Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind

prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
1


MINISTERUL
ADMINISTRAłIEI ŞI
INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL
AL POLIłIEI ROMÂNE
AGENłIA NAłIONALĂ
ANTIDROG



MINISTERUL EDUCAłIEI,
CERCETĂRII,
TINERETULUI ŞI
SPORTULUI


„EU ŞI COPILUL MEU”

GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU
CONSILIERII ŞCOLARI

realizat în cadrul proiectului
RO-0047 „Formare familială în abilităŃi educative privind prevenirea consumului
de tutun, alcool şi droguri”
finanŃat prin Mecanismul Financiar al SpaŃiului Economic European

ISBN:......................
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
2
Cuprins
INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 6
DESCRIEREA PROIECTULUI....................................................................................................................... 10
TITLUL PROIECTULUI ............................................................................................................................... 10
OBIECTIV GENERAL................................................................................................................................... 10
OBIECTIVE SPECIFICE ............................................................................................................................... 10
STRATEGIA DE INTERVENłIE................................................................................................................... 10
CONTEXTUL APLICĂRII ............................................................................................................................. 10
TIPUL DE PROGRAM ÎN FUNCłIE DE RISCUL POPULAłIEI łINTĂ ....................................................... 10
CADRUL DE IMPLEMENTARE .................................................................................................................... 11
BENEFICIARII PROIECTULUI ..................................................................................................................... 11
DESCRIEREA PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU” ............................................................................... 13
ACTIVITĂłILE PROIECTULUI .................................................................................................................... 13
SemnificaŃia simbolurilor care delimitează subcapitolele activităŃilor ......................................... 14
METODOLOGIA DE APLICARE A PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”............................................... 14
PROBLEME CARE POT SĂ APARĂ – SOLUłII DE REZOLVARE................................................................ 17
Ce facem atunci când unul sau mai mulŃi participanŃi nu îşi îndeplinesc temele pentru acasă17
„Trucuri” pentru atragerea părinŃilor la şcoală................................................................................. 18
Motivăm familiile să participe la proiect............................................................................................. 18
Prevenim abandonul participanŃilor ..................................................................................................... 20
Asigurăm motivarea extrinsecă a părinŃilor ........................................................................................ 21
Ce facem când un participant perturbă activitatea .......................................................................... 21
METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE....................................................................................................... 21
I. METODE CENTRATE PE CONSILIER ..................................................................................................... 22
1. Prezentarea.......................................................................................................................................... 22
2. Dezbaterea pe baza studiului de caz............................................................................................... 22
II. METODE CENTRATE PE GRUP............................................................................................................. 23
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
3
1. Activitatea de energizare (de spargere a gheŃii) .......................................................................... 23
2. Brainstorming-ul (furtuna de idei) ................................................................................................... 23
3. DiscuŃia în grupuri mici ...................................................................................................................... 24
4. DiscuŃia dirijată................................................................................................................................... 24
5. Modelarea comportamentului ........................................................................................................... 26
6. Jocul de rol........................................................................................................................................... 27
7. Lecturi scurte....................................................................................................................................... 30
8. Turul galeriei........................................................................................................................................ 30
9. Metoda SINELG..................................................................................................................................... 30
EVALUAREA PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”................................................................................ 31
A. RAPORTAREA ACTIVITĂłILOR............................................................................................................ 31
B. Monitorizarea consilierilor şcolari.................................................................................................... 32
ACTIVITATEA 1: SĂ FACEM CUNOŞTINłĂ.............................................................................................. 33
ACTIVITATEA 2: NEVOILE COPILULUI MEU............................................................................................ 39
ACTIVITATEA 3: CE FEL DE PĂRINTE SUNT? ......................................................................................... 46
ACTIVITATEA 4: CUM COMUNICĂM EFICIENT CU COPIII...................................................................... 55
ACTIVITATEA 5: CUM CONTROLĂM CONFLICTELE DIN FAMILIE......................................................... 62
ACTIVITATEA 6: CUM STABILIM REGULI ŞI PEDEPSE............................................................................ 69
ACTIVITATEA 7: CUM SUPRAVEGHEM ANTURAJUL COPILULUI .......................................................... 79
ACTIVITATEA 8: CUM AFECTEAZĂ FAMILIA CONSUMUL DE TUTUN, ALCOOL ŞI DROGURI............. 85
Mituri legate de droguri .......................................................................................................................... 93
Semne, simptome şi efecte ale consumului de droguri .................................................................... 94
PRINCIPALELE DROGURI ŞI EFECTELE LOR............................................................................................ 94
1. Nicotina............................................................................................................................................. 94
2. Alcoolul ............................................................................................................................................. 94
3. Marijuana.......................................................................................................................................... 95
4. Heroina.............................................................................................................................................. 95
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
4
5. Cocaina.............................................................................................................................................. 95
6. Amfetamina...................................................................................................................................... 95
7. MDMA (Ecstasy) ................................................................................................................................ 96
8. Benzodiazepine................................................................................................................................ 96
9. Inhalantele........................................................................................................................................ 96
10. SubstanŃele etnobotanice.......................................................................................................... 96
ACTIVITATEA NR. 9: GALA DE PREMIERE A ABSOLVENłILOR PROIECTULUI“EU ŞI COPILUL MEU”
.................................................................................................................................................................... 98
Anexa 1: Tabel de prezenŃă................................................................................................................. 102
Anexa 2: Raportul de activitate .......................................................................................................... 103
Anexa 3: Acord de parteneriat ............................................................................................................ 104
Anexa 4: Calendarul activităŃilor cu părinŃii..................................................................................... 105
Anexa 5: Chestionar de evaluare a ActivităŃii 2............................................................................... 106
Anexa 6: Fişa de evaluare a ActivităŃii 3 ........................................................................................... 107
Anexa 7: Fişa de evaluare a ActivităŃii 4 ........................................................................................... 108
Anexa 8: Fişa de evaluare a ActivităŃii 5 ........................................................................................... 109
Anexa 9: Fişa de evaluare a ActivităŃii 6 ........................................................................................... 110
Anexa 10: Fişa de evaluare a ActivităŃii 7......................................................................................... 111
Anexa 11: Fişa de evaluare a ActivităŃii nr. 8................................................................................... 112
Anexa 12: Chestionare de satisfacŃie privind participarea la proiectul „Eu şi copilul meu”... 113
Anexa 13: Diplomă de participare....................................................................................................... 114
Anexa 14: Raport final de implementare a proiectului „Eu şi copilul meu”............................... 115
Anexa 15: Raportul de monitorizare................................................................................................... 116
Anexa 16: Model acord colaborare CJRAE - CPECA.......................................................................... 117
Anexa 17: Model acord colaborare CPECA – Unitate şcolară.......................................................... 119
DICłIONAR............................................................................................................................................... 121
REZULTATELE OBłINUTE ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU” .......... 122
Analiza rezultatelor intervenŃiei pe baza designului experimental randomizat controlat....... 123
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
5
Ipoteze generale statistice care urmează a fi testate pe baza designului experimental ......... 125
I. Analiza eşantioanelor cercetării...................................................................................................... 127
Caracteristici socio-demografice ale respondenŃilor....................................................................... 128
Testul eşantioanelor independente grup experimental vs. grup control..................................... 132
II. Analiza datelor cercetării ................................................................................................................ 135
DiferenŃele între rezultatele posttest la grupul experimental şi rezultatele posttest la grupul
de control ................................................................................................................................................ 147
Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item........................................................................................ 148
Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)..................... 151
Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)..................... 157
Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)..................... 165
Concluzii şi recomandări....................................................................................................................... 167
ANEXA 1: Descrierea variabilelor grupului experimental................................................................ 171
ANEXA 2: Descrierea variabilelor grupului de control ..................................................................... 175
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 180
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
6
Moto: „Singura cale de a forma copii buni este să devenim mai întâi părinŃi mai buni”
Zig Ziglar
INTRODUCERE
EducaŃia, definită în termeni foarte generali, este un proces al cărui scop esenŃial
este de a înlesni o anumită modificare de comportament. PărinŃii sunt primii profesori
ai copilului, ei începând educarea copilului din familie. Împreună cu părinŃii, şcoala
îşi are rolul ei bine stabilit, intervenind în dezvoltarea primară a copilului. În acest
context, consilierea părinŃilor în scopul îmbunătăŃirii relaŃiilor cu proprii copii, după
principii ştiinŃifice de psihopedagogie, devine o necesitate.
PărinŃilor le revine rolul esenŃial în creşterea copiilor, fiind datori să le asigure nu
numai existenŃa materială, ci şi un climat familial afectiv şi moral. Sunt situaŃii în
care familia consideră că este suficient să se ocupe doar de satisfacerea nevoilor
primare (hrană, îmbrăcăminte, locuinŃă, cheltuieli zilnice etc.), subestimând
importanŃa unei comunicări afective, aspect ce se reflectă negativ în dezvoltarea
sentimentului de apartenenŃă al copilului.
Rolul de părinte implică foarte multe cunoştinŃe şi abilităŃi necesare zi de zi. Aceste
cunoştinŃe şi abilităŃi nu sunt înnăscute sau nu apar atunci când devii părinte. Fiecare
dintre noi învăŃăm să fim părinŃi de la cei din jurul nostru, de la părinŃii noştri, din
informaŃiile pe care le auzim sau le citim. Uneori însă ceea ce învăŃăm din
interacŃiunea cu ceilalŃi nu este suficient pentru a fi părintele de care copilul are
nevoie pentru a se dezvolta şi pentru a creşte sănătos fizic şi mental. De multe ori
părinŃii au întrebări la care nu au răspunsuri sau observă comportamente ale copilului
lor la care nu ştiu cum să reacŃioneze.
În general comportamentul este inspirat din propria experienŃă de viaŃă a părinŃilor,
astfel perpetuându-se atât aspecte pozitive cât şi negative în educaŃie, pe parcursul
mai multor generaŃii. Modelul parental pozitiv se regăseşte adesea în înŃelepciunea
populară, cum ar fi, de exemplu, zicala: „Ce nu te doboară, te face mai puternic”; şi,
referindu-ne la trăsăturile de caracter pozitive putem menŃiona şi proverbul: „Aşchia
nu sare departe de trunchi” sau „Cum îl creşti, aşa îl ai”. Însă, cu toŃii ştim astăzi că,
indiferent de situaŃie, educaŃia copiilor nu poate fi asociată cu violenŃa, iar bătaia nu
mai este „ruptă din rai!”. Prin intermediul acestui proiect ne propunem să consolidăm
legăturile afective dintre membrii familiei (părinte-copil, părinte-părinte, copil-
copil), dintre aceştia şi şcoală, aplicând sistematic metode fundamentate ştiinŃific.
Fără îndoială abuzul de băuturi alcoolice, tutun şi alte droguri facilitează apariŃia
problemelor medicale, psihologice şi sociale importante în cea mai mare parte a
Ńărilor dezvoltate. Având în vedere că tratamentul pentru astfel de probleme este
dificil şi, adeseori, este absolut imposibil să rezolvăm unele dintre complicaŃiile
asociate abuzului de droguri – cum ar fi infecŃia cu HIV – totuşi, cu sprijinul acestui
ghid, vom face împreună eforturi pentru a preveni abuzul de tutun, alcool şi droguri
cel puŃin pentru familiile incluse în proiect.
Ghidul conŃine descrierea celor nouă activităŃi cu părinŃii care se vor realiza în cadrul
proiectului „EU ŞI COPILUL MEU”. ActivităŃile cu părinŃii sunt interactive, conŃinând şi
aplicaŃii cu caracter ludic, ce necesită un grad mare de implicare din partea
părinŃilor, a consilierilor şcolari şi, acolo unde este cazul, şi din partea copiilor.
Autorii
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
7
Ghidul de bune practici pentru consilierii şcolari a fost realizat ca urmare a derulării
activităŃilor implementate în perioada septembrie 2010-ianuarie 2011, în cadrul
proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităŃi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri”, finanŃat prin Mecanismul Financiar al SEE, de
către următorii experŃi:
Coordonator ştiinŃific Profesor Universitar Doctor Nicolae MITROFAN, Decan al
FacultăŃii de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, Universitatea Bucureşti.
Psiholog clinician drd. Zoe-Doina NIłĂ, coordonator proiect, Inspectoratul General al
PoliŃiei Române, doctorand al FacultăŃii de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei,
Universitatea Bucureşti, master în Prevenirea şi combaterea drogodependenŃelor la
Facultatea de Sociologie şi AsistenŃă Socială, Universitatea Bucureşti, psihoterapeut
de familie în supervizare, formator în adicŃii, licenŃă în Psihologie, Facultatea de
Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti.
Profesor gradul I Dumitru I. DUMITRU, AgenŃia NaŃională Antidrog, specialist
educaŃie-învăŃământ; formator naŃional în management educaŃional - Programul de
reformă al învăŃământului preuniversitar din România / Centre for British Teachers;
formator în educaŃie personală - componenta character / Programul „Character First
!” / Character Training Institute Oklahoma City – USA; formator naŃional în educaŃie
pentru drepturile omului şi educaŃie pentru cetăŃenie democratică - Programul
NaŃional „EducaŃie pentru CetăŃenie Democratică” / Ministerul EducaŃiei şi
Cercetării; Consiliul Europei - Centrul European pentru Tineret, UNICEF România;
formare în implementarea şi evaluarea strategiilor regionale antidrog - Ministerul
Federal al SănătăŃii din Germania / LWL; formare în dezvoltarea deprinderilor şi
abilităŃilor sociale - Ministerul Federal al SănătăŃii din Germania / LWL.
Sociolog Cătălina CHENDEA, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
coordonator proiecte prevenire consum de droguri în şcoală; formator naŃional în
domeniul educaŃie pentru cetăŃenie democratică, comunicare, lucrul cu tinerii,
educaŃie inter-culturală / Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul Nord
– Sud al Consiliului Europei; formator în educaŃie personală - componenta caracter /
Programul „Character First !” / Character Training Institute Oklahoma City – USA;
formator certificat CNFPA formator naŃional în educaŃie pentru drepturile omului şi
educaŃie pentru cetăŃenie democratică - Programul NaŃional „EducaŃie pentru
CetăŃenie Democratică” / Ministerul EducaŃiei şi Cercetării; UNICEF România;
Facilitator programul de educaŃie alternativă în arta de a conduce „Liderii Mileniului
Trei” / British Council, FundaŃia Codecs pentru Leadership; formare în implementarea
şi evaluarea strategiilor regionale antidrog - Ministerul Federal al SănătăŃii din
Germania / LWL; formare în dezvoltarea deprinderilor şi abilităŃilor sociale -
Ministerul Federal al SănătăŃii din Germania / LWL.
Psiholog clinician specialist Alina NEAGOE, psihoterapeut TCC, specializare în
adicŃii, AgenŃia NaŃională Antidrog, Centrul de AsistenŃă Integrată a AdicŃiilor Pericle,
master în Psihoterapii cognitiv-comportamentale la Universitatea Titu Maiorescu –
Facultatea de Psihologie, formare în Interviul MotivaŃional, formator certificat CNFPA,
specializări multiple în prevenirea consumului de droguri în şcoală şi familie,
consilierea persoanelor afectate de consumul de alcool şi droguri, persoanelor
afectate de HIV şi hepatită C; licenŃiată a FacultăŃii de Psihologie-Sociologie,
Universitatea Hyperion, Bucureşti. Membru al AsociaŃiei de Hipnoterapie şi
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
8
Psihoterapii Cognitiv-comportamentale, membru al Colegiului Psihologilor din
România.
Psiholog principal drd. Tatiana BARBAROŞ, Centrul JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă
EducaŃională ConstanŃa, master în Politici publice şi administraŃie publică,
Universitatea Bucureşti; studii aprofundate: „Psihologie Industrială şi
OrganizaŃională”, Facultatea de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, Universitatea
„Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1999; licenŃiată a UniversităŃii „Babeş-Bolyai”, Cluj-
Napoca, Facultatea de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, Specializarea Psihologie, 1998;
psihoterapeut practicant – Hipnoză şi terapie ericksoniană; membru al Comitetului
Filialei ConstanŃa al Colegiului Psihologilor din România; preşedintele AsociaŃiei
Psihologilor şi Psihopedagogilor din ConstanŃa „APSIPED”; autor al lucrării
„Dezvoltarea competenŃelor de comunicare la adulŃi în relaŃie cu copilul”, ConstanŃa,
Editura „Andrei Şaguna”, 2008; coordonator al lucrării „PărinŃi, vă invit în lumea
mea!”, ConstanŃa, Editura Newline, 2009.
Psiholog clinician specialist Mihaela CIŞMILIANU, AgenŃia NaŃională Antidrog –
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog ConstanŃa, formări multiple în
adicŃii (Tehnica Interviului MotivaŃional; Prevenirea Recăderilor), formare în Terapii
Scurte, master în Psihoterapii cognitiv - comportamentale, Universitatea Titu
Maiorescu Bucureşti, 2005; multiple formări în domeniul prevenirii consumului de
droguri în şcoală şi familie; experienŃă clinică în evaluarea şi consilierea persoanelor
consumatoare de droguri; licenŃiată a UniversităŃii Ovidius ConstanŃa, Facultatea de
Psihologie, 2003. Membru al AsociaŃiei de Hipnoterapie şi Psihoterapii Cognitiv-
comportamentale, membru al Colegiului Psihologilor din România.
Psiholog şcolar Simina (MORAR) HINł, director al Centrului JudeŃean de Resurse şi
AsistenŃă EducaŃională Bihor, master în Management EducaŃional, DPPPD,
Universitatea din Oradea; stagiu de formare profesională Socrates / Comenius
Grundtvig 3 Course 2006 – Institutul Edward de Bono, Kappara, Malta – „Edward de
Bono’s Serious Creativity and Lateral Thinking”; formare în educarea copiilor cu
autism, Auctores, St. Truiden, Belgia; absolventă a cursului postuniversitar de
Terapie OcupaŃională, susŃinut de ReŃeaua Europeană de Terapie OcupaŃională în
ÎnvăŃământul Superior, în cadrul Proiectului Joint Action &Youth; master în
Consiliere individuală şi psihoterapie - Facultatea de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei,
licenŃiată a FacultăŃii de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, Universitatea Babeş-Bolyai
Cluj-Napoca.
Psiholog clinician Georgeta - Ramona POPESCU, AgenŃia NaŃională Antidrog, Centrul
de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Bihor, master în Consiliere Psihologică
din cadrul FacultăŃii de ŞtiinŃe Socio-Umane, Universitatea din Oradea, licenŃiată a
FacultăŃii de ŞtiinŃe Socio-Umane, Specializarea Psihologie, Universitatea din
Oradea, absolvent cursuri postuniversitare în Terapie RaŃional- EmoŃional-Cognitiv-
Comportamentală niv.I şi II, formator în adicŃii.
Jurist dr. Mihaela TOMIłĂ, AgenŃia NaŃională Antidrog, Centrul Regional de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiş, specializare în psihologie judiciară,
lector la Universitatea de Vest Timişoara - Facultatea de Sociologie şi Psihologie,
membru al Uniunii Juriştilor din România.
Sociolog dr. Aurora - Violeta LEFTER, AgenŃia NaŃională Antidrog, cercetător
ştiinŃific, doctor în sociologie - Facultatea de Sociologie şi AsistenŃă Socială,
Universitatea Bucureşti (teza: Consumul de droguri - impact asupra unei societăŃi în
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
9
tranziŃie), master în „Politici Sociale ale Dezvoltării” la Universitatea Bucureşti -
Facultatea de Sociologie şi AsistenŃă Socială, licenŃă în sociologie la Universitatea
Bucureşti - Facultatea de Sociologie, Psihologie şi Pedagogie; formare în: analiză
statistică avansată (SPSS), realizarea de studii şi analize privind fenomenul drogurilor,
evaluarea şi planificarea programelor, manager de proiect şi formator adulŃi.
Sociolog Andrei BOTESCU, AgenŃia NaŃională Antidrog, absolvent master în sociologie
- Facultatea de Sociologie a UniversităŃii din Lund, Suedia, licenŃiat în psihologie
organizaŃională la Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti - Facultatea de
Psihologie, absolvent colegiu „AsistenŃă socială şi probaŃiune” al FacultăŃii de
Sociologie şi AsistenŃă Socială, Universitatea Bucureşti, stagii de formare în: analiză
statistică avansată (SPSS), tehnici şi metode de evaluare cantitativa şi calitativa a
fenomenului drogurilor oferite de EMCDDA, Şcoala de Sănătate Publică din Madrid,
Şcoala de sănătate publică din Granada Spania, Institutul NaŃional de Sănătate Publică
din Helsinky - Finlanda.
Psiholog Ramona Georgeta PRUNDARU, masterand Consiliere şi Orientare în Carieră,
Universitatea Politehnică Bucureşti, Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic; formator naŃional Consiliere şi Orientare, Training în CPI, D&D Consultants,
Training de psihodiagnostic şi principii de validare a testelor şi cotarea testelor
proiective, D&D Consultants, licenŃiată în psihologie, Facultatea de Psihologie,
Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti.
Manualul de faŃă reprezintă un ghid de bune practici, bazat pe experienŃa
specialiştilor AgenŃiei NaŃionale Antidrog şi ai Ministerului EducaŃiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportuluiprecum şi a celor 62 de consilieri şcolari din judeŃele Bihor,
ConstanŃa şi Ilfov, după cum urmează:
22 Consilieri şcolari din judeŃul BIHOR: Ionela BELBE, Iudit BIRINYI, Diana BODEA
LUNG, Eva BODO, Ioana CHERECHIANU, Alin-Ioan CREłU, Adela Simona CUREA LUP,
Andrea Nicoleta DUMBRAVĂ, Teodora Alina ENE, Orsolya-Aniko GAZDAG, Laura HARJA,
Anca Simona KELEMEN, Teodora Felicia MEGHESAN, Mihaela Iudita MINCIC, LuminiŃa
Iolanda Edittha MLADONICZKY, Gabriela NEDELCU, Monica ONICA, Rodica POP, Ani-
Emilia RADU, Nicoleta-Elena STOITA, Ioana Mariana SZANTO, Tunde TARR.
22 Consilieri şcolari din judeŃul CONSTANłA: Raluca ATANASIU, Laura Elena
BURGHIŞAN, Marieta CĂESCU, Mirela CĂPĂłÎNĂ, Aurora CHIRILĂ, Vasile CIUBUCĂ, Ana
COLNICEANU, Gabriela CRUDU, Eugenia DOBROMIR, Valentina DURAC, Carmen - Silvia
FALIBOGA-ANDREI, Camelia MARINESCU, Cristina MUREŞANU, Mihaela NICOLAEV,
Cristina PALU, Mihaela PARIZA, Carmen-Daniela PĂLICI, Mihaela - Camelia POPA,
Laura Elena SECU, Nicoleta - Dorina TOMA, Alina VASILE.
18 Consilieri şcolari din judeŃul ILFOV: Maria ANGHEL, Ioana BĂNULESCU, Maria
BOBOC, Mariana Dochia GASPAR, Lelia GAVRILĂ PERL, Delia Josett HANEA, Ana Maria
MOAGĂ, Lucian NEGOIłĂ, Lucian POPESCU, LuminiŃa POPESCU, Andreea Oana RÂCIU,
Ioana SANDU, Sanda SĂCEANU, AncuŃa SOCAS, Ileana Narcisa ŞTEFĂNESCU, Gabriela
TROANCA, Simona-Maria VASILE, Sorina VRANĂ.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
10
DESCRIEREA PROIECTULUI
TITLUL PROIECTULUI
RO 0047 „Formare familială în abilităŃi educative privind prevenirea consumului de
tutun, alcool şi droguri”, finanŃat prin Mecanismul Financiar al SEE.
OBIECTIV GENERAL
Creşterea factorilor familiali de protecŃie şi reducerea factorilor familiali de risc faŃă
de consumul de tutun, alcool şi droguri la preadolescenŃi.
OBIECTIVE SPECIFICE
Þ Dezvoltarea abilităŃilor de comunicare eficientă între părinŃi şi copii;
Þ ÎmbunătăŃirea supravegherii comportamentului copiilor;
Þ Creşterea frecvenŃei utilizării de către părinŃi a metodelor de disciplinare
pozitivă;
Þ Dezvoltarea abilităŃii părinŃilor de a stabili reguli de comportament clare şi
coerente;
Þ Exersarea strategiilor de rezolvare eficientă a conflictelor dintre părinŃi şi copii;
Þ Diminuarea frecvenŃei şi intensităŃii conflictelor în familie;
Þ ÎmbunătăŃirea competenŃelor consilierilor şcolari în domeniul consilierii familiale.
STRATEGIA DE INTERVENłIE
Dezvoltarea de competenŃe de formare familială în abilităŃi educative a consilierilor
şcolari, prin intermediul cursurilor de formare şi a sesiunilor de supervizare din partea
specialiştilor CPECA.
CONTEXTUL APLICĂRII
Familial, părinŃi, mama şi tatăl.
TIPUL DE PROGRAM ÎN FUNCłIE DE RISCUL POPULAłIEI łINTĂ
Selectiv. Spre deosebire de programele de prevenire universale, destinate tuturor
grupurilor de populaŃii care nu au fost identificate în prealabil ca fiind expuse unui
risc particular în legătură cu consumul de droguri, programele de prevenire
selectivă se orientează spre segmente de populaŃie delimitate în funcŃie de
expunerea acestora la un număr crescut de factori de risc pentru abuzul de droguri
(tutun, alcool, plante etnobotanice, droguri ilegale), cum ar fi preadolescenŃii care
lipsesc de la şcoală sau copiii persoanelor care consumă abuziv alcool sau droguri.
Programele de prevenire selectivă necesită mai multe resurse, au o acoperire mai
mică decât cele universale, sunt orientate spre segmente de populaŃie cu risc crescut
de a prezenta probleme asociate cu consumul de droguri şi oferă beneficii potenŃiale
foarte crescute.
În Ńara noastră, programele de prevenire a abuzului de droguri, care oferă intervenŃii
dezvoltate şi validate, plecând de la criterii ştiinŃifice, sunt relativ puŃine. În cazul
programelor de prevenire selectivă, lipsa celor fundamentate ştiinŃific este şi mai
mare.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
11
CADRUL DE IMPLEMENTARE
Proiectul „Eu şi copilul meu” are la baza proiectul „Protego”, implementat de către
AgenŃia NaŃională Antidrog în anul 2007. Ca urmare, activităŃile propuse sunt validate
ştiinŃific, iar modificările care apar faŃă de proiectul iniŃial se datorează adaptării la
realităŃile româneşti.
Proiectul a fost implementat în anul şcolar 2009-2010 în 68 de unităŃi de învăŃământ
din judeŃele Ilfov, Bihor şi ConstanŃa, de către structurile teritoriale ale AgenŃiei
NaŃionale Antidrog, respectiv Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog,
în parteneriat cu Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin
Centrele JudeŃene de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională din cele trei judeŃe. Din cele
3 judeŃe au fost au fost selecŃionaŃi şi formaŃi 75 de consilieri şcolari. SelecŃia
acestora s-a realizat conform următoarelor criterii:
• AbsolvenŃi de psihologie, psihopedagogie, sociologie sau asistenŃă socială;
• Minim trei ani experienŃă în domeniu;
• Consilieri şcolari, psihologi, asistenŃi sociali sau cadre didactice titulare care îşi
desfăşurau activitatea în unităŃi şcolare cu clasele V-VIII, sau în Centre JudeŃene de
Resurse şi AsistenŃă EducaŃională atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, din
judeŃele selecŃionate.
Consilierii şcolari au selecŃionat, la rândul lor, un număr de 1000 de părinŃi,
conform următoarelor criterii:
• PărinŃi ai copiilor din ciclul secundar (clasele V-VII), cu vârsta între 10 şi 13 ani;
• PărinŃi care proveneau dintr-un mediu socio-economic defavorizat, cu venituri
reduse şi anume sub 600 leisau membru de familie(beneficiari ai ajutorului social,
şomeri);
• PărinŃi la risc (abilităŃi educative şi de gestionare familială scăzute) sau cu copii la
risc (probleme de adaptare şi randament şcolar scăzut, probleme precoce sau
persistente de comportament, care nu necesită în mod special o intervenŃie
terapeutică)
• Familii cu conflicte sau în care exista consum frecvent de tutun şi alcool;
• Nivelul de educaŃie de minim, patru clase primare absolvite.
În elaborarea Ghidului de bune practici autorii au Ńinut seama de observaŃiile şi
experienŃele celor 62 de consilieri şcolari, care au implementat proiectul „Eu şi
copilul meu” în cele 3 judeŃe. Aceştia au susŃinut un număr de 8 activităŃi cu părinŃii,
a 90 minute fiecare, cu o frecvenŃă săptămânală.
Ghidul de bune practici se adresează consilierilor şcolari, care vor continua
implementarea proiectului„Eu şi copilul meu”în unităŃi şcolare cu clase V-VIII, în anii
şcolari următori.
BENEFICIARII PROIECTULUI
Beneficiarii acestui proiect se împart în patru categorii: consilieri şcolari, specialişti
CPECA (psihologi, asistenŃi sociali, sociologi), părinŃi şi copii.
I. Consilieri şcolari
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
12
În cadrul proiectului pot participa consilieri şcolari care au absolvit cursul de formare
„Eu şi copilul meu”.
Criteriile de selecŃie ale consilierilor şcolari (îndeplinite cumulativ):
• AbsolvenŃi de psihologie, psihopedagogie, sociologie sau asistenŃă socială;
• Minim cinci ani experienŃă în domeniu;
• Titulari în unităŃi şcolare cu clasele V-VIII, atât din mediul urban, cât şi din mediul
rural;
• ExperienŃă în proiecte cu părinŃii.
ResponsabilităŃile consilierului şcolar: selectarea grupului de părinŃi, organizarea
activităŃilor cu părinŃii, completarea şi transmiterea documentelor aferente
fiecărei activităŃi către coordonatorul judeŃean.
II. Specialişti CPECA având rolul de a colabora cu coordonatorii judeŃeni, în scopul
monitorizării implementării proiectului şi de a sprijini cu materiale informative, la
solicitarea consilierilor şcolari,activităŃile din cadrul proiectului.
Criteriile de selecŃie ale specialiştilor (îndeplinite cumulativ):
• AbsolvenŃi de psihologie, psihopedagogie, sociologie sau asistenŃă socială;
• Certificat de formare de formatori;
• ExperienŃă în proiecte de prevenire.
II. Criterii de selecŃie a părinŃilor:
× PărinŃi ai copiilor din ciclul secundar (clasele V-VII), cu vârsta între 10 şi 1 ani;
× PărinŃi la risc (abilităŃi educative şi de gestionare familială scăzute, mediu
defavorizat) sau cu copii la risc (probleme de adaptare şi randament şcolar scăzut,
probleme precoce sau persistente de comportament, care nu necesită în mod special
o intervenŃie terapeutică);
× Familii cu conflicte sau în care există consum frecvent de tutun şi alcool;
× Nivelul de educaŃie de minim obligatoriu este de patru clase primare absolvite.
Nu se vor include în proiect persoanele care prezintă tulburări psihopatologice sau
care au alte dificultăŃi ce pot interfera grav în derularea activităŃilor! Aceste
persoane necesită intervenŃii de specialitate, terapii individuale etc., nefiind
compatibile cu abordarea din cadrul proiectului „Eu şi copilul meu”.
× Copii din ciclul secundar, cu vârsta între 10 şi 1 ani, ai căror părinŃi sunt
incluşi în proiect.
O dată identificate familiile care îndeplinesc criteriile de mai sus, vom invita
personal părinŃii, telefonic sau printr-o scrisoare în care vom specifica data, ora şi
locul de întâlnire (de ex. cabinetul de consiliere). Cu acest prilej le prezentăm
părinŃilor proiectul „EU ŞI COPILUL MEU”, precum şi toate detaliile organizatorice.
Invităm părinŃii care îşi dau acordul, să participe la prima activitate a proiectului.
Numărul recomandat de părinŃi participanŃi este între 10 şi 12!
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
13
Este important ca ambii părinŃi să participe la proiect. Adeseori acest lucru nu este
posibil, fie că este vorba despre familii monoparentale (situaŃie destul de frecventă),
fie datorită gradului crescut de conflict existent între părinŃi, indiferenŃei unuia
dintre aceştia faŃă de educaŃia copiilor sau din alte motive (proiect de lucru al
părinŃilor, părinŃi plecaŃi în străinătate, în penitenciar etc.).
Pe de altă parte, atunci când participă ambii părinŃi este recomandat să nu vină prin
rotaŃie. Ideal ar fi să participe atât tatăl cât şi mama la toate activităŃile proiectului.
Recomandăm ca grupul să fie format din 10 - 12 participanŃi. Grupurile mai mici
limitează posibilităŃile de îmbogăŃire a cunoştinŃelor prin intermediul experienŃelor
celorlalŃi participanŃi. Cu mai mult de 12 persoane devine dificilă menŃinerea
controlului asupra grupului şi activităŃilor, existând riscul să depăşim timpul prevăzut
pentru exerciŃii, iar participanŃilor li se reduc posibilităŃile de intervenŃie şi implicare
activă.
Este important să selectăm un grup de părinŃi cât mai omogen posibil în ceea ce
priveşte motivaŃia şi nevoile de participare la proiect, caracteristicile socio-
demografice, veniturile, educaŃia, vârsta copiilor.
DESCRIEREA PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”
Proiectul „EU ŞI COPILUL MEU” face parte din proiectul RO 0047 „Formare familială în
abilităŃi educative pentru prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri” este
implementat de AgenŃia NaŃională Antidrog, prin CPECA, în parteneriat cu Ministerul
EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin CJRAE.
ACTIVITĂłILE PROIECTULUI
Proiectul include nouă activităŃi cu părinŃii cu durată de minim 90 de minute
fiecare.
ActivităŃile se programează cu o frecvenŃă de o activitate pe săptămână şi
urmăresc următoarea schemă:
Bun venit participanŃilor; activitatea de energizare (de spargere a gheŃii);
trecerea în revistă (pe scurt) a activităŃii anterioare; verificarea temei pentru
acasă; prezentarea obiectivelor activităŃii; realizarea activităŃii; evaluarea
activităŃii (feed-back din partea participanŃilor); prezentarea temei pentru
acasă; preocupări frecvente ale părinŃilor (lectură suplimentară).
ActivităŃile proiectului „EU ŞI COPILUL MEU” includ una sau mai multe teme (sarcini
educative) pe care participanŃii trebuie să le realizeze acasă, de preferat în scris.
Aceste teme au rolul de a exersa, în situaŃii reale, abilităŃile dobândite sau
îmbunătăŃite în cadrul activităŃilor, astfel încât acestea să se menŃină şi să se
generalizeze. Prin generalizare se înŃelege manifestarea noilor comportamente sau
abilităŃi în contexte sau condiŃii diferite de cele care au ghidat învăŃarea acestora. La
finalul fiecărei activităŃi se prezintă participanŃilor tema pentru acasă (sarcina
educativă), a cărei realizare este trecută în revistă şi discutată la începutul activităŃii
următoare.
În planificarea temelor pentru acasă este bine să se Ńină cont de dificultatea
abilităŃilor ce trebuie puse în practică, începând cu cele pe care părintele le poate
realiza fără prea mult efort şi continuând cu cele cu grad mai mare de complexitate şi
dificultate. Acestea le oferă părinŃilor consecinŃe pozitive, le vor da încredere şi îi vor
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
14
motiva în continuarea practicării. În plus, este bine ca părinŃii să fie evidenŃiaŃi
atunci când au realizat temele, în special atunci când au făcut acest lucru într-un
mod satisfăcător.
Încheierea activităŃii
Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente activităŃilor
InstrucŃiunile detaliate pentru aplicarea fiecărei activităŃi vor fi prezentate grupat,
pe două secŃiuni diferite. Prima informează cu privire la materialele necesare pentru
desfăşurarea fiecărei activităŃi, argumentele care justifică includerea acesteia în
proiect şi obiectivele specifice urmărite. Cea de-a doua secŃiune conŃine informaŃii cu
privire la desfăşurarea activităŃilor: conŃinuturi transmise, abilităŃi care vor fi
exersate cu părinŃii, instrucŃiuni pentru realizarea de exerciŃii şi teme pentru acasă.
Ambele secŃiuni conŃin diferite subcapitole, precedate de simboluri care facilitează
identificarea rapidă.
SemnificaŃia simbolurilor care delimitează subcapitolele activităŃilor

Materiale necesare

Argument
^ ^^ ^ Obiective specifice ale activităŃii
« «« «
InstrucŃiuni pentru bun venit participanŃilor
- -- -
Activitatea de energizare (de spargere a gheŃii)
w ww w
Recapitularea activităŃii anterioare şi realizării temelor pentru acasă
4 44 4
InformaŃii pentru a explica părinŃilor; expunere, dialog, problematizare
· ·· ·
ExerciŃii de discuŃie în grup

ExerciŃii de învăŃare de comportament (joc de rol)
÷ ÷÷ ÷
Lista elementelor informative pentru părinŃi
> >> > Aplicarea chestionarelor
Evaluarea activităŃii
× ×× ×
Tema pentru acasă (sarcini educative - pentru a practica abilităŃile învăŃate în
timpul activităŃii)
× ×× ×
InstrucŃiuni pentru încheierea activităŃii
METODOLOGIA DE APLICARE A PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”
Pentru a implementa cu succes proiectul în unităŃile de învăŃământ este nevoie să
Ńinem cont de următoarele recomandări:
1. Promovăm proiectul „Eu şi copilul meu”
Pentru a avea impact, este important ca proiectul „Eu şi copilul meu” să fie promovat
la 2 niveluri:
La nivel de unitate şcolară. La începutul anului şcolar pe parcursul căruia se
derulează proiectul, vom organiza împreună cu coordonatorul judeŃean din cadrul
CJRAE şi cu specialistul CPECA, o întâlnire cu directorii tuturor unităŃilor şcolare
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
15
implicate, în cadrul căreia le vom prezenta proiectul, vom discuta responsabilităŃile
fiecărei instituŃii şi vom semna acordurile de colaborare.
La nivel de comunitate – prin evenimente de lansare, respectiv de încheiere a
proiectului. La aceste evenimente invităm să participe factorii importanŃi din
comunitate: autorităŃi publice locale, presă, reprezentanŃi ai cultelor religioase,
ONG-uri, mediul de afaceri, directorii celorlalte şcoli etc. Cele 2 evenimente vor fi
promovate prin toate mijloacele disponibile: site CJRAE, ISJ sauISMB, anunŃuri în
şcoală, mass-media etc.
2. Colaborarăm permanent cu conducerea şcolii în care se implementează
proiectul
Pentru o implementare eficientă a proiectului „Eu şi copilul meu” avem nevoie de o
colaborare strânsă între reprezentanŃii unităŃii şcolare - director, consilier şcolar,
profesori, atât înainte de implementare, pentru gestionarea motivaŃiei şi menŃinerea
în proiect a participanŃilor, dar şi în timpul desfăşurării activităŃilor, pentru a urmări
participarea părinŃilor şi pentru reducerea numărului de abandonuri, precum şi pentru
a gestiona în mod eficient documentele ce trebuie transmise la finele proiectului. În
acest sens, se vor încheia acorduri de colaborare de două tipuri: un acord de
colaborare între CJRAE şi CPECA şi acorduri de colaborare între CPECA şi fiecare
unitate şcolară în care se va implementa proiectul (modele Anexa 15 şi Anexa 16)
3. Stabilim graficul de desfăşurare a activităŃilor
Desfăşurarea celor 9 activităŃi ale proiectului „Eu şi copilul meu” se încadrează în
perioada unui an şcolar, cu o frecvenŃă de maxim 1 activitate pe săptămână.
Graficul de desfăşurare a activităŃilor se stabileşte împreună cu părinŃii, chiar la
debutul aplicării proiectului, în cadrul ActivităŃii 1 şi se transmite coordonatorului
judeŃean (pe e-mail) odată cu celelalte documente aferente ActivităŃii 1.
Orice modificare este anunŃată cu cel puŃin 5 (cinci) zile înainte coordonatorului
judeŃean.
4. Realizăm un climat de lucru adecvat
Este important să oferim participanŃilor un climat de grup formal, dar şi destins, care
să faciliteze exprimarea sinceră a problemelor de comportament ale copiilor şi a
dificultăŃilor personale în educarea acestora, precum şi participarea activă la
exerciŃii, la discuŃii şi la jocurile de rol. În acest sens, ne vom adresa participanŃilor la
persoana I, încurajându-i să se adreseze unii altora pe numele ales de fiecare, scris pe
ecuson (de ex. prenume, poreclă etc.). Aceasta facilitează comunicarea, contribuind
la crearea unei reŃele de sprijin mutual între participanŃi.
Verificăm dacă spaŃiul în care se vor Ńine activităŃile cu părinŃii întruneşte condiŃii
optime (de exemplu o sală de clasă în care băncile nu sunt fixe, astfel încât să putem
aşeza scaunele în cerc) şi dacă avem la dispoziŃie logistica necesară (scaune,
flipchart, markere, ecusoane etc.).
5. Organizăm în detaliu fiecare activitate
Înainte de începerea fiecărei activităŃi este important să revizuim conŃinuturile
activităŃii; să pregătim materialele de care avem nevoie: coli de flipchart,
ecusoane, markere, fişe ce vor fi distribuite părinŃilor, ghidul pentru consilieri etc.;
să ajungem cu o oră mai devreme şi să pregătim sala înainte de sosirea
participanŃilor şi începerea activităŃii (aranjăm scaunele în cerc, verificăm dacă este
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
16
curent la prize, dacă funcŃionează aparatura de care avem nevoie, aerisim, pregătim
materialele pentru părinŃi etc.).
6. Avem o atitudine directivă (fermă, sigură) în realizarea activităŃilor
„Eu şi copilul meu” este un proiect orientat cu precădere spre dobândirea de
abilităŃi, şi nu spre introspecŃie, schimb de trăiri sau discuŃii ca sursă de cunoaştere.
În consecinŃă, în timpul activităŃilor trebuie să avem o atitudine directivă însă, în
acelaşi timp, să transmitem empatie şi amabilitate. Astfel, e important să fim
naturali, să vorbim într-un mod sigur, clar şi concis, să utilizăm „noi” în loc de „eu”,
să menŃinem contactul vizual cu participanŃii, să avem grijă de expresia corporală şi
nonverbală, combinând atitudinea generală senină şi liniştită cu un anumit grad de
entuziasm în timpul realizării exerciŃiilor.
7. Transmitem o viziune optimistă participanŃilor
Adeseori putem oferi o viziune pozitivă asupra problemelor. De exemplu, un copil
care atrage atenŃia părinŃilor asupra sa printr-un comportament inadecvat,
demonstrează, totodată, că acordă o valoare destul de mare relaŃiei sale cu familia.
Adeseori este util să oferim părinŃilor o imagine reală asupra problemelor pe care le
întâmpină în educarea copiilor. Acest lucru îi va face să observe că multe alte familii
trec prin dificultăŃi similare şi pot lucra împreună pentru găsirea unor soluŃii.
8. Transmitem eficient informaŃiile
Nu trebuie să memorăm „lecŃia” înainte de fiecare activitate, deoarece acest lucru
ar putea fi neproductiv. Desigur, este indicat să fim bine familiarizaŃi cu proiectul şi
conŃinutul activităŃii înainte de fiecare întâlnire cu părinŃii, însă este mai important
să transmitem grupului informaŃiile cu propriile cuvinte, adaptând expresiile la nivelul
de înŃelegere al părinŃilor, fără a cădea în rigiditate sau artificialitate. Astfel, unul
dintre exerciŃiile din cadrul ActivităŃii 8 necesită cunoştinŃe suficiente cu privire la
subiect (consumul de droguri) pentru a putea răspunde într-o manieră adecvată
întrebărilor pe care le pot formula părinŃii.
Este important să acordăm părinŃilor posibilitatea de a interveni şi de a-şi expune
părerile. Ne străduim să abordăm toate problemele incluse în agendă!
9. Gestionăm eficient timpul alocat activităŃilor
Timpul propus pentru aplicarea diferitelor etape ale fiecărei activităŃi este orientativ
şi se bazează pe fundamente raŃionale şi pe experienŃa dobândită în urma primului an
de implementare. Astfel, în cadrul fiecărei secvenŃe a unei activităŃi, în partea
dreaptă a titlului este prevăzută o estimare a timpului alocat pentru secvenŃa
respectivă precum şi timpul scurs de la începerea activităŃii. Concret, aceste
informaŃii se exprimă prin numărul de minute alocate pentru momentul respectiv al
activităŃii, înscrise în paranteza rotundă, şi cel cumulat de la început până la finalul
momentului respectiv, înscris în paranteza dreaptă. Aceste informaŃii vor fi utilizate
atât pentru a respecta timpul prevăzut, cât şi pentru a ajuta la gestionarea timpului
disponibil, în sensul de a evita devierile de la subiect. Aceste devieri ar putea
prelungi şedinŃa inutil şi ineficient şi ar pune prea mult la încercare răbdarea
participanŃilor.
În schimb, este important să fim riguroşi în realizarea momentelor, îndeplinirea
obiectivelor, lămurirea tuturor aspectelor neclare şi a divergenŃelor, pentru a finaliza
tot ce ne-am propus.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
17
Alegem ziua şi ora potrivită pentru majoritatea părinŃilor. AnunŃăm acest lucru din
timp. Pregătim o atmosferă plăcută, deschisă şi democratică în timpul activităŃii cu
părinŃii.
Începem activitatea la ora stabilită! AnunŃăm din timp durata întâlnirii şi ne
străduim să respectăm proiectul stabilit. Acest lucru îi va ajuta pe părinŃi să-şi
planifice timpul şi să fie siguri că nu-i va aştepta „surpriza” unor plicticoase şi
interminabile monologuri.
1

10. Încurajăm implicarea tuturor participanŃilor în activităŃi
Fără îndoială, părinŃii care se implică activ în cadrul activităŃilor au mai multe
oportunităŃi de îmbunătăŃire a abilităŃilor educative şi de a atinge obiectivele
proiectului. Pe de altă parte, doar simpla prezenŃă a părinŃilor la activităŃi, fără a fi
implicaŃi activ, reprezintă o ameninŃare de luat în seamă pentru reuşita proiectului şi
pentru îndeplinirea obiectivelor acestuia. Pentru a stimula implicarea activă, directă
a participanŃilor în activităŃile proiectului, vom utiliza următoarele metode:
1. Explicăm scopul exerciŃiilor propuse în cadrul activităŃilor.
2. Subliniem importanŃa de a participa activ la activităŃi şi dezavantajele care apar
atunci când nu fac acest lucru.
3. Stimulăm şi încurajăm participarea şi încercările părinŃilor de a progresa.
Privirea încurajatoare şi aprobatoare, laudele, expresiile de consimŃământ sunt
modalităŃi adecvate de întărire a comportamentului.
4. Amintim angajamentul asumat în prima întâlnire prin acceptarea regulamentului
proiectului, ceea ce implică adoptarea unei atitudini şi a unui comportament de
implicare, de colaborare în discuŃiile de grup şi în cadrul exerciŃiilor.
5. Solicităm direct, din când în când, opinia sau intervenŃia persoanelor care nu sunt
obişnuite să participe spontan.
PROBLEME CARE POT SĂ APARĂ – SOLUłII DE REZOLVARE
Ce facem atunci când unul sau mai mulŃi participanŃi nu îşi îndeplinesc temele
pentru acasă
Analizăm motivele care l-au împiedicat să-şi realizeze tema şi îl sprijinim (inclusiv cu
ajutorul celorlalŃi părinŃi) să găsească soluŃii şi să acŃioneze.
Explicăm sensul şi utilitatea temelor care trebuie realizate în afara activităŃilor.
Reamintim faptul că regulile de participare în cadrul proiectului stabilesc, printre
altele, obligaŃia de a se implica activ şi de a colabora în cadrul activităŃilor, exersând
acasă abilităŃile învăŃate şi împărtăşind cu grupul experienŃele care derivă din
acestea.
Explicăm faptul că încălcarea regulilor proiectului (în acest caz, nu şi-au făcut temele
pentru acasă) reprezintă un prejudiciu pentru întregul grup şi nu doar pentru
persoana care nu îşi îndeplineşte sarcina.

1
Cărăuş D, Lungu V., „Şedinţele cu părinţii Eficiente şi antrenante”, Editura ARC, Chişinău, 2008, pag.6.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
18
Reamintim, la fiecare activitate, angajamentul cu privire la obligaŃia de realizare a
temelor, efortul şi responsabilitatea pe care acest lucru le implică.
„Trucuri” pentru atragerea părinŃilor la şcoală
Majoritatea părinŃilor sunt obişnuiŃi să fie chemaŃi la şcoală pentru a li se prezenta
progresulsauregresul şcolar sau comportamental al copilului lor, pentru discuŃii în
comun sau private cu dirigintele sau consilierul şcolar, pentru diverse probleme
administrative. Pentru a evita să cădem în capcana identificării întâlnirilor din cadrul
proiectului cu şedinŃele obişnuite, îi putem provoca prin oferte inedite. În funcŃie de
specificul fiecărei clase şi fiecărui grup de părinŃi, aceste oferte pot fi:
Þ ActivităŃi distractive sau sportive alături de copii;
Þ Un picnic la care participă copiii, părinŃii şi consilierul şcolar;
Þ O competiŃie a talentelor, la care participă întreaga familie;
Þ Ziua Mamei sau Ziua Tatălui, aleasă aleatoriu, în care copiii îşi invită părinŃii la
şcoală şi le dedică un eveniment special;
Þ Ziua şcolii, în care copiii îşi invită părinŃii la oplimbare în curtea şcolii şi în
împrejurimi, pentru a le exemplifica ce au învăŃat la biologie, geografie, istorie etc.
despre localitatea şi şcoala lor;
Þ Momente de valorizare reciprocă, copii şi părinŃi, în cadrul unei întâlniri („Ora fără
reproşuri”).
O dată antrenaŃi la prima întâlnire, putem propune, împreună cu părinŃii, diverse
activităŃi pentru reducerea riscului de abandon:
Þ concursuri de reŃete: dacă mamele vor predomina în grup, la finalul întâlnirii
propuneŃi o reŃetă simplă şi ieftină de prăjitură şi provocaŃi-le la un concurs: cine
face cea mai frumoasăsaugustoasă, aromată etc. prăjitură. Fiecare va veni data
viitoare cu câteva bucăŃele din prăjitura gătită;
Þ concursuri de prezentare a copiilor într-un mod artistic (desen, poezie, cântec
etc.);
Þ împărtăşirea unor momente petrecute împreună cu copilul sau copiii personali;
crearea unei „cărŃi de poveşti” cu experienŃe plăcute, care apoi poate fi multiplicată
pentru toŃi participanŃii;
Þ puteŃi organiza un „mic dejun de sâmbătă” în care toŃi participanŃii (părinŃi şi
copii) aduc ingrediente şi gătesc împreună, mănâncă împreună şi fac curat împreună.
ObservaŃie: se utilizează instrumente simple cum ar fi: fierbătoare, sandwich-maker,
toaster.
Motivăm familiile să participe la proiect
O cerinŃă fundamentală pentru dezvoltarea activităŃilor de prevenire cu familiile este
atragerea şi menŃinerea ambilor părinŃi. Nu toate familiile vor fi la fel de motivate să
participe într-un proiect de prevenire, astfel încât strategiile urmate în primele
întâlniri pot influenŃa decizia de a participa sau nu.
Ca în orice alt proces de schimbare de comportament, trebuie să ne aşteptăm ca
părinŃii să se afle în unul dintre stadiile următoare în ceea ce priveşte schimbarea
comportamentului în relaŃia cu copiii:
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
19
Þ Precontemplarea. Este cel mai timpuriu stadiu al schimbării. Persoanele aflate în
precontemplare fie nu sunt conştiente de comportamentul problemă, fie nu doresc
sau sunt descurajaŃi când este vorba să facă o schimbare cu privire la acesta.
2
În
acest stadiu, părinŃii nu arată nici un fel de intenŃie de a-şi modifica modul de
relaŃionare. Este posibil ca alte persoane să se gândească că această familie are o
problemă sau că membrii ei ar trebui să se comporte altfel, însă ei nu observă nici o
necesitate de a se schimba.
Þ Contemplarea. În stadiul de contemplare al schimbării, o persoană realizează că
are o problemă şi începe să se gândească serios să o rezolve, dar nu s-a angajat în
iniŃierea unei acŃiuni. Unele familii se menŃin în acest stadiu pe perioade lungi de
timp, conştiente de existenŃa unei probleme dar incapabile de a se pune în mişcare
pentru a o rezolva.
Þ Dezvoltarea unui plan şi pregătirea pentru acŃiune. În stadiul preparativ,
persoana este pregătită să se schimbe în viitorul apropiat. Este pe punctul de a
acŃiona. Persoanele aflate în acest stadiu s-ar putea ca în trecut să fi încercat şi să fi
eşuat în schimbare. Totuşi au învăŃat lecŃii preŃioase din încercările de schimbare
trecute. Membrii acestei familii au petrecut ceva timp gândindu-se la rezolvarea
problemei şi îşi propun iniŃierea unei schimbări imediate.
Þ AcŃiune. În stadiul de acŃiune persoanele sunt mai deschise spre modificarea
comportamentului. Familia este activ implicată în modificarea comportamentului, a
experienŃelor şi mediului pentru a-şi rezolva problemele şi deja se pot observa unele
progrese.
Þ MenŃinere. În acest stadiu, familiile încearcă să consolideze progresele realizate şi
încearcă să evite posibilele regrese.
Þ Terminare. Procesul de schimbare a fost completat şi nu este necesară
continuarea eforturilor pentru evitarea regreselor, astfel încât familia simte o
încredere totală în capacitatea sa de a înfrunta cu succes orice dificultate ulterioară.
Familiile sunt invitate să participe la proiectul „EU ŞI COPILUL MEU” datorită
expunerii lor la anumite situaŃii de risc, dar nu trebuie aşteptat ca familiile să fie
cele care se interesează în primul rând pentru a participa în proiect. Ca o
consecinŃă a acestui fapt, majoritatea familiilor selecŃionate se află în stadii de
precontemplare sau de contemplare atunci când le contactăm pentru prima dată.
Familiile se vor simŃi mai interesate să participe la proiect, dacă sunt invitate să
beneficieze de oportunitatea de a dobândi abilităŃi noi, care vor face mai uşoară
îndeplinirea sarcinii de educare a copiilor. În schimb, este indicat să evităm
transmiterea ideii că sunt invitaŃi să participe ca o consecinŃă a incompetenŃei sau
incapacităŃii ca educatori sau deoarece copiii lor au probleme deosebite. Ca în orice
intervenŃie orientată spre întărirea motivaŃiei pentru schimbare, profesioniştii care
menŃin primele contacte cu familiile trebuie să arate empatie, să încerce să înŃeleagă
dificultăŃile care afectează aceste familii în viaŃa de zi cu zi, să fie conştienŃi de

2
Millar R. William, Rolnick Stephen, “Interviul Motivaţional- pregătirea pentru schimbare”, Agenţia Naţională Antidrog,
Bucureşti 2005, pag.173-181.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
20
posibilele nelămuriri şi ambivalenŃe cu privire la participarea la proiect şi să
contribuie la transmiterea încrederii în capacitatea de schimbare.
Primul contact cu familiile trebuie să contribuie la creşterea motivaŃiei, facilitând
progresul spre stadiile de pregătire şi acŃiune. Pentru aceasta este util să Ńinem cont
de unele dintre strategiile propuse de modelul intervenŃiilor terapeutice
motivaŃionale:
Þ Recunoaştem efortul depus de participanŃi. Observând o familie în care părinŃii
prezintă dificultăŃi în relaŃia cu copilul (copiii) preadolescent (preadolescenŃi), este
uşor să considerăm că părinŃii nu au făcut niciun efort până în prezent. Totuşi, este
posibil ca părinŃii să fi depus eforturi pentru a-şi îndeplini responsabilităŃile educative
în cel mai bun mod care le-a stat în putere şi ar fi nedrept să nu le recunoaştem acest
lucru. În cel mai rău caz, simplul fapt de a accepta să asculte propunerea noastră,
faptul că îi poate ajuta să-şi schimbe relaŃia cu copiii, presupune anumite eforturi şi
un anumit curaj.
Þ Parafrazăm şi clarificăm nelămuririle. Este esenŃial să cunoaştem preocupările
părinŃilor în legătură cu copiii şi, de asemenea, este important ca aceştia să-şi
exprime aşteptările cu privire la participarea în proiect. Utilizarea parafrazărilor
(exprimarea cu cuvinte diferite a ceea ce a spus celălalt) ne va ajuta să verificăm
dacă am interpretat corect poziŃia părinŃilor şi va contribui la sentimentul acestora de
a fi înŃeleşi.
Þ Analizăm discrepanŃele. Se poate ca părinŃii, în cadrul aceleiaşi familii, să aibă
opinii diferite cu privire la educaŃia copiilor sau cu privire la alte aspecte ce privesc
viaŃa de familie. Prin analiza acestor diferenŃe de opinie şi prin explicarea acestor
discrepanŃe, se poate oferi baza pe care să se înceapă lucrul cu familiile.
Prevenim abandonul participanŃilor
Deşi majoritatea abandonurilor se produc înainte de prima activitate, există riscul ca
unii părinŃi să abandoneze proiectul sau să nu participe la toate activităŃile. Pentru a
creşte implicarea în proiect şi pentru a preveni posibilele abandonuri, poate fi util să
contactăm telefonic părinŃii între activităŃi (ex. pentru a ne interesa de posibilele
probleme care ar putea fi întâmpinate în realizarea temelor pentru acasă, evitând,
totuşi, să-i facem să se simtă verificaŃi dacă le-au realizat sau nu), să le trimitem
sms-uri sau să le trimitem invitaŃii scrise cu două zile înaintea fiecărei activităŃi,
prin intermediul copiilor.
În tabelul de mai jos, sunt prezentate motivele potenŃiale pentru care abandonează
participanŃii şi modalităŃile care contribuie la stimularea implicării acestora:
De ce abandonează participanŃii? De ce nu abandonează participanŃii?
• Nu se Ńine cont de părerile lor;
• Nu înŃeleg cum se pot implica în
proiect;
• Invocă faptul că nu au timp sau că nu
ar putea să participe la toate
activităŃile;
• Îi incomodează sau nu îi interesează
subiectele tratate;
• Primesc căldură şi sprijin din partea
grupului;
• Se simt implicaŃi şi ajutaŃi;
• Se simt bine în cadrul grupului;
• Li se satisface o necesitate personală;
• Au oportunitatea de a-şi face prieteni;
• Se întâlnesc cu ceilalŃi părinŃi într-o
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
21
• Nu ştiu ce vor câştiga dacă participă în
proiect;
• Se simt inutili;
• Nu au cu cine să lase copiii sau nu au
bani de transport;
• Se simt izolaŃi de restul grupului din
punct de vedere cultural (datorită
provenienŃei, vârstei, sexului,
educaŃiei etc.).
atmosferă plăcută.
Asigurăm motivarea extrinsecă a părinŃilor
Evident, un punct major de atracŃie ar fi existenŃa unor recompense materiale.
Proiectul nu prevede astfel de beneficii, dar, în măsura în care comunitatea locală
sau mediul de afaceri sunt dispuşi să sprijine organizatorii, ar fi foarte utilă cooptarea
acestora. În acest sens, putem apela la sponsorizări sau donaŃii, fie în bani, fie în
produse sau bonuri valorice.
De asemenea, putem deschide subiectul contribuŃiei fiecărui participant la pregătirea
unor gustări sau băuturi răcoritoare. De exemplu, fiecare poate contribui cu
ingrediente la prepararea unei prăjituri (fructe, ouă, făină, lapte, zahăr etc.). Una
din temele pentru acasă ar putea fi chiar pregătirea unei plăcinte sau a unui compot
împreună cu copiii şi împărtăşirea ulterioară în grup a experienŃei.
Ce facem când un participant perturbă activitatea
Dacă avem în grup persoane care doresc să vorbească tot timpul şi tind să
monopolizeze discuŃia, nu îşi respectă rândul etc., împiedicând participarea
celorlalŃi membrii ai grupului, trebuie să recurgem la utilizarea tehnicilor obişnuite
în aceste situaŃii, ca de exemplu, întărirea apropierilor faŃă de comportamentul
adecvat din partea aceleiaşi persoane, ignorarea sistematică a comportamentelor
distorsionate, încercarea de a nu întări comportamentul care se doreşte evitat,
oferirea unei atenŃii sporite celorlalŃi participanŃi etc. În cazul în care situaŃia cere
acest lucru, i se pot reaminti persoanei regulile de participare în proiect, expuse în
prima activitate, care se referă la obligaŃia de a-i asculta pe ceilalŃi, de a respecta
rândul şi de a adopta o atitudine şi un comportament de participare şi colaborare,
atât în discuŃiile de grup cât şi în exerciŃii.
Dacă avem în grup persoane care prezintă tulburări psihopatologice sau care au
alte dificultăŃi care pot interfera grav în derularea activităŃilor, neidentificate în
procesul de selecŃie al participanŃilor, vom exclude aceste persoane din proiectul
„Eu şi copilul meu”, oferindu-le în schimb o asistenŃă mai personalizată, cum ar fi
consilierea individuală sau recomandarea către serviciile medicale de specialitate.
METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE
Proiectul „Eu şi copilul meu” îmbină transmiterea convenŃională a informaŃiilor, cu
metode interactive, ce au rolul de a implica cât mai mult participanŃii în activităŃile
proiectului.
Vă recomandăm să alegeŃi metodele interactive, care oferă posibilitatea unui feed-
back permanent de la participanŃi.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
22
Metodele interactive se bazează în special pe examinarea problemelor în grupuri
mici şi pe discuŃii dirijate conform schemei de desfăşurare a activităŃilor proiectului.
În continuare vom aborda metodele de formare a părinŃilor grupate în două categorii:
I. Metode centrate pe consilier;
II. Metode centrate pe grup;
I. METODE CENTRATE PE CONSILIER
1. Prezentarea
Recomandări:
1. Stimulăm interesul participanŃilor. Începem prezentarea cu o glumă, o poveste
hazlie, o imagine captivantă, în deplină relaŃie cu ceea ce urmează să prezentăm;
putem începe cu un studiu de caz pe care se focalizează prezentarea sau lansăm o
întrebare incitantă, astfel încât participanŃii să fie atenŃi la prezentare pentru a afla
răspunsul.
2. Aprofundăm înŃelegerea participanŃilor. Folosim exemple şi analogii pe parcursul
prezentării (pe cât posibil cu trimitere la viaŃa reală); dublăm exprimarea verbală cu
alte coduri – folosim imagini, filmuleŃe şi alte materiale ilustrative; folosim
comunicarea nonverbală.
3. Implicăm participanŃii. Încurajăm participanŃii să dea exemple, să facă analogii
sau să povestească experienŃe personale, pentru a da răspunsuri la diferite întrebări
sau pentru a clarifica cele prezentate.
4. Finalizăm activitatea. Încheiem prezentarea prin intermediul unei probleme
sau aplicaŃii. Aceasta urmează să fie rezolvate de participanŃi; solicităm
participanŃilor să rezume cele prezentate.
2. Dezbaterea pe baza studiului de caz
Este o metodă interactivă des utilizată. Un „caz” înseamnă o situaŃie reală, de viaŃă
care a avut loc la un moment dat sau o situaŃie imaginară prin care participanŃii
identifică variante de acŃiune şi iau decizii în conformitate cu propriul lor sistem de
valori, opinii şi sentimente, legate atât de situaŃie, cât şi de conŃinutul pe care şi l-au
însuşit în timpul activităŃilor.
Un studiu de caz poate descrie pe scurt o situaŃie unde există o dilemă ce constituie
baza discuŃiei. Se poate dezbate în grupuri mici ce strategie urmează să fie abordată.
În grupul mare se împărtăşesc diferitele păreri.
Avantaje: se abordează situaŃii ipotetice care nu implică riscuri personale; creşte
motivaŃia participanŃilor de a face faŃă situaŃiilor problemă, pornind de la o abordare
comună; creşte implicarea participanŃilor şi coeziunea grupului.
Recomandări:
1. Folosim un caz familiar, care să se încadreze în experienŃa participanŃilor;
2. Precizăm faptul că nu există întotdeauna o singură soluŃie corectă, chiar
formulând regula că orice soluŃie poate fi bună. Problemele sunt de obicei complexe
şi au mai multe faŃete; orice comentariu al participanŃilor legat de caz este o
reflecŃie a propriilor puncte de vedere, valori, credinŃe deci, trebuie să avem grijă să
nu existe cazuri de atac la persoană între participanŃi.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
23
3. Prezentăm cazul;
4. Oferim participanŃilor timp suficient să se familiarizeze cu cazul;
5. Prezentăm dilema sau întrebările pentru discuŃia finală;
6. Precizăm participanŃilor timpul pentru rezolvarea problemei;
7. ParticipanŃii prezintă soluŃiile sau răspunsurile;
8. Discutăm toate răspunsurile sau soluŃiile posibile;
9. Întrebăm participanŃii ce au învăŃat din acest exerciŃiu;
10. Rezumăm.

II. METODE CENTRATE PE GRUP
1. Activitatea de energizare (de spargere a gheŃii)
Este prima etapă a activităŃii cu părinŃii, etapă de care depinde în mare măsură
realizarea scopurilor propuse. AdulŃii, fiind implicaŃi în mai multe genuri de activităŃi,
sunt încărcaŃi cu o multitudine de griji şi responsabilităŃi. Pentru a se detaşa de
problemele cotidiene şi a-i avea alături de noi nu doar fizic, este necesar să-i ajutăm
să-şi lase grijile la uşă.
Activitatea de energizare, numită, nu întâmplător, şi activitate de spargere a gheŃii,
reprezintă un mijloc eficient de captare, motivare şi implicare activă a părinŃilor în
dezbaterea subiectelor propuse
3
. Este un exerciŃiu de deschidere şi acomodare şi se
foloseşte mai ales atunci când participanŃii nu se cunosc sau se cunosc puŃin. Metoda
se foloseşte la începutul unei activităŃi de grup pentru că familiarizează participanŃii
unii cu alŃii, furnizând informaŃia necesară unor relaŃii informale. Această metodă
duce la relaxare şi plăcerea de a lucra în grup, numele ei exprimând metaforic
trecerea de la relaŃii formale, uneori tensionate, la relaŃii prietenoase şi de
cooperare.
Avantaje: trezeşte interesul participanŃilor pentru abordarea subiectului dat;
stabileşte un punct de plecare bazat pe cunoştinŃele proprii, achiziŃiile şi
experienŃele anterioare; implică activ participanŃii în cercetarea şi dezbaterea
subiectului propus; creează un climat psihologic ce favorizează comunicarea.
2. Brainstorming-ul (furtuna de idei)
Brainstorming-ul sau furtuna de idei reprezintă formularea a cât mai multor idei,
oricât de fanteziste ar părea acestea, ca răspuns la o situaŃie enunŃată, după
principiul cantitatea generează calitatea. Astfel, pentru a se ajunge la idei viabile şi
inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.
Avantaje: implică activ toŃi participanŃii; dezvoltă capacitatea de a trăi anumite
situaŃii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluŃiei optime, de a ne
exprima personalitatea; ne eliberează de prejudecăŃi; exersează creativitatea şi
atitudinea deschisă la nivelul grupului; dezvoltă relaŃiile interpersonale, prin

3
Cărăuş, Lungu, 2008
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
24
valorizarea ideilor fiecăruia şi, în consecinŃă, prin înŃelegerea calităŃilor celor din jur;
realizarea unei ambianŃe pline de prospeŃime şi de emulaŃie.
Etape de lucru:
1. Alegem tema şi sarcina de lucru.
2. Solicităm participanŃilor să exprime într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi
concrete, fără cenzură, toate ideile – chiar trăsnite, neobişnuite, absurde, fanteziste,
aşa cum le vin ele în minte, legate de rezolvarea unei situaŃii sau probleme.
3. Notăm pe flipchart toate ideile participanŃilor.
4. Analizăm critic, evaluăm, încurajăm argumentarea şi contra-argumentarea ideilor
emise anterior;
5. Selectăm ideile originale sau cele mai adecvate soluŃii pentru problema supusă
atenŃiei. Discutăm cu participanŃii liber, spontan, riscurile şi contradicŃiile care apar.
6. Afişăm ideile rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziŃii,
colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Recomandări:
- Încurajăm exprimarea ideilor
- Nimeni nu are voie să facă observaŃii negative. Putem face asociaŃii în legătură
cu afirmaŃiile celorlalŃi, putem prelua, completa sau transforma ideile din grup dar,
sub nici un motiv, nu vom admite referiri critice.
3. DiscuŃia în grupuri mici
Avantaje: încurajează implicarea participanŃilor; permite participanŃilor să-şi
împărtăşească experienŃele, ideile; îmbunătăŃeşte abilităŃile de rezolvare a
problemelor; ajută participanŃii să înveŃe unul de la celălalt; conferă participanŃilor o
responsabilitate mai mare în procesul de învăŃare; promovează munca în echipă;
clarifică valorile personale; produce o consolidare şi clarificare a temei respective.
Etape de lucru:
1. ÎmpărŃim participanŃii în grupuri mai mici, de câte 3-4 persoane.
2. Dăm grupurilor sarcini foarte clare.
3. AnunŃăm participanŃilor timpul pe care îl au la dispoziŃie.
Recomandări:
1. Încurajăm participanŃii să se asculte unii pe alŃii, chiar dacă nu sunt de acord cu ce
spun ceilalŃi, fără ca discuŃia să fie dominată de o anumită persoană.
2. Mobilizăm participanŃii să adreseze întrebări dacă nu au înŃeles.
3. Stimulăm implicarea fiecărui participant.
4. DiscuŃia dirijată
Reprezintă o tehnică de grup care facilitează schimbul de idei, credinŃe şi informaŃii.
Principala caracteristică – diferenŃa de o conversaŃie sau dezbatere curentă – este că
un astfel de schimb se produce în baza supervizării şi a controlului unui profesionist
format pentru a conduce şi facilita discuŃia, dând posibilitatea unui schimb echitabil
de idei şi opinii între toŃi membrii grupului. În acest mod se previne atât
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
25
monopolizarea discuŃiei sau centrarea excesivă pe problematica enunŃată de unul
dintre membrii grupului, cât şi evitarea judecăŃilor evaluative de tipul „aşa nu e
bine”, „nu e corect” etc.
Finalitatea sa este ca membrii grupului de părinŃi să găsească soluŃia la o problemă
sau la o dilemă, sau, pur şi simplu, să schimbe experienŃe sau opinii despre o temă de
interes comun. În plus, oferă beneficii complementare care favorizează dinamica de
grup: facilitează interacŃiunea dintre membrii săi, stimulează participarea prin
intermediul implicării unei teme comune, facilitează exprimarea ideilor şi
sentimentelor şi îmbunătăŃeşte comunicarea interpersonală într-o manieră
ordonată.
DiscuŃia este fundamentală pentru învăŃarea interactivă şi constă într-un schimb
organizat de informaŃii şi de idei, de impresii şi de păreri, de critici şi de propuneri în
jurul unei teme sau chestiuni determinate.
Avantaje: analizarea şi clarificarea în comun a unor noŃiuni şi idei; consolidarea şi
sistematizarea datelor şi conceptelor; explorarea analogiilor, similitudinilor şi
diferenŃelor dintre soluŃiile unei probleme date; crearea unei atmosfere de
deschidere, a unui climat democratic la nivelul grupului; facilitarea comunicării
între participanŃi şi acceptarea punctelor de vedere diferite; conştientizarea
complexităŃii situaŃiilor în aparenŃă simple; optimizarea relaŃiilor din cadrul grupului;
exersarea abilităŃilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.
Recomandări:
1. Amenajăm sala. Este indicat să pregătim un mediu cât mai plăcut pentru
activităŃile cu părinŃii. În acest sens vom aşeza scaunele în cerc astfel încât toŃi
membrii grupului să se poată vedea şi comunica faŃă în faŃă cu uşurinŃă.
2. Stabilim un set de reguli scrise, general acceptate, care vor fi amintite ori de
câte ori este nevoie (de exemplu, se stabileşte un timp maxim alocat pentru fiecare
intervenŃie).
3. Prezentăm clar subiectul discuŃiei, încurajând exprimarea ideilor.
4. Afişăm o atitudine directivă, fermă, sigură, fără a renunŃa la empatie şi
amabilitate.
5. Moderăm discuŃia, facilitând exprimarea punctelor de vedere în mod adecvat şi la
obiect. O dată iniŃiată discuŃia, ne vom limita la ghidarea, centrarea temei şi
semnalarea aspectelor mai relevante ale situaŃiilor.
6. MenŃinem participanŃii pe obiectivele discuŃiei. În cazul în care dezbaterea
deviază de la obiectivele fixate, vom interveni, realizând o sinteză a ceea ce s-a
discutat până în acel moment, oferind sugestii, informaŃii, repere şi încurajări, fără
să impunem participanŃilor propriul punct de vedere. Vom semnala ideile corecte sau
utile aduse de participanŃi.
7. Parafrazăm – explicând răspunsurile şi intervenŃiile participanŃilor în cuvinte şi
expresii simple, adaptate la specificul grupului,
8. Verificăm dacă participanŃii au înŃeles. Adresăm întrebări de clarificare, astfel
încât toŃi participanŃiisă îşi însuşească corect şi coerent cele transmise.
9. Accentuăm un punct de vedere interesant sau pertinent.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
26
10. Sugerăm o nouă perspectivă sau oferim un contra exemplu pentru a
contracara – fără a critica însă – un punct de vedere nerealist.
11. Energizăm discuŃia folosind o glumă.
12. Stimulăm participarea tuturor membrilor grupului. În avertizăm pe acei
participanŃi care monopolizează discuŃia să respecte timpul alocat pentru a-şi spune
părerea. Solicităm celor care nu s-au implicat să-şi spună punctul de vedere. Uneori,
participanŃii sunt inhibaŃi sau au dificultăŃi în iniŃierea discuŃiei. În aceste cazuri, vom
formula o întrebare cu privire la unul dintre aspectele situaŃiei prezentate. O altă
resursă pentru stimularea participării iniŃiale este răspunsul anticipat(aşteptat),prin
care intuim posibilele răspunsuri la întrebările formulate, facilitând acceptarea sau
respingerea din partea grupuluişi astfel iniŃierea dezbaterii.
13. Adresăm participanŃilor întrebări deschise, stimulative:
♦ Întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările închise,
care permit răspunsuri dihotomice de tipul „da” sau „nu”.
♦ Întrebări de genul „de ce credeŃi asta?”, „de ce credeŃi că…?”, pentru a
aprofunda problema pusă în discuŃie;
♦ „Ce s-a întâmplat?” O astfel de întrebare îi ajută pe participanŃi să-şi clarifice
perspectiva asupra problemei în discuŃie.
♦ „De ce s-a întâmplat aceasta?” Astfel se încurajează înŃelegerea cauzelor şi a
efectelor, se deplasează accentul spre căutarea motivelor.
♦ „Se putea întâmpla şi altfel? Cum?” Subliniem ideea că acŃiunile sunt de fapt
rezultatul unei alegeri sau sunt influenŃate de faptul că nu s-a ales cea mai bună
variantă.
♦ „Ce aŃi fi făcut într-o astfel de situaŃie? Ce credeŃi că a simŃit persoana
respectivă? Ce aŃi fi simŃit într-o astfel de situaŃie?” Încurajăm participanŃii să fie
empatici şi să-şi exprime emoŃiile.
♦ „A fost corect? De ce?” Sunt întrebări esenŃiale pentru stimularea dezvoltării
morale.
14. EvidenŃiem legăturile dintre intervenŃiile participanŃilor. Acest lucru oferă
coerenŃă şi pertinenŃă temei discutate şi comentariilor participanŃilor, facilitând
înŃelegerea conceptelor abordate.
15. Rezumăm ideile principale. Înainte de a finaliza dezbaterea, este recomandat
să facem un sumar al punctelor cele mai importante apărute de-a lungul discuŃiei şi să
elaborăm concluzii Ńinând cont de obiectivele stabilite.
16. Asigurăm un climat de cordialitate şi acceptare între participanŃi, evitând
confruntările sau orice formă de agresivitate (critici sistematice, glume ironice,
dispreŃ etc.). Mediem divergenŃele prin reformularea punctelor de vedere opuse
din perspectiva toleranŃei.
5. Modelarea comportamentului
Zilnic suntem asaltaŃi de modele - din partea media, a familiei, a colegilor de
serviciu sau a prietenilor – modele care ne spun cum să ne iubim soŃul, cum să trăim
sănătos, cum să ne îmbrăcăm etc. Aşa că uneori ne e greu să luăm o decizie cu atâtea
modele în jur. Modelul poate fi reprezentat de consilier, de către un membru al
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
27
grupului, care stăpâneşte comportamentul care se doreşte a fi dobândit sau
modificat.
Modelarea comportamentului presupune modificarea unor comportamente inadecvate
sau ineficiente, indirect, prin intermediul unor istorisiri analogice, povestiri
metaforice, exemple similare etc.
Prezentăm participanŃilor un model corect al comportamentului care se doreşte a fi
format. Aceştia observă comportamentul, iar apoi îl imită pentru a-l învăŃa,
observând consecinŃele pozitive sau negative.
Recomandări:
1. Prezentăm diverse modele de comportament, astfel încât observatorul să
dispună de o gamă variată de comportamente, care îi permit să depăşească o situaŃie
asemănătoare. Arătăm participanŃilor că acel comportament format nu este singura
formă corectă de comportament, ci una dintre posibilele moduri de a înfrunta o
situaŃie concretă.
2. Ne orientăm atenŃia spre aspectele separate, specifice, ale situaŃiei, astfel
încât să diminuăm complexitatea comportamentului care trebuie imitat şi să facilităm
învăŃarea.
3. Prezentăm comportamentele în ordine crescătoare, în funcŃie de gradul de
dificultate, de la cele cu grad scăzut la cele cu grad crescut de dificultate, pentru a
obŃine rezultate mai bune.
6. Jocul de rol
Un joc de rol este o metodă sautehnică prin care consilierul stabileşte un scenariu, în
care participanŃilor le sunt atribuite diferite roluri. Aceste roluri se regăsesc în
situaŃiile care pot fi întâlnite de participanŃi în viaŃa de zi cu zi. Jocul de rol are ca
scop exersarea de către participanŃi a unui comportament sau a unei abilităŃi dintre
cele prezentate în cadrul activităŃilor cu părinŃii, prin tehnici de modelare, studiu de
caz sau discuŃii, până când participanŃii îşi însuşesc acel comportament sau acea
abilitate.
Membrii grupului pun în scenă o problemă sau o situaŃie, pe baza unui text scris.
Scena este în mod obişnuit urmată de o dezbatere şi poate fi jucată din nou cu
schimbare de persoane sau de circumstanŃe. ParticipanŃii se angajează, fără
repetiŃie, într-o dramatizare neoficială, jucând rolurile unor personaje diferite, în
anumite situaŃii şi în mod spontan pentru a deveni conştienŃi de sentimentele
altcuiva. Ei vor vedea situaŃia prin ochii altcuiva sau vor afla cum ar fi reacŃionat ei în
situaŃia specifică în care sunt introduşi.
Obiectivul final al tehnicii este de a realiza o generalizare a comportamentelor,
astfel încât subiectul să le introducă în viaŃa reală şi în condiŃii diferite de cele care
au ghidat învăŃarea iniŃială.
Prin joc de rol se furnizează o experienŃă apropiată de realitate, pentru a înŃelege şi
intui propria persoană sau a altuia; se presupune că în măsura în care un participant
este capabil să se identifice şi să se implice singur în ceea ce este pus în scenă, el
poate fi capabil să-şi evalueze propriile sale acŃiuni sau să înŃeleagă Ńesătura de
relaŃii în care este implicat şi consecinŃele acestora.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
28
Uneori, participanŃii se arată reticenŃi faŃă de participarea la activităŃi de joc de rol.
În acest caz, poate fi util, ca iniŃial consilierul să participe activ la încercări. De
asemenea, un lucru care facilitează participarea este oferirea de roluri simple sau
secundare în timpul încercărilor realizate de alte persoane. În anumite situaŃii, va fi
utilă exersarea comportamentelor pe perechi sau în grupuri mici, înainte de a
reprezenta situaŃia în faŃa întregului grup.
Avantaje:
• Schimbarea de atitudine. Prin schimbarea rolurilor, participanŃii realizează
importanŃa recunoaşterii unicităŃii precum şi a diferenŃelor dintre oameni,
experimentează atitudini şi valori diferite de cele personale.
• Conştientizarea consecinŃelor anumitor comportamente asupra celorlalŃi. Oferă
participanŃilor oportunitatea de a „se pune în pielea altcuiva”, să exploreze cum se
poate simŃi şi acŃiona dacă este în situaŃia altcuiva; prin schimbarea sau alternarea
rolurilor participanŃii au ocazia să experimenteze şi să înŃeleagă punctele de
vedere ale părŃii opuse în situaŃii de negociere, conflict sau ostilitate.
• Explorarea abordărilor alternative ale unor situaŃii reale.
• Însuşirea şi dezvoltarea unor abilităŃi necesare în relaŃiile umane.
• Dezvoltarea empatiei şi a sensibilităŃii.
• Dezvoltarea dialogului şi a comunicării.
• Rezolvarea mai eficientă a problemelor grupului.
• Stimulativ, distractiv, poate fi şi spontan – nu trebuie urmat neapărat un
scenariu.
• Oferă un cadru sigur în care participanŃii pot explora problemele pe care nu le
pot aborda în viaŃa de zi cu zi.
• Poate lua forma unui dialog pe care protagoniştii îl găsesc dificil (conflicte cu
copiii sau partenerii, exprimarea sentimentelor despre ceilalŃi).
Recomandări:
1. Avem clar în minte scopul pe care îl urmărim prin jocul de rol.
2. Alegem abilitatea sau comportamentul care va face obiectul jocului de rol
• Putem pleca de la un studiu de caz, de la un model sau de la o discuŃie.
• Centrăm jocul de rol pe un obiectiv concret, controlabil şi uşor de cuprins.
• Lucrăm pe situaŃii relevante pentru participanŃi sau care să se afle în centrul
problemelor actuale sau susceptibile a fi astfel într-un viitor apropiat.
• Utilizăm diferite contexte, situaŃii şi interlocutori pentru a facilita
generalizarea noilor abilităŃi.
3. Încurajăm toŃi participanŃii să aducă cât mai multe date pentru a descrie şi
îmbogăŃi scena, astfel încât situaŃia să fie cât mai apropiată de realitate. Încurajăm
subiectul să colaboreze prin descrierea situaŃiei, a personajelor sau scenariilor şi să
nu se limiteze la reprezentarea unui rol.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
29
4. Începem cu situaŃii simple şi selectăm actorii dintre persoanele cu cea mai mare
disponibilitate de implicare. Ordonăm situaŃiile şi comportamentele pe care urmează
a fi reprezentate de la cele cu grad de dificultate scăzut, la cele cu grad de
dificultate mai ridicat.
5. Pregătim actorii astfel încât să-şi înŃeleagă rolurile şi situaŃia.
6. Aranjăm spaŃiul astfel încât audienŃa să ştie ce implică situaŃia.
7. Oferim observatorilor instrucŃiuni clare legate de ce urmează să observe.
8. Acordăm actorilor câteva minute pentru a putea intra în rol, înainte de
reprezentaŃie. AtenŃie! actorii pot fi „furaŃi” de rol (devin emoŃionaŃi, se implică
personal, gândesc în stereotipuri) sau nu reuşesc să intre în rol. În această situaŃie se
recomandă intervenŃia consilierului, care le reaminteşte participanŃilor că trăiesc o
situaŃie ipotetică („ca şi cum”), care nu trebuie confundată cu realitatea.
9. Putem întrerupe reprezentaŃia atunci când considerăm că există informaŃii
suficiente pentru a discuta situaŃia.
10. Discutăm situaŃia reprezentată (studiul de caz): mai întâi oferim interpreŃilor
oportunitatea de a comenta despre evoluŃia lor; apoi, restul grupului îşi expune
impresiile, face sugestii sau discută despre aspecte exprimate de către interpreŃi. În
acest timp, dirijăm discuŃiile cu scopul de a explica, justifica şi corecta
comportamentele reprezentate.
11. Oferim participanŃilor feedback şi întărire pentru a-şi perfecŃiona
comportamentele formate. Feedback-ul este reprezentat de informaŃiile pe care le
primeşte un participant în legătură cu comportamentul său în jocul de rol. Feedback-
ul ajută participantul să se apropie progresiv de un nivel optim de execuŃie al
comportamentului. Forma cea mai obişnuită de oferire de feedback este prin
intermediul comentariilor realizate de consilierul şcolar, de restul părinŃilor sau chiar
de subiect.
Utilizarea întăririlor contribuie la creşterea motivaŃiei părinŃilor pentru
îmbunătăŃirea evoluŃiei de-a lungul jocurilor de rol şi ajută la menŃinerea în timp a
abilităŃilor dobândite. Întăririle cele mai des utilizate în formarea abilităŃilor sociale
sunt cele verbale (recunoaştere publică, aplauze etc.) şi pot fi folosite fie de
consilierul şcolar, fie de ceilalŃi membrii ai grupului. De asemenea, este utilă
dezvoltarea capacităŃii de autoîntărire. De exemplu: felicitându-se pe sine însuşi sau
realizând o activitate plăcută după ce a pus în practică una dintre abilităŃile formate.
Urmărim cu atenŃie maximă jocul de rol pentru a putea identifica comportamentele
care trebuie întărite. În cazul în care subiectul are o evoluŃie foarte slabă, putem
face comentarii cu privire la interesul manifestat sau efortul realizat.
12. MulŃumim actorilor şi îi scoatem din rol; întrebăm actorii cum s-au simŃit
jucând acel rol; rugăm audienŃa să-şi prezinte impresiile şi observaŃiile; discutăm
diversele reacŃii faŃă de ceea ce s-a întâmplat; întrebăm participanŃii ce au învăŃat
din acest exerciŃiu şi ce legătură există între situaŃia jucată şi realitate; formulăm
concluzia.
13. Instruim observatorii ca la oferirea feedback-ului să se adreseze personajelor
şi nu actorilor.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
30
7. Lecturi scurte
Au ca scop familiarizarea participanŃilor cu texte scurte, pe care consilierul le citeşte
în faŃa grupului sau participanŃii le citesc individual. Textul conŃine o informaŃie
specifică în vederea provocării participanŃilor pentru a-şi exprima punctul de vedere
sau opinia faŃă de acel conŃinut. Această metodă diferă faŃă de lectura tradiŃională
prin faptul că, fiind vorba de un text scurt, atenŃia participanŃilor este focalizată
asupra unor idei-cheie care sunt supuse dezbaterii sau discuŃiei în grup. Lecturile
scurte se folosesc mai mult ca element introductiv şi sunt obligatoriu urmate de
activităŃi interactive ale grupului.
Recomandări:
1. Pregătim un text scurt pentru lectură şi materialele necesare pentru continuarea
activităŃii grupului;
2. Prezentăm grupului informaŃia-cheie;
3. Acordăm timp discutării aspectelor contradictorii sau neclare;
4. Concluzionăm şi facem trecerea la următoarea parte a sesiunii, dacă situaŃia o
cere.
8. Turul galeriei
Presupune evaluarea interactivă şi formativă a produselor realizate de grupuri de
participanŃi.
Recomandări:
1. În grupuri de trei sau patru, participanŃii lucrează întâi la o problemă care se poate
materializa într-un produs personalizat (de ex. o foaie de flipchart cu tema „factori
familiali de risc pentru consumul de droguri”), pretându-se la abordări variate (modul
de realizare a produsului este la alegerea grupului: text scris, desen, colaj, poezie
etc.).
2. Produsele sunt expuse pe pereŃii sălii.
3. La semnalul moderatorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a
discuta fiecare produs. Îşi iau notiŃe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.
4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaŃie cu
celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.
9. Metoda SINELG
„Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii” (SINELG) este
o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaŃă să citească şi să
înŃeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conŃinut.
Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăŃare,
comprehensiune), SINELG presupune următoarele etape:
•În timpul lecturii se marchează în text (sau se notează pe hârtie în timpul
prelegerii):
- cunoştinŃele confirmate de text
- cunoştinŃele infirmatesau contrazise de text –
- cunoştinŃele noi, neîntâlnite până acum +
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
31
- cunoştinŃele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ?
•După lectură, informaŃiile se trec într-un tabel:

√ - + ?





•InformaŃiile obŃinute individual se discută în perechi sau grupuri etc., apoi se
comunică de către perechi sau grupuri moderatorului care le centralizează într-un
tabel similar la tablă.
•CunoştinŃele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecŃiile următoare.

EVALUAREA PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”
A. RAPORTAREA ACTIVITĂłILOR
1. Chestionarele de evaluare a activităŃilor
Chestionarele şi fişele de evaluare ale activităŃilor (prezente în Ghid la Anexe) au fost
realizate pentru o mai bună organizare a activităŃilor cu părinŃii. Rolul acestora este
de a oferi un feedback constructiv din partea părinŃilor. Nu toate reacŃiile sau
părerile referitoare la activităŃile proiectului pot fi citite pe feŃele părinŃilor sau
descoperite în cadrul discuŃiilor. De aceea, le vom propune la finele fiecărei activităŃi
să completeze o fişă de evaluare.
Aceste evaluări ne vor oferi informaŃii despre: atmosfera din cadrul activităŃilor
propuse (cum s-au simŃit), utilitatea temelor discutate, problemele care îi preocupă
pe părinŃi.
2. Chestionarele de satisfacŃie privind participarea la proiect.
Chestionarele de satisfacŃie privind participarea la proiect (Anexa 11) se aplică la
finalul proiectului.
Evaluarea ştiinŃifică a proiectului „Eu şi copilul meu” se face pe baza analizei
datelor extrase din:
1. Chestionarele sau fişele de evaluare ale activităŃilor;
2. Chestionarele de satisfacŃie privind participarea la proiectul „Eu şi copilul
meu”.
3. Raport de activitate şi tabelul nominal cu părinŃii prezenŃi la fiecare întâlnire se
vor transmite prin e-mail coordonatorului judeŃean de la CJRAE, după fiecare
întâlnire, dar nu mai târziu de începerea următoarei activităŃi. Rapoartele
semnate, tabelele de prezenŃă cu semnăturile părinŃilor, chestionarele de
evaluare completate de părinŃi şi chestionarele de satisfacŃie, precum şi Raportul
final vor fi transmise coordonatorului judeŃean în termen de o săptămână de la
încheierea proiectului.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
32
4. Raportul final judeŃean al proiectului şi rapoartele de monitorizare vor fi
transmise de către coordonatorul judeŃean reprezentantului CPECA, responsabil cu
această activitate.
B. Monitorizarea consilierilor şcolari
Activitatea consilierilor va fi monitorizată de către coordonatorul judeŃean de la
CJRAE şi specialistul CPECA. Monitorizarea poate consta în: asistenŃă la activităŃi,
intervizarea periodică, întâlniri ale tuturor consilierilor implicaŃi, pentru discutarea
unor probleme comune sau specifice etc. În urma monitorizării va fi elaborat un
Raport de monitorizare (Anexa nr.15) care va fi trimis prin poştă coordonatorului
naŃional, împreună cu toate celelalte documente transmise de consilierii din judeŃ.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
33
ACTIVITATEA 1: SĂ FACEM CUNOŞTINłĂ
Materiale necesare
× Pixuri şi mape pentru participanŃi (în care îşi vor adăuga fişele şi broşurile pe
parcursul proiectului);
× Ecusoane pentru participanŃi;
× Flipchart, markere;
× OpŃional: Aparat foto (pentru realizarea pozei de grup);
× Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
× Anexa 2: Raportul de activitate;
× Anexa 3: Acordul de parteneriat al părinŃilor;
× Anexa 4: Calendarul activităŃilor.
Argument
Pentru o bună implicare în proiectul „Eu şi copilul meu” şi pentru a garanta succesul
activităŃilor, este important să cunoaştem care sunt caracteristicile şi obiectivele
proiectului. De asemenea, trebuie să stabilim împreună un regulament de participare.
Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri
4
:
1. Legături afective slabe între părinŃi şi copii. AbsenŃa afecŃiunii în familie
(absenŃa părinŃilor sau a unor tutori capabili să ofere iubire copiilor lor) poate fi
corelată, pe termen lung, cu dezvoltarea unor comportamente de consum de
alcool, tutun şi droguri ilicite.
2. Modele educaŃionale inconsecvente sau foarte severe. Extreme educaŃionale
familiale - excese de severitate (interdicŃii frecvente şi nejustificate copilului,
pedepse severe) sau de toleranŃă (totul îi este permis copilului fără a i se cere
nimic în schimb), oscilaŃii constante între aceste două extreme.
3. Comunicare şi interacŃiune deficitară între părinŃi şi copii.
4. Conflicte familiale frecvente.
5. Reguli familiale neclare sau inexistente cu privire la comportamentul copiilor.
6. Lipsa de supraveghere a copiilor.
7. Atitudini şi comportamente familiale care favorizează consumul de tutun,
alcool şi droguri ilicite. Exemplul oferit de către părinŃi, prin propriul lor
consum, influenŃează semnificativ consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite
de către copii.
În cursul acŃiunii lor educative, părinŃii pot influenŃa de asemenea toŃi factorii de
risc, cum ar fi anturajul de prieteni sau colegi consumatori, iniŃierea precoce a
consumului de tutun, alcool sau droguri sau dificultăŃi şcolare.

4
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego - Formare familială în abilităŃi educative pentru prevenirea
drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia NaŃională Antidrog (2005), pag.105
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
34
Factorii familiali de protecŃie, faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri:
1. Legături afective pozitive între părinŃi şi copii.
2. ExistenŃa regulilor familiale de comportament clare şi stabile.
3. Utilizarea de metode de întărire (disciplinare) pozitivă a comportamentului
copiilor.
4. Implicarea activă şi semnificativă a părinŃilor în viaŃa copiilor.
5. Supravegherea comportamentului copiilor (activităŃi în afara casei, relaŃii şi
prietenii, randamentul şcolar etc.).
6. Impulsionarea şi sprijinirea din partea părinŃilor a participării şi implicării
copiilor în diverse activităŃi de socializare, extraşcolare şi de timp liber.
7. Dezaprobarea familiei faŃă de consumul de tutun, alcool şi de droguri;
8. Oferirea unui model adecvat copiilor, de către părinŃi, bunici etc. prin
atitudinea şi comportamentul lor în ceea ce priveşte tutunul, alcoolul şi drogurile.
Evaluarea diferitelor proiecte de prevenire familială ne arată că este posibil să
consiliem părinŃii în scopul modificării şi îmbunătăŃirii abilităŃilor educative şi de
gestionare familială, astfel încât să reducă factorii de risc şi să crească factorii de
protecŃie la care sunt expuşi copiii.
Dintre diferitele modele de intervenŃie familială, formarea abilităŃilor de gestionare
familială este modelul care se bazează pe cel mai mare sprijin empiric în ceea ce
priveşte eficienŃa. Aceste intervenŃii sunt orientate spre dobândirea şi îmbunătăŃirea
unor abilităŃi cum ar fi: comunicarea părinŃi-copii, supravegherea comportamentului
copiilor, stabilirea de reguli comportamentale etc.
Diverse studii de evaluare arată că acest tip de proiecte pot aduce beneficii
semnificative copiilor şi adolescenŃilor cu dificultăŃi de adaptare socială şi şcolară şi,
de asemenea, părinŃilor acestora (îmbunătăŃind climatul familial, crescând percepŃia
cu privire la eficienŃa educaŃiei etc.). În plus, efectele sale pozitive par a se
generaliza la celelalte medii, ca de exemplu şcoala şi a se perpetua în timp.
Proiectul „EU ŞI COPILUL MEU” – Formare familială în abilităŃi educative privind
prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri - doreşte să contribuie la
îmbunătăŃirea situaŃiei anterioare. Proiectul pune la dispoziŃia consilierilor şcolari un
instrument fundamentat ştiinŃific elaborat, în concordanŃă cu stadiul actual al
cunoştinŃelor cu privire la factorii de risc şi de protecŃie.
O dificultate importantă în acest moment în aplicarea intervenŃiilor preventive
orientate spre părinŃi – în ceea ce priveşte mediatorii comportamentului copiilor – se
află în obŃinerea participării şi implicării personale. În Statele Unite, ca şi la noi, cea
mai mare parte a proiectelor de prevenire se desfăşoară în mediul şcolar. În Ńările
Uniunii Europene, unde sistemul serviciilor sociale este mai dezvoltat şi oferă
acoperire universală, serviciile sociale pot juca de asemenea un rol decisiv, pentru
oferirea acŃiunilor preventive care intervin asupra copiilor şi adolescenŃilor aflaŃi în
situaŃii de risc, direct sau, aşa cum îşi propune acest proiect, prin intermediul
părinŃilor.
Pentru a fi eficiente, proiectele de prevenire trebuie să conŃină în egală măsură atât
informare, cât şi schimbare de atitudini şi formare de abilităŃi. Proiectul „EU ŞI
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
35
COPILUL MEU” este structurat ca un proiect de prevenire familial, de tip selectiv
care, punând clar accentul pe formare de abilităŃi, include de asemenea informarea şi
schimbarea de atitudine.
În sfârşit, din perspectivă psiho-socială, pre-adolescenŃa şi începutul adolescenŃei
sunt momente adecvate pentru implementarea intervenŃiilor preventive de tip
familial în populaŃia cu risc. Mai departe, creşterea autonomiei copiilor limitează
posibilităŃile părinŃilor de supraveghere şi restricŃionarea contactului cu colegi care
au probleme. În acest caz, persistenŃa problemelor de comportament şi a
dificultăŃilor de adaptare provenite din etape anterioare poate interfera cu procesul
de integrare socială a adolescenŃilor şi poate evolua spre probleme grave. Datorită
acestora, proiectul „EU ŞI COPILUL MEU” se orientează spre activitatea de prevenire
cu părinŃii pre-adolescenŃilor aflaŃi în situaŃii de risc faŃă de consumul de tutun,
alcool şi droguri.
«Bun venit participanŃilor (5’)[5’]
Salutăm participanŃii cu naturaleŃe şi amabilitate pe măsură ce aceştia intră în sală.
Le solicităm numele şi prenumele pentru a fi notate în tabelul de prezenŃă şi îi
invităm să ocupe un loc pe unul din scaunele aşezate în cerc.
Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, subliniind faptul că acesta este un
beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile
proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.
Urăm bun-venit grupului şi ne prezentăm, explicând pe scurt experienŃa profesională
şi rolul în cadrul proiectului.
^ ^^ ^Obiectivele ActivităŃii 1 (1’)[6’]
Pentru astăzi ne propunem:
× Să ne cunoaştem;
× Să stabilim împreună regulile de grup;
× Să ne familiarizăm cu activităŃile proiectului „EU ŞI COPILUL MEU”;
× Să semnăm acordul de parteneriat.
- -- -Activitate de energizare (9’)[15’]
„De ce mă numesc….”
Invităm părinŃii să se aşeze pe unul din scaunele aşezate în cerc. Oferim fiecărui
părinte un ecuson (necompletat) şi un marker (culoarea este la alegere). Solicităm
părinŃilor să îşi scrie pe ecuson prenumele şi să explice de ce poartă acest prenume
(cine l-a numit astfel?, de ce? ce ştie despre prenumele său?, ce întâmplări curioase
legate de prenumele său cunoaşte?). Începem prezentarea chiar noi pentru a da un
exemplu celor prezenŃi.
După ce s-au prezentat toŃi participanŃii, întrebăm câte persoane poartă acelaşi
prenume? A cui istorioară vi s-a părut cea mai amuzantă?
Încurajăm participanŃii să se adreseze unii altora folosind prenumele!
4 44 4Reguli de participare în grup (15’)[30’]
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
36
Brainstorming
Subliniem importanŃa participării active şi a exprimării punctelor de vedere.
Explicăm faptul că toate aceste întâlniri vor cuprinde activităŃi de cunoaştere,
dezbateri sau discuŃii în grup şi exerciŃii pentru a pune în practică ceea ce va fi nou
pentru părinŃi.
Prezentăm şi discutăm cu părinŃii lista cu regulile de grup (le scriem pe flipchart).
Foaia de flipchart va rămâne afişată la vedere pe tot parcursului proiectului şi se va
face referire la reguli ori de câte ori situaŃia o va impune.
Propunem următoarele reguli:
1. Oprim telefoanele mobile!
2. Păstrăm confidenŃialitatea! Nu comentăm în afara grupului despre opiniile
personale sau ale celorlalŃi participanŃi. Astfel, toată lumea se va simŃi
confortabil şi îşi va putea exprima deschis punctele de vedere.
3. Ascultăm şi respectăm toate opiniile celorlalŃi, chiar dacă nu coincid cu cele
proprii. Totuşi, ne putem exprima dezacordul, folosind un limbaj decent.
4. Vorbim pe rând! Nu intervenim până când nu a terminat de vorbit celălalt.
5. Ne implicăm! Participăm la discuŃiile de grup cât şi în cele din cadrul
exerciŃiilor.
6. Ne facem tema pentru acasă. Punem în practică acasă ce am învăŃat la întâlniri
şi povestim grupului cum ne-am descurcat.
7. Participăm la toate întâlnirile grupului de părinŃi. Încercăm să venim împreună
cu partenerul.
8. Ajungem cu 5 minute mai devreme de începerea activităŃii.
9. Alte reguli propuse de grup…
Întrebăm participanŃii dacă au nelămuriri. În cazul în care acestea există, le
clarificăm şi solicităm participanŃilor să respecte regulile de grup. Dăm exemple
concrete despre urmările nerespectării unor reguli elementare (folosirea telefonului
mobil, suprapunerea vorbitorilor etc.) asupra întregului grup. Le spunem
participanŃilor să analizeze până data viitoare regulile şi modul democratic în care au
fost stabilite şi să încerce să compare acest lucru cu modul în care se stabilesc
regulile în familiile lor. De asemenea, li se comunică faptul că întâlnirea viitoare va fi
ultima şansă de a modifica regulile. Tot în grup se vor stabili de comun acord care vor
fi consecinŃele nerespectării regulilor, precum şi a încălcărilor repetate. Pentru
variaŃie şi amuzament, pot fi stabilite „sancŃiuni” diferite pentru fiecare regulă.
- -- -Activitate de energizare (15’)[45’]
Joc de intercunoaştere: prezentarea în diade
PărinŃii se vor grupa câte doi, având ca sarcină intervievarea reciprocă, cu scopul de a
afla cât mai multe informaŃii despre celălalt, având la dispoziŃie două minute fiecare.
Pentru structurarea interviului, vom avea pregătită o listă de întrebări care să vizeze
vârsta, profesia, locul de muncă, numărul de copii şi vârsta acestora, fel de mâncare
şi băutura preferată, hobby-uri şi interese etc. Fiecare participant îşi poate nota
informaŃiile aflate, pentru a facilita prezentarea partenerului de discuŃie.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
37
Feedback: Vom explica participanŃilor importanŃa intercunoaşterii pentru crearea
unui climat de grup relaxant şi suportiv, care să faciliteze comunicarea în interiorului
grupului.
4 44 4Calendarul activităŃilor proiectului „Eu şi copilul meu” (15’)[60’]
Comunicăm părinŃilor motivele pentru care şcoala a hotărât implementarea
proiectului, de ce au fost ei selecŃionaŃi, ce avantaje au din participarea la acest
proiect, ce aşteptări avem de la ei şi care sunt aşteptările lor (le vom centraliza şi
discuta).
Prezentăm părinŃilor pe scurt fiecare activitate şi stabilim împreună calendarul
întâlnirilor (data, ora şi locaŃia fiecărei activităŃi). Fiecare părinte îşi va nota
data fiecărei întâlniri în broşura primită.
Data fiecărei activităŃi se stabileşte împreună cu părinŃii şi nu se modifică decât în
mod excepŃional, caz în care se anunŃă coordonatorul judeŃean.
Anexa 4: Calendarul activităŃilor cu părinŃii se transmite în format electronic
coordonatorului judeŃean în cel mult trei zile de la prima activitate
În cadrul fiecărei activităŃi vom învăŃa cum să ne comportăm într-o anumită
situaŃie, astfel încât, la finalul proiectului, să comunicăm mai bine cu copiii.
Comportamentele nou învăŃate le vom exersa şi acasă, cu copiii, ca temă.
Proiectul nu îşi propune să rezolve problemele individuale ale fiecărui participant,
ci oferă modele de comportament utile în educaŃia copiilor.
Vom preciza părinŃilor că, pentru a veni în întâmpinarea unor probleme speciale, pe
care nu le putem împărtăşi grupului de părinŃi, putem discuta separat în cadrul unei
şedinŃe de consiliere individuală despre aceste probleme.
> >> >Acordul de parteneriat (10’)[70’]
Oferim câte un exemplar din acordul de parteneriat (Anexa 3), fiecărui părinte,
subliniind importanŃa acestuia pentru buna desfăşurare a proiectului. După ce îl
citesc, vom semna împreună cu părinŃii ambele exemplare. Un exemplar rămâne la
părinte, iar celălalt la consilierul şcolar.
Evaluarea activităŃii (10’)[80’]
Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în
cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a
plăcut, dacă ar dori să abordăm şi alte subiecte?
Solicităm opinia grupului cu privire la cele prezentate anterior: Ce părere aveŃi
despre proiectul „EU ŞI COPILUL MEU”? CredeŃi că subiectele abordate sunt adecvate?
DoriŃi să abordăm şi alte subiecte?
× ×× ×Tema pentru acasă: (5’)[85’]
Transmitem copiilor informaŃii primite în cadrul acestei întâlniri.
Ne gândim împreună cu toată familia la un set de „Reguli de comportare în bucătărie
şi la masă” (cine şi ce atribuŃii are în bucătărie, cum ne comportăm la masă etc.) pe
care le scriem pe o foaie de hârtie şi le prezentăm data viitoare în faŃa grupului.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
38
(Notă pentru consilier: Acest set de reguli va fi folosit ulterior, prin îmbunătăŃirea
lui, pentru exersarea tehnicilor de stabilire corectă a regulilor.)
Fiecare participant va veni la întâlnirea următoare cu un obiect reprezentativ pentru
copilul lui. În cadrul exerciŃiului de energizare, vor explica de ce au ales acel obiect
şi ce anume îl face reprezentativ pentru fiica sau fiul lor.
×Încheierea ActivităŃii 1 (5’)[90’]
Rugăm participanŃii să semneze în tabelul de prezenŃă. Ne despărŃim de grup
mulŃumindu-le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data, tema şi obiectivele
activităŃii următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de asemenea, ca înainte
de a ieşi să lase pe masă ecusonul cu numele.
& && &Facem o fotografie de grup, pentru a marca evenimentul – începerea oficială a
proiectului „Eu şi copilul meu”!
¯ ¯¯ ¯Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 1
La finalizarea ActivităŃii 1 completăm, pregătim, verificăm, semnăm şi ştampilăm,
introducem în plic şi transmitem coordonatorului judeŃean următoarele
documente în original:
Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 3: Acordul de parteneriat.
Anexa 4: Calendarul activităŃilor.
Fotografia de grup (opŃional) şi Anexa 4 vor fi transmise şi în format electronic, pe
e-mail, coordonatorului judeŃean.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
39
ACTIVITATEA 2: NEVOILE COPILULUI MEU
Materiale necesare
× Ecusoane pentru participanŃi;
× Pixuri şi mape sau alte suporturi pentru ca participanŃii să poată completa
fişele de lucru;
× Flipchart, markere;
× Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
× Anexa 2: Raportul de activitate;
× Anexa 5: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 2.
Argument
„Exprimarea consecventă a iubirii faŃă de copil stă la baza educaŃiei eficiente. Nu
contează dacă ea variază ca formă de exprimare în funcŃie de timp şi spaŃiu. Ceea ce
contează cu adevărat este ca părinŃii să satisfacă nevoile copilului şi ca acesta să se
simtă iubit cu adevărat....”.
5

Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri
6
: legături
afective slabe între părinŃi şi copii. AbsenŃa afecŃiunii în familie (absenŃa părinŃilor
sau a unor tutori capabili să ofere iubire copiilor lor) poate fi corelată, pe termen
lung, cu dezvoltarea unor comportamente de consum de alcool şi droguri.
Factorii familiali de protecŃie, faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri:
legături afective pozitive între părinŃi şi copii.
Activitatea îşi propune informarea părinŃilor cu privire la schimbările complexe ale
copiilor, în planul dezvoltării somatice, psihice şi sociale în perioada preadolescenŃei,
sensibilizarea acestora cu privire la modelul şi climatul educaŃional oferite copilului şi
implicit a consecinŃelor acestora asupra evoluŃiei lui ulterioare. Prin asigurarea unui
climat familial bun - factor de protecŃie - pot fi diminuaŃi factorii de risc pentru
consumul de tutun, alcool şi droguri: dificultăŃile de comunicare familială; lipsa
stimei de sine; înrăutăŃirea climatului familial.
«Bun venit participanŃilor (2’)[2’]
Salutăm participanŃii cu naturaleŃe şi cordialitate pe măsură ce aceştia intră în sală. Îi
invităm să îşi pună ecusonul şi să ocupe un loc pe unul din scaunele aşezate în cerc.
Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un
beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile
proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.
- -- -Activitate de energizare (5’)[7’]

5
Ross Campbell, “EducaŃia prin iubire”, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001, pag.11
6
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego -Formare familială în abilităŃi educative pentru
prevenirea drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia NaŃională Antidrog (2005), pag.105
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
40
„Stai de-o parte a liniei”
Trasăm o linie pe mijlocul sălii (cu cretă, sfoară, bandă adezivă sau câteva scaune) şi
solicităm părinŃilor să se aşeze de o parte sau de alta a liniei, în funcŃie de
preferinŃele, calităŃile sau hobby-urile copiilor lor. De exemplu: Cine are copii care
practică sportul? Cine are copii care se trezesc uşor? Cine are copii care îşi fac singuri
curat în cameră sau dulap? Cine are copii care ajută la curăŃenie? Etc.
· ·· ·„Nu vreau să-mi laud copilul dar…” (8’)[15’]
Invităm părinŃii să se gândească timp de 1-3 minute la acele laturi ale personalităŃii
copilului lor pe care le apreciază cel mai mult (comportament, intelect, pasiuni etc.).
Fiecare părinte îşi va prezenta copilul întregului grup astfel „Sunt … (prenumele)
mama sau tatăl lui … (prenumele copilului) şi nu vreau să-mi laud copilul, dar…”
În paralel cu prezentările părinŃilor, vom scrie cele menŃionate de ei pe flipchart. La
finalul prezentărilor vom discuta despre ce apreciază cel mai frecvent părinŃii la
copiii lor.
w ww wRecapitularea ActivităŃii 1 (5’)[20’]
Data trecută ne-am cunoscut, am stabilit împreună regulile de grup, ne-am
familiarizat cu activităŃile proiectului „EU ŞI COPILUL MEU” şi am semnat un acord
de parteneriat.
Verificarea temei pentru acasă (14’)[34’]
AŃi discutat cu copiii despre ce am făcut aici data trecută? AŃi stabilit împreună cu
toată familia „Reguli de comportare în bucătărie şi la masă” (cine, ce atribuŃii are în
bucătărie, cum ne comportăm la masă etc.)? AŃi realizat sarcina? A fost greu? Doreşte
cineva să prezinte grupului regulile stabilite în familie? Dacă nu aŃi realizat tema,
care au fost motivele? Vă rugăm să încercaŃi să o realizaŃi pană la următoarea
întâlnire. În cazul în care un părinte nu şi-a făcut tema, putem face o paralelă între
situaŃia în care se află şi cea în care s-ar afla propriul copil, când nu-şi efectuează
temele pentru acasă. Se aduce în discuŃie faptul că părintele constituie un model
pentru copil.
De asemenea, aŃi avut ca sarcină să aduceŃi câte un obiect reprezentativ pentru
copilul vostru. Vă rugăm să ne prezentaŃi, pe rând, aceste obiecte şi să ne explicaŃi
de ce sunt ele reprezentative pentru copii.
^ ^^ ^Obiectivele ActivităŃii 2 (1’)[35’]
Pentru astăzi ne propunem:
× Să înŃelegem particularităŃile de vârstă specifice preadolescenŃei;
× Să înŃelegem rolul familiei în educaŃia copiilor, în formarea deprinderilor de
viaŃă;
× Să înŃelegem importanŃa legăturilor afective puternice dintre părinŃi şi copii;
× Să identificăm problemele de comportament ale copiilor.
· ·· ·„Portretul robot al preadolescentului” (20’)[55’]
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
41
Pasul 1: Rugăm părinŃii să citească „Portretul robot al preadolescentului” notând în
dreptul fiecărei idei unul din semnele de mai jos.
Pasul 2: Centralizăm, pe o foaie de flipchart, împărŃită în patru cadrane (conform
semnelor pe care părinŃii le-au făcut pe fişa lor de lucru, respectiv „!”, „-” , „+”,
„?”), răspunsurile părinŃilor, punând accent pe ideile ce se cer aprofundate,
detaliate.
CitiŃi cu atenŃie textul, notând în dreptul fiecărei idei unul din semnele de mai jos:
+ - ! ?
Sunt de acord Nu sunt de acord Este ceva nou
pentru mine!
Doresc să aflu mai
multe despre acest
aspect

Portretul robot al preadolescentului
Are între 10 şi 13 ani.
A crescut dintr-odată (peste noapte, ca din apă) în înălŃime şi greutate. Uneori se
plânge de dureri osoase şi musculare, pare anemic şi stângaci în mişcări, mâinile
fiind mai lungi decât trunchiul, nasul disproporŃionat în raport cu faŃa, întreaga
conformaŃie lăsând impresia unei fiinŃe deşirate. Din cauza hainelor veşnic mici
are o stare de disconfort.

Poate să aibă coşuri, transpiră foarte mult şi miroase neplăcut. Îi apare părul
pubian şi are vocea în schimbare.

Dacă e fată, au început să-i crească sânii, apare prima menstruaŃie (sau
urmează…).

Dacă e băiat este foarte preocupat de mărimea penisului propriu, fiind interesat
să se compare cu alŃi băieŃi, părerea acestora având o mare influenŃă.

A devenit mai ruşinos, mai pudic faŃă de părinŃi sau persoane de sex opus, când
se discută despre aspecte „delicate” ale înfăŃişării sale sau ale modificărilor
fizice apărute.

E foarte preocupat de felul cum arată: se spală mai des, uneori exagerând grija
pentru freză şi vestimentaŃie (se schimbă de mai multe ori înainte de a pleca de
acasă).

Cum se simte
Uneori e foarte vesel, râde din orice, iar alteori are momente de oboseală, de
apatie. Trăieşte intens atât bucuriile, cât şi nereuşitele.

Copilul seamănă cu un cactus. Are mare nevoie de afecŃiune, dar îşi ascunde
sentimentele, apărându-se de lumea exterioară. Deseori e anxios (are frici fără
motiv), are aversiune faŃă de (anumiŃi) colegi, poate fi instabil, iritabil şi
exploziv în manifestarea emoŃiilor.

Uneori are reacŃii violente, de furie sau de plâns, pentru ca ulterior, dacă este
ajutat de adulŃi, să redevină calm.

Simte nevoia de a-şi exterioriza propriile trăiri, de cele mai multe ori prin
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
42
imagini şi idei artistice, prin poezii, schiŃe sau povestiri.
Cum învaŃă
Începe să gândească logic, analizează situaŃiile, evenimentele persoanele sau
propria persoană, mai mult şi mai profund, dar acest proces este puternic
influenŃat de mediul în care se dezvoltă.

Nu mai învaŃă mecanic, nu mai „toceşte”, învaŃă doar ce îi face plăcere (fie
datorită subiectului sau materiei, fie datorită calităŃilor profesorului care predă).

Poate avea rezultate mai proaste la şcoală, îşi poate pierde interesul faŃă de
învăŃătură.

Acordă mai mult, timp, interes şi atenŃie pasiunilor şi activităŃilor de timp liber
(sport, dans, muzică, jocuri pe calculator, modă, internet etc.)

Cum se comportă cu părinŃii
Total diferit! Nu mai vrea să stea de vorbă, nu mai spune tot părinŃilor. Nu le mai
împărtăşeşte nimic, zicând că oricum nu vor pricepe. E introvertit (închis în el),
negativist, se ceartă din orice şi vrea să-şi impună propriile reguli. Se eschivează
de la îndeplinirea obligaŃiilor elementare.

Suportă cu greu autoritatea părinŃilor, cu care se contrazice chiar şi în cele mai
banale situaŃii. Poate fi foarte îndărătnic, chiar şi atunci când înŃelege că nu are
dreptate.

A devenit irascibil, agresiv şi greu de controlat. La orice replică răspunde
grosolan. La orice sfat reacŃionează invers.

A devenit „incomod”, cu el te poŃi înŃelege greu, nu-Ńi este foarte clar cum să
procedezi în anumite situaŃii.

Vorbeşte mai tot timpul la telefon. Casa e plină de prieteni permanent. Ascultă
muzică cu volumul dat la maximum, deranjând vecinii.

Este foarte curios faŃă de tot ce îl înconjoară, are o puternică nevoie de a
cunoaşte şi de a înŃelege fenomenele lumii naturale şi sociale.

Este foarte independent, are iniŃiative personale pozitive sau negative, în ultima
categorie fiind incluse absenteismul sau abandonul şcolar, comportamentul
agresiv (violenŃa fizică şi sau verbală), fuga de acasă etc.

Simte nevoia de a lua hotărârile singur.
Este deseori nemulŃumit, aspect datorat dorinŃei sale de „a arde etapele” de a se
maturiza şi de a fi „cineva” de aici rezultând pendularea între nehotărâre şi
luarea de decizii.

Se teme de: animale, abandon, întuneric, schimbări de aspect fizic (obezitate,
disproporŃii datorate creşterii naturale, coşuri etc.), critica părinŃilor.

Cine sunt prietenii lui
RelaŃiile de prietenie devin mai trainice şi mai apropiate, având cel mult 2 - 3
prieteni şi fiind trăite foarte intens, orice rupere a prieteniilor fiind resimŃită ca
o adevărată tragedie.

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
43
Prin relaŃiile de prietenie pe care le stabileşte, preadolescentul îşi satisface de
fapt unele trebuinŃe precum cele de integrare socială, de apartenenŃă la grup,
de supunere sau de dominare şi nevoia de a fi afectuos cu ceilalŃi.

Este mult mai sensibil şi mai receptiv la influenŃele grupului de prieteni sau a
persoanelor de aceeaşi vârstă, în detrimentul familiei.

Dacă simte că este neglijat, neînŃeles sau ignorat, reacŃionează violent faŃă de
grup şi faŃă de membrii acestuia, pentru a atrage atenŃia asupra lui.

Dacă este respins de un grup, se poate îndrepta spre alte grupuri, inclusiv către
cele predispuse la comportamente antisociale (infracŃiuni, agresivitate, consum
de droguri), situaŃie în care copilul se conformează la regulile grupului,
indiferent dacă acestea sunt în acord sau nu cu propriile convingeri sau cu
părerea familiei.

Sugestii de teme pentru discuŃii:
Ce urmări poate avea apartenenŃa copilului dvs. la un grup în care este utilizat
limbajul sau comportamentul vulgar?
Cum ar trebui să vă comportaŃi, astfel încât copilul dvs. să vă vadă ca pe nişte primi
şi adevăraŃi prieteni?
Este bine să comparăm propriul copil cu fraŃii lui sau cu alŃii de aceeaşi vârstă?
ConsideraŃi că ar fi necesară sau utilă o discuŃie cu copilul dvs. despre modificările
fizice şi de comportament apărute la această vârstă?
ConsideraŃi că ar fi necesară o discuŃie privind educaŃia sexuală a copilului dvs.? În
cazul unui răspuns afirmativ, fie alocăm încă 15 minute activităŃii următoare, fie
organizăm o întâlnire în afara proiectului „Eu şi copilul meu” pe tema educaŃiei
sexuale.
· ·· ·„Copiii învaŃă ceea ce trăiesc” (15’)[70’]
Pasul 1: Rugăm părinŃii să citească textul din broşură şi să sublinieze
comportamentele specifice propriului copil. În funcŃie de specificul grupului, poezia
poate fi prezentată şi în altă formă (citită de consilier, proiectată pe un ecran,
prezentare Power Point cu fond muzical etc.)
Pasul 2: Centralizăm pe flipchart comportamentele subliniate de părinŃi, dirijând
discuŃia pe baza acestora.
Dacă un copil trăieşte în critică, ÎnvaŃă să condamne.
Dacă un copil trăieşte în duşmănie, ÎnvaŃă să se bată.
Dacă un copil trăieşte în ridicol, ÎnvaŃă să fie timid.
Dacă un copil trăieşte în ruşine, ÎnvaŃă să se simtă vinovat.
Dacă un copil trăieşte în înŃelegere, ÎnvaŃă să fie răbdător.
Dacă un copil trăieşte în încurajare, ÎnvaŃă ce este încrederea în sine.
Dacă un copil trăieşte în adevăr, ÎnvaŃă să aprecieze.
Dacă un copil trăieşte în nepărtinire, ÎnvaŃă ce este dreptatea.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
44
Dacă un copil trăieşte în siguranŃă, ÎnvaŃă să aibă încredere.
Dacă un copil trăieşte în aprobare, ÎnvaŃă să fie mulŃumit de sine.
Dacă un copil trăieşte în acceptare şi
prietenie,
ÎnvaŃă să găsească dragostea în lume…
Sugestii de teme pentru discuŃii:
Ce aŃi simŃit când aŃi citit aceste rânduri?
Ce comportament al copilului aŃi dori să îmbunătăŃiŃi sau să corectaŃi?
Ce comportamente aŃi dori să introduceŃi în relaŃia dvs. cu copilul?
Recomandări:
1. În cazul în care în sală există conexiune la internet şi aparatura necesară,
proiectăm clipul „Children see, children do” (Copiii văd, copiii fac) sau
recomandăm părinŃilor să acceseze pagina de internet: http: / /
www.youtube.co / watch?v=xIx2P1HG3-k.
2. În limita timpului disponibil, realizăm o sinteză a nevoilor copilului, prin
exerciŃiul „ştiu, vreau să ştiu, ce am aflat nou despre copil”.
3. Pornind de la poezie şi de la vizionarea filmului identificăm împreună cu
părinŃii comportamentele problematice ale copiilor.
> >> >Evaluarea activităŃii (10’)[80’]
Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în
cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a
plăcut, dacă ar dori să abordăm şi alte subiecte?
Distribuim părinŃilor chestionarul de evaluare a activităŃii (Anexa 5) şi îi rugăm să-l
completeze.
× ×× ×Tema pentru acasă: (5’)[85’]
CitiŃi şi discutaŃi împreună cu copiii „Portretul robot al preadolescentului” şi „Copiii
învaŃă ceea ce trăiesc”.
× ×× ×Încheierea ActivităŃii 2 (5’)[90’]
Rugăm părinŃii să semneze în tabelul de prezenŃă. Ne despărŃim de grup mulŃumindu-
le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data, tema şi obiectivele activităŃii
următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de asemenea, ca înainte de a ieşi să
lase pe masă ecusonul cu numele.
¯ ¯¯ ¯Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 2
La finalizarea ActivităŃii 2 completăm, pregătim şi verificăm următoarele
documente:
Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
Anexa 3: Raportul de activitate;
Anexa 5: Fişele de evaluare ale activităŃii.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
45
Transmitem până la următoarea întâlnire coordonatorului judeŃean raportul de
activitate în format electronic.
Preocupări frecvente ale părinŃilor
„Toată ziua stă în oglindă. Mereu se vaită că nu are cu ce să se îmbrace...”
PreadolescenŃii se preocupă foarte mult de felul cum arată. Dacă ei sunt convinşi că
tutunul, alcoolul şi drogurile le vor afecta aspectul fizic şi sănătatea, este puŃin
probabil că vor consuma. Arată-i cum consumul de droguri afectează aspecte
importante pentru un adolescent, cum sunt sportul, obŃinerea şi păstrarea
permisului auto, sănătatea şi modul cum arată, viaŃa socială sau relaŃia cu sexul
opus.
„Copilul meu are dificultăŃi şcolare (lipseşte din când în când de la şcoală, notele
sunt mai mici decât în semestrul trecut, iar diriginta îmi spune că deranjează orele
de curs)….Pot aceste dificultăŃi să-l împingă spre consumul de tutun, alcool şi chiar
droguri?”
DificultăŃile şcolare şi problemele sociale creează sentimentul de neîncredere în
propria persoană, tristeŃe, însingurare şi uneori, complexe de inferioritate. Astfel,
copilul devine vulnerabil în faŃa consumului de droguri, care îl face să evadeze din
viaŃa reală şi să se desprindă de problemele pe care le are.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
46
ACTIVITATEA 3: CE FEL DE PĂRINTE SUNT?
Materiale necesare
× Ecusoane pentru participanŃi;
× Pixuri şi mape sau alte suporturi pentru ca participanŃii să poată completa
fişele de lucru;
× Flipchart, markere;
× Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
× Anexa 2: Raportul de activitate;
× Anexa 6: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 3.
Argument
Uneori părinŃii sunt foarte severi (interzic multe lucruri copilului, fără să explice de
ce, aplică pedepse severe),alteori sunt foarte toleranŃi (totul îi este permis copilului
fără a i se cere nimic în schimb) sau sunt inconsecvenŃi în educaŃia copilului, trecând
de la o extremă la alta. În aceste condiŃii, copiii sunt nesiguri, confuzi, fiind mai uşor
tentaŃi să găsească relaxare şi rezolvarea problemelor cu părinŃii în consumul de
tutun, alcool sau droguri.
ExistenŃa regulilor familiale de comportament clare şi stabile, reprezintă în schimb
factori familiali de protecŃie, faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri.
« «« «Bun venit participanŃilor (5’)[5’]
Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia intră în sală. Îi invităm să îşi pună ecusonul
şi să ocupe un loc pe unul din scaunele aşezate în cerc.
Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un
beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile
proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.
- -- -Activitate de energizare (5’)[10’]
În funcŃie de particularităŃile grupului, alegem una din activităŃile de energizare care
s-ar potrivi cel mai bine:
„Cine are…”
ParticipanŃii sunt aşezaŃi în cerc, toate scaunele fiind ocupate. Adresăm
participanŃilor întrebarea „Cine are …un obiect vestimentar purtat de minim 2
participanŃi (ex. pantalonii negri, ochelari sau cămaşă albă etc.). Persoanele care au
acel obiect vestimentar schimbă locurile între ele. Putem continua cu animale (ex.
cine are câine, pisică, păsări în curte sau animale în gospodărie), bunuri (o maşină
etc.) şi încheiem cu copil în clasa a V-a sau a VI-a, astfel încât toŃi participanŃii să
se ridice şi să schimbe locurile de pe scaune.
„Salutul”
ParticipanŃii stau în picioare, în cerc. Primul participant îi salută pe ceilalŃi membrii
ai grupului (verbal sau nonverbal). Cel de-al doilea repetă salutul primului şi apoi va
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
47
propune propriul salut, următorul repetă salutul primilor doi şi apoi salută şi el
grupul; exerciŃiul continuă până când toŃi participanŃii „salută” grupul.
„Data naşterii”
Rugăm participanŃii să se aşeze în şir indian, în funcŃie de data naşterii (ziua, luna),
precizându-se că la un capăt se vor aşeza cei născuŃi în luna ianuarie, iar la capătul
opus se vor aşeza cei născuŃi în luna decembrie, comunicând doar nonverbal. La final,
verificăm corectitudinea aşezării participanŃilor în ordine cronologică.
w ww wRecapitularea ActivităŃii 2 (5’)[15’]
Data trecută ne-am familiarizat cu particularităŃile de vârstă specifice
preadolescenŃei. Vi le mai amintiŃi? De asemenea, am încercat să înŃelegem cât de
important este ce învaŃă copiii în familie şi cum pot fi influenŃaŃi de felul în care ne
comportăm cu ei.
Verificarea temei pentru acasă (4’)[19’]
AŃi avut de realizat şi o temă pentru acasă: să discutaŃi împreună cu copiii
materialele primite şi să le afişaŃi la loc vizibil în casă. A fost realizată? Cum a fost
realizată? Au existat diferenŃe între ceea ce au crezut ei şi ce a considerat copilul
prin citirea poeziei „Copiii învaŃă ceea ce trăiesc”? Dacă nu aŃi realizat sarcina, care
ar fi motivele? etc.
^ ^^ ^Obiectivele ActivităŃii 3 (1’)[20’]
Pentru astăzi ne propunem:
× Să descoperim ce stiluri educative pot avea părinŃii;
× Să înŃelegem care este rolul părinŃilor în educaŃia copiilor;
× Să aflăm ce este şi cum să reformulăm comportamentul problematic al
copilului;
× Să învăŃăm cum să acŃionăm pentru a schimba comportamentul problematic al
copilului.
> >> >Stiluri educative ale părinŃilor (20’)[40’]
Studiu de caz „Ce fel de părinte sunt?”
Să ne imaginăm următoarea situaŃie:
„Copilul dvs. a fost prins de către profesorul de serviciu bătând un coleg. Acesta vă
sună şi vă invită la şcoală ca să vă spună ce a făcut copilul. Cum reacŃionaŃi?”
Răspunsuri posibile Bifează
1. Îmi pedepsesc imediat copilul şi îi trag o bătaie zdravănă, ca să se înveŃe
minte şi să nu mai bată altădată copiii, să vadă şi el ce înseamnă să fii bătut.
Îl ameninŃ cu o pedeapsă şi mai mare dacă mă mai face de ruşine. Îi spun că
e un neruşinat, un derbedeu, îl fac în toate felurile, ca să-i intre bine în cap
şi să nu mai facă aşa ceva.

2. Mă preocup dacă copilul este bine, dacă a fost cumva rănit în bătaie.
Eventual îl duc la doctor să îi facă un consult amănunŃit şi să mă asigur că nu

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
48
are nimic... De ce s-a luat la bătaie? O fi şi vina mea că nu l-am
supravegheat suficient? Discut cu copilul şi sunt de acord să îl iert de data
aceasta, pentru că a fost prima oară.
3. Îi spun „Neruşinatule! Te aduc eu pe calea cea bună!”, şi întrucât fapta
este foarte gravă, nu mai stau la discuŃii cu el şi îl pedepsesc 3 luni fără bani
de buzunar. A doua zi, pentru că a luat o notă bună la şcoală, îl iert pentru
ce a făcut cu o zi înainte şi îi dau bani să-şi cumpere ceva, pentru a-l
încuraja să înveŃe şi mai bine.

4. Nu a făcut mare lucru. Exagerează profesorii. ToŃi copiii fac prostii din
când în când şi e mai bine să-i bată el pe alŃii decât să vină el acasă bătut.
Aşa învaŃă să se descurce în viaŃă. Voi discuta altă dată cu copilul pentru că
am atâtea probleme, că numai de asta nu-mi ardea mie acum.

5. Vorbesc cu copilul faŃă în faŃă, acasă, în linişte, încercând să înŃeleg ce
anume l-a determinat să ajungă la bătaie. Încerc să îi înŃeleg motivele, după
care îi voi spune că acestea nu îi dau dreptul să lovească pe cineva. Vom
căuta împreună argumente care fac acest comportament inacceptabil. După
aceasta, îi stabilesc o pedeapsă rezonabilă, (după faptă şi răsplată) pe
măsura greşelii şi îi voi spune că e de datoria lui să vorbească cu celălalt
copil, să-şi ceară scuze dacă a greşit şi să se împace.

Pasul 1: prezentăm grupului cazul.
Pasul 2: solicităm părinŃilor să bifeze varianta de răspuns care se potriveşte cel mai
bine cu ceea ce ar face în situaŃia prezentată.
Pasul 3: după alegerea variantei de răspuns, grupăm părinŃii în funcŃie de opŃiunile
lor (cei care au bifat în dreptul lui 1 - o grupă, în dreptul lui 2 - altă grupă etc.) şi le
solicităm să identifice care sunt consecinŃele stilului lor parental asupra educaŃiei
copilului (avantaje şi dezavantaje).
Pasul 4: fiecare echipă va prezenta pe scurt concluziile sale grupului şi cerem feed-
back. De asemenea, vom interveni pentru a puncta eventualele avantaje sau
dezavantaje care nu au fost menŃionate, concluzionând care sunt cele 5 stiluri
parentale.
În funcŃie de răspunsul dat, vă veŃi regăsi în una din caracterizările de mai jos:
1. Părintele autoritar (Domnul sau Doamna PerfecŃiune). Controlează tot timpul
copilul, fără a-l sprijini suficient, îl sancŃionează, îl critică şi îl ceartă pentru orice
greşeală, oricât de mică. Vrea să ajungă cineva în viaŃă, aşa că nu trebuie să-i iasă
din cuvânt. Copilul trebuie să respecte tot ce a stabilit părintele că altfel e pedepsit
aspru. Prin centrarea excesivă a părintelui pe reguli şi norme, acest stil parental
conferă părintelui o falsă impresie de confort şi siguranŃă.
Copilul este timid, fricos, nu are iniŃiativă, nu prea ştie să comunice cu ceilalŃi. Îi
este frică de eşec, îi e teamă să nu dezamăgească şi trăieşte cu convingerea că ar fi
putut să facă lucrurile mai bine. Dacă e criticat permanent, copilul va greşi, va eşua
şi nu va avea încredere în propriile forŃe, simŃindu-se mai slab, mai nepregătit decât
ceilalŃi copii.
RelaŃia dintre părinte şi copil este unidirecŃională, ca un drum cu sens unic!
2. Părintele hiperprotectiv (Cloşca). Oferă copilului sprijin în toate situaŃiile, chiar
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
49
şi când ar trebui să-l lase să se descurce singur. RăsfaŃă exagerat copilul, este posesiv
şi exagerat de implicat în viaŃa acestuia. Îi este foarte frică de un pericol care s-ar
putea să apară în orice moment în care copilul nu e supravegheat. De multe ori este
nehotărât, neştiind care e cea mai bună decizie pentru copilul său. De obicei mama
are acest rol, influenŃând dezvoltarea armonioasă a personalităŃii copilului.
Copilul va deveni tot mai dependent de adulŃii din jur, mai fricos când va fi
confruntat cu situaŃii şi experienŃe noi şi mai puŃin dornic să facă ceva singur. Dacă e
lăsat să-şi asume responsabilităŃi, va fi incapabil să devină un adult responsabil, va
avea o slabă încredere în forŃele proprii şi în ceilalŃi.
RelaŃia dintre părinte şi copil este controlată numai de părinte!
3. Părintele inconsecvent (CănuŃă om sucit). Când controlează excesiv copilul, când
îl lasă de capul lui, acum îl ceartă şi îl pedepseşte, iar după 5 minute îi pare rău că l-a
certat şi îl iartă.
Copilul este foarte stresat, este confuz şi se teme în permanenŃă că va greşi. Copilul
se adaptează cu greu şi confundă deseori realitatea cu fantezia.
RelaŃia dintre părinte şi copil este foarte fragilă, ca un drum cu suişuri şi
coborâşuri.
4. Părintele dezinteresat, indiferent. Nu controlează copilul şi nici nu-l protejează.
Oricum copilul se descurcă şi singur.
Copilul ia singur decizii, nu ştie cum să îşi controleze comportamentul, are un
autocontrol slab, poate avea probleme de sănătate.
RelaŃia dintre părinte şi copil este inexistentă, fiecare face ce vrea!
5. Părintele democrat. Controlează suficient copilul fixând reguli clare, sprijină
copilul şi îl încurajează să fie independent, discută acŃiunile cu copilul.
Copilul ştie să se descurce singur, are deprinderi sociale, este încrezător în forŃele
proprii, este responsabil.
RelaŃia dintre părinte şi copil este stabilă şi bine sudată!
NOTE:
1. Precizăm părinŃilor că, în general, predomină un stil parental dominant, dar
se pot regăsi şi celelalte la acelaşi părinte, în funcŃie de vârsta copiilor, de
temperament, de situaŃie, de mediul familial etc.
2. Pe parcursul acestei aplicaŃii este foarte important să reamintim
participanŃilor regula de a respecta opinia celuilalt, chiar şi atunci când nu
suntem de acord cu ea, pentru a evita conflictele dintre părinŃi.
· ·· ·Părintele inconsecvent (10’)[50’]
Studiu de caz:
„Copilul vine acasă din nou la ora 22.00, deşi ştie că luaŃi masa, întreaga familie, la
ora 19.00. Tatăl, este foarte furios pe copil că a încălcat iar regula, îl ceartă, iar
mama îi ia apărarea, după care încălzeşte mâncarea şi o duce în camera copilului.”
Sugestii pentru discuŃii:
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
50
1. CeilalŃi membrii ai familiei sunt de acord cu hotărârile pe care le luaŃi în
educaŃia copilului?
2. Copilul asistă la discuŃiile contradictorii între dvs. şi ceilalŃi membrii ai
familiei?
Concluziile activităŃii (pe foi de flipchart):
• Comportamentul tuturor celor care participă la educaŃia copilului
trebuie să fie în consens;
• ToŃi membrii familiei se pun de acord în stabilirea pedepselor şi
recompenselor acordate copiilor
• Copilul nu asistă la discuŃiile contradictorii între părinŃi privind educaŃia
copilului.
4 44 4Rolul părinŃilor în educaŃia copiilor (5’)[55’]
Brainstorming „Control şi sprijin!”
ÎmpărŃim foaia de flipchart în două, în stânga trecem control în dreapta sprijin.
Identificăm împreună cu părinŃii caracteristicile (exemple concrete) corespunzătoare
fiecărui rol şi le notăm pe foaie.
Deseori credem că educaŃia este responsabilitatea şcolii. Acest lucru este adevărat în
ceea ce priveşte dobândirea unor abilităŃi (a citi, a scrie, a face calcule matematice
etc.) şi cunoştinŃe (istorie, ştiinŃe naturale etc.). Totuşi există cunoştinŃe şi
abilităŃi care nu se pot dobândi doar în şcoală, cum ar fi:
× Ce înseamnă respectul;
× Ce obligaŃii avem (să respectăm proprietatea celorlalŃi; să ne implicăm în
treburile casnice; să-i ajutăm pe ceilalŃi membrii ai familiei atunci când au
probleme);
× Ce drepturi avem (orice drept al tău dispare atunci când încalci dreptul altuia);
× Cum să ne comportăm în societate („cei 7 ani de acasă”).
PărinŃii au două roluri cheie în educarea copiilor astfel încât, atunci când aceştia
vor fi adulŃi, să poată fi persoane capabile să trăiască în societate, autonome şi
sănătoase. Aceste roluri sunt de sprijin şi de control:
1. Sprijin. ToŃi avem nevoie de sprijin din partea familiei, mai ales în situaŃii critice,
ca atunci când unul dintre membrii familiei este bolnav, are probleme la locul de
muncă etc. Astfel, familia asigură atât bunăstarea fizică a copiilor (alimentaŃie,
îmbrăcăminte, protecŃie), cât şi cea emoŃională (afecŃiune, înŃelegere şi aprobare).
2. Control. De când copiii sunt foarte mici, părinŃii încearcă să-i disciplineze, să-i
înveŃe care sunt regulile de comportare în viaŃa zilnică.
Multe dintre dificultăŃile pe care trebuie să le depăşească părinŃii în educaŃia copiilor
lor apar în încercarea de a găsi un punct de echilibru între aceste două funcŃii, cea de
control şi cea de sprijin. Astfel, o familie care oferă doar sprijin, însă nu are nici un
fel de control asupra copiilor, va fi superprotectivă, răsfăŃând copiii. O familie care
controlează, fără a oferi suficient sprijin, va fi autoritară şi represivă.
Atunci când părinŃii oferă sprijin copiilor şi îi controlează într-un mod echilibrat,
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
51
familia are rol benefic, ajutând astfel pe copii să devină autonomi şi
responsabili.
Concluzie: multe dintre dificultăŃile cu care se confruntă părinŃii în educaŃia copiilor
apar atunci când încearcă să găsească un punct de echilibru între aceste două roluri,
cel de control şi cel de sprijin.
4 44 4Probleme de comportament ale copiilor în familie (5’)[60’]
Brainstorming „Lista problemelor de comportament ale copiilor în familie” (Ne
reamintim comportamentele problematice identificate la Activitatea 2)
Majoritatea părinŃilor ştiu cum să-şi crească copiii, cum să se comporte cu ei, cum
să-i sprijine şi să-i înŃeleagă, dar sunt şi situaŃii când bunele intenŃii nu sunt
suficiente. Copiii au nevoie de dragoste, protecŃie, securitate materială şi de un
comportament constant din partea părinŃilor. PărinŃii îşi pun mereu întrebări:
„am procedat bine?”, „cum ar trebui să mă comport cu copilul meu?”, „de ce se
poartă copilul meu aşa?”…
NotaŃi în tabelul de mai jos 3 probleme de comportament ale copilului:
1.


2.


3.


Solicităm participanŃilor să identifice problemele pe care le întâmpină în familie în
educaŃia copiilor, să vorbească despre probleme concrete, care îi preocupă în
legătură cu comportamentul copiilor acasă, în relaŃiile lor cu aceştia etc. Enumerăm
pe flipchart o „listă a problemelor de comportament ale copiilor în familie”.
Aceasta va fi utilizată în următorul exerciŃiu.
· ·· ·Reformulăm comportamentul problematic al copilului (15’)[75’]
Pasul 1: prezentăm următoarele puncte pe flipchart.
× Cum redefinim problema?
Pentru a rezolva problemele de comportament ale copiilor este necesar să ne
propunem obiective de schimbare:
a) Realizabile, realiste. De exemplu, dacă copilul abia reuşeşte să treacă clasa, nu
ne propunem să fie premiant în următorul an şcolar!
b) Adecvate. De exemplu, nu împiedicăm copilul să îşi vadă prietenii, pentru că nu
este adecvat să fie privaŃi de o necesitate socială, dar îi putem cere să vină acasă
la o anumită oră.
c) Observabile. Schimbările dorite în comportamentul copiilor trebuie să fie vizibile
pentru părinŃi, direct sau indirect. Astfel, nu putem să vedem dacă copilul este
atent în clasă, dar putem verifica dacă dedică timp studiului, dacă ia note bune
sau putem întreba profesorii despre comportamentul copilului în clasă etc.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
52
d) Măsurabile. Aceasta înseamnă că se poate spune dacă au fost realizate sau nu. De
exemplu, dacă vrem să ajungă mai devreme acasă, trebuie să stabilim ora maximă
de intrare în casă.
Exemple de reformulare a comportamentelor problematice ale copiilor:
PROBLEMA REFORMULARE
„Nu faci nimic în casă!” „Mi-ar plăcea să mă ajuŃi să pun masa.”
„Aş dori să-Ńi pui hainele murdare în
coşul de rufe.”
„Eşti foarte dezordonat!” „Vreau ca în fiecare sâmbătă să îŃi faci
curăŃenie în cameră.”
„Eşti un bătăuş. Niciodată nu eşti
cuminte!”.
„Aş vrea să te stăpâneşti mai mult.”
„Stai toată ziua la televizor sau
calculator!”
„Mi-ar plăcea să stai doar 3 ore la
televizor sau calculator!”
Pasul 2: Reluăm lista problemelor de comportament ale copiilor notată pe
flipchart. Discutăm în grup două sau trei dintre problemele identificate. Solicităm
câtorva participanŃi să reformuleze problema de comportament, după exemplele de
mai sus.
> >> >Evaluarea activităŃii (5’)[80’]
Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în
cadrul ActivităŃii 3 a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut,
dacă ar dori să abordăm şi alte subiecte?
La finalul activităŃii părinŃii vor completa fişa de evaluare a ActivităŃii (Anexa nr.6).
× ×× ×Tema pentru acasă (5’)[85’]
Solicităm participanŃilor să identifice încă 2-3 situaŃii problematice şi să le scrie în
broşură, pe pagina alocată temei acestei activităŃi. Rugăm părinŃii să Ńină cont, în
realizarea acestui exerciŃiu, de tot ceea ce au învăŃat astăzi. Le menŃionăm că în
întâlnirea următoare se va discuta tema pentru acasă.
× ×× ×Încheierea ActivităŃii 3 (5’)[90’]
Ne despărŃim de grup mulŃumindu-le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data,
tema şi obiectivele activităŃii următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de
asemenea, ca înainte de a ieşi să lase pe masă ecusonul cu numele.
¯ ¯¯ ¯Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 3
La finalizarea ActivităŃii 3 completăm, pregătim şi verificăm următoarele
documente:
Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 6: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 3.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
53
Transmitem până la următoarea întâlnire coordonatorului judeŃean raportul de
activitate în format electronic.
Preocupări frecvente ale părinŃilor
„I-am făcut toate poftele, i-am dat orice a vrut, a făcut ce a vrut şi totuşi...”
O educaŃie excesiv de tolerantă îl poate face pe copil să creadă că totul îi este
permis, că totul i se cuvine fără prea mari eforturi şi că tot ceea ce îşi doreşte trebuie
să i se îndeplinească cu orice preŃ. Sumele mari de bani date zilnic copiilor, fără a
cunoaşte exact cum vor fi cheltuite, pot constitui o tentaŃie în a-şi face rost de Ńigări,
alcool sau droguri, mai ales dacă în anturajul lor există deja consumatori de tutun,
alcool sau droguri.
În plus, o astfel de educaŃie transformă dorinŃele copilului în ceva ieftin. După ce s-a
lăudat cu mobilul, apoi cu hainele, cu banii, ce lucru deosebit îi mai rămâne de făcut?
Dacă primeşte tot timpul imediat ceea ce solicită, obŃinerea unui lucru interzis este
cu atât mai atractivă. Copilul va încerca să facă lucruri ieşite din comun, fie pentru a
câştiga atenŃia părinŃilor, fie pentru a-i pedepsi.
„Sunt la serviciu toată ziua; câştig bani muncind din greu, dar nu vreau să-i lipsească
nimic copilului meu!”
În zilele noastre părinŃii sunt din ce în ce mai ocupaŃi şi nu mai au timp să stea de
vorbă cu copiii lor. Lipsa de comunicare poate da copilului sentimentul că nu este
înŃeles, că părinŃii lui nu sunt interesaŃi de ceea ce se întâmplă cu el, mai ales că la
această vârstă oscilează între sentimente de încredere şi neîncredere, între stări de
tristeŃe şi bucurie, nu pune la îndoială ceea ce află de la alŃii şi vrea să
experimenteze, să încerce lucruri noi, chiar dacă asta înseamnă să-şi rişte viaŃa.
La această vârstă apar probleme legate de identitatea de sine, de locul pe care îl
ocupă în grupul de prieteni şi sunt puŃine persoane cu care poate să discute aceste
dificultăŃi, iar când părinŃii nu au timp să vorbească cu copilul, totul se desfăşoară
înăuntrul lui. În astfel de situaŃii poate căuta înŃelegere în altă parte şi sprijin în
altceva.
De aceea este important să acordăm copiilor cât mai mult timp, să stăm chiar şi 5
minute zilnic de vorbă, să îi ascultăm, să le înŃelegem stările prin care trec, să îi
ajutăm să depăşească mai uşor situaŃiile dificile.
Chiar dacă le oferim copiilor tot ce-şi doresc, tot ce au nevoie, ca să nu le lipsească
nimic, trebuie să nu uităm că de cele mai multe ori copiii nu au nevoie doar de bani,
ci de dragostea părinŃilor, de prezenŃa lor, de o privire înŃelegătoare. Au nevoie să fie
ascultaŃi, au nevoie să ştie că într-adevăr ne preocupă situaŃiile de viaŃă prin care
uneori trec şi că suntem alături de ei. Vor şti toate lucrurile astea doar dacă îi vom
înconjura de sprijinul şi de dragostea de care au nevoie.
„Îmi cresc singur(ă) copilul …”
Într-o familie în care există un singur părinte, ca urmare a divorŃului sau a decesului
celuilalt, consumul de tutun, alcool sau droguri poate să apară foarte uşor. Copilul se
poate simŃi vinovat pentru divorŃul părinŃilor sau pentru decesul acestora. Se
întâmplă de multe ori ca părintele cu care a rămas să nu fie cel mai apropiat de copil
sau, mai grav, să-l considere vinovat pe acesta pentru evenimentele din familie.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
54
Această situaŃie este la fel de grea, atât pentru părinte cât şi pentru copil. Părintele
se simte depăşit, are sentimente de vinovăŃie, se simte singur şi deprimat. Dar nu
trebuie să treacă singur prin toate aceste încercări ale vieŃii, mai ales când copilul
are acum atâta nevoie ca părintele să-i fie aproape.
Dacă vă aflaŃi într-o astfel de situaŃie, puteŃi apela la specialişti (consilier şcolar,
psiholog, serviciile de protecŃia copilului şi cele de asistenŃă socială), care vă pot
ajuta să treceŃi mai uşor peste astfel de dificultăŃi. În plus, chiar dacă pare nedrept,
trebuie să fiŃi responsabil pentru bunăstarea copilului, deci trebuie să reuşiŃi să faceŃi
faŃă situaŃiei cât mai bine pentru amândoi.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
55
ACTIVITATEA 4: CUM COMUNICĂM EFICIENT CU COPIII
Materiale necesare
× Ecusoane pentru participanŃi;
× Pixuri şi mape sau alte suporturi pentru ca participanŃii să poată completa
fişele de lucru;
× Flipchart, markere;
× Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
× Anexa 2: Raportul de activitate;
× Anexa 7: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 4.
Argument
Comunicarea şi interacŃiunea deficitară între părinŃi şi copii reprezintă factori
familiali de risc, în timp ce comunicarea şi interacŃiunea bună între părinŃi şi copii,
relaŃiile apropiate, deschise şi afectuoase din familie sunt factorii familiali de
protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri.
Conform studiilor efectuate pe diverse segmente ale populaŃiei şcolare, între cauzele
identificate cu privire la consumul de alcool, tutun şi droguri se înscriu dificultăŃile
de comunicare familială şi interacŃiunea deficitară între părinŃi şi copii.
RelaŃionarea acestora cu o stimă de sine scăzută – factor de risc recunoscut pentru
consumul de droguri, este de o mare importanŃă în activitatea preventivă. Asigurarea
unui bun climat familial (relaŃii familiale satisfăcătoare) reprezintă un factor de
protecŃie deosebit de important, care alături de ceilalŃi, abordaŃi în acest proiect, se
cer a fi întăriŃi în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse.
«Bun venit participanŃilor (5’)[5’]
Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia intră în sală, invitându-i să se aşeze. Le
solicităm să îşi pună ecusoanele cu numele.
Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un
beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile
proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.
-Activitate de energizare (15’)[15’]
„Spate în spate”
Solicităm părinŃilor să se grupeze câte doi şi să discute timp de 2 minute (câte un
minut fiecare), stând cu spatele unul la celălalt, despre ce au făcut în ultima
săptămână. După expirarea timpului, le propunem să continue discuŃia, stând faŃă în
faŃă, timp de 2 minute (câte un minut fiecare).
Solicităm feedback, rugând părinŃii să răspundă la întrebările: În care situaŃie au
întâmpinat dificultăŃi în a povesti? În care situaŃie le-a fost greu să urmărească
interlocutorul? Le sunt familiare aceste situaŃii în relaŃia cu copilul? Cât este de
important să îl urmărim pe celălalt în timp ce ne comunică un mesaj?
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
56
wRecapitularea ActivităŃii 3 (5’)[20’]
Data trecută am descoperit care sunt stilurile educative ale părinŃilor; am înŃeles
rolul părinŃilor în educaŃia copiilor; am identificat problemele de comportament
ale copiilor; am exersat cum să redefinim şi cum să schimbăm comportamentul
problematic al copilului.
Verificarea temei pentru acasă (4’)[24’]
Ca temă pentru acasă aŃi avut să identificaŃi încă 2-3 situaŃii problematice. V-aŃi
descurcat? A fost greu? Vă rog acum pe fiecare să prezentaŃi câte o situaŃie
problematică, şi împreună cu ceilalŃi să o redefinim.
^Obiectivele ActivităŃii 4 (1’)[25’]
Pentru astăzi ne propunem:
× Să descoperim temele de discuŃie cu copiii şi dificultăŃile întâlnite;
× Să înŃelegem care sunt modalităŃile ineficiente de comunicare;
× Să exersăm alternative, forme şi căi eficiente de comunicare cu copilul.
4Vorbim suficient cu copiii? (15’)[45’]
DiscuŃie dirijată
Despre ce vorbim? Ce dificultăŃi întâmpinăm? Este foarte important să comunicăm
deschis în familie (atât între parteneri, cât şi între părinŃi şi copii). Atunci când
familia este unită, există şi o bună relaŃie între membri, iar comunicarea şi implicit
educarea copiilor este mai eficientă.
Unele subiecte sunt mai incomode sau mai dificil de discutat cu copiii decât altele. În
acelaşi timp, despre aceste subiecte, adesea importante, contează mai mult să
primim informaŃii reale sau semnificative de la copii: ce cred cu adevărat, ce simt,
ce îi atrage, de ce le este teamă, ce preocupări au etc. Astfel ne este mai uşor să îi
orientăm în luarea deciziilor.
Vă rugăm să completaŃi tabelul de mai jos.
Despre ce aŃi vorbit ultima dată cu copiii?

Cât de des discutaŃi cu copiii?
Aproape în fiecare
zi
O dată pe
săptămână
O dată pe lună Rareori

În ultimele trei luni, aŃi vorbit vreodată cu copilul despre:
prietenii săi (ce
relaŃie are, cum îşi
petrec timpul)
subiecte mai
delicate precum
sex, SIDA (de ex.
cum se poate
infecta şi cum se
muzică, filme,
computer (de ex.:
un tip de muzică sau
o formaŃie care îi
place, filme, jocuri
şcoală (ce-i place
sau ce nu-i place
la şcoală etc.)?
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
57
poate proteja)
tutun, alcool sau
alte droguri
sau programe pe
calculator preferate)
Ce anume este
important să
vorbim cu copilul?

De ce este
important să-i
ascultăm CU
ATENłIE?

ReflectaŃi acasă asupra răspunsurilor date!
AŃi observat că în tabelul pe care l-aŃi completat aŃi întâlnit verbe precum: a
asculta, a vorbi, a discuta. Acestea sunt reprezentative pentru comunicare. Prin
comunicare înŃelegem transmiterea unui mesaj între un emiŃător şi receptor (de
exemplu părinte şi copil), printr-un canal de comunicare (verbală, nonverbală,
paraverbală). Sugestie: putem utiliza schema grafică a comunicării.
Recomandăm să se facă trimiteri la exerciŃiile de energizare „Data naşterii” şi „Spate
în spate”, pentru exemplificarea comunicării nonverbale şi paraverbale, dar şi a
barierelor care pot apărea în cazul în care una sau două dintre acestea lipseşte.
· ·· · / Copilul chiuleşte şi fumează (15’)[55’]
Studiu de caz sau joc de rol (în funcŃie de particularităŃile grupului este aleasă o
singură metodă)
Pasul 1: prezentăm părinŃilor următorul studiu de caz:
Să ne imaginăm următoarea situaŃie: PrimiŃi un telefon de la doamna dirigintă care
vă spune că l-a prins pe copilul dvs. fumând în curtea şcolii, în timpul unei ore de
curs. Cum reacŃionaŃi?
Pasul 2: centralizăm răspunsurile pe o foaie de flipchart şi discutăm eficienŃa sau
ineficienŃa acestor reacŃii. Exemple aşteptate de reacŃii:
1. „Tu întotdeauna îmi faci probleme”, „tu niciodată nu eşti cuminte”, „nici nu
înveŃi, nici nu ajuŃi în casă, nu faci nimic!” (generalizăm).
2. „Eşti un chiulangiu şi un derbedeu (criticăm persoana în loc să-i criticăm
comportamentul).
3. Strig, ridic vocea pentru a mă impune, pentru a mă face auzit.
4. „Nenorocitule, numai prostii faci, eşti un nemernic, vin la şcoală şi te fac de râs
în faŃa clasei...”.(îl acuzi, îl insulŃi, îl faci de ruşine, îl ameninŃi, îi reproşezi).
5. „Eu ştiu că tu chiuleşti tot timpul de la şcoală ca să fumezi cu toŃi golanii de pe
stradă...” (ghiceşti, faci presupuneri).
6. „Până şi tu ai putut să o faci. Nici nu te-a dus mintea să te ascunzi. Cum de numai
pe tine te prinde că faci prostii?” (eşti sarcastic sau ironic).
Pasul 3: propunem părinŃilor comportamente alternative.
1. Definim clar motivul discuŃiei: „Doamna dirigintă m-a sunat şi mi-a spus că ai
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
58
fumat în curtea şcolii în timpul unei ore de curs . Tu ce poŃi să îmi spui despre
acest lucru?” Ascultăm ce are copilul de spus.
2. MenŃionăm cum aşteptăm să se comporte copilul. De exemplu: „Ştii că am
stabilit împreună că nu ai voie să fumezi şi nici să lipseşti de la ore”
3. Tratăm un singur subiect de fiecare dată, centrându-ne pe prezent. Nu
amestecăm subiectele. Nu reproşăm alte comportamente ale copilului, care ne-au
deranjat în trecut, evităm să cădem într-o „avalanşă” de învinuiri. De exemplu, nu
îi reproşăm notele mici pe care le are.
4. Utilizăm persoana întâi pentru a ne referi la problemă, explicând cum ne simŃim:
„Sunt foarte dezamăgit (furios, îngrijorat) de faptul că ai lipsit de la ore şi ai
fumat”.
5. Verificăm dacă suntem înŃeleşi de copil. În cazul în care nu ne-a înŃeles bine, vom
explica acelaşi lucru, cu alte cuvinte.
6. Încurajăm copilul să îşi exprime punctul de vedere sau opinia.
· ·· ·Cum să comunicăm mai eficient cu copiii? (15’)[70’]
Pasul 1: ÎmpărŃim sala în două: o parte corespunde obiceiurilor pozitive de
comunicare, iar cealaltă parte obiceiurilor negative de comunicare. Sugestie: pentru
a delimita „spaŃiul”, poate fi folosită o sfoară sau poate fi trasată o linie cu creta pe
podea;
Pasul 2: Fiecare părinte va extrage, pe rând, dintr-o cutie, câte un bileŃel pe care
este descris câte un obicei de comunicare (fie pozitiv, fie negativ). Părintele citeşte
conŃinutul bileŃelului şi decide ce tip de obicei este, plasându-se de partea
corespunzătoare a liniei.
Pasul 3: Cu părinŃii situaŃi de o parte şi de alta a liniei, discutăm fiecare obicei de
comunicare în parte, analizând motivele încadrării acestuia într-o anumită categorie
şi intervenim atunci când este cazul.
NOTE:
1. Alegem maxim 6 obiceiuri pozitive şi 6 obiceiuri negative, scriem bileŃelele
şi le punem în cutie.
2. Dacă grupul are un număr de participanŃi mai mic decât numărul de bileŃele
pregătite, repetăm exerciŃiul.
OBICEIURI NEGATIVE DE COMUNICARE
ATUNCI CÂND ÎI VORBIM COPILULUI:
Generalizăm, îi reproşăm ce ne deranjează în general la comportamentul lui. Ex.:
„tu întotdeauna”, „tu niciodată...”, „nici nu înveŃi, nici nu ajuŃi în casă, nu faci
nimic!”.
Criticăm copilul în loc să-i criticăm comportamentul. Ex.: „Eşti un leneş!” în loc de
„Nu Ńi-ai făcut treaba şi nici măcar nu Ńi-ai făcut patul”.
Ne enervăm, ridicăm vocea, strigăm la copil pentru a ne face auziŃi.
Acuzăm, insultăm copilul, îl facem de ruşine, îl ameninŃăm, îi reproşăm, îl umilim,
îl ridiculizăm. Ex.: „mă vei termina”, „prostii, nu ştii ce vorbeşti...”.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
59
Facem presupuneri, ghicim: „eu ştiu că tu...” sau „ceea ce vrei tu este să...”.
Suntem ironici: „până şi tu ai putut să o faci”.
ATUNCI CÂND ASCULTĂM CE NE SPUNE COPILUL:
Ne gândim la altceva (ex. „ce să fac de mâncare, ce trebuie să cumpăr, ce am făcut
la serviciu” etc.).
Ne gândim la două lucruri în acelaşi timp: la ceea ce îmi spune copilul şi la o altă
activitate care necesită atenŃia mea: gătim, citim ziarului, ne uităm la televizor etc.
Nu suntem atenŃi.
Nu avem răbdare să ascultăm până la capăt, îl întrerupem, nu-l lăsăm să termine ce
are de spus.
OBICEIURI POZITIVE DE COMUNICARE
ATUNCI CÂND ÎI VORBIM COPILULUI:
Îi spunem clar motivul pentru care vrem să vorbim cu el, ce anume ne îngrijorează
şi ce vrem să facă în continuare. Ex.: „Azi ai lipsit la trei ore. Mă îngrijorează
faptul că ai început să chiuleşti. Vreau să înŃelegi că nu sunt de acord să lipseşti de
la ore”.
Vorbim despre o singură problemă de comportament. Nu amestecăm subiectele.
„Vreau să discut cu tine despre faptul că ai început să fumezi.”
Ne centrăm pe situaŃia prezentă. Vorbim despre comportamentul care ne
deranjează acum, în prezent. Nu îi reproşăm şi alte comportamente, care ne-au
deranjat în trecut. Evităm să cădem într-o „avalanşă” de învinuiri.
Spunem copilului cum ne face să ne simŃim comportamentul lui. „Sunt foarte
îngrijorat(ă) de faptul că ai lipsit de la ore la fel ca şi semestrul trecut.” Îi explicăm
cum ne simŃim din cauza comportamentului său. „Sunt foarte preocupat de faptul
că ai lipsit de la şcoală la fel ca şi semestrul trecut”. „Mă îngrijorează foarte mult
faptul că ai început să fumezi.”
Verificăm dacă am fost înŃeleşi de copil. În cazul în care nu ne-a înŃeles bine, vom
explica acelaşi lucru, cu alte cuvinte.
Încurajăm copilul să-şi exprime punctul de vedere sau opinia. Îi dăm posibilitatea
să vorbească! Facem pauze, îi lăsăm suficient timp să înŃeleagă, să se gândească şi
apoi să ne răspundă.
Punem întrebări potrivite! Ne ajută să înŃelegem mai bine ceea ce a vrut să ne
spună.
Folosim propoziŃii deschise care invită la dialog („Pari supărat azi…” sau „Spune-mi
ce se întâmplă…”, „PoŃi să-mi spui mai multe...”, „ÎnŃeleg că...”).
Folosim un limbaj simplu şi cald, evităm ameninŃările, jignirile, cuvintele dure. Nu
ridicăm tonul!
Încercăm să-i vorbim despre experienŃe personale, similare cu ale lui. Îi spunem ce
am simŃit, cum am ieşit din acea situaŃie şi ce am învăŃat din experienŃa respectivă.
Creăm o atmosferă în care copilul să se simtă confortabil! Limbajul non-verbal este
uşor de înŃeles de copil, aşa că e bine să fim atenŃi la tonul vocii, la privire şi la
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
60
expresia feŃei.
ATUNCI CÂND ASCULTĂM CE NE SPUNE COPILUL
Ascultăm cu atenŃie! Încercăm să ne dăm seama ce îl preocupă cu adevărat.
Suntem atenŃi. Ne uităm în ochii copilului, îl aprobăm dând din cap etc.
Suntem înŃelegători cu copilul atunci când ne spune cum se simte.
Rezumăm din când în când mesajul copilului pentru a-i arăta că am înŃeles şi pentru
a verifica dacă am înŃeles bine: „Dacă am înŃeles bine, te preocupă reacŃia
prietenilor tăi atunci când le vei spune că trebuie să pleci pentru că părinŃii tăi...”.
Avem răbdare şi-l ascultăm până la capăt înainte de a-i răspunde.
Ne concentrăm pe conŃinut, nu pe formă. Încercăm să ignorăm greşelile gramaticale
sau de comportament. Ceea ce vrea să ne spună e mai important!
> >> >Evaluarea activităŃii (10’)[80’]
Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în
cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a
plăcut.
ParticipanŃii sunt rugaŃi să completeze fişa de evaluare a ActivităŃii 4, conform celor
trei categorii (ce a descoperit nou, ce a simŃit, la ce ar renunŃa) (Anexa 7).
×Tema pentru acasă (5’)[85’]
CompletaŃi tabelul de mai jos cu minimum 3 obiceiuri pozitive de comunicare şi
minimum 3 obiceiuri negative de comunicare, întâlnite în familia dvs.
Vă reamintim să reflectaŃi asupra răspunsurilor notate de dvs. în tabelul de la
exerciŃiul „Vorbim suficient cu copiii?”
×Încheierea ActivităŃii 4 (5’)[90’]
Rugăm părinŃii să semneze în tabelul de prezenŃă. Ne despărŃim de grup mulŃumindu-
le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data, tema şi obiectivele activităŃii
următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de asemenea, ca înainte de a ieşi să
lase pe masă ecusonul cu numele.
¯ ¯¯ ¯Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 4
La finalizarea ActivităŃii 4 completăm, pregătim şi verificăm următoarele
documente:
Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 7: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 4.
Transmitem până la următoarea întâlnire coordonatorului judeŃean raportul de
activitate în format electronic.
Preocupări frecvente ale părinŃilor
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
61
Copilul meu mi-a spus: Prietenul meu a început să fumeze, dar părinŃii lui nu ştiu.
Prima mea reacŃie a fost să îi spun că o sun imediat pe mama copilului! Cineva
trebuie să-i spună şi asta o să fac!” Un răspuns mai bun ar fi fost „Ce crezi despre
faptul că prietenul tău a început să fumeze, iar părinŃii lui nu ştiu?”
„Copilul meu mi-a spus că marijuana nu poate fi chiar atât de nocivă şi că are
prieteni care consumă şi nu au nimic. Prima mea reacŃie a fost să îi spun: „Va fi vai
de capul lor, dacă află părinŃii îi omoară cu bătaia. O să înfunde puşcăria!” Un
răspuns mai bun ar fi fost: „Aş vrea să vorbim despre nişte lucruri pe care le-am
citit în legătură cu efectele pe care le dă în timp fumatul de marijuana. Tu ce
crezi?”
„Copilul meu mi-a spus: „Tu ai trăit în anii 70! De ce nu mă laşi să trăiesc şi eu fără
să te bagi?!”. Prima mea reacŃie a fost să îi spun: „Nu vreau să faci aceleaşi greşeli
pe care le-am făcut şi eu!” Un răspuns mai bun ar fi fost: „Aş vrea să-Ńi spun cum
era pe vremea mea treaba cu fumatul şi cu alcoolul. Despre droguri nici nu se
auzise. Poate îmi spui tu ce se întâmplă acum...”
„Copilul meu mi-a spus: „Nimeni nu mai are părinŃi atât de restrictivi. Parcă ai trăi
încă pe vremea comuniştilor!”. Prima mea reacŃie a fost să îi spun: Ai să vezi tu
când o să fii ca mine! Într-o zi o să-mi mulŃumeşti pentru asta! Un răspuns mai bun
ar fi fost: „Tu ce ai face în locul meu?”
„Copilul meu mi-a spus: Cum poŃi să-mi spui să nu fumez, când tu fumezi două
pachete de Ńigări pe zi? Nu crezi că eşti ipocrit?” Prima mea reacŃie a fost să îi spun:
Să nu îndrăzneşti să vorbeşti aşa cu mine! Un răspuns mai bun ar fi fost: „Ştiu că nu-
Ńi dau un exemplu bun. Îmi este foarte greu, dar vreau foarte mult să mă las...”
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
62
ACTIVITATEA 5: CUM CONTROLĂM CONFLICTELE DIN FAMILIE
Materiale necesare
× Ecusoane pentru participanŃi;
× Pixuri şi mape sau alte suporturi pentru ca participanŃii să poată completa
fişele de lucru;
× Flipchart, markere;
× Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
× Anexa 2: Raportul de activitate;
× Anexa 8: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 5.
Argument
În relaŃiile dintre părinŃi şi copii apar frecvent conflicte. Cele mai frecvente şi mai
intense apar când părinŃii controlează comportamentul copiilor, iar copiii încearcă
să scape de sub control. Acest aspect atinge un punct maxim la adolescenŃi.
Este foarte important să reducem conflictele în familie (între părinŃi, între copii,
între părinŃi şi copii), atât în intensitate cât şi ca număr. În cazul în care conflictele
apar zilnic sau sunt foarte intense, pot afecta într-un mod negativ relaŃiile din
familie. Comunicarea se deteriorează, iar copiii nu mai apelează la sprijinul
părinŃilor atunci când au dificultăŃi.
RelaŃia dintre părinŃi este de asemenea un model de comportament pentru copii.
Dacă părinŃii se ceartă mereu, nu se înŃeleg şi nu îşi controlează furia, există o
probabilitate mai mare ca şi copiii să imite aceste modele de comportamente
conflictuale ca: bătăi, absenŃe la şcoală, randament şcolar scăzut, toŃi aceştia fiind
factori de risc, în timp ce relaŃiile apropiate, afectuoase dintre părinŃi şi copii
sunt factori de protecŃie ce previn consumul de tutun, alcool şi droguri.
Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri
7
: Conflicte
familiale frecvente.
„Partea cea mai greşit înŃeleasă în privinŃa formării copilului se referă la momentele
de furie. De fapt (...) pentru părinŃi cel mai dificil este să-şi înveŃe copiii să-şi
stăpânească în mod matur mânia. PuŃini părinŃi ştiu să îşi stăpânească propria mânie,
pentru că majoritatea nu au fost educaŃi astfel. Şi puŃini părinŃi sunt conştienŃi că lor
le revine răspunderea de a-şi pregăti copiii în această direcŃie.”
8

„Furia necontrolată stă la baza celor mai multe probleme din viaŃa noastră de zi cu
zi, de acasă şi din societate. Motivul este faptul că modalităŃile de a ne stăpâni mânia
trebuie învăŃate, pentru că nu vin de la sine. O abordare matură a mâniei trebuie
învăŃată încă de acasă şi totuşi aceasta se întâmplă tot mai rar în ziua de azi.(...)
Foarte puŃini părinŃi sunt conştienŃi de faptul că trebuie să-şi înveŃe copiii să-şi

7
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego -Formare familială în abilităŃi educative pentru
prevenirea drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia NaŃională Antidrog (2005), pag.105
8
.Ross Campbell, “EducaŃia prin iubire”, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001, pag.20
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
63
stăpânească mânia, aceasta reprezentând una din principalele lor răspunderi. Nici
părinŃi nu-şi dau seama că acesta este cel mai dificil aspect al educaŃiei.”
9

RelaŃia părinŃi-copii este o sursă de potenŃiale conflicte foarte variate. Cele mai
frecvente şi mai intense au legătură cu exercitarea funcŃiei de control a părinŃilor
asupra comportamentului copiilor şi încercărilor acestora de a scăpa de sub control.
Acest fapt, deşi este aplicabil în perioada copilăriei, ating un punct maxim în
adolescenŃă.
Este importantă limitarea la maxim a conflictelor familiale (între părinŃi, între copii,
între părinŃi şi copii), atât în intensitate, cât şi ca frecvenŃă. În cazul în care sunt
persistente sau foarte intense, pot afecta într-o măsură negativă calitatea relaŃiilor
familiale. Aceasta presupune:
a) Deteriorarea comunicării
b) Pierderea valorii părinŃilor ca persoane de referinŃă în ceea ce priveşte
comportamentul atunci când copiii au dificultăŃi (ceea ce este foarte probabil să
se întâmple în perioada adolescenŃei)
Modul de relaŃionare al părinŃilor, între ei şi cu copiii, este de asemenea un model de
comportament pentru copii. Dacă părinŃii au dificultăŃi în gestionarea conflictelor,
există o probabilitate mai mare ca şi copiii să aibă aceleaşi probleme. Şi, în cazul în
care preadolescenŃii au dificultăŃi de relaŃionare sau întâmpină probleme în
controlarea impulsurilor, tind a prezenta mai multe comportamente conflictuale, ca:
bătăi, randament şcolar scăzut, consum de tutun, alcool sau droguri etc.
Cauzele conflictelor
Cauzele conflictelor sunt diverse: interpretarea diferită a realităŃii, subiectivismul,
informaŃiile insuficiente sau chiar lipsa lor, confuzii; prejudecăŃile, stereotipurile;
neimplicarea efectivă în clarificarea ideilor; dezinteresul manifestat faŃă de cineva;
comunicare defectuoasă; frustrări repetate; lipsa de încredere în sine şi în ceilalŃi;
insuficienta răbdare cu ceilalŃi; toleranŃa scăzută la frustrare; presiunea timpului;
situaŃiile stresante, de criză; diferenŃele de temperament, de ritm sau de stil
personal; diferenŃele de valori; invadarea spaŃiului personal; consumul de alcool sau
droguri etc.
«Bun venit participanŃilor (5’)[5’]
Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia intră în sală, invitându-i să se aşeze. Le
solicităm să îşi pună ecusoanele cu numele.
Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un
beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile
proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.
-Activitate de energizare (10’)[15’]
„Cursa cu obstacole”
PărinŃii se împart în echipe de câte doi. Unul dintre membrii echipei este legat la

9
Ross Campbell, “EducaŃia prin iubire”, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001, pag.106
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
64
ochi, iar celălalt are sarcina de a-l conduce prin sală, unde sunt plasate o serie de
obiecte care vor reprezenta obstacole. Cel care îl conduce are sarcina de a-l ghida
printre obstacole.
După 2-3 minute rolurile se inversează.
La final, întrebăm părinŃii: Cum v-aŃi simŃit pe durata exerciŃiului? În care din situaŃii
v-aŃi simŃit mai bine?
Recomandări:
Ghidăm discuŃia în direcŃia stabilirii unei analogii între acest exerciŃiu şi relaŃia de zi
cu zi părinte – copil. Accentuăm rolul pe care îl are părintele în a ghida copilul printre
tentaŃiile sau obstacolele specifice vârstei. O bună comunicare între părinte şi copil,
precum şi o relaŃie apropiată, îl ajută pe părinte să-l ghideze cât mai bine pe copil în
viaŃă.
w ww wRecapitularea ActivităŃii 4 (5’)[20’]
Data trecută am vorbit despre temele de discuŃie cu copiii şi dificultăŃile întâlnite;
cum să identificăm modalităŃile ineficiente de comunicare; cum să exersăm
alternative eficiente de comunicare cu copilul.
Verificarea temei pentru acasă (4’)[24’]
AŃi avut ca temă să completaŃi tabelul cu obiceiuri pozitive şi negative de
comunicare întâlnite în familia dvs. şi să reflectaŃi asupra răspunsurilor notate de
dvs. în tabelul de la exerciŃiul „Vorbim suficient cu copiii?”. Cine doreşte să înceapă?
^ ^^ ^Obiectivele ActivităŃii 5 (1’)[25’]
Pentru astăzi ne propunem:
× Să înŃelegem ce este un conflict;
× Să descoperim cauzele care duc la apariŃia conflictelor;
× Să învăŃăm şi să exersăm cum să aplanăm conflictele.
4 44 4Ce este conflictul (5’)[30’]
Brainstorming
ParticipanŃii sunt rugaŃi să spună ce cred ei că este conflictul. Răspunsurile le
centralizăm pe o foaie de flipchart.
Conflictele sunt neînŃelegeri între două sau mai multe persoane sau idei. Conflict
înseamnă mai ales interacŃiune şi dialog. În mod specific, conflictele există când
două părŃi aflate în interdependenŃă sunt aparent incompatibile din cauza percepŃiei
diferite a scopurilor, a valorilor, a resurselor sau a nevoilor. Prin interdependenŃă
înŃelegem situaŃia în care orice ar face una dintre părŃi în cadrul conflictului, ea o
afectează pe cealaltă.
10


10
Shapiro, D. “Conflictle şi comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face faŃă conflictelor”, Editura Arc,
Bucureşti, 1998, p. XVII
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
65
4 44 4Cauzele conflictului (15’)[45’]
Brainstorming
Fiecare persoană a trăit o situaŃie conflictuală sau poate chiar o trăieşte acum. Este
ceva normal, chiar dacă majoritatea dintre noi nu recunoaşte acest lucru. Auzim de
multe ori „eu nu mă cert cu nimeni, nu am niciun conflict, nu am nicio problemă cu
ceilalŃi...”, dar vedem comportamentul, care contrazice această afirmaŃie. De
asemenea, avem prieteni, membrii ai familiei, vecini, care mereu sunt în conflict cu
cineva, şi, la fel de bine, sunt persoane pe care nu le-am văzut să se certe vreodată.
Uneori altcineva a început cearta, iar alteori aŃi provocat-o, dar de fiecare dată v-aŃi
implicat.
Dar ce anume ne face să intrăm în conflict cu cineva, care sunt cele mai frecvente
motive pentru care ne trezim deja implicaŃi în miezul unui conflict? Ce anume poate
duce la apariŃia unui conflict sau chiar poate provoca un conflict?
ParticipanŃii sunt rugaŃi ca timp de 2 minute să identifice cât mai multe cauze ale
unui conflict. Le explicăm că nu există răspunsuri bune sau rele.
Centralizăm pe foi de flipchart răspunsurile părinŃilor, apoi le selectăm doar pe cele
valabile.
Sugestii pentru discuŃii:
- Cum vă simŃiŃi într-o situaŃie conflictuală?
- Cum v-aŃi simŃit la ultimul conflict?
- Cum credeŃi că s-a simŃit cealaltă persoană implicată în conflict?
· ·· ·„Fereastra conflictului” (20’)[65’]
GândiŃi-vă la ultimul conflict (ceartă) în care aŃi fost implicat, conflict rezolvat sau
pe cale a se rezolva şi completaŃi fiecare din cele 4 ferestre. Conflictul poate fi cu
oricine, nu numai cu copilul.

AnalizaŃi conflictul nu numai din perspectiva personală, ci şi din perspectiva
celeilalte persoane implicate.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
66
ParticipanŃii au la dispoziŃie 5 minute să completeze fiecare din cele 4 ferestre, după
ce s-au gândit în prealabil la ultimul conflict din viaŃa personală, familială sau
socială, rezolvat sau pe cale de a se rezolva. Conflictul poate fi cu oricine, nu numai
cu copilul. Cele patru ferestre sunt: cu ce am generat eu conflictul? Cu ce a generat
celălalt conflictul? Cu ce am contribuit eu la rezolvarea conflictului? Cu ce a
contribuit celălalt la rezolvarea conflictului?
Solicităm părinŃilor să încerce să analizeze conflictul nu numai din perspectiva
personală, ci şi din perspectiva celeilalte persoane implicate.
Sugestii pentru discuŃii:
- Cum a fost să identificaŃi cauzele care au generat conflictul din propria
perspectivă?
- Dar să vedeŃi contribuŃia celuilalt în rezolvarea conflictului?
- În ce situaŃie sunteŃi de cele mai multe ori: generaŃi un conflict, contribuiŃi la
rezolvarea lui, aşteptaŃi ca celălalt să găsească soluŃii?
- Ce stil abordaŃi în rezolvarea conflictelor? RenunŃare, compromis, negociere,
rezolvare de probleme, câştig-câştig? (RenunŃare – cedez total pentru rezolvarea
conflictului; compromis – sunt dispus să renunŃ parŃial pentru rezolvarea
conflictului; negociere – fiecare câştigă şi pierde câte ceva; rezolvare de
probleme = câştig – câştig – găsim soluŃia în care amândoi primim ce dorim şi se
rezolvă şi conflictul).
- Ce aŃi dori să schimbaŃi în modul în care reacŃionaŃi în situaŃii de conflict? Ce
anume vă nemulŃumeşte în legătură cu modalitatea în care vă implicaŃi în
conflicte?
Încercăm să încadrăm împreună cu părinŃii 2-3 soluŃii găsite de ei în una din
categoriile de mai sus, pentru a exemplifica fiecare categorie în parte cu exemple
concrete, din viaŃa participanŃilor.
· ·· ·Cum gestionăm conflictele din familie (15’)[80’]
Studiu de caz:
Pasul 1: Solicităm părinŃilor să îşi imagineze următoarea situaŃie:
Mama ajunge acasă deja nervoasă din cauza faptului că a avut o discuŃie aprinsă la
serviciu. Intrând în casă, constată că fiul său nu şi-a făcut lecŃiile, pentru că s-a jucat
la calculator de când a venit de la şcoală, iar în camera sa este o dezordine de
nedescris. Se înfurie, reproşându-i copilului că niciodată nu este în stare să facă
ceva decât împins de la spate, că întotdeauna lasă pe ultimul moment temele sau
curăŃenia din cameră, că aşa este el mereu, un copil rău şi neascultător, care o va
face pe ea să se îmbolnăvească. Copilul, la rândul său ripostează, Ńipând că toată
ziua îl cicăleşte, că nici ea nu este mereu lângă el să vadă şi lucrurile bune pe care
le face, de exemplu când a spălat vasele lăsate în chiuvetă. Conflictul degenerează şi
copilul iese plângând din cameră.
Pasul 2: Solicităm pe rând câte un părinte din grup (nu mai mult de trei, patru).
Folosim trei scaune goale aşezate în mijlocul încăperii, pe fiecare fiind scris „Mama”,
„Copilul”, „Observatorul”. Părintele voluntar se mută pe rând pe fiecare din scaune şi
spune cum vede situaŃia din perspectiva fiecărui personaj implicat, dar şi dintr-o
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
67
perspectivă neutră, cea a observatorului detaşat care îi vede pe cei doi certându-se,
cum se simte, ce ar gândi. Solicităm mai multe opinii şi perspective diferite.
Pasul 3: ÎmpărŃim o foaie de flipchart în două coloane, după modelul de mai jos:
Ce comportamente ineficiente ale
mamei au dus la creşterea conflictului?
Ce aŃi face într-o situaŃie asemănătoare
pentru a diminua sau a preveni
creşterea conflictului?



Pasul 4: Discutăm cu participanŃii câteva din soluŃiile oferite.
> >> >Evaluarea activităŃii (5’)[85’]
Distribuim părinŃilor chestionarul de evaluare a activităŃii (Anexa 8) şi îi rugăm să-l
completeze.
„ExerciŃiul 3C” - ParticipanŃii sunt rugaŃi să răspundă la întrebările Ce am ştiut? Ce
am aflat? Ce îmi propun să aflu?
×Tema pentru acasă (5’)[90’]
Rugăm părinŃii să analizeze un conflict familial rezolvat şi să completeze în broşură
cele patru căsuŃe din „fereastra conflictului” urmând să prezinte tema şi celorlalŃi
părinŃi.
×Încheierea ActivităŃii 5 (5’)[95’]
Rugăm părinŃii să semneze în tabelul de prezenŃă. Ne despărŃim de grup mulŃumindu-
le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data, tema şi obiectivele activităŃii
următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de asemenea, ca înainte de a ieşi să
lase pe masă ecusonul cu numele.
¯ ¯¯ ¯Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 5
La finalizarea ActivităŃii 5 completăm, pregătim şi verificăm următoarele
documente:
Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 8: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 5.
Transmitem până la următoarea întâlnire coordonatorului judeŃean raportul de
activitate în format electronic.
Preocupări frecvente ale părinŃilor
„Copilul meu face frecvent adevărate crize de nervi dacă nu obŃine ce vrea. łipă,
urlă şi aruncă cu obiecte. Nici nu ştiu cum să-i mai intru în voie...”
ÎncercaŃi să rămâneŃi calmi. Nu ajută la nimic să faceŃi şi dumneavoastră o criză. Nu
cedaŃi şi nu faceŃi nimic care să dea impresia copilului că au obŃinut o victorie. Când
totul s-a terminat, puneŃi-l să facă ordine după el şi reluaŃi-vă treburile obişnuite.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
68
„SoŃul meu nu mă ajută cu nimic în treburile casnice. Aseară, spre exemplu, nu a
spălat vasele ca să-mi facă în ciudă...”
Atunci când ne deranjează comportamentul unei persoane, nu suntem, de cele mai
multe ori, obiectivi. Din contră, adeseori reacŃionăm în funcŃie de interpretările pe
care le facem cu privire la comportamentul altei persoane (ghicim motivele sale),
fără a ne pune şi în locul celeilalte persoane. Astfel, putem să ne gândim la lucruri
cum ar fi: „Nu a spălat vasele ca să-mi facă în ciudă” – şi să reacŃionăm conform
acestei suspiciuni – când, de asemenea, puteam să ne gândim că: „Nu a spălat vasele,
pentru că a trebuit să ia copilul de la şcoală, deoarece eu aveam mult de lucru”.
Comportamentul nostru îl influenŃează pe al celorlalŃi şi, atunci când suntem
nervoşi, de obicei, ceilalŃi reacŃionează sau ne răspund pe acelaşi ton, deoarece ei
înşişi s-au simŃit afectaŃi de comportamentul nostru. Dacă ne gândim înainte la
reacŃia pe care comportamentul nostru şi răspunsurile noastre le pot provoca la
ceilalŃi, vom evita multe conflicte şi ne va ajuta să avem o discuŃie pozitivă. În
schimb, dacă nu Ńinem cont de aceasta putem „face din ŃânŃar – armăsar” şi putem
afecta negativ relaŃia cu copiii şi cu partenerul.
Pentru a evita acest lucru, putem folosi două strategii:
1. Să comunicăm pozitiv.
2. Să ne controlăm şi să evităm exploziile de furie.
Dacă nu ne controlăm exploziile de furie când vorbim cu copilul sau cu partenerul,
atunci:
În loc să atragem atenŃia celuilalt asupra comportamentului său care ne
deranjează sau ne preocupă, îl vom determina să nu mai reacŃioneze deloc (se
limitează la a suporta scandalul) sau să riposteze agresiv (insultă, înjură, ne
reproşează, ne ameninŃă etc.).
Copilul (sau partenerul) va fi de asemenea dezgustat şi poate reacŃiona cu
provocări verbale („Dacă asta e ceea ce crezi, atunci plec de acasă”, „Să văd dacă
îndrăzneşti”) sau non-verbale (ex.: pleacă trântind uşa).
Aceasta ne irită şi mai mult şi putem pedepsi copilul sau ne putem manifesta mânia
într-un mod exploziv (Ńipând pe scară că nu trebuie să se întoarcă, aruncând cu ceva
în uşă etc.). De asemenea, putem să nu facem nimic şi să ne limităm la a acumula
mânia.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
69
ACTIVITATEA 6: CUM STABILIM REGULI ŞI PEDEPSE
Materiale necesare
× Ecusoane pentru participanŃi;
× Pixuri şi mape sau alte suporturi pentru ca participanŃii să poată completa
fişele de lucru;
× Flipchart, markere;
× Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
× Anexa 9: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 6;
× Anexa 2: Raportul de activitate.
Argument
Atunci când stabilim reguli şi modele de comportament clare şi coerente, oferim
copiilor protecŃie împotriva consumului de tutun, alcool sau droguri. În schimb, o
educaŃie foarte severă sau inconsecventă, reprezintă un factor de risc pentru
consumul de droguri şi alte comportamente problematice, datorită faptului că
generează conflict, distanŃează părinŃii de copii şi împiedică supravegherea
comportamentului.
Noi, părinŃii, preferăm să impunem anumite reguli şi sancŃiuni din obişnuinŃă, chiar
dacă funcŃionează sau nu, cu toate că observăm că acestea provoacă opoziŃia sau
revolta copilului şi, adesea, ele sunt încălcate sau ocolite. Din acest motiv, copilul
nu trebuie să fie un spectator pasiv al încercărilor de educare ale părinŃilor, ci
un actor activ şi responsabil, care nu doar respectă regulile de teama sancŃiunilor,
ci contribuie la instituirea acestora (reguli şi sancŃiuni), înŃelegându-le şi asumându-
şi-le.
«Bun venit participanŃilor (5’)[5’]
Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia intră în sală, invitându-i să se aşeze. Le
solicităm să îşi pună ecusoanele cu numele.
Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un
beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile
proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.
- -- -Activitate de energizare (10’)[15’]
Pasul 1: Rugăm participanŃii să se aşeze în cerc. Le explicăm faptul că jocul următor
este un exerciŃiu, nu este ceva real, dar fiecare trebuie să joace ca şi cum ar fi
adevărat.
Pasul 2: Explicăm faptul că pentru întâlnirea următoare a fost impusă, de către
organizaŃia care coordonează proiectul, o regulă nouă de participare. La fel ca în
cazul celorlalte reguli de grup, cine nu se va supune acestei reguli va fi exclus din
proiect.
Pasul 3: În funcŃie de specificul grupului, le comunicaŃi noua „regulă”, care trebuie să
fie una relativ aberantă, însă cu o motivaŃie puternică. Spunem grupului doar regula,
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
70
rugând fiecare participant să găsească o posibilă motivaŃie sau explicaŃie a acesteia.
Pasul 4: După ce fiecare (sau majoritatea) şi-a expus părerea, arătăm participanŃilor
motivul „real” al noii reguli şi discutăm în grup dacă, în noile condiŃii, ar putea să o
accepte. Conducem discuŃia către importanŃa pe care motivaŃia, sancŃiunea şi
recompensa unei reguli o pot avea asupra celor care trebuie să o accepte. Nu uităm la
final să le reamintim că a fost un joc, nimeni nu trebuie să respecte regula discutată.
Exemplu practic: Pentru întâlnirea de data viitoare avem o nouă regulă: toŃi
participanŃii trebuie să-şi vopsească părul în verde (fiecare primeşte în acest sens un
plic cu nuanŃator – vopsea care dispare la spălat – eventual chiar pregătim plicuri cu o
substanŃă în ele – făină, ipsos, cafea, seminŃe etc.). Fiecare participant expune
posibile motive, apoi le prezentăm adevăratul motiv: organizaŃia care coordonează
proiectul are un puternic caracter ecologist şi acordă premii în biciclete pentru cel
mai original proiect care să promoveze culoarea organizaŃiei, verdele. Fiecare dintre
participanŃi va câştiga o bicicletă pentru copilul său. Regula este doar pentru o
şedinŃă şi are ca şi consecinŃă excluderea din grup dacă nu este îndeplinită.
Alte exemple de reguli aberante:
- fiecare trebuie să vină cu un animal la întâlnire (motivaŃia: organizaŃia
sărbătoreşte „Ziua prietenului meu necuvântător”; recompensa: hrană pentru
animalul respectiv pentru un an);
- toată lumea trebuie să vină îmbrăcată în echipamentul sportiv al echipei de fotbal
a României – vor primi în acest sens pantaloni scurŃi şi tricouri (motivaŃia:
organizaŃia este sponsor al echipei naŃionale de fotbal; recompensa: echipament
sportiv la alegere pentru copiii participanŃilor).
w ww wRecapitularea ActivităŃii 5 (5’)[20’]
Data trecută am învăŃat să identificăm cauzele care generează un conflict, să
descoperim noi modalităŃi de aplanare a conflictelor.
Adresăm participanŃilor 2-3 întrebări, cu grad de dificultate scăzut, în legătură cu
tematica activităŃii precedente. Ex.: Care sunt cele mai frecvente cauze de conflict
în familie? Cum reuşim să evităm escaladarea conflictului? În cazul apariŃiei unui
conflict familial, cum îl aplanăm?
Verificarea temei pentru acasă (4’)[24’]
Ca temă pentru acasă, aŃi avut să analizaŃi un conflict familial rezolvat şi să
completaŃi în broşură cele patru căsuŃe din „fereastra conflictului”. Rugăm câŃiva
părinŃi să prezinte tema.
^ ^^ ^Obiectivele activităŃii (1’)[25’]
Pentru astăzi ne propunem:
× Să înŃelegem rolul regulilor în comportamentul copiilor;
× Să exersăm cum să stabilim reguli de comportament copiilor;
× Să ne familiarizăm cu modalităŃi eficiente de comunicare a regulilor de
comportament;
× Să conştientizăm necesitatea aplicării de consecinŃe (recompense, pedepse)
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
71
adecvate comportamentului copiilor.
4 44 4Reguli de bază (5’)[30’]
DiscuŃie dirijată
Vă place fotbalul? CunoaşteŃi regulile de bază? Ce reguli din fotbal vă amintiŃi?
Notăm pe flipchart sau pe tablă regulile identificate de părinŃi şi îi coordonăm astfel
încât să puncteze atât reguli proprii jocului (de ex.: să nu atingă mingea cu mâinile),
cât şi reguli destinate să protejeze integritatea fizică a jucătorilor (de ex. să nu
faulteze adversarii).
Care sunt motivele care justifică aceste reguli? Ce sancŃiuni acordă arbitrul în cazul
încălcării regulilor de joc?
NOTĂ: în cazul în care o bună parte din grup nu cunoaşte suficient regulamentul
din fotbal, putem înlocui acest exerciŃiu şi exemplele din acest sport cu o altă
temă: regulile de circulaŃie, ale unei instituŃii de învăŃământ sau orice altceva ar fi
adecvat pentru majoritatea participanŃilor.
4 44 4Sensul şi necesitatea regulilor de comportament (10’)[40’]
DiscuŃie dirijată
Comportamentul uman poate fi explicat astfel: antecedentele (stimulii din mediul
intern şi extern), care declanşează apariŃia unui comportament (dezirabil sau nu),
acesta fiind urmat de consecinŃe (întărire pozitivă sau negativă, pedeapsă). Întărirea
are scopul de a creşte frecvenŃa unui comportament, în timp ce pedeapsa conduce la
stingerea şi dispariŃia unui comportament.
Rolul regulilor, în general, este de a clarifica, de a comunica modul de conduită
adecvat într-o anumită situaŃie, cum ar fi de exemplu, cel puŃin o dată pe săptămână
servim cina în familie, pentru că este un bun prilej de a comunica, conversa, de a
păstra unitatea şi stabilitatea conceptului de familie.
La fel cum jocul de fotbal are un regulament care reglementează comportamentul
jucătorilor şi le arată ce pot face şi ce nu pot face, şi în familie este important să
stabilim reguli, care le arată copiilor ce comportamente aşteaptă părinŃii de la ei, ce
au voie şi ce nu au voie să facă în viaŃa de zi cu zi.
Solicităm participanŃilor să explice câteva dintre regulile pe care le-au stabilit în
familia lor în relaŃie cu copiii şi le notăm pe o foaie de flipchart sau tablă.
4 44 4Cum stabilim reguli de comportament (10’)[50’]
Pasul 1: Explicăm părinŃilor cum se stabileşte o regulă, conform celor descrise mai
jos.
I. CUM STABILIM O REGULĂ?
Atunci când stabilim o regulă în comportamentul copiilor este bine să Ńinem seama
de următoarele:
1. La început stabilim o singură regulă. După ce copilul o înŃelege şi o respectă,
mai putem introduce o nouă regulă, astfel încât să nu zăpăcim copilul impunând
brusc o serie de reguli noi.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
72
2. Precizăm clar şi explicăm copilului motivele pentru care este necesar să
stabilim o regulă. Motivele trebuie să fie bine justificate, să nu fie arbitrare
(„uite-aşa” sau„de-aia”), să nu se bazeze pe autoritate („pentru că aşa spun eu
care sunt tatăl tău”) şi nici pe tradiŃie („pentru că aşa e bine”).
3. Stabilim regula împreună cu copilul şi luăm în considerare posibilitatea de a o
negocia sau modifica, dacă aduce argumente suficiente. Totuşi, dacă nu suntem de
acord, ca părinŃi, ne asumăm responsabilitatea în educaŃia copilului şi impunem
regulile pe care le considerăm potrivite.
4. Explicăm încă o dată copilului regula stabilită.
5. Stabilim împreună ce sancŃiune primeşte dacă încalcă regula.
6. Odată fixate, regulile nu se schimbă şi respectarea lor este urmărită consecvent
şi permanent, pe cât posibil de ambii părinŃi. De asemenea, în cazul în care copiii nu
respectă o regulă, ar fi de preferat ca ambii părinŃi să aplice sancŃiunea prevăzută
pentru încălcarea regulii. Nu pedepsim copilul de două ori pentru aceeaşi greşeală.
7. În cazul încălcării regulii aplicăm de fiecare dată pedeapsa stabilită!
8. Nu schimbăm regulile decât atunci când nu mai sunt valabile! Astfel, ora la
care se poate întoarce acasă, timpul de joacă şi de odihnă sau timpul alocat studiului
trebuie să varieze şi în funcŃie de vârsta copilului. Însă, nu pot fi schimbate în
fiecare săptămână! Un semestru cel puŃin sau un an şcolar reprezintă o perioadă
rezonabilă de valabilitate.
9. Model de stabilire şi negociere a regulilor de comportament:
Vreau să vorbesc cu tine despre (comportamentul problemă)
..........................................................................................................
ca să ştii cum doresc să te comporŃi în legătură cu această problemă.
Eu consider că (regula)
.........................................................................................................,
pentru că (motivele regulii)
..........................................................................................................
Astfel, poŃi să (comportamentul în cadrul limitelor)
.........................................................................................................,
însă nu poŃi să (comportamentul în afara limitelor)
..........................................................................................................
Dacă respecŃi această regulă, atunci (recompensa pe care o vei primi)
..........................................................................................................
Dacă nu respecŃi această regulă, atunci (sancŃiunea pe care o vei primi)
..........................................................................................................
Ai înŃeles?.................
Eşti de acord? (spaŃiu pentru negociere)
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
73
..........................................................................................................
Negociem?............................................................................................
Nu  1) TOTUL ESTE CLAR  FINAL
Da  2) NU SUNT DE ACORD CU NEGOCIEREA  REPET REGULA  FINAL
Da  1) SUNT DE ACORD CU MODIFICAREA 
2) REDEFINESC REGULA 
3) FINAL
Acest model poate fi unul verbal sau poate fi transformat într-un „contract
scris” între părinte şi copil, semnat de fiecare şi pus la vedere.
10.Exemplul 1: „Vrem să vorbim (vreau să vorbesc) cu tine despre ora la care
trebuie să ajungi acasă în cazul în care mergi la o zi onomastică. Credem că eşti
suficient de responsabil pentru a te întoarce mai târziu de ora obişnuită de până
acum. Însă, de asemenea credem că nu trebuie să îŃi petreci noaptea în afara casei şi
nici să te întorci mai târziu de orele 23.00. Credem (cred) acest lucru pentru că,
odată ce s-a întunecat afară, persoanele care rămân pe stradă pot fi mai agresive,
pentru că unele dintre ele au băut prea mult. În plus, trebuie să dormi, chiar dacă
mergi la petrecere. Astfel, poŃi ajunge acasă cel târziu la 23.00. Dacă ajungi mai
târziu, asta înseamnă că nu eşti atât de responsabil cum credeam şi următoarea
seară specială va trebui să te întorci la aceeaşi oră ca în orice sâmbătă obişnuită. Ai
înŃeles?
Pasul 2: solicităm două persoane voluntare care să reprezinte (tată sau mamă şi fiu
sau fiică) cum se comunică regula şi sancŃiunea într-o situaŃie cu care s-au
confruntat recent în familie. Solicităm celui care interpretează rolul copilului să se
comporte aşa cum crede că ar reacŃiona propriul copil.
Pasul 3: rugăm celelalte persoane din grup să aducă critici constructive. Acordăm
atenŃie tonului vocii (neutru), justificării regulii, posibilităŃii de negociere şi
informării asupra sancŃiunii în caz de nerespectare etc. Repetăm, în cazul în care este
necesar, încă o dată sau de două ori, până când înŃelege toată lumea.
4 44 4Cum stabilim şi cum aplicăm o sancŃiune (10’)[60’]
DiscuŃie dirijată
Deşi impunem copiilor reguli bine justificate, deşi adaptăm permanent regulile la
comportamentul copiilor şi deşi am căzut de acord cu ei la început, uneori copiii nu
respectă regulile stabilite. Acest lucru este normal până la un punct. Cu toate
acestea, trebuie să-i sancŃionăm de fiecare dată când încalcă o regulă. Dacă nu îi
sancŃionăm de fiecare dată, deşi îi ameninŃăm că data viitoare pedeapsa va fi mai
severă, copiii vor fi şi mai tentaŃi să încalce regulile.
Niciunui părinte nu îi face plăcere să îşi pedepsească copilul. Aşa că, deseori, copilul
nu este pedepsit dacă nu respectă o regulă, iar atunci când se văd însă obligaŃi să o
facă, părinŃii improvizează devenind inconsecvenŃi (o dată îl pedepsim şi altădată nu,
pentru acelaşi comportament) sau impunând pedepse foarte aspre.
Atunci când stabilim o regulă împreună cu copiii, este necesar să stabilim şi
pedeapsa pe care o primeşte în cazul în care o încalcă, evitând reacŃiile de tipul:
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
74
„nu mă aşteptam”.
Până nu demult se obişnuia lovirea copiilor atunci când trebuiau pedepsiŃi, atât acasă
cât şi la şcoală. Astăzi, la şcoală acest lucru nu se mai întâmplă; totuşi, în multe
familii, părinŃii continuă să aplice pedepse fizice copiilor. Din punct de vedere
educativ, această modalitate de a corecta comportamentul copilului nu este
indicată, deoarece:
1. Îl învaŃă pe copil să folosească el însuşi forŃa şi violenŃa fizică atunci când
vrea să obŃină ceva sau când doreşte să-şi rezolve conflictele cu ceilalŃi.
2. Se poate transforma în tratamente rele – mai ales când suntem foarte nervoşi şi
nu ne putem controla – atât pentru copil (leziuni grave, resentimente, tulburări
emoŃionale etc.), cât şi pentru părinŃi (remuşcări, respingere socială, probleme
juridice).
CUM STABILIM O PEDEAPSĂ?
Când stabilim o pedeapsă corespunzătoare încălcării unei reguli, este bine să Ńinem
seama de următoarele:
1. Aplicăm pedepse mici, dar le aplicăm de fiecare dată când se încalcă regula.
Este mai eficient şi mai uşor de realizat să aplicăm pedepse mici, în mod consecvent
(întotdeauna atunci când copilul are un comportament greşit), decât să aplicăm
pedepse severe în mod inconsecvent (o dată da, o dată ba).
2. Aplicăm pedepse pe măsura gravităŃii comportamentului. Ca să nu devină un
abuz asupra copilului, intensitatea pedepsei trebuie să fie pe măsura gravităŃii
comportamentului pedepsit. În cazul unui comportament greşit, pentru care nu am
stabilit o regulă, trebuie să aşteptăm să ne liniştim înainte de a stabili şi impune o
pedeapsă.
3. Stabilim pedeapsa în funcŃie de comportamentul problemă. Acest lucru arată
copiilor legătura dintre comportamentul problemă şi consecinŃele acestuia
(dacă….atunci….). De asemenea, pedeapsa are o mai mare valoare educativă, este
mai uşor de înŃeles şi de acceptat de către copil.
Exemplu: Ce pedeapsă poate primi un copil care vine acasă într-o sâmbătă mai târziu
decât i se permite?
a) PărinŃii lui nu îl vor lăsa să iasă ziua următoare sau,
b) PărinŃii îl vor pedepsi punându-l să facă curat în toată casa în ziua următoare.
Evident, are mai mult sens prima decât cea de-a doua variantă, pentru că
întreŃinerea curăŃeniei în casă nu trebuie privită ca o pedeapsă, ci mai degrabă ca o
responsabilitate a fiecăruia. În schimb, dacă în loc să ajungă acasă târziu, ar fi
organizat o petrecere în casă cu un grup de prieteni, fără a cere permisiunea
părinŃilor, iar apartamentul ar fi rămas un dezastru după aceasta, atunci ar fi avut
mai mult sens (mai multă legătură cu comportamentul problemă) ca ziua următoare
să îl pună să facă curat în casă, şi nu să facă curat părinŃii, iar pedeapsa lui să fie
interdicŃia de a ieşi din casă.
4. Nu pedepsim în plus şi alŃi membri ai familiei. Unele pedepse care pot fi impuse
copiilor sunt de asemenea o pedeapsă pentru părinŃi şi pentru ceilalŃi membri ai
familiei. O pedeapsă de două săptămâni de stat în casă poate fi un chin şi pentru
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
75
părinŃi, mai ales dacă este vorba despre un preadolescent. Curând vor apărea
rugăminŃi insistente, promisiuni de schimbare, discuŃii, negocieri.
5. Urmărim eficienŃa pedepsei şi nu revanşa. Pedepsirea unui comportament greşit
ajută la corectarea comportamentului copilului. O pedeapsă a fost eficientă dacă se
reduc consecinŃele sau se evită repetarea comportamentului, fără ca pedeapsa să
aibă consecinŃe negative şi nici „dureroase” pentru copil. Este suficient să fie doar
„nerecompensatoare”.
Retragerea sau limitarea unui privilegiu (sau a accesului la un lucru apreciat) este o
bună metodă de a asocia consecinŃe „ne-recompensatoare” pentru încălcarea
regulilor de către copii. Evident, privilegiul retras sau limitat trebuie să fie în
funcŃie de controlul părinŃilor şi să fie suficient de apreciat de copii.
Exemplu: O fată de 13 ani vine acasă într-o sâmbătă cu o oră mai târziu decât i se
permite. PărinŃii îi interzic să iasă ziua următoare cu prietenii, aşa cum obişnuia să
facă duminica.
Aceasta ar fi, probabil, o pedeapsă eficientă dacă, pe lângă faptul că poate fi destul
de important pentru ea că petrece duminica cu prietenii, părinŃii pot controla
îndeplinirea pedepsei. În schimb, dacă părinŃii nu sunt acasă în ziua următoare, nu o
pot verifica dacă pedeapsa a fost respectată. De asemenea, ar putea să nu fie o
pedeapsă eficientă dacă, deşi părinŃii rămân acasă, o lasă să îşi invite prietenele să
îşi petreacă întreaga zi la ea acasă.
· ·· ·Cum comunicăm copiilor pedeapsa stabilită? (10’)[70’]
Când comunicăm copilului pedeapsa este important să Ńinem cont de următoarele
aspecte:
1. Discutăm pe ton ferm, dar calm.
2. Dacă ne dăm seama că nu va respecta regula stabilită (se face târziu şi încă nu a
început să înveŃe, se apropie ora mesei şi nu pune masa etc.), îi dăm două sau trei
avertismente înainte de a-l pedepsi.
3. Reamintim copilului regula şi pedeapsa pentru încălcarea regulii stabilite.
4. Aplicăm pedeapsa.
5. Nu intrăm în discuŃii şi negocieri.
Exemplu: „Ştii că ai obligaŃia de a merge la toate orele. Dacă lipseşti, vei rămâne în
urmă cu şcoala şi îŃi va fi mult mai greu să recuperezi materia pierdută, iar în
următorul an şcolar vei avea mari dificultăŃi. Din acest motiv, considerăm că doar
dacă mergi la toate orele, vei putea continua să joci fotbal. În schimb, dacă vei lipsi
de la ore, nu vei avea voie să ieşi la fotbal timp de o săptămână. În consecinŃă, nu
poŃi să mergi la fotbal în următoarele opt zile, astfel că va trebui să rămâi acasă şi
când ai antrenamente şi în timpul meciurilor.”
Solicităm la 2 sau 3 dintre părinŃi să discute în grup reguli şi sancŃiuni pe care le
aplică în familie.
Îi ajutăm pe părinŃi să definească pedeapsa într-un mod clar, concret, obiectiv, astfel
încât să poată prevedea şi modalitatea de verificare a îndeplinirii pedepsei.
4 44 4Cum recompensăm respectarea regulilor (5’)[75’]
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
76
DiscuŃie dirijată
Atunci când copiii dau dovadă de responsabilitate şi respectă regulile stabilite,
trebuie să-i încurajăm, să întărim comportamentul pozitiv, în special prin laudă şi
recunoaştere verbală (recomandăm ca recompensa materială să fie aplicată cu
moderaŃie, iar părintele să găsească şi alte modalităŃi de a recompensa faptele
bune ale copilului). În acest fel, vom crea un climat favorabil pentru discuŃii.
Exemple:
„Sunt mulŃumit(ă) să văd că respecŃi ceea ce am stabilit şi că în fiecare seară îŃi faci
temele când vii de la şcoală. Cum te simŃi? Te descurci mai bine acum? Te pot ajuta
cu ceva?” sau,
„Suntem mulŃumiŃi să vedem că nu ne-am înşelat când am considerat că eşti suficient
de responsabil pentru a veni mai târziu decât de obicei, când mergi la o petrecere şi
că vei veni la ora stabilită. Ieri ai ajuns chiar mai devreme. Te-ai distrat? Cum a
fost?”
„Cred că eşti mândru de tine că ai reuşit să-Ńi corectezi nota la matematică”
Solicităm participanŃilor încurajări (întăriri) privind comportamentul copiilor pentru
faptul că au respectat regulile la care s-au gândit în exerciŃiile anterioare.
Prezentăm câteva modalităŃi de a recompensa comportamentele dezirabile ale
copiilor şi respectarea regulilor stabilite de comun acord:
× planul de recompensare cu puncte sau buline de diferite culori sau jetoane:
copilul primeşte un punct sau jeton dacă a respectat regula şi i se retrage
punctul sau jetonul în caz contrar;
× transformarea jetoanelor sau punctelor în ceva ce-şi doreşte copilul, cum ar fi
de exemplu pentru 10 puncte acumulate copilul primeşte un bilet la film sau,
împreună cu părinŃii, copilul îşi cumpără obiectul vestimentar dorit.
× asocierea comportamentelor dezirabile de către părinte cu o listă a dorinŃelor
copilului; sunt importante recompensele mici care pot fi acordate frecvent (nu
doar recompense materiale), cum ar fi întărirea sub forma unor facilităŃi,
activităŃi plăcute, în aer liber, jocuri comune.
× fixarea numărului de puncte sau jetoane necesar unor recompense
suplimentare, de exemplu pentru o bicicletă sau excursie sunt necesare un
număr dublu de jetoane;
× realizarea unei liste cu dorinŃele copilului pentru o perioadă determinată de
timp (un an şcolar), precum şi stabilirea punctajului sau numărului de jetoane
pentru satisfacerea dorinŃei.
Notă: Recomandăm acordarea jetoanelor pentru deprinderea unor
comportamente dorite, însă, această metodă dezvoltă preponderent motivaŃia
extrinsecă.
> >> >Evaluarea activităŃii (5’)[80’]
Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în
cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a
plăcut, dacă ar dori să abordăm şi alte subiecte?
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
77
Distribuim părinŃilor fişa de evaluare a activităŃii (Anexa 9) şi îi rugăm să o
completeze.
× ×× ×Tema pentru acasă (5’)[85’]
Până la următoarea întâlnire, stabiliŃi şi comunicaŃi copilului o regulă de
comportament, recompensa pentru respectarea ei, precum şi sancŃiunea pe care o
va primi dacă încalcă regula.
De asemenea, părintele stabileşte împreună cu copilul 2-3 reguli privind
comportamentul său ca părinte: de exemplu, respectarea intimităŃii copilului prin a
bate la uşa camerei copilului înainte de a intra; în timpul mesei părintele evită
abordarea unor teme de discuŃie conflictuale cu oricare din membrii familiei.
La următoarea întâlnire, părinŃii vor discuta tema pentru acasă.
×Încheierea ActivităŃii 6 (5’)[90’]
Rugăm părinŃii să semneze în tabelul de prezenŃă. Ne despărŃim de grup mulŃumindu-
le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data, tema şi obiectivele activităŃii
următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de asemenea, ca înainte de a ieşi să
lase pe masă ecusonul cu numele.
¯ ¯¯ ¯Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 6
La finalizarea ActivităŃii 6 completăm, pregătim şi verificăm următoarele
documente:
Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 9: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 6.
Transmitem până la următoarea întâlnire coordonatorului judeŃean raportul de
activitate în format electronic.
Preocupări frecvente ale părinŃilor
„Mi-e teamă să nu fiu prea strict dacă impun reguli copilului meu…”
O educaŃie excesiv de severă poate crea copilului sentimentul că nu este iubit.
Copilul va avea sentimente de inferioritate, va crede că nimic din ceea ce face nu
este bine şi că faptele lui nu valorează prea mult. El va căuta să evadeze din familie
pentru a-şi găsi un grup de prieteni care să-l accepte aşa cum este.
StabiliŃi un set de reguli şi pedepse împreună cu copilul. În acest fel, el va fi
responsabilizat şi va respecta într-o mai mare măsură regulile. AfişaŃi aceste reguli şi
nu faceŃi excepŃie de la nici una!
„SoŃul meu nu este de acord cu regulile stabilite de mine. Mă consideră prea
severă…”
InconsecvenŃa părinŃilor în educaŃie îl fac pe copil confuz şi să nu mai ştie ce să
creadă, cum să se comporte. Este probabil ca el să caute stabilitatea în altă parte, şi
anume în grupul de prieteni care are un set de reguli precise, pe care, în general, toŃi
le respectă.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
78
„Copilul meu e foarte dezordonat. Camera lui arată în ultimul hal. Mi-e şi ruşine să-l
las să invite alt copil acasă la noi...”
E o greşeală. În general, copiii Ńin cont de părerea celor de-o seamă cu ei. Când un
prieten le spune că au o cameră ca o cocină, mesajul are de vre-o zece ori mai multă
forŃă decât cea mai inspirată intervenŃie părintească. Dacă orice altceva eşuează,
puteŃi insista să Ńină uşa închisă. Asta îl învaŃă că ceea ce face îi afectează şi pe alŃii.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
79
ACTIVITATEA 7: CUM SUPRAVEGHEM ANTURAJUL COPILULUI
Materiale necesare
× Ecusoane pentru participanŃi;
× Pixuri şi mape sau alte suporturi pentru ca participanŃii să poată completa
fişele de lucru;
× Flipchart, markere;
× Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
× Anexa 10: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 7;
× Anexa 2: Raportul de activitate.
Argument
Supravegherea copilului permite părinŃilor să-i cunoască mai bine comportamentul.
De asemenea, copilul trebuie să ştie că părinŃii se interesează de el şi sunt
preocupaŃi de locul unde se află şi ce face de-a lungul zilei acasă, la şcoală (în clasă
şi în curtea şcolii, cum învaŃă, dacă îşi face temele, dacă chiuleşte de la şcoală), la
activităŃile extraşcolare (cultural-artistice, sportiv-turistice, tehnico-ştiinŃifice, în
cluburi şi palate ale copiilor, cluburi sportive şcolare, şcoli de artă, after-school
etc.), în timpul liber (unde merge şi cu cine, ce anturaj are, ce comportament au
prietenii săi etc.). Lipsa de supraveghere a copilului este un factor de risc pentru
consumul de tutun, alcool şi droguri.
PreadolescenŃii pot aluneca uşor către ceea ce grupul de prieteni consideră că
este mai potrivit. Îndoiala îi poate face vulnerabili faŃă de „rezolvarea imediată a
problemei” pe care ei cred că le-o oferă Ńigările, alcoolul sau drogurile.
«Bun venit participanŃilor (5’)[5’]
Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia intră în sală, invitându-i să se aşeze. Le
solicităm să îşi pună ecusoanele cu numele.
Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un
beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile
proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.
- -- -Activitate de energizare (10’)[15’]
Pasul 1: Trei voluntari din grupul de părinŃi vor ieşi puŃin din încăpere, în timp ce le
explicăm celor din sală că vor interpreta rolul de „prieteni” ai copilului (unul dintre
cei 3 voluntari) care îl vor îndemna pe acesta la comportamente negative: consum de
alcool, de tutun, chiul, vandalism, jocul excesiv pe calculator, refuz de a învăŃa, furt
etc. Fiecare va avea un mesaj cât mai atractiv cu care va încerca să-l ademenească
pe copil. De exemplu “prietenul” care îl îndeamnă să consume alcool îi va descrie
efectele plăcute ale acestuia, cel care îl îndeamnă să chiulească îi va descrie ce
activităŃi plăcute vor face în timp ce chiulesc de la şcoală, cel care îl cheamă la
jocuri pe calculator îl provoacă la un concurs etc.)
Pasul 2: Voluntarii sunt invitaŃi să revină în încăpere. Explicăm celor trei voluntari că
doi vor juca rolul de părinŃi, iar al treilea rolul copilului lor. CeilalŃi sunt prietenii
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
80
copilului şi vor forma un cerc în jurul celor trei, care se va roti încet. Cei doi „părinŃi”
au la dispoziŃie 3 minute să discute sincer şi deschis cu copilul lor, astfel încât să-l
convingă să aibă un comportament pozitiv, în general. Le spunem părinŃilor că au
dreptul de a vorbi tare, să combată mesajele „prietenilor”, dar nu au voie să ridice
tonul sau să se adreseze celor din cerc. „Prietenii” vor încerca să-l atragă pe copil de
partea lor, spunându-i mesajul încet, toŃi odată, în timp ce se rotesc în jurul
copilului.
Pasul 3: După cele trei minute, jocul este oprit, participanŃii fiind chestionaŃi în
legătură cu rolurile interpretate. Este întrebat în primul rând „copilul” care au fost
mai convingători, părinŃii sau prietenii. Nu se insistă prea mult, dar se precizează clar
faptul că scopul exerciŃiului a fost ca părinŃii să înŃeleagă de ce în această perioadă
prietenii sunt în permanenŃă în mintea copilului şi sunt foarte importanŃi pentru el.
Astfel, părinŃii trebuie să fie foarte atenŃi la anturaj şi la influenŃa acestuia. De
asemenea sunt sfătuiŃi să aleagă cu grijă modul în care discută cu copiii lor, mai ales
subiectele delicate.
w ww wReamintirea ActivităŃii 6 (5’)[20’]
La întâlnirea de data trecută am vorbit despre necesitatea regulilor în
comportamentul copiilor, cum le stabilim şi cum le transmitem. De asemenea, am
discutat şi despre modalităŃi de recompensare şi sancŃionare a respectării sau
încălcării regulilor de către copii.
Verificarea temei pentru acasă (4’)[24’]
Ca temă pentru acasă aŃi avut să stabiliŃi şi să comunicaŃi copiilor o regulă de
comportament, precum şi sancŃiunea ce va fi aplicată în cazul încălcării ei. AŃi
realizat tema? Cum aŃi procedat? Dacă nu, care au fost motivele? etc.
Clarificăm nelămuririle punctual, în cazul în care acestea există.
^ ^^ ^Obiectivele ActivităŃii 7 (1’)[25’]
Pentru astăzi ne propunem:
× Să înŃelegem cum poate fi influenŃat copilul de anturaj;
× Să învăŃăm cum să supraveghem comportamentul copilului.
4Cum este influenŃat copilul de anturaj (25’)[50]
Este important ca ambii părinŃi să fie de acord nu numai atunci când stabilesc
reguli, pedepse şi recompense, ci şi atunci când supraveghează comportamentul
general al copilului: în casă, la şcoală, pe stradă, cu prietenii, cu vecinii etc.
La această vârstă (preadolescenŃa), copilul se simte foarte apropiat de grupul din
care face parte (sau din care şi-ar dori să facă parte). Prin urmare, copilul poate fi
tentat să facă diverse lucruri, chiar dacă ştie că nu e bine ce face, doar din dorinŃa
de a fi acceptat de ceilalŃi membri ai grupului.
Studiu de caz
Prezentăm părinŃilor următorul studiu de caz, invitându-i la dezbateri:
Să ne imaginăm următoarea situaŃie: „Săptămâna trecută, două eleve au chiulit de
la şcoală o zi întreagă, anunŃând telefonic dirigintele că nu se simt bine. Între timp,
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
81
au mers la barul din apropierea casei, dorind să îşi cumpere un suc. Acolo s-au
întâlnit cu câŃiva colegi mai mari care le-au propus să le facă cinste cu bere. Fetele
au acceptat şi au consumat destul alcool cât să se ameŃească. fiind necesar să fie
duse acasă de către colegi. Seara, când s-au întors părinŃii de la serviciu, fetele au
spus că nu se simt bine. A doua zi, directorul şi dirigintele au aflat ce s-a întâmplat
de la alŃi copii. PărinŃii, care nu ştiau ce se întâmplase, au fost chemaŃi de urgenŃă
la şcoală, unde au aflat cum au petrecut fetele lor ziua.”
Sugestii pentru discuŃii:
Cum aŃi fi procedat într-o asemenea situaŃie?
Ce putem face pentru a preveni asemenea situaŃii?
CunoaşteŃi prietenii copilului dvs.?
ŞtiŃi unde merg şi ce fac atunci când sunt împreună?
Notăm pe flipchart sau tablă părerile participanŃilor, pentru a le dezbate apoi cu
argumente pro şi contra.
Cum abordăm copilul într-o astfel de situaŃie?
Unele cuvinte încurajează conversaŃia, în timp ce altele îl fac pe copil să bată în
retragere. Când o întrebare începe cu „De ce...” copilul se simte de parcă ar fi
ameninŃat sau obligat să facă un anumit lucru. De exemplu „De ce nu ai fost la
şcoală?” sună mai mult a comandă decât a întrebare. Dă impresia că părintelui nu-i
pasă prea mult de răspuns, iar copilul va răspunde probabil apărându-se, invocând o
scuză.
Dacă ne dorim să avem o discuŃie autentică şi apropiată cu copilul, ar fi bine să
punem alte întrebări decât cele care încep cu „De ce...”. De exemplu, putem întreba
„Care sunt motivele pentru care nu ai fost la şcoală?” Întrebarea sună mai prietenos
şi oferă mai multe căi pentru a se răspunde la ea.
4 44 4Cum supraveghem comportamentul copilului (25’)[75’]
Suntem conştienŃi că nu putem supraveghea copilul 24 de ore din 24, de aceea
considerăm importante discuŃiile deschise şi sincere cu copilul, legate de acele
subiecte sau momente ale zilei la care nu avem acces. Bazându-ne pe încrederea şi
responsabilitatea copilului, putem să construim o relaŃie sănătoasă părinte–copil, iar
supravegherea comportamentului nu înseamnă alocarea de timp şi nivel energetic
ridicat, ci, mai degrabă unul eficient.
DiscuŃie dirijată
Ce aspect al comportamentului copilului îl supravegheaŃi cu regularitate? Cum faceŃi
acest lucru?
Ce anume din comportamentul copilului nu aŃi supravegheat şi credeŃi că ar trebui
supravegheat? (de exemplu, cum îşi petrece timpul cu prietenii, discuŃiile la telefon
sau pe internet, site-urile deschise pe internet, programul de la televizor etc.)
Ce dificultăŃi aŃi întâlnit în supravegherea copilului?
Notăm pe flipchart sau tablă aspectele nesupravegheate şi dificultăŃile întâlnite.
Cum credeŃi că pot fi depăşite aceste dificultăŃi?
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
82
Vom supraveghea mai eficient copilul dacă:
1. Organizăm programul copiilor.
Ne implicăm direct. Ne este cunoscut programul şcolar al copilului (orele de curs,
disciplinele şcolare, activităŃile extraşcolare), deci ştim în care zile din săptămână
copilul depune un efort fizic şi intelectual mai intens. Aşadar, ne putem interesa sau
observa dacă el alocă timpul optim necesar pregătirii activităŃilor din ziua
următoare.
Afişăm programul şcolar şi extraşcolar al copilului într-un loc vizibil din casă (pe
uşa camerei copilului, pe frigider, pe cuier, pe oglinda de la baie etc.).
Ne interesăm dacă în comunitate există posibilitatea implicării copilului în
activităŃi plăcute de timp liber, care să nu interfereze cu programul şcolar, să-i
placă şi lui, dar să nu fie suprasolicitant.
Discutăm cu copilul condiŃiile favorabile studiului. Explicăm influenŃa negativă,
distragerea atenŃiei produsă de televizor, telefon, radio, calculator în timpul
învăŃării sau efectuării temelor de casă, generând regula. Stabilim împreună cu
copilul timpul necesar parcurgerii drumului de la şcoală – acasă şi generăm
regula “după terminarea activităŃilor şcolare, venim direct acasă”.
2. Observăm comportamentul copilului.
Ştim unde este şi ce face într-un anumit moment, unde urmează să meargă după
şcoală şi cu cine, dacă învaŃă sau dacă îşi îndeplineşte îndatoririle atunci când spune
etc.
Verificăm din când în când dacă este unde ar trebui să fie, vorbim periodic cu
dirigintele copilului pentru a afla cum se descurcă la şcoală, dacă lipseşte etc.
Invităm prietenii copilului acasă. Creăm o atmosferă relaxată şi plăcută, intrăm cât
mai discret în discuŃie cu prietenii săi, abordând teme precum vestimentaŃia, timpul
liber, planuri de viitor, sportul, evenimente interesante şi inedite din comunitate, de
la şcoală. Recomandăm ca abordarea acestor discuŃii să fie cât mai naturală, fără a
lăsa impresia forŃată a unui interviu sau interogatoriu. Încercăm să aflăm un
minimum de informaŃii despre situaŃia socio-familială a prietenilor copilului: unde
locuiesc, şcoala pe care o frecventează, date despre părinŃi.
Îl supraveghem atent. Copilul trebuie să ştie că părinŃii se interesează de el şi sunt
preocupaŃi de locul unde se află şi ce face de-a lungul zilei acasă, la şcoală (în clasă
şi în curtea şcolii, cum învaŃă, dacă îşi face temele, dacă chiuleşte de la şcoală), la
activităŃile extraşcolare (cultural-artistice, sportiv-turistice, tehnico-ştiinŃifice, în
cluburi şi palate ale copiilor, cluburi sportive şcolare, şcoli de artă, after-school,
activităŃi de voluntariat etc.), în timpul liber (unde merge şi cu cine, ce anturaj are,
cum se comportă prietenii săi etc.).
Să nu confundăm însă, o atentă supraveghere cu o lipsire totală de libertate sau cu
sufocarea copilului; acesta simte nevoia să poată lua decizii în legătură cu timpul lui
liber; sarcina noastră ca părinŃi este să-l ajutăm să ia decizii corecte, să le pună în
aplicare şi nu să-i dictăm modul în care îşi organizează timpul. Trebuie să găsim, în
timp, un echilibru între atenŃia acordată copilului prin supraveghere (de care copilul
are nevoie şi pe care o apreciază, chiar dacă uneori lucrurile par a sta invers) şi o
oarecare doză de libertate, dată cu creşterea în vârstă a copilului, importantă în
dezvoltarea autonomiei.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
83
> >> >Evaluarea activităŃii (5’)[80’]
Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în
cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a
plăcut, dacă ar dori să abordăm şi alte subiecte, timpul, alocat fiecărui părinte îl
reprezintă arderea unui chibrit.
Distribuim părinŃilor fişele de evaluare a activităŃii 7 (Anexa10) şi îi rugăm să le
completeze.
× ×× ×Tema pentru acasă (5’)[85’]
AlegeŃi o zi din săptămâna următoare în care să discutaŃi cu copilul despre prietenii
lui, unde merg şi ce fac când sunt împreună, ce locuri frecventează, cum le-au ales
etc. NotaŃi în broşură ce aŃi aflat.
×Încheierea ActivităŃii 7 (5’)[90’]
Ne despărŃim de grup mulŃumindu-le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data,
tema şi obiectivele activităŃii următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de
asemenea, ca înainte de a ieşi să lase pe masă ecusonul cu numele.
¯ ¯¯ ¯Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 7
La finalizarea ActivităŃii 7 completăm, pregătim şi verificăm următoarele
documente:
Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 10: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 7.
Transmitem până la următoarea întâlnire coordonatorului judeŃean raportul de
activitate în format electronic.
Preocupări frecvente ale părinŃilor
„Copilul meu are un anturaj foarte dubios de prieteni...”
Copiii de vârstă şcolară sunt nerăbdători să crească şi să devină independenŃi.
Prietenii devin tot mai importanŃi, iar ei par să Ńină cont numai de opiniile acestora.
Acceptarea într-un grup şi respectarea regulilor impuse de acesta sunt foarte
importante. Astfel, opiniile grupului despre consumul de alcool, tutun şi alte droguri,
pot intra în conflict cu cele ale părinŃilor.
Fără a le denigra prietenii, explicaŃi-le care sunt adevăratele valori şi de ce sunt
importante deciziile pe care le luaŃi pentru binele lor. VorbiŃi cu părinŃii prietenilor
copiilor. AsiguraŃi-vă că şi ei au aceleaşi reguli în privinŃa consumului de tutun, alcool
sau droguri.
Între 10 şi 15 ani, e caracteristic copiilor să treacă uşor de la o stare la alta. Uneori au
o părere bună despre ei, se adaptează uşor, îşi fac repede prieteni, respectă regulile
etc., alteori au sentimente de insecuritate, frustrare, îndoială şi revoltă sau au o
părere proastă despre ei.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
84
Din cauza schimbărilor majore care au loc în această perioadă, preadolescenŃii caută
sprijin la cei de vârsta lor. „Grupul” hotărăşte cum să se îmbrace, ce muzică să
asculte şi ce să facă în timpul liber. Poate părea ameninŃător pentru părinŃi să vadă
că valorile grupului de prieteni au o importanŃă atât de mare în viaŃa copiilor. Deşi
preadolescenŃii nu renunŃă uşor la ideile lor, părinŃii îi pot ajuta să încerce să vadă
lucrurile din mai multe perspective.
PreadolescenŃii pot aluneca uşor către ceea ce grupul de prieteni consideră că
este mai potrivit. Îndoiala îi poate face vulnerabili faŃă de „rezolvarea imediată a
problemei” pe care ei cred că le-o oferă Ńigările, alcoolul sau drogurile. BazaŃi-vă pe
fapte şi nu pe ameninŃări când le vorbiŃi despre consecinŃele consumului de droguri.
Este important să cunoaşteŃi toŃi prietenii copiilor, să ştiŃi unde îşi petrec timpul
liber, să ştiŃi pe ce cheltuiesc banii.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
85
ACTIVITATEA 8: CUM AFECTEAZĂ FAMILIA CONSUMUL DE
TUTUN, ALCOOL ŞI DROGURI
Materiale necesare
× Ecusoane pentru participanŃi;
× Pixuri şi mape sau alte suporturi pentru ca participanŃii să poată completa
fişele de lucru;
× Flipchart, markere;
× Aparat foto (pentru poza de grup, facultativ);
× Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
× Anexa 2: Raportul de activitate;
× Anexa 11: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 8;
× Anexa 12: Chestionare de satisfacŃie privind participarea la proiectul „Eu şi
copilul meu”.
Sugestie:
Invitarea unui specialist în adicŃii din cadrul Centrului de Prevenire,
Evaluare şi Consiliere Antidrog, dintr-o instituŃie guvernamentală sau
nonguvernamentală care se ocupă de problematica drogurilor.
Utilizarea unor materiale audio-video, pliante, broşuri, afişe care să ofere
informaŃii suplimentare legate de tematica activităŃii.
Argument
Traiul într-un mediu social în care se consumă frecvent tutun, alcool sau chiar
droguri, anturajul de consumatori, absenteismul, chiulul sau chiar abandonul şcolar,
dezinteresul părinŃilor faŃă de educaŃia copiilor sau exemplul negativ pe care îl dau
părinŃii, influenŃează semnificativ consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite de
către copii.
Dimpotrivă, dezaprobarea familiei faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri,
exemplul pozitiv al părinŃilor, prin abŃinerea de a consuma alcool şi de a fuma în
faŃa copiilor, reprezintă factori familiali de protecŃie care Ńin copilul departe de
aceste obiceiuri.
Prevenirea consumului de droguri presupune posibilitatea de a modifica factorii care
contribuie la dezvoltarea unei probleme corelate cu consumul de tutun, alcool sau
droguri. Riscul de consum abuziv de tutun, alcool sau droguri nu este acelaşi pentru
toată lumea, fiind corelat cu expunerea la diferiŃi factori care cresc sau scad
probabilitatea ca o anumită persoană să consume abuziv alcool sau droguri şi care
sunt denumiŃi factori de risc şi factori de protecŃie. Unii dintre aceştia pot fi
biologici şi ereditari; totuşi, au fost identificaŃi, de asemenea, factori de risc şi de
protecŃie asociaŃi cu mediul social şi familial, cum ar fi: traiul într-un mediu social
foarte permisiv sau favorabil consumului de droguri, asocierea cu alte persoane care
consumă droguri, legături reduse cu şcoala sau faptul că persoana respectivă provine
dintr-o familie în care educaŃia este deficitară.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
86
Multe proiecte de prevenire au fost centrate pe faptul că adolescenŃii care consumă
alcool sau droguri au prieteni care sunt la rândul lor consumatori de astfel de
substanŃe. Este posibil ca aceşti adolescenŃi să nu fie capabili să facă faŃă presiunii
grupului (prieteni, colegi de şcoală etc.) pentru a consuma alcool sau droguri. Din
această cauză, destul de multe proiecte de prevenire se bazează, în cazul
adolescenŃilor, pe formarea abilităŃilor de a rezista presiunii grupului, învăŃându-i să
fie mai asertivi, arătându-le implicaŃiile reale pe care le are consumul de alcool sau
droguri în adolescenŃă (care adeseori nu este atât de frecvent pe cât cred ei).
În acest proiect ne interesează în special factorii de risc şi de protecŃie familiali.
Este cunoscut faptul că există anumite aspecte ale vieŃii de familie care cresc riscul
apariŃiei unei probleme legate de consumul de tutun, alcool sau droguri.
Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri
11
:
1. Legături afective slabe între părinŃi şi copii. AbsenŃa afecŃiunii în familie
(absenŃa părinŃilor sau a unor tutori capabili să ofere iubire copiilor lor) poate fi
corelată, pe termen lung, cu dezvoltarea unor comportamente de consum de
alcool şi droguri.
2. Modele educaŃionale inconsecvente. Extreme educaŃionale familiale - excese
de severitate (interdicŃii frecvente şi nejustificate, pedepse severe aplicate
copilului) sau de toleranŃă (totul îi este permis copilului fără a i se cere nimic
în schimb), oscilaŃii constante între aceste două extreme.
3. Comunicare şi interacŃiune deficitară între părinŃi şi copii.
4. Conflicte familiale frecvente.
5. Reguli familiale neclare sau inexistente cu privire la comportamentul copiilor.
6. Lipsa de supraveghere a copiilor.
7. Atitudini şi comportamente familiale care favorizează consumul de tutun,
alcool şi droguri ilicite. Exemplul oferit de către părinŃi prin propriul lor
consum, influenŃează semnificativ consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite
de către copii.
În concluzie, în cursul acŃiunii lor educative, părinŃii pot influenŃa de asemenea toŃi
factorii de risc, cum ar fi anturajul de prieteni sau colegi consumatori, iniŃierea
precoce a consumului de tutun, alcool sau droguri etc.
Factorii familiali de protecŃie, faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri:
1. Legături afective pozitive între părinŃi şi copii.
2. ExistenŃa regulilor familiale de comportament clare şi stabile.
3. Utilizarea de metode de întărire (disciplinare) pozitivă a comportamentului
copiilor.
4. Implicarea activă şi semnificativă a părinŃilor în viaŃa copiilor.

11
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego -Formare familială în abilităŃi educative pentru prevenirea
drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia NaŃională Antidrog (2005), pag.105
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
87
5. Supravegherea comportamentului copiilor (activităŃi în afara casei, relaŃii şi
prietenii, randamentul şcolar etc.).
6. Impulsionarea şi sprijinirea din partea părinŃilor a participării şi implicării
copiilor în diverse activităŃi de socializare, extraşcolare şi de timp liber.
7. Dezaprobarea familiei faŃă de consumul de tutun, alcool şi de droguri;
8. Oferirea unui model adecvat copiilor de către părinŃi prin atitudinea şi
comportamentul lor în ceea ce priveşte tutunul, alcoolul şi drogurile.
«Bun venit participanŃilor (5’)[5’]
Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia intră în sală, invitându-i să se aşeze. Le
solicităm să îşi pună ecusoanele cu numele.
Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un
beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile
proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.
- -- -Activitate de energizare (10’)[15’]
Pasul 1. ÎmpărŃim participanŃii în grupuri de trei. În fiecare grup, unul va fi copilul,
ceilalŃi doi părinŃi (tipul I şi tipul II). Fiecare părinte primeşte o listă cu întrebări
(Cum a fost ziua ta? Ce ai făcut la şcoală? Ai planuri pentru diseară?).
Pasul 2: Fiecare „părinte” din grup va avea la dispoziŃie 2 minute (consilierul
cronometrează) să discute cu „copilul” despre ziua acestuia. Primul părinte îl va
asculta cu atenŃie, va pune întrebări suplimentare, îl va lăuda pentru faptele bune şi
îi va arăta suport şi sprijin dacă a întâmpinat probleme. De asemenea, se va arăta
interesat de planurile de petrecere a timpului liber şi îşi va arăta afecŃiunea faŃă de
copil. După expirarea timpului, celălalt părinte va discuta şi el cu copilul, punând
aceleaşi întrebări dar având o evidentă atitudine de superficialitate: în acelaşi timp
citeşte un ziar, schimbă canalele la televizor, îşi strigă soŃul sau soŃia să îi aducă ceva
de băut, întrerupe copilul, îi cere să repete lucrurile la care nu a fost atent etc.
Pasul 3: Fiecare „copil” e rugat să spună în care din discuŃii s-a simŃit mai bine, mai
confortabil. Subliniem importanŃa pe care o are petrecerea unui timp de calitate cu
copilul, fie şi doar câteva minute pe zi. Rugăm părinŃii să se gândească atent fiecare
ce fel de părinte este: tipul I sau tipul II.
w ww wRecapitularea ActivităŃii 7 (5’)[20’]
Data trecută am discutat despre cum este influenŃat copilul de anturaj şi cum
supraveghem comportamentul copilului.
Recapitulăm împreună cu participanŃii cele două subiecte abordate în Activitatea 7.
Verificarea temei pentru acasă (4’)[24’]
AŃi avut ca temă pentru acasă să discutaŃi cu copilul despre prietenii lui, unde merg
şi ce fac când sunt împreună, ce locuri frecventează, cum le-au ales etc. Ce aŃi aflat?
^ ^^ ^Obiectivele ActivităŃii 8 (1’)[25’]
Pentru astăzi ne propunem:
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
88
× Să înŃelegem de ce e necesar să stabilim reguli clare cu privire la consumul de
tutun, alcool şi droguri;
× Să identificăm factorii de risc şi de protecŃie referitori la consumul de tutun,
alcool şi alte droguri.
4 44 4ImportanŃa regulilor familiale (15’)[40’]
Aşa cum un părinte cumpără haine frumoase sau încălŃăminte de calitate pentru
copilul său, tot aşa el trebuie să se preocupe pentru a câştiga afecŃiunea şi respectul
acestuia, să descopere în el partea pozitivă. Părintele trebuie să-şi observe cu
atenŃie copilul, să se apropie de el. Cine poate, mai bine decât un părinte, să
observe schimbările care apar la propriul copil? Iată de ce, atunci când observă
aceste prime semne îngrijorătoare, el trebuie să intervină cu tandreŃe, fără violenŃă.
Părintele trebuie să cunoască cercul de prieteni şi locurile pe care copilul le
frecventează, pentru că alunecarea în prăpastia drogurilor se realizează rapid. Nu
este nevoie decât de un pas pentru ca un copil sau un tânăr inocent să cadă în
capcană. În general, părinŃii nu au experienŃă în problematica antidrog. Trebuie să
ştim că nu există numai experienŃe definitive, fără întoarcere. Este posibil ca, atunci
când intervenim la timp, să îl readucem pe calea cea bună. Şi cine poate face mai
bine acest lucru decât un părinte, decât propria familie?
Din aceste motive, părinŃii trebuie să stabilească reguli clare cu privire la ce pot
şi ce nu pot face copiii lor în legătură cu consumul de tutun, alcool şi alte
droguri.
Multe din aceste reguli au legătură cu activităŃi din viaŃa zilnică, cum ar fi ora la
care trebuie să se întoarcă acasă sau îndeplinirea activităŃilor şcolare (să meargă la
şcoală, să îşi facă temele la timp, să înveŃe etc.).
Deşi este ştiut că discuŃiile în legătură cu consumul de tutun, alcool şi droguri sunt
foarte importante pentru viaŃa copiilor, uneori este dificil să vorbeşti despre aceasta
sau să stabileşti nişte reguli.
DiscuŃie dirijată:
Întrebăm participanŃii dacă au stabilit în familie reguli cu privire la tutun, alcool şi
celelalte droguri. Notăm răspunsurile pe flipchart sau tablă.
Sugestii pentru discuŃii:
Copiii dvs. au voie să fumeze? Dacă da, în ce situaŃii ? (întotdeauna, doar la petreceri
etc.)
Le permiteŃi copiilor să consume băuturi alcoolice? Dacă da, în ce situaŃii?
Consumă alte droguri cum ar fi marijuana? Consumă plante etnobotanice? Dacă aŃi
afla că da, care ar fi reacŃia dvs.?
Ce s-ar întâmpla dacă fiul sau fiica dvs. s-ar îmbăta?
În cazul în care aŃi vedea că un prieten de-al copilului dvs. fumează, consumă alcool
sau alte droguri, i-aŃi spune copilului? Dacă da, ce anume? Dar părinŃilor lui?
La sfârşit, în urma discuŃiilor, selectăm şi subliniem un număr de reguli general
valabile, care să rămână în atenŃia părinŃilor, atrăgând atenŃia că ele pot fi
completate în timp, în funcŃie de caracteristicile temperamentale şi vârsta copiilor.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
89
· ·· ·Studiu de caz (20’)[60’]
Pasul 1: citim părinŃilor următorul studiu de caz:
„Alin are 13 ani şi a fost invitat de un prieten la o petrecere de aniversare la el
acasă, sâmbătă seara, părinŃii săi fiind plecaŃi. Fiind proiectată sâmbătă seara,
petrecerea poate să se termine când doresc copiii. Fiecare invitat trebuie să aducă
ceva la petrecere, iar copilul meu s-a gândit să ducă o sticlă de lichior de fructe. Îmi
cere permisiunea de a merge la petrecere şi bani pentru a cumpăra băutura...”.
Pasul 2: invităm părinŃii, ca pe baza experienŃei proprii, precum şi a celor discutate
la temele anterioare, să-şi exprime opiniile faŃă de situaŃia prezentată, notându-le pe
flipchart sau tablă.
Pasul 3: pornind de la opiniile participanŃilor, propunem o discuŃie interactivă, având
ca reper întrebările de mai jos:
V-aŃi confruntat cu o situaŃie similară? Cum aŃi procedat? Care a fost răspunsul
copilului în urma deciziei luate de d-voastră? Cum v-aŃi simŃit în situaŃia respectivă?
Din experienŃa d-voastră, ce aŃi recomanda altor părinŃi?
Care sunt consecinŃele consumului de alcool la această vârstă?
Dacă din discuŃii apar şi alte aspecte care ar putea deveni reguli, facem completările
de rigoare la cele stabilite mai devreme în cadrul discuŃiei dirijate.
· ·· ·Factori de risc şi factori de protecŃie (15’)[75’]
Pasul 1: împărŃim părinŃii în două grupe. O grupă are sarcina de a stabili cauzele
consumului de tutun, alcool şi droguri la adolescenŃi (factorii de risc), iar cealaltă
grupă are sarcina de a stabili ce poate face familia pentru a preveni consumul de
tutun, alcool şi droguri (factorii de protecŃie).
Pasul 2: discutăm în grupul mare răspunsurile fiecărei grupe, completând informaŃiile
sau clarificând aspectele greşite.
Pasul 3: prezentăm lista cu factorii familiali de risc şi de protecŃie din ARGUMENTUL
activităŃii 8, apreciind faptul că, împreună, au reuşit să identifice cea mai mare parte
dintre aceştia.
Factori de risc şi de protecŃie în familie
Consumul de tutun, alcool sau droguri este un subiect care îi preocupă pe mulŃi
părinŃi. În schimb, uneori nu cunoaştem suficient riscurile pe care le reprezintă
abuzul de alcool sau obiceiul de a fuma între adolescenŃi, două comportamente care
pot avea un impact negativ asupra sănătăŃii şi bunăstării sale pentru tot restul vieŃii.
Experimentarea consumului de tutun, alcool şi droguri începe de obicei în
adolescenŃă. De fapt, nu există practic niciun consumator adult de astfel de
substanŃe care să nu fi început să consume înainte de 18 ani. Copiii care încep foarte
devreme să consume tutun şi alcool prezintă un risc mai mare de a încerca şi de a
consuma alte droguri ulterior. Astfel, dacă se evită consumul de tutun şi alcool la
vârste foarte fragede, se reduce şi riscul de a ajunge să consume alte droguri.
Există mulŃi factori de risc care pot determina un copil să înceapă să consume tutun,
alcool sau alte droguri, cum ar fi:
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
90
• curiozitatea şi dorinŃa de a face lucruri noi (caracteristici ale adolescenŃei);
• influenŃa grupului de prieteni;
• influenŃa publicităŃii;
• influenŃa familiei (ex. părinŃi care au consumat sau sunt consumatorii de tutun,
alcool sau alte droguri).
Este cunoscut faptul că există anumite aspecte ale vieŃii de familie care cresc riscul
apariŃiei unei probleme legate de consumul de tutun, alcool sau droguri. Astfel,
lipsa de supraveghere a copiilor, comunicarea ineficientă între părinŃi şi copii,
reguli insuficiente sau neclare, stilul educativ inconsecvent, neadaptat nevoilor
copiilor, conflictele din familie şi, nu în ultimul rând, atitudinile şi
comportamentele familiale favorabile consumului de tutun, alcool şi droguri, sunt
factori de risc în debutul consumului de droguri.
Pe de altă parte, există factori de protecŃie care reduc riscurile apariŃiei de
comportamente nesănătoase în familie. RelaŃiile apropiate dintre părinŃi şi copii,
oferirea sprijinului copiilor atunci când au nevoie, încurajarea copilul să vorbească
despre propriile opinii şi sentimente; reguli clare şi stabile în familie, metode de
educare pozitive, implicare în viaŃa copiilor.
PărinŃii sunt cele mai importante persoane pentru copiii lor, iar copiii vor Ńine seama
de opinia părinŃilor cu privire la ce este bine sau rău, sănătos sau periculos, atunci
când există o bună comunicare între părinŃi şi copii.
> >> >Evaluarea activităŃii şi a proiectului (5’)[80’]
Pasul 1 feed-back verbal: rugăm toŃi participanŃii să ofere un feed-back verbal cu
privire la cum s-au simŃit în cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”.
Încercăm să atragem în discuŃii cât mai mulŃi participanŃi. Nu ne exprimăm propria
opinie în legătură cu răspunsurile participanŃilor. Descurajăm critica. Fiecare are
dreptul să-şi spună propria opinie fără a fi judecat.
Pasul 2: feed-back scris: distribuim părinŃilor fişa de evaluare şi chestionarul de
satisfacŃie.
× ×× ×Tema pentru acasă (5’)[85’]
Fiecare pereche părinte – copil va face acasă un proiect „Eu şi copilul meu”;
proiectul poate lua forma unui poster sugestiv, a unui material audio-video, a unui
obiect sau artizanat, desen, pictură, poezie etc.
La ultima întâlnire, fiecare diadă părinte - copil prezintă în faŃa celorlalte perechi,
timp de 3 minute, proiectul său.
×Încheierea ActivităŃii (5’)[90]
Ne despărŃim de grup mulŃumindu-le pentru prezenŃă, participare şi implicare şi le
reamintim faptul că, deşi este ultima activitate din cadrul proiectului „Eu şi copilul
meu” vom continua să ne întâlnim şi să-i sprijinim în educaŃia copiilor!
¯ ¯¯ ¯Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 8
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
91
La finalizarea ActivităŃii 8 completăm, pregătim şi verificăm următoarele
documente:
Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 11: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 8;
Anexa 12: Chestionarele privind satisfacŃia părinŃilor cu privire la participarea la
proiectul „Eu şi copilul meu”.
Transmitem până la următoarea întâlnire coordonatorului judeŃean raportul de
activitate în format electronic şi fotografia de grup.
Preocupări frecvente ale părinŃilor
„Mi-e greu să vorbesc cu copilul despre droguri...”
E dificil să vorbim cu copiii despre droguri, şi, de multe ori, ne simŃim nepregătiŃi
când trebuie să vorbim despre acest subiect. Nu ştim cum o să reacŃioneze, dacă
explicaŃiile pe care i le dăm sunt suficient de convingătoare. Totuşi, dacă nu discutăm
cu copiii pe această temă, gândiŃi-vă că oricum vor afla de la altcineva!
Dacă vă este greu să abordaŃi acest subiect în faŃa copiilor, trebuie să ştiŃi că nu este
nimic greşit să spuneŃi copiilor că este un subiect despre care vă este greu să
discutaŃi. Oricum vor sesiza acest lucru. Astfel, copiii vor înŃelege că disconfortul nu
este determinat de ceea ce au făcut sau au zis şi că vă preocupă cu adevărat această
problemă.
Pentru a vă fi mai uşor, ar fi de preferat să împărŃiŃi această responsabilitate cu
partenerul. Aşa va fi foarte clar pentru copiii că amândoi consideraŃi acest subiect
foarte important.
„Mi-e teamă să nu-i dau idei...”
Vă preocupă faptul că, discutând cu copiii despre droguri aŃi putea chiar să-i faceŃi
curios în această privinŃă? Nu vă îngrijoraŃi, discuŃiile nu-i transformă pe copii în
consumatori. De fapt, aşa sunteŃi siguri că i-aŃi avertizat asupra consecinŃelor pe care
le poate avea consumul de alcool, tutun sau alte droguri. Discutând despre acest
subiect, se clarifică informaŃiile pe care le au şi copiii află şi care este părerea
părinŃilor, iar acest lucru nu-i încurajează să consume.
Când vorbim cu copiii despre consumul de droguri, să nu uităm că lor le este greu să
se gândească la consecinŃele pe termen lung, pentru că prezentul (aici şi acum) este
mai important pentru ei. Oricum, copiii nu înŃeleg motivul pentru care li se impun
anumite reguli. StabiliŃi împreună cu copiii reguli clare, astfel încât să ştie ce le este
permis să facă şi ce nu, atât acasă cât şi la şcoală.
„Nu vreau să par ipocrit...dar şi eu fumez şi beau câte un pahar din când în când...”
PărinŃii sunt primele modele pentru copiii lor. Simplul fapt de a fuma o Ńigară sau de
a bea o bere în faŃa copilului e un model care poate fi imitat cu uşurinŃă. De cele mai
multe ori, copiii sunt oglinda părinŃilor. În familie copilul învaŃă ce e bine şi ce e rău,
învaŃă să respecte regulile, oamenii, învaŃă să iubească, să ajute, să dăruiască sau,
dimpotrivă, învaŃă cum să fie egoist, cum să evite sau să încalce regulile, cum să fie
rău şi cum să urască.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
92
Dacă fumaŃi, vă face plăcere să consumaŃi băuturi alcoolice ocazional sau chiar aŃi
încercat droguri, atunci vorbiŃi deschis cu copilul din experienŃa personală. Nu
trebuie să fii perfect pentru a putea comunica eficient! Suntem oameni şi uneori mai
greşim, iar acesta este un mesaj important pe care trebuie să-l transmitem copiilor.
Dacă însă fumaŃi mult sau consumaŃi zilnic băuturi alcoolice, dacă în familie sunt
certuri frecvente, o atmosferă tensionată şi tristă, există o probabilitate mai mare ca
şi copiii să preia acest model, chiar fără să fie conştienŃi de asta.
Dacă sunteŃi fumător, cel mai bun lucru pe care puteŃi face este să vă lăsaŃi de
fumat şi să oferiŃi un model pozitiv copiilor!
EvitaŃi să fumaŃi în faŃa copiilor! SunteŃi primul model pe care copiii îl imită, iar în
acest mod, copiii devin fumători pasivi!
EvitaŃi să fumaŃi în casă sau în maşină.
Nu ŃineŃi Ńigări „de rezervă” în casă. Nu împrăştiaŃi scrumiere, brichete peste tot
prin casă.
În cazul în care copiii vă văd fumând (din neatenŃie), plângeŃi-vă de tutun şi de cât de
rău vă face tutunul, de cât de greu vă este să renunŃaŃi, ce urât vă miroase gura, cât
de repede obosiŃi, cum vi s-au îngălbenit degetele şi dinŃii de la nicotină, cât de urât
vă miros hainele, cum nu mai puteŃi face sport ca înainte.
Nu oferiŃi Ńigări nimănui. Nu încurajaŃi consumul la alŃii.
Nu trimiteŃi copiii să vă cumpere Ńigări. Legea interzice vânzarea de Ńigări către
minori!
Dacă obişnuiŃi să consumaŃi alcool, evitaŃi să consumaŃi alcool în faŃa copiilor.
Nu daŃi copiilor să guste băuturi alcoolice. Vor crede că sunteŃi de acord cu acest
comportament.
Nu trimiteŃi copiii să vă cumpere băuturi alcoolice. Oricum legea interzice acest
lucru.
Nu vă urcaŃi la volan dacă aŃi consumat alcool. Este o infracŃiune şi te pui pe tine şi
pe ceilalŃi pasageri din maşină în mare pericol. Nu veŃi aprecia bine viteza şi
distanŃele şi nici nu veŃi evalua corect riscul.
„Cred că a consumat droguri…”
Este greu pentru oricine să-şi imagineze că propriul copil poate deveni consumator de
droguri. Totuşi, mulŃi adolescenŃi se vor confrunta cu întrebarea „Să încerc sau să nu
încerc?” Dacă suspectaŃi copilul de consum de droguri, trebuie să luaŃi imediat
măsuri! ÎntrebaŃi-l direct dacă ia droguri. Dacă neagă, iar explicaŃiile pe care vi le dă
nu sunt convingătoare, atunci trebuie să găsiŃi o altă cale de a verifica dacă ceea ce
spune e adevărat.
Trebuie să fiŃi deschis la explicaŃiile pe care vi le dă copilul dar, în acelaşi timp,
trebuie să fiŃi intolerant faŃă de consumul de droguri şi să stabiliŃi o serie de reguli
foarte clare în acest sens! Ex. „Dacă eşti la o petrecere şi vezi că se consumă alcool
sau droguri, regula este să pleci imediat! Sună-mă şi o să vin să te iau.”
CereŃi ajutor! DiscutaŃi cu partenerul, cu prietenii, cu profesorii, cu specialiştii în
domeniu.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
93
„Se vând droguri la colŃul străzii. Mai pot eu să fac ceva?”
Dacă ştiŃi că se vând droguri la colŃul străzii, în primul rând trebuie să anunŃaŃi
poliŃia. PuteŃi să discutaŃi cu vecinii care au copii de aceeaşi vârstă şi să le atrageŃi
atenŃia.
DiscutaŃi cu copiii şi avertizaŃi-i în această privinŃă. PuteŃi folosi această situaŃie
pentru a începe o discuŃie cu copiii despre drogurile ilegale, consumul lor, ce
înseamnă traficul de droguri şi alte forme de a câştiga bani mai uşor în mod ilegal, ce
urmări pentru sănătatea şi libertatea persoanei aduc consumul şi traficul de droguri.
E bine să ştiŃi că dacă drogurile sunt uşor accesibile (copiii cunosc persoane care
consumă şi chiar distribuitori de droguri în jurul locuinŃei sau şcolii, frecventează
locuri în care se consumă droguri), atunci tentaŃia de a consuma droguri creşte, mai
ales că adolescenŃii sunt atraşi, în general, de ceea ce le este interzis.
„Reclamele TV sunt mult prea multe şi incită la consumul de alcool şi tutun…”
Reclamele deja fac parte din viaŃa noastră şi este greu să le controlăm. Cel mai bun
lucru pe care putem să-l facem este să discutăm cu copiii despre diferenŃele dintre
realitate şi ficŃiune, avantajele şi dezavantajele consumării produsului căruia i se face
reclamă (avantajele şi dezavantajele consumului de tutun sau alcool). Reclamele
prezintă întotdeauna un personaj frumos, atrăgător, sănătos, independent, sigur pe
el. De fapt, atât alcoolul, cât şi tutunul creează dependenŃă, accelerează procesele
de îmbătrânire şi nu ne mai fac atât de atractivi în faŃa prietenilor, ne sporesc gradul
de nesiguranŃă, ducând la pierderea completă a controlului. În cazuri extreme
dependenŃa de alcool sau droguri ne distruge relaŃiile cu familia sau prietenii. Le
puteŃi da exemplul actorului din reclama de la Marlboro, care a murit relativ tânăr,
bolnav de cancer la plămâni, cauzat de fumatul excesiv.
Mituri legate de droguri
„Consumul unui drog o singură dată nu are efecte negative.”
Fals! Orice consum de droguri poate avea consecinŃe grave: comportamente sexuale
de risc, accidente de maşină, intoxicaŃie sau chiar moarte. Unele droguri dau
dependenŃă după primul consum. În plus, dacă prima experienŃă este plăcută, copilul
va fi mult mai tentat să o repete.
„AdolescenŃii, tinerii nu pot deveni dependenŃi.”
Fals! DependenŃa nu are limite de vârstă, rasă sau poziŃie socială.
„Este uşor să te opreşti dacă vrei.”
Fals! Cei care consumă alcool sau alte droguri cred că pot să renunŃe oricând, dar
este un proces dificil, care necesită un ajutor de specialitate.
„Consumul de alcool sau droguri îŃi rezolvă problemele.”
Fals! Alcoolul şi drogurile (inclusiv nicotina) afectează grav organismul şi îŃi creează
multe probleme de sănătate fizică şi psihică. Acestea reduc capacitatea de
concentrare şi scad eficienŃa creierului, ceea ce duce la o accentuare a problemelor.
„Drogul te face să comunici mai uşor.”
Fals! Te izolează şi te îndepărtează de ceilalŃi.
„Drogul te face să te simŃi liber!”
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
94
Fals! El te face dependent, lipsit de control asupra vieŃii tale şi poate provoca
moartea.
„Numai indivizii slabi ajung dependenŃi de droguri!”
Fals! Oricine poate deveni dependent de droguri dacă nu este conştient de
consecinŃele consumului. VoinŃa contează doar când respingi orice experienŃă de
consum, ulterior dependenŃa e mai puternică decât cea mai tare voinŃă.
„Drogurile sunt oferite numai de străini!”
Fals! Cel mai adesea sunt oferite de un cunoscut, un coleg, care doreşte să aibă un
partener în consumul de droguri. De multe ori prima doză e oferită gratuit, pentru a o
face mai atractivă.
Semne, simptome şi efecte ale consumului de droguri
Vrei să ai un copil sănătos care să nu consume droguri? MulŃi părinŃi au dificultăŃi în a
recunoaşte consumul imediat de droguri, mai ales că multe semne şi simptome care
apar în cazul consumului de droguri sunt perfect normale la adolescenŃi, cum ar fi:
are absenŃe sau randament şcolar scăzut; este izolat, trist, obosit; se îmbracă
neîngrijit; este ostil sau rebel; are ochii roşii, îi curge nasul, tuşeşte, slăbeşte, are pe
corp urme de ace, tăieturi, zgârieturi; cere mai mulŃi bani de buzunar; e mai rece cu
familia şi cu prietenii din copilărie; are alŃi prieteni; îi scade interesul pentru hobby-
uri, sport sau lucruri care înainte îi plăceau; miroase a alcool şi mestecă gumă
mentolată; mănâncă mult mai mult sau mult mai puŃin decât înainte; doarme mai
mult şi are un somn mai agitat; are în buzunare sau în camera lui foiŃe de Ńigară,
pipete, garou, ace, linguri cu coada întoarsă, brichete, pipe; miroase strident a
parfum sau deodorant; foloseşte deodorante de cameră; are multe secrete, îşi încuie
dulapurile, biroul, uşa; are substanŃe inhalante sau chimice (acetonă, prenadez,
aurolac etc.).
PRINCIPALELE DROGURI ŞI EFECTELE LOR
1. Nicotina
Este substanŃa din tutun care creează dependenŃă şi care ajunge la creier în câteva
secunde, ea fiind absorbită rapid de organism.
Dacă a fumat, atunci: poate avea în buzunare sau în cameră resturi de tutun sau
Ńigări, brichete; este obosit şi nu mai mănâncă; a scăzut în greutate; gura, mâinile,
hainele îi miros a tutun şi mestecă gumă mentolată; tuşeşte; foloseşte în mod excesiv
deodorant sau parfum.
Pe termen lung, nicotina determină: miros urât al gurii şi al respiraŃiei; îngălbenirea
degetelor şi a dinŃilor; riduri; scăderea rezistenŃei la efort şi a imunităŃii
organismului; alterarea mirosului; boli cardiovasculare (creşterea tensiunii arteriale,
infarct miocardic); boli ale aparatului respirator (accelerarea respiraŃiei, tuse,
laringită, bronşită, pneumonie, edem pulmonar, TBC, cancer).
2. Alcoolul
Alcoolul nu este considerat întotdeauna un drog, fiind acceptat de societate. Cu toate
acestea, alcoolul este într-adevăr un drog iar folosirea lui abuzivă a crescut până la a
deveni, cu certitudine, o serioasă problemă socială.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
95
Dacă a consumat alcool, atunci: respiraŃia îi miroase puternic a alcool; îşi
coordonează greu mişcările; are privirea tulbure; vorbeşte greoi, încâlcit; este
irascibil, nervos şi impulsiv; nu se poate concentra; este somnolent.
Pe termen lung, alcoolul poate determina: tulburări de vedere; afecŃiuni digestive
(ulcer duodenal, pancreatită, diaree, boli hepatice); tulburări hormonale, scăderea
libidoului, tulburări ale ciclului menstrual, impotenŃă; tulburări cardiovasculare
(hipertensiune arterială); tulburări neurologice (tremuratul mâinilor, pleoapelor,
limbii, muşchilor feŃei, gurii; crize de epilepsie; afectează capacitatea de orientare în
spaŃiu şi timp; tulburări ale memoriei; halucinaŃii; scăderea randamentului şcolar sau
profesional până la abandon şcolar sau pierderea locului de muncă; probleme de
cuplu (violenŃă familială, abuz fizic şi emoŃional, divorŃ), comportament violent;
pierderea prietenilor; dependenŃă fizică şi psihică.
3. Marijuana
Dacă a consumat marijuana, atunci: poate avea în buzunare sau în cameră foi de
Ńigară, pipe, brichetă, Ńigări; este somnoros şi fără vlagă; are pupilele mărite şi ochii
foarte roşii; râde fără motiv; are un mers nesigur şi este ameŃit; îi este foame tot
timpul şi mănâncă multe dulciuri; îi este sete în permanenŃă; nu îşi aminteşte ceea ce
tocmai s-a întâmplat; are un miros specific de frunze arse.
Pe termen lung, marijuana poate determina: diferite tipuri de cancer; tulburări ale
sistemului respirator (tuse, strănut, sunt mereu răciŃi), sistemului imunitar şi ale
organelor de reproducere; tulburări ale memoriei; dificultăŃi de învăŃare.
4. Heroina
Dacă a consumat heroină, atunci: este foarte palid; nu mai are poftă de mâncare;
are pupilele contractate, ca „acele de gămălie”; fumează foarte mult; e detaşat,
indiferent faŃă de cei din jur; are un miros specific de oŃet; poŃi găsi la el sau în
camera lui un adevărat arsenal: pliculeŃe cu pudră albă, galbenă sau maro, cu gust
amar, pipe, ace, seringi, garou, folie de aluminiu, brichete, linguriŃe, fiole cu apă
distilată, hellas (suc concentrat de lămâie) sau sare de lămâie.
Pe termen lung, consumul de heroină determină: dependenŃă fizică şi psihică; boli
contagioase (SIDA, hepatita de tip B şi C); sclerozarea vaselor de sânge; infecŃii
bacteriene; infecŃia Ńesuturilor inimii şi a valvelor; artrita şi alte probleme
reumatologice.
5. Cocaina
Dacă a consumat cocaină, atunci: poate avea asupra lui pliculeŃe cu pudră albă
cristalină, cu gust amar, cu miros slab de benzină; are ochii injectaŃi şi îi lăcrimează
în permanenŃă; are pupilele dilatate; este foarte comunicativ, vorbăreŃ; are o
atitudine superioară; are un sentiment de fericire şi energie; este foarte sensibil la
lumină şi la sunet.
Pe termen lung, consumul de cocaină determină: iritabilitate, dispoziŃie
schimbătoare, nelinişte; tulburări psihice (halucinaŃii, paranoia); tulburări fiziologice
(perforarea septului nazal, afectarea auzului); dependenŃă fizică şi psihică.
6. Amfetamina
Dacă a consumat amfetamină, atunci: are pupilele dilatate; are un comportament
agresiv; este mai vorbăreŃ, confuz; nu mai are poftă de mâncare; poate să aibă
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
96
asupra lui tablete, capsule cu diferite înscrisuri şi de diferite culori, pliculeŃe cu
pudră fină sau mai puŃin fină de culoare albicioasă sau gălbuie; febră, transpiraŃie,
tremurături; dureri de cap, vedere dublă şi ameŃeli; are sentimentul că este puternic;
respiraŃie accelerată.
Pe termen lung, consumul de amfetamine determină: scăderea imunităŃii
organismului; scădere în greutate; tulburări psihice; comportament necontrolat,
violent şi iraŃional; febră foarte ridicată, stop cardiac sau deces datorită spargerii
unor vase de sânge din creier (anevrism).
7. MDMA (Ecstasy)
Dacă a consumat Ecstasy, atunci: este confuz; are insomnii sau somn agitat; are
sentimente de frică nejustificate; are sentimentul că este urmărit; scrâşneşte din
dinŃi; are senzaŃia de greaŃă; are privirea tulbure; tremură; transpiră abundent; are
tensiunea arterială crescută.
Pe termen lung, consumul de Ecstasy determină: afecŃiuni ale ficatului;
dependenŃă; tulburări ale memoriei; tulburări ale gândirii.
8. Benzodiazepine
Dacă a consumat benzodiazepine (calmante, somnifere), atunci: este apatic; are
ameŃeli; îşi controlează cu greutate musculatura; este mai inhibat; nu se mai poate
concentra; îi scade pofta de mâncare; transpiră, tremură.
Pe termen lung, consumul de benzodiazepine determină: tulburări ale memoriei şi
alterarea capacităŃii de a asimila informaŃii noi; insomnie, probleme digestive;
sentimente de frică; modificarea acuităŃii senzitive (insensibilitate şi modificarea
sensibilităŃii la lumină, sunet şi mirosuri); psihoze şi convulsii; dependenŃă fizică şi
psihică; în combinaŃie cu alcoolul, poate să aibă consecinŃe fatale.
9. Inhalantele
Dacă a consumat inhalante, atunci: este ameŃit (ca şi când ar fi consumat alcool);
vorbeşte nearticulat; are dificultăŃi în a-şi controla musculatura; are iluzii şi
halucinaŃii; îşi poate pierde conştiinŃa; este somnolent; are dureri de cap; este
nervos, agresiv, apatic; are capacitate redusă de a judeca; nu are poftă de mâncare;
are reflexe încetinite, îşi poate pierde echilibrul; este dezorientat; are capacitate
slabă de concentrare a atenŃiei.
Pe termen lung, consumul de inhalante determină: tulburări de creştere; tulburări
ale aparatului genital; scăderea imunităŃii, anemie accentuată; boli ale aparatului
respirator; comportamente deviante; dependenŃă fizică şi psihică.
10. SubstanŃele etnobotanice
Denumirea agreată de statele membre ale Uniunii Europene pentru produsele
comercializate prin intermediul “magazinelor de vise” este de ”noi substanŃe cu
proprietăŃi psihoactive”, ce sunt disponibile în stare pură sau în combinaŃii.
În urma analizei efectuate de către Laboratorul Central de Analiză şi Profil al
Drogurilor din cadrul DirecŃiei de Combatere a CriminalităŃii Organizate a fost
evidenŃiat faptul că principalele substanŃe cu proprietăŃi psihoactive identificate în
produsele comercializate au fost cele din categoria “cabinoizilor sintetici” şi
“amfetamine-like”.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
97
Produsele sunt comercializate sub formă de Ńigări, comprimate, pulberi, fragmente
vegetale ambalate în plicuri.
Cabinoizi sintetici:
Riscuri în plan fiziologic:
× respiratorii: tuse cronică şi bronşită în cazul persoanelor ce consumă în mod
regulat doze mari;
× cardiovasculare: amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce suferă de
hipertensiune sau insuficienŃă cardiacă;
× ale sistemului endocrin: alterarea hormonilor responsabili cu sistemul
reproducător şi cu maturizarea sexuală;
× reducerea capacităŃii de funcŃionare a sistemului imunitar.
Riscuri în plan psihologic:
× consumul zilnic poate încetini funcŃionarea mecanismelor psihice, ca de
exemplu capacitatea de învăŃare, concentrarea atenŃiei şi memoria;
× trebuie menŃionate efectele asupra executării unor sarcini complexe care
necesită luciditate mentală şi coordonare psihomotorie cum ar fi, aceea de a
conduce un automobil. Pot apărea reacŃii acute de panică şi de nelinişte;
× în cazul persoanelor cu predispoziŃii patologice pot apărea o serie de tulburări
psihiatrice de tip schizofrenic.

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
98
ACTIVITATEA NR. 9: GALA DE PREMIERE A ABSOLVENłILOR
PROIECTULUI“EU ŞI COPILUL MEU”
Activitate comună părinŃi - copii
Materiale necesare
× Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
× Anexa 2: Raportul de activitate;
× Anexa 13: Diplome de absolvire pentru participanŃi
× Anexa 14 Raportul final de activitate;
× Aparat foto (facultativ).
Argument
Scopul acestei activităŃi constă în crearea unui cadru care să faciliteze socializarea
copiilor şi adulŃilor. ParticipanŃii la proiect au ocazia să discute, într-un cadru
nonformal (curtea şcolii, sala festivă, sala de sport, casa de cultură sau alte locaŃii
din comunitate, cadru natural), ceea ce s-a întâmplat pe parcursul proiectului, cum
au evoluat ei ca persoane şi, mai ales, care au fost urmările în relaŃia cu copiii lor.
«Bun venit participanŃilor (5’)[5’]
Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia sosesc. Le mulŃumim pentru faptul că au
ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un beneficiu pentru întregul grup.
^ ^^ ^Obiectivele ActivităŃii 9 (1’)[6’]
Pentru astăzi ne propunem:
× Să organizăm o activitate recreativă comună la care vor lua parte toŃi cei
implicaŃi în proiect: părinŃii, copii şi consilierul şcolar;
× Să petrecem un timp de calitate împreună, copii şi părinŃi, în care adulŃii
pot pune în aplicare ceea ce au învăŃat pe parcursul proiectului.
· ·· · / „Cântec, joc şi voie bună” (54’)[60’]
Recomandări pentru realizarea activităŃii:
Alegem un cadru nonformal plăcut. Dacă este o perioadă a anului propice, putem
organiza un picnic în apropierea şcolii.
În funcŃie de resursele pe care le avem la dispoziŃie, organizăm activitatea astfel
încât să fie agreabilă pentru toŃi participanŃii: alegem un traseu relativ scurt, pentru
a nu petrece jumătate din timp pe drum, asigurăm gustări, în funcŃie de durata
activităŃii; nu alegem trasee dificile dacă în grup există persoane bolnave sau care nu
agreează activitatea fizică; Ńinem cont de cerinŃele speciale dacă există şi sunt
rezonabile (de exemplu, pregătim şi gustări vegetariene sau de post dacă este
necesar).
Stabilim un proiect pentru câteva ore, dar suntem totodată deschişi la sugestii, cu
condiŃia ca acestea să nu afecteze bugetul de timp.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
99
Încurajăm discuŃiile deschise, la care să poată asista sau interveni inclusiv copiii.
Evităm crearea a două grupuri distincte: adulŃi şi copii. Activitatea recreativă este o
ocazie de a ne simŃi bine unii cu alŃii (părinŃi şi copii), de a ne relaxa şi de a înŃelege
că petrecerea câtorva ore alături de copilul nostru poate fi extrem de plăcută şi
distractivă. Reamintim părinŃilor că aceasta este o ocazie deosebită de a-i cunoaşte
pe colegii copiilor lor, de a se pune la curent cu noutăŃile şi nevoile generaŃiei lor.
Cuvântul cheie al activităŃii este socializarea!
În cazul picnicului, organizăm activităŃi care să antreneze deopotrivă părinŃii şi copiii,
de genul jocurilor sportive, concursurilor distractive între echipe formate din familii,
ferindu-ne de a stabili un câştigător anume („RaŃele şi vânătorii”, „łară, Ńară vrem
ostaşi”, cursa cu roaba, aruncat la Ńintă, alergare în saci etc.).
AtenŃie! PărinŃii sunt mai sensibili la afirmaŃiile pe care le facem de faŃă cu copiii lor!
Evităm critica sau reproşurile de orice gen! În cazul în care apar conflicte, le
dezamorsăm cu diplomaŃie sau apelăm la alŃi participanŃi pentru o mediere. De
asemenea, atragem atenŃia că, deşi este o activitate de timp liber şi relaxare,
băuturile alcoolice nu sunt permise.
Încurajăm comunicarea deschisă din partea tuturor celor prezenŃi, dar suntem
pregătiŃi cu subiecte posibile de discuŃii, provocări şi cu jocuri sau activităŃi care să
menŃină o atmosferă energică şi să permită utilizarea cât mai eficientă a timpului
petrecut împreună.
Verificarea temei pentru acasă (60’)[120’]
Fiecare pereche părinte – copil a avut de adus, în cadrul acestei întâlniri, proiectul
„Eu şi copilul meu”; proiect care poate lua forma unui poster sugestiv, a unui
material audio-video, a unui obiect sau artizanat, desen, pictură, poezie etc.
Fiecare diadă părinte - copil prezintă în faŃa celorlalte perechi, timp de 3 minute,
proiectul său, care este apreciat / analizat de grup, din punct de vedere al mesajului
transmis. Vom întreba grupul dacă proiectul este admis şi diada părinte – copil poate
primi diploma de absolvire a proiectului “Eu şi copilul meu”.
Accentuăm faptul că toŃi suntem câştigători, că activitatea este un bun prilej de a
consolida relaŃiile din familie, de a învăŃa unii de la alŃii prin observarea şi
împărtăşirea experienŃelor individuale şi comune.
ÆFestivitatea de premiere a absolvenŃilor (30’)[150’]
La finalul activităŃii înmânăm părinŃilor Diploma de absolvire a proiectului „Eu şi
copilul meu” (Anexa 13), ocazie cu care reamintim că sarcina noastră, ca şi consilieri
şcolari, este de a sprijini elevii şi familiile acestora, în probleme diverse, legate sau
nu de şcoală, dar care pot afecta evoluŃia copiilor.
Amintim participanŃilor că trăirea acestei experienŃe comune i-a transformat într-un
grup, care are datoria de a-şi susŃine membrii; astfel, ei se pot întâlni în continuare,
pentru a-şi împărtăşi experienŃele generate de ceea ce au învăŃat în cadrul
proiectului „Eu şi copilul meu” sau doar, pur şi simplu, pentru a discuta sau pentru a
petrece diverse evenimente împreună. Insistăm asupra beneficiilor pe care le poate
aduce păstrarea relaŃiilor dintre membrii grupului.
Iată-ne la finalul acestui proiect! Suntem gata de absolvire! Suntem mai pregătiŃi să
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
100
facem fată provocărilor copiilor noştri? Poate că mai avem multe de învăŃat şi, cu
siguranŃă, copiii ne vor oferi de azi înainte multe provocări, dar şi multe bucurii.
Am învăŃat împreună că este foarte important să comunicăm cu copiii, să avem o
relaŃie deschisă cu ei, bazată pe încredere, sprijin, dar şi control. Am trăit împreună
o experienŃă comună care ne-a transformat într-un grup. Am învăŃat să ne susŃinem
unii pe alŃii, să ne împărtăşim unii altora şi să învăŃăm unii de la alŃii. Am discutat
mai timid la început, poate mai aprins uneori, am fost furioşi sau trişti, dar ne-am şi
simŃit bine împreună.
Este important să rămânem uniŃi şi să ne păstrăm bunul obicei de a ne întâlni în
cadrul acestui grup, dacă nu săptămânal, cel puŃin o dată pe lună. Dacă prin
participarea la acest proiect am urmat „o cale” şi ne-am propus „să devenim părinŃi
mai buni”, pentru a „forma copii mai buni”, experienŃa acumulată pe drumul spre
sufletul copiilor o putem transmite mai departe şi altor părinŃi. Meseria de părinte nu
este uşoară, mulŃi întâmpină greutăŃi şi nu ştiu cum să le facă faŃă, suportul şi
ajutorul venit din partea participanŃilor la acest proiect fiind
Proiectul nostru se încheie aici, dar sperăm că amintirea clipelor petrecute împreună,
pe parcursul celor 9 activităŃi, ne vor face de fiecare dată să zâmbim...
> >> >Evaluarea activităŃii şi a proiectului (10’)[160’]
Rugăm diadele părinte – copil să-şi ofere un feed-back reciproc privind modul în care
proiectul “Eu şi copilul meu” a îmbunătăŃit relaŃia părinte-copil, pe parcursul a 3
minute. Vom oferi posibilitatea celor care doresc să prezinte în faŃa grupului feed-
back-ul. Subliniem, de asemenea, că fiecare participant poate adăuga, completa
momentul feed-back-ului cu impresii şi opinii personale la adresa experienŃei
proiectului şi a consilierului şcolar.
&Poza de grup
Pentru a marca finalul acestui proiect, facem o poză de grup pe care o vom trimite
apoi fiecărui participant şi coordonatorului judeŃean (pe e-mail).
¯Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 9
La finalizarea ActivităŃii 9 completăm, pregătim, verificăm, semnăm şi ştampilăm,
introducem în plic şi transmitem coordonatorului judeŃean următoarele documente în
original:
La finalizarea ActivităŃii 9 completăm, pregătim şi verificăm următoarele
documente:
Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 14: Raportul final de activitate;
Fotografia de grup va fi transmisă în format electronic, pe e-mail, coordonatorului
judeŃean!
Transmitem, în termen de o săptămână, prin poştă sau personal, coordonatorului
judeŃean, următoarele documente, în format scris, în original:
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
101
- acordurile de parteneriat semnate de către părinŃi la activitatea 1;
- rapoartele de activitate şi tabelele de prezenŃă semnate de participanŃi pentru
activităŃile 1 – 9;
- fişele de evaluare pentru activităŃile 1 – 8;
- chestionarele de satisfacŃie ale părinŃilor de la activitatea 8;
- raportul final de activitate semnat de consilierul şcolar şi de directorul şcolii.
Raportul activităŃii 9, raportul final şi fotografia de grup (dacă există) vor fi
transmise coordonatorului judeŃean în format electronic.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
102
Anexa 1: Tabel de prezenŃă

Activitatea nr. ………. desfăşurată în data de …………….
în cadrul proiectului „Eu şi copilul meu”
Nr. Numele şi prenumele părintelui Numele şi prenumele copilului Clasa Semnătura
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

NUMELE ŞI PRENUMELE CONSILIERULUI
ŞCOLAR
SEMNĂTURA






Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
103
Anexa 2: Raportul de activitate

JUDEłUL LOCALITATEA UNITATEA DE
ÎNVĂłĂMÂNT
ACTIVITATEA DATA



Puncte tari ale
activităŃii




Puncte slabe ale
activităŃii




IntervenŃii deosebite
ale participanŃilor




NUMELE ŞI PRENUMELE CONSILIERULUI
ŞCOLAR
SEMNĂTURA
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
104
Anexa 3: Acord de parteneriat

Încheiat în data de _________________între consilier şcolar
______________________, în calitate de aplicant al proiectului „Eu şi copilul meu” în
şcoala_________________ din localitatea_________________
judeŃul_____________________ şi ______________ în calitate de părinte al copilului
_______________________________, din clasa ____, şcoala______________
localitatea ________________, judeŃul ___________________.
ObligaŃiile părŃilor:
1. ObligaŃiile consilierului şcolar
1.1. Să organizeze cele 9 activităŃi din cadrul proiectului „Eu şi copilul meu”, conform
standardelor impuse de proiect;
1.2. Să furnizeze informaŃiile şi materialele specifice proiectului tuturor părinŃilor
participanŃi;
1.3. Să ofere sprijin şi consiliere părinŃilor în relaŃia cu copilul;
1.4. Să respecte calendarul activităŃilor, întocmit împreună cu părinŃii;
1.5. Să stabilească, de comun acord cu părinŃii, regulile de desfăşurare a activităŃilor.
2. ObligaŃiile părintelui
2.1. Să participe la toate întâlnirile conform calendarului de activităŃi;
2.2. Să realizeze temele pentru acasă după fiecare întâlnire;
2.3. Să respecte regulile stabilite de comun acord cu grupul de participanŃi;
2.4. Să trateze cu seriozitate activităŃile proiectului;
2.5. Să aplice în mod constant în familie ce a învăŃat în cadrul activităŃilor;
2.6. Să nu se prezinte la activităŃi în stare de ebrietate sau sub influenŃa substanŃelor
legale şi sau ilegale.

CONSILIER ŞCOLAR PĂRINTE

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
105
Anexa 4: Calendarul activităŃilor cu părinŃii

JUDEłUL LOCALITATEA UNITATEA DE ÎNVĂłĂMÂNT




ACTIVITATEA DATA, ORA şi
LOCAłIA
1. Să facem cunoştinŃă
2. Nevoile copilului meu
3. Ce fel de părinte sunt
4. Cum comunicăm eficient cu copiii
5. Cum controlăm conflictele din familie
6. Cum stabilim reguli şi pedepse
7. Cum supraveghem anturajul copilului
8. Cum afectează familia consumul de tutun, alcool şi droguri
9. Gala de premiere a absolvenŃilor proiectului „Eu şi copilul
meu”


NUMELE ŞI PRENUMELE CONSILIERULUI
ŞCOLAR
SEMNĂTURA

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
106
Anexa 5: Chestionar de evaluare a ActivităŃii 2
1. Cum vi s-a părut activitatea de astăzi?

® © ☺
E deloc interesantă E interesantă E foarte interesantă

2. Ce v-a plăcut la această activitate?
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
3. Ce credeŃi că putem îmbunătăŃi la această activitate?
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
4. Ce informaŃie, din cele primite azi, vi se pare utilă în educaŃia copilului
dumneavoastră?
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
5. Ce alte subiecte, legate de educaŃia copiilor, vi s-ar părea utile?
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
6. Cum apreciaŃi prestaŃia consilierului şcolar?

· ·· · ` `` ` ` `` `
E nesatisfăcătoare E bună E excelentă


Vă mulŃumim!
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
107
Anexa 6: Fişa de evaluare a ActivităŃii 3

ScrieŃi cuvintele cheie care v-au rămas în minte în urma acestei activităŃi, precum şi
dilemele pe care vi le-aŃi clarificat











CompletaŃi ceea ce nu aŃi înŃeles bine sau întrebările care au apărut în urma acestei
activităŃi




Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
108
Anexa 7: Fişa de evaluare a ActivităŃii 4

Vă rugăm răspundeŃi la următoarele întrebări:













Ce am descoperit nou în această activitate?
Ce am simŃit?
La ce aş renunŃa din ceea ce fac acum?



Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
109
Anexa 8: Fişa de evaluare a ActivităŃii 5

Vă rugăm răspundeŃi la următoarele întrebări:

Ce am ştiut?









Ce am aflat?









Ce îmi propun să aflu?









Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
110
Anexa 9: Fişa de evaluare a ActivităŃii 6

1. Cum vi s-a părut activitatea de azi?
E foarte utilă E utilă E oarecum utilă E inutilă
2. Ce v-a plăcut la activitate? BifaŃi în căsuŃele corespunzătoare!
E ExerciŃiul de energizare
E Verificarea temei pentru acasă
E Cum stabilim reguli de comportament?
E Cum stabilim şi cum aplicăm o pedeapsă?
E Cum comunicăm copiilor pedeapsa stabilită?
E Cum recompensăm respectarea regulilor?

3. OferiŃi o notă de la 1 la 5 prestaŃiei consilierului şcolar (1 – nesatisfăcător, 5 –
excelent)
1
(nesatisfăcător)
2 (satisfăcător) 3 (bună) 4 (foarte bună) 5 (excelentă)


4. Cum apreciaŃi organizarea acestei activităŃi?
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
....................................................................................

Vă mulŃumim !
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
111
Anexa 10: Fişa de evaluare a ActivităŃii 7
MarcaŃi pe Ńintele de mai jos cât de mult v-au plăcut activităŃile (foarte mult = 10
puncte; mult = 5 puncte puŃin = 1 punct):










Jocul de energizare Activitatea „Cum este influenŃat copilul
de anturaj”













Activitatea „Cum supraveghem
comportamentul copilului”
Activitatea consilierului

5 p
10 p

5 p
10 p
5 p
10 p

5 p
10 p
1 p 1 p
1 p
1 p
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
112
Anexa 11: Fişa de evaluare a ActivităŃii nr. 8

1. Cum apreciaŃi utilitatea activităŃii de astăzi?
E foarte utilă E utilă E oarecum utilă E inutilă

2. Care dintre următoarele activităŃi realizate azi le consideraŃi mai interesante?
BifaŃi opŃiunile d-voastră în caseta corespunzătore!
ExerciŃiul de energizare
Tema pentru acasă
Sistemul de reguli al familiei aplicat la consumul de droguri
Studiul de caz
Factorii de risc şi factorii de protecŃie în cazul consumului de droguri
3. MenŃionaŃi ce anume veŃi aplica din activitatea de astăzi în educaŃia copilului d-
voastră?
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..................................................................................
4. OferiŃi o notă de la 1 la 5 prestaŃiei consilierului şcolar (1 – nesatisfăcător, 5 –
excelent)
1
(nesatisfăcător)
2 (satisfăcător) 3 (bună) 4 (foarte bună) 5 (excelentă)

5. În ce măsură sunteŃi mulŃumiŃi de informaŃiile achiziŃionate?
În mică măsură În mare măsură În totalitate



Vă mulŃumim !
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
113
Anexa 12: Chestionare de satisfacŃie privind participarea la
proiectul „Eu şi copilul meu”

Următoarele fraze se referă la posibilele impresii cu privire la participarea în
proiectul „EU ŞI COPILUL MEU”. Vă rugăm să arătaŃi în ce măsură sunteŃi de acord cu
fiecare dintre ele. Pentru a face acest lucru, marcaŃi cu „x” răspunsul care se
potriveşte cel mai bine în cazul dvs. Fiecare frază are patru posibilităŃi de răspuns.
CitiŃi-le pe toate înainte de a răspunde.

1. După participarea la acest proiect, îmi dau mai bine seama de responsabilitatea
pe care o am ca părinte în educaŃia copiilor.
TOTAL DE
ACORD

DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL

2. După participarea la acest proiect, mă simt mai capabil(ă) decât eram înainte să
reacŃionez la conflictele cu copiii mei.
TOTAL DE
ACORD

DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL

3. În activităŃile din cadrul acestui proiect am învăŃat cum să îmbunătăŃesc
comportamentul copilului meu.
TOTAL DE
ACORD

DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL

4. Mă simt satisfăcut(ă) de faptul că am participat la acest proiect.
TOTAL DE
ACORD

DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL

5. Dacă acest proiect s-ar repeta şi un părinte cu copii de vârsta copiilor mei mi-ar
cere părerea, le-aş recomanda să participe.
TOTAL DE
ACORD

DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL


MULłUMIM PENTRU COLABORARE!
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
114
Anexa 13: Diplomă de participare

Se acordă..............................................
pentru participarea activă în cadrul proiectului „Eu şi copilul meu”,
desfăşurat în perioada februarie - iunie 2010

CONSILIER ŞCOLAR

DIRECTOR



Data Unitatea de învăŃământ

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
115
Anexa 14: Raport final de implementare a proiectului „Eu şi
copilul meu”

JUDEłUL LOCALITATEA UNITATEA DE
ÎNVĂłĂMÂNT
ACTIVITATEA DATA




Puncte tari ale
proiectului




Puncte slabe ale
proiectului




IntervenŃii
deosebite ale
participanŃilor


Recomandări pentru
îmbunătăŃirea
activităŃilor şi
materialelor din
proiect


Exemple de bună
practică propuse
pentru ghidul final

NUMELE ŞI
PRENUMELE
CONSILIERULUI
ŞCOLAR
SEMNĂTURA NUMELE ŞI
PRENUMELE
DIRECTORULUI
SEMNĂTURA ŞI
ŞTAMPILA
UNITĂłII




Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
116
Anexa 15: Raportul de monitorizare

Indicatori de performanŃă Nesatisfăcător Satisfăcător Bine Foarte
bine
1 2 3 4
Implicarea tuturor
participanŃilor în activitate

Coeziunea de grup
Climat de lucru stimulativ
Managementul eficient al
timpului

Tema pentru acasă
Evaluarea activităŃii
Motivarea extrinsecă a
participanŃilor

Motivarea intrinsecă a
participanŃilor

Asimilarea de cunoştinŃe de
către participanŃi

Formarea de abilităŃi
specifice

Originalitate / creativitate în
derularea activităŃilor

Gradul de satisfacŃie al
părinŃilor faŃă de activitate

TOTAL PUNCTAJ
Puncte tari:
Puncte slabe:
Nereguli:
Alte observaŃii:
Nume şi prenume responsabil
monitorizare

Semnătură responsabil
monitorizare


Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
117
Anexa 16: Model acord colaborare CJRAE - CPECA

ACORD DE COLABORARE

Centrul JudeŃean de Resurse şi de
AsistenŃă EducaŃională
Nr…………… / ……………2011
Centrul de Prevenire, Evaluare şi
Consiliere Antidrog
Nr…………… / ……………2011

Acest acord se încheie între:
1. Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog…………….., cu sediul în
…………………, reprezentat prin (nume şi prenume), în calitate de (funcŃia)
şi
2. Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională……….., cu sediul în
…………………, reprezentat prin (nume şi prenume), în calitate de (funcŃia)
Art. 1. Obiectul acordului de colaborare:
(1) Implementarea proiectului „Eu şi copilul meu” în unităŃile şcolare din judeŃul
…………...
Art. 2. Obiectivele colaborării:
(1) Organizarea şi desfăşurarea în comun a activităŃilor din proiect;
(2) Promovarea activităŃilor proiectului (pe web, prin publicaŃiile realizate, în
presă etc.);
(3) Colaborare dintre personalul CJRAE şi specialiştii CPECA în iniŃierea,
implementarea şi evaluarea activităŃilor din proiect.
Art. 3. ObligaŃiile părŃilor semnatare ale acordului:
(1) Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog se obligă:
(1.1) să păstreze legătura permanentă cu reprezentanŃii CJRAE, prin persoana
desemnată în acest sens, respectiv …… (nume şi prenume persoană formată
pe proiect);
(1.2) să acorde sprijin în implementarea proiectului în şcoală, atunci când este
solicitat;
(1.3) să participe cu personal specializat la derularea unor activităŃi din cadrul
proiectului;
(1.4) să pună la dispoziŃia consilierilor şcolari materiale informaŃionale de
specialitate.
(2) Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională se obligă:
(2.1) să păstreze legătura permanentă cu reprezentanŃii CPECA, prin persoana
desemnată în acest sens, respectiv …… (nume şi prenume persoană formată pe
proiect);
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
118
(2.2) să implementeze proiectul în şcoli, prin consilierii şcolari formaŃi în acest
sens;
(2.3) să asigure respectarea graficului activităŃilor, conform termenelor stabilite în
proiect;
(2.4) să susŃină activitatea consilierilor şcolari în unităŃile de învăŃământ.
(3) ObligaŃii comune:
(3.1.) să organizeze un eveniment de lansare, respectiv de închidere a proiectului;
(3.2.) să monitorizeze evoluŃia implementării proiectului;
(3.3.) să promoveze activităŃile şi rezultatele proiectului;
(3.4.) să analizeze posibilităŃile de finanŃare din partea autorităŃilor publice locale
şi să depună diligenŃele necesare pentru obŃinerea acestora;
(3.5.) să organizeze în comun campanii de strângere de fonduri pentru a asigura o
parte din resursele necesare implementării proiectului.
Art. 4. DispoziŃii finale
(1) Acordul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părŃi, fiind valabil
pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitatea prelungirii acestuia, pe baza
acordului scris al părŃilor;
(2) Acordul poate fi modificat sau completat numai prin înŃelegerea scrisă a
părŃilor;
(3) PărŃile se vor informa reciproc asupra tuturor acŃiunilor întreprinse în
demersurile organizării şi desfăşurării proiectului, atâta timp cât acestea fac
obiectul obligaŃiilor asumate de fiecare parte;
(4) PărŃile îşi vor notifica intenŃia de declinare a acordului de colaborare cu cel
puŃin o lună înainte de întreruperea activităŃilor, pe bază de solicitare scrisă,
numai după ce au încercat soluŃionarea pe cale amiabilă a neînŃelegerilor .
Prezentul acord de colaborare s-a încheiat azi, .................., la …….., în două
exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte.
Centrul JudeŃean de Resurse şi de
AsistenŃă EducaŃională
Centrul de Prevenire, Evaluare şi
Consiliere Antidrog

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
119
Anexa 17: Model acord colaborare CPECA – Unitate şcolară


Unitatea de învăŃământ

Nr…………… / ……………2011
Centrul de Prevenire, Evaluare şi
Consiliere Antidrog
Nr…………… / ……………2011


ACORD DE COLABORARE

Acest acord se încheie între:
1. Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog…………….., cu sediul
în …………………, reprezentat prin (nume şi prenume), în calitate de
Coordonator
şi
2. Unitatea de învăŃământ ……….., cu sediul în …………………, reprezentat
prin (nume şi prenume), în calitate de Director

Art. 1. Obiectul acordului de colaborare:
(2) Implementarea proiectului „Eu şi copilul meu” în unitatea şcolară din judeŃul
…………...

Art. 2. Obiectivele colaborării:
(1) Organizarea şi desfăşurarea în comun a activităŃilor din proiect;
(2) Promovarea activităŃilor proiectului (pe web, prin publicaŃiile realizate, în
presă etc.);
(3) Colaborarea personalului unităŃii şcolare cu specialiştii CPECA în
implementarea activităŃilor din proiect.

Art. 3. ObligaŃiile părŃilor semnatare ale acordului:

(4) Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog se obligă:
(1.5) să păstreze legătura permanentă cu reprezentantul şcolii, prin persoana
desemnată în acest sens, respectiv ….................… (nume şi prenume
persoană formată pe proiect);
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
120
(1.6) să acorde sprijin în implementarea proiectului în şcoală, atunci când este
solicitat de consilierul şcolar ce implementează proiectul în unitatea
şcolară….;
(1.7) să participe cu personal specializat la derularea unor activităŃi din cadrul
proiectului;
(1.8) să pună la dispoziŃia consilierului şcolar materiale informaŃionale de
specialitate.

(5) Unitatea şcolară…..................... se obligă:
(2.1) să păstreze legătura permanentă cu reprezentanŃii CPECA şi CJRAE, prin
persoana desemnată în acest sens, respectiv ….............… ;
(2.2) să asigure cadrul necesar implementării proiectului în unitatea sa şcolară
(sala adecvată activităŃilor cu părinŃii);
(2.3) să promoveze proiectul „Eu şi copilul meu” în unitatea sa şcolară şi prin
(2.4) directorul / coordonatorul unităŃii şcolare asistă la prima, respectiv ultima
întâlnire din proiect
(2.5) să asigure respectarea graficului activităŃilor, conform termenelor stabilite în
proiect;
(2.6) să susŃină activitatea consilierului şcolar în unitatea de învăŃământ….

Art. 4. DispoziŃii finale
(5) Acordul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părŃi, fiind valabil
pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitatea prelungirii acestuia, pe baza
acordului scris al părŃilor;
(6) Acordul poate fi modificat sau completat numai prin înŃelegerea scrisă a
părŃilor;
(7) PărŃile se vor informa reciproc asupra tuturor acŃiunilor întreprinse în
demersurile organizării şi desfăşurării proiectului, atâta timp cât acestea fac
obiectul obligaŃiilor asumate de fiecare parte;
(8) PărŃile îşi vor notifica intenŃia de declinare a acordului de colaborare cu cel
puŃin o lună înainte de întreruperea activităŃilor, pe bază de solicitare scrisă,
numai după ce au încercat soluŃionarea pe cale amiabilă a neînŃelegerilor .
Prezentul acord de colaborare s-a încheiat azi, .................., la …….., în două
exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte.

Unitatea şcolară


DIRECTOR
Centrul de Prevenire, Evaluare şi
Consiliere Antidrog

COORDONATOR
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
121
DICłIONAR
Abuz de substanŃe – utilizarea în exces a unui drog care a determinat afectarea stării
fizice şi / sau psihice şi / sau consecinŃe sociale dăunătoare, în absenŃa dependenŃei,
constatate conform criteriilor medicale.
Anxietate – stare de tensiune, nelinişte.
Analgezic – medicament sau drog care înlătură sau calmează temporar durerea.
Barbiturice – diferite derivate ale acidului barbituric care au proprietăŃi hipnotice şi
sedative.
DependenŃă fizică – se manifestă la reducerea marcată a dozelor, la întreruperea
completă a administrării sau la amânarea acesteia peste limitele suportabile ale
acestuia, situaŃie ce va genera o serie de tulburări fizice care, în ansamblul lor,
îmbracă aspectul sindromului specific consumatorilor de droguri.
DependenŃa psihică – stare psihică manifestată prin dorinŃa imperioasă şi irezistibilă
a subiectului de a continua utilizarea drogului şi de a înlătura disconfortul psihic
provocat de absenŃa acestuia.
Dezintoxicare – procesul de autoreglare sau „întoarcere la normalitate” a
organismului, după eliminarea unei substanŃe toxice. Din punct de vedere terapeutic,
dezintoxicarea este un procedeu prin care se urmăreşte eliminarea unui toxic sau se
face inofensivă acŃiunea acestuia.
Drog – substanŃe psihic active, care modifică starea de conştiinŃă, cu potenŃial de a
da dependenŃă. Pot fi de origine naturală sau de sinteză.
Hipnotic – substanŃă sau medicament care provoacă un somn artificial.
Intoxicare – stare fizică şi / sau psihică rezultată ca urmare a introducerii în organism
a unor substanŃe toxice sau a unor otrăvuri.
Metadonă – substanŃă analgezică, asemănătoare morfinei, care se administrează în
principal dependenŃilor de heroină care se află în tratament de dezintoxicare.
Stupefiant – medicament care inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de inerŃie
fizică şi psihică. Induce dependenŃă psihică şi fizică severă.
Sevraj – ansamblu de reacŃii psihologice şi fiziologice la întreruperea bruscă a unui
drog care a produs dependenŃă.
Sindrom de abstinenŃă – reacŃia organismului la întreruperea bruscă a utilizării
drogului, la administrarea de antagonist specific sau la scăderea cantităŃii de drog
faŃă de care s-a instalat dependenŃa.
ToleranŃa – apare ca urmare a administrării repetate a unei substanŃe şi constă în
dispariŃia treptată a efectelor acestei substanŃe asupra organismului, astfel încât,
pentru a obŃine efectul iniŃial al substanŃei, se impune creşterea progresivă a dozei.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
122
REZULTATELE OBłINUTE ÎN URMA IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”

Prin intermediul proiectului „Eu şi copilul meu” s-a urmărit creşterea factorilor de
protecŃie şi diminuarea factorilor de risc
12
, obiectivul general al proiectului fiind
creşterea implicării părinŃilor în educaŃia oferită copiilor, în scopul reducerii
incidenŃei debutului în consumul de droguri sau a întârzierii tranziŃiei de la consumul
experimental la cel regulat pentru tutun, alcool, canabis şi alte substanŃe. Evaluarea
influenŃei pe care părinŃii o au în educarea copiilor, a nevoilor de informare-formare
a părinŃilor cu privire la droguri licite şi ilicite şi efectele acestora şi a evoluŃiei
performanŃelor în urma aplicării proiectului de intervenŃie s-a realizat printr-un
chestionar cu 21 de itemi orientat spre identificarea unor posibile situaŃii facilitatore
sau riscante care pot apărea în relaŃia dintre părinŃi şi copii. Tehnica de anchetă
utilizată pentru acest studiu a fost chestionarul autoaplicat (o durată de aproximativ
30 de minute), completat simultan de mai multe persoane.
Itemii chestionarului au fost analizaŃi de trei experŃi (psihologi respectiv sociologi),
care au primit toate variantele de răspuns în bloc şi au avut sarcina de a le ordona pe
o foaie de lucru în dreptul variabilelor utilizate în chestionar. A urmat o analiză
comună a rezultatelor, urmată de discutarea itemilor care nu au fost încadraŃi corect.
Aceştia au fost ajustaŃi şi clarificaŃi.
Pentru variabilele dihotomice care măsoară cunoştinŃele, atitudinile şi practicile
părinŃilor în raport cu copiii lor şi cu rolurile şi responsabilităŃile de părinte s-a
calculat coeficientul de consistenŃă internă Alpha Cronbach luând în considerare toate
chestionarele aplicate în faza pretest (N= 50). S-au recodificat itemii astfel ca pentru
fiecare comportament, atitudine sau cunoştinŃă pozitivă variabila dihotomică are
valoarea 1, iar pentru cele negative -1. S-au avut în vedere variabilele grupate în
funcŃie de dimensiunile studiate:
• OB1 - abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se
confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia;
• OB2 - comportamente (ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în
familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor;
• OB3 - modalităŃile de stabilire de limite în comportamentul copiilor şi a unor
norme familiale eficiente de convieŃuire.
În final s-a calculat adecvarea acestor dimensiuni la structura de ansamblu a
instrumentului, respectiv la descrierea nivelului de cunoştinŃe atitudini şi practici ale
părinŃilor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc

12
Conform celor menŃionate în metodologia de planificare a studiului “Modelul factorilor de risc şi de
protecŃie” a fost stabilit pe baza concluziilor cercetărilor întreprinse în scopul evaluării eficacităŃii programelor
de prevenire şcolară, familială şi comunitară şi este promovat de National Institute on Drug Abuse – USA (Institutul
NaŃional privind Abuzul de droguri, SUA) – 1997: 1997a NIDA and NIH (National Institutes for Health) Publication -
"Preventing Drug Use among Children and Adolescents A Research - based Guide", no 97-4212.; 1997b Rockville:
NIDA and NIH - Drug Abuse Prevention for AT-Risk Individuals apud Gabriel Cicu - Factori de risc şi de protecŃie în
consumul şi abuzul de droguri (http: / / www.ana.gov.ro / rom / studii2.htm)
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
123
şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.
Tabel nr. 1: Coeficientul de consistenŃă internă Alpha Cronbach, pentru chestionarul
aplicat părinŃilor
Alpha
Cronbach
OB1 - abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu
care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia;
0,702
OB2 - comportamente (ale copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a
relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor;
0,708
OB3 - modalităŃi de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a
unor norme familiale eficiente de convieŃuire.
0,732
Obiectiv final - nivelul de cunoştinŃe, atitudini şi practici ale părinŃilor
privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de
risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.
0,717

Atât întreg instrumentul, cât şi dimensiunile conceptuale studiate au un coeficient
peste 0,7 astfel că putem spune că itemii chestionarului măsoară acelaşi construct
psihologic, cu atât mai mult cu cât în analiza consistenŃei constructelor nu au fost
identificate corelaŃii negative între itemi.
Analiza rezultatelor intervenŃiei pe baza designului experimental randomizat
controlat
Metoda de evaluare
Metoda de evaluare aleasă a fost evaluarea experimentală (designul experimental)
controlată pe baza testării pre-test şi post-test a grupului experimental şi
compararea rezultatelor cu cele obŃinute în urma evaluării pre-test post-test a unui
grup de control alcătuit din membri cu caracteristici aproximativ identice cu cele ale
membrilor grupului experimental.
Designul experimental - trăsătura definitorie a experimentului este dată de
obiectivul de cunoaştere pe care şi-l propune, respectiv identificarea unei relaŃii
cauzale între variabila independentă (Vi ) şi variabila dependentă (Vd) denumită şi
rezultat (Anitei, M. 2007).
Designul experimental folosit în această lucrare a fost cel cu două grupuri:
experimental şi de control:
un grup de control, compus din 146 de subiecŃi care nu au beneficiat recent de
niciun proiect de prevenire în familie a consumului de substanŃe psihoactive, care a
fost comparat cu
un grup experimental format din 1001 de subiecŃi care au beneficiat de
pregătire prin participarea la proiectul „Eu şi copilul meu”.
Instrumentul de evaluare a fost aplicat înainte de efectuarea intervenŃiei (pre-test)
şi din nou, ulterior aplicării intervenŃiei, pentru a se constata dacă indicatorii vizaŃi
(cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor în raport cu copiii lor, privind efectele
/ consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
124
consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite -OB1; OB2; OB3) au suferit schimbări în
urma intervenŃiei.
Pentru asigurarea confidenŃialităŃii rezultatelor s-a construit un cod unic personal de
identificare. Fiecare subiect a primit următorul formular de autogenerare rapidă a
codului însoŃit de instrucŃiuni. Codul obŃinut a fost notat pe prima pagină a
chestionarului.
Codul unic






Nume
Prenume

Data naşterii

(zz / ll /
aaaa)

Prenume
mamă


Prenume
tată


Prenumele
bunicii din
partea
tatălui
Culoarea
ochilor


Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
125
Reguli pentru stabilirea codului unic:
- Se va completa o sigură literă pentru fiecare căsuŃă;
- Nu se vor folosi diacritice sau alte caractere speciale;
- Numele / prenumele se scrie fără liniuŃe de despărŃire sau spaŃii goale (ex.
Anamaria, nu Ana-Maria / Ana Maria);
- Se va folosi Ø în loc de 0;
- Dacă căsuŃa colorată rămâne goală deoarece numele este prea mic, se completează
cu Ø;
- Dacă respondentul nu îşi aminteşte anumite informaŃii / nu cunoaşte anumite
informaŃii (ex. provine din casele de copii şi nu cunoaşte numele părinŃilor) se
completează cu Ø.
Ipoteze generale statistice care urmează a fi testate pe baza designului
experimental
A. Presupunem că există diferenŃe semnificative privind gradul de dezvoltare a
cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor, privind
efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă
de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite între faza test şi re-test, în urma
desfăşurării proiectului de intervenŃie " Eu şi copilul meu".
B. A doua ipoteză presupune că în lipsa proiectului de intervenŃie o populaŃie similară
nu manifestă îmbunătăŃiri semnificative ale cunoştinŃelor atitudinilor şi practicilor
vizate în faza de re-test.
C. Există diferenŃe statistic semnificative între rezultatele obŃinute privind gradul de
dezvoltare a cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor
privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi
protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite la grupul experimental în
urma aplicării proiectului de intervenŃie (post test) şi cele ale grupului de control
(post test).
Variabila independentă(Vi): are două nivele:
pentru grupul experimental - intervenŃie privind dezvoltarea cunoştinŃelor,
atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele /
consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul
de tutun, alcool şi droguri ilicite. Manipularea Vi se face prin aplicarea celor 8 sesiuni
de formare conform protocolului stabilit;
pentru grupul de control - non-intervenŃie privind dezvoltarea cunoştinŃelor,
atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele /
consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul
de tutun, alcool şi droguri ilicite.
Variabila dependentă: competenŃa parentală specifică de reducere a factorilor de risc
şi creştere a factorilor de protecŃie privind consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite
(obiectiv final) obŃinută pe baza integrării armonioase de către părinŃi de cunoştinŃe,
atitudini şi practici privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi factorii de
risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
126
OperaŃionalizarea Vd, respectiv a competenŃei parentale specifice constă în
măsurarea nivelului cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu
copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc
şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite (Ob.
final=OB1+OB2+OB3). Toate aceste scale au constituit unitatea de măsură pentru Vd,
atât în faza de pre-test şi post-test.
Limite
În varianta folosită instrumentul se bazează doar pe autoevaluare, lăsând la
latitudinea subiecŃilor cercetării, aprecierea gradului în care aceştia posedă / şi-au
însuşit anumite cunoştinŃe, atitudini / practici specifice, utile în reducerea factorilor
de risc şi creşterea factorilor de protecŃie privind consumul de tutun, alcool şi droguri
ilicite.
Ipoteze de lucru (operaŃionale)
1. A. Participarea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” va duce la creşterea
abilităŃilor acestora de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă
proprii copii şi de comunicare cu aceştia.
B. Neparticiparea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” nu va conduce la variaŃii
semnificative ale nivelului de dezvoltare a abilităŃilor lor de identificare a nevoilor /
problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia.
C. Există o performanŃă pozitivă, statistic semnificativă privind însuşirea abilităŃilor
părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi
de comunicare cu aceştia în cadrul grupului experimental, în urma aplicării
proiectului de intervenŃie, comparativ cu performanŃa înregistrată în cadrul grupului
de control.
2. A. Participarea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” va duce la îmbunătăŃirea
semnificativă a practicilor (ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în
familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor.
B. Neparticiparea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” nu va conduce la variaŃii
semnificative a practicilor (ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în
familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor.
C. Există o performanŃă pozitivă, statistic semnificativă privind însuşirea unor practici
(ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare /
rezolvare a conflictelor în cadrul grupului experimental în urma aplicării proiectului
de intervenŃie, comparativ cu performanŃa înregistrată în cadrul grupului de control.
3. A. Participarea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” va duce la îmbunătăŃirea
semnificativă a modalităŃilor de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a
unor norme familiale eficiente de convieŃuire.
B. Neparticiparea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” nu va conduce la variaŃii
semnificative ale calităŃii modalităŃilor de stabilire a limitelor în comportamentul
copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire.
C. Există o performanŃă pozitivă, statistic semnificativă, privind însuşirea
modalităŃilor de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme
familiale eficiente de convieŃuire în cadrul grupului experimental, în urma aplicării
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
127
proiectului de intervenŃie comparativ cu performanŃa înregistrată în cadrul grupului
de control.
Pentru a considera intervenŃia evaluată, într-un proiect eficient nu este necesar ca
fiecare ipoteză de lucru să se confirme. Este necesar ca scorul cumulat al acestora să
confirme ipotezele generale ale evaluării.
I. Analiza eşantioanelor cercetării
Tabel nr. 2 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului, momentul
aplicării şi judeŃul de reşedinŃă
Conform metodologiei stabilite, au fost aplicate un număr de 2294 de chestionare
13
:
grup experimental: 1001 respondenŃi - în cazul grupului Ńintă eşantionarea a fost
exhaustivă (toŃi participanŃii la intervenŃie fiind incluşi în evaluarea eficienŃei
intervenŃiei);
grup martor: 146 de respondenŃi - selecŃia subiecŃilor s-a făcut în mod aleator, din
unităŃi de învăŃământ diferite de cele în care s-a realizat intervenŃia
14
, după criterii
identice cu cele folosite pentru grupul Ńintă
15
.
IntervenŃia s-a realizat în şcolile din judeŃele Ilfov, ConstanŃa şi Bihor.
În cadrul proiectului au fost incluşi părinŃi / reprezentanŃi legali / tutori ai elevilor
înscrişi la cursurile şcolare ale claselor V-VI, selecŃia
16
atât pentru grupul
experimental cât şi pentru grupul martor făcându-se după următoarele criterii:
• mediu socio-economic defavorizat (venituri scăzute, beneficiază de ajutor social,
familii monoparentale sau dezorganizate);

13
au fost eliminate cazurile duble, erorile de introducere a datelor etc.
14
pentru a nu crea nemulŃumiri privind neincluderea în program.
15
este important ca grupele de părinŃi să fie cât mai omogene posibil în ceea ce priveşte profilul necesităŃilor,
caracteristici socio-demografice, vârsta copiilor etc.
16
prin intermediul cabinetelor psiho-pedagogice şcolare, la recomandarea consilierilor şcolari sau a altor cadre
didactice din unitatea de învăŃământ
tip_eşantion
momentul aplicării judeŃul
grup experimental grup martor Total
Bihor 328 48 376
ConstanŃa 334 48 382
Ilfov 339 50 389
anterior
intervenŃiei
Total 1001 146 1147
Bihor 328 48 376
ConstanŃa 334 48 382
Ilfov 339 50 389
post intervenŃie
Total 1001 146 1147
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
128
• familii cu conflicte;
• familii în care există consum frecvent de tutun, alcool sau droguri;
• nivelul de educaŃie: minim patru clase primare absolvite (să ştie să scrie şi să
citească);
• numărul de copii în familie (prioritate pentru părinŃii cu un număr mai mare de
copii).
Scorurile subiecŃilor cercetării au fost introduse în baza de date şi prelucrate cu SPSS.
Pentru însumarea scorurilor individuale, opŃiunile înregistrate pentru cele 21 de
cunoştinŃe, abilităŃi şi practici individuale au fost grupate în 3 factori structuraŃi /
dimensiuni ale cercetării (OB1; OB2; OB3 - descrise pe larg în raportul anterior) utile
activităŃii de reducere a factorilor de risc şi de creştere a factorilor de protecŃie
privind consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite. Ulterior s-a calculat un scor mediu
general pentru fiecare subiect, ca medie a celor 3 dimensiuni specifice.
Pentru a putea testa şi interpreta diferenŃele care apar în evaluarea indicatorilor
comuni privind cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor, în raport cu copiii lor,
privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi
protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite în cadrul grupului
experimental vs. control, pre-test şi post test, normalitatea variabilelor a fost
testată cu ajutorul testului Kolmogorov-Smirnov. Majoritatea variabilelor testate au o
distribuŃie cvasi-normală şi de asemenea, majoritatea distribuŃiilor analizate au
coeficientul de asimetrie negativ
17
, ceea ce indică o concentrare a răspunsurilor către
categoriile superioare şi o alungire a formei distribuŃiilor către stânga („coada” spre
stânga). Coeficientul de boltire (kurtosis) este în majoritatea cazurilor negativ
18
, ceea
ce indică distribuŃii platikurtice (mai puŃin înalte decât distribuŃia normală). łinând
cont de teorema limitei centrale, ce ne asigură cu privire la normalitatea distribuŃiei
de eşantionare pentru eşantioane care depăşesc N=30, am decis să folosim teste
parametrice pentru testarea ipotezelor experimentale.
Pentru evaluarea semnificaŃiei statistice a diferenŃei dintre mediile pentru cele două
seturi de scoruri (pre şi post test) s-a folosit testul t pentru eşantioane perechi
(pentru compararea a două eşantioane de scoruri corelate / relaŃionate) care
ghidează spre acceptarea / infirmarea ipotezei conform căreia există o diferenŃă
reală între cele două medii şi este puŃin probabil ca acestea să fie un efect aleatoriu
datorat eşantionării.
Caracteristici socio-demografice ale respondenŃilor
• Sex
Tabel nr. 3 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului, sexul
subiectului şi judeŃul de reşedinŃă

17
Anexa 1, 2
18
Anexa 1, 2
tip_esantion judeŃul
sex
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
129
Conform datelor, atât în cadrul grupului experimental cât şi al celui martor, mai puŃin
de 1 / 5 dintre subiecŃi (17,4% vs. 12,7%) sunt de sexul masculin; cea mai mare
proporŃie fiind în judeŃul Bihor (23,2% vs. 15,6%), iar cea mai mică în judeŃul Ilfov
(12%) pentru grupul experimental şi în judeŃul ConstanŃa pentru grupul martor
(10,4%).
• Vârstă
Tabel nr. 4 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului şi vârsta
subiectului (indic. de tendinŃă centrală şi de dispersie şi histograme)
masculin feminin Total
Bihor 23.2% 76.8% 100.0%
ConstanŃa 17.2% 82.8% 100.0%
Ilfov 11.9% 88.1% 100.0%
grup experimental
Total 17.4% 82.6% 100.0%
Bihor 15.6% 84.4% 100.0%
ConstanŃa 10.4% 89.6% 100.0%
Ilfov 12.0% 88.0% 100.0%
grup martor
Total 12.7% 87.3% 100.0%
Minim 21
Maxim 70
Media 38.5
Mediana 37.0
Mod 35
Abatere standard 6.6
Skewness 0.92
grup
experimental
Kurtosis 1.40

Minim 25
Maxim 65
Media 38.4
Mediana 38.0
Mod 36
Abatere standard 6.4
Skewness 1.55
grup martor
Kurtosis 3.93

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
130
Sintetizând, pe baza indicatorilor de tendinŃă centrală (de poziŃie
19
şi de formă a
distribuŃiei
20
) şi de dispersie
21
se observă că: deşi intervalul aferent este mai mare în
cadrul grupului experimental, se observă că atât media, cât şi abaterea standard a
celor 2 grupuri sunt aproximativ egale (38,5 ani vs. 38,4 ani, respectiv 6,6 vs.6,4).
Histogramele sunt uşor asimetrice, pozitive
22
(0,9 şi 1,6) şi leptocurtice (mai
ascuŃite)
23
comparativ cu distribuŃia normală (1,4 şi 3,9).
Tabel nr. 5 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului, judeŃul de
reşedinŃă şi vârsta subiectului (indicatori de tendinŃă centrală şi de dispersie şi
histograme)
Bihor ConstanŃa Ilfov
g
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

Minim = 26 ani
Maxim = 69 ani
Suma = 26100 ani
Media = 39.79
Mediana = 39.00
Mod = 40
Abatere standard = 6.44
Skewness = 0.83
Kurtosis = 0.74
Minim = 22 ani
Maxim = 70 ani
Suma = 25689 ani
Media = 38.45
Mediana = 38.00
Mod = 38
Abatere standard = 6.63
Skewness = 1,04
Kurtosis = 2,23
Minim = 21 ani
Maxim = 66 ani
Suma = 25364 ani
Media = 37.41
Mediana = 36.00
Mod = 34
Abatere standard = 6.60
Skewness = 1.00
Kurtosis = 1.54

19
Redau printr-o singură valoare numerică nivelul general al valorilor seriei (medie, mediană şi mod) – Rotariu,
Traian (coord.) (2006) – Metode statistice aplicate în ştiinŃele sociale, Iaşi: Polirom, p.42
20
Indicatori de oblicitate (skewness, în engl.) şi boltire (kurtosis, în engl.)
21
Măsoară gradul de împrăştiere a indivizilor în cadrul seriei de valori pe care aceştia le iau (ex: amplitudine,
abatere standard) – T. Rotariu (coord.)(2006)- op. cit., p.49
22
Skewness - indice de asimetrie / oblicitate (indice al asimetriei sau „înclinării” distribuŃiei scorurilor pentru o
variabilă, faŃă de medie) este pozitiv dacă scorurile sunt asimerice spre stanga, se anulează pentru distribuŃiile
simetrice şi este negativ dacă scorurile sunt asimetrice spre dreapta – în Howitt, Dennis şi Cramer, Duncan (2010,
ed.a II- a revăzută şi adăugită) – Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunea 16 şi versiunile anterioare, Iaşi:
Polirom, p. 79; se consideră distribuŃie normală pentru valori în intervalul [-0,80 şi 0,80]– Lewis-Beck (1995) în
Sava, F. (2004) op.cit. pg.7
23
Kurtosis - indice de aplatizare / boltire (cât de ascuŃită sau de plată este distribuŃia scorurilor pentru o
variabilă, comparativ cu distribuŃia normală) este pozitiv pentru curbe cu frecvenŃe ascuŃite (leptocurtice)şi
negative pentru curbe plate (platicurtice) în D. Howitt şi D. Cramer (2010, ed.a II- a revăzută şi adăugită), op.
cit. p. 79
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
131
g
r
u
p

m
a
r
t
o
r

Minim = 30 ani
Maxim = 59 ani
Suma = 3680 ani
Media = 38.33
Mediana = 37.5
Mod = 35
Abatere standard = 5.23
Skewness = 1.42
Kurtosis = 2.70
Minim = 30 ani
Maxim = 54 ani
Suma = 3695 ani
Media = 38.49
Mediana = 38
Mod =38
Abatere standard = 5.24
Skewness = 1.08
Kurtosis = 2.22
Minim = 25 ani
Maxim = 65 ani
Suma = 3834 ani
Media = 38.34
Mediana = 36.5
Mod = 36
Abatere standard = 8.27
Skewness = 1.57
Kurtosis = 2.95
Analizând datele, comparativ pe cele 3 judeŃe, se observă următoarele:
• în cadrul grupului experimental se înregistrează atât cea mai mare vârstă a
subiecŃilor (70 de ani - judeŃul ConstanŃa), cât şi cea mai mică (21 de ani – judeŃul
Ilfov);
• pentru grupul experimental: cel din judeŃul Bihor înregistrează cea mai mare sumă
(261000 ani), medie (39,79 ani), mediană (39 ani) şi mod (40 de ani), iar cel din
ConstanŃa cea mai mare valoare pentru abaterea standard (6,63) şi pentru
indicatorului de boltire (kurtosis = 2,23);
• pentru grupul martor: cel din judeŃul ConstanŃa înregistrează cea mai mare medie
(38,49 ani), mediană (38 ani) şi mod (38 de ani), iar cel din Ilfov cea mai mare valoare
pentru sumă (3834 ani), abaterea standard (8,27), indicatori de oblicitate (skewness =
1,57) şi pentru indicatorului de boltire (kurtosis = 2,95).
• Mediu rezidenŃial şi status marital
Grafic nr.1 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului, mediul de
rezidenŃă şi statusul marital al subiectului

grup experimental grup martor
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
132
Conform graficelor alăturate se observă că:
pentru grupul experimental – subiecŃii provin într-o mai mare măsură din mediul
urban (56,4%) şi sunt într-o proporŃie mai mică căsătoriŃi (74,2%);
pentru grupul martor – subiecŃii provin într-o mai mare măsură din mediul urban
(53,8%)şi sunt într-o proporŃie mai mare căsătoriŃii (85,3%).
Testul eşantioanelor independente grup experimental vs. grup control
A fost testat dacă caracteristicile grupului experimental variază sau nu semnificativ în
raport cu grupul de control. Pentru compararea mediilor a două populaŃii s-a verificat
dacă deviaŃiile standard la nivelul celor două grupe sunt semnificativ diferite,
deoarece prin ipoteza de nul se presupune că cele două populaŃii au varianŃe egale. S-
a folosit în acest scop testul Levene de egalitate a varianŃelor ( Levene’s test for
equality of Variances). Dacă nivelul de semnificaŃie observat pentru acest test este
mic (de exemplu mai mic de 0,05) atunci se folosesc varianŃe distincte (Equal
variance not assumed) pentru testarea mediilor. Dacă acest nivel este mare atunci se
folosesc varianŃe comune ( Equal variances assumed).
Aplicarea testului T pentru eşantioane independente
24
, pentru variabilele
demografice: sex, vârstă, mediu status marital, precum şi pentru variabilele compuse
prin suma valorilor scorurilor la cele 3 dimensiuni prezentate anterior (OB1, OB2;
OB3), dar şi pentru o variabilă calculată ca medie a celor 3 scoruri ale dimensiunilor
conceptuale care participă la constructul psihologic al chestionarului de evaluare, va
permite, în final, observarea diferenŃelor semnificative între grupul experimental şi

24
SemnificaŃia statistică presupune că cele 2 eşantioane diferă până la un punct, această diferenŃă nefiind
datorată întâmplării şi nefiind o consecinŃă a eşantionării. Variabilitatea inerentă a acestor variabile de date este
utilizată pentru a estima probabilitatea apariŃiei oricărei diferenŃe între cele 2 medii, dacă nu ar fi nici o
diferenŃă între cele 2 eşantioane în D. Howitt şi D. Cramer (2010, ed. a II- a revăzută şi adăugită), op. cit. p.107
56.4%
43.6%
urban
rural

46.2%
53.8%
urban
rural


Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
133
grupul de control pentru nivelul de cunoştinŃe, atitudini şi practici ale părinŃilor
privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi
protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.
Deoarece varianŃele pentru cele 2 grupuri:
sunt diferite semnificativ (p <0.05) în cazul variabilelor sex (F=6.08), status
marital (F=30.32), scor ponderat OB_total (F=13.35) şi OB3 (F=24.52) şi a fost utilizat
un test t pentru varianŃe inegale;
nu sunt diferite semnificativ (p > 0.05) în cazul variabilelor vârstă (F=3.46), mediu
de rezidenŃă (F=1.61), OB1 (F=1.29) şi OB2 (F=3.71) şi a fost utilizat un test t pentru
varianŃe egale.
Tabel nr. 6 Testul eşantioanelor independente grup experimental vs. grup control
Independent Samples Test
Testul
Levene
pt.
egalitatea
varianŃelo
r t-test pt. egalitatea mediilor
95% interval de
încredere

F Sig. t df
Semnifi
c. (2-
tailed)
diferen
Ńa
mediei
Eroarea
standar
d a
diferen
Ń.
limită
inferioa

limită
superioa

Equal
variance
s
assumed
6.076
.01
4
-
1.18
0
1145 .238 -.039 .033 -.103 .026
sex
Equal
varianc
es not
assume
d

-
1.27
5
200.87
0
.204 -.039 .030 -.099 .021
Equal
variance
s
assumed
3.456
.06
3
.334 1145 .738 .1950 .5837 -.9502 1.3401
vârsta
(ani
împliniŃ
i)
Equal
varianc
es not
assume
d

.345
194.18
6
.730 .1950 .5647 -.9187 1.3087
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
134
Equal
varianc
es
assume
d
1.60
9
.20
5
-
2.08
7
1145 .097 -.092 .044 -.178 .005
mediu
de
reziden
Ńă Equal
variance
s not
assumed

-
2.07
2
188.88
2
.060 -.092 .044 -.179 -.004
Equal
variance
s
assumed
30.32
1
.00
0
2.79
3
1145 .005 .317 .113 .094 .539
status
marital Equal
varianc
es not
assume
d

3.40
6
224.43
2
.001 .317 .093 .133 .500
Equal
variance
s
assumed
13,35
4
,00
0
1,56
7
1145 ,117 ,03650 ,02329 -,00920 ,08220
scor
pondera
t
OB_tota
l
Equal
varianc
es not
assume
d

1,30
9
171,99
5
,192 ,03650 ,02787 -,01852 ,09152
Equal
varianc
es
assume
d
1,28
9
,25
6
,713 1145 ,476 ,02371 ,03327 -,04158 ,08900
OB1
Equal
variance
s not
assumed

,683
184,72
4
,496 ,02371 ,03473 -,04480 ,09222
OB2
Equal
varianc
es
assume
d
3,71
3
,05
4
,407 1145 ,684 ,01372 ,03370 -,05240 ,07984
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
135
Equal
variance
s not
assumed

,365
177,97
4
,715 ,01372 ,03758 -,06043 ,08787
Equal
variance
s
assumed
24,52
0
,00
0
2,68
7
1145 ,067 ,07206 ,02681 ,01944 ,12467
OB3
Equal
varianc
es not
assume
d

2,11
7
167,81
4
,086 ,07206 ,03403 ,00488 ,13923
Conform datelor:
mediile pentru valorile variabilelor sex (t = - 1,28, DF = 200,87, two-tailed p =
0,20), vârstă (t = 0.33, DF = 1145, two-tailed p = 0,74), mediu de rezidenŃă (t= -2.09,
DF=1145, two-tailed p = 0,10), scor ponderat OB_total (t = 1,31, DF = 171,99, two-
tailed p= 0,19), OB1 (t = 0,71, DF = 1145, two-tailed p = 0,48), OB2 (t = 0,41, DF
=1145, two-tailed p = 0,68) şi OB3 (t = 2,12, DF = 1145, two-tailed p = 0,09) nu sunt
semnificativ mai mari pentru grupul experimental decât pentru grupul martor şi
putem spune că nu există diferenŃe semnificative între cele două grupuri
(experimental vs. control)
25
;
mediile pentru valorile variabilei status marital (t = 3.41, DF = 224,32, two-tailed
p = 0,001) sunt semnificativ mai mari pentru grupul experimental decât pentru grupul
martor putem spune că există diferenŃe semnificative între cele două grupuri
26
.
II. Analiza datelor cercetării
Testarea diferenŃelor în urma aplicării intervenŃiei pentru variabilele care vizează
nivelul de cunoştinŃe, atitudini şi practici ale părinŃilor privind efectele /
consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul
de tutun, alcool şi droguri ilicite.
Scor ponderat OB – minimul este -0,61, iar maximul este 1; media este 0,63, mediana
este 0,68, iar modul este 0,90; histograma e uşor asimetrică (înclinare a distribuŃiei
scorurilor, în sensul de deplasare a valorii modale la dreapta) negativ şi leptocurtică
comparativ cu distribuŃia normală, iar deviaŃia standard
27
este 0,253. Ulterior

25
Intervalul de încredere 95% pentru aceste diferenŃe conŃin punctul 0,00, ceea ce înseamnă că diferenŃa nu este
statistic semnificativă la nivelul de semnificaŃie two-tailed de 5%
26
Intervalul de încredere 95% pentru această diferenŃă este de la 0,13 la 0,50. Deoarece intervalul nu conŃine
punctul 0,00, diferenŃa este statistic semnificativă la nivelul de semnificaŃie two-tailed de 5%
27
Evaluare a măsurii în care scorurile diferă, în medie, faŃă de media scorurilor pentru variabila respectivă... un
soi de cantitate medie cu care scorurile diferă (se abat) de la medie; în sine, are întotdeauna o valoare pozitivă,
dar cercetătorii un număr de abateri standard peste medie (adică „+” relativ la medie) sau un număr de abateri
standard sub medie (adică „-” relativ la medie) - D. Howitt şi D. Cramer (2010, ed.a II- a revăzută şi adăugită),
op. cit. p. 79,90- 91
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
136
intervenŃiei, se observă o creştere a valorii de minim, a mediei şi medianei, a sumei şi
a indicelui de asimetrie, precum şi o scădere a indicelui de boltire şi a deviaŃiei
standard. Pentru grupul martor se observă creşteri ale sumei, mediei, medianei şi a
indicelui de asimetrie.
Dimensiunea OB1 (abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu
care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia) – minimul este -1, iar
maximul este 1; media este 0,76, mediana şi modul sunt 1; histograma e uşor
asimetrică şi leptocurtică comparativ cu distribuŃia normală, iar deviaŃia standard
este 0,373. Ulterior intervenŃiei, se observă o creştere a valorii mediei şi medianei, a
sumei şi a indicelui de boltire, precum şi o scădere a indicelui de asimetrie şi a
deviaŃiei standard. Pentru grupul martor se observă creşteri mici ale sumei, mediei şi
a indicelui de asimetrie.
Tabel nr. 7 Indicatori de dispersie şi de tendinŃă centrală pentru scor ponderat OB şi
dimensiunile OB1, OB2 şi OB3
Histograma

Pre-
test
Post-
test
Pre-test Post-test
N valid 1001 1001
Media .6339 .7498
Mediana .6762 .8011
Mod .90 .90
Std.
Deviatio
n
.2530
9
.2035
9
Skewnes
s
-
1.301
-
1.721
Kurtosis 2.59 4.99
Minim -.61 -.54
Maximu
m
1.00 1.00
G
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

Sumă
634.5
1
750.5
6
N valid 146 146
Media .5974 .6098
Mediana .6741 .6852
S
c
o
r

p
o
n
d
e
r
a
t

O
B

G
r
u
p

m
a
r
t
o
r

Mod .90 .90
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
137
Histograma

Pre-
test
Post-
test
Pre-test Post-test
N valid 1001 1001
Media .6339 .7498
Mediana .6762 .8011
Mod .90 .90
Std.
Deviatio
n
.2530
9
.2035
9
Skewnes
s
-
1.301
-
1.721
Kurtosis 2.59 4.99
Minim -.61 -.54
Maximu
m
1.00 1.00
Std.
Deviatio
n
.3226
4
.3278
8
Skewnes
s
-
1.224
-
1.149
Kurtosis 1.045 .817
Minim -.45 -.45
Maximu
m
1.00 1.00
Sumă 87.22 89.03
N valid 1001 1001
Media .7634 .8813
Mediana
1.000
0
1.000
0
Mod 1.00 1.00
O
B

1

G
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

Std.
Deviatio
n
.373 .266
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
138
Histograma

Pre-
test
Post-
test
Pre-test Post-test
N valid 1001 1001
Media .6339 .7498
Mediana .6762 .8011
Mod .90 .90
Std.
Deviatio
n
.2530
9
.2035
9
Skewnes
s
-
1.301
-
1.721
Kurtosis 2.59 4.99
Minim -.61 -.54
Maximu
m
1.00 1.00
Skewnes
s
-
1.900
-
2.903
Kurtosis 3.987
10.46
7
Minim -1.00 -1.00
Maximu
m
1.00 1.00
Sumă
764.2
0
882.2
0
N valid 146 146
Media .7397 .7438
Mediana
1.000
0
1.000
0
Mod 1.00 1.00
Std.
Deviatio
n
.3947
0
.3621
7
G
r
u
p

m
a
r
t
o
r

Skewnes
s
-
1.630
-
1.410
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
139
Histograma

Pre-
test
Post-
test
Pre-test Post-test
N valid 1001 1001
Media .6339 .7498
Mediana .6762 .8011
Mod .90 .90
Std.
Deviatio
n
.2530
9
.2035
9
Skewnes
s
-
1.301
-
1.721
Kurtosis 2.59 4.99
Minim -.61 -.54
Maximu
m
1.00 1.00
Kurtosis 2.256 1.619
Minim -.60 -.60
Maximu
m
1.00 1.00
Sumă
108.0
0
108.6
0

Histograma

Pre-
test
Post-
test
Pre-test Post-test
N valid 1001 1001
Media .6043 .7480
Mediana .7778 .7778
Mod 1.00 1.00
Std.
Deviatio
n
.3724
5
.3125
8
O
B

2

G
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

Skewnes
s
-.799
-
1.508

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
140
Kurtosis -.168 2.357
Minim -.56 -.78
Maximu
m
1.00 1.00
Sumă
604.8
9
748.7
8
N valid 146 146
Media .5906 .5944
Mediana .7778 .7778
Mod 1.00 1.00
Std.
Deviatio
n
.4311
7
.4331
1
Skewnes
s
-
1.111
-
1.002
Kurtosis .635 .012
Minim -.78 -.56
Maximu
m
1.00 1.00
G
r
u
p

m
a
r
t
o
r

Sumă 86.22 86.78
N valid 1001 1001
Media .5339 .6201
Mediana .5714 .7143
Mod .71 .71
Std.
Deviatio
n
.2865
7
.2740
0
Skewnes
s
-.702 -.692
Kurtosis .684 .112
Minim -.71 -.43
O
B

3

G
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

Maximu
m
1.00 1.00


Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
141
Histograma

Pre-
test
Post-
test
Pre-test Post-test
N valid 1001 1001
Media .6043 .7480
Mediana .7778 .7778
Mod 1.00 1.00
Std.
Deviatio
n
.3724
5
.3125
8
Skewnes
s
-.799
-
1.508
Kurtosis -.168 2.357
Minim -.56 -.78
Maximu
m
1.00 1.00
Sumă
534.4
3
620.7
1
N valid 146 146
Media .4618 .4912
Mediana .5714 .5714
Mod .71 .71
Std.
Deviatio
n
.3963
4
.3977
3
Skewnes
s
-
1.196
-
1.181
Kurtosis 1.719 1.451
Minim -1.00 -1.00
Maximu
m
1.00 1.00
G
r
u
p

m
a
r
t
o
r

Sumă 67.43 71.71
Dimensiunea OB 2 – comportamentele (copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a
relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor: minimul este -0,56, iar
maximul este 1; media este 0,6, mediana este 0,78, iar modul este 1; histograma e
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
142
uşor asimetrică şi platicurtică comparativ cu distribuŃia normală, iar deviaŃia standard
este 0,372. Ulterior intervenŃiei, se observă o creştere a valorii mediei şi sumei şi a
indicelui de boltire, precum şi o scădere a valorii de minim, a indicelui de asimetrie şi
a deviaŃiei standard. Pentru grupul martor se observă creşteri uşoare ale sumei,
mediei şi a indicelui de asimetrie.
Dimensiunea OB 3 – modalităŃile de stabilire de limite în comportamentul copiilor şi
a unor norme familiale eficiente de convieŃuire: minimul este -0,71, iar maximul este
1; media este 0,53, mediana este 0,57, iar modul este 0,71; histograma e uşor
asimetrică negativ şi leptocurtică comparativ cu distribuŃia normală, iar deviaŃia
standard este 0,286. Ulterior intervenŃiei, se observă o creştere a valorii de minim, a
valorii mediei şi sumei şi a indicelui de asimetrie, precum şi o scădere a indicelui de
boltire şi a deviaŃiei standard. Pentru grupul martor se observă creşteri uşoare ale
sumei, mediei şi a indicelui de asimetrie.
Tabel nr. 8 Testul T pentru eşantioane dependente (pretest –postest pentru grupul
experimental şi grupul de control)
Paired Differences
95%
Confidence
Interval of
the
Difference

Mean
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
Lower Upper
t df
Sig.
(2-
tailed)
Ob1premean - Ob1post -
,11788
,35101 ,01109
-
,13965
-
,09611
-
10,625
1000 ,000
Ob2premean - Ob2post -
,14375
,39018 ,01233
-
,16795
-
,11954
-
11,656
1000 ,000
Ob3premean - Ob3post -
,08620
,32519 ,01028
-
,10637
-
,06603
-8,387 1000 ,000
g
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l


Obponderattotalpretest
-
Obponderattotalposttest
-
,11594
,25132 ,00794
-
,13153
-
,10035
-
14,596
1000 ,000
Ob1premean - Ob1post -
,00411
,32924 ,02725
-
,05796
,04974 -,151 145 ,880
Ob2premean - Ob2post -
,00381
,36524 ,03023
-
,06355
,05594 -,126 145 ,900
Ob3premean - Ob3post -
,02935
,29821 ,02468
-
,07813
,01942 -1,189 145 ,236
g
r
u
p
u
l

d
e

c
o
n
t
r
o
l

Obponderattotalpretest
-
Obponderattotalposttest
-
,01242
,25619 ,02120
-
,05433
,02948 -,586 145 ,559
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
143
Media dintre diferenŃa scorurilor variabilelor măsurate în faza iniŃială, respectiv finală
este negativă. Constatăm astfel că s-a înregistrat o diferenŃă pozitivă, semnificativă
(p < 0,01) privind cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor în raport cu copiii lor
privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi
protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite în urma desfăşurării
proiectului de intervenŃie Eu şi copilul meu. Alternativ, diferenŃa dintre scorurile
pretest la grupul de control şi cele post test nu prezintă diferenŃe semnificative (p
>0.05), astfel că putem să afirmăm că evoluŃia în grupul Ńintă nu se datorează
întâmplării.
Toate cele trei dimensiuni studiate precum şi scorul general ponderat prezintă
diferenŃe semnificative. Mediile acestor variabile au fost îmbunătăŃite semnificativ
după cum se observă cu ajutorul testului t. Pentru a fi mai ilustrativ, vom prezenta un
tabel cu diferenŃele dintre medii pentru variabilele aflate sub observaŃie.
Grafic nr. 2 DiferenŃele dintre medii pentru variabilele OB1,OB2, OB3 şi OB
ponderattotal
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
media 0.7634 0.8813 0.6043 0.748 0.5339 0.6201 0.6339 0.7498
Ob1pretest Ob1posttest Ob2pretest Ob2posttest Ob3pretest Ob3posttest
Obponderatt
otalpretest
Obponderatt
otalposttest

Pentru OB1 performanŃa autodeclarată privind abilităŃile părinŃilor de identificare a
nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia
s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,76 la 0,88 (13%) în urma
aplicării intervenŃiei.
Cea mai mare evoluŃie s-a înregistrat la OB2 unde performanŃa autodeclarată privind
practicile (copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de
evitare / rezolvare a conflictelor s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de
0,60 la 0,75 (25%) în urma aplicării intervenŃiei.
Pentru OB3 performanŃa autodeclarată privind modalităŃile de stabilire a limitelor în
comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire s-a
îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,53 la 0,62 (16,9%) în urma
aplicării intervenŃiei.
Şi performanŃa autodeclarată privind scorul final sau competenta specifică familială
de prevenire a consumului de droguri ilicite tutun şi alcool (Obiectiv final) s-a
îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,63 la 0,75 (19%) în urma aplicării
intervenŃiei. Aceasta evoluŃie poate fi considerată de excepŃie pentru o intervenŃie
limitată în timp şi resurse.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
144
Tabel nr. 9 Testul t pentru eşantioane perechi (pre şi post test) pentru grupul
experimental, pentru Obponderattotal şi dimensiunile OB1, OB2 şi OB3, la nivel
regional
JUDEłUL item
Media N
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
CorelaŃia între
itemi Sig.
Pre-
test
.6478 328 .23619 .01304
OB
tot
Post-
test
.7464 328 .21072 .01163
.511 .000
Pre-
test
.7768 328 .36138 .01995
OB1
Post-
test
.8738 328 .28764 .01588
.506 .000
Pre-
test
.6009 328 .36740 .02029
OB2
Post-
test
.7151 328 .33523 .01851
.385 .000
Pre-
test
.5658 328 .26912 .01486
BIHOR
OB3
Post-
test
.6503 328 .25637 .01416
.300 .000
Pre-
test
.6484 334 .26324 .01440
OB
tot
Post-
test
.7529 334 .18590 .01017
.395 .000
Pre-
test
.7689 334 .37774 .02067
OB1
Post-
test
.8796 334 .26029 .01424
.413 .000
Pre-
test
.6507 334 .36721 .02009
OB2
Post-
test
.7881 334 .28508 .01560
.355 .000
Pre-
test
.5257 334 .29735 .01627
CONSTANłA
OB3
Post-
test
.5911 334 .27228 .01490
.414 .000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
145
Pre-
test
.6060 339 .25710 .01396
OB
tot
Post-
test
.7500 339 .21354 .01160
.346 .000
Pre-
test
.7451 339 .37896 .02058
OB1
Post-
test
.8903 339 .24948 .01355
.394 .000
Pre-
test
.5618 339 .37820 .02054
OB2
Post-
test
.7404 339 .31238 .01697
.337 .000
Pre-
test
.5112 339 .29019 .01576
ILFOV
OB3
Post-
test
.6195 339 .28946 .01572
.260 .000

Paired Differences
95% CI
JUDEłUL item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
minim maxim
t df
Sig. (2-
tailed)
OBtot -
.09854
.22211 .01226
-
.12266
-
.07441
-
8.035
327 .000
OB1 -
.09695
.32882 .01816
-
.13267
-
.06123
-
5.340
327 .000
OB2 -
.11416
.39068 .02157
-
.15660
-
.07172
-
5.292
327 .000
BIHOR
OB3 -
.08449
.31095 .01717
-
.11827
-
.05072
-
4.921
327 .000
OBtot -
.10454
.25526 .01397
-
.13201
-
.07706
-
7.484
333 .000
OB1 -
.11078
.35960 .01968
-
.14948
-
.07207
-
5.630
333 .000
OB2 -
.13739
.37664 .02061
-
.17793
-
.09685
-
6.667
333 .000
CONSTANłA
OB3 -
.06544
.30909 .01691
-
.09871
-
.03217
-
3.869
333 .000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
146
OBtot -
.14402
.27153 .01475
-
.17303
-
.11501
-
9.766
338 .000
OB1 -
.14513
.36235 .01968
-
.18384
-
.10642
-
7.374
338 .000
OB2 -
.17863
.40111 .02179
-
.22148
-
.13578
-
8.200
338 .000
ILFOV
OB3 -
.10830
.35252 .01915
-
.14596
-
.07064
-
5.657
338 .000
Analizând datele la nivel regional, se observă că pentru toate cele 3 judeŃe, pentru
toate cele trei dimensiuni studiate precum şi pentru scorul general ponderat, media
dintre diferenŃa scorurilor variabilelor măsurate în faza iniŃială, respectiv finală este
negativă ceea ce implică înregistrarea, în urma desfăşurării proiectului de intervenŃie
Eu şi copilul meu, a unor diferenŃe pozitive şi semnificative (p < 0,01) privind
cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele
/ consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de
consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite. Alternativ, diferenŃa dintre scorurile
pretest la grupul de control şi cele post test nu prezintă diferenŃe semnificative (p
>0.05), astfel că putem să afirmăm că evoluŃia în grupul Ńintă nu se datorează
întâmplării.
Pentru a fi mai ilustrativ, vom prezenta un tabel cu diferenŃele dintre medii pentru
variabilele aflate sub observaŃie.
Grafic nr. 3 DiferenŃele dintre medii pentru variabilele OB1,OB2, OB3 şi OB
ponderattotal, la nivel regional
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
Bihor 0.7768 0.8738 0.6009 0.7151 0.5658 0.6503 0.6478 0.7464
Constanta 0.7689 0.8796 0.6507 0.7881 0.5257 0.5911 0.6484 0.7529
Ilfov 0.7451 0.8903 0.5618 0.7404 0.5112 0.6195 0.6060 0.7500
pretest postest pretest postest pretest postest pretest postest
Ob1 Ob2 Ob3 Obpondtotal

OB1 - performanŃa autodeclarată privind abilităŃile părinŃilor de identificare a
nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia,
s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,78 la 0,87 (11,5%);
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
147
ConstanŃa - de la un scor mediu de 0,77 la 0,88 (14,3%);
Ilfov - de la un scor mediu de 0,74 la 0,89 (20,3%).
OB2 - performanŃa autodeclarată privind practicile (copiilor sau ale cuplului) de
îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor, s-a
îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,60 la 0,72 (20%);
ConstanŃa - de la un scor mediu de 0,65 la 0,79 (21,5%);
Ilfov - de la un scor mediu de 0,56 la 0,74 (32,1%).
OB3 - performanŃa autodeclarată privind modalităŃile de stabilire a limitelor în
comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire s-a
îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,57 la 0,65 (14%);
ConstanŃa - de la un scor mediu de 0,53 la 0,59 (11,3%);
Ilfov - de la un scor mediu de 0,51 la 0,62 (21,6%).
Obfinal - scorul final sau competenta specifică familială de prevenire a consumului de
droguri ilicite tutun şi alcool s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,65 la 0,75 (15,4%);
ConstanŃa - de la un scor mediu de 0,65 la 0,75 (15,4%);
Ilfov - de la un scor mediu de 0,61 la 0,75 (23%).
Conform datelor cel mai bun rezultat s-a înregistrat în judeŃul Ilfov (23%) şi pentru
dimensiunea OB2 (între 20-32%). Aceasta evoluŃie poate fi considerată de excepŃie
pentru o intervenŃie limitată în timp şi resurse.
DiferenŃele între rezultatele posttest la grupul experimental şi rezultatele
posttest la grupul de control
După cum se observă, pentru toate dimensiunile studiate, există diferenŃe statistic
semnificative între rezultatele înregistrate la grupul experimental post-test şi
rezultatele înregistrate la grupul de control post test. Astfel, am izolat influenŃa unor
factori arbitrari care ar fi putut interveni în perioada de timp în care s-a desfăşurat
intervenŃia şi putem afirma că în urma intervenŃiei rezultatele s-au îmbunătăŃit
semnificativ şi acest lucru nu se datorează unor factori arbitrari ci influenŃei
proiectului de formare.
Tabel nr. 10 Testul eşantioanelor independente T între scorurile post test la grupul
experimental şi scorurile posttest la grupul de control
Levene's
Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
95% CI of the
Difference

F Sig. t df
Sig.
(2-
tailed)
Mean
Difference
Std. Error
Difference
Lower Upper
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
148
Equal
variances
assumed
46,218 ,000 5,544 1145 ,000 ,13748 ,02480 ,08883 ,18614
Ob1post
Equal
variances
not
assumed

4,416 168,544 ,000 ,13748 ,03113 ,07603 ,19894
Equal
variances
assumed
40,546 ,000 5,252 1145 ,000 ,15366 ,02926 ,09625 ,21107
Ob2post
Equal
variances
not
assumed

4,133 167,728 ,000 ,15366 ,03718 ,08026 ,22706
Equal
variances
assumed
33,266 ,000 4,973 1145 ,000 ,12890 ,02592 ,07804 ,17976
Ob3post
Equal
variances
not
assumed

3,787 165,654 ,000 ,12890 ,03404 ,06170 ,19610
Equal
variances
assumed
66,899 ,000 7,081 1145 ,000 ,14001 ,01977 ,10122 ,17881
Obponderat
totalposttest
Equal
variances
not
assumed

5,021 161,692 ,000 ,14001 ,02789 ,08494 ,19509
Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item
Pentru a vedea mai clar care sunt modificările datorate proiectului în privinŃa
abilităŃilor de comunicare şi de identificare a nevoilor propriilor copii vom face o
descriere a rezultatelor obŃinute pentru variabilele care compun fiecare dimensiune.
Itemii care intră în alcătuirea dimensiunii OB1 - abilităŃile părinŃilor de identificare a
nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia -
sunt următorii:
Q7. Discut frecvent cu copilul meu despre ceea ce îşi doreşte să facă în viaŃa de zi
cu zi;
Q8. Îi cunosc bine pe prietenii apropiaŃi ai copilului / copiilor meu / mei;
Q9. Cunosc problemele care îl preocupă pe copilul meu în prezent;
Q10. Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul;
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
149
Q14. Sunt destul de mulŃumit(ă) de modul în care îmi cresc / educ copilul.
Grafic nr. 4 DistribuŃia respondenŃilor pentru itemii dimensiunii OB1 în funcŃie de
tipul eşantionului şi momentul aplicării (% calculat la total răspunsuri valide)
0
25
50
75
100
125
pre test 86.0 14.0 85.0 15.0 89.4 10.4 97.2 2.8 84.4 15.6 81.418.6 84.2 15.8 87.6 12.4 95.2 4.8 87.5 12.5
post test 94.3 5.7 92.0 8.0 96.7 3.3 98.6 1.4 90.6 9.4 78.621.4 84.2 15.8 89.7 10.3 94.5 5.5 89.5 10.4
da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu
Q7. Q8. Q9. Q10. Q14. Q7. Q8. Q9. Q10. Q14.
Grup experimental Grup martor

Conform datelor din graficul anterior, se observă că există diferenŃe pentru cei 5
itemi ai dimensiunii OB1 (abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor
cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia):
Grupul experimental - Q7: 8,3%, Q9: 7,3%, Q8: 7%, Q14: 6,2%, Q10: 1,4%;
Grupul martor - Q9: 2,1%, Q14: 2%, Q8: 0%, Q10: -0,7%, Q7: -2,8%.
Conform testului t pentru eşantioane perechi:
există corelaŃie între itemii perechilor atât pentru grupul experimental, cât şi
pentru cel martor (nivelul de semnificaŃie < 0.05);
grupul experimental: pentru toŃi cei 5 itemi ai dimensiunii OB1 diferenŃele sunt
semnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mic de 0,05), iar t ia valori
între 2,34 (Q10) şi 6,98 (Q7). DiferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test) variază
între 0,01 (Q10) şi 0,08 (Q7) şi eroarea standard estimată mediilor este de 0,01;
grupul martor: pentru toŃi cei itemi ai dimensiunii OB1 diferenŃele sunt
nesemnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mare de 0,05), iar t ia
valori între -0,89 (Q7) şi 1,34 (Q14). DiferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test)
variază între - 0,03 (Q7) şi 0,03 (Q9 şi Q14) şi eroarea standard estimată mediilor între
0,02 (Q14) şi 0,03 (Q7).
Tabel nr. 11 Testul t pentru eşantioane perechi pentru cele 2 grupuri (experimental
vs. control) pentru cei 5 itemi ai dimensiunii OB1
grup experimental grup martor
Paired Samples
Statistics
Paired
Samples
Correlations
Paired Samples
Statistics
Paired
Samples
Correlations

Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
CorelaŃia
între
itemi Sig. Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
CorelaŃia
între
itemi Sig.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
150
Pre-
test
1.14 988 .347 .011 1.19 145 .391 .032
Q7
Post-
test
1.06 988 .233 .007
.238 .000
1.21 145 .411 .034
.572 .000
Pre-
test
1.15 985 .358 .011 1.16 146 .366 .030
Q8
Post-
test
1.08 985 .272 .009
.376 .000
1.16 146 .366 .030
.690 .000
Pre-
test
1.10 980 .304 .010 1.12 145 .331 .027
Q9
Post-
test
1.03 980 .180 .006
.234 .000
1.10 145 .306 .025
.559 .000
Pre-
test
1.03 993 .166 .005 1.05 146 .214 .018
Q10
Post-
test
1.01 993 .118 .004
.134 .000
1.05 146 .228 .019
.228 .006
Pre-
test
1.15 982 .360 .011 1.12 144 .332 .028
Q14
Post-
test
1.09 982 .290 .009
.401 .000
1.10 144 .307 .026
.833 .000

Paired Differences
95% CI
tip_esantion item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
minim maxim
t df
Sig. (2-
tailed)
Q7 .082 .369 .012 .059 .105 6.984 987 .000
Q8 .071 .359 .011 .049 .094 6.208 984 .000
Q9 .069 .315 .010 .050 .089 6.891 979 .000
Q10 .014 .190 .006 .002 .026 2.339 992 .020
grup
experimental
Q14 .060 .360 .012 .038 .083 5.223 981 .000
Q7 -.028 .372 .031 -.089 .033 -.894 144 .373
Q8 .000 .288 .024 -.047 .047 .000 145 1.000
Q9 .021 .300 .025 -.029 .070 .831 144 .407
grup martor
Q10 -.007 .275 .023 -.052 .038 -.301 145 .764
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
151
0
2
4
6
8
10
12
BH 6.1 4.3 4.9 0.3 7.0
CT 9.0 5.1 6.7 2.7 4.9
IF 9.5 10.2 9.6 0.6 6.3
Q7. Q8. Q9. Q10. Q14.
Q14 .021 .186 .015 -.010 .051 1.345 143 .181
În primul raport, referitor la itemii care compun dimensiunea OB1 (abilităŃile
părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi
de comunicare cu aceştia) se observă că cele mai multe carenŃe apar în:
Cunoaşterea anturajului cu care propriul / proprii copilul / copii îşi petrece timpul
(Q8). 16,3% dintre părinŃi declară că nu cunosc cei mai buni prieteni ai copilului lor.
Această lipsă de implicare în procesul de educaŃie se constituie intr-un factor de risc
privind dependenŃa de substanŃe, cunoscută fiind uşurinŃa cu care adolescenŃii
valorizează, acceptă şi îşi însuşesc modele de comportament promovate de grupul de
prieteni.
SatisfacŃia faŃă de modul în care părinŃii îşi cresc / educă copilul / copii (Q14).
14,5% dintre părinŃi nu sunt satisfăcuŃi de modul în care reuşesc să îşi educe copiii.
Deşi aparent această constatare ne relevă o arie de risc, putem folosi într-un mod
pozitiv capacitatea de autoevaluare a părinŃilor orientându-i spre achiziŃia unor
cunoştinŃe şi abilităŃi necesare abordării unui stil educativ eficient şi adecvat.
Comunicarea cu proprii copii şi identificarea nevoilor acestora (Q7)– 14,4% nu au
comunicat cu proprii copii privind problemele zilnice cu care se confruntă aceştia.
10,9% (Q9) declară că nu cunosc deloc aceste probleme. Totuşi, în largă majoritate
părinŃii declară că cunosc locurile unde copilul îşi petrece timpul liber 96,4% (Q10).
Aceste ultime declaraŃii ne oferă tabloul unei educaŃii superficiale oferite de un
anumit segment de părinŃi care se mulŃumesc să se asigure că ştiu unde este copilul
lor fără a fi preocupaŃi de problemele şi ”dramele” personale pe care acesta le
trăieşte la vârsta adolescenŃei.
Datele finale ale studiului arată că:
pentru toŃi cei 5 itemi s-au obŃinut schimbări pozitive semnificative;
cea mai mare diferenŃă (8,3%- între pre şi post test) s-a înregistrat pentru itemul
Q7 („Discut frecvent cu copilul meu despre ceea ce îşi doreşte să facă în viaŃa de zi
cu zi”) ceea ce arată o îmbunătăŃire a capacităŃii părinŃilor, care au participat la
proiect, de a comunica cu proprii copii şi de a identifica aşteptările / dorinŃele /
intenŃiile acestora;
cea mai mică diferenŃă (1,4%- între pre şi post test) s-a înregistrat pentru itemul
Q10 („Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul”) care
întrunea o largă majoritate şi la începutul intervenŃiei (96,4% dintre părinŃi declarau
că cunosc locurile unde copilul îşi petrece timpul liber).
Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)
Grafic nr. 5 DiferenŃa dintre posttest şi pretest (grup experimental)
pentru itemii
dimensiunii OB2 (%
calculat la total
răspunsuri valide)

Analizând diferenŃa
rezultată în urma
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
152
intervenŃiei, în funcŃie de judeŃele în care a avut loc proiectul, se observă
următoarele:
în funcŃie de judeŃ: cele mai mari diferenŃe se observă la grupul experimental din
judeŃul Ilfov (în cadrul căruia cea mai mare diferenŃă se înregistrează pentru itemul
Q8 „Îi cunosc bine pe prietenii apropiaŃi ai copilului / copiilor meu / mei”, iar cea
mai mică pentru Q10 „Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul
meu timpul”), iar cele mai mici pentru judeŃul Bihor (în cadrul căruia cea mai mare
diferenŃă se înregistrează pentru itemul Q14 „Sunt destul de mulŃumit(ă) de modul în
care îmi cresc / educ copilul”, iar cea mai mică pentru Q10 „Ştiu / cunosc / mă
interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul”);
în funcŃie de item: cele mai mari diferenŃe se observă pentru itemul Q7 „Discut
frecvent cu copilul meu despre ceea ce îşi doreşte să facă în viaŃa de zi cu zi” (cu cea
mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în Bihor), iar cea mai mică pentru Q10 „Ştiu
/ cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul” (cu cea mai mare
valoare în ConstanŃa şi cea mai mică în Bihor);
conform testului t pentru eşantioane perechi, se observă că diferenŃele între
starea iniŃială şi cea finală sunt nesemnificative (p>0.05) pentru itemul Q10 „Ştiu /
cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul” pentru 2 judeŃe:
Bihor şi Ilfov, o posibilă explicaŃie fiind însă nu neapărat existenŃa unor probleme de
implementare a proiectului ci, mai degrabă faptul că şi anterior implementării
proiectului itemul respectiv întrunea, în cele 2 judeŃe, proporŃii mai mari de 95%
pentru varianta de răspuns da.
Tabel nr. 12 Testul t pentru eşantioane perechi pentru grupul experimental, pentru
cei 5 itemi ai dimensiunii OB1, la nivel regional
Paired Differences
95% CI
judet item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
minim maxim
t df
Sig. (2-
tailed)
Q7 .059 .351 .020 .020 .097 3.004 323 .003
Q8 .059 .325 .018 .023 .095 3.259 320 .001
Q9 .052 .273 .015 .023 .082 3.457 324 .001
Q10 .009 .184 .010 -.011 .029 .904 325 .367
BIHOR
Q14 .068 .364 .020 .028 .108 3.370 321 .001
Q7 .091 .380 .021 .050 .132 4.357 328 .000
Q8 .051 .388 .021 .009 .093 2.397 333 .017
Q9 .058 .350 .019 .020 .096 3.004 325 .003
Q10 .027 .196 .011 .006 .048 2.516 331 .012
CONSTANłA
Q14 .048 .318 .017 .014 .083 2.772 329 .006
ILFOV Q7 .096 .375 .020 .055 .136 4.664 334 .000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
153
Q8 .103 .359 .020 .064 .142 5.208 329 .000
Q9 .097 .317 .017 .063 .132 5.572 328 .000
Q10 .006 .189 .010 -.014 .026 .577 334 .564
Q14 .064 .396 .022 .021 .107 2.917 329 .004
Itemii care intră în alcătuirea dimensiunii OB2 - comportamente (ale copiilor sau ale
cuplului) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor
- sunt următorii:
Q15 - în ultimele 7 zile, m-am certat aproape zilnic cu copilul meu,
Q16 - în ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu,
Q17 - în ultimele 7 zile am râs sau am glumit împreună cu copilul meu,
Q18 - în ultimele 7 zile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am Ńipat la
el, l-am certat etc.),
Q19 - în ultimele 7 zile, l-am pedepsit fizic pe copilul meu,
Q20 - în ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau
prietenii lui,
Q21 - în ultimele 7 zile, a trebuit să-şi ameninŃe sau să-şi pedepsească copilul /
copiii mei pentru a-l / ai convinge să îşi îndeplinească obligaŃiile.
Grafic nr. 6 DistribuŃia respondenŃilor pentru itemii dimensiunii OB2 în funcŃie de
tipul eşantionului şi momentul aplicării (% calculat la total răspunsuri valide)
0
15
30
45
pre test 7.1 9.2 20.0 43.1 11.5 35.3 27.3 4.3 4.8 11.2 29.1 8.2 23.0 18.8
post test 6.2 9.0 18.1 38.9 11.0 25.5 22.1 4.9 10.6 17.4 38.9 11.8 27.6 31.0
Q16.-nu Q17.-nu Q15.-da Q18.-da Q19.-da Q20.-da Q21.-da Q16.-nu Q17.-nu Q15.-da Q18.-da Q19.-da Q20.-da Q21.-da
Grup experimental Grup martor

În urma aplicării proiectului de intervenŃie există diferenŃe pentru toŃi cei 7 itemi ai
dimensiunii OB2:
Q16 - proporŃia respondenŃilor, care declară că în ultimele 7 zile nu au avut o
discuŃie plăcută cu copilul său, a scăzut pentru grupul experimental cu 0.9% şi a
crescut pentru grupul martor cu 0.6%;
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
154
Q17- proporŃia respondenŃilor, care declară că în ultimele 7 zile nu au râs sau am
glumit împreună cu copilul său, a scăzut pentru grupul experimental cu 0.2% şi a
crescut pentru grupul martor cu 5.8%;
Q15 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile au avut certuri zilnice
cu copilul său, a scăzut pentru grupul experimental cu 1.9% şi a crescut pentru grupul
martor cu 6.2%;
Q18 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile au fost enervaŃi (au
Ńipat la el, l-au certat etc.) de comportamentul copilului său, a scăzut pentru grupul
experimental cu 4.2% şi a crescut pentru grupul martor cu 9.8%;
Q19 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile l-au pedepsit fizic pe
copilul său, a scăzut pentru grupul experimental cu 0.5% şi a crescut pentru grupul
martor cu 3.6%;
Q20 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile copilul său s-a certat
mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui, a scăzut pentru grupul experimental cu
9.8% şi a crescut pentru grupul martor cu 4.6%;
Q21 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile copilul său s-a văzut
nevoit să-şi ameninŃe sau să-şi pedepsească copilul / copiii mei pentru a-l / ai
convinge să îşi îndeplinească obligaŃiile, a scăzut pentru grupul experimental cu 5.2%
şi a crescut pentru grupul martor cu 12.2%.
Tabel nr.13 Testul t pentru eşantioane perechi pentru cele 2 grupuri (experimental
vs. control) pentru itemii dimensiunii OB2
grup experimental grup martor
Paired Samples Statistics
Paired
Samples
Correlations Paired Samples Statistics
Paired
Samples
Correlations

Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
CorelaŃia
între
itemi Sig. Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
CorelaŃia
între
itemi Sig.
Pre-
test
1.80 964 .400 .013 1.82 144 .386 .032
Q15
Post-
test
1.89 964 .313 .010
.223 .000
1.83 144 .380 .032
.595 .000
Pre-
test
1.07 978 .254 .008 1.06 144 .243 .020
Q16
Post-
test
1.04 978 .201 .006
.123 .000
1.05 144 .216 .018
.208 .012
Pre-
test
1.09 968 .291 .009 1.09 142 .289 .024
Q17
Post-
test
1.05 968 .211 .007
.267 .000
1.11 142 .308 .026
.526 .000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
155
Pre-
test
1.57 976 .496 .016 1.61 144 .489 .041
Q18
Post-
test
1.71 976 .454 .015
.297 .000
1.61 144 .489 .041
.649 .000
Pre-
test
1.89 974 .315 .010 1.89 144 .315 .026
Q19
Post-
test
1.92 974 .272 .009
.135 .000
1.88 144 .324 .027
.555 .000
Pre-
test
1.65 959 .479 .015 1.74 145 .437 .036
Q20
Post-
test
1.77 959 .423 .014
.366 .000
1.72 145 .448 .037
.630 .000
Pre-
test
1.73 975 .446 .014 1.78 145 .416 .035
Q21
Post-
test
1.81 975 .392 .013
.291 .000
1.69 145 .464 .039
.506 .000

Paired Differences
95% CI
tip_esantion item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
minim maxim
t df
Sig. (2-
tailed)
Q15
-.089 .449 .014 -.118 -.061
-
6.166
963 .000
Q16 .028 .304 .010 .009 .047 2.841 977 .005
Q17 .046 .310 .010 .027 .066 4.666 967 .000
Q18
-.141 .564 .018 -.177 -.106
-
7.828
975 .000
Q19
-.032 .387 .012 -.056 -.007
-
2.564
973 .010
Q20
-.122 .510 .016 -.154 -.090
-
7.415
958 .000
grup
experimental
Q21
-.083 .501 .016 -.115 -.052
-
5.180
974 .000
Q15 -.007 .345 .029 -.064 .050 -.242 143 .809
Q16 .014 .289 .024 -.034 .062 .576 143 .566
grup martor

Q17 -.014 .291 .024 -.062 .034 -.576 141 .566
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
156
Q18 .000 .410 .034 -.067 .067 .000 143 1.000
Q19 .007 .301 .025 -.043 .057 .276 143 .783
Q20 .021 .381 .032 -.042 .083 .653 144 .515
Q21 .090 .440 .037 .017 .162 2.456 144 .015
Conform testului t pentru eşantioane perechi:
există corelaŃie între itemii perechilor atât pentru grupul experimental, cât şi
pentru cel martor (nivelul de semnificaŃie < 0.05);
grupul experimental: pentru toŃi cei 7 itemi ai dimensiunii OB2 diferenŃele sunt
semnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mic de 0,05), iar t ia valori
între -7,8 (Q18) şi 4,7 (Q17). DiferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test) variază
între -0,14 (Q18) şi 0,05 (Q17) şi eroarea standard estimată mediilor este de 0,01-
0,02;
grupul martor: pentru 6 itemi ai dimensiunii OB2 diferenŃele sunt nesemnificative
(nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mare de 0,05). Pentru itemul Q21 (In
ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui)
diferenŃa este semnificativă (p< 0,05), diferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test)
variază este 0,09 şi eroarea standard estimată a mediilor este 0,04.
În primul raport, referitor la itemii care compun dimensiunea OB2 (comportamente
ale cuplului sau ale copiilor de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare /
rezolvare a conflictelor) se arăta faptul că, deşi existau comportamente (proprii, ale
copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie (astfel 92.9% dintre
părinŃi declarau că au avut o discuŃie plăcută cu copilul lor în ultimele 7 zile, iar
90.8% declarau că au râs şi au glumit cu acesta), se semnalau grave probleme de
gestionare a stărilor conflictuale:
1 din 5 părinŃi (20%) declarau că au avut, în ultimele 7 zile, certuri zilnice cu
copilul său;
aproape jumătate (43,1%) că au fost enervaŃi (au Ńipat la el, l-au certat etc.) de
comportamentul copilului său,
unul din 10 (11,5%) că în ultimele 7 zile l-au pedepsit fizic pe copilul său,
mai mult de ¼ (27,3%) că s-au văzut nevoiŃi să-şi ameninŃe sau să-şi pedepsească
copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge să îşi îndeplinească obligaŃiile.
De asemenea, reieşea faptul că starea conflictuală prost gestionată de părinŃi este
preluată şi transmisă mai departe de copii: mai mult de o treime (35,3%) dintre
părinŃi declarau că, în ultimele 7 zile, au sesizat certuri între copilul lor şi fraŃii sau
prietenii acestora.
Datele finale ale studiului arată că pentru grupul experimental:
pentru toŃi cei 7 itemi s-au obŃinut schimbări pozitive semnificative;
cele mai mari diferenŃe între pre şi post test s-au înregistrat pentru itemii Q20
(9,8%- „In ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau
prietenii lui”) şi Q21 (5,2% - în ultimele 7 zile, a trebuit să-şi ameninŃe sau să-şi
pedepsească copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge să îşi îndeplinească
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
157
0
5
10
15
20
BH 2.5 2.2 7.5 8.2 5.2 11.9 4.4
CT 2.3 3.3 7.3 13.4 1.2 14.0 8.4
IF 3.5 7.8 11.8 20.0 3.6 11.1 12.5
Q16.-nu Q17.-nu Q15.-da Q18.-da Q19.-da Q20.-da Q21.-da
obligaŃiile) ceea ce poate implica faptul că o îmbunătăŃire a capacităŃii părinŃilor,
care au participat la proiect, de a comunica cu proprii copii constituie un model
pentru propriul / proprii copil / ii şi influenŃează relaŃia acestuia / acestora cu fraŃii
sau prietenii;
cea mai mică diferenŃă (0,5%- între pre şi post test) s-a înregistrat pentru itemul
Q19 („In ultimele 7 zile, l-am pedepsit fizic pe copilul meu”). Acest aspect sugerează
că există încă o abordare tradiŃională conform proverbului românesc „Bătaia este
ruptă din rai” (pentru grupul martor, s-a înregistrat o creştere pentru itemul Q19 de
3,6% şi pentru itemul Q21 de 12,2%-diferenŃă semnificativă) şi, deşi au existat
rezultate pozitive, implică necesitatea îmbunătăŃirii intervenŃiei în acest sens.
Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)
Grafic nr. 7 DiferenŃa dintre posttest şi pretest (grup experimental)
pentru itemii dimensiunii OB2 (% calculat la total răspunsuri valide)
Analizând
diferenŃa
rezultată în
urma
intervenŃiei, în
funcŃie de
judeŃele în care
a avut loc
proiectul, se
observă
următoarele:
în funcŃie de
judeŃ: cele mai
mari diferenŃe
se observă la
grupul experimental din judeŃul Ilfov -70,3 (în cadrul căruia cea mai mare diferenŃă
se înregistrează pentru itemul Q18 „In ultimele 7 zile, comportamentul copilului meu
m-a enervat (am Ńipat la el, l-am certat etc.)”, iar cea mai mică pentru Q16 „In
ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu” şi Q19 „În ultimele 7 zile,
l-am pedepsit fizic pe copilul meu”), iar cele mai mici pentru judeŃul Bihor - 41,9 (în
cadrul căruia cea mai mare diferenŃă se înregistrează pentru itemul Q20 „În ultimele
7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui”, iar cea
mai mică pentru Q16 „În ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu” şi
Q17 „În ultimele 7 zile am râs sau am glumit împreună cu copilul meu”);
în funcŃie de item: cele mai mari diferenŃe se observă pentru itemul Q18 - 41,6 „In
ultimele 7 zile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am Ńipat la el, l-am
certat etc.)” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în Bihor), iar cea mai
mică pentru Q16 – 8,3 „În ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu”
(cu cea mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în Bihor);
Tabel nr. 14 Testul t pentru eşantioane perechi pentru grupul experimental, pentru
itemii dimensiunii OB2, la nivel regional
Paired Differences
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
158
95% CI
judet item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
minim maxim
t df
Sig. (2-
tailed)
Q16 .025 .295 .016 -.007 .057 1.515 320 .131
Q17 .025 .318 .018 -.010 .060 1.416 315 .158
Q15
-.072 .402 .022 -.116 -.028
-
3.205
318 .001
Q18
-.085 .563 .032 -.147 -.023
-
2.686
318 .008
Q19
-.053 .389 .022 -.096 -.010
-
2.447
318 .015
Q20
-.120 .501 .028 -.175 -.064
-
4.257
316 .000
BIHOR
Q21
-.044 .507 .028 -.100 .012
-
1.549
317 .122
Q16 .021 .277 .015 -.009 .052 1.402 325 .162
Q17 .037 .292 .016 .005 .069 2.282 324 .023
Q15
-.073 .458 .025 -.123 -.024
-
2.901
326 .004
Q18
-.134 .512 .028 -.189 -.078
-
4.734
328 .000
Q19 -.009 .371 .021 -.050 .031 -.447 326 .655
Q20
-.140 .514 .029 -.197 -.084
-
4.882
320 .000
ONSTANłA
Q21
-.085 .454 .025 -.134 -.036
-
3.400
328 .001
Q16 .036 .337 .019 .000 .073 1.955 330 .049
Q17 .076 .319 .018 .042 .111 4.339 326 .000
Q15
-.123 .484 .027 -.176 -.069
-
4.520
317 .000
Q18
-.204 .609 .034 -.270 -.138
-
6.074
327 .000
ILFOV
Q19
-.034 .401 .022 -.077 .010
-
1.514
327 .131
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
159
Q20
-.106 .514 .029 -.162 -.050
-
3.695
320 .000
Q21
-.119 .537 .030 -.177 -.061
-
4.009
327 .000
conform testului t pentru eşantioane perechi, se observă că diferenŃele între
starea iniŃială şi cea finală sunt nesemnificative (p>0.05) pentru itemul Q16 „In
ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu” pentru 2 judeŃe: Bihor şi
ConstanŃa, itemul Q19 „In ultimele 7 zile, l-am pedepsit fizic pe copilul meu” pentru
2 judeŃe: ConstanŃa şi Ilfov şi pentru itemii Q17 „In ultimele 7 zile am râs sau am
glumit împreună cu copilul meu” şi Q21 „In ultimele 7 zile, a trebuit să-şi ameninŃe
sau să-şi pedepsească copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge să îşi îndeplinească
obligaŃiile” pentru judeŃul Bihor, o posibilă explicaŃie fiind însă nu neapărat existenŃa
unor probleme în structura proiectului ci, mai degrabă faptul că, şi anterior
implementării proiectului, itemii Q16, Q17 şi Q19 întruneau, în judeŃele respective,
proporŃii relativ mari: Q16–da: 93,5%, respectiv 93,7%, Q19-nu: 91,5%, respectiv
87,5%, iar Q17–da: 92,2%. Pentru itemul Q21, având în vedere că, pentru toate cele 3
judeŃe, între scorurile pretest la grupul experimental şi cele la grupul de control nu
există diferenŃe semnificative (p>0.05), iar pentru scorurile post test există însă
diferenŃe între cele 2 grupuri pentru judeŃele ConstanŃa şi Ilfov, este posibil ca
diferenŃa nesemnificativă, pentru acest item, din judeŃul Bihor fie determinată de
modul de implementare a acestuia.
Tabel nr. 15 Testul eşantioanelor independente T pentru itemul Q21, între scorurile
pretest la grupul experimental şi scorurile pretest la grupul de control şi între
scorurile post test la grupul experimental şi scorurile posttest la grupul de control,
la nivel regional
Levene's
Test for
Equality of
Variances
t-test for Equality of Means
95% CI of
the
Difference

F Sig. t df
Sig.
(2-
tailed)
Mean
Difference
Std. Error
Difference
Lower Upper
g.experimental A* 3.899 .049 -.882 372 .378 -.063 .071 -.203 .077
Pre-
test
g. de control B** -.922 63.626 .360 -.063 .068 -.199 .073
g.experimental A 2.757 .098 .931 366 .353 .065 .069 -.072 .201
BH
Post-
test
g. de control B .883 59.896 .381 .065 .073 -.082 .211
g.experimental A 4.761 .030 1.202 378 .230 .075 .062 -.048 .198
Pre-
test
g. de control B 1.097 58.138 .277 .075 .068 -.062 .212
CT
Post-
test
g.experimental A 70.522 .000 6.510 377 .000 .347 .053 .242 .451
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
160
g. de control B 4.638 52.482 .000 .347 .075 .197 .496
g.experimental A 2.276 .132 -.718 382 .473 -.042 .059 -.158 .073
Pre-
test
g. de control B -.770 66.199 .444 -.042 .055 -.152 .067
g.experimental A 40.803 .000
-
2.426
379 .016 -.167 .069 -.303 -.032
IF
Post-
test
g. de control B
-
2.960
74.716 .004 -.167 .057 -.280 -.055
*A - Equal variances assumed, B**- Equal variances not assumed
Itemii care intră în alcătuirea dimensiunii OB3 (modalităŃi de stabilire a limitelor în
comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire) sunt
următorii:
Q1 - La noi în familie este clar ce pot şi ce nu pot face copiii în legătură cu tutunul
şi băuturile alcoolice,
Q2 - Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre ce poate şi ce nu poate face în
legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice,
Q3 - Obişnuiesc să fumez în prezenŃa copiilor (răspund doar cei care fumează, N=
526),
Q4 - Îmi las copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face
bine la sănătate”
Q5 - Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre droguri ilegale şi consecinŃele
consumului acestora,
Q6 - În familia noastră, eu şi soŃul / soŃia ne punem de acord în legătură cu
educaŃia copiilor,
Q11 - În familia mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile,
Q12 - În familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără să
cerem părerea copilului,
Q 13 - În familia mea luam deciziile importante Ńinând cont de părerea copilului
nostru.
Grafic nr. 8 DistribuŃia respondenŃilor pentru itemii dimensiunii OB3 în funcŃie de
tipul eşantionului şi momentul aplicării (% calculat la total răspunsuri valide)
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
161
0
25
50
75
pre test 56.2 5.7 54.6 7.6 5.1 16.3 8.5 7.7 22.3 60.9 9.4 51.4 5.5 15.3 35.2 16.2 12.4 33.6
post test 44.5 5.7 41.7 3.6 1.8 6.3 5.5 7.5 17.1 53.7 12.9 48.2 6.2 12.5 24.1 12.9 12.5 28.8
Q3da Q4da Q12da Q1nu Q2nu Q5nu Q6nu Q11nu Q13nu Q3da Q4da Q12da Q1nu Q2nu Q5nu Q6nu Q11nu Q13nu
Grup experimental Grup martor

În urma aplicării proiectului de intervenŃie există diferenŃe pentru itemii dimensiunii
OB3:
Q3 - proporŃia subiecŃilor, care declară că obişnuiesc să fumez în prezenŃa copiilor
a scăzut pentru grupul experimental cu 11,7% şi cu 7,2% pentru grupul martor (% -
calculat doar pentru cei care fumează, N= 526);
Q4 - proporŃia subiecŃilor, care declară că permit copilului / copiilor să consume
alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate” a rămas la fel
pentru grupul experimental (5,7%) şi a crescut cu 3,5% pentru grupul martor;
Q12 - proporŃia subiecŃilor, care declară că în familia sa eu hotărăsc doar cu soŃul
/ soŃia ce trebuie să facă, fără să ceară părerea copilului, a scăzut cu 12,9% pentru
grupul experimental cu 3,3% şi cu 3,2% pentru grupul martor;
Q1 - proporŃia respondenŃilor, care declară că în familia sa nu au fost stabilite
reguli clare privind drogurile legale (tutun şi alcool), a scăzut pentru grupul
experimental cu 4% şi a crescut pentru grupul martor cu 0.7%;
Q2 - proporŃia respondenŃilor, care declară că nu au vorbit cu copilul său / copiii
săi despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice, a
scăzut pentru grupul experimental cu 3,3% şi cu 2,8% pentru grupul martor;
Q5 - proporŃia respondenŃilor, care declară că nu au vorbit cu copilul său / copiii
săi despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu droguri ilegale şi consecinŃele
consumului acestora a scăzut pentru grupul experimental cu 10% şi cu 11,1% pentru
grupul martor;
Q6 - proporŃia subiecŃilor, care declară că nu se pun de acord cu soŃul / soŃia în
legătură cu educaŃia copiilor a scăzut pentru grupul experimental cu 3% şi cu 3,3%
pentru grupul martor;
Q11 - proporŃia respondenŃilor, care declară că în familia sa nu îşi exprimă liber
opiniile / părerile fiecare membru a scăzut pentru grupul experimental cu 0,2% şi a
crescut cu 0,1% pentru grupul martor;
Q 13 - proporŃia respondenŃilor, care declară că în familia sa se iau deciziile
importante Ńinând cont şi de părerea copilului a scăzut pentru grupul experimental cu
5,2% şi cu 4,8% pentru grupul martor.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
162
Tabel nr. 16 Testul t pentru eşantioane perechi pentru cele 2 grupuri (experimental
vs. control) pentru cei 5 itemi ai dimensiunii OB3
grup experimental grup martor
Paired Samples
Statistics
Paired
Samples
Correlations
Paired Samples
Statistics
Paired
Samples
Correlations

Medi
a
N
Std.
Deviatio
n
Std.
Erro
r
Mea
n
CorelaŃi
a între
itemi
Sig.
Medi
a
N
Std.
Deviatio
n
Std.
Erro
r
Mea
n
CorelaŃi
a între
itemi
Sig.
Pre-
test
1.38
48
6
.485 .022 1.36 73 .482 .056
Q3
Post
-test
1.46
48
6
.499 .023
.588
.00
0
1.44 73 .500 .058
.784
.00
0
Pre-
test
1.94
97
3
.233 .007
.00
0
1.91
13
9
.292 .025
Q4
Post
-test
1.94
97
3
.233 .007
.185
1.87
13
9
.337 .029
.612
.00
0
Pre-
test
1.46
92
8
.606 .020 1.48
14
0
.501 .042
Q1
2
Post
-test
1.58
92
8
.494 .016
.244
.00
0
1.52
14
0
.501 .042
.746
.00
0
Pre-
test
1.07
98
3
.262 .008 1.06
14
4
.230 .019
Q1
Post
-test
1.04
98
3
.188 .006
.089
.00
5
1.06
14
4
.243 .020
.814
.00
0
Pre-
test
1.05
98
1
.218 .007 1.15
14
4
.361 .030
Q2
Post
-test
1.02
98
1
.134 .004
.108
.00
1
1.12
14
4
.332 .028
.540
.00
0
Pre-
test
1.16
98
0
.369 .012 1.35
14
5
.479 .040
Q5
Post
-test
1.06
98
0
.244 .008
.158
.00
0
1.24
14
5
.429 .036
.631
.00
0
Q6
Pre-
test
1.08
93
0
.272 .009 .227
.00
0
1.15
13
9
.359 .030 .495
.00
0
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
163
Post
-test
1.05
93
0
.226 .007 1.13
13
9
.337 .029
Pre-
test
1.08
96
6
.264 .009 1.12
14
4
.332 .028
Q1
1
Post
-test
1.07
96
6
.261 .008
.145
.00
0
1.12
14
4
.332 .028
.746
.00
0
Pre-
test
1.22
97
1
.416 .013 1.34
14
6
.474 .039
Q1
3
Post
-test
1.17
97
1
.378 .012
.170
.00
0
1.29
14
6
.454 .038
.638
.00
0

Paired Differences
95% CI
tip_esantion item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
minim maxim
t df
Sig. (2-
tailed)
Q3
-.082 .447 .020 -.122 -.043
-
4.063
485 .000
Q4 .000 .297 .010 -.019 .019 .000 972 1.000
Q12
-.119 .682 .022 -.162 -.075
-
5.296
927 .000
Q1 .038 .309 .010 .018 .057 3.822 982 .000
Q2 .032 .243 .008 .016 .047 4.068 980 .000
Q5 .099 .409 .013 .073 .125 7.584 979 .000
Q6 .027 .312 .010 .007 .047 2.629 929 .009
Q11 .002 .344 .011 -.020 .024 .187 965 .852
grup
experimental
Q13 .050 .512 .016 .018 .083 3.070 970 .002
Q3
-.082 .323 .038 -.158 -.007
-
2.175
72 .033
Q4 .036 .280 .024 -.011 .083 1.515 138 .132
Q12
-.043 .357 .030 -.103 .017
-
1.419
139 .158
Q1 -.007 .145 .012 -.031 .017 -.576 143 .566
Q2 .028 .333 .028 -.027 .083 1.000 143 .319
grup martor
Q5 .110 .393 .033 .046 .175 3.381 144 .001
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
164
Q6 .022 .350 .030 -.037 .080 .726 138 .469
Q11 .000 .237 .020 -.039 .039 .000 143 1.000
Q13 .048 .395 .033 -.017 .113 1.465 145 .145
Conform testului t pentru eşantioane perechi:
există corelaŃie între itemii perechilor atât pentru grupul experimental, cât şi
pentru cel martor (nivelul de semnificaŃie < 0.05);
grupul experimental: pentru 7 itemi ai dimensiunii OB3 diferenŃele sunt
semnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mic de 0,05), iar t ia valori
între -5,3 (Q12) şi 7,58 (Q5) şi diferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test) variază
între -0,12 şi 0,1. Pentru itemii Q4 „permit copilului / copiilor să consume alcool
deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate” şi Q11 „în familia sa nu
îşi exprimă liber opiniile / părerile fiecare membru” există diferenŃe (Q4 - pentru
grupul experimental a rămas la fel -5,7% şi a crescut cu 3,5% pentru grupul martor;
Q11- a scăzut pentru grupul experimental cu 0,2% şi a crescut cu 0,1% pentru grupul
martor) dar sunt nesemnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mare de
0,05);
grupul martor: pentru 7 itemi ai dimensiunii OB3 diferenŃele sunt nesemnificative
(nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mare de 0,05). Pentru itemii Q3
„obişnuiesc să fumez în prezenŃa copiilor” şi Q5 „nu am vorbit cu copilul meu / copiii
eii despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu droguri ilegale şi consecinŃele
consumului acestora” diferenŃa este semnificativă (p< 0,05).
În primul raport, referitor la itemii care compun dimensiunea OB3 (modalităŃile de
stabilire de limite în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de
convieŃuire) se arăta faptul că:
mai mult de jumătate dintre părinŃi (56,2% - N= 526 ) obişnuiesc să fumeze în faŃa
copilului, deşi acest comportament nociv se constituie într-un factor de risc privind
evoluŃia ulterioară a copilului spre o formă de dependenŃă, mai ales dacă se are în
vedere tendinŃa adolescenŃilor de a imita / adopta comportamente ”rezervate”, în
opinia lor, statutului de persoană matură;
deşi 9 din 10 (92.3%) părinŃi care participă la proiect declară că în familia sa
fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile, se observă tendinŃa adoptării
unui stil educativ autoritar şi stabilirea clară de norme şi reguli de comportament în
cadrul familiei: 54,6% - în familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să
facem, fără să cerem părerea copilului; 22,3% - au optat pentru varianta de răspuns
nu la itemul „În familia mea luam deciziile importante Ńinând cont de părerea
copilului nostru”; 92,4% - la noi în familie este clar ce pot şi ce nu pot face copiii în
legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice. Atât neimplicarea copilului în actul
deciziei, cât şi disfuncŃiile educative ale familiei / stilurile parentale inconsistente
(8,5% - declară că în familia lor există diferenŃe între părinŃi în legătură cu educaŃia
copiilor) pot genera neînŃelegeri, conflicte şi distanŃarea / înstrăinarea adolescentului
faŃă de părinŃi, ceea ce constituie un factor de risc privind comportamentele adictive.
Există diferenŃe în privinŃa abordării subiectelor privind drogurile legale (tutun şi
alcool) vs. droguri ilegale – 94,9% vs. 83,7%, posibil şi datorită lacunelor în
cunoştinŃele părinŃilor vizavi de drogurile ilegale şi consecinŃele consumului acestora.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
165
-5
0
5
10
15
20
BH 10.2 0.9 13.8 2.7 2.4 10.6 4.4 0.5 5.5
CT 13.4 -0.6 6.8 3 2.1 11.7 4.6 -3.1 5.2
IF 10.8 -0.1 18.3 6.3 5.4 7.8 -0.1 3.4 5
Q3 Q4 Q12 Q1 Q2 Q5 Q6 Q11 Q13
De asemenea, există o prejudecată conform căreia drogurile ilegale nu reprezintă o
ameninŃare pentru proprii copii, ci doar pentru alŃi adolescenŃi.
Datele finale ale studiului arată că pentru grupul experimental:
pentru 7 itemi s-au obŃinut schimbări pozitive semnificative;
cele mai mari diferenŃe între pre şi post test s-au înregistrat pentru itemul Q12
(12,9%- „În familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără să
cerem părerea copilului”). De asemenea, a scăzut de la 22,3% la 17,1% proporŃia celor
au optat pentru varianta de răspuns nu la itemul „În familia mea luam deciziile
importante Ńinând cont de părerea copilului nostru” şi de la 8,5% la 5,5% proporŃia
celor declară că în familia lor există diferenŃe între părinŃi în legătură cu educaŃia
copiilor);
cea mai mică diferenŃă (0,2%- între pre şi post test) s-a înregistrat pentru itemul
Q11 („În familia mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile”).
De asemenea, în urma intervenŃiei, diferenŃa în privinŃa abordării subiectelor privind
drogurile legale (tutun şi alcool) vs. droguri ilegale se reduce considerabil – 98,2% vs.
93,7%, iar proporŃia părinŃilor care declară că fumează în faŃa copiilor s-a redus de la
33,5% la 28,2% ceea ce reprezintă un succes dacă se are în vedere faptul că fumatul
este un obicei adictiv greu de sos din tiparele sale.
Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)
Grafic nr. 9 DiferenŃa dintre posttest şi pretest(grup experimental) pentru itemii
dimensiunii OB3 (% calculat la total răspunsuri valide)
Analizând
diferenŃa
rezultată în
urma
intervenŃiei, în
funcŃie de
judeŃele în care
a avut loc
proiectul, se
observă
următoarele:
în funcŃie de
judeŃ: cele mai
mari diferenŃe
se observă la
grupul experimental din judeŃul Ilfov -56,8 (în cadrul căruia cea mai mare diferenŃă
se înregistrează pentru itemul Q12 „În familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce
trebuie să facem, fără să cerem părerea copilului”, iar cea mai mică pentru itemii Q4
„Îmi las copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la
sănătate” şi Q6 „În familia noastră, eu şi soŃul / soŃia ne punem de acord în legătură
cu educaŃia copiilor”, pentru care s-au înregistrat mici diferenŃe negative în urma
intervenŃiei), iar cele mai mici pentru judeŃul ConstanŃa - 43,1 (în cadrul căruia cea
mai mare diferenŃă se înregistrează pentru itemul Q3 „Obişnuiesc să fumez în
prezenŃa copiilor”, iar diferenŃe negative în urma intervenŃiei pentru Q11 „În familia
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
166
mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile” şi Q4 „Îmi las copilul să
consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate”). Pentru
itemii dimensiunii 3, deşi s-a obŃinut un scor mai mic decât în judeŃul Ilfov, cele mai
bune rezultate s-au obŃinut în urma intervenŃiei implementate în judeŃul Bihor dacă
se are în vedere faptul că în urma intervenŃiei pentru 3 itemi s-au obŃinut diferenŃe
de peste 10% (Q3,Q5 şi Q12) şi pentru nici unul negative;
în funcŃie de item: cele mai mari diferenŃe se observă pentru itemii Q12 – 38,9 „În
familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără să cerem părerea
copilului” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în ConstanŃa) şi Q5 -
30,1„Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre droguri ilegale şi consecinŃele
consumului acestora” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în ConstanŃa),
iar cea mai mică pentru Q4 – 0,2 „Îmi las copilul să consume alcool deoarece, din
când în când, un pahar „face bine la sănătate” (cu cea mai mare valoare în Bihor şi
negative în Ilfov şi ConstanŃa) şi Q11 – 0,8 „În familia mea fiecare membru îşi exprimă
liber opiniile / părerile” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi negativă în ConstanŃa). În
concluzie, având în vedere că pentru aceeaşi itemi pentru care s-a obŃinut diferenŃe
negative, în alt judeŃ / alte judeŃe s-au obŃinut rezultate bune se poate afirma că
intervenŃia este eficientă, dar se recomandă o mai mare atenŃie la implementare;
Tabel nr. 17 Testul t pentru eşantioane perechi pentru grupul experimental, pentru
itemii dimensiunii OB3, la nivel regional
Paired Differences
95% CI
judet item
Mean
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean minim maxim
t df
Sig. (2-
tailed)
Q3
-.041 .374 .034 .029 .126
-
1.215
120 .027
Q4 -.006 .266 .015 -.036 .023 -.426 311 .671
Q12
-.139 .588 .034 -.206 -.072
-
4.108
301 .000
Q1 .025 .271 .015 -.005 .054 1.637 325 .103
Q2 .025 .248 .014 .004 .052 1.795 322 .044
Q5 .105 .396 .022 .062 .149 4.781 322 .000
Q6 .037 .299 .017 .003 .071 2.129 298 .034
Q11 .000 .317 .018 -.035 .035 .000 319 1.000
BIHOR
Q13 .057 .486 .027 .003 .110 2.075 317 .039
Q3
-.095 .482 .036 -.166 -.024
-
2.635
178 .009
CONSTANłA
Q4 .006 .301 .017 -.027 .039 .365 330 .716
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
167
Q12
-.079 .589 .033 -.145 -.014
-
2.391
314 .017
Q1 .030 .309 .017 -.003 .063 1.773 332 .077
Q2 .021 .251 .014 -.006 .048 1.531 330 .127
Q5 .112 .465 .026 .062 .163 4.389 328 .000
Q6 .044 .304 .017 .010 .078 2.579 317 .010
Q11
-.031 .368 .020 -.071 .009
-
1.511
322 .132
Q13 .049 .486 .027 .004 .102 1.818 327 .049
Q3
-.097 .455 .033 -.163 -.031
-
2.902
185 .004
Q4 .000 .321 .018 -.035 .035 .000 329 1.000
Q12
-.174 .608 .034 -.241 -.106
-
5.036
310 .000
Q1 .059 .342 .019 .021 .096 3.082 323 .002
Q2 .049 .230 .013 .024 .074 3.850 326 .000
Q5 .079 .358 .020 .040 .118 4.009 327 .000
Q6 .000 .330 .019 -.037 .037 .000 312 1.000
Q11 .037 .342 .019 .003 .075 1.955 322 .049
ILFOV
Q13 .046 .562 .031 .015 .107 1.481 324 .045
conform testului t pentru eşantioane perechi, se observă că diferenŃele între
starea iniŃială şi cea finală sunt nesemnificative (p>0.05) pentru itemul Q4 „Imi las
copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la
sănătate” pentru toate judeŃele, itemul Q11 „În familia mea fiecare membru îşi
exprimă liber opiniile / părerile” pentru 2 judeŃe: Bihor şi ConstanŃa şi pentru itemul
Q1 „La noi în familie este clar ce pot şi ce nu pot face copiii în legătură cu tutunul şi
băuturile alcoolice” în judeŃul Bihor, Q2 „Am vorbit cu copilul meu / copiii mei
despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice”
pentru judeŃul ConstanŃa şi Q6 „În familia noastră, eu şi soŃul / soŃia ne punem de
acord în legătură cu educaŃia copiilor” pentru judeŃul Ilfov, o posibilă explicaŃie fiind
însă nu neapărat existenŃa unor probleme în structura proiectului ci, mai degrabă
faptul că, şi anterior implementării proiectului, itemii întruneau, în judeŃele
respective, proporŃii relativ mari de peste 90%.
Concluzii şi recomandări
Scopul principal al cercetării a fost evaluarea eficienŃei proiectului de prevenire “Eu
şi copilul meu” implementat în judeŃele Ilfov, ConstanŃa şi Bihor (care să constituie
un punct de plecare în evaluarea performanŃei şi a necesităŃilor de îmbunătăŃire în
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
168
asigurarea calităŃii proiectelor de prevenire în familie a consumului de droguri ilicite,
tutun şi alcool), iar obiectivul general al proiectului: creşterea implicării părinŃilor în
educaŃia oferită copiilor în scopul reducerii incidenŃei debutului în consumul de
droguri sau a întârzierii tranziŃiei de la consumul experimental la cel regulat pentru
tutun, alcool, canabis şi alte substanŃe
Evaluarea influenŃei pe care părinŃii o au în educarea copiilor, a nevoilor de
informare-formare a părinŃilor cu privire la droguri licite şi ilicite şi efectele acestora
şi a evoluŃiei performanŃelor în urma aplicării Proiectului de prevenire în familie a
consumului de droguri ilicite, tutun şi alcool “Eu şi copilul meu” s-a realizat printr-un
chestionar autoaplicat cu 21 de itemi orientat spre identificarea unor posibile situaŃii
facilitatore sau riscante care pot apare în relaŃia dintre părinŃi şi copii.
Pentru însumarea scorurilor individuale, opŃiunile înregistrate pentru cele 21 de
întrebări privind cunoştinŃele, abilităŃile şi practicile individuale au fost grupate în 3
factori structuraŃi / dimensiuni ale cercetării (OB1; OB2; OB3) utile activităŃii de
reducere a factorilor de risc şi creşterea factorilor de protecŃie privind consumul de
tutun, alcool şi droguri ilicite.
• OB1 - abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se
confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia;
• OB2 - comportamente (ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în
familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor;
• OB3 - modalităŃile de stabilire de limite în comportamentul copiilor şi a unor
norme familiale eficiente de convieŃuire.
Ulterior s-a calculat un scor mediu general pentru fiecare subiect, ca medie a celor 3
dimensiuni specifice.
Ipotezele cercetării s-au testat cu ajutorul testelor parametrice, respectiv testul t
pentru eşantioane independente atunci când s-a avut în vedere compararea grupului
experimental cu cel de control şi testul t pentru eşantioane pereche (dependente)
atunci când s-a urmărit evoluŃia performanŃelor grupului experimental în urma
aplicării intervenŃiei.
Înainte de a trece la testarea ipotezelor s-a verificat dacă grupul de control are
aceeaşi distribuŃie / structură sociodemografică ca şi grupul experimental cu ajutorul
testului t al eşantioanelor independente şi pe baza acestui test s-a concluzionat că nu
există diferenŃe semnificative statistic privind distribuŃia sociodemografică între cele
2 eşantioane.
Se poate afirma ca prima ipoteză generală A. „Presupunem că există diferenŃe
semnificative privind gradul de dezvoltare cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor
părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri
şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite
între faza test şi retest, în urma desfăşurării proiectului de intervenŃie " Eu şi copilul
meu" s-a confirmat prin respingerea ipotezei de nul privind inexistenŃa unei diferenŃe
în cadrul grupului experimental, între faza iniŃială şi cea finală a proiectului, pentru
variabila competenŃă familială specifică, ce are la baza scorul final ponderat al celor
3 dimensiuni de bază studiate în urma desfăşurării intervenŃiei “Eu şi copilul meu”.
Mai mult, acesta ipoteză este confirmată pentru toate cele 3 dimensiuni studiate OB1;
OB2; OB3) în parte şi nu doar prin însumarea influenŃei acestora (Ip 1A; 2A; 3A.).
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
169
Toate dimensiunile evaluate privind cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor, în
raport cu copiii lor, privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a
factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite au
înregistrat o evoluŃie pozitivă în urma participării unui număr de 1001 părinŃi din
grupul experimental la proiectul de intervenŃie „Eu şi copilul meu”, iar aceste
diferenŃe sunt statistic semnificative.
S-a confirmat şi ipoteza generală B „ în lipsa proiectului de intervenŃie o populaŃie
similară nu manifestă în faza de retest îmbunătăŃiri semnificative ale cunoştinŃelor
atitudinilor şi practicilor vizate.” prin respingerea ipotezei de nul privind existenŃa
unei diferenŃe între faza iniŃială şi cea finală, pentru grupul de control asupra căruia
nu s-a intervenit, pentru variabila competenŃă familială specifică, care are la bază
scorul final ponderat al celor 3 dimensiuni de bază studiate pe parcursul desfăşurării
intervenŃiei “Eu şi copilul meu”. Mai mult această ipoteză este confirmată pentru
toate cele 3 dimensiuni studiate OB1; OB2; OB3) în parte şi nu doar pentru însumarea
influenŃei acestora (Ip 1B; 2B; 3B.)
S-a confirmat şi ipoteza operaŃională C „Există diferenŃe statistic semnificative între
rezultatele obŃinute privind gradul de dezvoltare a cunoştinŃelor, atitudinilor şi
practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului
de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi
droguri ilicite la grupul experimental în urma aplicării proiectului de intervenŃie (post
test) şi cele ale grupului de control (post test).” Această ipoteză s-a confirmat prin
respingerea ipotezei de nul privind inexistenŃa unei diferenŃe în faza finală a
proiectului, între grupul experimental asupra căruia s-a desfăşurat intervenŃia şi
grupul de control asupra căruia nu s-a intervenit, pentru variabila competenŃă
familială specifică, ce are la bază scorul final ponderat al celor 3 dimensiuni de bază
studiate în urma desfăşurării intervenŃiei “Eu şi copilul meu”. Mai mult această
ipoteză este confirmată pentru toate cele 3 dimensiuni studiate OB1; OB2; OB3) în
parte şi nu doar prin însumarea influenŃei acestora.(Ip 1C; 2C; 3C.)
Pe baza analizei aprofundate a scorurilor obŃinute la variabilele şi dimensiunile de
interes, s-au identificat şi punctele tari şi slabe ale proiectului “Eu şi copilul meu” şi
s-a prezentat şi o perspectivă regională a performanŃelor, conştienŃi fiind de faptul că
în designul experimental există limite astfel că variabila performanŃei resurselor
umane care implementează un astfel de proiect este mai puŃin evidenŃiată. Având în
vedere că pentru aceeaşi itemi pentru care nu s-au obŃinut rezultatele dorite, în alt
judeŃ / alte judeŃe s-au obŃinut rezultate bune se poate afirma că intervenŃia este
eficientă, dar se recomandă o mai mare atenŃie la implementare şi de asemenea,
diferenŃierea intervenŃiei în funcŃie de necesităŃile specifice fiecărui grup: pe baza
evaluării iniŃiale să se stabilească itemii pentru care există iniŃial cele mai mari
carenŃe (şi care, aşa cum a reieşit în urma cercetării, sunt diferiŃi de la o populaŃie la
alta) şi realocarea timpului astfel încât să se intervină într-o mai mică măsură asupra
acelor cunoştinŃe, atitudini şi practici ale părinŃilor care sunt deja formate şi trebuie
doar îmbunătăŃite şi accentuarea intervenŃiei pentru formarea şi / sau îmbunătăŃirea
celor cu carenŃe.
În concluzie, pe baza testării ipotezelor s-a putut identifica eficienŃa proiectului “Eu
şi copilul meu”. Toate cele trei dimensiuni studiate precum şi scorul general ponderat
prezintă diferenŃe semnificative. Mediile acestor variabile au fost îmbunătăŃite
semnificativ în urma aplicării intervenŃiei după cum s-a observat cu ajutorul testului
t:
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
170
• Pentru OB1 (performanŃa autodeclarată privind abilităŃile părinŃilor de
identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de
comunicare cu aceştia) s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,76 la
0,88 (13%);
• Cea mai mare evoluŃie s-a înregistrat pentru OB2 (performanŃa autodeclarată
privind practicile cuplului sau ale copiilor de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de
evitare / rezolvare a conflictelor) care s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor
mediu de 0,60 la 0,75 (25%);
• Pentru OB3 (performanŃa autodeclarată privind modalităŃile de stabilire a
limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de
convieŃuire) s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,53 la 0,62
(16,9%);
• Şi performanŃa autodeclarată privind scorul final sau competenŃa specifică
familială de prevenire a consumului de droguri ilicite tutun şi alcool (Obfinal) s-a
îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,63 la 0,75 (19%).
La nivel regional, pentru toate cele 3 judeŃe, pentru toate cele trei dimensiuni
studiate precum şi pentru scorul general ponderat, media dintre diferenŃa scorurilor
variabilelor măsurate în faza iniŃială, respectiv finală este negativă ceea ce implică
înregistrarea, în urma desfăşurării proiectului de intervenŃie Eu şi copilul meu, a unor
diferenŃe pozitive şi semnificative (p < 0,01) privind cunoştinŃele, atitudinile şi
practicile părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului
de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi
droguri ilicite:
• OB1 - s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,78 la 0,87 (11,5%);
ConstanŃa - de la un scor mediu de 0,77 la 0,88 (14,3%);
Ilfov - de la un scor mediu de 0,74 la 0,89 (20,3%).
• OB2 - s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,60 la 0,72 (20%);
ConstanŃa - de la un scor mediu de 0,65 la 0,79 (21,5%);
Ilfov - de la un scor mediu de 0,56 la 0,74 (32,1%).
• OB3 - s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,57 la 0,65 (14%);
ConstanŃa - de la un scor mediu de 0,53 la 0,59 (11,3%);
Ilfov - de la un scor mediu de 0,51 la 0,62 (21,6%).
• Obfinal - scorul final sau competenta specifică familială de prevenire a consumului
de droguri ilicite tutun şi alcool s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,65 la 0,75 (15,4%);
ConstanŃa - de la un scor mediu de 0,65 la 0,75 (15,4%);
Ilfov - de la un scor mediu de 0,61 la 0,75 (23%).
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
171
Conform datelor cel mai bun rezultat s-a înregistrat pentru dimensiunea OB2 (între
20-32%) şi în judeŃul Ilfov (23%).
Alternativ, diferenŃa dintre scorurile pretest la grupul de control şi cele post test
pentru grupul de control nu prezintă diferenŃe semnificative (p >0.05), astfel că se
poate afirma că evoluŃia în grupul Ńintă nu se datorează întâmplării. Pentru toate
dimensiunile studiate, există diferenŃe statistic semnificative între rezultatele
înregistrate la grupul experimental post-test şi rezultatele înregistrate la grupul de
control post test. Astfel, am izolat influenŃa unor factori arbitrari care ar fi putut
interveni în perioada de timp în care s-a desfăşurat intervenŃia şi putem afirma că în
urma intervenŃiei rezultatele s-au îmbunătăŃit semnificativ şi acest lucru nu se
datorează unor factori arbitrari ci influenŃei proiectului de formare, iar evoluŃia
grupului experimental poate fi considerată de excepŃie pentru o intervenŃie limitată
în timp şi resurse.
ANEXA 1: Descrierea variabilelor grupului experimental
One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test
Normal
Parameters Most Extreme Differences

N
Mean
Std.
Deviation Absolute Positive Negative
Kolmogorov-
Smirnov Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)
sex 1001 1,83 ,375 ,505 ,326 -,505 15,977 ,000
vârsta (ani
impliniŃi)
1001 38,49 6,624 ,095 ,095 -,059 3,002 ,000
mediu 1001 1,44 ,496 ,374 ,374 -,308 11,848 ,000
status_marital 1001 1,70 1,315 ,446 ,446 -,297 14,112 ,000
Q1. La noi în
familie este clar
ce pot şi ce nu
pot face copiii în
legătură cu
tutunul şi
băuturile
alcoolice
1001 ,84 ,533 ,535 ,384 -,535 16,919 ,000
Q2. Am vorbit cu
copilul meu /
copiii mei despre
ce poate şi ce nu
poate face în
legătură cu
tutunul şi
băuturile
alcoolice
1001 ,89 ,444 ,539 ,405 -,539 17,056 ,000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
172
Q3. Obişnuiesc să
fumez în
prezenŃa copiilor
(răspund doar cei
care fumează)
1001 -,07 ,768 ,221 ,221 -,204 6,979 ,000
Q4. Îmi las
copilul să
consume alcool
deoarece, din
când în când, un
pahar „face bine
la sănătate”
1001 ,88 ,471 ,537 ,397 -,537 16,989 ,000
Q5. Am vorbit cu
copilul meu /
copiii mei despre
droguri ilegale şi
consecinŃele
consumului
acestora
1001 ,67 ,739 ,503 ,327 -,503 15,927 ,000
Q6. În familia
noastră, eu şi
soŃul / soŃia ne
punem de acord
în legătură cu
educaŃia copiilor
1001 ,79 ,571 ,516 ,359 -,516 16,324 ,000
Q7. Discut
frecvent cu
copilul despre
ceea ce îşi
doreşte să facă în
viaŃa de zi cu zi
1001 ,72 ,694 ,514 ,341 -,514 16,257 ,000
Q8. Îi cunosc bine
pe prietenii
apropiaŃi ai
copilului /
copiilor mei
1001 ,70 ,714 ,510 ,335 -,510 16,132 ,000
Q9. Cunosc
problemele care
îl preocupă pe
copilul meu în
prezent
1001 ,78 ,613 ,524 ,362 -,524 16,587 ,000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
173
Q10. Ştiu /
cunosc / mă
interesez mereu
unde îşi petrece
copilul meu
timpul
1001 ,94 ,334 ,539 ,430 -,539 17,056 ,000
Q11. În familia
mea fiecare
membru îşi
exprimă liber
opiniile / părerile
1001 ,84 ,538 ,531 ,380 -,531 16,812 ,000
Q12. În familia
mea eu sau soŃul
/ soŃia hotărâm
ce trebuie să
facem, fără să
cerem părerea
copilului
1001 -,09 ,978 ,349 ,349 -,305 11,057 ,000
Q13. În familia
mea luăm
deciziile
importante
Ńinând cont de
părerea copilului
nostru
1001 ,55 ,829 ,475 ,293 -,475 15,014 ,000
Q14. Sunt destul
de mulŃumit(ă)
de modul în care
îmi cresc / educ
copilul
1001 ,68 ,726 ,505 ,330 -,505 15,984 ,000
Q15. În ultimele
7 zile, m-am
certat aproape
zilnic cu copilul
meu
1001 ,59 ,798 ,483 ,303 -,483 15,277 ,000
Q16. În ultimele
7 zile, am avut o
discuŃie plăcută
cu copilul meu
1001 ,85 ,517 ,534 ,387 -,534 16,910 ,000
Q17. În ultimele
7 zile am râs sau
am glumit
împreună cu
copilul meu
1001 ,80 ,584 ,526 ,367 -,526 16,633 ,000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
174
Q18. În ultimele
7 zile,
comportamentul
copilului meu m-
a enervat (am
Ńipat la el, l-am
certat etc.)
1001 ,138 ,9874 ,374 ,303 -,374 11,837 ,000

One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test
Normal
Parameters Most Extreme Differences

N
Mean
Std.
Deviation Absolute Positive Negative
Kolmogorov-
Smirnov Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)
Q19. În ultimele 7 zile,
l-am pedepsit fizic pe
copilul meu
1001 ,76 ,641 ,520 ,354 -,520 16,436 ,000
Q20. În ultimele 7 zile,
copilul meu s-a certat
mai mult de trei ori cu
fraŃii sau prietenii lui
1001 ,29 ,948 ,408 ,259 -,408 12,911 ,000
Q21. În ultimele 7 zile,
a trebuit să-mi ameninŃ
sau să-mi pedepsesc
copilul
1001 ,45 ,888 ,452 ,268 -,452 14,292 ,000
Q1 post 1001 ,92 ,387 ,538 ,413 -,538 17,018 ,000
Q2 post 1001 ,95 ,291 ,537 ,430 -,537 16,979 ,000
Q3 post 1001 ,07 ,793 ,231 ,193 -,231 7,314 ,000
Q4 post 1001 ,87 ,477 ,533 ,390 -,533 16,858 ,000
Q5 post 1001 ,86 ,492 ,535 ,390 -,535 16,914 ,000
Q6 post 1001 ,85 ,483 ,525 ,379 -,525 16,618 ,000
Q7 post 1001 ,88 ,469 ,538 ,398 -,538 17,011 ,000
Q8 post 1001 ,83 ,546 ,532 ,379 -,532 16,828 ,000
Q9 post 1001 ,92 ,370 ,538 ,418 -,538 17,032 ,000
Q10 post 1001 ,97 ,245 ,535 ,446 -,535 16,914 ,000
Q11 post 1001 ,83 ,535 ,528 ,377 -,528 16,715 ,000
Q12 post 1001 ,16 ,963 ,364 ,282 -,364 11,523 ,000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
175
Q13 post 1001 ,65 ,752 ,495 ,319 -,495 15,668 ,000
Q14 post 1001 ,81 ,586 ,528 ,370 -,528 16,718 ,000
Q15 post 1001 ,76 ,634 ,516 ,351 -,516 16,317 ,000
Q16 post 1001 ,90 ,415 ,537 ,407 -,537 16,998 ,000
Q17 post 1001 ,89 ,442 ,535 ,398 -,535 16,921 ,000
Q18 post 1001 ,41 ,902 ,439 ,257 -,439 13,905 ,000
Q19 post 1001 ,82 ,555 ,529 ,374 -,529 16,727 ,000
Q20 post 1001 ,53 ,835 ,464 ,285 -,464 14,689 ,000
Q21 post 1001 ,62 ,779 ,489 ,311 -,489 15,485 ,000
Ob1premean 1001 ,7634 ,37275 ,354 ,263 -,354 11,186 ,000
Ob2premean 1001 ,6043 ,37245 ,191 ,144 -,191 6,037 ,000
Ob3premean 1001 ,5339 ,28657 ,134 ,083 -,134 4,234 ,000
Ob3post 1001 ,6201 ,27400 ,190 ,083 -,190 6,009 ,000
Ob1post 1001 ,8813 ,26590 ,451 ,328 -,451 14,255 ,000
Ob2post 1001 ,7480 ,31258 ,226 ,210 -,226 7,165 ,000
Obponderattotalpretest 1001 ,6339 ,25309 ,084 ,083 -,084 2,665 ,000
Obponderattotalposttest 1001 ,7498 ,20359 ,110 ,110 -,106 3,466 ,000

ANEXA 2: Descrierea variabilelor grupului de control
One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test
Normal
Parameters Most Extreme Differences

N
Mean
Std.
Deviation Absolute Positive Negative
Kolmogorov-
Smirnov Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)
sex 146 1,87 ,338 ,520 ,350 -,520 6,282 ,000
vârsta (ani
împliniŃi)
146 38,29 6,337 ,142 ,142 -,082 1,720 ,005
mediu 146 1,53 ,501 ,355 ,326 -,355 4,285 ,000
status_marital 146 1,38 1,005 ,498 ,498 -,351 6,016 ,000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
176
Q1 La noi în
familie este clar
ce pot şi ce nu
pot face copiii în
legătură cu
tutunul şi
băuturile
alcoolice
146 ,88 ,463 ,538 ,401 -,538 6,497 ,000
Q2.Am vorbit cu
copilul meu /
copiii mei despre
ce poate şi ce nu
poate face în
legătură cu
tutunul şi
băuturile
alcoolice
146 ,68 ,722 ,504 ,331 -,504 6,095 ,000
Q3. Obişnuiesc să
fumez în prezenŃa
copiilor (răspund
doar cei care
fumează)
146 -,13 ,764 ,236 ,236 -,205 2,848 ,000
Q4.Îmi las copilul
să consume alcool
deoarece, din
când în când, un
pahar „face bine
la sănătate”
146 ,77 ,596 ,511 ,352 -,511 6,171 ,000
Q5. Am vorbit cu
copilul meu /
copiii mei despre
droguri ilegale şi
consecinŃele
consumului
acestora
146 ,29 ,955 ,414 ,262 -,414 4,999 ,000
Q6.În familia
noastră, eu şi
soŃul / soŃia ne
punem de acord
în legătură cu
educaŃia copiilor
146 ,66 ,738 ,494 ,321 -,494 5,967 ,000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
177
Q7. Discut
frecvent cu
copilul despre
ceea ce îşi
doreşte să facă în
viaŃa de zi cu zi
146 ,62 ,780 ,494 ,315 -,494 5,964 ,000
Q8.Îi cunosc bine
pe prietenii
apropiaŃi ai
copilului /
copiilor mei
146 ,68 ,731 ,509 ,333 -,509 6,153 ,000
Q9.Cunosc
problemele care îl
preocupă pe
copilul meu în
prezent
146 ,75 ,662 ,519 ,351 -,519 6,269 ,000
Q10.Ştiu / cunosc
/ mă interesez
mereu unde îşi
petrece copilul
meu timpul
146 ,90 ,429 ,541 ,412 -,541 6,531 ,000
Q11.În familia
mea fiecare
membru îşi
exprimă liber
opiniile / părerile
146 ,75 ,662 ,519 ,351 -,519 6,269 ,000
Q12.În familia
mea eu sau soŃul
/ soŃia hotărâm
ce trebuie să
facem, fără sa
cerem părerea
copilului
146 -,03 ,989 ,337 ,337 -,323 4,075 ,000
Q13.În familia
mea luăm
deciziile
importante Ńinând
cont de părerea
copilului nostru
146 ,33 ,948 ,425 ,255 -,425 5,135 ,000
Q14.Sunt destul
de mulŃumit(ă) de
modul în care îmi
cresc / educ
copilul
146 ,74 ,665 ,515 ,348 -,515 6,226 ,000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
178
Q15.În ultimele 7
zile, m-am certat
aproape zilnic cu
copilul meu
146 ,63 ,770 ,493 ,316 -,493 5,953 ,000
Q16. În ultimele 7
zile, am avut o
discuŃie plăcută
cu copilul meu
146 ,86 ,493 ,534 ,391 -,534 6,453 ,000
Q17.În ultimele 7
zile am râs sau am
glumit împreună
cu copilul meu
146 ,81 ,579 ,527 ,370 -,527 6,368 ,000
Q18.În ultimele 7
zile,
comportamentul
copilului meu m-a
enervat (am Ńipat
la el, l-am certat
etc.)
146 ,219 ,9720 ,392 ,279 -,392 4,735 ,000

One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test
Normal
Parameters Most Extreme Differences

N
Mean
Std.
Deviation Absolute Positive Negative
Kolmogorov-
Smirnov Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)
Q19.În ultimele 7 zile, l-
am pedepsit fizic pe
copilul meu
146 ,77 ,630 ,524 ,360 -,524 6,328 ,000
Q20.În ultimele 7 zile,
copilul meu s-a certat
mai mult de trei ori cu
fraŃii sau prietenii lui
146 ,49 ,873 ,462 ,278 -,462 5,578 ,000
Q21.In ultimele 7 zile, a
trebuit să-mi ameninŃ
sau să-mi pedepsesc
copilul
146 ,55 ,831 ,478 ,296 -,478 5,775 ,000
Q1 post 146 ,86 ,493 ,534 ,391 -,534 6,453 ,000
Q2 post 146 ,74 ,665 ,515 ,348 -,515 6,226 ,000
Q3 post 146 -,04 ,751 ,220 ,218 -,220 2,664 ,000
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
179
Q4 post 146 ,71 ,674 ,501 ,335 -,501 6,051 ,000
Q5 post 146 ,51 ,857 ,468 ,285 -,468 5,658 ,000
Q6 post 146 ,71 ,676 ,497 ,332 -,497 6,007 ,000
Q7 post 146 ,57 ,821 ,481 ,300 -,481 5,814 ,000
Q8 post 146 ,68 ,731 ,509 ,333 -,509 6,153 ,000
Q9 post 146 ,79 ,609 ,529 ,368 -,529 6,395 ,000
Q10 post 146 ,89 ,457 ,540 ,405 -,540 6,525 ,000
Q11 post 146 ,74 ,665 ,515 ,348 -,515 6,226 ,000
Q12 post 146 ,03 ,986 ,336 ,319 -,336 4,065 ,000
Q13 post 146 ,42 ,908 ,449 ,263 -,449 5,426 ,000
Q14 post 146 ,78 ,616 ,523 ,361 -,523 6,315 ,000
Q15 post 146 ,64 ,759 ,496 ,319 -,496 5,989 ,000
Q16 post 146 ,89 ,441 ,536 ,402 -,536 6,481 ,000
Q17 post 146 ,77 ,622 ,516 ,354 -,516 6,233 ,000
Q18 post 146 ,22 ,972 ,392 ,279 -,392 4,735 ,000
Q19 post 146 ,75 ,649 ,518 ,352 -,518 6,257 ,000
Q20 post 146 ,45 ,895 ,452 ,268 -,452 5,457 ,000
Q21 post 146 ,38 ,926 ,435 ,250 -,435 5,251 ,000
Ob1premean 146 ,7397 ,39470 ,348 ,255 -,348 4,204 ,000
Ob2premean 146 ,5906 ,43117 ,209 ,171 -,209 2,526 ,000
Ob3premean 146 ,4618 ,39634 ,150 ,104 -,150 1,813 ,003
Ob3post 146 ,4912 ,39773 ,169 ,103 -,169 2,042 ,000
Ob1post 146 ,7438 ,36217 ,343 ,240 -,343 4,138 ,000
Ob2post 146 ,5944 ,43311 ,233 ,174 -,233 2,810 ,000
Obponderattotalpretest 146 ,5974 ,32264 ,146 ,108 -,146 1,769 ,004
Obponderattotalposttest 146 ,6098 ,32788 ,130 ,117 -,130 1,568 ,015
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
180
BIBLIOGRAFIE
ABRAHAM P.; Cicu G; Podaru D.; Moldovan A.M. – Prevenire şi consiliere antidrog –
Editura Ministerului AdministraŃiei şi Internelor (2004).
ANDOLFI M. „Family Therapy:An Interactional Approach”, New York, Plenum, 1979.
ANDREWS J.A:, Hops H, Duncan S.C. (1997). Adolescent Modeling of Parent Substance
Use: The Moderating Effect of the Relationship With the Parent. Journal of Family
Psychology. 11 (3): 259-270.
Ashery R.S., Robertson E.B., Kumpfer K.L. (Eds.) (1998). Drug Abuse Prevention
Through Family Interventions. NIDA Research Monograph 117. Rockville MD: National
Institutes of Health.
BACUS A., „Cum să aveŃi autoritate în faŃa copilului”, Editura Teora, Bucureşti 2009.
BARKER P. „Basic Family Therapy”, Oxford, Blackwell Science, 1998.
BECOÑA E. (1999). Bases teóricas que sustentan los proiectas de prevención de
drogas. Madrid: Ministerio del Interior. Delegación del Gobierno para el Plan Nacional
sobre Drogas.
BOTIS Adina, Tarău Anca, 2004, Disciplinarea pozitivă sau Cum să disciplinezi fără să
răneşti, Editura ASCR, Cluj-Napoca
BROOK, J.S.; Brook, D.W.; Gordon, A.S.; Whiteman, M.y Cohen, P – The psychological
etiology of adolescent drug use. A family interactional approach. Genetics, social
gender and psychology. Monograph (1990).
BUKOSKI W.J. (Ed.) (1997). Meta-Analysis of Drug Abuse Prevention Proiects. NIH
Publication No. 974146. Rockville M.D.: National Institutes of Health (traducere în
castelană: Meta-análisis de proiectas de prevención del abuso de drogas. Madrid:
F.A.D. 1999).
BURSUC, Bogdana, Popescu, Alina, 2006, Managementul clasei (Ghid pentru profesori
şi învăŃători-în cadrul proiectului „Cum ar trebui profesorii să prevină problemele de
comportament ale elevilor-training: „Proiectul de formare pentru profesori privind
managementul comportamental al elevilor”, finanŃat de către UNICEF România şi
Centrul Parteneriat pentru Egalitate - din fonduri primite de la FundaŃia pentru o
Societate Deschisă), Bucureşti
CABALLO V.E: (1992). Manual de técnicas de terapia y modificación de conducta.
Madrid: Siglo XXI.
CAMPBELL, Ross (2001). Copiii noştri şi drogurile, Curtea veche, Bucureşti.
Canadian Institute of Cultural Affairs, Toronto 2004 - Levels of training evaluation
Cărăuş D, Lungu V., „ŞedinŃele cu părinŃii eficiente şi antrenante”, Editura ARC,
Chişinău, 2008, pag.6.
Centrul Parteneriat pentru Egalitate (2004). Cum să ne dezvoltăm un stil de viaŃă
sănătos. ModalităŃi de integrare de dimensiunii de gen în educaŃia pentru sănătate.
COHEN D., Rice J. (1997). Parenting Styles, Adolescent Substance Use, and Academic
Achivement. Journal of Drug Education. 27 (2): 199-211.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
181
Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor - Ghidul de utilizare a
standardelor operaŃionale / de pregătire profesională în elaborarea proiectelor de
formare profesională.
DALLOS R., Draper R. „An Introduction to Family Therapy”, Buckingham, Open
University Press, 2000.
DAVID Kolb – ÎnvăŃarea expereinŃială
DISHION T.J. şi colab. Proiecta de Transición Adolescente. Manual del Monitor de
Padres (versiune castelană de J.L. Recio). Madrid: Universidad Complutense de
Madrid. Documento multicopiado.
DISHION T.J., Kavanagh K (2003). Intervening în Adolescent Problem Behavior. New
York: Guilford.
DOPFNER, M., Schurman, S. Lehmkuhl, G. (2004). Copilul hiperactiv şi încăpăŃânat.
Ghid de intervenŃie pentru copil cu tulburări hiperchinetice şi opoziŃionale.
Editura ASCR, Cluj-Napoca.
DRĂGAN Jenica, DicŃionar de droguri, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2005
ENĂCHESCU Constantin (2003) – Tratat de psihanaliză şi psihoterapie, Polirom,
Bucureşti
FABER, A.; Maslisc, E – Comunicarea eficientă cu copiii.
FOLEY V.D. „An Introduction to Family Therapy”, New York, Grune & Straton, 1974.
GAUDET, Etiene;(2006). Drogurile şi adolescenŃa. Editura Minerva, Bucureşti.
GERMAIN M., Le Blanc M. - „Typologie de la toxicomanie et de la criminalite”
Gerrard M., Gibbons FX, Zhao L., Russell D.W., Reis-Bergan M. (1999). The effect of
peer’s alcohol consumption on parental influence: A cognitive mediational model.
Journal of Studies on Alcohol. Supplement 13: 32-44.
Goldfried M.R., Davison G.C. (1981), Técnicas terapéuticas conductistas. Buenos
Aires: Paidos.
Gordon R.S. (1983). An Operational Classification of Disease Prevention. Public Health
Reports. 98 (2): 107-109.
Hawkins J.D., Catalano R.F. (1998). Preparing for the Drug Free Years. Workshop
Leader’s Manual. Seattle: Developmental Research and Proiects.
Hawkins J.D., Catalano R.F., Miller J.Y. (1992). Risk and Protective Factors for
Alcohol and Other Drug Problems în Adolescence and Early Adulthood: Implications for
Substance Abuse Prevention. Psychological Bulletin. 112 (1): 64-105.
HOPS H., Andrews J.A., Duncan S.C., Duncan T.E., Tildesley E. (2000). Adolescent
Drug Use Development. A social Interactional and Contextual Perspective. A Sameroff
A.J., Lewis, Miller S.M. (Ed.). Handbook of Developmental Psychopathology. 2
nd

Edition. New York: Plenum Press.
Irwin L. Goldstein & J. Kevin Ford, Wadsworth, Belmont USA, 2001 - Formarea în
organizaŃiile actuale
Izzarga S, Ayarra M. (2001). Entrevista Motivacional. Anales del Sistema Sanitario de
Navarra. 24 (Supl.2): 43-53.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
182
ÎnvăŃarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001 - Adaptare după O. Păcurari
(coord),
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego -Formare familială în
abilităŃi educative pentru prevenirea drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia
NaŃională Antidrog (2005)
MARTINEZ I., Salvador T., Catálogo de Proiectas de Prevención del Abuso de Drogas.
Madrid: Comunidad Autónoma de Madrid. Agencia Antidroga.
MATTHEW Miles – ÎnvăŃarea în grupuri de lucru
MILLER, R.William, Rolnick Stephen (2002) – Interviul MotivaŃional. Pregătirea pentru
schimbare
MINUCHIN Salvador (1974) – Families and Family Therapy, Harvard University Press,
Cambridge
MITROFAN Iolanda şi colaboratorii (2001) Psihopatologia, psihoterapia şi consilierea
copilului
MOSHER Bob, Lesley Darling, Ellen Fike „Trainig for Results”, 1996 Ziff-Davis
Publishing company – Metode utilizate în analiza nevoilor de formare
Nacional Institute of Drug Abuse (1997). Preventind Drug use Among Children and
Adolescents. A Researched-Based Guide. Rockville M.D.: National Institutes of Health.
NIH Publication No. 97-4212.
NICHOLS M.P. „Family Therapy: Concepts and Methods”, New York, Gradner Press,
1984.
OFFORD D. (2000). Selection of Levels of Prevention. Addictive Behaviors. 25 (6): 833-
842.
Porras J., Comas D. (1996). Materiales de formación en prevención de
drogodependencias. Módulo Familias. Madrid: Proiecta de Prevención de
Drogodependencias en Centros Educativos de la Comunidad de Madrid (P.P.D.)
PROCHASKA J.O., Norcross J.C. (2001). Stages of change. Psychotherapy: Theory,
Research and Practice. 38 (4). 443-448.
RĂŞCANU Ruxandra, Alcool şi droguri:"virtuŃi" şi capcane pentru tineri, Ed.
UniversităŃii din Bucureşti, Bucureşti, 2004
RĂŞCANU Ruxandra, Zivari Maria, Psihologie şi psihopatologie în dependenŃa de drog,
Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2002
Robles L., Martinez J.M. (1998). Factores de protección en la prevención de las
drogodependencias. Idea Prevención. 17: 58-70.
RODRIGUEZ, J.A.G. Dr. – Copilul meu, drogurile şi eu - Editura Ministerului de Interne,
(2002).
SÁNCHEZ-Turet M, Suelves J.M., Duran A., Larriba J., Romeo R. (1999). Effect of
Parental Attitudes on Adolescent Alcohol Abuse: The Moderating Effect of Parent-
Child Relationship. Results from a Cross-sectional Study în a Sample of Spanish
Students. Comunicación presentada en el European Symposium on Community Action
to Prevent Alcohol Problems. Oporto, 18-20 noiembrie.
Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European
183
SANDERS M.R. (2000). Community-Based Parenting and Family Support Interventions
and the Prevention of Drug Abuse. Addictive Behaviors. 25 (6): 929-943.
SCOTT P. Sells, 2007, AdolescenŃii scăpaŃi de sub control, Editura Humanitas,
Bucureşti.
SHAPIRO S., SKINULIS K., - Cum devenim părinŃi mai buni, Editura Humanitas,
Bucureşti 2008.
STANTON M.D, Thomas T.C. (1982) – Family Therapy of Drug Abuse and Addiction”
Guilford Press, New York.
SUELVES J.M. (1998). Evaluación de proiectas escolares de prevención del abuso de
drogas: algunas indicaciones derivadas del meta-análisis. Idea-Prevención. 16: 50-60.
SUELVES J.M., Romero R., Sánchez-Turet M. (2000). Prevención del abuso de drogas
en la escuela secundaria tras la reforma educativa. Implantación de diversos proiectas
en la ciudad de Barcelona. Gaceta Sanitaria. 14 (2): 131-138.
The IT Trainer Development Proiecte, Corporate Learning, Ltd - Metode utilizate în
analiza nevoilor de formare
Tobbler N.S., Stratton H.H. (1997). Effectiveness of School-based drug prevention
proiects: A meta-analysis of the research. Journal of Primary Prevention. 18 (1): 71-
128.
Turner K.M., Markie-Dadds C., Sanders M.R. (1998). Triple P. Positive Parenting
Proiect. Facilitator’s Kit for Group Triple P. Milton QLD: Families International
Publishing.
Weisinger H.D. (1988). Tecnicas para el control del comportamiento agresivo.
Barcelona: Martínez-Roca.
World Drug Report 2007 / www.unodc.org

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful