You are on page 1of 65

GEci()_,GE GI tl.)11G--Ek .

f
riÌ
.

0

4 1 °'s _ 1

.1

i_

I I

t *

www.dacoromanica.ro
- ,) ' ' /I; : , / 2. , , , ./ ." t-,
//ivy
*
.
' --:;:l./,/ , t., " - --";27=m7.17,5,-.4.,.., . 4,x-
'
:12' '.,;-.
. ??7-22.77,7,76 .1.A,lhAltA 1

,,,..17.,Wzre:MITIE-;MtatThArtV,¡YjIL '-f.II
,---

Vechiul Blazon Familiar
al casei E.Merck, Darmstadt
devenit marea tabricei, demonstreazii
gents unei traditii de.mundi creatoare timp
de aproape trei secole. Ntimele E. Merck
reprezintii in lumen intreagii un sinloi de
muncri i calitate.

CHEMISCHE FAR-RIK
DARMSTADT
www.dacoromanica.ro
GEORGE GIURGEA
ASIBTENT IINIVENSITAR

CHIMIA
F.A.R,A
FORMULE

r,
BUCIIRE$T1
TrPOGRAFIA VA/11)1171 ..IINIVERSUL" S. A., Str. 111EZOIANU Nr. 1$-24
I 4I

www.dacoromanica.ro
IN PREGATIRE :

FIZICA FARA FORMULE

www.dacoromanica.ro
Chimia faret formule
este dedicata tinerilor dornici sa experimenteze si sa se distreze
invatand.
Autorul n'are alta pretentie deceit sa raspunda dorintei celar
care vor ea' faca peraii pasi inteuna dinire cele mai vanta
discipline si sa le deschida gustul pentru cbimia... cu formule.

www.dacoromanica.ro
PLECAM dela SAREA de
BUCATARIE si REVENIM la ea
cá trecAnd un curent elec-
tric printr'o solutie saturatA de
Stiati
sane de burdtkie, o puteti trans-
forma in lesie? CA incAlzindsarca cu
acid sulfuric si disolvAnd gazul for-
mat in al* vd puteti prepara sin-
guri acid clorhidric? CA prin alte
transformAri chimice, cele mai multe
foarte simple, puteti transforma sa-
rea in soda', borax, sarea lui Glau-
ber si o serie intreagA de alti com-
pu.si al sodiului ?
Aceasta este una dintre frumuse-
tile chimiei compusii dinteo sin-
gura familie chimicA, indiferent de
InfAtisarea lor aparentil, sunt inru-
diti si pot fi transformati usor din-
tr'unul intealtul.
In cazul compusilor sodiului, po- Acidul clorhidric gazos care se nest°
sibilitAtile de transformare sunt ne- In baton prin inalzirea sitrii de bu-
numdrate. Sarea, sau clorura de atitrie en acid sulfuric, trece prin
sodiu, este unul dintre compusit cei prima eprubeti id se disolvit in apa
mai rdspAnditi in naturA. Numai in din a doua eprubeta, and arid clor.
mAri sunt peste 36 milioane de mi.. !Ada° in solutle
liarde de tone de sare.
AfarS de faptul cA este un ali-
ment minera important, un mijloc
de conservare pentru carne si peste
st un element in amestecurile ri-
citoare, sarea este punctul de
piecare al industriilor compusilor da
sodiu folositl astAzi. Multe din a-
ceste produse pot fi obtinute pe
scar5 redusA In laboratorul amato-
rului.
De exemplu, numai cu un tub de
sticlA in form& de U si cu cAteva
baterii, puteti adds cum o solutie
concentratA de sare poate fi trans-
formatA intr'o solutie de hidrat de
sodiu, cunoscut de obiceiu sub nu..
mele de soda caustic& sau lee. In-
stalati tubul pe un suport si In Eel-
..........--- care din rarnurile lui introduceti cAte
Bicarbonatul de sodiu se translermi o sfinn5 de curpru, aegAnd apol fie-
In carbonat de sodiu prin inClizire. Ga- care din aceste sArme.la bornele unei
till care se 'tate este bioxidul de baterii electrice. DacA puneti cAteve
carbon : el turburi apa de var din picituri de solutie rosie de turnesol
eprubeta din stings In fiecare raniurA a tubului, vet;1
www.dacoromanica.ro
6 CHIMIA FARA FORMULE
observa mai repede ceeace se pe- sare cl sulfat de sodiu. Recristali-
trece. zat si ref:net, el se vinde la far-
Indatfi ce circuitul este inchis, macie ca sere Glauber", purgativi.
solutia din jurul anodului, (electro- Carbonatul de sodiu este until
dul legat de polul pozitiv al bate- dintre cei mai importanti compusi
riel), va incepe sA se coloreze in
albasiru. Aceasta aratA formarea ai sodiului. El este folosit la fabri-
hidratulut de sodiu, care este o sub- carea sticlei, a sApunului, la purl-
stantA alealin5 puternicA. In acelas ficarea petrolului, pentru curAtire
timp, solutia din jurul celuilalt e-
lectrod, catodul, se va decolora, do- sI vopsire I drept bazA pentru alti
vedind formarea acidului clorhidric compusi ai sodiului. In naturA el se
la acest poi. LAsAnd sa treaca 'mai aseste in proportie redusä, dar se
departe curentul, solutia de sare se °Mine in cantitiiti enorme printr'un
va transforma complet in hidrat de
sodiu. Fabricarea industriall a hi- procedeu inventat de un chimist
dratului de soditi se face printr'un belgian, Solvay.
aparat numit celula Nelson. In a- Procedeul Solvay este o transfor-
ceastA celulA hidratul de sodiu, do-
rul si hidrogenul care se desvoltA mare chimicA complex& ce produce
la anod, sunt prinse separat ca sA aproape 10 produse secundare com-
se previn& amestecarea lor. Gazele plet intrebuintate. In linii marl lu-
produse sunt de asemeni prinse, crurile se petrec astfel: bioxidul de.
pentru alte intrebuintAri industria-
le. In foarte multe transformAri chi- carbon sub presiune este Introdus-
mice se formeaz5 produse secundare lute° solutie saturatA de sare si a-
care sunt uneori la fel de impor- moniac. Se produc mai multe reactii
tante ca si produsul a eArei fabri- complexe, care dau nastere une! so-
care se urmAreste. CAnd amestecAm lutii Insolubile de bicarbonat de so-
sarea cu acid sulfuric, de exemplu, diu in clorurrt de amoniu. Bicarbo-
daca in- natu1 este
e:11mm in- separat
cet ameste etc) 'MAW
prin filtra-
cul, se des- re, cu rAt at
volta aci dui prin spAla-
clorhidric sou.rrti re .si tran-
pi 8 iCAREoreAT
gazos. Prin- D..AODIU sfoimat in
deti acest car bon at
gaz in spa sciculef prin
si obti nett de 1- i for:, zire.
astfel aci- continand Caracter,14
dui clorhi- bic.árbonat. princ.pale
de .todit4
dric obi s- ale bicarbo.
nuit. Ceea- natului de
ce ramane sodiu sunt
din s a r e, usurinta Jul
dupa ce s'a
des voitat E. XI' IN CT 012. EXTNCTOR' de a puns
tot gazul si EX PE RIKENTAL COMERCIA L In libertate
estul de bioxidul de
acid sulfu- carbon a-
ric s'a eve- Deosebirea Intro un stingItor de in-
porat, nu oendiu din comer( el unul flout de un tunci and
mat este =star nu este pees mare este ames,

www.dacoromanica.ro
CIUMIA FARA FORMULE
fel cum se vede in cfliseu. PentrU
simplificarea constructiei, solutia in
cazul nostru este acid sulfuric di.
luat pe cand bicarbonatul este ase-
zat intr'un saculet suspendat dea-
supra solutiet atunct cand flaconul
este vertical. Rilsturnand balonul,
substantele se amesteca, gazul se
formeaza si solutia este aruncati a-
fall din cauza presiunet.
Bicarbonatul de sodiu se transfor-
ma in carbonat de sodiu incälzin.
du-1.Punett putin bicarbonat inteo
eprubeta avand un tub indoit care
intra in alta eprubeti cu apa de var.
Incalziti prima eprubeta si basicils
StIngitarul nostril arunci spa, ea de gaz formate vor trece prin tub
presiune puterniel In eprubeta cu apa de var, care se
turbura dovedind astfel prezents
tecat cu substante acide. Ame- bioxidului de carbon. Cand gazul
stecat Cu lapte batut sau Cu sub- Inceteaza sa bolboroseasca, bicarbo-
stantele acide din prafurile de copt, natul s'a transformat in soda ce-
el desvolta bioxidul de carbon care nusie" o form§ uscata a carbo-
face sa creasca" prajiturile, Ame- natului de sodiu. Disolvatt aceasti
stecat cu acid sulfuric, carbonatul pulbere uscata in apa, lasati apa
de sodiu produce presiunea care a- se evapore incet si yeti gaol cri.
rutted spuma in pompele de incen- stale marl de carbonat de sodiu, a-
diu. vAnd apa de cristalizare in struc-
In stingAtoarele 'ce se gasesc in tura lui.
comert, un rezervcir umplut cu so- Puteti proceda st invers. Disolvati
lutie de bicarbonar de sodiu are la carbonat de sodiu in apa, treceti un
varf o stela cu acid sulfuric. Stiela curent de bioxid de carbon prin so.
este astfel aranjata !neat isi varsa lutie si veti obtine bicarbonat. Di.
continutul, amestecandu-t cu blear- solvati carbonat de sodiu In acid
bonatul, atunci cand rezervorul este clorhidrtc, lasati acidul sa se eva-
Intors pe dos. Un stingator simplu pore si sunteti iarasi la punctui
poate fi facut dintr'o stteli 1 mat de unde ati plecat, la sarea de bu-
multe bucfitt de teas/ de sticla, ast- bucatariel

PUNCTELE DE TOPIRE ALE CÁTORVA
SUBS TANTE
Fierul Went . . . 1300-15000 Cupruil 10570
1 otelul 1700-19000 Argintul 10000
Fonta cenusie 120(r,
Zncul
i 4201
Fonta alba 1050°
Ceara alba 68°
Plumbul 326°
Cositorul 230° Ceara galbena 61°
Sulful 114 5-1400 Oblate 0°
Aurul 1066° Mercurul 34,4b

www.dacoromanica.ro
CHIMIA in GRADINA
atura adAposteste cea mai legeti Inteo plimbare pe cAmp. Din
Nmare industrie chimicA a lumii. trei frunze de iarbA, sau de copaq
Fiecare fir de Jeri* fiecare de exemplu, puteti extrage si ana-
!run.* este unul din laboratoarele liza clorofila care joaci un rol prin-
sale. Printr'un secret nepAtruns cipal In accste uzine chimice ale
tried de om, trunzele transformA bio- vietii.
xidul de carbon din aer si din apA, Luati patru sau cinci frunze din-
In zah5r, amidon, grfisimi si celu- tr'un copac, zdrobiti-le Intr'un mo-
/ozA. abia fncep sA inte- jar cu putin nisip i cAteva grams
leagii cum se petrec lucrurile. dintfun dizolvant, cum ar fi alcoo-
Cheia procesului pare EA fie clo- luL Alti solventi ce pot fi íntre.
rofila, pigmentul verde pe care na- buiptati. sunt acetona, benzenul,
tura 11 intrebuinteazd drept cata- sulfura de carbon. Nisipul ajutA la
liza tor. macerarea frunzelor i expune ce-
VA puteti distra experimentAnd lulele interne actiunii dizolvantu-
eu cAteva plante pe care le puteti lui.
Iasi in grAdini, sau pe care le cu- Dup5 cAteva minute de frecare

... Iv 7,,.,

,
.:11 tro'i:, 41: ,'..4%&.r.4 .;-,4'

1 4' .::;1'..:¡:.'N.:; ; ,

' -',..L ,.,
i '''.
.
ri

:,,..: 1 't 1

Cu aceasti byttalit.
tie s avid complicit
' r
dintr'un babe, on
inedizitor electric
'D
I
sau o lamp& gi nu
Alir4 nr. refrigerent en MA
1.11. rt i'puteti extrage cl-
"
... iente mirositoare
n.
florile.
.

" ' " din toate

www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE 9

filtrati solutia ,printeo /Artie de fil- compusilor organici, ea ouprinde
tru obisnuita. Ea va fi limpede sf de un element metalic : magneziul.
culoare verde Inchis, cand razele Pentru confirrnarea acestui ade-
soarelui tree prin ea. Suprafata so- concentrati o lingura din so-
lutiei, privita In lumina pe care o lutda verde inchis extractul al-
reflectä, va apare galben-roscata. coolie, filtrat, de clorofila pana
Ceeace ati obtinut este un extract and capita un volum de cativa
brut de clorofila, cuprinzand patru centimetri cubi cat o linguritif.
Ingrediente principale. Dota dintre Flacara mica ce trebue folosita pen-
ele, cunoscute de chimisti sub nu- tru acest scop poate fi inlocuita cu
mele de clorofila A si B, dau cu- o bae de apa fierbinte. Turnati so-
loarea verde. Un pigment rosu-por- lutia concentrata. Inteun creuzet
tocaliu numit caroling si un pigment incalziti-1 pini la rosu. Partea or-
galben, xantofila, sunt prezenti In ganica a clorofilef va arde, lasand
cantitati mici. Desi culorile lor sunt magnezful sub forma uric.' cenusi
ascunse, puteti descoperf acest1 albe, in care oxidul de magneziu
componen' printeo operatie poate fi identificat printeo reactie
Pik chimica. Turnati peste cenusfi cite-.
Picurati putin din extractul ver- va picaturi de acid clorhidric, di-
de de clorofila pe o bucata curet§ luat cu un volum egal de apa. A-
de sugativa. Picaturile trebue sa cesta transforma oxidul de magne-
cada exact in acelas loe l la un in- ziu insolubil in clorura de "magne-
terval de cinci secunde, timp de un ziu solubila, sau in sulfat de mag-
minut sau chiar mai mutt. O pata naziu soln.ibil, daca am folosit acid
circulara cu diametrul de 5 cm. se
va forma pe hartia sugativa. Vetí
gasi pata verde in centru, unde pig-
meniii clorofilei Ii manifesta ac-
tiunea. Marginile cerculul vor fi co-
lorate inteun galben roscat, culoare
rezultata din combinarea efectului CLOROFI LA (VERDE)
carotinei i xantofilei. In aceasta
experienta sugativa lucreaza ca un XANTOFILi (C,AlBEN)
fel de filtru, absorbind" salt reti-
nand mai mult clorofila decat cei-
/alti pigment'.
Putem dovedi acelas lucru in alt
mod, uznpland un tub de stioli cu
carbonat de calciu. Astuparti ca-
patul de jos a: tubului ou un dop
Cu o singura gaura prin care trece
un tub de sticla. Turnati clorofila
bruta deasupra cretei i lasati-o sa
fiatreze. Partea superioarra a cretei
va absorbí clorofila, si se va colora
In verde. Cellalti component' vor
ramane in lichidul care se scurge pe DOP DE PLUTA
la fund, colorändu-1 in galben. A- tU %Pi TUB DE
ceasta experienta reuseste si mal ST I c..LA ,
bine and extractul brut de cloro- CAROTINA (CALBEN
fila a fost pregOtit cu benzen sau
Cu benzina usoara. In aceasti experienti, o solutie
Patrunzand mai adanc In miste- din frunze este fittrati prin prat ue
Tele clorofilei, yeti descoperi ca ea oretit. Carotina se scurge In Pahang
este un campus metalo-organic. A- de Jos 1 clorofila se separk de
laturi de ingredientele obisntite ale xantefili
www.dacoromanica.ro
lo CHIMIA FARA FORMULE

rosie sau precipitatul care se for-
meaza arata prezenta magneziului.
Dovada ca o frunza verde cuprin-
de amidon se poate face foarte usor
cu reactia iod-amidon. Frecati o
frunza verde intre degete cateva mi-
nute, in benzina, pi varsati surplu-
sul de lichid. Faceti acum acestei
frunze o bae in alcool cald. Acest
tratament spala clorofila verde, la-
sand frunza fail culoare. Amin spa-
lati frunza in puling apa, o secun-
da sau dot* ca sa fie mai putin
fragilä. Ungeti suprafata frunzei cu
tincturä de iod, sau mai bine cu
iod, sau pi mal bine cu iod dizolvat
in benzin& O coloratie albastra ne
dovedeste imediat prezenta amido;
nului.
Felul cum frunzele produc
Analiza clorotilei nu cere n4!..-un don si zahar din bioxid de carbon
aparat complicat s't apa, cu ajutorul clorofilei, rama-
ne un mister. Unii chimipti banuesc
Sulfuric in loe de acid clorhidric. ea clorofila provoaca o reactie intre
Neutralizati solutia sau fficeti-o bioxidul de carbon si apa ca sa for-
goarte slab alcalina, cu o solutie de meze formaldehida i ca mai multe
hidrat de sodiu sau potasiu, folosind molecule de formaldehicla se con-
o Millie de turnesol ca indicator. denseaza sau se unesc ca sa for-
Pentru reactie, dizolvati un cris- meze o molecula de amidon sau de
tal de iod si de cloud ori volumul lui zahar. Uneori amidonul fabricat In
de iodura de potasiu, in cativa cen- frunze este trimis in alte parti ale
timetri oubi de and. Acläugati o so- plantei i inmagazinat acolo. De e-
lutie de hidrat de sodiu sau pots- xemplu, cartoful, care create sub
tasiu, pand cand dispare culoarea pamant, este plin de amidon. Tut',
bruna o iodului. nati o picatura de tinctura de iod
Turnati cativa centimetri cubi din peste suprafata unui cartof Mat st
eceasta solutie peste un volum e- tmediat se va forma o pata albas-
gal din solutia cu cenupa cloroftlei.
Veti observe un precipitat roscat
sau brun, care dovedeste prezenta
magneziului. Precipitatul este hidrat
de magneziu, colorat in brun din
cauza iodului in stare libera pe ca-
re-1 absoarbe. Aceasta reactie se
numeste proba lui Schlagdenhau-
fen pentru descoperirea magneziu-
tui". O alta reactie pentru magne-
ziu intrebuinteaza un colorant nu-
mita galben de titan". Adaugati o
jurnatate de cm. cub (aproximativ
opt picaturi) dintr'o solutie in apa
de galben de titan, peste o picatura
din solutia cenusie de magneziu Pleuratl acid sulfuric concentrat pe
Apoi turnati o picaturii de hidrat Wilma de ade: spare o paid rosie
de sodiu sau de potasiu. Culoarea

www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE 11

tra, care area prezenta amidonu- ape l u:berea sa fiarba cateva mi-
lui. Nu va inchipuiti !ma ca toate nute inainte de a face legatura cu
tuberculele ce cresc sub pämant cu- refrigerentuL Aerul prins inauntru,
prind amidon. Dei cartoful unei face amestecul sa spumege. In prac-
dalii seamana cu cartoful, o pica- tica, toate uleiurile pe care le dis-
tura de tinctura de iod turnati pes- tilati trebue sa pluteasca pe apa.
te el nu produce nici o coloratie. Uleiul de cuisoare este o exceptie;
El n'are amidon. In loe de amidon, el este mai greu decat apa si va ca-
cartoful daliei cuprinde un. hidrat dea la fund.
de carbon numit inu/ind. Daca aveti o salcie in apropiere,
Gradina va poate procura si alte smulgeti scoarta depe o ramurii.
materiale pentru experientele de Turnati o picatura de acid sulfuric
chimie. Este foarte usor de obtinut concentrat peste partea interioara a
uleiurile esentiale sau volatile ale scoartei si pe cea exterioari a ra-
multor plante parfumate care cresc murelei de lemn. In cfiteva minute
In jurul nostru. Pentru acest lucru vor apare pete mici, rosii. Ele a-
*weld nevoe de and curgatoare in rata prezenta unui compus nurnit
laborator, deoarece refrigerentul a- salicilina, care a fost folosit in me-
paratului de distilare trebue !Ica dicina ca tonic. Este unul din nu-
cu apa. meroasele produse pe care labora-
toarele naturii le fabrica din bioxid
Umpleti pe jumatate un balon cu de carbon si ape'.
fundul rotund cu substanta de dis- Totusi, nu toate substantele din-
tilat, care pot fi plante taiate ma- teo planta yin din aceste isvoare.
runt ca menta, flori de levantica, Magneziul din clorofila este extras
ace de brad. Adaogati apa pang cand prin radacini, din pamant. Alte e-
balonul este aproape plin. Legati lemente, intre care potasiul si man-
balonul de un refrigerent Cu apa ganul, sunt de asemeni obtinuteprin
rece, cu un tub interior foarte In- adacini.
gust. Pentru facerea legdturilor fo-
lositi dopuri de pluta. Incepeti dis-.
tilarea cu o flacare mica ce trebue
marita astfel ca o picaturä din
chidul distilat sa cada la fiecare
secunda. Puteti intrebuinta once tip
de lampi cu exceptia lampilor Cu
alcool, .a caror caldura nu este su-
ficienta. Prindeti intr'un vas pro-
dusul distilat, care va fi mai mult
ape, cu putin ulei volatil plutind
deasupra. Cand distilarea este ter- 41'4
minata (ea trebue conclusa pána ce e

In balon ramâne o cincime sau nu- n; 4 r
mai o patrime din lichid) separati
uleiul de aria turnand amestecul
Inteo palnie de separatie. 'Y',?'il:0.."';;:i
Pentru aceasta experienta puteti
folosi mirodenii in loc de plante, O piclituri de tinetura de lod pe un
cu mai mult succes. Cuisoarele vor cartef tliat produce o pail albastrit,
da putin ulei alb de cuisoare, cand dovada existentei amidonulul. Asupra
le distilatt cu apa. Daca cuisoarele until oartof de dalle, iodul nu are
aunt macinate, incalziti incet, %sand seek.* efect.

O f/oare de iasomie pierde o suVtne din greutatea el, pe zi,
prin evaPorarea parfumului.

www.dacoromanica.ro
CHIMIA IN GOSPODARIE
e-ar fi sa Incercati !edema- aproximativ o zecime de gram de
Cnarea pregatind in laboratorul benzoat de sodiu. Amestecati aces-
de amator chimicalele necesare te materiale i veti obtine un lichid
unci gospodarii? Dupace yeti avea bun pentru curätirea pantofilor
satisfactia de a fi executat aceste Cercetarile recente au aratat ca
experiente, veti fi realizat I ceva ortodiclorbenzenu/ Inlatura rugina
practic, imediat folositor. depe metale. Puteti folosi aceastli
Aproape in toate gospodariile se descoperire, preparand o pasta mi-
foloseste ceva pentru curatirea nunata pentru lustruirea metalelor.
lustruirea pantofilor albi. Am pu- Amestecati o parte din ortodiclor-
tea curate pantofii mal economic, benzen, in greutate, cu aproximativ
mal trine si roadem, fabri- 5-6 parti de carbonat de calciu
cand u,sor un preparat foarte bun, precipitat. De altfel lichidul singur
dinieo pudra alba numita litopon poate fi folosit cu ajutorul unei car-
care se vinde la vopselarii. Este un pe la lustruirea obiectelor de me-
amestec de sulfura de zinc si sulfat tal. Cand cumparati aceasta sub
de bariu Amestecati 40 gr. de lito- stanta, fiti atenti sa cereti ortodi-
pon, 3 gr. de fulgi de sdpun, 60 ernc. clorbenzen, care este lichid l n.u,
de spa, 4 cmc, de solutie de glued paradiclorbenzen, solid, Intrebuintat.
Eirabica i aproximativ o zecime de contra moliilor.
gram de benzoat de sodiu. Ca sa O taanela magical' pentru cura-
cfintariti usor ingredientele, puteti tirea metalelor poate fi preparatA
socoti ca o lingurita cuprinde apro- acasa folosind o alta formula sim-
ximativ 5 gr. de substanta pulveri- pia. Turnati 10 gr. de acid oleic
zeta, si un pahar de apa obisnuit chid peste aceiasi cantitate de ben-
cuprinde aproximativ 240 cinc. A- zine'. Fiti atenti sa nu se gaseaseti
mestecat1 bine lichidul Inaintea fie- In apropierea acestui amestec niel
caret Intrebuintari. Solutia de gurna o flacare care ar putea aprinde va-
arabica poate fi facuta disolvand o poni inflamabili (sau chiar lichidul).
lingurita de guma arabica In trei Adaogati apoi aproximativ o Juana-
lingurite de apa, lasand-o linrisAta tate de gram de acid stearic pe
peste noapte l apoi Incalzind solu- care 1-ati incalzit panfi la punctul
Va. Albirea pielei se datoreste fap- de topire, la o flacare mica. Afun-
tului ca solutia cuprinde pigment dati In aceasta solutie bucati de fla-.
alb suspendat intr'un lichid In nela sau de postav gros i puneti-le
cazul de fata, apa i o gum& care la uscat, afarä, timp de 24 de ore.
face pigmentul sa se prima de su- Panza se Impregneaza cu cei doi a-
prafata p.antofului. Sapunul inde- cizi organici, care disolvd rugina
plineste un rol dublu : curata pan- depe metalul frecat cu aceasta sto-
toful si In acelas timp tine in sus- fa. Deoarece amandoi acizii se cu-
pensie pigmentul alb. Benzoatul de rata extrem de usor, puteti folosi
sodiu impiedica fermentarea gumet flanela Mee' sa va temeti ca va yeti
si el ponte lipsi daca lichidul va fi murda'ri mainile.
intrebuintat In cateva saptamani Petele de rugini depe haine se
nu va fi pastrat un timp mai hide- scot usor cu ajutorul oxalatului acil
lungat. de potasiu. Ca sa preparati aceasta
Daca nu gasiti usor litopon, pu- substanta, disolvati aproximativ 10
teti folosi o Rita formula care cu- gr. de acid oxalie In 50 canc, de api
prinde 5 gr. carbonat de calciu pre- caldä. Luati 25 one, din aceasta so-
cipitat. 2 'gr. oxkl de zinn. 40 rim. lutie, puneti-i inteo capsula de eva-
de api, 2 erne, de giuni arabia porare i adäogatl o picliturA de fe-

www.dacoromanica.ro
CHLMIA. FARA FORMULE Is
nolitaleind. Mute° bi-
uret5 prevAzutfi cu un
tub de cauciuc si un
yid de sticla, adaugati
picatura cu picatura o
solutie de hidrat de
potasiu, sau potash ca.
ustica, obtinuta dizol-
Wind aproximativ 6 gr.
de substanta soncia
In 10-15 cmc. de spa.
Continuati sa turnati
picAturA Cu picAtura
pAna and solutla de
acid oxalic, care cu-
prinde fenolftaleina,
capata culoarea rozi
Prin aceasta operatie
numita. titrare", obti-
nem oxalatul de pots-
siu. La sfarsit adau-
gati eel 25 elm. din
solutia originala de a-
cid oxalic peste por-
Wines pe care ati ti-
trat-o. Culoarea rozil
va dispare si yeti a-
yea acum o solutie de
oxalat acid de potasiu.
Ca sa Indepartati
petele de rugina depe
haine, frecati puta cu o
pene muiata In aceasta Picurind o sOlutie de hidrat de Potash' peste o
solutie. Oxalatul acid oolutie de acid oxalic, se ()Mine oxaiatul acid de
de potasiu face parte potasiu. eel nisi bun eurititor al petelor de rugind.
din class substate/or
Ca iodul i amo-
niaoul periculoase, dar folositoare dati pata si apoi frecati-o cu un
and sunt folosite cu grija. Acest cristal de oxalat.
curatitor al petelor de rugina poate Cerneala folosita la insemnarea
fi folosit si in forma solida. Daci rufariei poate fi descompusa de cal-
vreti, evaporati solutia de oxalat dura cand rufele sunt ealcate, cu
acid de potasiu Ora la jumatate din formarea unor substante chimice ce
volumul ei original si apoi lasati-o pot ataca panza. Ca sa fabricati o
sa stea Intr'un loc rece, ca sa se cerneala ce nu prezinta aceste nea-
poati cristaliza. Ca sa obtineti cri- junsuri, disolvati 2 gr. de azotat de
stale dintr'o solutie in acest mod, argint In 15 cmc. de ap5. Deasemeni
lichidul txebue acoperit spre a fi disolvati aproximativ 2 gr. de car-
ferit de praf I pentru ca evapora- bonat de sodiu, sau soda obisnuita,
rea sa se faca incet. In acest scop In 20 cmc, de apa. Amesteeati cele
puteti acopen i vasul Cu once panza cloud so:utii. Strangeti precipitatul
fina sau cu tifon. Cristalele albe de alb, care este carbonatul de argint;
oxalat acid de potasiu pe care le ob- filtrand solutia, acest carbonat de
tineti, trebuesc inchise inteun bor- argint alb va cuprinde urme de a-
can de sticla spre a le putea pastra. zotat de sodiu solubil, care poate fl
Ca sa curatiti o pata de rugina, u- indepartat trecand un curent de apa

www.dacoromanica.ro
14 CHIMIA FARA FORMULE
din sticla spalatoare peste precipI- se fcirmeaza, produsa prin saporu-
tat, cat el se mal CIA Ina pe harta ficare, este stearatul de potasiu.
de filtru. Dupa ce 1-0 emestecat aproxima-
Luati depe filtru precipitatul spa- tiv 1/2 minut, adaugati un amestec
lat i amestecati-I cat mai este u- de 5 anc, de glicerina si 30 eme de
med, cu 2 gr. de acid tartric. Pre-
cipitatul se va transforma in tartrat apd, deasem. eni preparate.la tempe-
de argint. Adaugati apoi hidrat, de ratura materialelor din capsula. A-
amoral in cantitati mici, pana. and gitati bine, ina, o data, si turnati
obtineti un lichid limpede. Acesta continutul vasului bite° cana dea-
disolva sarea de argint. Adaogati an.
ail de cutit sau doua de zahar semeni caldA. Vasele in care ayi
un cristal mic de sulfat de cupru, Incirdzitacidul stearic j ati facut
care va servi drept agent colorant. crema pot fi curatite usor stergab-
Diluati solutia cu 210 pana la un du-le cu ziare si apoi spalandu-le
volum de 15 eme. i cerneala pentru
rufarie este gata. cu apa.
Va puteti fabrica acasa pasta
O crema de fall simpla färá gräsi- pral de dinti. Majoritatea produse-
me poate fi usor fabrica ta de un chi-
lor comerciale cuprind carbonat de
mist amator. Topiti 20 gr. acid stea- cakiu precipitat, amestecat cu alte
ric incalzindu-1 la o lampa Bunsen substante: Luati 60 gr. de carbonat
de cakiu precipitat, 25 gr. carbonat
de magneziu pulbere, 10 gr. zahar
si 5 gr. sapun pudra.
Nu inlocuiti carbonatul de calciu
cu alte substante ce albesc, chiar
AMEJTEC Dt
ACA 0 OLEIC daca sunt din punct de vedere chi-
GAZOLINA.: mic identice, pentruca albirea ar pu-
tea fi prea energia. Ca sa incercati
asprimea pudrei de dinti frecati o
cantitate mica pe o bucata de sticla
cu o piesa de metal; ea nu trebue sa
sgarie sticla. Proportia de zahar
poate varia dupa gust. Daca vreti
MUIATI C.ASZPA IN
_SOLUTIE. SI LIACATI-0 IN AL.. LIBEr
ca pasta O. fie mai spumoasa adau-
2.4 011.E. gati mai multa pulbere do sdpun.
Puteti da un miros frumos acestui
Flanela magici" se fabrici duni s- praf de dinti cu ulei de menta sau
omata' reteti simpla. In lea de gazo-
lini puteti folosi benzinS. esenta de cuisoare, folosind aproxi-
mativ o picatura de ulei pentru 30
gr. de praf. Operatia se face mal
la 80-90 grade C. Intr'o capsula de bine in cursul prepararii. Disolvati
portelan, turnati o solutie de hidrat uleiul inteo picatura de alcool
de potasiu, obtinuta prin disolvarea amestecati-I bine cu carbonat de
a 1 gr. pi jumatate de substanta so- magneziu, freand cu o spatula.
lidä in 50 eme. de spa, pe care ati Apsoi amestecati carbonatul de mag-
incalzit-o la aceiasi temperatura ca neziu parfumat cu celelalte sub-
acidul stearic. Pasta alb& care stante.
www.dacoromanica.ro
ALTE RETETE UTILE
excelentä pentru (cloruri de amoniu), 3 0.41
tocuri rezervoare se pre-
Ocernealä sare de bucitarie, 20 pirti creta pul-
para dupä formula urma- verizatä si 10 pärti cupru metalic,
toare : 1,8 grame tanin 80%, 0,6 pulver:zat. In momentul intrebuin-
grame acid galic cristalizat, 1,8 gra- amestecul este frecat cu put.inä
tne cristale 'sulfat feros, 0,6 grame lapa i metalul ce trebue nichelat
acid clorhidric 32%, 0.6 grame so- este frecat apoi cu pasta obtinutä.
Iutie de gumi arabicd (1/2 apa si t/2 Se formeaza la suprafata metalului
gurna arabica), 0,1 grame acid fenic, o foarte frumoasi páturá subtire de
0,4 grame albastru de metilen (sau nichel.
alt colorant albastru) si 100 grame
api distilatä. Solutia astfel prepa- Petele de cerneald se curätä cu o
ratä se lasä sa stea cel putin o luni solutie preparati din 75 grame acid
sI se filtreaza inainte de a se turn.a oxalic amestecat cu 25 parti hipo-
si a se intrebuinta.
Iii sticle sullit de sodiu si diluatä cu putin
inainte de intrebuintare, cu 900
Mierea artificied se fabrica usor pärti apa. Apa face si ia nast'ere
disolvand 1 kg. zahär In 2 litri de bioxid de sulf, care distruge cer-
api, adäugand un gram de acid lac- neala. Se spald apoi bine hartia sau
tic si fierband amestecul pänä cand panza patata, spre a indeparta
nu rimâne decat 1300 eme, de lichid. urma de hiposulfit de sodiu.
Pentru impermeabilizarea pdnze- lama, ferestrele nu 'ingheatd daci
turilor folositi solutia urmatoare, sunt unse Cu un tampon de vara
care se intinde calda, cu pensula, pe muiat inteun amestec campus din 45
ambele fete ale tesiturii ce trebue pärti apii, 45 pärti .akool si 10 partí
sä fie impregnatä. Solutia se prepa- glicerina. O alta solutie la fel de bu-
ra din 10 pärti clei alb, 10 pärti gli- nä se prepara disolvand 10 pirti
cerinh' si 50 de pärti apa. Dupi ce sare de bucitirie in 50 pirti apa
panza a fost pensulata cu a7est ame- amestecand totul cu 40 piirti alcool.
stec si s'a uscat, se afuncli si se lag
mai mult timp inteo solutie prepa- O vopsea fosforescentd se obtine
rata din 10 pirti aldehidä. formici frecand cu putin ulei massa pulve-
40% amestecate cu 90 de pirti apl. rizatä Olatinuti amestecand 20 4ra-
Dupi cel putin 10 ore de sedere in me oxid de calciu, 6 grame sulf ba-
aceasta solutie, panza se scoate si se stoane, 2 grame amidon, 0.5 grame
usucd. sulfat de potasiu si 0,5 grame sulfat
de sodiu. Se adauga acestui amestec
Un clei pentru etichete se preparä 2 cm. dintr'o solutie de 0,5 gr. a-
punand In apä rece 150 gr. dextrinä zotat de bisrnut in 100 cmc. spirt
alba' i turnand dupä aceea, deasu- denaturat (in aceastä solutie se a-
pra pastel obtinute, 250 grame apä dauga i cateva picäturi de acid
clocotiti In care ati disolvat mal clorhidric concentrat). Totul se pune
inainte 30 grame glicerina si 30 gra- inteo capsulä. de portelan si se in-
me ac:d acetic diluat. cilzeste timp de 45 de minute in
Once meta/ se poate niche/a cu flacira neluminoasd a lampii. Bun-
sen.
urmatorul amestec, obtinut din sub-
stante fin pulverizate: 25 pärti sul- Un praf de curdtit aseminitor
fat de nichel-amoniu, 15 pärti sul- Vim-ului se prepara din '700 grame
fat de ni-hel, 10 pirtl tartrat de so- creta' pulverizatä. 250 grame soda si
diu, 10 pirti cloruri de zinc, 5 partí 50 grame säpun pral.

www.dacoromanica.ro
is CHIMIA PARA FORMULE

O limonada. excelentd se preparfi zänd-o spot. Sticla este rau condu-
cu o lingurita din amestecul urma- catoare de caldura si ea se sparge
tor: 120 grame acid citric cristal"- numai la Iocul incalzit. La legarea
zat si fin pulverizat, 150 grame za- sfoarei evitati nodurile prea mari,
bar pulbere vi 5 grame citronelol. caci printr'o Incilzire inegala sticLa
Aceste substante se amesteca bine nu se tse drept.
vi se pastreaza In borcane bine in-
chise. O lingurita din aceasta pul- Nu idsati niciodatd obiectele de
bere amestecata Intr'un paliar cu cauciuc la &S'Aura, niel la soara Ti-
apa rece da o limonada foarte gu- neti-le inteun lec intunecos si umed
etoask. sau mai bine acoperiti-le. Nu uitati:
cauciucul nu suporta grdsimile, ben-
Petele de yopsea de pe pAnzl *se zina l acizii.
scot astfel: amestecati bine alcooI vi
benzizia, ungeti cu aceasta solutie Peteie de ulei, grdsime, p5curd'
suprafata patata, la nevoe chiar de ceara se scot cu un säpun preparat
mai multe ori, lar dupa ce vopseaua dupa aceasta reteta. Sapun de Mar-
s'a disolvat o curatati cu un cutit silia 60 gr. ; lesie 12 gr.; e-
neasoutit I frecati bine locul cu un senyá de terebentiná 8 gr. Se a-
petec muiat In apfi fierbinte. Pentru mesteca totul dand sapunului for-
vopsea veche ungeti locul cu un a- ma unei bile cu ciare se freacd pata.
mestec compus din 4 parti alcool, 3 Se cura% In urma locul cu tapa .si
parti sapun moale si o parte amo- se freaca cu o carpa pana se usucli
niac. stofa patatiL
Ca sd coloratt un obiect de cela- Pentru lustruirea In,obiletur vechi,
lotd, spalati-1 intai in apa cu sOpun lata o reteta excelenta. Se pun in-
apoi useati-1 bine. Obiectul astf el tr'un vas 60 gr. de ceara galbena,
curatat se va colora in verde daci la'sand-o s'a se topeasca incet pe
este afundat tuteo solutie de acetat coltul masinel. Se toarni deasupra,
de cupru; in albastru, daca e afun- departe de foc, 120 gr. teTebentina.
dat intr'o solutie de indigo neutrali- Lasam si se raceasca l frecarn mo-
za% Cu carbonat de sodiu. bila cu aceasta crema. Dupä putin
timp, cu o flanell, lustruirn bino
Sticla se poate gduri foarte lemnuL
folosind una din urmatoarele
Pentru iiptt portelanul amestecati
I) Pisen% de terebentinO. In cdteva linguri de apfi caldicica
Solutie saturata de cotutor in gumA arabica pisata bine, putind
esenta de terebentind, faina vi un albuv de ou. Cu aceast5
Solutie de camfor 8 gr. in ben-
zind 10 cmc., la care se adauga 25 solutie, se ung partile pe care voim
ame. untdelemn de mäsline. Prefe- si le lipim, se leaga strans Cu o
rati solutia ai carel comptmenti atoara si se lasi sa se usuce.
aunt mai usar de gásit.
Avänd de perforat o placd de stl-
ela, dupä ce am insemnat locul, pu- Pentru a scoate un dop de sticid
nem o picaturd dinteuna din cele Intepenit in gatul sticlei, aprindeti o
trei solutii i incepem gaurirea cu bucatä de hartie si tineti gatul in
burghiu rapid. flacära cam o jumätate de minut,
Intorcandu-1 mereu astfel ca flactira
Sticlele i tevt/e de sticld se pot sä-1 Incalzeasca peste tot. Dopul iese
tdia, legand locul dorit cu o sfoara
tmbibata In spirt sau petrol si aprin- apoi foarte uvor.

www.dacoromanica.ro
HARTIE, VOPSELE, MATERII
PLASTICE in LABORATOR
ei veehi nu inveleau niciodata V'ati intrebat vreodatii cum sunt
lucrurile de bficanie in papirus
- hfintia facut6 din trestbe
pentruc.1 ea nu era suficientà. Nu
- fAcute aceste obiecte? Chiar in cc'
mai simplu laborator de amator, pu-
teti incerca sA le fabricati.
aveau uleiuri de una, ci unturi de Transformarea lemnului in hartie,
porc pentru carele lor de lupt.i. Oa- de exernpau, ar fi Incurcat mult pe
'ele lor erau colorate, dar in foarte fabricantii de papirus. Dvs, o pu-
putine nuante. teti face usor. O bucat.51 de lemn
Astazi dispu-
nem de cantitati
nelimitate de
hartie ieftina
grasimi si u-
leiuri de mil de
;.,
t..
feluri ; pigmenti
si imante care .;
rivalizeaza in ;.
varietate si . ;"tilk
strillucire Cu in-
susi curcubeul.
,

4;60/.4.;

;44 , ;:f.

. °IfT, - I "41:117t
brad va serVi ca material
brut. Transformati-o in partí-
- -4}'!.e 11. cele miel, rozand-o Cu o pila.
. f.11j ...WUV Cerneti printr'o sita deasii,
Indepartand astfel particelele
prea mari. Luati o linguriti
din praful acesta. Fierbeti
aceasta lingurita de rozatura
10-15 minute, inteo solu-
tie facutii dizolvand aproxi-
mativ 20 gr. de hidrat de
rAm',
sodiu, in 100 cm. cubl de
apà (O lingurita cuprinde a-
proximativ 5 gr. de substanta
solida, sau 3,5 cm. cubi de

Chímla färg. formule 1

www.dacoromanica.ro
18 CHIML9. FARA FORMULE

solutie; capacitatea unui pahar de origina In eprubeti. Un mare nu-
bäut este de aproximativ 240 era. mar dintre ele se prepard' extrera
cubi). de usor. Acolo unde concentratta
Solutia caustica extrage gumele, solutiei nu este speclficata In re-
rasinele si alte substante solubile, tetele de mai jos, folositi 10 gr. de
lasánd 'ibex% celuloza din fibrele substanta dizolvata In aproxixnativ
iemnului. Decantati i Inlaturati ii- 150 canc, de apa.
chidul de ouloare inchisa, repetati Ca sa obtineti galben de crom,
apoi fierberea ca o solutie !loud de amestecati o solutie de bicromat Je
hidrat de sodiu. potasiu cu o alta solutie de acetat
Pentru inlaturarea lesiei Matt de plumb sau azotat de plumb. Fil-
celuloza intr'un vas cu apa. Spalati trati procipitatul galben obtinut.
celuloza prin decantare varsati Spalati precipitatul cu apä, .canar pe
apa pe deasupra i adAugati apA hartia de filtru si apoi uscati-L Ob-
curata. Celuloza este acusa gata tineti cromat de plumb, numit popu-
pentru albit. lar galben de crom".
Clorul va fi agentul de decolo- O nuantä mai deschisa poate t
rare si de aceea yeti face aceasta o- obtinuta disolvind suLfat de sodiu
peratie afara, in aer liber. Punetts intr'o solutie de bicromat de pota-
celuloza spAlata intr'un pahar, eau- siu, Inainte de intrebuintare. Apot,
gati suficientA api !neat stratul de cand adaugati solutia unei sari de
celuloza sa se gAseasca la jumatatea plumb, se fonneaza sulfat alb de
cl:qtantei de suprafata l lasati clo- plumb impreuna cu cromat galben
rul sa treaca prin pahar. Puteti pre- de plumb, Filtrati amestecul de pig-
pira clorul picurand acid clorhidrie menti, spalati-1 si uscati-1 ca Imfl pri-
printr'o palnie cu robinet Intr'un mul caz. Portocaliul de crom sau ro-
pahar cu cristale de permanganat de sul de crom pot fi preparati fie:-
potasiu i culegand gazul printeo bind galbenul de crom (cromat de
alta deschidere a dopului. Pentru o plumb) intr'o solutie slaba de hi-
singura albire Intrebuintatl- 15-20 drat de sodiu sau de calciu. Rezul-
gr. de permanganat de potasiu si tatul este o forma bazica a croma-
aproximativ 50 cmc, de acid. tului de plumb, cu o culoare rola-
Cu aceasta operatie Incheiati pri- tica. Filtrati, spalati si uscati.
mul cielu al fabricatiei, dar celuloza Albastrul de cobalt 11 puteti ob-
nu va fi chiar atat de alba cum ar tine daca faceti o pasta din oxid
don i un fabricant de hArtie. Toati de aluminiu si o solutie slaba de
seria de operatii va fi repetata de clorura de cobalt sau azotat de Cl-
3-4 ori In aceasi ordine ,,dige- balt si ida.cA Incalzití total la o tem-
rind" celuloza cu hidrat, spalAnd-o peratura ridicata, la flacArea unei
prin. decantare si albind-o cu clor. lAmpi Bunsen. Daca incalzirea este
La sfarsit, celuloza albita va fi spa- pre:uagitä, nuanta de albastru este.
lata cu apa, turnata Intr'un strat mal intensa. Numele chimic al pig-
subtire deasupra unet site de sarmi mentului este aluminat de cobalt.
qi uscati. Ceeace obtineti este o Verdele de Brunswick se obtine
foae de hArtie adevfirata, harta dia amestecand, uscate, aproximativ 12
care se fabrici fíltrele. part' de galben de crom si o parte
In industrie, celuloza este prepa- albastru de Prusia.
ran In acelas mod. Prin Incleire, Ca sa preparati alb de plumb, di-
umplere si calandrare hArtia bruta solvati 20 gr. acetat de plumb in
este transformati In /Artie de seria. 150 eme, de apa.. AdAogati 15 gr. de
Doriti si va Imbogatiti muzeul litarga si fierbeti solutia. Ea cu-
dvs de chimie cu probe de lemn prinde acum o forma basicA, solu-
vopsit cu vopsele fabricate chiar de bilä, de acetat de plumb, Filtrati 51
dvs.? Del multe vopsele sunt de Inraturati resturile nedisolvate. LA-
origina minerala, unele dintre cull- sati sa treacA bioxid de carbon prin
rile cele mai stralucitoare Isi au lichidul filtrat. Veti °Nine un pre-

www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE 19

cipítat de carbonatbazic ,cle plumb, pendati In loe si cadi la fund. Un-
sau alb de plumb, care trebue sorile de tipul cunoscut ca sipua
trat. spilat i uscat. Bioxidul de de aluminiu'. se fabrici exact in a-
carbon necesar Il puteti obtine prin cest f
actiunea acidului clorhidric diluat Fabricarea risinilor sintetice tre-
cu de patru orí volumu1 li. Cu api, zeste fiori de satisfactie unui chlmist
asupra carbonatului de sodiu sau amator. Puteti repeta o minune
asupra unei buciti de marmori. chimici, preparfind räinI sintetice
Vopselele utilizate lt viata de dupä aceasi metodi ca inventatorul
trate zilele sunt ficute din pigmentí lor, dr. Leo H. Backeland,parintele
ca acestia, frecati cu diferite uleiurí bakelitei, acum treizeci de ant.
sicative. Din pígmentii de maí sus, Pentru experienti aveti nevoe de o
vi pttteti prepara vopseaua doriti. solutie de formaldehidd cu o con-
In primul rind, frecatí pigmentul centratie de 37% si de fenol, adici
Cu putin uleí de in ca si formati o acid fenic In forma luí curati, soli-
pasta. Adiogatí un vitrf de borat de da, nu solutia care este folositi ca
mangan. Frecati din nou amestecul antiseptic. Afundati o sticli cu fenol
apoi subtiati-1 pini la consistenta in api caldi, ca si se disolve con-
doritfi, cu terebentini. Aplioatí yap- tinutul. Cristalele se topesc la 43
seaua pe o fisie de lemn si lisatia grade C. Dupi ce s'au lichefiat, in-
si se usuce mal multe zile. Chiar te= pahar de 300 cm. cubí, adiu-
boratul de mangan intrebuintat in -gati 5U cmc. de solutie de formal-
aceasti reteta il puteti
prepara in laborator ,
acasa. Adaogati o so ,7 ' °

lutle filtrata de bora; 01' *N.":
Intr`o solutie de do- t i.ton %If °:1,1.,
' °

rurli de mangan sat , I

de azotat de mangan. 1

Precipitatul roz-cenu
siu de borat de man
gan este spalat si uscal
1nainte de a putea i
.
folostt .

Ca prin farmec pu `Zrir:1:.
teti transforma uleiu °
obisnuit de automobi
lute° grasime
Tot ce vi trebue est.(
sA incilzIti 90 gr. de
ule1 cu 10 gr. de stea- y:
rat de aluminiu. A- 4
mestecati pftni se lim- 1",

pezeste. Apoí resat' si
se riceasci Incet, (Ara ,h.
si mai amestecati. Se
va forma o grasime
tare 4+1transparentli.
Puteti dovedl cat de
tare este, asezand o 40
greutate deasupra el. r:,;4111I:
Greutatea ramane sus- , 11;'
Filtrares colo rantilor preptratl n laborator

www.dacoromanica.ro
20 CHIMIA FARR FORMULE
dehidi; apoi un gram de hidrat de ion poste fi disolvat in acetona sau
sodiu sau de potasiu, care a fost alti dizolvanti, ca sa obtinem un
disolvat in aproximativ 3 cmc. de lac. Puteti curafi balonul de rezi-
a-pa p care serveste drept catalizator, diui Vascos care rfimane, inciltnd
inlesand reactia. Restul ex,perien- In el un amestec in parti egale de
tei trebue ficut afara, daca nu acid sulfuric p apa, impreuna Cu
aveti in laborator o nisa prin care bicromat de potasiu sau de sodiu.
sa iasa vaporii de aldehida formica. Cu instalatia descrisa mai sus,
Inca,Iziti lichidul brun la un foc puteti prepara o alta rasina de
Tineti-I la aceasta tempe- data aceasta una neagra care sea-
ratura pan& ce, dupa taproximativ 20 ming cu catranul. InclIziti 250 gr
minute, tot conjinutul devine gros. de fenol, 175 gr. glicerina si 5 crac,
Nu este greu sa va dati seama ckid de acid suLfuric concentrat, me.nti-
operatia este terrninata privind in- nand temperatura intre 16G-190 L.
cetineala cu care basicile isi fac C. Apa i fenolul se vor aduna in
drum prin lichidul cald. Este tim- receptorul condensatorului. Din
pul s'o turnati in tipare cfind in cand, turnati inapoi ulti-
Ca tipar puteti folosi o eprubeta male fractiuni ale fenolului din vas
sau o sticla micä, sau va puteti pre- In balonul in care are loe reacia.
gat Upare de diferite forme. Ele Dupa ce au distilat aproximativ 50
trebuesc pregatite mai inainte pre- cmc, de apa, rdciti balonul usor. A-
sand obiecte mici ca nasturi, inele, mostecati cu 5 gr. de creta precipi-
sau capul unei papusi mici, in ip- tata sau carbonat de calciu ca sa
sos ud i lisand ipsosul sa se in- neutralizati acidul. Apoi turnati
tareasca. Dupa ce ati turnat riLsinä conjinutul balonului, cat mai este
in ttpare, ìncàizii tiparele 4 ore la u fluid, in Upare si proceciati la fel
temperatura .de 60 gr. C.; apoi 4 ore ca p cu celelalte
si Tnai mult la 70 grade C. Cant' veti
sooate rasiila din tipare, ea va fi
transparent& si colorata in rosu In-
chis. Incilzirea poste fi continua%
chiar o saptknan.A.
Un alit tip de rfisina sintetica
poate fi preparat de amatori. In-
calziti 60 gr. de etilen glicol si 150
gr. anhidrida ftalica intr'un balon
legat de un refrigerent. Introduceti
si un termometru al carui rezervor
trebue Pi se afun.de in continutul
balonului. In jurul temperaturii de
188 grade C., amestecul devine
cornplet lichid. Continuand Incal-
zirea, apa distill si poate fi !ride-
partata. Cand temperatura atinge
210 gr. C., lichidul fierbinte, tare
acusa o rasina sintetica este
gata sa fie turnat in Upare. Ca si
cealalta rasing sintetica, i aceasta
peale fi Intirita intr'un cuptor ca Uleiul de automobil se transform&
si devina infuzibila insolubila. Intr'un solid daci este incAlzit eu
abiectele transparente ficute din stearat de altuntniu 1 lisat al se rti-
aceast& rasina sunt mal limpezi de- oeasell. Snbstanta rezultati este atat
de tare fncit o greutate pusit deasn-
cat mara. Restul de räsina din ha- isra no se si andil

www.dacoromanica.ro
CHIMIA COLOIZILOR
u o raza de lumina si o epru- ceva decal particele coloidale de
Cbeta, chimistul amator poate pigmenti, suspendate intr'un ulel
studia elementele chianiei co- ce se usuca, lar cauciucurile auto-
loizilor. mobilelor consta in mare masura
Asemeni eristalelor de nisip din negru de fum coloidal si alte
zahar, majoritatea substantelor substante suspendate fin cauciuc
mint cuprinse In doua categorii vulcanizat. Laptele este si el o sus-
acelea care formeaza adevarate so- pensie coloidalä de albuminä
lutii cu un disolvant i acelea care caseing, iar cafeaua este o sus-
nu dau aceste solutii. Bucatile de pensiunc coloidala de particele de
zahar aruncate in apa dispar ime- 'catea.
diet. Nisipul, pe de alta parte, 01#ineti, foarte usor un coloid
ramane vesnic vizibil si curand se sim.plu adaogand apd peste &co-
depune la fund. olul de frictiuni. Se formeaza un
Mara de aceste doui categorii e- precipitat alb care nu se limpeze-
xist& o a treia categorie de sub- ste. O bucatica de eolofoniu (sa-
stante, mult mai interesante, care caz) disolvata in alcool diluat cu
aid nu divar ca zahasul, nici nu apa produce de asemeni o solutie
se separa ea nisipul, ci riman coloidala. Pirticelele mid de co-
suspendate in lichid. Ele plutese in lofoniu suspendate In lichid ii dau
disolvant ca particele ultramicros- un aspect laptos i opac. Privit
copiee, mai maxi decat particelele ochiul libel", de multe ori un a-
mid din solutiile adevarate, dar mestec coloidal ni se pare o ade-
mal mici de cat particelele mari ce varata solutie. In majoritatea da-
se depun la fund. Acestora ehiania zurilor, particelele minuscule sus-
le-a dat numele de coloizi". pendate In lichid nu pot fi vazute
Ori de cate ori va spalati mat- In conditii obisnuite. Totusi, daci
nile cu sarpun folositi o proprietate o eprubeta cu o asemenea solutie
a coloizilor. Vopseaua nu este alt.. coloidala este asezata in calea tmei
raze de lumina, fiecare iparticula
se va vedea perfect din cauza lu-
minii reflectate. In lichid se va
forma un con drept de lumina.
Aceasta actiune a razelor de lumi-
na asupra unei suspensii coloidale
se numeste efectul Tyndall" si a-
paratul cu ajutorul caruia putem
observa acest efect este alcatuit
dintr'un isvor puternic de lumina,
cum ar fi un bec electric, si o bu-
cata mare de carton cu o deschi-
dere in cen.tru. Cand facem expe-
rienta, asezam cartonul la o depar-
tare de cativa cm. de lampa, iar
eprubeta lipitä de suprafata car-
tonului. Aceiasi raza de lumina o
obtinem cand lamina solará pa-
tru,nde printr'o deschidere mica In-
Afectul Tyndall" caraoteristie colol- tr'o camera intunecoasa. Particele-
zilor, se obsertä cu acest aparat aim- le de pral din aer devin imediat
compus dintr'o eprubeti si o bit- vizibile, fiecare punet microscopio
cati de carton devenind o scantee de lumina. In
www.dacoromanica.ro
22 CHIMIA PARA FORMULE
acest caz, praful este o suspensie suspensii coloidale, rosii, de hidrat
coloidala in aer. Tot astfel colora- ferie.
lia rosie vizibili la apusul soarelui Chimistrul amator poate sfarfima
este datorita luminii reflectate de miele substante atát de fin incat
praful coloidal din atmosfera. Cea- le poate considera coloidale. Gra-
ta devine si ea vizibila din cauza fitul urbui creicn negru nr. 1 de e-
reflectarii luminii de picaturile de xemplu, poate fi sfarimat in epa
apa suspendate in aer. atat de fin cu un mojar si un pistil,
Lutul fin, carat de rauri, este si incat devine grafit coloidal.
el suspendat in apl. Cand fluviile Cand particele foarte mici de li-
se versa in mari, aceste particele chide sunt risipite printre soli-
de lut Ll pierd starea lol coloi- de se numesc geluri. coloidale. Cel
dala l sunt precipitate. Cu cat se mal obianuit dintre geluri este ge-
aduna mai mult aceste päxticele, latina. O cantitate relativ mica de
cu atat se formeaza mal repede gelatina -da o aparenta de semi-
delta fluviului. soliditate unei cantitáti mari de
Multe substante pot fi trecute epa_ Particelele coloidale de gela-
In fama coloidala. O solutie de per- tina absorb intai epa el apoi se
mangaziat de potasiu, de exemplu, unesc unele cu altele ca sa forme-
produce o forma coloidala de bio- ze 'un burete microscopic, cu ace-,
xid de mangan daca 1-se adauca las' structura, indiferent de ames-.
tipa oxigenati. Cateva picaturi de tec. In spatifle celulare sunt cu-
solutle de clorura fericfi aruncate prinse cantitati mari de arpa.
In epa fierbinte V Or da naatere unel Un gel interesant porte fi ficut
din silicat de sodiu (wasserglas-
apa de sticlfi). Adaugati o cantitate
egalfi de epa peste o anumita can-
theta de, silicat de sodiu i turna#
apoi -o cantitate ecala de acid clor-
hidric sau suLfuric. Amestecati bine
totul si 'hall apoi gelul sa se a-
eze. Veti obtine gel de acid
In aceasta experienta yeti ob-
serva porte ca gelul se depune Ina-
Ente de a agita amestecuL In a-
cest caz diluati acidul l folositi
mai putin silicat de sodiu. Daca ge-.
lul se depune intfun tub in forma
de U puteti realiza experiente fru-
moase, cu precipitári. Dupace s'a
depus gelul, turnati putin acetat
de plumb tuteo t'amura a tubului
si o solutie de iodura de potasiu
In cealalta t'amura. Dupa cateva
zile yeti observa formarea unor
fluturasi de iodura de plumb in
massa gelului. Daca folositi
de bicromat de potasiu si azotat
de argint, vor pare minunate benzl
colorete succesiv.
Eprubeta secaste rAsturnati ol Prepareti un gel din sillcat de
pail ea o toas de celofan, cuprinde o in care adaogati acetat de
sodiu
plumb, puneti-I intr'o eprubetá
solutie de loduril de potasia. In pahar
turnati acid clorhidric. Cánd in-
se aula o solutie de acetat de plumb.
Pe.membrana de celofan se vor formatroducet1 in aceasta solutie o buce-
tarjad de loduri de plumb % de tabla de plumb se va forma
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE 23

imediat pomul de plumb sau ar-
borele lui Saturn". Cand gelatina
s'a depus, turnati puting solutie de
azotat de argint deasupra gelului So LuT t
In ciiteVa zile vor apare benzi fru-
mos colorate. Aceste culori sunt
formate prin aparitia bicromatului BEN Z.i
de argint. -
COLokATE
O caracteristica aiudatä a %so-
lutillor, presiunea osmotica", ser-
veste la separarea substantelor
cristaline de cele coloidale si face
posibila o experienta ce poate fi LAT I NA
realizatä cu un aparat sim.plu. Tot
ceeace va trebue ca sa demonstrati
preshmea osmotica a unei solutij
este o sticla cu fundul taiat jos, o
bucata de celofan si un tub de st-
eLl potrivit ou un dop de pluta §au
de oauciuc. Benxi oolorate Intr'un gel de silica
Acoperiti Cu celofan fundul de sodiu
fixati-1 cu afoara sau cu o bu-
cata de cauciuc. Un strat de lac sau sticli l introduceti Watt 'Melts
vopsea va impiedica aerul sh pa- vas cu spit.
trundi pe la marginile membra- Dupa ciltva timp vet observa
neL Unxpleti nticla cu o solutie con-. oa solutia din sticla s'a ridicat In
centrata de zahär in aria, astupa- tub. Daa tubul nu este suficient
ti-o cu dopul prevazut cu tubul de de lung, solutia poate iesi earl.
Desigur cA trebue sa existe o for-
tá care mareste volumul solutial
de zahar si o sileste sa se rid:ce
In sus. Aceasta forth este presiu-
nea osmotica.
Membrana de celofan dela fun-
dul sticlei tinkle sh absoarba apa
din solutia de zahär at de asement
din substanta din afara apei. Za-
härul disolvat in solutie impiedica
o sporire a proportiei de apa care
ar trece afará, prin membrana.
Apa din afara nu cuprinde sub-
stanta disolvata si trece prin mem-
brand färä greutate. Rezultatul este
ea apa paräseste vasul exterior si
intra in sticlä, micsoränd concen-
tratia in zahär a solutiei i marin-
du-Li volumuL
aceasta experienta, schimbul
se va face totdeauna dela solut:a
mai diluata spre cea mai concen-
trail. Desi coloizii au si ei aceasta
caracteristicä, presiunea lor osmo-
tea este insa foarte reclusa in com-
paratie Cu presiunea solutiilor a-
Aparatul' pentru misttrarea presionit devarate, actia a solutiilor crista-
osmotice este gata de funetionare line.
www.dacoromanica.ro
COBALTUL SI FAMILIA LUI
artia care isi schimba culoarea preparatä prIn disolvarea In apä a
cernelurile simpatice sunt catorva cristale de clorurA de co-
.doui dintre numeroasele ex- balt. Afundati fasiile de hirtie ID
periente ce pot fi fAcute de chi- aceasta solutie, i cand s'au satu-
mistul avatar, lucrar- d cu sarurile rat scoateti-le i atarnati-le al se
de cobalt si niched. usuce. Intre timp yeti observa un
Ambele substante stint puternic efect ciudat. La aer umed, hartille
colorate, dar faptul ci compusil co- vor fi trandafiril, pe cand in aer
baltului isi schimba culoarea cand uscat vor fi albastre
sunt amestecati cu apa, deschide Poate ati vAzut hirtii preparate
calca unor experiente interesante in acest fel si vandute ca indica-
de scamatorie chimicA. Pentru cea toare de ploaie". Ele nu area
dintai experientA pe care o:vom ploada ci umiditatea, care este In
prezenta, aveti nevoe de cateva fa- stransii lefaturA cu schimbfirile
sit inguste de battle subtire, albA timpului. Preparind douà probe,
si de o solutie de clorura de cobalt, una cu o atmosfera uscata
cealalta cu una umedli, puteti de-
r cnon.stra aceasta actiune a }tartlet
cu clorura de cobalt, !Ara sa astep-
1, 41 tati ca umiditatea aerului sA pro-
voace aceastA schimbare. Douli
borcane de dulceatA, aviind capace
care se insurubeaza, pot ti folosite
drept carnere de incercare, intro-
. 1. 1
ducid in interiorul lor eprubete
sau sticlute mid care sa cuprinda
hartille destinate experientei.
In primul vas puneti putinä clo-
rurA de calciu, introduceti hArtia
muiata in clorura de cobalt in e-
prubetA p insurubati capacul bine.
Clorura de calciu absoarbe va-
poni de apA fiind foarte la-
comb. de apd i atmosfera din bar-
can poste fi considerata uscata
In aceeste conditii, hartia Cu do-
rura de cobalt va fi albastrA. Pu-
nett putinä apa in al doilea bor-
can si punet,i a doua 'Artie Cu do-
rur5 de cobalt in eprubetA. Dupa
ce capacul va fi insurubat, aced
\Aci 'Doreen va cuprinde o atroosfera u-
medä si hartia cal:at:a o culoare
niciner trandafirie.
de lernn.
Ca verificare finalä, deschideti
arnbele vase, schanbati fasiile de
Fundul une Miele albastre. flaat In- hartie intre el i poi insurubati
Jean miner, constitue un foarte bun loe capacele. HArtia trandafirie, a-
filtra de Haase. Cu ajuterul lui pu- flatä acum In vasul uscat, 'is: va
Iei analiza ehtmloalele necunoseute, schimba repede culoarea in albas-
tru l }Artie albastra va deveni
china meted& arltati in &cent& twin!.
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE 25

trandafirie. Multumiti acestei ca- aguaren, trase pe o foae de hAY-
Map de a-si schimba culoarea, clo- tie.
rura de cobalt poate fi intrebuin- Aceasti proprietate a clorurei
tan ca bazi pentru un termoine- de cobalt de a-si schiroba culoarea.
tru. In. ice si mate temperatura o face pretioasi ca cerneali sim-
prin cresterea unei coloane de 11- patici. Scrieti cateva vuvinte
chid, acest termometru va arita hirtie Cu o peniti muian in sola-
schimbirile de temperaturi pain tia de cloruri de cobalt. Cind se
schimbirile de culoare. Ca si de- usura, scrisul va fi invizibil, dor.
monstrati acest lucru, disolvati ca- and hartia este
teva cristale de clorurd de cobalt tele vor apare colorate in albastru
inteo cantitate mica de alcool de- Ca si le faceti si dispari din nout
naturat. Deoarece akoolul va scoa- respirati de ckeva ori deasupra
te apa din cristale, solutia rezul- hirtiei.
tati va fi albastri. Solutia va fi Din cauza culoarei. frumoase al-
apoi incilziti i mai tarziu riciti a- bastre pe care o produce, cobartill
diugandu-i-se api, picituri ca pica-
turft, Ora c5nd apare osinguri au-
}care slab trandafirie. Aceet lichid
trandafiriu va prezenta o sensibilita-
,te mare flati de schimbEtrile de tan-
pera turii. Tinuti in mini si agitati, o
eprubeti cu acest lichid isi va
schimba culoarea deis un roz slab
la un albastru puternic. Incilzind
eprubeta la un c.hibrit, lichidul se
va colora In albastru. Melt, Ii re-
vine la culoarea trandafirie origi-
nail. O eprubeti plini cu acest 11-
chid, astupati ca si nu se evapo-
re, poate fi folositi ca termo-
ipetru. O tabell de temperaturi
poate fi obtinuti Incilzind-o trep-
tat si comparind culorile pe care
ie ja solutia cu dungi de culori de

e

:
4 7;1'

-

Apropiend de un magnet e ¡Won ea Hidromercuritiocdanatul de cobalt
tadrat de fier yeti descoperl cA hi- poate fi procipltat Mitten solulle, tor.
dratul de fier este atras de magnet aind deasupro el azotat de cobalt ;
eeeace-1 apropie de cobalt si niched, prectpitatul se depone sub forma suer
cure aunt efe Magnetice fuigi de sipadi albastri
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE
este un material important la fa-
bricarea stielei albastre. Sticla
lorata In acest mod se nuxneste co.lorata

&MA de cobalt si poate fi prepa-
ratá de chimistul amator incalzind
o vergea de sticla pana la rosu, a-
tingand-o de un cristal al unei sari
de cobalt si reincalzind-o. Indata
ce sticla se raceste, culoarea al-
bastra a cobaltului va fi vizibild.
Culoarea se datoreste silicatului al-
bastru de cobalt format prin com-
binarea cobaltului cu siliciul din
Aida.
Nichelul poaie fi folosit si el
pentru cokwarea sticlei. Dar in a-
test caz, in loe de albastra, sticla
rezultata va fi bruna: Sticla de Experlenta aceastA area perfect CUM
battle mulata In cloruri de cobalt
schimbi repede culoarea, dupft, cum
se &US lute° atmosferA umedi sao
uscattl

eobalt este foarte folositoare pen-
tru descoperirea prezentei unor
campus' chimici necunoscuti,
flacare. Dupa cum stiti, unii corn:
pusi pot fi identificati usor pentru
ca ei coloreazd flacara obisnuita
a unei lampi Bunsen. De exemplu,
compusii sodiului coloreaza fla;
care in galben, in timp ce potasiul
da o culoare violeta. Privindu-le
.sepa.rat in flacare, putem foarte u-
sor sä deosebim o culoare caracte-.
risticii de cealalta, Totusi, uneori
cele doua substante pot fi ameste-
cate i combinatia celor cloud fa-
earl va fi confundata. In cazul u-
nui. imestec de azotat de potasiu
clorura de sodiu, de exemplu,
numai culoarea galbena caracteris-
flea sodiului va fi vizibila, viole-
tul potasiului fiind ascuns In gal-
ben.
Sticla albastra de cobalt rezolva
aceasta problema. Servind ca filtru,
ea elimina galbenul sodiului si
sc,oate in evidenta violetul pota-
siuluL Filtrele de flacara, facute
aceasta de lema are sortul din sticlä de cobalt si fclosite pen-
elute° bucati de !Artie mulati In tru identificarea compusilor chi-
dorm% de cobalt. Culoarea sortului mici necunoscuti, se gasesc de van-
foe schimbi, dupil cum atmosfera este zare, dar chimistul amator poate
asoati sae inabibati ou vapori de aprs. obt.ine rezultate la fel de bune
www.dacoromanica.ro
CHIMIA. FARA FORMULE 27

Mind fundul unei sticle obisnutte, cobaltuluf se bazeazi fabricarea a-
albastre. Fixänd acest fund intr'un liajelor de cobalt si (01, metale cu
maniac, cum se vede in cliseul o putere magnetic& mult mai mare
nostru, sticla de cobalt poate fi dealt toate celelalte oteluri. Pro-
folesità ca o lupfi. prietatile magnetice ale otelului
Cobaltul mai poate fi folosit la cu cobalt sunt ilustrate foarte bine
descoperirea prezer tei compusilor de magnetul plutitor". Aparatul con:
potasiului. Preparati o solutie disol- sta dintr'un inel metalic care plu-
Wind 15 gr. (aproximativ 3 lingu- teste in aer deasupra unui posta-
rite) de azotat de cobalt si 25 gr. ment. Secretul constà in folosirea
azotat de sodiu in 65 one, de apà otelului cu cobalt. Un magnet per-.
In care ati adAogat 5 eme. de acid manent de otel cu cobalt este as-
beetle glacial (100%). Cand aceas- cuns in postament, in timp ce ine-
ta solutie este turnati peste o so- lul este fäcut din acelas metal.
lutie care cuprinde potasiu, se va Combinarea fortelor de respingere
forma un.precipitat galben. ale polilor de acelas nume tine ine-
Pe proprietAtile magnetice ale lul deasupra bazei, f&cändu-1 si
Nutcase& in aer. Niel un alt °tel.
nu prezintà calititi magnetice atfit
de puternice.
Del nu este nimic uknitor In
faptul ca fierul este magnetic, yeti.
fi poate surprinsi afländ cA hidra;
tul de fer prezintä i el praprietAti
magnetice. Acest campus se poate
prepara adAog&nd o linguritä de
apti oxigenatà peste o solutie di-
luatl de fero-suflat de amoniu.
Turnati spot cfiteva picaturi de hi-
drat de sodiu concentrat l hidra-
tul de fer se va precipita sub for-
ma unei pudre brune. La sfarsit a-
gitarfi eprubeta i apropiliti-o de
polli unui magnet. 0 cantitate din
hidratul de fer precipitat se va lipi
de stielA in apropierea magnetului.
Putine substante chimice au un
nume atilt de impunätor ca hidro-
mercuritiocianatul de cobalt, un
compus al cobaltului. Desi nu are
F1°- intrebuintari practice, culorile pe
care le prezintà il fac interesant
pentru chimistul amator.
Ca sag preparati, turnati o so-
lutie de &maniac, sodiu, sau tiocia-
nat de potasiu peste o solutie de
'
clorurä mercuric& si puneti-o in-
tr'o sticlâ. Apoi ad&ogati o solutie
de azotat de cobalt. In acest timp,
un precipitat albastru se va depu-
Proprietitile magnetice ale otelului ne la fund. Acest precipitat, care
au oobalt aunt demonstrate de acest seamänd cu o ninsoare albastri,
talc spars*, in care un inel magnetic va fi hidromercuritiocianatul de
este sustinut In aer prin forts de eobalt, care spälat l filtrat poate
repalsie a pallor de aerial mime fi p&strat.
www.dacoromanica.ro
CHIMISTUL DETECTIV
are cititor de romane politiste ge, etc. Inehipuiti-vA cd un excroc
n'a admirat metodele stiintifice vrAnd si distrugti un document com-
cu care cei mal abili criminali promiattor, l-a bAgat In foc i nu s'a
sunt descoperiti cAt ai elipi din ochi? mai gAsit decid cenusa lui. Ati pa-
Petele mici de sfinge, un grdunte tea reface originalul? SA presupu-
de praf intr'o mansetA de pantaloni nem cA faceti Incercarea. Scrieti
suspecti, o serisoare arsA, desvAlue cAteva cuvinte cu cernealA pe o coalA
secretele lor chimistului detectiv, de hArtie, l hisati-o sA arda la un
fAurese o dovadA care leagA pe vi- colt. Apoi tineti una din bucitile
novat de crima lui. Veti fi surprinsi arse deasupra fumului care se ridi-
poate, aflAnd cA si un amator chi- cA farfurie In care ati pus
mist, ou cea mal simplá aparaturi, atin acid clorhidrie amestecat Cu
poate Lace multe cercetAri de poli- sulfocianurA de potasiu (tiocianat de
¡le stiintificA. potasiu). Dael cerneala a fost de ti-
In laboratona dvs aveti tot ce vi pul acelora care reactioneaz5 cu a-
trebue pentrudescoperirea ampren- cest turn, scrisul va reapare pe ce-
telor digitale, a textelor pe hArtie nusa tartiet.
ami, ea sA descoperitl ,petele de sArt- Compusii fierului, Intrebuintatl Pu

HAVIE
94518ATA
tu SoLuTIE
SLAISA DE
Pi ACETAT

Llidrogenul in Mate nilse.indi se preparil din acid clorhidric i zinc, Anos&
iiidrogen la ca el arsenul care s'ar giisl in solutla 8uspect4 si arsenal este
Pus in evidenti de hulla co azota de argint.
www.dacoromanica.ro
0/11)/LIA PARA FORMULE 29'

mod obisnult la fabricares
calor mai multe terneluri,
l'aman In resturile de hartle
erg& al raspund imediat re-
actiei chimice. Alte ingre-
diente obisnulte ale cerne-
lurilor apar si ele prin me-
tode potrivIte. Nu toate fa-
bricile folosesc aceleasi sub-
stante chimice, si un chirnist
trebue sa caute In diferite
moduri descoperlrea scrisu-
fui. De exernplu, in locul
incercaril de mal sus puteti
si expuneti cenusa la vaporil
unei solutii de sulfura de a-
moniu, obtinuta prin trece-
rea Mdrogenului sulfurat
printr'o solutie de hidrat de
amoniu pana alud solutia nu

No DF
CALiCid,t4

3LieNti 7=:

OE C1,012URAS tug bE
°Og., C?MtÇ un US.CARE,', mai miroase a amoniag..Un'alt provedeu
4.," 4 r. este 55 presgm un document., ara
1 ,°( Al.
1
, peste o placA fotografici neexpush
,
, X ';h1; ;s
si s'o 15sIm la intuneric mai multe
sAptImfini. Dupik developarea plAcii,
AA eiNSTAtk
Dg.,fs)D.
documentul apare pe ea, ca rezul-
tat al actiunii chimice a cernelii a-
.1 supra.emulsiunii fotografice..
C:11,f.*1.1
1'4.1**70
- Descoperirea amprentelor digitale
asicunse sau lnvizlbile va. oferà altA
: .
posibilitate de a vil dovedi Indernfi-
Pfttehil en vavori de flod

www.dacoromanica.ro
SO airmiA FARA FORMULE
narea de detectiv stiintific. Una din- In acest caz sunt la fel de simple ca
tre metodele folosite de profesionisti pistoluL Grduntele de clorura de
ca sa faca amprentele vizibile, fuck calciu absorb vaporii de alai din
sa poatä fi fotografiate, este stro- respiratia noastra, si se incdlzesc.
pirea lor cu un instrument numit Respiratia dei caklii, este prin ur-
revolverul cu vapori de iod va mare si rnai mult incalzita in mo-
puteti face si dvs. qnul, dintr'unul mentul in care atinge cristalele
din acele tuburi de uscat, cunoscute iod. Acestea se vaporizeaza i vapo-
sub numele de tuburi pentru clorura rii de iod reactioneaza cu grasimea
de calciu. Dacd nu aveti un astfel depusa pe hârtie de degetele noa-
de tub, va puteti servi de o eforu- stre. lodul va ataca de asemeni sca-
beta mai mare, dupd ce i-ati Mat ma sau vata, care va trebui schim-
fundul si la unul din capete i-ati beta dupd experientä i pastrati
potrivit un clop care se prelungesta lute° sticlä inchisd pfina la o noua
printeun tub scurt de stela. La a- Intrebuintare. Intre timp, aerul tre-
cest tub, sau la capatul tubului de bue ferit sa vinA in contact cu do-
clorura de calciu, addugati o buck.- rura de calciu pecare o yeti astuce
tica de tub de cauciuc, pe care-I bine; altfel ea va absoarbe atita
yeti folosi pentru suflat. spa din atmosfera incit va deveni
Tubul trebue umplut scum cu ma- lichida 1 improprie pentru pistoL
terialele necesare. Plecfind dela ca- 'Acorerirea ampnetatelor cu alba-
patul in care yeti sufla, introduceti stru Victoria, o vopsea albastra, sau
In ordinea urmatoare, putina seeing Cu pudrd cenusie" un amestec de
de Pima, sau vatd, destule graunte calciu i mercur, sunt alte metode
de clorurfi de calciu pa si umpleti folosite pentru ca ele ad devinä vizi-
tubul pana la un cm. Thaltinie dela bile. Cateodata, detectivii expun
capätul deschis, al doilea strat de emprentele la vaporil reactivului
mama, un strat subtire de cristale ,Fleming incáizit, sau in. contact cu
de iod si un al treilea strat de Ka- aichidul fnsusi. Puteti prepara reac-
ma. Ca incercati revolverul cu tivul Fleming, amestecand 30 cm.
vapori de iod, frecati degetul ari- de solutie 1% de acid cromic anhi-
%tor dealungul nasului cel mal dru (cristale rosii) in spa, 8 cm. c.
bun loe pentru strangerea urmelor dintr'o solutie 2% de acid osmic in
de sebum, grasimea caracteristica api si 2 cm. C. de acid acetic gla-
pielei omenesti l apoi apäsati de- ciaL Cand acest reactiv intra in con-
getul pe o foae de hfirtiialba. Daca tact cu substanta lasati de degete,
fate dvs. este curati, nu va ramane o culoare bruni face sd apari am-
pe /Artie niel-o urma vizibilfi. A- prentele foarte vizibil.
cum suflati usor prin revolverul cu Identificarea petelor de sange
vapori de iod deasupra petei, tintind desleaga adesea misterul celor mai
capatul deschis la o departare de o bine ascunse crime. Pentru aceastä
jumatate de cm. de hartie. In cu- probi chimisti( folosesc de obi-
rand amprenta va deveni vizibila cei o substanti numita benzidina.
Duna ce ati Incercat catva timp a-
ceasta metoda yeti gasi distractiv sa
folositi revolverul cu vapori de iod
la descoperirea amprentelor digitale
de pe plicurile primite prin post&
Deobicei aceste amprente postale"
vor fi mai slabe deck cele produse
artificial pentruci vfirfurile dege-
telor secreta mal putina substanta
grasi decal pielea fete, dar ele pot
fi descoperite totusi prin acest Vaporil mad solutii de aullará de
mijloc amoniu dan la Iveali tot cm a'a sorb
Reactille chimice care se petrec pe o battle Arai
www.dacoromanica.ro
CHIMIA PARA FORMULE SI

Ei dilueazd sängele presupus, sau noase. Ca si preparati acest reactiv,
spalä pata suspecta de pe haine Cu disolvati o zecime de gram de lumi-
cfiteva picaturi de tapa, i adeogg nol inteun cmc. de epa, care a foot
cfiteva picfituri de apd oxigenatá alcalinizatfi cu aproximativ o jumd-
peste sángele diluat sau pata s'A- tate de gram de hidrat de potasiu,
lati. Adaogà de asemeni cdteva pi- hidrat de sodiu sau carbonat de so-
cáturi dintr'o solutie saturatd de diu. Inainte de a o folosi addugatt
benzidind in acid acetic glacial. A- eateva picAturi de apfi oxigenati.
paritia unei culori verzi-albästrui Turnati reectivul peste pata de
taldeazd prezenta sdngelui. Puteti ainge cu o pipeta sau cu un pulve-
incerca aceastd probd si pe un ban- rizator i intunecati camera. Veti ve-
daj luat jos dela un deget tdiat dea pata strälucind cu o lurnind fru-
san mi n hatistd folositd in acela% inoasa, albastrd. Cercetdrile au do-
scop. In loe de benzidind puteti fo- vedit cd luminiscente nu se (Mine
losi un reactiv preparat din fenolf- cu pete provocate de alte substante
taleihd. Pentru aceasta disolvati un si proba este deci infailibild pentru
gram de fenolftaleind si 25 gr. de singe.
hidrat de potasiu in 100 cm. c. de O monedi falsificati poate fi
api fierbeti solutia rezultatd cu o foarte usar identificati pe cale chi-
cantitate de praf de zinc pfini cfind mica'. In 3 crac, de api disolvati a-
lichidul devine incolor. Cánd addu- proxirnativ 1,6 gr. de azotat de ar-
gati mai multe picdturi din acest gint, si 30 picituri de acid azotic
reactiv si una sau doud picIturi de concentrat. O picituri din acest
apd oxigenatd peste o picAturd de reactiv nu 'asa niel o pati pe o mo-
singe diluat sau peste o patá spd- neda de argint, dar trädeazi moneda
latä, rezultatul va fi aparitia unei falsificatilprin pata apiruti pe locul
culori unde a fost turnat reactivul.
Pentru stivilirea activitAtii be-
Por vi recomandim un truc chi.
ante. Minerele saltarelor si. dula-
purilor care ar putea ispiti pe
cineva sunt pudrate pe partea
inferioard, unde nu se vede, cU
O vopsea pulverizati cum ar fi
verde malachit, violetul de gen-
liana sau fuxina. Cei care nu cunosc
ecest lucru pleaci cu degetele mur-
dirite de culoare. Adeviratul vino-
vat este repede identificat, si per-
soanele nevinovate sunt ferite de
once binuiali. Culorile de acest fet
sunt Intrebuintate In microscopie si
ele se pot cumpira din comert. Ele
sunt sulastante solide nu lichide.
O pata de auge tratatd en Ittmlnel Pata ficuti de o astfel de cu-
devine Iuminiseenti. loare este imposibil de Inderirtat
imediat de pe degete chiar -cu cele
mal energice mijloace.
O ala Ineercare pentru singe este Poate cA putini chimiSti amatori
spectaculoasi, pentruci face petele sunt dispusi si devini toxicologi
de sfin,ge si striluceasci In intune- si caute In stomacul sinucigasilor
ric ca para focului. Aceastä metodi urmele otrivirii cu arsenic, - dar o
foloseste substanta numitä triami- bucitici de arsen, ne va serví si de-
noftalalhidrazidä lumina" pe monstrim principiul metodei. Unui
scurt care face substantele lumi- baba al cirui dap are o singuri de-

www.dacoromanica.ro
32 CHIMIA PARA FORMULE

schidere, adaugati-i un tub de Ai- substanta despre care stiti ea ar cu-
da vertical, cu diametral de aproxi- prinde arsen. Arsenicul pe care pro-
mativ o jumatate de cm., sau un tub ba 11 Ruprinde se va combina cu hi-
de uscare. Puneti un strat de vatil, drogenul si va forma hidrogenul ar-
nu prea indesata, in fundul tubului. senios. Ele trece prin hartia cu ace-
Puneti apoi cateva coale de hàrtie batul de plumb, care indeparteazO
de filtru in tub si udati-le cu o so- hidrogenul sulfurat ce ar trebui
lutie de acetat de plumb, obtinut ja nasstere in reactie si se combina
prin disolvarea unui gram de ace- cu proba de arsenic. La sfarsit, hi-
tat de plumb, in 20 cinc. de epa. drogenul arsenios vine ha contact cu
Intrebuintati numai atata solutae harta cu azotat de argint, cu care
cat sa umezitl harta. Wirful tubu- va reactiona. Daca hartia devine
,lui trebue sra cuprinda hartie de galbena, bruna, sau neagrii, sub-
filtru muiata Rae° solutie coticen- stanta pe care ara adaugat-o l.a ba-
la-ata de azotat de argint, sau un len cuprinde arsenic, intensitatea
cristal de azotat de argint peste aufloarei depinzand de cantitatea de
care ati turnat cateva picaturi de arsenic.
&AL Daca harta se coloreazii inainte
ln balen, turnati acid sulfuric de a adliuga proba In balen, este.
ivat si zinc metalic curat. InclIziti dovadi ca arsenicul este prezent ca
balenul ea s provocati formarea hi- o ianpuritate a zincului sau acidului,
drogenului prin actiunea acidultu uneori a ambelor substante, i tae-
asupra metalului. Daca zincul este bue intai sa curatim substantele de
prea curat, acidul nu-1 va ataca; In carlee urrne de arsenic.
acest caz, adtiugati In balon o pica- In aceasta experienta puteti folosi
tura de sulfat de cupru. Indata ce in loc de azotat de argint clorura
detwoltarea hildrogenului a inceput, mercurica. In acest caz, cel mal bun
indepartati Sacara si lasati reactia lucru este sa impregnati há'rtia Cu o
sa-si .urmeze singurä cursul, timp solutie de clorurii mercurica si s'o
de cateva minute. Daca fa.,siile de useati inainte de a o introduce in tub.
harte pe care le-ati udat cu azotat Ca si hartia cu azotat de argint, ea
de argint nu se decoloreaza la dar- va fi deccaoratti sau de arsenicul
situl acestor operatii pregatitoare, din proba noasträ sau de impuri-
introduceti in baba substanta in tatile cu arsenic ale materialelor
care cautati arsenicul sau calce folosite.

DIN CURIOZITATILE CHIMIEI
Aluminita si aurta, amb ele metale ma/eabi/e, dau un aliaj
care nu este catusi de putin malea/AL
* *
4t

Lana de peste", fabricat'd in Germani2 din celuloza si albu-
mina de peste, se poarta la fe/ de bine si este aproope la fel de
caldwroasa ca si lana de oae.
* *

Mina pe care o mananca tori copiis mici se
Tapioca
fabrica din radaoi.vo. %mata a unes plante ce crepe fn Ame-rica
centra/a. Cata vreme radacina de tapioca n'a fost uscata prin
incalzire, ea este foarte otravitoare.
10111111111~1111.11111111.1111.11.01

www.dacoromanica.ro
PUTINA CHIMIE ORGANICA
ajoritatea substantelor chimice direct in vapor care Se solidifica
mdin rafturile labcratorului dvs. indata ce vin in ,contact cu aerul
oxidul de cupru, clorura de rece. I)acA siti?stantU este insei su-
magneziu, silicatul de sodiu sunt praincalzitd, la Inc, =al' Unistit
nearganice, adica de origina mine- cu o flacare aIbazte la fe l cu a-
relit Substantele chimice produse ceca produsa de arderes a/coolului.
de plante si animale sunt cunoscu- Majoritatea colorantilor sunt sub-
te sub numele de substante orga- stante organice. Printre ei se nu-
nice. Pentruca chimia organic& a mrà indicatorii chimioi care ne a-
reusit sa obtina multe (Entre sub- rata daca un lichid este acid sau
stantele organice !Ara ajutorulna- baza, ca turnesolul, fenolftaleina,
turii, o definitie mat exacta a chi- metiloranjuL Vd puteti prepara,
miei organice este chiinia compu- singuri indicatart cu materiale pe
qilor carbonului". Exista astazi care natura vi le pune la dispozitie
sute de mil de asemenea corapusi. vara, pentruca florile cuprind ma-
Unul dintre cei mat curioql terii colorante care au proprietà-
este pulberea organic& nutnita al- le dorite. De pilda, opariti for'
dehida metilicrl. Introduceti un fier
incalzit intr'o capsula cu acest
de darmoz mai ales albastre
cu ap& fierbinte 1 yeti obtine un
-
material s'i yeti, veden ridican- extras din materia lor coloranta.
du-se fulgi care se vor impras- Adiugati putin acid si lichidul
tia in toate direct:Me. Experienta va schimba culoarea In row. Daca
face o impresie grozava asupra adaugatl o baza, ca hidratul de so-
profanilor si o puteti prezenta drept din, lichidul va deveni si mal al.
zapada artiticiala" sau ,.itturtul In-, bastru. Aproape toate plantele ale
ghetat". cliror flori Bunt albastre inchis sau
Aceast& scamatorie este usor ex- rosii au proprietatt asemanatoare
plicabilii. Aldehida metilica nu se Florile pe care le puteti folosi
topete and este incilzith, cl se pentru prepararen indicatorilor sunt
sublimeaza", adic& se transforma irisil, daliile, petunia si trandafirli
,.., ,, ,,, ,,r 1,,, . - ..-.1lie.r agatatori. Frunzele verzelor
T Ags : ,---,ii h 1 A, t MO'', ,ii. .....:
deasemeni, vor da un extract care
I---, Li schimb& culoarea cand vine in
'w

:,?.::}"''''1,;, fsiktltriirk contact cu o baza sau un acid. Un
11. 0, :,;,/.,.. tv-);4.
,

le., ,.,. ,..s ,: -n.,. .: ii ...... ,-',....i,
;.
,,,, alt indicator este *ofranul, care
ponte ft cumparat la once bacinie-
.12,1 Ì ,.:0.- 4 6»:: 1, ',:',.° **.: 1'1T
si care este intrebuintat drept con-
-b, ' --;. ''',
L ''', 1.- '' %',,,: ifit; .,4'
diment in bucatärie.
Disolvati pulberea de sofran in
apd fierbinte. Hartle albi muiat3
in aceasti salutie, retine materia
coloranta.. Ea trebue nscata, taiata
In fa*li inguste i pastrata In sticle
8 inchise, spre a fi folosit& ca harte
?,' indicatoare. Solutiile date de com-
s'1111)IiI,
1,J ,
pusii borului, ca boraxul, pot fi
1,44 ,S4 . -0:- L.,- 4'2 identificate cu aceste fasii de bar--
tie. Cfuld o astfel de solutie este
acidä i introducem hartia galbe-
A.1dehida metillel se anblimeazi na de *ofran, hartia se va colora in
produce o zipadi artificiala." ro*u. Culoarea este intensificati

Chlmta flir3 formule www.dacoromanica.ro 3
34 CHIMIA FARA FORMULE

prin uscare. Daca aceiasi fasie de In forma unui pom, fenomen ce 9e
hartie indicatoare este afundatä a- petrece in interval de cateva
poi in hidrat de amoniu, sau Acetatul de plumb folosit pentru a-
in emoniac, 1st schimba culoarea In cest scop este un compus organic,
albastru. Prima schimbare de cu- si prepararea lui in laborator ne
loare este o dovada a existentei ofera un exercitiu interesant cif
borului si a doua schimbare con- privire la metodele de laboratar
firma prezenta lui. Deed este in-. ale chimiei organice.
trebuintatä o soltutie cunoscuta d:n- Puneti inteun balon putin oxid
tr'un compus al borului, a doua de plumb (litarga) i acid acetic.
schimbare de culoare poate fi fo- Prin dopul ce astupa gätul baIo-
losita ca o proba pentru amoniac. nului fixati in pozitie verticala un
Unii compusi organici, ca i mul- refrigerent cu reflux. Apoi -incepeti
te substante neorganice pot fi pre- sa Irlcälzíti balonul. Caldura traes-
Parati prin electoliza trecând un forma acidul si apa in vapori, care
curent electric printr'o solutie care trec prin gatul flaconului i vor sat
cuprinde materialele brute. Unul se imrprastie dar ii impiedica re-
dintre acestia este iodoformul, un frrgerentul. In el vaporii sunt con-
compus organic cu iod, care este densati si lichidul rezultat cede
intrebuintat drept antispectic. din nou in balon, unde continua
Putem face aceasta operatie pe reactia cu oxidul de plumb. Acea-
scar% mica, disolyand aproximatiV sta operatie este cunoscuta sub nu-
5 gr. (o lingurita) de iodura rle po- mele de ,,distilare cu reflux" si ea
tasiu si 10 gr. de carbonat eis so- evita pierderea materialelor brute
diu in 90 cmc, de apa pahar En cursul
cuprinde aproximativ 240 eme.). A- Dupäce ati distilat astfel ames-.
poi adaogam aproximativ 10 eme. tecul de acid acetic si litarga apro-
de alma. ximativ o jurnatate de °fa, o can-
Turnati aceasta solutie intr'un titate considerabilä din litarga s'a
electrolizor, lasati curentul sa trea- transforrnat In acetat de plumb.
ca prin ea si ati obtinut todoferm. Raciti solutia 1 filtrati-o. Filtratul
Mirosul lui caracteristic Il pune cuprinde un amestec de solutie de
repede in evidenta. Inealzind solu- acetat de plumb si restul de acid
tia intre 60-70 grade, in timp acetic netransformat. Daca.-1 la-
clectroliza este in curs, yeti maxi sati sä cristalizeze, yeti obtine ace-
mult cantitatea fanrIcata. Dupace tatul de plumb solid. Lichidul, to-
electroliza a durat aproximativ 15 tusi, poate fi folosit asa cum re
minute, puteti obtine iodoformul prezinta, in experientele facute cu
filtränd lichidul. acetatul de plumb, si poate fi pus
In aceasta experienta trebuesc In st:cle, etichetat $i pästrat pentru
electrozi de carbune, pen- aoest scop.
truca eleotrozii metalici ar forma In metoda descrisa putem inlo-
ioduri metalice. Pentru acest scop cui acidul acetic curat cu otet, de-
sunt foarte bune firele de carbune oarece otetul este o solutie
luate dela berurile vechi cu fila- (aproximativ 5%) de acid acetic-
ment de carbune si care pot fi fo- Acidul acetic glacial este 100% cu-
losite lipind sarme groase la cape- ret, fara apa. Indiferent de pro-
tele lor de alama. Energia elecbrica portia pe care o intrebuintati, pu-
neceserä ne-o asigura cateva pile tell dovedi totdeauna cá lichidul
uscate legate in serie. Curentul al- obtinut in experienta cuprinde
ternativ nu poate fi folosit in elec- plumb adaugänd cateva picaturi
troliza. de acid suifuric concentrat sau a-
O experienta frumoasa se face cid clorhidric. Un precipitat alb de
punand vergele sau fäsii de zinc sulfat de plumb, sau de dlorura
Inteo solutie de acetat de plumb de plumb, dupä acidul folosit, va
observAnd depunerea cristalelor dovedi prezenta piumbuitd.
www.dacoromanica.ro
cHIMIA FARA FORMULE As

In operatiile de distilare cu re- stati temperatura
flux yeti observa cd un balon cu creased peste 20 grade.
fundul rotund este mai potrivit Cand tot acidul azotic a fost tur-
pentru fierberi violente decal un nat, 15sati flaconul sä mai stea
balen cu fundul plat. apd 15 minute. Apoi turnati conti-
0 altä substanta chimicd cu ;nutul balonului in aproximativ un
care puteti face experiente foarte Sfert de apd rece si agitati. Preei-
spectaculoase este paranitroaceta- .pitatul care se formeaza este para
nilida. Puneti aproximativ 30 eme. nitroacetanilida. Filtrati precipita-
de acid sulfuric concentrat inteun tul printeo palnie in care ati puS
balen cu o capacitate de aproxi- o bucatd de panzd ea mediu fil-
mativ 150 eme. Rdciti acidul, afun- trant. Spälati bine precipitatul pe
and balonul in ghiatd. Adäugati filtru, cu -apd rece. Apoi stoarceti
apoi aproximativ 14 gr. de acetani- .incet panza ea sd indepArtati
lidä, putin cate putin, mentinand cesul de umezeald, avand grirá sl
balonul rece. Adäugati apoi nu pierdeti dn precipitat. PreciL
erne, de acid iazotic, picaturd Cu pitatul uscat va fi pastrat in sticle
picalurd. Aceastä loperatie se nu- spre a fi folosit la nevoe.
Substantele chimice organice,,
meste nitrare si -transforma ace- mai ales acelea preparate in labo-
tanilida in compusul (nitric. Intro ratorul amartorului, sunt pästrate
timp acidul sulfuric se combina cu mai bine in sticle eu dopul de sti-
aPa care la nastere in reactie, dar ed. Dopurile de cauciuc nu sunt
recomandábile (pentrucà trnajorita-
procesul, de nitrificare nu va fi tea substantelor chimice organice
incetinit din eauza diluarii. Nu 11- distrug cauciucul.

SFATURI DE LABORATOR
Eprubetele cctre vor fi tinu- td pe sitd pdnd cdnd tot lichi-
te in flaccIra 1än.pil trebue du/ s'a vaporizat. Indatd ce b.-
fie perfect uscate altfel cra- chidul a dispdrut, opriti incdt-
pd. Gura ePrubetei nu va fi zirea pentru ca substanta so-
indreptatd nici-odatd spre fata lidcl care a ramas in capsuld
experimentatorului, pentrucd sit nu se descom,pund.
unele lichide inalzite tdfnesc Gind un corp solid, care nu
uneo-ri din eprubetd. s'a disolvat inteun iichid, tre-
Dacd aveti de incd/zit o sub- bue despiírtit de acest /ichid,
stantd solidd, faceti operatia in recurgeti La filtrare. Hdrtia de
capsule de portelan, pe care o filtru nu trebue sd depdseascd
ineti cu cleftele in junuitatea marginea pd/niei. Pentruca
superioard a flactirei itimpii. sit se lipeascd de sticld,
Portelanul capsulei fiind mal stropiti-/ Cu putind apti distt-
rezistent decdt sticla, nu aveti
sd vd temeti de accidente. tat& Pe cdt posibil, lichidele se
Cdnd un corp solid este di- filtreazd calde, de oarece in
solvat intr'un lichid i doriti starea aceasta ele trec mai re-
sd-/ cdp'dtati in stare solidd, pede prin filtra. Substage. care
trebue sä evaporati
Evaporarea se face in capsu/a trece prin filtru fi se purified
de porte/an, care este inctilzi- se numeste fi/trat.

www.dacoromanica.ro
SUFLATI-VA un balonas de sticlgt

ufilarea unui .balonas de sticlA
este nu numai o operarle pli-
cutA, dar si o experienta bona
pentru cine vrea sA capete indemA-
nare in luararile de sticlázie obis-
nuite inteun laborator.
In primul rEind, tineti capAtul te-
vii de s ti 5 in flacAra lampit Cu
gaz invartind teava mereu In tirop
ce sticla se moaie. 1njcàiztii nurnai
varful, pentru ea teava sA nu se In-
covoae. Cu putiná atentie veti ob-
#ne in cateva minute o mira um-
f,AturA de stielá topita la capatal
tevii. Ciad suflati balonasul aveti erija sa
.Acurn ,continuand sa invartiti invirtitt mereu teava de Mica pe care
teava Intre degete, dueeti la bum o tineti futre degete.
apdtul rece si strflatt ineetisor In
el. Capatul inrosit va incepe sA se
ca un balan de sapun. Cand
ati obtinut o urnflAturA de mArimea cLA acolo undedoriti si fie gura mi--
doriti, incetati sA suflat.i dar incil- cului balon. Atingeti sgaraietura cu
ziti din nou in flacare, continuand ca,pAtul inrosit al unei baghete de
sA invartiti teava de sticIA futre di:cid i teava se va desface.
degete. Cand balonasul s'a anuiat, Gatul astfel ohtinut este inrosit
turtiti-1 de un bloc de mangal, ca apoi si slefuit cu un carbune de
sA-1 faceti un fund plat. baterie electrial, ascutit ca un
Cu o pi15, sgaraiati teava de sti-

Dela stinga la dreapta: muiati capital tubalui de &d'ea l suflati fa el;
turtiti spot balonasul obtinut pe o bucata de mangal. Sgiriati un semn pe
git, cu o pilI, si atingeti sgirietura en capital inrosit al unei baghete de
sticla; atícela se va desface. Inrositt apol gitul gi slefuiti-1 cu un carbune.

www.dacoromanica.ro
AVETI BECURI ARSE ?
Experientele in faborator stint si este necesara pentru ca aerul
mai interesante daca sunt facute cu patrunda in bec i astfel presiunea
aceleasi aparate folosite si in labo- aerului sa fie egala de ambele part'
ratoarele industriale. De regula, ale peretelui de sticla. Fundui be-
chimistul amator incearca sá uti- cului este incalzit Cu grija la Inca-
lizeze cat mai putine vase de sti- put si apoi din ce in ce mai puter-
cla. Randurile de mai jos ii vor a- nic, pang la rosu. Cand e rosu, pu-
räta cum poate sa °Mind din becu- neti-1 repede in pozitie verticala
rile arse diferite vase necesare u- pe un bloc de lemn sau pe o bu-
nui laborator de chimie. can de asbest. Becul sferic se va
Metodele pentru prelucrarea becu- turd la fund. Daca a fost incalzit
rilor sunt aceleasi, indiferent de prea mult, becul se va sbarci si se
marimea lor i atunci cand vcti va rasuci ; daca n'a fost incil-
capata destula indemanare pentru zit suficient, va cere o apasare prea
aceasta operatie o yeti face usor in mare si sticla se va sparge. Prin
cateva minute. Vom descrie aici eateva inceredri yeti gasi tempera-
numai metoda pentru obtinere-a tura cea mai potrivita.
unui balon de fier dintr'un bec de Dupa ce becul s'a rdcit sufici-
300 sau 600 wati. ent ea sa poatä fi =Inuit, indepar-
Pentruaceasta, tàiai intai garni- tati garnitura metalled pilind ghi-
tura care face legätura Cu firele me- ventul cu o pill, dar avand grija
talice din interior, folosind o pila, sa nu se sgArie sticla. Rupeti gar-
rupeti varful tubusorului de sti- nitura arapata cu un cleste si ra-
deti ceara care se gaseste intre
era prin care s'a facut vidul la fa-. garnitura metalica i sticlà, avand
bricarea becului. Aceasta operatie grija sa nu distrugeti cele cloud fire

Olsen' din sting*
anal trel baloane
de sticlii obtinute
din transformers&
unor incur'
electrice arse

Ceo dntât operatie este tierea ea o
pill, a garniturij metalice a becultti
electric. DupS ce al dcspirtit garni-
ture de balonul de stiell, rupeti tu-
busorul prin care so flcut

www.dacoromanica.ro
32 CliIMIA FABA FORMULZ
de cupru care merg in interiorul
becului.
Deoarece becul va fi incälzit pAnd
aproape de rosu ca sä-1 modelati
gAtul, trebue sd vd pregdtiti Cate-
va unelte ea s5.-1 tineti. Dacd nu
aveti la inciernAnd mdnusi de as-
best, puteti folosi o bucatd de cfir.7
pd groasd, tdind in ea o deschizd-
turd rotunda destul de mare ca sd
intre gAtul becului. Capätul gAtului
becului este incAlzit cu atentie
pang cdnd stela devine rosie si
moale. Cu un cleste, apucati cele Balonal, Invelit intee carpi, este
doud fire de &firma de cupru # in- fnalzit la Mare spre a I se Hire gura
depärtati Incet inima de shell trd- Cu o vergea rotunda' de brad sau co
gaud de sArme in timp ce becul un cirbune de baterie elected, a.seu,
este invArit la flacdre, pentru ca tit la vie ca un melon
toatd suprafata lui sd capete aceasi
temperaturd. Luati apoi o vergea tdiat infasurAnd in jurul gAtului
rotunda de brad, cu vArful conic, si
incepeti s'o impingeti in gura ga- sfoard imbibatd cu petrol; dati-i foe,
tului, invArtind gAtul la flacdre ldsati-o sd. era incet si apoi afun-
modelând sticla muiati in toate di- dati brusc gAtul in apd rece, pAnd
rrectitle. Aceastd operatie (de ldr- la inelul incalzit. Sticla se va con-
gire este continuatä phn.d cAnd gd- tracta si va cape in dreptul su-
tul eapdtd rárgimea doritd. prafetei unde a fost incdizitd. Mar-
Balonul este actun terminat gines ruptd este apoi nivelatd
gata de a fi intrebuintat. Dacd este ajutorul unei pile.
destinat sd devind sticld spdlätoa- Dec& aveti la indemdnd un dia-
re, o ffisie de cauciuc sau o Iran- mant de Mat sticla, atunci capdtul
ghie tare rdsucitd in jurul gAtului gAtului poabe fi indepärtat Mr*
11 va face mai rezistent la presiu- greutate. Aceastil metodd cid rezul-
nea dopului si mai usor de md- tate mai sigure decal aceea cu sine-
nuit, Dacd becul este menit sd de- ra aprinsfi.
vina un balan de. fierbere, fundul nu Baloanele cu gAtul lung pot Pi
trebuie turtit si garniture metalied °Minute sudand la gAtul becurilor
poate fi indepärtata iar gAtul Far- eprubete sau gAturi care au spar-
git la mdrimea doritä chiar dela tinut unor jbaloane sparte. Dupä
Inceput. putinä practicd aceastd operatia
Deed doriti un balm mai simplu, poate fi fdcutd fArá nici o greuta-
capdtul ingust al becului poate fi te. In primul rAnd, asigurati-vd cd
tubuxile pe care vreti sil le lipiti
au acelas diametru si se potrivesc.
' de dce_cie fire
IncAlziti apoi capetele incet i Cu
grill pAnd cAnd sticla se moaie ;
---,-,,- 1.- apoi apropiati-le si apäsati-le pu-
.-_-..--,:,-.7....-- ,---:
tin, pdnd cand se lipesc.
-,- --',,, s, , r Ca sd tabricati un balan de dis-
....., ,:.: tilare, va trebui sA lipiti un tub la
,inecqzifi gAtul unui balon mare, sub un un-
ratil dprnf ghi de aproximativ 75 grade. Pen-
tru acerastä operatie, faceti intdi o
Urtnati aceste indicatii pentru sees- galled la naijlocul gAtului. IncAlzitt
terea ina.mentului din balenul de acea parte a gAtului pänd la row
aticla la o 'lampa Bunsen si apoi facet,'
www.dacoromanica.ro
CTIIM/A FARA FORMULE sp

zit, ca l gAtul balonulud, la areeall
temperatura, in aceeasi flacara; a..
poi tubul este potrivit cu grija dea-
supra gaurei balonului si ambele
sunt apásatecu atentie. Trebue sa
aveti grija ca apasarea sa fie mica,
altfel balonul se strAmba. Punctul
de lipire este anal incalzit la rosu
pentru ca lipitura sa devina mal
puternici I mai curata.
Dupace sudura a fost terminata,
bakmul fierbinte trebuie lasat sa
se raceasca foarte incet. Astfel sti-
da se va cali, si va deveni mai re-
zistenta.
Un balon de distilare fabricat d ntr'un Daca toate baloanele intrebuin-
bee electric. Tubal de culegere, bien- tate in laborator ar fi supuse a-
nat la 75 grade, se Hueste dupi intli- cestui tratament de racire incea-
catitle din aceasta, paginb. ta, ele ar fi mal putin expuse
spargerii in timpul intrebuintarii,
mat ales cAnd sunt incalzite direct
pura infigand o Sarrna inrosita in la flacara de gaz. Uneori, gatul
punctul dorit. Alegeti un tub cu baloanelor crapa din cauza incal-
diametrul si lungimea doritd si in- zirii neatente. Taiati-le cu bagare
calziti oapatul lui liber ca sa se ni- de seama si jumatatile inferioare
veleze marginile ascutite. Capatul ale baloanelor mal pot fi intrebu-
care (Tebuie sudat este apoi incal- intate ea discuri de evapczare.

Din ce se compune laboratorul
incepatorului?
ChltnIstul amator 1l poate Un trIp ed de fier st o sita
alcitui un mic laborator pro- en asbest.
eurandu-si la ineeput numai Dona sacie de eeasornie.
u ninA.toa.rele materiale:
Zece eprubete. Cateva plitel de Miela (vechi
O palnie de sticl l hartle plâci fotografiee, eirora li s'a
de flitzru. indepärtat gelatina en api
Dota baghete de Miela. calda).
Douä pahare de stioli. Un eilindru gradat de 100
Doui baloane Erlenmayer. eme.
Un stropitor de epa distl- O lampa daca se poste
lata. un bee Baunsen sau o
O eapsula de portelan de lampa de spirt.
10 cm. diametru. Ilartie de turnesol.
Un taiunghi de s'arma (ea Cateva tuburi de Miela.
snport pentru capsuJi san
painie). Un eleste de lemn

www.dacoromanica.ro
MICI SFATURI PRACTICE
Agitati bine inointe de intre- Ca sä puteti alege componentii
buinfare" pentruce unii far- unui amestec trebuie 4 cunoasteti
macisti adaoga ace_st sfat pe sticlu- cateva din proprietatile lor. Uncle
ta cu medicamente, in timp ce altii substante chimice uscate pot fi
renunta la el? Medicamentele nu strate in cutii de carton. Altele,
pot fi totdeauna la fel de limpezi, care cuprind carbonat de amoniu,
ca apa, benzine sau alcoolul. Unii oxid de calciu i cristale de iod,
farmacisti sunt mal indemánateci trebuesc pastrate in stiole. Stictele
altii nu. Tot astfel, un chimist galbene i albastre stint folosite
nepriceput poate sa agite un li- pentru substantele care sunt des-
chid l un ulei zile dearandul fara compuse de lumina, inclusiv ant-
ca amestecul sà devina uniform ; tatul de argint si multe substante
chimistul priceput reuseste repede organice. Sticlele colorate retin ra-
..sa le transforme intr'o spuma. E- zele luminoase care ar descompune
xista, in practica de laborator, di- substantele. Uneori se intámpla in-
ferite siretlicuri pe care am.atorul vers: substantele ataca sticla. Sub-
le invata cu vremea. stantele alcaline ataca sticla, si do-
Ca sa curatiti un mojar murdar, purile de sticla nu pot fi folosite
puneti in el putin VIM, udati-1 si din a.ceasta cauzä. Flacoanele de -Al-
frecati-1 apoi bine. VIM-ul este fo- en in care pastrati hidratii de so-
losit deasemenea i la curatirea ,0- diu si de potasiu vor avea neapa-
biectelor de sticla. rat dopuri de pluta, sau mai bino
Asigurati-va ca substantele chi- de cauciuc.
mice pe care voiti sa le amestecati Ca sà vedeti cum este atacatá
sunt potrivite scopului dvs., ca sa sticla de o substanta alcalina, um-
nu obtineti ceva neasteptat. Unii pleti pe jurnatate o stela cu o so-
ocanpusi, se irnfluenteaza unul pe altul lutie de hidrat de sodiu, sau soda
isi schimba caracterul, chiar in caustied, tineti-o mai multe ore
stare uscatä, cAnd se gasesc im- in apa la temperatura de fierbere.
preuna. Un amestec alb de iodura Puteti face aceasta incercare ii-
de potasiu si clorura mercurica se
transforma in oxid galben de fundand-o inteo solutie concentra-
mercur, chiar prin simpla ames- te' de sare, care poate fi tinuta La
tecare, cum puteti controla foarte temperatura mai mare deck WO
usor. Freoati impreuna clorurfi de de grade C., avánd grija se' prin-
arnoniu si tiosulfat de sodiu, si deti bine slide Inca sa nu se
yeti vedea ca amestecul devine o miste singura. Dupil ce ati incalzit
pasta umecia in interval de un solutia de hidrat de sodiu un timp
minut. Un amestec de clorat de oarecare, Pxaminati suprafata in-
potasiu i sulf explodeaza cand terioarä a sticlei. Veti vedea
este frecat intr'un major sau este ea e foarte roasa de hidratul do
lovit cu un ciocan; puteti verifica sodiu. Din acest motiv st'clele in
aceasta proprietate, fära pericol, care ati pastrat o solutie de hidrat
folosind cantitati mid cât o gamä- de sodiu mai multe luni prezinti
Ile de ac. pete.

Solufitte diluate de sdpun curifIcl mai u§8-r murddrto decdt
solufii/e concentrate.
www.dacoromanica.ro
SCAMATORII CHIMICE
amatot ii poate dis-
tra prietenii cu diferite sca-
Chirnistul
matorii chimice, unele mai
simple, altele mai complicate. Vean
arata mai jos cateva, aträg:ind a-
tentia cititorilor ca once scama-
torie chimica trebuie incercata de
cloud sau de trei ori inainte de a fi
piezentata in public.
Uzina chimica in palma" ar pu-
tea fi intitulata o scama- torie, care
poate fi realizata cu cele mai pu-
tine pregatiri. Daca amestecali in
palmá putin var cu tot atata do-
rurii de amoniu, se produce amo-
niac. Este o experienta foarte obis-
nuita pentru, 'un chimist, dar nu
mai putin impresionanta pentru un
neounoscator. Amoniacul se recu-
noaste u;or din cauza mirosului sa.u. Una dintre eel mal simple si mal
O pudra fermecata" care-si frumoase seamatorii este schimbarea
apel in vin". Tot seeretul se redwot
schimba culoarea cand este atinsa la prepararea paharelor din vrcnte
de scamatar este un amestec de
clorurd mercuroasä i iodurd de po- Si la tolosirea unet solutii alabe de
tasiu, uscate. Cand amestecul este elorura feria,
frecat, cantitatea micà de oxid rosu
de mercur care s'a format da o cu- nu trebue sa depaseasca marimea
loare galbena intregii podre. Fre- unei jumatati de bob de mazare.
carea fdouta In palma manii, sau Cam' amestecul este lovit cu un
dind amestecul alb este pus intr'un ciocan, produce o detunitura puter.
plic mic de harte si scuturat cate- alca.
va minute, este suficienta ca sa pro- Cursa de cal", un joc distractiv
duca o surprinzatoare sehimbare ou ajutorul salpetrului (azotatul de
de culoare. potasiu) consta dintr'o fasie de heir-
Chibriturile magice" se prepara tie imbibata cu aceasta substanta
din chibrituri obisnuite, accperind pe care se aplica un chibrit aprins
varful si o mica parte din lungimea sau varful unei tigari, in puncrtul
lor cu o solutie de silicat de sodiu insemnat Start". Apar doul sau
(wasserglass). Lasati coaja sa se
usuce complet. Cand chibnitucrile mai multe dare de foc inaintand
sunt frecate de marginea cutiet, pu- dealungul hartiei pana cand ating
fae, fumega 1 stropesc, dar nimic semnul Potou". Ditorita diferitelor
nu le poat. face sa ce aprinda. lungimi ale darelor de salpetru, o
Chibriturile explozive" se fa- clara de foc va ajunge la capat Ina-
bricä plinteo metodä ce nu boate intea celorlalte si juditorul care a
fi folosita intr'un laborator de a- ales-o este castigator.
anator; efectul lor e.,te produs de Pentru prepararea solutiei dtsol-
un mi,. cristal dn fulminat de ar- vat un varf de briceag de azotat de
gint, fixat de chibrit printr'un clei. potasiu in aproximativ o lingurita
Expozii mici pot fi produse cu de apa. Intrebuintand aceasta solu-
alte chimicale, de exemplu cu un tie ca o cerneala, trasati drumul
amestec de sulf j clorat de potasiu. dela plecare la sosire, in linli ondu-
Cantitatea de amestec intrebuintata late de diferite lungimi. Läsati Ur-
www.dacoromanica.ro
42 MIMA. FARA FORMULE

tia sa se usuce. Daca ea nu este
pres I ustruitä, senmele vor fi a-
proape invizibile.
Numerele vizibile pot fi serse cu
oerneala obisnuitä al&turi tie start
locat jucätorii isi pot alege caii"
sau pozitiile. Sau, pentru a mari
nesiguranta, juc&torii pot alege nu-
merele la intimplare.
.5enpii faraanultri", o scamatorie:
loarte distractivd, poate fi f&cuta.
44or intr'un laborator de amator.
Acesti $erpi nu surd altceva dorät
oenusa unei pirasnide preparata
dinteo anumitä compozitie chimica,
atusici cand i-se aprinde virful. U
metodá obi3nuad pentru prepararea
lor consta din amestecarea solutiii-
unei sari de mercur i ale unei
sulrfociarburi; clorura merourica sau
azotatul mercuric pot fi intrebuin-
late ca sare mercurica lar sulfocia-
na.tul de potasiu sau sulfocianura
de sodiu ca al dollea component.
Precipitatul de sulfocianura de
dierar care remita din amestecul
acestor solutii este spdlat, uscat
adunat in piramide miei, ameste-
candu-1 Cu dextrina sau clei, ca sa
se lege mai bine. Alta metoda folo-
seste a materii prime zahar, azotat
de potasiu si doicromat de rpotasiu, Bila de foo" este o simpa' sferil de
amestecate imoreung si modelate arami in care se tearnit un amestee
spoi in form& de piramida. Acest ce produce cIlduri, pe misuri ce
amestec produce 'Misa o cantitate diferitele lut chimicale incep si
mica de cenusa. O demonstratie reactioneze
mai fruanoasa a serpilor rfaraoriu-
lui" poate fi rácuta i cti un ame-
stec de acid sulfuric concentrat f$1
paranitroacetanilidä. Accst produs
organic este o pulbere purfoasa, gal-
benä desohis. Amestecati-o ou acid
sulfuric concentrat intr'un vas, pu-
nand intäi pulberea i adaogänd a-
cidul sulfuric mica-Aura cu. picatura.
Trebue sä obtineti o pasta groasa,
aproape solidä; o pasta subtire nu
este latina.
Cänd tobul este gata peritru de-
monstratie, incalziti incet de tot a-
mestecul la o flacare mica, pana ce
porneste reactia. Cenusa erupe din
freparatt dupi rcteta de mal sus o farturie svärcolindu-se, simul&nd
pframithl pe care o incallziti intr'o un sarpe urjas si cantitatea de ce-
eapsuli. Se produce o cenusi abun- nusä produsa de foarte putin ames-
lenti caro searn5na cu un barge tec este uimitor de mare. Pentru
care se intinde pe toati, masa producerea efectului spectaoulos din

www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARTS. FORMULE

solutie de azota t de potasiu, folo-
Kit*, drept cerneali, dupi eurn m'ata
eliseul din dreapta, face si ara,
hfirtia pe care a fost 1ntins, daca, se
t'Unge punctul de plecare cu o idgarii
aprinsi. Aeesta e tot secreto!
corsei de caí"

cliseul nostru este nevoe numai de
lingurä de supà din amestec. Ce-
nusa este relativ tare si poate fi
trecutá din máná In mánä.In cursul
demonstrastiei este bine sa deschi-
deti ferestrele, dei mirosul produs
nu este nepláout.
Unele chimicale desvoltä o can- tind bila, ca sa" vil puteti ocupa de
titate ulanitoare de eáidurd cánd altceva. Lmecliat va observa cA bila
1-se adaogd apá i putean folosi a- se incálzeste si-1 yeti vodea schim-
cest fenornen pentru o scamatorie banda-o dintr'o máná In .alta.
frumoasd. O biLii gáuritä de aramä, Foarte repede, bila va fi toatá fier-
de felul acalora folosite pentru re- bitate. Spectatorii se vor distra pri-
zervoarele de apä si pe care le gá- vind pe biata victimä care se va
siti la in.stalatorii da ap5 este idea- grabi sá. caute un loe unde sa poa-
In ea trebue introdusä o litigará tá pune bila de feo".
din amestecul preparat dupä una Pentru scamatorie, putetb alege
din retetele date (mai jos. mai multe amestecuri ce produce
In tirrupul experientei ad'Augati cáldurá, oprindu-vá la acela ale
un sfert de pahar de apä peste a- carvi substante de aveti la lude-
mesteotul din bild i astupati totul m'Ana. Un preparat potrivit poate fi
cu uzsurub. Apoi rugati pe cineva- fAcut amestecând 90 gr. acetat de
dintre spectatori sä minä i si sodiu, 10 gr. hiposulfit de sodiu, 4
www.dacoromanica.ro
44 CHI1VIIA FARA FORKULE-

gr. glicerina g u ngram de clorura Paharua nr. 3 a feet preparat la
de calciu (o lingurita reprezintä fel, numai Ica solutia foloeita este
5 gr.). 0 alta formula buna consta ferocianura de potasiu. Reaction'and
din 60 gr. pilitura de fer, 1 gr. clo- cu fend din solutia turnata din sti-
runt de plumb, o cincizne de gram cla, se formeaza albastrul de Pru-
pulbere de alurniniu. A treia reteta sia. Paharul nr. 4 cuprinde cateva
cuprinde 60 gr. pilitura de fer, 7 picaturi dinteo solurtie concentratä
gr. sulfat de cupru, 2 gr. sare de bu- de clorura de bariu sau azotat de
catarie, 1 gr. clorurä de calciu i 1 bariu. Lichidul laptos obtinut se
gr. clorat de potasiu. datoreste precipitatului alb de sul-
Niel-un spectacol de scamatord fat de bariu, prcdus de acidul sul-
chanice nu este coanpleta fara clasi- furic din solutia adaugata.
cul true ,,apa transforrnatd In vin". Paharul nr. 5 este presarat ca un
Aceasta demonstratie consta din tur- strat subtire de bicromat de sodiu.
narea unui lichid, aparent apä, In Acidul din lichidul turnat in paliar
cinci pahare goale, asezate la ra.nd. descompane bicarbortatul,
Pe 19.6surg ce fiecare paliar este um- bioxid de carbon gazos care
plat la randul sau ,primul pahar provoaca efervescenta. Spalati bine
pare ea este plin cu apa; al doilea toate aceste pahare Inainte de a bea
ou vin rosu; el treilea cu cerneala din nou din ele.
alhastra; al patrulea cu ilapte si al Luarea amprentelor digitale Lira
cincilea spumegä. Deoarece lichi- cerneala este o scamatorie care
dele nu sunt ceeace par, nu permi- surprinde pe caeinitiati. Persoa-
rem nimari- ui sa guste din ele. Li- na ale carei amprente dorim sá le
chidul pe care-1 turnati in pallare lain, aplica degetul pe o tusieri
este In realitate o solutie slabd de formata dintr'un postav imbibat cu
clorura fericä sau azotat ferie. o solutie chirnica fara culoare,
Dupace ati disolvat in apa din sti- amprenta este luata pe ceeace pare
ula una salt alta din aceste saruri sa fie o simpla hartie albà. Rezultä
de fier, lichidul trebue facut acid a- insa o amprenta albastra Snehit.
daogándu-i 3-4 eme. de acid sulfu- Pentru pregatirea hartiei,
ric concentrat. Daca solutia este aproximativ 20 de pärti in greutate
destul de diluata ca sd nu cal niel de acid citric cu aproxiznativ 10
culoare .poate fi turnata dintr'o parti scrobeala, si 10 parti apä,
sticlO alba. O solutie mal concen- pana ce reactia este completa i li-
trata bate uneori in galben; ea poa- ch4dul a pierdut o buna parte din
te fi totusi intrebuintatä dacä este Infatisarea lui laptoasa. Diluati pro-
turnata dintr'o sticla colorata, ver- . dusul cu arpa i ungeti cu el hart's,
de de pilda, care Ii mascheaza cu- care trebue apoi sa fie bine ua-
loarea. cata.
Numal primal dintre cele cinci Tu.siera se face din mal multe
pahare intrebuintate este in ade- straturi de postav gros, apoi este
var gol. Celelalte curprind cantitäti imbibata CIA o solutie din aproxi-
=id de substante chimice care rnativ trei parti azotit de sodiu sau
reactioneaza ou solutia acida de potasiu nu azotat $i o parte
care ferica i produc diferite e- iodurä pe potasiu sau sodiu, di-
fecte. Intrebuintati cantitati foarte solvate In aproximativ 700 part/
mici de suestante chitn;ce Incat sa aea. Amprenta digitalA care se pro-
nu se poará vedea nimic, chiar de duce &And deeetele sunt apagate
aproape. Paharul nr. 2, cand este postav i apoi pe hartia preeati-
preeätit oentru aecacta sramatorie, toare apare ca i cum ar fi facutà
este clätit cu o solutie concentratä eu cerneala. dei toate substantele
de sulfocianurd de potasiu; dará folosite sunt incolore. In reanate,
puteti, lásati cateva picaturi de acidul citrie de pe hartie. reactio-
euhstanta in fundul paharului, neaza cu azotitul adus de degete §1
sa se vada. Dupa ce turnati solutia pune in libertate iodul din &area
de sare ferica, se formeaza un tio- de iod. Iodai liber, la ramdul
cianat de fer I culoaree lui rosie reactioneazi i da culoarea albastrei
dá apol Infatisarea inchis.
www.dacoromanica.ro
FALSIFICAREA ALIMENTELOR

a:imentele ciinrind un nu-
mAr de elemente cunoscute ca
Tbatenutritive si fiecare dintre ace-
ste elemente indeplinKte o functiune
antimitä in corpul nostru. Vom des-
crie mai jos o serie de analize ele-
mentare pentru descoperirea pre-
zentei a cestcrr substante nutritive,
:analizo usor de executat En labora-
tonal chimistului amator. Dar nu
totdeauna alimentele pe care le
gasinn in cornert sunt pure; destul
de multe alimente sunt falsificate
prin corpuri straine care uneori stint
alteori nu sunt primejdioase pen-
tru sanAtatea noastra
Prin falsificare se intelege modi-
ficarea compozitei normale a ali-
mentutui. Ea se poate produce
diferite feluri :
Adaogand alimentului unel(
substante straine care mach-
lice calitatea. Cu sceasta verificare sirripla deci-
Inloouind. partial sau corn,plet, eriali In rindurile de mal ice, se
pi-in uncle substante infericare alte peale oonsdata prezenta, formaidehidei
substanle mai bune. In taste
Scotand complet o parte din-
tr'un component pretios al unui a-
linten t. ne fac sa platirn un aliment mad
Pi-in adaogarea unei substante scunm decat as- trebut
artificia:e, 'colorante sau mirosi- Desi majoritate_a falsificAnlor nu
toare, care sa ascundO ca:itatea In- aunt peripculoase sanatatlis i ating
feriara a alimentului sau care tre- numai buzunarul clientului, exista
bue sa dea alimentului un aspeet totusi cazuri care pot i7NYVCCEI ne-
mai frtunos decat cel real. placeri organismului nostru: de pilda
Amestecand cu alimentul o intrebuintarea substantelor chimice
euibstanti otrAvitoare sau alt corp preservative la uncle feluri de a-
care ar putea fi primejdios pentru limente. Aceste substarrte chimice,
consurnator ca acidul boric si benzonatul de so-
Falsificara poate fi deci primej- diu, impiedicA desvoltarea bacte-
dioasa sau franduloasa. Fa:sifica- ritlor si In acest fel conserva ali-
rile primejdioase sunt toate ace- mentele.
lea care ne pun sAnatatea i viata Dar substantele antiseptice care
In primejdie, prin adaugarea tmor impiedic6 desoompunorea alimen-
substante otrAvitoare, prin descom- telor influenteaza de asemeni pro-
punerea unei parti sau a intregu- cesele digestive si stricA mai ales
lui. aliment, prin diluared sau (suferinzilor si copiiilor. Deaceea fo-
scoaterea unei p5.rti nutritive a a- aosirea 'or nu este permisa.
lirnentului. Sunt considerate ea Analiza si descoperirea falsificä-
falsificari fraudu:oase, falsifiesarile diferitelor alimente oferd chi-
mistului amator un camp intins de
care nu sunt vatamAtoare direct activitate. De cate ori n'ati bAnuit
fian Indirect dar care ne InsadA, Si puritatea sau calitatea unck ali-
www.dacoromanica.ro
43 CHIMIA FARA FORMULE.
mente, ca laptele, carnea, untul sau
o serie intreagd de alte art:cale "1
comestibile? De elite ori nu v'ati Fr1
,
L , ' ,
O

trebat daca culoarea cfrumoasa a
L

N
tn
zunei marmelade se datara in ada- 2
g.°
vdr fructului? Aplicand meto dele 4

de analiza aratate mai jos veti a- . '1tu 1

71)119
vea satisfactia sa descoperiti cele .`t ;.,-
mai multe dintre falsificarile in- ' t
cercate de negustori; rara constiinta. a 1.
Cel mai perfect dintre alimen- Nill
tele noastre este laptele. El este
u.sor falsificat addogandu-i-se tipa,
satt fiind smAntanit. Aceasta frau-
da poate fi descoperitd destul de
usor, folosind un lactometru, care
mdscard densitatea specified a lap-
telui i arata gradul de diluare cu
arpa.. O alta falsificare camufla
este tratarea laptelui cu cliferite
substante chimice preservative, mai
ales vara, ca sa se impneclice acri-
rea lui. Aldehida formica sau for- Unte! falsifIcat, Inc41z1t In aceleael
maldehida este substanta cea mai oonditil ca 01 nntul natural, fierbe
intrebuintata pentru acest scap. Al- Uta spumi, tropind ca erice amestee
Clehida formica este corosivd de graelme sl api
constitue o acievarata otrava cand
este introdusa in laptele neceSar
suferinzilor si copiilor. dehidei, luati intr'o eprubeta putin
Ca sd davediti prezenta formal- lapte. Adaugati o cantitate egald de
acid .clorhidric concentrat si o bu-
cdticd de alaun, cat gamalia thnut
1 ac. Amestecati lichidele usor, ou o
°
' p .
miscare de rotatie. Asezati erpru-
ef yri,dl7.
kotoXli,
t ' beta intr'un vas cu apd fiarta sit la-
L',.,4 sati-o acolo cinc! minute. Daca
laptele cuprinde forrnaldehida, va
apare o co;oratie rosiatica. Daca
"Okkl, nu exista formaldehida, soluffia ca-
pata o culpare bruna.
Cand laptele s'a descompus par-
%ial, acriniu-se i form'andu-se a-
F, cid lactic, laptaril vor sa-si salveza
marfa neutralizand acreala ou bi-
carbonat de sod.u. Prezenta bicar-
bonatului poate fi ardtatd evapo-
.;
rand o proba din laptele bdnuit,
pana la uscare, pe o bae de apa,
arzand ramasita ca sä obtinem ce-
nusà. DupAce se raceste cenusa,
".
adaugati o piedtura sau doud de
MM- acid clorhidric observati daca in
cenusa se produce efervescenta;
razul afirmativ, efervescenta tra-
Unte! natural fierbe ineet, Cu multa deaza prezenta carbonatilor.
enemä. da,4 este Inellzit tuteo lle- Cand untul s'a invechit, s'a ran-
gara de fler I amestecat continuu oezit si nu mai ponte 11 folosit, el
ea un betlgor poate fi Improspatat" si fácut sa
www.dacoromanica.ro
cHIIVrIA FAR2i FORMULE 41

semene cu cel proaspät. Operatia de rnai multi reactivi. Un preser-
consta din amestecarea cu atentie vativ pentru carnea toc-atii, ciu-
a untului in timp ce se suLa un perci, marmalade si peltelele de
curent de aer prin el ca s5.-i dispard fructe este aoidul benzoic, sau
mirosul; untul este apoi ameste- rea lui, benzoatul de sodiu, card
cat cu lapte si batut In putinei. este si mai raspânditä Ca sa recu-
Untul artificial, sau oleomargarina, noasteti prezenta lui in carne, spa-
este o forma comuna de inlocuitor lat.' carnea cu apä si acid clorhi-
untului; desi facuta din grasimi dric. Puneti amestecul Intr'un vas;
naturale si considerate ca aliment lasati-1 sa se evapore alatual de
perfect de bun, oleomargarina este Un radiator ,sau la un loe cald,
amestecata cu unt veritabil si ast- acoperit, ca sa fie ferit de praf;
fel cade in clase falsificarilor, prin l5sati-1 cateva zile, pentru ca solu-:,
laptul ea micsoreaza valoarea nu- tia sa se evapore incet. Se for-
tritiva a untului si constitue o frau- meaza cristale frumoase de acid
da. Ca sa deosebim untul veritabil benzoic care pot atinge dimensiunf
de ce l Improspatat" nu avem ne- destul de mari. Cand cantitatea old
voe dec.at de o fierbere. Incalziti o benzonat este mica, adäugati si
probä Intr'o lingurita de fer, la roform. Rezultatul va fi formares
o flacare mica, amestecand mereu unor ace, cristale de acid benzoic.
cu un betisor. U,ntul veritabil va Ca sa dovediti prezenta aridu-.
fierbe lijni5tit, producand o canti- lui boric sau a boratiilor, folosite
tate mare de spuma, care poate ca preservative pentru carnati, tint
fierbe chiar pe marginea lingurii. lapte, Intrebuintati hârtia de tur-
Untul falsificat sau oleomargarina, nesol. Frecati carnea tocata cu spa
WOT fierbe cu sgomot, stropind, ca si filtrati ca sA Indepártati buca,
un amestec de gräsime si alpha, dar telele Solide. Adaugati elnci
Meg spurna. Diferenta In cantitatea turi de acid clorhidric, muiati 6
de spuma este foarte Insemnata hfirtte de turnesol in solutie. sco-
este o dovada sigura In privinta teti-o I incalziti-o usor la flactira
naturil untului. unei Lampi. Aparitia unel calor4;
Ca sa deosebiti oleomargarina rodi desohise, prin uscare, tradeazi
de untul proaspat sau de col falsi- prezenta acidului boric sau a bo-
ficat, turnati aproximatirv o lingin'a ratilor. Deca turnati o picatura de
de lapte Intr'o sticla i introduceti-o arnoniac peste hartie, culoarea se
intr'un vas cu apa fierbinte. A- va schimba In verde inchis sau
da-ugati peste laptele incalzit o Un- tr'un negru verzui.
gtua de unt i amestecati-1 ca sa se
topeasca. Luati sticla si puneti-o
la ghiata, agitänd-o mereu pana
cand untul se Intareste. Dec.6 gra-
simea solida' este granulará si se
Imprästie deasupra laptelui In par-
ticule mici, atunei untul este veri- ;r4
tabil. Deed grasimea se Incheaga
Intr'o mesa solida, atunti ...tmtul
este margarina.
Dupa cum stie erice gospodina,
cel mai primej dios articol din toa-
ta alimentatia noastra este car-
nea, deoarece in carne exista toa-
te conditille bune pentru cresterea
desvoltarea bacteriilor putrefac- Freest' ca apà carnea suspecti
tiei. Pentru Impiedicarea stricarii apot filtra,t1 amestecul. Muiati o hir-
repezi a cärnii sunt tolosite dite- tie de turnesol In lichldul obtlnut
rite preservative, ea acidul boric, putIn la flacire ; &partite
benzoatul de sodiu, acidul u.nei °Wort rosil aratit prezenta ad-
Pentru desooperirea lor av.ean nevoe dului boric In preparatele de caree
www.dacoromanica.ro
48 CHIMIA FARA FORMULE

Exista si o alta metod5 pentru fal-
sificarea alimentelar, facanclu-le sa
par& mai bune decat stmt, sau
esimuleze alimente sanatoase: colo-
rarea
Culorile de anilina aunt tolosite
de regula la colorarea alimentelor
si a bauturilor. Medid ii nu bunt toti
de aceea.si parere In privinta felu-
Jui cum suporta corpul omenese
rnatcriile colorante. Nesiguranta
este Iasi pi-ea mica In privinta
efectelor acestor culori si intre-
buintarea lor este permisa. .
Substantele co:orante pot fi a-
daoga te marmeladelor i peltelelor
facute din substante proaste, ca sa
le dea aceeasi infatisare ou acelea
facute din fructe proaspete si de
calitate !Duna. Culorile mai pot fi
adaugate conservelor ca sa-s1 re- Daci marmelada este colorati artifi-
capote culoarea originala pe care cial, bricata de stofli care fierbe
ag pierdut-o in timpul pregatirii preuni cu o oantitate mica din mar-
/or. Substarrte colorante aunt adau- meted* anspeoti, se colore,azi intr'o
gate adesea i untultii. Carnea toca- nuantii desobisi
ta, care nu anal este proaspata," oate
fi tratatft Cu o vopsea nosie ca sa
capote infatisarea c5mil proaspete. albastra intensi WI va anta pe-
'Ca sa dovediti prezenta substan- seta% cuprului.
tei colorante intr'o ccnserv5. de Penytru marmeladele de calitate
Wcernplu, incalziti o cantitate mica inferioara este folosit ca agent de
lit apa fiarla. Introduceti In acest congelare aznidonul. Disolvati
liehid o burata de stola de lana. proba in api, incäiziti pan5 la fier-
agitánd din &and in cfind. Scoateti bere i adaugati o solutie de per-
store si sp5lati-o cu apa calda. manganat de potasiu picatura cu
Dac5 stofa se coloreazi In nuante picátura, agitár' mereu pana and
deschise, ne indica prezenta culo- solutia devine incolorfi. Ràciti li-
rilor artificiale. Culorile natural° chidu: bine i adaugati o picatura
dau nuante inchise. sau dcrua de ind. Culoarea albastra
In privinta culorilor artificiale caracteristica dovedeste prezenta
este interesant de stiut ca sOrurile amidonului.
de cupru slant intrebuintate uneori Zaharina este folosita si ea ca
pentru obtinerea unei culori verzi preservativ, eziar mal ales pentru
putemice care imita verdele natu- indulcit, avand o putere de Indul-
ral al mazarci, fasolelar, castnave- cire de aproximativ 500 de ori mal
/Bor. Deoarece sarurile de cupru mare decat a zaharului. In multe
stint extrem de otrAvitoare, peri- /Sri folosirea ei este interzisa prin
caul acestor falsifican i este usor de lege, pentruca ja lout; zaharului
Inteles. Ca s5 dovediti prezenta care este hränitor si pentruc5 noate
acestei falsificar adilugati una sau avea efectele rele asupra sanatatii,
doua picAturi de acid clorhidric, daca este consumat5 in mod repe-
amestecati bine si introduceti in tat. Zaharina este pusä in evidenta
soltrtie un object de metal, o lama In modul urmator: amestecati mar-
de cutit de excmplu. Un depozit melada stispiy_t5 cu apa, ca sa for-
noscat de cupru vd va arata daca meze o solutie, si acia'ogati o can-
afost folosita una din sarurile cu- Mate mica de cloroform. Aceasta
prului. Sau filtrati iadaugati va disolva zaharina si nu zaharul,
peste filtrat &maniac. care se depone la fund si este in-,
O culoare
www.dacoromanica.ro
CHIMIA ERRA FORMULE 49

depdrtat cu ajutorui tmei pipete esenta de ventile pe bala de api
Medicinale. pana and volumul solutiei se re-
.Evaporati solutia de cloroform, duce la jumatate. Adaugati apo. epa
Incalzind usor. Gustul dulce al res- rece, pana cand restabiliti volumul
tului de evaporare ne arata pre- dela inoeput. Prin aceasta operape
zenta zaharinei. alcoolul esentei va fi indepartat ;
Un alt inlocuitor al zandrului, dac.A solutia ramane turbure, si va
folosit la fabricarea marmeladelor avea o culoare bruna, avem aface cu
oi a prajiturilor, este glucoza, a esenta veritabild, de vanilie. Esenta
carel prezenta poate fi aratata in artificial& va fi limpede.
modul urmator: amestecati alimen- Pentru imitarea culoarei naturale
tul suspectat cu aP, incalziti solu-
tia, filtrati i raciti. Addogaji-i un la extractele mirositoare se intre-
vo:um egal de alcool. Daca s'a in- buinteaza caramelul. El este de a-
trebuintat zahar curat se va pro- semeni folosit ca sa se dea o culoare
duce un precipitat foarte redus sau rosie sau bruna alimentelor. Cara-
nu va apare nici o urma de pi e- melul se prepara Incalzind zahar
cipitat. Daca s'a intrebuintat glu- temperatura ridtcata ; el se descorn-
coza se forrneaza un precipitat pune atund partial si pierde u bund
dens de dextrina, care se depune parte din gustul lui dulce si din
la fund dupä un timp oarecare. solubilitate. Ca /s'a doved:ti prezenta
Pentru aromarea alimentelor, e- caramelului, a:egetj douà eprubete
setele de vaniVe i lamaie sunt cele egale ca marlme si punet.i in tocare
mai intrebuintate. O mare parte din cate o probé din selutia suspectà.
esentele din comert nu sunt de va- Adaugati o lingurita de pärnant de
nilie naturald, ci din vanilind si cu- filtrat intr'o eprubeta agitati bine
marina amestecate cu materit colo- cateva minute si filtrati. Comparatl
rante si zandr. Dovada o obtinem filtratul cu cealalta eprubeta. Daca
evaporand o anumita cantitate din o t'una parte din culoare a disparut,

Uneori cas!ravetil acri din comert sunt fnverziti artificial cu sulfat de
cupru (piatra vinitii). E sufic",nt si iaceti %crificarea din cliocu oi des-
coperitl imed:at prezen,a sul;atului de cLpru..

Chimla fAr5 formule www.dacoromanica.ro 4
53 CHIMI.A FARR FORMULE

Daca vi se pare suspecta o catea pe cara ati cumpirat-o gata astilla,
facefl aceasta l'acercare. Cafeaua naturali pluteste, in t.mp ce surogatele
cad la fund si coloreara apa in brun

aveti dovada prezentel, caramelu- rea acestor falsificar1 este sa ames-
lui, deoarece parrifintul filtrant are tecati o proba din cafeaua sus-
proprietatea sa indeparteze acest Recta cu epa rece si lasati-o sa se
material. depuna. Cafeaua curati cuprinde o
Extractul de lämae se ()Mine di- oantitate mare de uleiuri si de a-
solvand uleiul de lamfie in alcool ceea majoritatea particelelor de ca-
concentrat. Diluat, uleiul are infäti- fea vor pluti. Aproape toate falsi-
sarea unui lichid 'aptos. Ca sa-I ve- ficarile de cafea sunt mai grele de-
rificati, amestecati o parte din ex- ca.t tapa si cad la fund, ducand cu ele
tract cu trei pfirti de apà. Daca a- o parte din cafeaua veritabila si co-
yeti in solutie ulei veritabil de la- lorand apa Intr'o nuanta bruna. Daca
mae, el va da lichidulul o infatisare avem un depozit mare de sediment,
turbure. Mai tarziu, uleiul va forma cafeaua este falsificatd. Deoarece
un strat la suprafata apei. Daca so- cafeaua nu cuprinde amidon, pe
lutia ramane limpede dupa diluare, cata vreme inlocuitoarele de cereale
nu exista ulei de lamfie In ea, sau sI legume (grau, mazare i fasole)
se gaseste In cantitate prea nuca. au cantitati mari de amidon, poeta
O forma de falsificare a cafelet, fi facuta o verificare chimica. Fier-
foarte raspanclita, este adaugarea de beti cafeaua cu epa tirnp de 2-3
materiale straine Aceste materiale minute. Filtrati, raciti si adazgati o
sunt cicoarea, caramelul, mazarea picatura de tinctura de tod. Cuba-
prajita, grául, orzul si secara praj:t.A. rea albastra bine cunoscuti va tra-
O metoda simplä pentru descoperi- cia imediat prezenta amidonulut.

Oxigenul izo/at din aer este mat greu decdt oxigenul obtinut
prin descompunerea apei.
* *

Otelurile fine se cálese in zeamd de portocale.
* *
R017141016 nu cunofteau untul zandrul; el consumau untde-
lemn miere.

www.dacoromanica.ro
MIC DICTIONAR
Acetanilida. Cristale fArA mi- ti de acid clorhidric gazos In spit.
ros, care se topesc la 113 grade C. Concentratia in procente de acid
fierb la 304 grade C. Substanta cl.orhidric se poate afla duAnd greu-
mai este cunoscuti sub numele de tatea specificA a lichidului la tem-
fenilacetamid5. peratura camerei i inmultind cu 2
primele dolt& zecimale. De exem-
Acetat de plumb. Cristale in- plu: dacA avem un acid cu greu-
colore sau albe, cu un usor miros tatea specificA 1,14 el cuprinde 28%
de otet si care au la Inceput un acid clorhidric. Acidul clorhidric
gust dulce iar mai tfirziu metalic. distruge substantele organice si de
Substanta se topete la 75 grade C. aceea once patil de acid pe piele
Acetatul de plumb este otrAvitor. sau pe halne trebue spAlatA repede
Cu multä apA; dui:4 spdlare, pen-
Acetona. Lichid volatil cu mi- tru neutralizarea ultimelor resturl
ros caracteristic, care fierbe la 56 de acid. presArati pe locul stropit
grade C. Din cauza aceasta vapo- putin carbonat de sodiu.
rii de acetonA pot lua foc chiar la
temperatura camerei, dacA se gi- Acid suifuric. (Vitriol). L;chid
seste o flacAre in apropiere. Ace- ule:os, incolor sau usor colorat in
tona se pAstreazA numai in sticle brun. El absoarbe vaporii de api
bine inchise cu dopuri de cauciuc. din atmosferà si de aceea trebue
Ea disolvA foarte multe substante pAstrat In vase bine inchise cu dop
organice si neorganice. de sticlA. Diluarea acidului sulfu-
Acid acetic. Acidul purr, zis $i ric trebuie fkutA cu cea mai mare
acid acetic glacial", este limpede atentie. Se toarnA totdeauna cAte
si are un miros IntepAtor. La tem- putin acid in ap5 rece nu tur-
peratura de 17 grade el ingheati nati niciodatd apa in acid! Once
In foite. Otetul de masii cuprinde patA de acid sulfuric pe piele sau
intre 4 si 7% acid acetic. pe haine trebuie spAlatA repede Cu
apA multá Arsurile provocarte pe
piele de aciduil sulfuric se tempo-
Acid azotic. Acidul azotic din neazfi cu un amestec fAcut in pArti
comert este slab colorat In galben egale din apA de var l uaei de in.
cuprinde 60 pAnA la 70% acid a-
zotic. Acidul azotic 99% zis si ,,a-
cid azotic fumegAtor" este un 11- Alcoolul etitic. (Spirt). Lichid
chid roscat i cu miros foarte in- plficut mirositor si care se ameste-
tepAtor, ce dá vapori bruni de hi- cA apa In once proportie. El
poazotidA. Acidul azotic coloreazil fierbe la 80 grade si arde cu M-
In galben pielea 1 unghiile, lar a- are albastril.
cidul Emetic fumegiitor poate pro-
voca arsuri grave, care se vindecil
greu. Acidul azotic se pAstreazil In Aldehicla meti/icd. (Formaldehida
locuri rAcoroase l ferite de luminfi, sau aldehida formicA). Gaz in-
In sticle de culoare Inchisä i cu color cu miror Intel)Ator care se
dopuri de sticlA. Dopurile de pluti vinde diluat in apA la drogherii
sunt distruse repede. sau farmacii, sub numele de for-
mol sau formalind. DupA cateva
Acidul clorhidric. Acidul care luni de sedere In stic1A, lichidul se
se griseste in comert este o solutie descompurne is' pierde valoarea
L

mat mult sau mal putin concentra-
www.dacoromanica.ro
52 CHIMIA FARA FORMULE
Amidan. Pulbere alba formata Azotatii de sodiu potasiu. (Sal-
din graunte microscopice, ce da o petru de Chili). Pulberi albe u-
culoare caracteristica cu tinctura sor solubile In epa. Prin topire-ele
de iod, devenind albastrfi. Amido- pun 6n libertate mult oxigen.
nul absoarbe din aer apa si, subr
stantele mirositoare si de aceea Benzen. Lichid M'A culoare,
trebuie pastrat intr'un loe uscat si cu miros placut si mai usor decát
ferit de mirosuri. apa. Benzenul se amestec& in once
proportie cu alcoolul si eterul, dar
Amoniac sau hidrat de amoniu au se disolvä In epa.
Opa de amoniac). Lichid lim-
pede, incolor, cu miros puternic Bicarbonat de sodiu. Pulbere
intepator. Amoniacul gazos este alba, cristalina, cu gust salciu. O
foarte solubil In epa: un litru epa parte de bicarbonat de s6diu se di-
la O grade absoarbe peste 1000 li- solva (la 15 grade) in 12 p&rti apl.
tri de amoniac. O curiozitate a a- Bicarbonatul absoarbe apa din at-
moniacului o prezinta faptul ca mosfera si se descompune; de a-
greutatea specifica a apei de amo- ceea el trebue pästrat in vase bine
niac scade cu sporirea continutului Inchise, la racoare.
In amoniac gazos; in timp ce la o
concentratie de 5% amoniac greu- Bicromat de potastu. Prisme
tatea specifica este de 0.98 la o rosii care se topesc prin incalzire.
concentratie de 34% greutatea spe- incalzit desvolta oxigen.
cifica este de 0,88.
Bioxid de carbon. Gaz fara
culoare i fax& miros, Q lumanare
Apd oxigenatà (Perhidrol). Se afundata in acest gaz se stinge.
aseste in comer% sub forma unei Bioxidul de carbon este un gaz o-
solutii de 30% epa oxigenan in travitor.
epa. Prin diluarea acestei ape oxi-
genate din comer% cu de 10 ori vo- Boras. Cristale incolore, usor
lumul ei in epa se platine apa solubile in epa, cu reactie alca-
genata 3%, care se foloseste in mod lina.
obisnuit. Ea este limpede, fara mi-
ros, amara, cu reactie slab acida si Bond. Praf brun, castaniu,
ca infatisare nu se deosebeste cu sau cristalizat in cristale negre
h:trnic de apa obisnuitä. Apa oxige- foarte dure; sgarie once corp afarä
nata trebue pästrata In sticle per- de diamant.
fect Inchise, daca se poate de cu-
loare albasträ sau bruna, deoarece
se descompune cu timpul in epa si Carbonat bazic de plumb. (Ceru-
oxigen. ea). I se mai spune i alb de
plumb. Praf alb ce se intrebuin-
teaza in vopselarie.
Azotat de argint. Cristale albe
ce trebuesc pästrate inteo sticla Carbonat de sod;u, (soda).
bine inchisä si de culoare bruna Cristale sau pulbere alba ce se di-
pentruca se descompun la lumina solva foarte usor in epa. Solutia
Azotatul de argint lasa pete neere tri ap'd disolva grasimile si ataca
pe mkni sau pe erice obiect pe care pielea mknilor.
cade.
C/oru/. Gaz galben verzui cu
Azotat de cobalt. Prisme ro- miras inneeacios ; tras in piept
s!i deli.2vescente care incalzite se produce tuse si chiar vársäturi de
disolva in apa pe care o cuprind. sange.

www.dacoromanica.ro
CHI1VIIA FARA FORMULE 53

C/orurti de amoniu (tipirig). arrItoare si face pielea aspra. Daca
Sare alba Vera miros, Cu gust in. v'ati stropit in ochi cu solutie de
tepfitor, care se disolva in epa pro- hidrat de sodiu, neutralizati Cu
ducand o racire puternica a solu- acid acetic. Hidratul de sodiu se
tiei, La O grade, 100 parti epa di- pastreaza in sticle cu dop de pluta
tolva 30 parti clorura de amoniu; parafinat
la 100 grade, 100 parti epa disolvi
73 parti clorura de amoniu. Iod. Cristale violete. Tinctura
de iod se obtine disolvand 1 parte
Ciorurti de calciu. Cristale iod in 10 párti alcool. Se pastreaza
0:be ce absorb epa. Trebue pastra- In sticle de culoare inchisa, cu gat
ta in cutii de metal sau in sticle cu Larg i cu dop de stica slefuita.
dopuri de stield.
Clorurd de magneziu. Crista- Iodoforrn. Foite galbene ca
le ce se descompun usor la aer, de sulful, cu miros patrunzator si ca-
oarece clorura de magneziu absoar- racteristic. Intrebuintat ca antisep-
be foarte repede apa din aer. Se
pastreaza de aceea in vase perfect
Inchise. lodurd de potasiu. Cuburi
translucide sau albe, usor solubile
C/orurd de sodiu (sarea de in epa; 100 pärti apa disolva 140
bucatarie). Cristale albe cu gust pärti iodura de potasiu. Substanta
sarat. Ele se disolvä in tapa cu u- se disolva de asemeni in alcool
surinta. acetona.

Coba/t. Metal cenusiu ce bate Litargd (Miniu, masicot).
putin in rosu, Cobaltul are pro- Pulbere galbue-roscatä, grea, inso-
prietati magnetice. lubila in apd, dar solubiaa in acid
azotic i acid acetic.
Fenol (Acid fenic). Cristale
incolore. insolubile in apa dar foar- Oxidul de cupru. Pral negru
te solubile in alcool i eter. Feno- tntrebuintat ca oxidant.
lul este un antiseptic puternic, o-
travitor. Oxid de magneziu (Magnezie).
Formaldehida (Aldehida for- Pulbere alba, foarte usoara, care
- Corp gazos cu miros in- absoarbe repede umezeala si bOxidul
tepator periculos de respirat, se
1
de carbon din aer. Pästrati-o nu-
intrebuinteaza ca desinfectant. In mai in cutii bine inchise. Magne-
comert se gaseste solutie de 40% sia nu este solubilä in epa, dar este
In apa sub numele de formol sau asor solubila in acizi diluati.
formalina.
Oxid de zinc (Alb de zinc).
Hidrat de amoniu. Vezi amo- Pubere alba ca zapada intrebuin-
ojee. tata in vopselerie.
Hidrat de potasiu. Se vinde in Permangaiuit de potasiu. Cri-
bastoane albe care absorb repede stale violete-rosiatice, uneori a-
vaporii de epa din atmosiena (vezi proape negre, cu luciu metalic,
hidratul de sodiu). care se disolva usor in epa dand o
solutie intens colorata in violet.
Hidrat de sodiu (Soda causti- Solutia se descompune in aer si de
ea). Se vinde in comer% sub for- aceea trebue pastratfi in sticle cu-
ma de bastoane albe, care se di- rate de culoare inchisa, cu dou
solvi in epa. Solutia este puternic slefuit
www.dacoromanica.ro
54 CHIMIA FARA FORMULE
Sarea de buicattirie. Vezi cloru- Soda causticd Vezi hidratul de
.ra de sodiu. sodiu.
Silicat de sodiu (ATA de sti- Sulfat de sodiu (Sarea lul
cid Wasserglas). Lichid ule- Glauber). Cristale sticloase care
los, limpede, fárd miros, care se in- stAnd la aer se transformd inteun
tárete la aer intr'o massd sticloa- praf alb, pentrucd pierd apa de
sd. Apa de stielä din comert cu- cristalizare. Sulfatul de sodiu este
.prinde 50-70% apd. Silicatul de intrebuintat ca purgativ.
sod:u se pdstreazd in sticle cu dop
de cauciuc, deoarece dopurile de Sulfura de carbon. Lichid
plutd sau de sticld se intepenesc limpede, foarte urát mirositor, inso-
repede. Silicatul de potasiu are a- lubil in apd, dar solubil in once
celeasi proprietdti c i silicatul de proportie in alcool, eter l grdsimi.
sodiu. Sulfura de carbon fierbe la 43
grade si de aceea trebue feral de
Sulfat de magneziu (Sare a- once flacdre in apropiere. Sticla
mard). Pulbere incolord sau de sulfurd de carbon trebue astu-
IDA, care absoarbe foarte usor u- patd. imediat dupd intrebuintare.
mezeala din aer; se disolvi in api Sulfura de carbon se pdstreazd in
ddnd o solutie amará. g o reactie sticle brune, la locuri rAccroase,
neutrA. departe de lumina soarelui.

CEL DINTAI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT I

ARSURI OTRAVIRI
,Pentru arsurile mai niki ale pie- Pentru otrAviri se recomandd ca-
lei, ungeti locul ars cu cerneald sau
cu ulei de in, sau puneti deasupra fea neagra, respiratie artificiall,
o felie de cartof crud. Pentru ar- tampoane reci. CAnd cineva s'a o-
surile mai mari, nu atingeti locul trdvit cu gaze, scoatet1-1 in aer
ars si chemati imediat medicul. ber 1 stropiti-i fata Cu apd rece.
Dacd v'au luat foc hainele, rosto-
goliti-vd pe jos sau acoperiti-vd cu Faceti-i respiratie artificiald. In
o pdturd, care sd atina. fldcdrile. orice caz, chemati imediat medicul,

IPUNCTELE DE FIERBERE ALE CATORVA LICHIDE I

Mercurul 357e Apa de mere 10to
Uleiul de in 3150 Apa 1000
Acidul sulfuric 3330 Acidul azotic 860
Fosforul 2900 Alcoolul 73.40
Uleiul de terebentind . 1590 Eterul 34 90

www.dacoromanica.ro
SAPUNURI-PETE-CLEIURI
Privite dln punct de vedere chi- lei, asa numita patura cornoasa",
säpunurhe sunt sarurale a- care se d_solva in apa cu &bun
cizilor grasi si ele se preparä din si este indepartata prin spalare.
gräsimi si o solutie alcalinä, cele Ca'nd un säpan cuprinde alcalii li-
data substante fijad amestecate in- bere, efecte:e disolvante ale aces-
tr un vas si fierte. Prin aceastä ter- tor alcalii atacd mai departe de
bere Cu alcalii, grasimea este desfa- patura cornoasa, piela propiu zisa,
cuta in part.he ei componente, acizii In care produc cräpaturi usturd-
grasi si glicerina. Acizii grasi se com- toare. Un sapun bun face pelea
b:nä cu hidratul de sodiu sau de po- moale. Säpunul prost. cu alcalii
tas:u, formand o sare care nu este libere ,se cunoaste ruwr atingän-
altceva decat säpunul. Addugänd du-1 cu limba; alcaliile libere pro-
In solutie clorurä de sodiu, adicä duc o senzatle de arsura.
sare de bucätarie, säpunul se des-
parte i pluteste deasupra lichi- Iatä, dupa Römpp, o reteta bunA
dului. pentru aabricarea sap unului an
In teorie, nimic mai simplu casa.
aceasta simplicitate face pe Incälziti la flacare mica., inteun
chimistul amator sa-si inchipue cä' vas de circa 20 litri, de fier sau
poate fabrica in laboratorul säu emailat, 2 kilograme untura sau
cele mai fine säpunuri de toaleta. seu, pang cand untura se topete.
Practica este !rasa mai grea decat (Vasul trebue sa aibA cel putin de
teor:a. Un bun säpun de toaleta, douä ori capacitatea materialelor
adica un säpun care sa nu atace folosite, de carece in timpul
piele delicata. trebue sä nu cu- fierberii lichidul se umflä. Nu fo-
prinda nici-o urma de alcalii ne- lositi vase de zinc sau aluminiu,
combnate cu alte cuvinte fie- de carece ele sunt atacate de le-
care particica de hidrat de sodiu sia fierbinte).
trebue sa se fi combinat cu un a-
cid gras sub forma de sare, ast- Inainte de inceputul operatiei,
fel ca sapunul rezultat al fie corn-pregattti-va un vas in care ati da-
plet neutru. Acest ideal nu este a- solvat 1/2 kg. hidrat de sodiu (soda
tins uneori nici de cei mal desa- caustica) in 6,5 litri apa de ploae,
värsiti specialisti .in fabricarea amestecanci mereu cu o bagheià
säpunului necum de amatori. de stir:a pAna and tot hidratul
lata dece chimistul amator nu de sodiu solid s'a disnlvat. Din a-
trebue sa incerce operatiuni care ceasta solutie de soda värsati 15
kg. in untura topita; ferindu-va
sunt peste puterile lui si sa se mul-
tumeasca cu fabricarea unor säpu- fate, de oarece solutia poate sari
nuri mai putin preterrtioase, cum In ochi. Indatä dupä aceasta in-
sunt sapunurile de rufe, pentru carevartiti bine amestecul de lesie Si
dam mal jos o retetA un haqtrsn de km-, P"-
Ca`eva cuvinte acum despre ac- rat. Amestec-il va incene sa fiarb1
tiunea curatitoare a sapunurilor. 41 waltinuati aceastA incatzire
Sä'punul curata murdariile pen- tulip de 2 ore. Din timp in timp
trucä', In prezenta unet cantitati luati o probä cu o lingurä de lemn
mari de and, grasimea saponificata observati cum se scurge solutia.
se descompune in saruri acide si Cata vreme proba este ina fhfcla,
bazice care disolvd impuritätile se adauga in fiertura Inca 1 sau 2
pielei sau ale tesaturilor litri de lesie ,astfel cA pan& la
care sunt Indepartate cu o sfarsit tati cei 6.5 litri de lesie
noua cantitate mare de apa. SA- trebue sa fie consumati.
punurtle bune isi exercitA efectele Dupa aproximativ douà ore de
asupra paturei superficiale a pie- fierbere se pleura o proba pe o far-
www.dacoromanica.ro
E6 CHIMIA FARA FORMULE
furie rece sau pe o bucata de sti- ring incomplA saponificata. 0 re-
cía. Daca pe marginea picaturii, tetä de säpun de ras, tot dupa
inainte de intärire, se formeaza un Rtimpp, este urmätoarea : se ames-
cerc, atunci solutia cuprinde Inca teca 1 kg. stearina topita (acid
grdsime nesaponificata'. Daca la stearic) cu un amestec incalzit la
suprafata picaturii se formeaza o 95 grade format din 445 grame
pielita, atunci lesia este in exces solutie de hidrat de potaslu 28%,
lipseste grasimea. and grasi- 88 grame hidrat de sodiu, 32% si
mea si lesia sunt in cantitati po- 55 grame glicerina. Se amesteca
trivite si saponificarea s'a fácut bine si se invarteste usor pana
perfect, atunci picatura ramane cand säpunul devine tramparent si
limpede .pe farfurie, Liana la inta- fluid.
rire.
Spre sfarsitul operatiei, fiertura
nu mai face spuma si se obtine o
massä d:n care se pot trage, cu
lingura de lemn, fire lungi, subtiri.
Aruncati atunci in fiertura 350 Scoaterea petelor depe tesaturile
grame de sare marunt mäcinata. Nu de má'tase, bumbac sau land con-
adaugati toatä sarea deodata, ci in stitue o operatie destul de simpla
portiuru, asteptfind de fiecare data daca intrebuintati substantele care
pana cand sarea s'a disolvat in trebue si metodele cele mai potri-
fiertura. Fierbeti apoi alte 10 mi- vite. In primul rand, fiti siguri ca
nute, invartind mereu si yeti ve- pata a fast produsa de o anumita
dea cum säpunul se departe de cauza si nu de alta, deoarece in-
les'e. Sapunul pluteste la supra- trebuintarea unei substante nepo-
fata; leçia dela fund cuprinde sare, trivite pentru scoaterea unei a-
glicer'na si impuritatile unturii. numite pete poate fixa pata, astfel
Turnati säpunul care pluteste ca indepärtarea ei sa devina apoi
deasunra in vase nu prea adanci, imposibilä. La fei de important
lasati-1 sa' se solidifice pana a doua este sa stiti natura materialului
zi si apoi cu un cutit In p'átat, de carece matasea i lana
bucäti 'de märime potrivita pe au de suferit depe urma unor chimi-
care le puneti la uscat. cale care niu fac niciun rau bum-
bacului. Tineti seama de-asemeni
Sapunurile plutitoare" pentru si de culorile in care este vopsít
bae n'au nimic misterios: in timp materialul patat, deoarece unele
ce massa lichicla se intäreste, fa- dintre chimicalele folosite pot in-
brica ntul sufla in ea un curent de depärta nu numai pata dar si cu-
aer Bas:cile de aer din massa sa- loarea tesaturii. Apa trebue folo-
punului 11 fac usor si-si dau posi- sita cu bagare de seama la unele
bilitatea sA pluteasca. tesaturi delicate, pentruca ele se
Sapunurile medicina:e" icurprind pot pata. In sfarsit, nu ultati ca
In masa or substante antiseptice, unele pete nu se pot scoate cu ni-
cum ar fi acidul fenic, iodul, su- mic ,s1 ca este uneori mai b'ne sa
bl:matul, aldehida formica, etc. lasi o pata singura decal sa in-
Sapunurile transparente" sunt cerci s'o indepartezi si s'o largesti.
fabricate disolvand sälpun obis- Curalarea petelor se face prin
nuit in spirt. Dui:A cateva sapta- trei metode. :
mani, amestecul sapun-spirt se Metoda so/ventilar: Prin aceasta
transforma inteo massa transpa- metoda, se urmäreste sa se scoata
rent5'. Snirtul este inlocuit une- pata din tesätura si sa se treaca
ori cu icerina; se °Min atunci sugativa pusa dedesubt. Sol-
sanunurile de glicerina, transpa- ventul care ramane in tesatura se
rente. evapora. Aceasta metoda este folo-
Säpunurile de ras sunt de cele sita pentru scoaterea peteloT de
mai multe ori compuse din stea- gräsimi i de uleiuri. Cei mal bunl
www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE 67

solventi sunt tetraclorura de car- ballet de magnezlu, se lea pina
bon, benzenul i benzina usoara. cand grasimea este bine abs._r-
Tetraclorura de carbon este cea bita l apoi se cura% cu perla.
mai recomandabi:a., pentruca nu se Daca pata hatea nu este proas-
aprinde. Fiti eu mere bagare de pátá, amestecati carbonatul de mag-
seama cu benzenul si benzina, de neziu cu putin benzen (nu ben-
clarece vaporii lor se aprind pe zina), ca sa obtineti o pasta. Fre-
neasteptate. cati pata cu aceasta pasta, Malí
Cand aplicati un asemenea sol- sa se usuce si curatati cu perla.
vent, aveti grija si nu intindeti Benzenul disolva grasirnea $1 car-
pata. Tesatura patata va .fi ase- bonatul de magneziu o absoarbe.
zata pe o suprafatie neteda, cu o
sugativa curata dedesubt. Aplicati Tata acum cateva retete:
soIventul in cantitate mica, Cu o Petele de rugind 'se cura% Cu o
carpa ouratä, frecand intr'o sin- solutie natura'a de oxalat ac:d de
gura directie pentruca sa nu se In- potasiu in tapa. (N'o fo:osit1 ciara
tinda pata. Solventui va sili pata tesitura se pateaza cu epa). Cla-
sa treaa In sugativa aflata dede- titi cu epa rece dupice ati seca
subt. pata (metoda chimia).
Metoda chimica: Prin aceasta Pete/e de cafea sau de ceal se
metoda, pata nu este 1ndepartata, curäta cu hipoclorit de sodiu pe te-.
vi decolorata" si chimicalul folo- saturile de bumbac, in sau ma ase.
sit t'emane in tesatura, de unde tre- artificiala. Daca solutia ctecolo-
bue indepartat prin spalare. Metoda leaza tesatura, sau daca pata se
aceasta este primejdioasa pentru afla pe lana sau matase, claliti
culoarea tesäturii si de aceea, pata cu api rece si apoi ap-icati o
inainte de a o aplica, trebue incer- solutie de epa oxigenata 3% (me-
cata pe o mica bucata din tesa- toda chimica).
tuna.
Petele de fructe, ca si acelea pro-
Dunáce ati aplicat pe pata chi- vocate de iarba si frunze, se cu-
micalul cel mai indicat, si pata a ra% prin aceleasi metode ca
d:sparut, spalati bine cu epa chimi- petele de ceai l cafea.
ca:u1 care a ramas in tesätura.
Daca ati intrebuintat permanganat Petele de mucegat se curita cu
de potasiu si el* a lasat o pata o solutie de h'poclorit de sodiu pa
bruna, indepartati aceasta pata cu in, bumbac sau matase artificiall.
o solutie de tiosulfat de sodiu. Pé matase sau lana, folcsiti o so-
Solutia de hipoclorit de sodiu lutie de acid tartric 75% (metoda
este foarte bunà pentru petele depe chirula).
bumbac, in $i matase artificia:ä,
dar ea ataca multe culori, . ca si Petele de iod se cur441 cu o so-
mátasea si lana. Solutia se cum- lutie 10% de ioduri de potasiu in
para gata preparatä dele once apa. Puteti folosi de asemcm te-
drogherie. traclorura de carbon sau alccolui
(metoda solventilor).
Metoda absorbriei: Aceasta me- Petele de pleura sau asfalt depe
toda se fo:oseste numai In cazul covoare se cura% cu benzen (me-
petelor de grasime si ulei. Carbo- toda solventilor).
natul de magneziu, talcul si alte
;Pulberi fin granulate au proprie- Petele ae vopsele se curita, ami
tatea de a absorbí uleiuri'e sunt proaspete, cu terebentini, te-
gräsimile. Dintre toate, carbonatul traclorual de carbon s3u benzen.
de magneziu este cel mai bun si Cand pata este mai veche $: vap-
el se gaseste la once vopse'arie sau seaua s'a uscat, aplicati benzen satt
drogherie. Pata se freacfi bine, tetraclorura de carbon (metoda
sau se acopera eu pulbere de car- solventilor).
www.dacoromanica.ro
58 CHIMIA PARA FORMULE

Petele de grdsime fi uleiuri se totul sa stea cateva zile, scuturand
cuatà cu tetraclorura de carbon, sticla din and In cand. Dupi a-
benzen sau benzina u.çoara (me- cest timp, obtinett o sub.Lanta
toda solventilor). groasa cleloasà, Cu miros caracte-
ristic de caucitbc.
Peteie de transpirafie se
eter,
un amestec de cinci partícuracu Un c/ei asemändtor Pe/iicanol."-
5 parti spirt si 2 parti amaniac. ului se prepara disolvand dextrina
In apa, adaogand 0,5% bisulfit de
Petele de cerneald se curfita cu o sodiu, incalzind totul pe baia de
solutie fäcuta disolvand un gram epa, filtränd i adaugand apoi bo-
acid citric In 5 grame apá, pensu- rax in proportie de 10% din greu-
land pata cu aceasta solutie si tatea dextrinei.
sand sa se usuce. Operatia se re-
peta pana cand pata dispare, Hdrtia se lipeste pe metal cu un
duna care se tamponeazd Cu apa clei fabricant disolvand 30 grame
curata .care este absorbita cu lar- zahar candel fin pulverizat in 100
de sugativa. grame waserglas (apa de sticla).
Portelenurile sparte se lipesc cu
un clei preparat arnestecand, in
parti egale, wasserglas Cu alb de
zinc (zinkweiss).
Numarul cleiurilor este imens
chimistul amator poate experi- Etichet ele care trebue sd reziste
menta la randul lui preparatele umeze/ei se lipesc Cu un clei p-e
cele mai variate, Peutru ce.e mal parat din 20 parti caseina, 5 Parq
felurite Intrebuintari. Dam mad amortiac. 6 parti wasserglas si 70
jos cateva formule olasice de parid apa.
cleiuri uzuale :
Cleiul pentru gumarea plicurilor
Pentru lipirea Inda folosirti o timbre/or se prepara din 100
compozitie preparatá disolvand ge- par dextrina, 1 parte b:sulfit de
latina alba pe baia de apa In putin sodiu si 50 parti epa, In care s'au
otet. Inainte de a face lipitura In- ciisolvat 2,5 partí borax cristaizal
bucatile de sticlá; dupa li- si 2 parti glicerina.
pitura, lasati obiectul lipit sa se
usuce intr'un loc caldut, timp de Un clei universal se prepara a-
24 de ore. mestecand 4 pärti gips ars cu o
parte guma arabica. La Intrebuin-
Pentru iipirea cauclucuri/or de bi- tare se amesteca pu:berea cu
cicletc1 sau de automobil preparati putina apä, sau cu o solutie rere
un clei din trei parti cauciuc brut de borax .Cleiul acesta lipeçte sti-
(crep), taiat in bucal,' mici, d'sol- da, marmora, fildesul, portelanul,
vat in 30 de partí benzen l lasand etc.

Unele boli sunt intovdrdsite de o transpirafie rosie, verde, gal-
bend, neagrd sau albastrd. Uneori sudoarea este fosforescentd si
strdluceste In Intuneric /
* *
Un milion de kg. argint sunt cartsumate in fiecare an pen-
tru fabricarea pidolor filmelor fotografice.
e
Fumt4 unei figdri cdntdreste 0,0031 grame.

www.dacoromanica.ro
CHIMIA FARA FORMULE 59

ATENTIEI
In mal multe din paginile acestel tanti i inspiratl agor vaporil care
(aryl am dat sfaturi asupra felulul les din gura eprubetel gi pe care-i
cum trebuese marmite unele ehiml- risiplti en mina.
cale primejdioase. Vrem si le rea- Un chlmist bun nu amesteei sub-
mintim act 'I si atragem atentia el- stantele chimIce la Intimplare, ,,ca si
titorului ci un chimist bun trebue si vadi ce se intimpli". Chimistul con-
socoteasci once subst anti chimici gffincios tine lichidele volatile gi in-
necunoscuti drept otrivitoare, pini flamabile departe de once Mare
and nu se convinge de contrariul. lucreazi cu griji am putea
Un el:11;111ml din eprubeti poste da spune cu respect, en acizil tari
vapor/ Intepitorl sau puternic mire- cum sunt acizil sulfuric gi azotic, de
etorl ; ca si vi dati seams de acest oarece el ard pities gl hainele.
luorn nu aduceti eprubeta direct sub Observind aceste misuri de pru-
flirt gl niel nu inspirati din plin va- denti, vi putetl bucura din plin de
lucririle de chimie pe care le yeti
tineti eprubeta la 20-30 cm dl.- face.
lporli;

FORMULE PENTRU TRANSFOR- CATE VA GREUTATI SPECIFICE
MAREA GRADELOR EXPRIMA-
TE IN DIFERITE SCARI TERMO- Lemnul 082
METRICE Al000lul 0 76
1° C = 0.8° R = 1,80 F. Benzina 0 69
lo R = 11/40 C = 21140 F. Benzenul . 0,90
10 F = 5/go C = 4/0 R. Apa de mare 1,02
4°R = 5° C. Laptele 1,02-1.04
Untdelemnul 0 918
C. = Celsius (astronom I fizi- Petrolul 0 80
clan suedez, 1707-1744). Mercurul , 13,58
Apa 100
R = Réaumur (fizician francez, Vinul 1,02-1,04
1633-1757).
F. = Fahrenheit (naturalLst ger-
man, 1686-1736). TERMOMETRUL FIERLTLUI ROST./
414)41414,
Rosu Inchis 530°
SCARA DE DURITATE Rosu visiniu 1nchis 640°
Rosu ca cireasa 750°
1) Tale, 2) Gips, 3) Calcar, Row deschis 840°
4) Fluorink 5) Apatit, 8) Ortozl, Galben 1000"
7) Cuart, 8) Topaz, 9) Corindon, Portocallu 9000
10) D:amant Alb peste 1200°
www.dacoromanica.ro
SUMARUL

Pag.

VacAm dela sarea de bucätärie 5
C'himia In gradini
Chimia in gospodärie 12
Alte retete utile 14
Hartle, vopsele, materii plastice 17
Chimia coloizilor 21
Cobaltul tai familia lui 24
Chimistul detectIv 28
Putinä chim:e organicä 33
Suflati-vä un balonaa de stela 38
Aveti becuri arse 37
Mici sfaturi practice 40
Scamstorli chimice 41
Falsificarea alimentelor 45
Sapunuri--Pete--Cleiuri 51

Mic dictionar 55

www.dacoromanica.ro
VA INSTALATI UN
LABORATORD
APROVIZIONATI-VA CU TOATE
MATERIALELE, STICLARIA $1
APARATURA NECESARE DELA
CASA

GHEORGHE SCORTEANI1
BUCURE$TI. B-DUL REGELE CAROL I, No. 18
(Palatul Soutzo lângeí statuia Bratianu)
TELEFON 5-22-29

UN. ATELIER SPECIAL PENTRU
PRELUCRAREA STICLEI CON-
STRUESTE ORICE APARAT SI
FACE TOATE REPARATIUN1LE.

www.dacoromanica.ro
DROGHERIA
TOMA ZLATKO
STRADA DOAMNEI Nr. 23
TELEF. 3-13-84 BUCURE'I

Cel mai complet asortiment
de chimicale §i sticlärie
pentru laborator.
Servim cantitAti minimale
pentru incepAtori in chimie
Tot felul de chimicale
industriale.
Sectie specialà cu oxizi
pentru ceramicA.

FURNITURI GENERALE PENTRU
LABORATOR

www.dacoromanica.ro
VOLUMUL II
DIN

99C 1 ill PARA F 1 LE"
APARE IN CURAND

EL CUPRINDE ALTE EXPERIENTE

DE CHIMIE, NUMEROASE SFATURI

PRACTICE, LUCRARI DE STICLA

PESTE 500 RETETE

www.dacoromanica.ro
DROGUERIA
STANDARD
SOCIETATE ANONIMA ROMAN A
BUCURESTI, STRADA SF. IONICA Nr. 8
TELEFON 5-16-10
IIMB

DEPOZIT DE MEDICAMENTE
CHIMICALE FARMACEUTICE
DROGURI - PLANTE MEDICINALE - ULEIURI

SPECIALITATI FARMACEUTICE
ASORTIMENT COMPLET DE
REACTIVI DE LABORATOR
In ambalale origInale ale reputatelor fabric!
MERCK, RIEDEL DE HAEN,
SCHERING, KAHLBAUM, GRUEBLER

LIVRARI PROMPTE DIN DEPOZIT

Tipografia Ziarului Universur, Brezoianu 23-25
Reg. Com. 437/932. 4000 ex. XI. 942.

www.dacoromanica.ro Pretul Lei 440-