra tate Insuf! clcnta j

Sp~lhHuru, g.J!'iLl'icil ell .ap~i. cu carbune ~i lJicarlH111:i t de. sotliu suu pun,,:i sarc, Se ndmiuistreazfl' nltertor pe c,l)Il(lil un [lul'gal.iY sutu (suJ[nt de sndiu :3.0 g ln 200 III 1 '11'<1), Sc (iutl holnn vnlui spre ill~emnl Cllulil:;j ti mar!

de Hdlid, .

Scouterua din uiedh { Lo xic, HC:!l.l:-icil'are

cnrdi u-rcspirn t"l'i c (H.E-I.. P. M,E.),

,QxigclIotcl'npic (eventual du pd intub'ttie e[ectnnltl de medic),

,,.

Anti do t: en lei tl gilLC oni c ]1) ',~>, xe a ctlninist~c..,\7.~l in pertuziI. 'Oxig~noteraple. In cuu vulsi i se nrlrnnustreaza hldroxlztn, ICllt lutra vcuus.

11ldcpl1l'torea lwilld ... r (nt "'i"'U~i Ii spularcact1 api\ ~i siiplln u Inll'c?;1I1ui corp), Insttlutl! nculure ~i "p~l'lturi uculare cu allil bfcnrboHatat}l 2 'j~. SpiWi:turi\ gnstrica (d~cii a [",I'ingomUi) ell npa blcar-honn taul 4 % ~j apoi Ole lntroduc pe sonda 30 !l sulfat de sown. Oxtgcnotcrupic ~i 111 edcrn pnlrnonur a eu t, fu roscuii d. Se n dmtntstreaza Atroptru! 2 -,I mg in" tra venos reoctat Ia 10 - 15 -rni nute plna upcre ;,udriazB.

Gu:-\ truen tert t;l severn ce 12-2,t ore, Sinrlrorn de ~J culnps hlpuvolcnuc, ltcp!\Ud\ (.(rn va.

Nu se fac spiiliituri ~a'trice'. Setaee rchldratarc cu ser gtuCUZll t 111 'perIuzi! asoclat eu btcarbona t 1,1 % peu tru nlcallulznre plasmatlcit. Atrnpin;; repc tnt lntravenos.

Bepnep!

$ Co nduita terapeutica ~i masurile de prim aj utor VOl' Ii strict indiv idualizate in Iuucj.ie de: natura to xicului, cantitutea toxicului 'li calca lui de pi'itrundere.

'Atentiel

;II Nu ~e adm inis treazfi carbonn]! (hicurbollnp pentru substa n]e acide) deo arece

PQt provoca perforalJ,e. ' ,

e In. Into xicat iile pe ~ale cutauntti nu se Io loseate uico o iul pentru curaprea, p ielii

(gral)e~ te patru ndarea toxicului in organism).

e In in.to xicajiiln cu substautc toxice aslixiauts uu H~ face' respi L'a!:ie. nr I. iTici aEI,

384

.,iI' ....

. -

.~ ...

.... ~,

. ~ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful